„Astăzi, de ziua Armatei Române, îi cinstim pe cei care au făcut posibilă libertatea noastră, eroii care în urmă cu 81 de ani au eliberat ultima palmă de pământ românesc, dar și pe cei care acum poartă uniforma și își fac datoria în tăcere în poligoane, în misiuni departe de casă”, a declarat generalul, într-un discurs, subliniind continuitatea angajamentului militar în slujba națiunii.
„Armata nu este doar o instituție, este o stare de spirit, este liniștea pe care o simți știind că cineva veghează. E hotărârea de a merge înainte chiar și atunci când e greu”, a mai spus el.
Generalul a atras atenția asupra pericolelor dezinformării și neîncrederii, afirmând că „în jurul nostru se duc și alte lupte, lupte pentru adevăr, pentru mințile și încrederea oamenilor”, dar a reafirmat că „Armata României rămâne o certitudine, o instituție care se pregătește pentru cele mai grele scenarii, dar care luptă înainte de toate pentru pace”.
„Așa cum Iașul a fost cândva scutul României, tot așa rămâne armata astăzi. Un reper de stabilitate, încredere și demnitate”, a încheiat generalul Vlad Gheorghiță.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va călători duminică la București. În programul vizitei sale de duminică se află participarea la Sfinţirea picturii Catedralei Naţionale.
Mai mult decât atât, Maia Sandu are o întâlnire planificată alături de președintele Nicușor Dan.
„Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va întreprinde duminică, 26 octombrie, o vizită în România”, anunţă Preşedinţia Republicii Moldova.
Maia Sandu va fi prezentă la Slujba de Sfinţire a picturii Catedralei Naţionale din Bucureşti, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Catedrala Națională din București, cel mai amplu proiect religios al României moderne, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Prefericirii Sale Daniel, Patriarhul României.
Patriarhia Română a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale din București 2025 este una dintre cele mai ample manifestări religioase organizate în România în ultimii ani.
Luna septembrie a consemnat o reducere suplimentară de 2.994 de fapte (-6,4%).
Structurat pe categorii de infracțiuni, raportul evidențiază:
Infracțiuni judiciare: 228.431, cu 42.490 mai puține (-15,7%).
Infracțiuni economico-financiare: 32.558, în scădere cu 3.176 (-8,9%).
Infracțiuni contra persoanei: 119.897, mai puține cu 34.915 (-22,6%).
Loviri sau alte violențe: 58.775, cu 23.240 mai puține (-28,3%).
Infracțiuni contra patrimoniului: 138.738, cu 17.026 mai puține (-10,9%).
În ceea ce privește infracțiunile specifice:
Furturi: 66.325 (-11,6%).
Tâlhării: 1.357 (-15%).
Distrugeri: 29.001 (-6.778).
Infracțiuni stradale: 36.852 (-9.851).
În mediul rural, au fost înregistrate 126.056 de infracțiuni, cu 23.467 mai puține comparativ cu primele 9 luni ale anului 2024.
În domeniul siguranței rutiere, s-au raportat 2.939 de accidente, soldate cu 940 de decese și 2.352 de persoane rănite grav, cifre mai mici față de anul precedent (-6,5% accidente, 145 decese și 81 răniți grav mai puțin).
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis sâmbătă un mesaj cu ocazia Zilei Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, subliniind rolul esențial al instituției militare în apărarea suveranității și consolidarea parteneriatelor internaționale.
„Sărbătorim azi Armata Română, o instituție fără de care suveranitatea, independența, unitatea națională și integritatea nu ar fi protejate corespunzător”, a declarat șeful statului, evocând jertfa eroilor căzuți în războaie pentru independență și reîntregirea națională.
În contextul actual marcat de tensiuni geopolitice, președintele a avertizat că „pacea nu este un dat” și a pledat pentru responsabilitate și pregătire militară ca mijloace de descurajare a conflictelor.
„Nu este suficient să te bați cu pumii în piept să spui că vrei pace. Trebuie să fii responsabil ca să ai pace”, a spus acesta.
Nicușor Dan a reafirmat angajamentul statului român pentru modernizarea forțelor armate, precizând că „România investește în modernizarea Armatei Române. Și în anii precedenți și în anii care vor veni vom aloca suficiente fonduri pentru ca armata să fie pregătită. Și vom fi suficient de inteligenți pentru ca aceste fonduri pe care le alocăm să meargă și în industria națională de apărare și să dezvolte această industrie și implicit să aducă locuri de muncă pentru economia națională”.
