Situația a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România.
„Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse.
Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”.
Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din achizițiile prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a României ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare.
Reamintim că România a cumpărat, prin programul SAFE, echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere.
Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală.
Ce se întâmplă cu adevărat în a doua cea mai importantă instanță din România, discutăm cu unul dintre cei mai importanți judecători.
Care este starea Justiției din România, ce arată raportul Inspecției Judiciare în urma scandalului Recorder, cum s-ar putea reforma magistratura astfel încât să fie mai aproape de justițiabil, ce probleme sunt în instanțe, de ce situația pensionării este atât de importantă pentru sistemul judiciar, cum se poate face un referendum în Justiție și cât de independenți sunt judecătorii în România – despre toate acestea discutăm cu judecătorul Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe YouTube Mediafax și mediafax.ro.
Interdicția a provocat reacții critice, deoarece unele dintre simboluri erau dedicate sportivilor ucraineni uciși în război.
Patinatorul ucrainean de short track Oleh Handei a dezvăluit miercuri că nu va avea voie să concureze cu casca sa, pe care era scris un citat din versurile poetei ucrainene Lina Kostenko – una dintre cele mai cunoscute voci ale literaturii din Ucraina: „Acolo unde există eroism, nu există înfrângere finală”.
Handei: Sunt mesaje personale, nu politiceSportivul, citat de Kyiv Independent, a spus că a fost informat cu doar câteva zile înainte de startul competiției că echipamentul nu a trecut inspecția pentru că ar conține un „slogan politic”.
„Au interzis-o, spunând că este un slogan politic, că ar avea legătură cu războiul și că nu este permis. Le-am tradus cuvânt cu cuvânt – nu este un slogan politic. Sunt doar cuvinte motivaționale pentru mine, pentru echipa mea și pentru țara mea”, a explicat patinatorul.
Interdicții similare pentru alți sportivi ucraineniEl este cel de-al treilea sportiv ucrainean aflat în această situație la ediția din 2026 a Jocurilor Olimpice. În ultimele zile, și alți doi sportivi s-au confruntat cu interdicții similare.
Schioarei freestyle Kateryna Kotsar i s-a cerut să renunțe la casca sa, pe care era scris „Fii curajos ca ucrainenii”. De asemenea, Vladyslav Heraskevych, sportiv ucrainean care concurează la skeleton – o probă de sanie pe pistă de gheață – nu a primit permisiunea de a purta o cască pe care erau reprezentate chipurile unor sportivi ucraineni uciși în timpul invaziei ruse în Ucraina.
CIO invocă „politizarea sportului”Comitetul Internațional Olimpic a justificat deciziile spunând că regulamentul interzice „politizarea sportului”.
Sportivii ucraineni susțin însă că mesajele de pe căștile lor nu au nicio legătură cu politica. Patinatorul Oleh Handei spune că, în cazul său, este vorba doar despre un citat motivațional dintr-o poetă pe care o respectă. „Este vorba despre o persoană ale cărei cuvinte le respect și le urmez, fără nicio referire la război. Totuși, nu mi s-a permis să port casca. Am încercat să discut, dar mi s-a transmis clar că ar fi mai bine să nu insist”, a declarat el.
Comparație cu Israelul și acuzații de standarde dubleCazul lui Heraskevych a stârnit și mai multă revoltă. Sportivul a criticat public decizia și a vorbit despre un tratament diferit, comparând situația sa cu cea a unui sportiv israelian care a purtat la ceremonia de deschidere o kipa – o scufie tradițională evreiască – pe care erau înscrise numele celor 11 sportivi și antrenori uciși în atentatul de la Jocurile Olimpice din 1972, de la München.
„Sincer, nu înțeleg cum aceste două cazuri sunt fundamental diferite. Regulile sunt aceleași pentru ceremonii, pentru premiere și pentru competiții. De ce acest tratament diferit față de ucraineni?”, a spus Heraskevych.
Sprijin oficial pentru gestul sportivilorȘeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a reacționat și el pe rețelele sociale, publicând o fotografie cu casca interzisă și mesajul: „Comemorarea nu este o încălcare”.
În Ucraina, subiectul este extrem de sensibil. Sute de sportivi și antrenori au murit de la începutul invaziei ruse, iar multe baze sportive au fost distruse în urma atacurilor.
Provocări din partea sportivilor rușiÎn același timp, deși Rusia și Belarus nu participă la Jocuri ca echipe naționale, sportivii din cele două țări pot concura individual sub statut neutru.
