Într-un comunicat emis luni de miniștrii Tranziției Ecologice și Energiei, aceștia au explicat că noul bonus va intra în vigoare la 1 octombrie și se va adăuga „bonusului ecologic” care este în vigoare de la 1 iulie, scrie EFE.
Asta înseamnă că la cei 1.000 de euro se va adăuga „bonusul ecologic” la care sunt eligibile toate persoanele fizice, cu sume în funcție de veniturile lor și până la maximum 4.200 de euro.
Lista mașinilor, actualizată lunarLista vehiculelor eligibile va fi făcută publică „în zilele următoare” și va fi actualizată lunar.
Miniștrii au justificat acest lucru în declarația lor pentru a „încuraja relocarea lanțului valoric al vehiculelor electrice și a sprijini ocuparea forței de muncă în industrie pe continentul nostru”.
„Confruntată cu o concurență internațională puternică”, au remarcat aceștia, „Europa trebuie să își consolideze producția” pentru a o alinia cu „agenda sa strategică de autonomie”.
„Franța apără această viziune și reafirmă faptul că producția este o condiție prealabilă a suveranității. Ambiția de mediu este un mijloc de reindustrializare”, au remarcat aceștia.
Bateriile pentru vehiculele electrice vândute în Europa, care până acum provin în mare parte din Asia, pot reprezenta 40% din prețul total al unui vehicul electric.
Mai multe dintre companiile care au investit în construirea de fabrici de baterii în UE se confruntă cu dificultăți, inclusiv probleme de competitivitate din cauza prețurilor la energie, dar și acces la materii prime, pe care China le controlează în mare măsură.
Articolul Franța oferă cetățenilor 1.000 de euro cadou, pentru mașinile electrice cu baterii fabricate în Europa apare prima dată în Mediafax.
Partidul Laburist din Norvegia este probabil să rămână la guvernare după închiderea urnelor luni seară, rezultatele preliminare arătând că centrul-stânga avea un avans mic după alegerile polarizate care au înregistrat o creștere a sprijinului pentru dreapta populistă.
După numărarea a 75% din voturi, postul de radio de stat NRK a estimat că centrul-stânga va câștiga cu 89 de locuri, iar centrul-dreapta va obține 80 de locuri. Pentru o majoritate sunt necesare minimum 85 de locuri.
„Este foarte aproape, dar centrul-stânga este în frunte”, a declarat Johannes Bergh, directorul de cercetare și investigatorul principal al programului național norvegian de studii electorale din cadrul Institutului pentru Cercetări Sociale, după închiderea secțiilor de votare la ora 21:00, ora locală. Dar, a adăugat el: „Partidul Progresului se descurcă foarte bine”.
Conform previziunilor, Partidul Laburist, condus de prim-ministrul Jonas Gahr Størehad, a ieșit în evidență ca cel mai mare partid, dar a arătat și o creștere semnificativă a sprijinului pentru Partidul Progresului, care se preconiza că și-a dublat dimensiunea în ultimii patru ani.
Între timp, se crede că Partidul Conservator a avut cele mai slabe alegeri din ultimii 20 de ani.
Alegerile au fost neobișnuit de strânse și polarizate, dominate de costul vieții, impozitele pe avere, investițiile fondurilor petroliere în Israel și relațiile cu Donald Trump .
În dreapta, a existat o creștere a sprijinului pentru partidul populist de dreapta Progres – în special în rândul tinerilor – în ceea ce unii au descris drept „Maga-ficarea” politicii norvegiene. De asemenea, au existat discuții despre posibilitatea ca lidera sa, Sylvi Listhaug, să devină prim-ministru în cazul unei victorii a dreptei.
Însă primele rezultate au sugerat că prim-ministrul, care ocupă funcția din 2021, va rămâne probabil în funcție, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, despre care se crede că a oferit un impuls semnificativ Partidului Laburist în ultimele luni, fiind ministru al finanțelor.
Articolul Partidul Laburist din Norvegia are un avans mic în rezultatele alegerilor anticipate apare prima dată în Mediafax.
Instanța nu a oferit o explicație pentru decizia sa, care a venit în urma unei opinii disidente vehemente din partea celor trei judecători liberali.
În cauză s-a aflat o serie de incidente în care agenți mascați și puternic înarmați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) au tras deoparte persoane care se identifică drept latino – inclusiv unii cetățeni americani – în jurul orașului Los Angeles pentru a le interoga cu privire la statutul lor de imigrare.
Instanțele inferioare au constatat că ICE probabil nu a stabilit „suspiciunea rezonabilă” necesară pentru a justifica aceste opriri.
Decizia se referă la șapte comitate din sudul Californiei, dar a fost luată în timpul unei represiuni mai ample asupra imigrației de către administrația Trump – iar oficialii o vor interpreta probabil ca o aprobare tacită a unor practici similare din alte părți.
În iulie, o instanță districtuală din SUA a ordonat Departamentului de Securitate Internă să întrerupă această practică dacă opririle se bazau în mare măsură pe etnia, limba sau prezența aparentă a unei persoane într-un anumit loc, cum ar fi o fermă sau o stație de autobuz.
Articolul Trump are liber la „vânătoarea de imigranți” în L.A. Curtea Supremă ridică restricțiile privind interceptarea acestora apare prima dată în Mediafax.
„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE.
„Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei.
„Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”.
Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali.
Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice.
Zone de influență rusești și chineze în EuropaÎn acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului.
