„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureşului. Potrivit iniţiativei, cu acest prilej autorităţile publice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, precum şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza activităţi culturale, sociale, educative şi artistice prin care să fie promovate istoria, tradiţiile, obiceiurile şi patrimoniul cultural al Maramureşului”, potrivit raportului comisiei de specialitate din Camera Deputaților.
Proiectul a fost aprobat cu 164 de voturi „pentru”, 59 „contra” și 64 de abțineri.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 aprilie.
Proiectul a fost inițiat de senatorul PNL Cristian Augustin Niculescu-Țăgârlaș și susțiunut de parlamentari de la mai multe formațiuni parlamentare.
Legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Articolul Ziua Maramureşului va fi instituită pe 15 august. Poiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților apare prima dată în Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Guo Jiakun, a criticat G7 pentru „comentarii nejustificate cu privire la chestiuni privind Taiwan, Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est”, acuzând grupul că ar calomnia „în mod răutăcios China pentru aşa-zisele distorsiuni ale pieţei şi supracapacitatea industrială”, notează ANSA.
Oficialul chinez a declarat că aceste acţiuni „constituie o ingerinţă în afacerile interne ale Chinei şi încalcă normele fundamentale ale relaţiilor internaţionale”.
Ca răspuns la poziţia G7, Beijingul „se opune ferm tuturor acestor acţiuni” şi „a prezentat proteste oficiale vehemente părţilor interesate”.
Articolul Beijingul a reacţionat dur la summitul G7 din Canada apare prima dată în Mediafax.
Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședintele Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat responsabilii direcți de politica monetară, guvernul și Banca Centrală a Rusiei, că economia rusă riscă să se „răcească” excesiv dacă dobânzile rămân prea ridicate. Într-un interviu publicat mirecuri de Reuters, bancherul rus a spus că, dacă aceste condiții se mențin, țara poate avea dificultăți în a reveni pe o traiectorie de creștere economică sănătoasă.
„Există pericolul ca economia să încetinească prea tare și să nu reușim să ieșim din această stagnare. Creșterea ulterioară ar putea fi foarte limitată”, a explicat Vedyakhin, cu puțin timp înainte de Forumul Economic de la Sankt Petersburg, conferința economică principală a Rusiei, care a început miercuri la Sankt Petersburg. Oficialul Sberbank a prognozat că economia Rusiei va crește cu doar 1-2% în 2025, clar sub prognoza oficială a guvernului, care anticipează o creștere de 2,5%.
Investitorii ar demara proiecte noi doar în condiții de dobândă suportabilăRata dobânzii de politică monetară, care este acum de 20%, ar putea fi redusă treptat spre 17% până la sfârșitul anului, consideră Vedyakhin, dar a atras atenția factorilor ruși de decizie că este nevoie de o dobândă sub 15% pentru a stimula investițiile și a reporni creșterea economică. Multe companii rusești, inclusiv clienții Sberbank, operează cu marje de profit în jur de 15%, iar costurile de finanțare peste acest nivel le descurajează să investească: „Un investitor rațional ar începe noi proiecte doar dacă rata dobânzii este între 12% și 14%. Acela este un nivel la care economia poate începe să-și revină și să meargă mai departe”, a explicat el.
Rubla este supraevaluatăÎn ceea ce privește cursul de schimb, Vedyakhin spune că rubla este supraevaluată. Oficial, miercuri, un dolar valora 78,71 ruble, dar analiștii Sberbank consideră că, în condiții normale și echilibrate, ținând cont de prețul petrolului și alți factori macroeconomici, rubla ar trebui să fie între 90 și 95 pentru un dolar.
Neașteptata apreciere a rublei, de peste 40% în acest an, vine în ciuda prețurilor scăzute la petrol, iar bancherul intervievat de Reuters a pus această întărire a rublei pe seama dobânzilor mari, a cererii reduse de valută din partea populației, o piață valutară internă restrânsă, dificultățile legate de plăți și vânzările de valută din rezervele statului. „O rată reală a dobânzii mare încurajează economisirea în ruble. Nu are sens pentru ruși să cumpere dolari, pentru că oricum cererea pentru ei este scăzută” a explicat Vedyakhin.
Articolul Dobânzile prea mari riscă să sufoce economia rusă, avertizează bancherii apare prima dată în Mediafax.
Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a transmis o scrisoare Consiliului de Securitate al ONU în care afirmă că Iranul urmărește un plan clar pentru distrugerea Israelului.
