Agregator de ştiri

Piaţa de comerţ electronic în pa­ralel prin mai multe schimbări care pun presiune pe jucătorii existenţi să-şi regândească stra­tegia pentru a rămâne relevanţi şi a rămâne pe creştere. „Vremea în care era suficient să fii prezent cu un produs pe un marketplace important a apus. Suntem într-o piaţă mult mai matură, mult mai competitivă, o competiţie nu doar din partea comercianţilor locali, dar şi din cei veniţi din Asia“, a declarat Ciprian Pîrv, country managing director pentru Payten România şi ContentSpeed, în cadrul ZF eCommerce Summit 2026.

Miniștrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi și vineri în Franța, cu cu războaiele din Iran și Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic piețele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiilor din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru livrările globale de petrol și gaze.

Liderii europeni au avertizat, înaintea reuniunii, că vor încerca să convingă Washingtonul să găsească o cale de ieșire din conflictul cu Iranul. Reprezentantul Statelor Unite, secretarul de stat Marco Rubio, este așteptat să ajungă la reuniune în cursul zilei de vineri.

Germania: „Nu este războiul nostru”

„Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea reuniunii G7, citat de CNBC.

Oficialul german a subliniat și frustrarea statelor europene față de modul în care a fost declanșat conflictul: „Nu am fost consultați. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru”.

Mesajul reflectă poziția tot mai clară a capitalelor europene, care încearcă să se delimiteze de conflictul inițiat de Statele Unite și Israel, dar resimt direct consecințele economice.

Franța: Refacerea capacităților va dura ani

Impactul este vizibil în special pe piețele energetice, unde oferta mondială a fost serios afectată. „Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă. Am discutat cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a spus că 17% din capacitatea de producție de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar refacerea va dura ani. Vorbim despre aproximativ trei ani”, a precizat ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, explicând amploarea distrugerilor.

Italia: Criza „implică pe toată lumea”

Criza „implică pe toată lumea” și riscă să afecteze în special statele vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă acest conflict se prelungește, a precizat, la rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni.

G7: presiuni pentru soluție diplomatică

Reuniunea G7 ( SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia), la care participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, precum și delegații invitate din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina, are loc în contextul în care Washingtonul pare să caute o soluție de ieșire din conflict. Administrația Donald Trump a susținut în această săptămână că ar purta discuții indirecte cu Teheranul și că ar fi propus un plan de pace.

Totuși, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că schimbul de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu Statele Unite” și că „Iranul nu intenționează să negocieze direct cu SUA”, iar presa iraniană a indicat că oferta de armistițiu ar putea fi respinsă. Între timp, SUA trimit mii de soldați în regiune, care ar putea fi desfășurați rapid pentru noi operațiuni militare.

Influență limitată asupra conflictului

În ciuda presiunilor, statele G7 recunosc că au puține instrumente reale pentru a schimba cursul conflictului, mai ales după ce Donald Trump a criticat deja aliații europeni pentru refuzul de a participa la operațiunile militare.

Liderii europeni au transmis din nou că nu sunt dispuși să se implice în conflict, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat, într-un interviu acordat CBS, că aliații europeni ar putea „răspunde apelului” președintelui SUA.

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a rezumat această poziție, preluând declarațiile ministrul german al Apărării: „Acesta nu este războiul Europei. Nu noi l-am început. Nu am fost consultați”.

În aceste condiții, reuniunea G7 riscă să se limiteze la avertismente și apeluri diplomatice, fără garanția că vor reuși să oprească escaladarea conflictului.

În ciuda potențialului lor distructiv, acestea necesită mult personal pentru operare. Dacă o dronă nu este direcționată pe un traseu preprogramat, chiar și cea mai mică poate necesita până la șase persoane pentru control și întreținere. Ar fi mai eficient ca acest raport să fie inversat: ca o singură persoană să poată controla mai multe drone simultan și, mai mult, ca fiecare dronă să poată coordona cu vecinele sale pentru a ataca un singur obiectiv. Astfel de roiuri de drone devin rapid realitate, scrie The Economist.

Inspirația vine din roiurile animale, cum ar fi murmurările sturnilor sau bancurile de pești, în care mișcarea grupului nu este condusă de un creier central și nici preprogramată în fiecare individ, ci rezultă dintr-un set simplu de reguli urmate de toți membrii. În lumea militară, acest lucru ar însemna că un roi ar putea fi controlat de un comandant de misiune care analizează informațiile și decide ce ținte să fie lovite.

Roiurile au diferite niveluri de sofisticare. Cele mai simple au un fel de „deconflictare” pentru a evita ca toate dronele să atace aceeași țintă. O versiune a acestui principiu este implementată în racheta antitanc britanică Brimstone, intrată în serviciu acum mai bine de 20 de ani. Aceasta poate fi lansată în salvă, prima rachetă atacând ținta cu prioritate maximă, a doua racheta următoarea, și așa mai departe.

