Potrivit autorităților ruse, interdicția vizează două organizații neguvernamentale care poartă același nume – „Elton John AIDS Foundation” – una înregistrată în Statele Unite, cealaltă în Marea Britanie. Ambele au fost desemnate oficial drept „organizații indezirabile” pe teritoriul Federației Ruse.
Fundația, înființată de celebrul artist britanic Elton John, a organizat în trecut concerte cu casa închisă în Rusia și s-a exprimat public împotriva discriminării persoanelor LGBTQ+ de către autoritățile ruse. În replică, președintele Vladimir Putin a respins criticile, susținând că Rusia este un bastion al valorilor tradiționale, aflat într-o „luptă existențială” cu un Occident decadent.
Parchetul susține că ONG-urile respective „participă activ la o campanie informațională orchestrată de Occidentul colectiv pentru a discredita valorile tradiționale și a amplifica tensiunile sociale”, se arată într-un comunicat publicat pe canalul oficial de Telegram. Într-un mesaj separat, instituția acuză fundația de promovarea „relațiilor sexuale non-tradiționale, a modelelor familiale occidentale și a schimbării de gen”.
Acuzațiile aduse fundațieiFără a oferi exemple concrete, autoritățile acuză fundația și de participare la o campanie occidentală de „denigrare a Rusiei” în contextul războiului din Ucraina, denumit oficial de Moscova „operațiune militară specială”.
Elton John AIDS Foundation nu a oferit, deocamdată, un răspuns oficial.
Fundația declară pe site-ul său că a strâns peste 600 de milioane de dolari pentru a sprijini peste 3.100 de proiecte în 95 de țări, cu scopul de a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate, de a combate stigmatizarea comunității LGBTQ+ și de a pune capăt epidemiei de SIDA.
Articolul Rusia interzice activitatea Fundației Elton John AIDS, acuzând promovarea valorilor „nepotrivite” apare prima dată în Mediafax.
Anunțul vine la zi după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat „tarife reciproce” la nivel mondial cu scopul de a face „să renască” industria americană şi a pune capăt „jefuirii” Statelor Unite. Vor fi impuse tarife de 20% pentru produsele importate din Uniunea Europeană, 34% pentru cele din China, 31% pentru Elveţia, 26% pentru India, 10% pentru Marea Britanie, 10% pentru Brazilia.
Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, și șeful comerțului din UE, Maros Sefcovic, au convenit, de asemenea, săptămâna trecută, să comunice în mod regulat la nivel ministerial și să consolideze schimburile privind principalele probleme economice și comerciale, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, He Yadong, în cadrul unei conferințe de presă.
Comisarul european pentru comerț și securitate economică a vizitat capitala chineză în perioada 27-28 martie, la doar câteva zile după ce s-a oprit la Washington pentru a se întâlni cu omologii săi americani.
La Beijing, Šefčovič s-a întâlnit cu o delegație formată din vicepremierul He Lifeng, ministrul comerțului Wang Wentao și ministrul vamal Sun Meijung. Discuțiile s-au axat pe îmbunătățirea și reechilibrarea relațiilor comerciale și de investiții dintre UE și China.
În ciuda necesității ca UE să își conducă nava în ape limpezi și departe de uraganul care suflă dinspre Washington, un steag alb către China pare puțin probabil. Cu toate acestea, o relație pragmatică oferă avantaje.
Šefčovič și Wang au convenit să mențină contacte periodice pentru a asigura progrese în ceea ce privește principalele preocupări legate de accesul pe piață și politicile comerciale și s-au angajat, de asemenea, să poarte un dialog privind lanțul de aprovizionare cu vehicule electrice pentru a spori competitivitatea europeană.
Între timp, Šefčovič și Sun au decis să înființeze un grup de lucru privind accesul pe piața agroalimentară și să analizeze revizuirile la Acordul de cooperare vamală și asistență reciprocă UE-China din 2024.
Vicepremierul He a declarat că China dorește să colaboreze cu UE pentru a consolida dialogul și schimburile, pentru a gestiona în mod corespunzător diferențele comerciale și economice și pentru a promova o dezvoltare „sănătoasă și stabilă” a relațiilor economice și comerciale.
De asemenea, el a subliniat necesitatea de a rezista împreună unilateralismului și protecționismului, protejând în același timp sistemul comercial multilateral, toate acestea în contextul celei de-a 50-a aniversări a relațiilor diplomatice dintre China și UE.