Potrivit acestuia, țara sa este decisă să își asigure apărarea în fața oricărei amenințări, scrie CNN.
„Iranul are un plan strategic pentru a elimina Israelul. Israelul nu poate și nu va accepta amenințarea exterminării!”, a scris Sa’ar pe X, unde a publicat și o copie a scrisorii.
În documentul trimis oficialilor ONU, Sa’ar afirmă că atacul Israelului asupra Iranului a avut loc ca răspuns la o evoluție semnificativă în programul nuclear iranian.
El spune că operațiunea a urmărit și oprirea unei amenințări directe legate de posibile atacuri viitoare prin rachete sau din partea unor grupări susținute de Teheran.
Scrisoarea precizează că intervenția militară a fost decisă „ca o măsură de ultimă instanță”.
Articolul Ministrul de externe israelian acuză Iranul că plănuiește eliminarea Israelului apare prima dată în Mediafax.
Studiul făcut de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, bazat pe 100 de interviuri efectuate în secret în Coreea de Nord între septembrie și decembrie 2023, arată o realitate dramatică: virusul circula pe scară largă, dar era aproape netratat, relatează CNN.
92% dintre respondenți au declarat că ei sau cineva apropiat au fost infectați. Majoritatea a spus că 2020 și 2021 – nu 2022 – au fost anii când focarele au fost la cel mai grav nivel.
„Febra era peste tot, iar mulți oameni mureau în câteva zile”, a relatat un participantUn soldat a descris cum peste jumătate dintr-un batalion de comunicații militare – aproximativ 400 de soldați – s-a îmbolnăvit până la sfârșitul lui 2021.
Sistemul sanitar izolat și subfinanțat al țării nu a putut face față pandemiei. Fără acces la testare, diagnosticele se făceau după simptome: febră, tuse, dificultăți de respirație. Chiar și aceste simptome erau tabu – o femeie și-a amintit că un medic i-a spus că dacă recunoaște aceste simptome, „vei fi dusă”.
În lipsa îngrijirii medicale oficiale, cetățenii s-au îndreptat spre medicina populară: apă sărată, usturoi, chiar injecții cu opiu. O femeie a spus că fiul ei a murit după ce i s-a dat doza greșită de medicament pentru adulți. Una din cinci persoane a raportat decese din cauza medicamentelor false sau folosite greșit.
Echipamentele de protecție au fost aproape inexistenteDoar 8% dintre respondenți au primit măști de la guvern. Mulți și-au făcut singuri măștile sau le-au cumpărat de pe piața neagră.
Suferința s-a extins dincolo de boală. Cu călătoriile interzise și piețele închise, foametea a devenit acută. 81% dintre cei intervievați au spus că s-au confruntat cu foamea.
Doar 87% dintre respondenți nu au avut acces la teste COVID pe parcursul pandemiei. Mai puțin de 20% au primit vreun vaccin – și majoritatea abia după ce Phenianul a recunoscut focarele în 2022.
Raportul documentează o „dublă minciună”: guvernul a mințit poporul, iar oamenii se mințeau între ei și guvernul – fiecare încercând să evite carantina sau pedepsele83% dintre respondenți au spus că experiența lor nu s-a aliniat cu ceea ce le spunea guvernul sau liderul Kim Jong Un. Peste jumătate au spus că nu au crezut deloc anunțurile regimului despre COVID.
„Când l-am văzut pe Liderul Suprem lăudându-și dragostea pentru popor, în timp ce atât de mulți mureau fără medicamente”, a spus un respondent, „m-am gândit la toți oamenii care nu au supraviețuit”.
Articolul Coreea de Nord a fost devastată de Covid-19. Oamenii mureau fără medicamente în timp ce se perpetua o „dublă minciună” apare prima dată în Mediafax.
Referitor la măsurile pe care statul român trebuie să le pregătească, ministrul a răspuns că „să răspundem aşteptărilor autorităţilor americane, principalele criterii ale accederii au fost îndeplinite anul trecut”.
Hurezeanu a admis că „au existat mai multe explicaţii şi viraje neaşteptate în acest proces”, dar a subliniat că „ştim care sunt aşteptările americane”.
Ministrul a anunţat că „probabil până la sfârşitul anului financiar american, deci până în toamna anului acesta, vom afla mai multe răspunsuri”.