„România este protejată azi pentru că are niște parteneri și avem niște parteneri pentru că în toată această perioadă am fost serioși în parteneriatele pe care le-am avut, inclusiv prin participarea militarilor români în teatrele de operațiune”, a subliniat președintele.
În încheiere, șeful statului a transmis felicitări militarilor și veteranilor, apreciind profesionalismul din rândul trupelor: „În toate sondajele de opinie, instituția armatei este cea mai apreciată din România. Înseamnă că în interiorul armatei găsim profesionaliști”.
„Libertatea și demnitatea națională au fost câștigate și sunt apărate prin curajul, dârzenia și spiritul de sacrificiu al Armatei Române”, a spus Ionuț Moșteanu, în discursul său.
Moșteanu a amintit că în 1944, la 25 octombrie, Armata Română a încheiat eliberarea teritoriului național, „un moment care a reafirmat hotărârea de neclintit a poporului român de a-și apăra teritoriul și independența”.
„Ne plecăm cu respect în fața eroilor… celor care au pus datoria față de patrie mai presus de viață”, a completa ministrul.
Referindu-se la actualitatea militară, Moșteanu a subliniat că „România rămâne un aliat de încredere și un factor de stabilitate pe plan european și NATO. Ministerul Apărării Naționale continuă și în acest an cel mai amplu program de modernizare din istorie armatei prin investiții majore în tehnică de luptă, infrastructură și programe integrate de instruire”.
„Însă, cea mai importantă investiție rămâne cea în oameni. Militarii care prin profesionalism și echilibru dau forță și credibilitate instituției armate”, a mai spus el.
„Această zi vă este dedicată prin datoria și curajul dumneavoastră de a apăra pacea și siguranța României. La mulți ani Armatei României, la mulți ani tuturor celor care servesc sub Drapelul Național!”, a încheiat ministrul.
Gabriela Firea, președinta PSD București, a declarat sâmbătă dimineață că nu va intra în cursa pentru Primăria Capitalei.
Printr-un anunț postat pe pagina sa de Facebook, ea a explicat că intenționează să-și continue mandatul de europarlamentar, obținut prin votul românilor.
Gabriela Firea a făcut și un comentariu la adresa fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, menționând că anul trecut a fost considerată „candidatul deocamdată” al partidului pentru Capitală.
„Ori de câte ori am început un proiect – privat sau public, l-am dus până la capăt, oricât de greu mi-a fost sau câte provocări au apărut pe parcurs. Merg pe aceeași linie şi acum: doresc să-mi continui mandatul de europarlamentar, obținut în urma votului și încrederii românilor, chiar dacă pentru o mamă cu doi copii școlari naveta la Strasbourg şi Bruxelles nu este simplă. Dar, învățăm în fiecare zi să ne descurcăm în această situație. Ca fiecare dintre dumneavoastră, cu serviciu și copii. Mă preocupă şi vreau să-mi aduc contribuția la proiectele europene care vizează o viață mai bună pentru România, pentru copii, familii, femei, tineri, seniori, fermieri, antreprenori etc”, a scris Firea pe Facebook.
Mesajul lung postat sâmbătă a atins mai multe puncte importante, pentru care Firea a adus explicații.
Despre Primăria Capitalei, ea a spus că „mi-aș fi dorit să pot relua şi finaliza câteva mari proiecte de infrastructura abandonate, cu siguranță aș fi continuat investițiile în spitale, parcuri, transport şi termoficare, începute în mandatul anterior și blocate în mare parte. Dar, în viață trebuie să facem alegeri. Am speranța că vom avea un primar general care să nu mai creadă că viața începe cu el şi să continue toate investițiile foştilor edili, în paralel cu lansarea unora noi, absolut necesare”.
Marcel Ciolacu, în vizorul lui FireaGabriela Firea a făcut în postarea sa și un atac la adresa lui Marcel Ciolacu. Ea îi reproșează fostului președinte PSD că anul trecut a fost „candidatul deocamdată” al partidului pentru Primăria Capitalei.
„Voi acorda susținere totală colegului meu social-democrat care își va depune candidatura. Nu am trădat şi nu voi trăda, cum au procedat unii colegi de-ai noștri, inventând tot felul de pretexte. Ca președintă PSD București, am depus şi voi depune în continuare eforturi pentru ca niciodată candidatul nostru să nu fie în postura în care am fost eu anul trecut: candidatul „deocamdată”, apoi lansată în cursă ca variantă de a salva imaginea partidului şi lista de consilieri generali, fără vreun fel de sprijin logistic şi politic – doar la sectoare s-a negociat candidatură pe alianță de trei partide -, boicotată prin candidați „iepurași”, menținuți în cursă şi răsplătiți ulterior chiar de către colegi de-ai noștri, campanii online împotriva mea finanțate chiar din fondurile partidului. Pare greu de crezut, dar e purul adevăr pe care îl cunosc din interior mulți colegi”, a scris Firea.
„Cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a mai relatat Gabriela Firea.
Bencic a arătat un joc solid la serviciu, câștigând 67% din punctele pe primul serviciu și 53% pe al doilea serviciu, și a salvat 71% dintre punctele de break ale adversarei.
La retur, Bencic a câștigat 34% din punctele pe primul serviciu al lui Kenin și 43% pe al doilea, dominând decisiv setul decisiv.
În finala de la Tokyo, Bencic o va întâlni pe cehoaica Linda Noskova (locul 17 mondial), care a trecut fără să joace în semifinale de kazaha Elena Rybakina, care a acuzat probleme la spate, retrăgându-se.
Învingătoarea turneului va câștiga un premiu de 164.000 de dolari.
„La mulți ani, Armatei Române! Astăzi, cu ocazia Zilei Armatei, este un bun prilej pentru a ne arăta aprecierea pentru militarii români. De-a lungul istoriei, Armata a participat decisiv la toate evenimentele majore prin care a trecut România și a contribuit atât la independența, cât și la democratizarea țării noastre. Inclusiv în prezent, militarii români sunt apreciați în cadrul structurilor internaționale în care activează. O serie de succese ale operațiunilor NATO li se datorează”, a declarat Grindeanu, într-un comunicat.
El a adăugat că, pentru a-și menține performanțele, Armata Română „are nevoie în următorii ani de investiții serioase și de o salarizare demnă de respectul pe care îl merită”.
„Doar așa ne vom putea asigura că Armata Română va putea face față cu succes oricăror provocări”, a încheiat liderul PSD.
Tânărul jucător român de tenis Yannick Alexandrescu (17 ani), legitimat la Dinamo, s-a calificat în finala turneului ITF World Tennis Tour Junior Finals 2025, după ce a învins în semifinale, sâmbătă dimineață, pe Andres Santamarta Roig, din Spania, scor 6-2, 6-4.
În finală, Alexandrescu îl va înfrunta pe germanul Max Schoenhaus, care a ajuns în ultimul act după ce italianul Jacopo Vasami s-a retras la scorul de 5-0 în primul set.
Turneul de la Chengdu reunește cei mai buni opt juniori din lume, iar performanța lui Alexandrescu confirmă ascensiunea sa în circuitul ITF Junior.
Yannick Alexandrescu se află pe locul 7 în clasamentul internațional la juniori.
Tratatul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 40 de state și are ca obiectiv principal să faciliteze cooperarea internațională împotriva criminalității cibernetice, inclusiv în cazuri de phishing, ransomware, trafic online și discurs instigator la ură.
„Spațiul cibernetic a devenit teren fertil pentru criminali. În fiecare zi, escrocherii sofisticate fraudează familii, fură mijloace de trai și golesc economiile cu miliarde de dolari. Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice este un instrument legal puternic pentru a ne întări apărarea colectivă”, a declarat secretarul General al ONU, Antonio Guterres, citat de Reuters, la deschiderea evenimentului din Vietnam, sâmbătă.
Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a adăugat că semnarea tratatului „nu doar marchează nașterea unui instrument juridic global, ci și afirmă vitalitatea multilateralismului, unde țările depășesc diferențele și își asumă responsabilități comune pentru pace, securitate, stabilitate și dezvoltare”.
Însă, tratatul a stârnit critici privind definițiile vagi ale infracțiunilor, care ar putea fi interpretate abuziv. Cybersecurity Tech Accord, organizație din care fac parte companii precum Meta și Microsoft, a numit pactul un „tratat de supraveghere”, avertizând că acesta ar putea facilita partajarea datelor între guverne și ar criminaliza hackerii etici care testează vulnerabilitățile sistemelor.
Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care a coordonat negocierile, susține că tratatul include protecții pentru drepturile omului și promovează activitățile de cercetare legitimă.
Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada au trimis diplomați și oficiali pentru a semna tratatul la Hanoi, iar rolul Vietnamului ca gazdă a stârnit controverse, fiind semnalate probleme privind libertățile online și cenzura. Organizații precum Human Rights Watch au raportat peste 40 de arestări în acest an, inclusiv pentru exprimarea opiniilor critice online.
Vietnamul vede în tratat o oportunitate de a-și consolida poziția globală și apărarea cibernetică, pe fondul creșterii atacurilor asupra infrastructurii critice.