În raportul publicat de Ministerul chinez al Comerțului, Šefčovič a menționat că China este un partener important pentru UE și și-a exprimat acordul cu privire la faptul că diferențele ar trebui soluționate prin dialog și consultare.
Rezolvarea problemelor comercialeDeși China rămâne un partener comercial esențial pentru UE, balanța comercială este dezechilibrată, cu un deficit tot mai mare în comerțul cu bunuri din cauza subvențiilor ilegale date de China. Părțile nu sunt de aceeași părere în ceea ce privește vehiculele electrice și produsele lactate.
În 2024, deficitul comercial dintre UE și China a ajuns la 304,5 miliarde de eurp, în timp ce investițiile străine directe chineze în UE au atins un maxim al ultimilor cinci ani de 185 de miliarde, aproape egal cu investițiile UE în China.
Articolul La o zi după tarifele lui Trump! China anunță că a început discuțiile cu UE apare prima dată în Mediafax.
Guvernul a adoptat joi ultima Hotărâre de Guvern necesară finalizării hidrocentralei de la Răstolița- Mureș, care dă liber defrișării a peste 30 de hectare de teren, ce vor fi eliberate pentru reluarea investiției hidro: „În perioada imediat următoare, vor începe defrișările. Dacă totul merge bine, în toamna aceasta se va umple cuva lacului – până la cota 720 metri”, a declarat ministrul.
Construcția Hidrocentralei de la Răstolița a început în anul 1989. Controversele legate de proprietatea terenului și de compensarea proprietarilor afectați de exproprieri au fost unul dintre motivele importante care au sistat proiectul. Lucrările au fost finalizate în proporție de 89%, iar investiția statului român depășește suma de 714 milioane de lei.
Răstolița ar putea alimenta un oraș întreg„Lucrăm la proiectul pentru reluarea lucrărilor la Răstolița de peste un an și jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol”, a declarat Sebastian Burduja, evidențiind că a fost o muncă de echipă între ministerul Energiei și ministerul Mediului.
Oficialul este convins că, până la sfârșitul anului, Răstolița va livra energie în Sistemul Energetic Național, iar hidrocentrala ar deveni, astfel, primul obiectiv de acest fel deblocat și finalizat, în istoria recentă a României.
Răstolița are o putere instalată de 35,2 MW, necesarul pentru alimentarea unui oraș, și o producție anuală estimată de 120 Gwh, energie 100% verde, regenerabilă.
Barajul are o lungime de 390 metri la coronament și 350 metri la bază, iar înălțimea de 105 metri.
Galeria de aducțiune se întinde pe o distanță de 8,5 km, iar cuva lacului, pentru care urmează defrișările, va stoca 24 de milioane metri cubi de apă.
Ministrul energiei nu consideră amenajarea Răstolița doar un proiect de energie: „Este o declarație de independență națională”, a scris joi pe pagina sa de Facebook, subliniind că a promis deblocarea hridocentralelor începute cu zeci de ani în urmă și lăsate în paragină.
Articolul Sebastian Burduja: Hidrocentrala de pe râul Mureș va livra energie până la sfârșitul anului apare prima dată în Mediafax.
„Cătălin Predoiu a mințit Parlamentul. România are polițiști și jandarmi plecați în zone de conflict, iar Ministerul de Interne n-a știut nimic. Pe 11 februarie 2025, ministrul Cătălin Predoiu semna un răspuns oficial către Camera Deputaților, prin care susținea că «Ministerul Afacerilor Interne nu deține informații despre polițiști sau jandarmi români implicați în misiuni externe, în afara celor autorizate oficial». Astăzi (joi – n.r.), același minister, prin vocea secretarului de stat Bogdan Despescu, recunoaște: «Trei polițiști și opt jandarmi au fost depistați că au plecat în Republica Democrată Congo», în concediu, semnând contracte cu companii de securitate private care au activat într-o zonă de conflict activ, între forțe guvernamentale și gherilă”, afirmă Bogdan Rodeanu.