Întrebat direct despre problemele specifice ce trebuie rezolvate, ministrul a răspuns: „criteriile de bază pe care le-am anunţat la un moment dat şi au stârnit o mică nedumerire, se reaşează în vigoare”. El a specificat că „e vorba de numărul refuzului de cereri de vize” şi că „toate acele criterii redevin valabile”.
Ministrul a subliniat importanţa unei „serii tripartite de dezbatere care are loc chiar în această săptămână între reprezentanţii Departamentului American de Securitate Internă, ai Comisiei Europene şi ai Ministerului de Interne Român”.
Întrebat dacă există şansa ca România să fie în programul Visa Waiver până la finalul anului, Hurezeanu a răspuns: „Există şansa să aflăm în ce situaţie România până la sfârşitul acestui an poate să răspundă aşteptărilor americane în condiţiile ameliorării şi climatului politic românul a relaţiei bilaterale, în aşa fel încât să intrăm în Visa Waiver”.
România a fost inclusă în programul Visa Waiver în ianuarie 2025, dar a fost exclusă în mai 2025.
Articolul Vom mai reintra in Visa Waiver? Ce spune Emil Hurezeanu apare prima dată în Mediafax.
„Suntem informați în mod frecvent, permanent, în legătură cu tensiunile locale din Cernauți și în relațiile comunităților religioase din interiorul comunității românești, pentru că nu toți membrii comunității românești, nu toate bisericile, nu toți parohii, nu toți preoți, nu toate parochiile au aceleași raporturi. Unii sunt preoți români, parohii care țin de Biserica Ortodoxă Rusă. Există intenții de creare a unei ramuri a Bisericii Ortodoxe Române. Există și Biserica Ortodoxă Ucrainiană. După știința noastră, conflictul din biserică, de la Cernauți, nu este între preoți și cetățeni români”, spune Emil Hurezeanu.
Reacția ministrului român de Externe vine după ce doi preoți au fost bătuți într-un conflict violent care a izbucnit la Cernăuți între reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPT) și cei ai nou-createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei (PTU), susținută de autoritățile de la Kiev.
Totodată, mai multe persoane au fost rănite în urma incidentului de la Catedrala din Cernăuți și mai multe bunuri din interiorul lăcașului de cult au fost vandalizate.
Mai mulți tineri cu fețele acoperite, presupuși membri ai PTU, au pătruns în Catedrala Mitropolitană „Pogorârea Sfântului Duh”.
Articolul Hurezeanu, despre tensiunile din Cernăuți: „Suntem informați în mod frecvent” apare prima dată în Mediafax.
Noul parteneriat va sprijini construcția unor centre Therme în orașe mari din Europa, cum sunt Manchester, Viena sau Düsseldorf, dar și modernizarea celor existente, inclusiv investiții suplimentare în complexul de la București, deja cel mai mare de acest tip din Europa. Fondurile vor fi direcționate și către dezvoltarea de tehnologii sustenabile, digitalizare și extinderea accesului public la servicii de wellness de ultimă generație, potrivit informațiilor furnizate miercuri de Ziarul Financiar.
Performanțele Therme Nord București, compania care administrează complexul de lângă Capitală, justifică alegerea făcută de fondul internațional de investiții CVC. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, compania a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri record de 294 milioane lei, în creștere cu 22% față de anul anterior, și un profit net de 55 milioane lei, aproape dublu față de 2023. Marja de profit de aproape 20% confirmă eficiența modelului de business și potențialul de scalare la nivel internațional.
Ce face diferența la modelul Therme?În cadrul parteneriatului, CVC și Therme Group vor deține în cote egale noua entitate Therme Horizon, care va include inițial două dintre cele mai populare destinații de wellness din Europa: Therme Erding din Germania și Therme București. Cele două destinații atrag anual peste 3,5 milioane de vizitatori. Fondul luxemburghez va investi alături de Therme Group în dezvoltarea proiectului Therme Manchester, a cărui deschidere este planificată pentru 2028 și care va deveni cea mai mare destinație de wellness cu apă din Europa.
„Aceasta nu este doar o investiţie, este un parteneriat operaţional orientat spre creştere”, a precizat István Szőke, Managing Partner la CVC, care a explicat că „integrarea de către Therme a bunăstării, sustenabilităţii şi petrecerii timpului liber experienţiale face diferența”.