Handei spune că tensiunile se simt și între sportivi. „Sunt multe provocări din partea Rusiei, din partea sportivilor «neutri». Există amenințări, manipulări, încercări de a vorbi și de a influența”, a spus el.
Handei: Trebuie să luptăm ca să câștigămPatinatorul a transmis și un mesaj de susținere pentru colegul său Heraskevych, care a ales să critice public decizia oficialilor. „Sper să nu-și schimbe poziția și cuvintele, pentru că trebuie să luptăm. Iar atâta timp cât luptăm, putem câștiga”, a spus Handei.
România are, potrivit președintelului, nelămuriri în ceea ce privește statul unei țări observator la această reuniune.
„Suntem încă în discuţii cu partea americană şi obiectul discuţiei este care poate să fie statutul unei ţări care, în momentul ăsta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică care este formatul discuţiei şi eventualii observatori, care este rolul lor în această şedinţă. Și, în funcție de răspunsul părții americane decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că decizia va fi anunţată „probabil săptămâna aceasta”.
Președintele a fost întrebat dacă România va participa în condițiile în care va avea un rol secund.
„Depinde, depinde, pentru că, după cum ştiţi, situaţia din Gaza e importantă pentru Europa, România are tradiţional nişte relaţii şi cu Israelul şi cu ţările arabe din zonă, deci e important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiţii”, a spus șeful statului.
De asemenea, Nicușor Dan a menționat că se discută despre acest subiect și cu partenerii europeni, dar că „răspunsul va fi dat de România”.
România a fost invitată în ianuarie de liderul SUA, Donald Trump, să facă parte din Consiliul pentru Pace, printr-o scrisoare adresată lui Nicușor Dan.
Săptămâna trecută, Nicușor Dan anunța că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei.
Consiliul pentru Pace este o nouă inițiativă internațională, susținută de președintele Trump, care are scopul să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Norvegia introduce o taxă turistică de 3% în vara acestui an pentru a combate supraturismul, scrie TravelandTourWorld.
Măsura vizează indirect Suedia, Polonia, România, Spania, Germania și peste 40 de alte țări europene. Oficialii spun că decizia are scopul de a proteja peisajele naturale și de a reduce presiunea asupra comunităților.
Noua taxă se va aplica pentru toate înnoptările din municipalitățile participante din Norvegia. Autoritățile descriu această măsură drept un instrument de sustenabilitate, nu o barieră pentru turiști.
Cum va funcționa taxa turistică de 3% din NorvegiaTaxa va fi adăugată la cazări în hoteluri, închirieri pe termen scurt și croaziere. Călătorii vor vedea suma inclusă direct în factura de cazare. De exemplu, pentru o noapte de 100 de euro, se va adăuga o taxă de 3 euro.
Autoritățile locale vor putea ajusta nivelul taxei în funcție de sezon. Rate mai mari ar putea fi aplicate în lunile de vârf, în orașe precum Oslo și Bergen.
În prezent, camperii și proprietarii de ambarcațiuni private ar putea fi exceptați.
De ce introduce Norvegia această taxăOficialii afirmă că numărul tot mai mare de turiști a pus presiune pe infrastructură și ecosisteme fragile. Destinații populare precum Insulele Lofoten și Geirangerfjord se confruntă cu supraaglomerare.
Facilitățile publice, traseele montane și sistemele de transport sunt suprasolicitate în sezonul de vârf. Veniturile generate vor rămâne la nivel local.
Fondurile vor fi folosite pentru întreținerea traseelor, îmbunătățirea semnalizării și extinderea parcărilor. Municipalitățile vor trebui să prezinte planuri clare privind utilizarea sumelor colectate.
Impactul asupra turiștilor europeniTuriștii europeni vor fi printre cei mai afectați de noua măsură. Vizitatori din Suedia, Polonia, Elveția, România, Spania, Islanda și Germania călătoresc frecvent în Norvegia.
Taxa de 3% se va aplica indiferent de naționalitate pentru cei care se cazează în zonele vizate.
În ciuda costului suplimentar, Norvegia rămâne o destinație importantă pentru fiorduri și aurore boreale. Autoritățile susțin că taxa modestă va contribui la protejarea acestor atracții pe termen lung.
Decizia Norvegiei reflectă o tendință mai amplă în Europa privind turismul sustenabil. Pe măsură ce cererea de călătorii crește, guvernele caută un echilibru între acces și protecția mediului.