El afirmă că ministerul «nu știe» dacă acești angajați au fost instructori pentru forțele de gherilă sau chiar combatanți, verificările au început abia după ce faptele au devenit publice și că nu există niciun sistem de urmărire și control al personalului MAI care pleacă în „concediu” în zone de conflict.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, punctează o serie de nereguli și acuză o „minciună oficială transmisă Parlamentului României”„Aceasta nu este doar o eroare administrativă. Este o breșă de securitate națională. Este «o minciună oficială transmisă Parlamentului României». Este dovada că Ministerul Afacerilor Interne nu mai are control asupra propriului personal. Ministrul care a pierdut lupta cu drogurile e pe cale să piardă și lupta cu mercenarii. România nu își permite un ministru al Internelor care lasă polițiștii și jandarmii să plece în Congo fără să știe ce fac acolo. Care răspunde instituțional cu «nu avem date» în timp ce realitatea explodează în fața noastră”, adaugă vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
„Minciuna erodează fundamentul pe care se bazează democrația, iar un ministru mincinos este un trădător al încrederii publice”, adaugă Felix Bulearcă, membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională
Noțiunea de mercenariat, fundamentată legal într-un proiect de lege finalizat de USRUSR a finalizat deja un proiect care fundamentează legal noțiunea de mercenariat în legislația României. Bogdan Rodeanu precizează că proiectul a fost deja înaintat, înainte de apariția informațiilor în presă, către partidele Coaliției de Guvernare, iar PSD, PNL și UDMR trebuie să decidă până săptămâna viitoare dacă susțin sau nu astfel de vulnerabilități în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Potrivit inițiatorilor, proiectul are ca obiect consolidarea cadrului juridic național privind activitatea personalului activ din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională și instituie interdicția penală pentru participarea, în orice formă, la activități de mercenariat, astfel cum sunt definite de legislația națională și de tratatele internaționale la care România este parte și pentru participarea la activități de pază și protecție personală, precum și desfășurarea de activități pentru societăți de pază și protecție, cu excepția celor aprobate de autoritățile române.
„Cătălin Predoiu trebuie să plece. Azi. Nu mâine. Nu după «verificări». Pentru că România merită un minister de interne funcțional, responsabil și atent la fiecare om pe care îl trimite în uniformă”, încheie Rodeanu.
Articolul Rodeanu: Predoiu a mințit Parlamentul. România are polițiști și jandarmi plecați ca mercenari apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul de arbitraj a decis că Nadejdin are datorii neachitate către Rosenergobank, în valoare totală de 77,4 milioane de ruble (aproximativ 918.700 de dolari). Cererea a fost depusă în mai 2024 în numele băncii Rosenergobank, care ea însăși a fost declarată falită în 2017.
În vârstă de 61 de ani, Nadejdin a fost deputat în Parlamentul rus între 1999 și 2003. El a încercat să candideze împotriva lui Putin la alegerile prezidențiale din martie 2024, susținând o platformă anti-război. Candidatura i-a fost însă respinsă de Comisia Electorală Centrală, care a invocat nereguli în listele cu semnături de susținere, inclusiv nume ale unor persoane decedate.
Deși Nadejdin a recunoscut că avea „șanse zero” să-l învingă pe Putin, care conduce Rusia din 1999 fie ca președinte, fie ca prim-ministru, campania sa a atras atenția multor alegători nemulțumiți de războiul din Ucraina.
Putin a câștigat un al cincilea mandat cu 87,3% din voturi, un scor record în era post-sovietică.
Împrumut pe două terenuri drept garanțieAgenția de stat TASS a relatat că Rosenergobank i-a acordat lui Nadejdin un împrumut de 324.350 de dolari în 2015, iar acesta a oferit ca garanție două terenuri.
Potrivit TASS, instanța a demarat deja procedura de vânzare a bunurilor lui Nadejdin. Reuters nu a reușit să consulte documentele instanței și nici să obțină un punct de vedere din partea politicianului.
După alegeri, Nadejdin a continuat să ocupe funcția de consilier municipal în Moscova până în iunie 2024, când a demisionat, la câteva zile după ce banca a intentat acțiunea de declarare în insolvență.
Articolul Fostul contracandidat al lui Putin a fost declarat falit de un tribunal rus apare prima dată în Mediafax.
Harry, fiul mai mic al regelui Charles, a cofondat Sentebale în 2006 pentru a sprijini tinerii afectați de HIV și SIDA în Lesotho și Botswana. Organizația a fost înființată în memoria mamei sale, Prințesa Diana, care a murit într-un accident la Paris în 1997.