La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”.
„Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz.
Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate.
În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.
Articolul Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA apare prima dată în Mediafax.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că performanțele lui Ilie Bolojan de la Oradea și din județul Bihor nu trebuie confundate cu situația de la nivel național, avertizând că problemele locale nu trebuie aduse în politica centrală.
„Să nu confundăm Bihorul cu România. Ceea ce e valabil la Bihor nu trebuie să fie valabil în București. Ceea ce ne desparte de unii sau de alții în Mureș nu trebuie să vină în București că altfel nu se poate”, a afirmat liderul UDMR la Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor a subliniat necesitatea separării conflictelor locale de guvernarea națională: „Vă dați seama, între PNL și PSD câte astfel de situații sunt în toată țara. Dacă fiecare aduce conflicte locale și județene până la nivel național, atunci chiar că nu facem nimic de dimineață până seara. Suntem oameni maturi”.
Președintele UDMR a explicat că „noi nu ducem problemele locale la nivel național, că nu suntem copii”, subliniind importanța unei abordări mature în coaliția de guvernare.
Referitor la strategia economică, Kelemen Hunor a explicat că după rezolvarea urgențelor fiscale, România trebuie să se întoarcă spre investiții: „După ce trecem de această primă urgență de a aduce mai mulți bani și de a tăia din cheltuieli, trebuie să ne întoarcem spre investiții, pentru că oricum România are o problemă cu economia – producem mai puțin decât consumăm”.
Liderul UDMR a evidențiat problema productivității scăzute, explicând că „mai ales acolo unde consumul e mare, chiar că nu producem suficient”, ceea ce reprezintă o provocare structurală pentru economia românească.
Articolul Kelemen Hunor: „Să nu confundăm Bihorul cu România” apare prima dată în Mediafax.
Fostul premier Marcel Ciolacu a răspuns acuzațiilor privitoare la greaua moștenire pe care fostul Guvern a lăsat-o actualului Executiv. El a anunțat și scenariul în care PSD ar putea ieși de la guvernare.
Declarațiile au fost făcute luni seara.
„Am intrat din nou într-o zonă de a căuta vinovați, iarăși nu mai suntem solidari, ne învrăjbim unii împotriva celorlalți, ne întoarcem în perioada în care eram în pragul unei crize sociale, ne îndreptăm către o criză socială”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.
El i-a criticat pe cei care dau vina pe fostul Guvern pentru criza actuală.
„O spun în premieră. Dacă cumva cred ca au prezentat această apocalipsă ca să fie motiv și începem să scădem încasările, dacă cumva aceste lucruri sunt făcute să vindem Hidroelectrica, să vindem nuclearele, să vindem Portul Constanța, părerea mea este că PSD nu mai are ce căuta în această coaliție. (…) Dacă acesta este scenariul cuiva de a vinde tot ce a mai rămas în România…. să nu cumva să le treacă prin cap să creeze toată această apocalipsă pentru a îndrepta lucrurile către așa ceva”, a avertizat Marcel Ciolacu.
Articolul Ciolacu iese la atac și anunță scenariul în care PSD ar putea ieși de la guvernare apare prima dată în Mediafax.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat că România va înregistra o creștere economică de maximum 0,3% în acest an, calificând această cifră drept „stagnare” mai degrabă decât creștere reală.
„În acest an creșterea economică nu cred că va fi mai mare de 0,2-0,3%, ceea ce nu e o creștere, este stagnare, dar pe cifre va fi o ușoară creștere”, a declarat liderul UDMR la Antena 3 CNN.
Kelemen Hunor a explicat că România trebuie să își asigure o creștere economică de 2-2,5% în 2026 pentru a recupera terenul pierdut, subliniind că „contextul regional și contextul internațional nu e foarte favorabil pentru România, dar avem noi problemele noastre interne”.
Referitor la deficitul bugetar, președintele UDMR a estimat că acesta va fi de 8,3 – 8,4% la închiderea anului.
„Mai jos de 8% nu putem”, a precizat el, explicând că reducerea cu un procent în cinci luni reprezintă o performanță semnificativă, având în vedere că în primele luni ale anului „eram în campania electorală și nimeni nu a vrut să se ocupe de aceste ajustări în buget”.
Kelemen Hunor a avertizat că România trebuie să fie „extrem de atentă să nu distrugem economia”, explicând că măsurile de austeritate pot duce la creșterea inflației, reducerea consumului și investițiilor publice, cu riscul intrării în recesiune tehnică.
„Noi trebuie să ne ocupăm de a asigura o creștere economică și încet-încet să recuperăm”, a conchis liderul UDMR, menționând că România are la dispoziție 5-6 ani pentru reducerea treptată a deficitului.
Întrebat despre angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7%, președintele UDMR a declarat că România poate negocia cu instituțiile europene o diferență mică la acest obiectiv.
„Nu pot să vin cu informații mai precise, fiindcă nu eu port discuțiile, ci ministrul de finanțe, care are în fiecare zi discuții cu cei de la Comisie. Eu cred că în momentul în care Comisia vede că ne-am angajat foarte serios pe un anumit drum, cu anumită viteză, cu predictibilitate, atunci se poate negocia cu ei acest deficit”, a explicat Kelemen Hunor.
Articolul Kelemen Hunor: Creșterea economică va fi de maximum 0,3% în acest an, ceea ce nu e creștere, e stagnare apare prima dată în Mediafax.