Înființat în urmă cu 44 de ani, CVC Capital Partners deține active de peste 200 de miliarde de euro și este unul dintre cei mai mari investitori din lume, cu operațiuni în America de Nord, Europa și Asia. În România, și-a făcut intrarea odată cu achiziția rețelei de sănătate privată Regina Maria, realizată prin grupul finlandez Mehiläinen, în care CVC este acționar majoritar.
Articolul Therme București va fi inclus într-o investiție de 1 miliard de euro, lansată de CVC Capital Partners apare prima dată în Mediafax.
După întâlnirea președintelui Donald Trump cu principalii săi consilieri în Camera de criză a Casei Albe, marți, oficialii americani au semnalat că următoarele 24-48 de ore vor fi decisive pentru a stabili dacă este posibilă o soluție diplomatică cu Iranul sau dacă președintele ar putea recurge la acțiuni militare.
Trump și-a intensificat semnificativ retorica împotriva regimului iranian înaintea întâlnirii, afirmând că SUA știe exact unde se ascunde ayatollahul Ali Khamenei.
„Este o țintă ușoară, dar este în siguranță acolo. Nu îl vom elimina, cel puțin nu pentru moment. Dar nu vrem ca rachetele să fie lansate asupra civililor sau soldaților americani. Răbdarea noastră se epuizează”, a scris Trump pe rețelele de socializare.
„Acum avem control complet și total asupra spațiului aerian al Iranului”, a afirmat el într-o altă postare.
O ultimă șansă pentru diplomație?În ciuda aparentei amenințări militare, negociatorii americani au continuat marți să considere că Iranul se află într-o poziție slabă și ar putea fi forțat să se întoarcă la masa negocierilor și să accepte în cele din urmă un acord care i-ar impune să renunțe la toate activitățile de îmbogățire a uraniului, potrivit mai multor oficiali implicați în procesul diplomatic, potrivit ABC News.
În timp ce Iranul și Israelul se atacă, regimul iranian a semnalat disponibilitatea de a relua discuțiile cu SUA, au spus oficialii, adăugând că administrația Trump a căutat angajamente mai concrete înainte de a renunța la calea războiului.
Dacă Iranul revine la negocieri și acceptă să renunțe la îmbogățirea uraniului, oficialii americani cred că o întâlnire la nivel înalt condusă de trimisul special Steve Witkoff și, potențial, de vicepreședintele JD Vance ar avea loc chiar în această săptămână.
Dar acest scenariu necesită probabil ca Iranul să acționeze rapid. Președintele a recunoscut deja că răbdarea sa față de situația din Orientul Mijlociu se epuizează.
O poziție „defensivă” a SUA, pentru momentArmata americană trimite deja mijloace către regiune, inclusiv avioane suplimentare și un al doilea portavion și a grupului său de atac în Orientul Mijlociu, toate acestea sunt mișcări de natură defensivă, spun oficialii.
„Suntem puternici, suntem pregătiți, suntem defensivi și prezenți”, a declarat secretarul apărării Pete Hegseth despre poziția SUA în Orientul Mijlociu în timpul unui interviu acordat, luni, postului Fox News.
Dar, în timp ce repoziționarea activelor este menită să protejeze cele aproximativ 40.000 de trupe americane staționate în regiune, aceasta lasă, de asemenea, opțiuni deschise pentru administrația Trump în cazul în care decide să sprijine direct operațiunea ofensivă în curs a Israelului împotriva Iranului.
„Este rolul nostru să menținem opțiunile pe masă, dar postura noastră este în continuare defensivă”, a declarat un oficial american.
O agendă americană în schimbareSemnele că administrația Trump s-ar putea îndrepta către o acțiune militară ar putea include anularea planurilor președintelui de a călători în Olanda pentru un summit NATO săptămâna viitoare.
În cadrul unei conferințe de presă de marți, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că summitul este încă „în program”, dar a precizat că situația s-ar putea schimba în funcție de dinamica cu Iranul.
„Este ceva care se mișcă – așa cum tind să se întâmple lucrurile – foarte rapid. Așadar, aș spune că orice este posibil”, a spus ea.
Președintele a ieșit deja mai devreme de la summitul G7 din Canada, alegând să scurteze timpul petrecut acolo luni pentru a monitoriza situația din Orientul Mijlociu de la Casa Albă.
Articolul Armata SUA este pregătită să atace Iranul. Oficiali americani: următoarele 24-48 de ore vor fi decisive apare prima dată în Mediafax.