Fiecare dronă are aripile colorate diferit

Drona de atac rusă V2U folosește o abordare similară. Fiecare dronă are aripile colorate diferit. De exemplu, o dronă roșie poate fi alocată pentru a ataca ținta cu prioritate maximă, una portocalie următoarea și așa mai departe. Dacă a doua dronă vede că prima ratează, preia sarcina. Dacă vreo dronă pierde contact cu predecesoarea sa, riscă să sară coada și să-și tragă urmăritorii după ea.

Forțele de Apărare Israeliene au folosit primul roi de drone de luptă în Gaza în 2021 pentru a urmări grupurile Hamas care lansau rachete, deși modul în care dronele comunicau între ele nu este clar. Dar unele dintre cele mai inovatoare lucrări au loc în Ucraina. În februarie 2025, Mykhailo Fedorov, pe atunci ministru al Transformării Digitale, a anunțat că o duzină de companii ucrainene lucrează la roiuri de drone, primul urmând să fie operațional până la sfârșitul anului. Fedorov este acum ministru al Apărării.

Mai mulți furnizori ucraineni implementează deja sisteme de roi la scară mică. Sine Engineering, o companie cu sediul în Lviv, a lansat un sistem numit Pasika (stup) care gestionează comunicațiile, navigația și capacitatea unei drone FPV de a planifica autonom un traseu de zbor. Ei descriu acest sistem ca un „cod de cheat” pentru operatorii de drone. Pasika permite dronelor să ajungă singure într-o zonă predefinită și să orbiteze acolo (comunicând între ele prin radio) până când li se ordonă să lovească țintele identificate de operator.

Cum funcționează dronele bombardiere

Un operator al Brigăzii 11 din Garda Națională a Ucrainei, cunoscut sub numele de Samosud, spune că Pasika a fost extrem de eficientă în oprirea atacurilor masive rusești, care altfel ar fi fost prea rapide pentru a fi stopate cu drone individuale.

Swarmer, o altă companie ucraineană, a raportat primul său succes în septembrie anul trecut: un mini-roi format dintr-un dronă de recunoaștere și două drone bombardiere controlate de un singur operator. Operatorul folosește drona de recunoaștere pentru a identifica ținta, iar bombardierele o atacă automat. Compania afirmă că au testat acum roiuri de până la 25 de drone.

The Fourth Law, o companie ucraineană al cărei nume face referire la legile fictive ale roboticii ale lui Isaac Asimov, vizează ceea ce numește „autonomie masiv scalabilă”, folosind AI pentru a permite unui număr foarte mare de drone să zboare și să găsească ținte independent. Compania vede ca următoarele provocări bombardarea autonomă, detectarea și identificarea țintelor, navigația fără GPS și decolarea și aterizarea autonome. Un roi de drone care poate depăși toate aceste provocări va putea executa întreaga misiune cu intervenție minimă umană.

Deși inovatorii ucraineni sunt impresionanți, ei se confruntă cu o competiție puternică din partea Auterion, cu sediul în America, care a livrat zeci de mii de kituri de atac Skynode în Ucraina. Acestea adaugă capacități AI dronelor, permițând navigație autonomă, blocarea țintelor și operare în roi. În ianuarie, Departamentul american al Apărării a publicat un video din programul „Swarm Forge” care arăta mai multe drone FPV lovind ținte succesiv cu ajutorul software-ului de roi Nemyx de la Auterion, care rulează pe Skynode. Operatorul selectează ținta, iar software-ul face restul.

Software-ul Nemyx permite dronelor să comunice între ele

Lorenz Meier, șeful Auterion, spune că Nemyx permite dronelor să comunice între ele pentru a ataca țintele în ordinea priorității. Roiul este sincronizat astfel încât dacă o dronă este pierdută, alta preia automat ținta. Această capacitate ar putea fi deja folosită în Ucraina.

Unii analiști ucraineni sugerează că roiurile mature de zeci sau sute de drone sunt încă la doi-trei ani distanță. Aceasta se datorează în mare parte dificultății de a scala rețelele tip „mesh” care permit grupurilor mari de drone să împărtășească date. Dar progresul poate fi mai rapid. Pe 13 martie, comentatori militari ruși au descris atacuri „masive” realizate cu 300-400 de drone ucrainene pe un front îngust. Se spune că au atacat ținte la adâncime de 20 km și au permis avans rapid al trupelor ucrainene. Roiurile ar fi putut juca un rol.