Săptămâna trecută, Harry și cofondatorul său, Prințul Seeiso din Lesotho, au anunțat printr-o declarație comună că, împreună cu membrii consiliului de administrație, se retrag din fundație din cauza unui conflict cu președinta consiliului, Sophie Chandauka.
Ca răspuns, Chandauka i-a acuzat pe Harry și pe ceilalți membri ai consiliului de „hărțuire la scară largă”, misoginism și rasism.Comisia pentru organizații caritabile din Marea Britanie a confirmat că a deschis un caz de conformitate reglementară, o acțiune care le permite autorităților să adune probe și să formuleze concluzii, ajutând totodată consiliul de administrație să corecteze eventualele nereguli – fără a fi o anchetă statutară formală.
„Prioritatea autorității de reglementare, în conformitate cu atribuțiile sale legale, va fi de a determina dacă actualii și foștii administratori ai fundației, inclusiv președintele, și-au îndeplinit obligațiile legale”, a transmis instituția într-un comunicat.
Salutând decizia, Harry a declarat: „Noi (foștii patroni și membri ai consiliului) ne așteptăm pe deplin ca investigația să dezvăluie adevărul care, colectiv, ne-a forțat să demisionăm. Rămânem optimiști că acest lucru va permite ca fundația să fie încredințată imediat unor persoane potrivite, în beneficiul comunităților pe care le deservim.”
Harry, în conflict cu membri ai personalului regal și presa tabloidă britanicăȘi Chandauka a salutat deschiderea investigației, spunând că speră ca aceasta să aducă „liniștea că Sentebale și noul său consiliu de administrație acționează în mod corespunzător pentru a demonstra și menține o guvernanță solidă și o cultură organizațională sănătoasă”.
Conflictul este deosebit de dureros pentru Harry, care a acuzat în trecut și membri ai personalului regal, dar și presa tabloidă britanică, de comportamente similare, de hărțuire, misoginism și rasism, față de soția sa, Meghan.
Disputa implică, de asemenea, o fundație deosebit de apropiată de sufletul lui Harry, creată ca un omagiu adus mamei sale. „Sentebale” înseamnă „nu mă uita” în limba locală din Lesotho.
„Ce s-a întâmplat în ultima săptămână a fost sfâșietor de urmărit…”, a adăugat Harry în declarația sa.Harry locuiește în California alături de Meghan și cei doi copii ai lor. S-a retras din activitatea oficială a familiei regale în 2020, dar continuă să fie implicat în numeroase cauze caritabile, mai ales în Africa, pe care a vizitat-o ultima dată anul trecut, în Nigeria.
Articolul Prințul Harry speră că autoritatea caritabilă britanică va „dezvălui adevărul” în investigație apare prima dată în Mediafax.
Armata israeliană desfășoară o anchetă cu privire la un incident din Gaza în care mai mulți asistenți umanitari au fost uciși, declară joi un purtător de cuvânt militar. El a respins că uciderile ar putea fi numite „execuții”, potrivit Reuters.
Comandamentul de Sud al armatei a transferat investigația către un mecanism de stat major în afara lanțului de comandă pentru a stabili ce s-a întâmplat și „pentru a trage la răspundere oamenii dacă este necesar”, a declarat locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
În luna martie, cadavrele a 15 lucrători ai Semilunii Roșii, ai Apărării Civile Palestiniene și ai Organizației Națiunilor Unite au fost găsite îngropate într-un mormânt la capătul sudic al Fâșiei Gaza, lângă vehiculele lor distruse.
Semiluna Roșie a declarat că forțele israeliene, care au reluat operațiunile militare în Gaza la 18 martie după un armistițiu de două luni, i-au vizat pe lucrători. Israelul a declarat că, la 23 martie, trupele sale au tras asupra vehiculelor cu însemnele Semilunii Roșii care transportau militanți Hamas și au ucis nouă dintre aceștia.
Shoshani a negat un raport din ziarul britanic The Guardian, conform căruia unele cadavre din mormânt au fost găsite cu mâinile legate și a respins termenul de „execuție” pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat în timpul „evenimentului operațional”.
Articolul Armata israeliană lansează o anchetă privind decesele asistenților umanitari din Gaza apare prima dată în Mediafax.