Până acum, în Ucraina, volumul mare de drone FPV a avantajat apărătorii, care pot observa și ataca de la distanță sigură. Câștigurile rusești au fost, prin urmare, mici și greu de obținut. Roiurile de drone, care permit concentrarea rapidă și eficientă a puterii de foc, ar putea schimba această dinamică.

Incidentul a fost notificat joi, în jurul orei 10:15, de către autoritățile locale și Poliția de Frontieră Teleorman, fiind asociat cu scufundarea unei nave în zonă.

Din primele informații și observații vizuale efectuate la fața locului, Apele Române arată că „se constată prezența unor irizații la suprafața apei, fără a se evidenția, în acest moment, o peliculă continuă de produs poluant. Fenomenul se manifestă în proximitatea barjei implicate, către care se deplasează”.

„Ca măsură de prevenție, operatorul regional SC APA SERV SA Teleorman a dispus oprirea alimentării cu apă a municipiului Turnu Măgurele, având în vedere că sursa de alimentare o constituie fluviul Dunărea. Echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman sunt deja în teren și monitorizează evoluția fenomenului. De asemenea, a fost mobilizată o echipă de intervenție formată din 7–8 persoane, dotată cu un autocamion și materiale specifice de tip spill-sorb, baraje și lavete absorbante, pentru limitarea eventualelor efecte ale poluării”, potrivit ANAR.

Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” monitorizează permanent zona afectată, în colaborare cu autoritățile competente.

 

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat joi un amplu proces de reorganizare în cadrul Primăriei Municipiului București, care presupune reducerea cu aproximativ 30% a posturilor și comasarea mai multor instituții publice, inclusiv din zona culturală.

Măsurile trebuie implementate până la 12 aprilie.

„Suntem obligați să tăiem 30% din posturi”

Pentru argumentare, Ciucu spune că măsura este impusă de lege, iar nerespectarea ei ar duce la pierderea finanțării de la bugetul de stat.

„Suntem obligați să tăiem undeva la 30% din posturi, dintre care 20% sunt ocupate. Dacă nu am face acest lucru, Primăria nu ar mai primi cotele de la Guvern”, a declarat Ciucu.

La nivelul aparatului central al Primăriei, aproximativ 170 de angajați își vor pierde locurile de muncă.

Cei care vor rămâne vor fi supuși unor concursuri pentru păstrarea posturilor.

Comasarea instituțiilor este obligatorie prin lege

Reorganizarea vine și în contextul aplicării Legea 296/2023, care prevede reducerea cu 10% a posturilor și comasarea instituțiilor publice mici.

Ciprian Ciucu a subliniat că această lege nu fusese pusă în aplicare până acum la nivelul Primăriei Capitalei, dar implementarea ei este acum obligatorie.

Comasări masive și în zona culturală: „Nu există coerență”

Unul dintre cele mai importante capitole ale reorganizării vizează instituțiile de cultură. Șapte entități vor fi comasate într-o singură structură: CREART, ARCUB, PROEDUS, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Școala de Arte.

Noua structură va prelua activitatea acestora, iar unele instituții vor deveni direcții interne.

„Sunt foarte multe instituții care fac același lucru. Nu există coerență, iar unele programe nici măcar nu sunt cunoscute de public”, a explicat Ciucu.

Programele cu impact vor fi păstrate

Primarul a precizat că programele culturale considerate relevante vor continua, dând exemple precum evenimentele organizate de ARCUB sau târgul de Crăciun organizat de CREART.

În schimb, activitățile fără impact clar sau fără vizibilitate vor fi eliminate sau reorganizate.

De asemenea, Ciucu a criticat lipsa unei componente sociale în unele programe, în special în cazul PROEDUS, unde consideră că beneficiarii ar trebui să fie, prioritar, copiii din medii defavorizate.

„155 de posturi, după reorganizare”

Cele șapte instituții culturale au în prezent 267 de posturi, iar după reorganizare vor rămâne 155.

Ciucu a subliniat că obiectivul este reducerea costurilor și eliminarea suprapunerilor, inclusiv prin utilizarea spațiilor deja disponibile ale Primăriei, în locul celor închiriate.

Trei seturi de instituții, propuse spre reorganizare

„Ideea este să avem programe culturale cu adevărat relevante, dar la costuri acceptabile”, a spus acesta.

Procesul de reorganizare va viza trei seturi de instituții: Aparatul central al Primăriei, instituțiile de cultură, alte instituții publice (în curs de analiză pentru comasare).

„La data de 26 martie 2026, ora 06:36, polițiștii din cadrul Secției 3 Poliție Rurală Liești au fost sesizați, prin apel la numărul unic de urgență 112, de către un funcționar din cadrul unei unități administrativ teritoriale, din comuna Ivești, județul Galați, cu privire la faptul că, în momentul în care a ajuns la sediul unității administrativ teritoriale, au constatat că lipseau mai multe sume de bani”, transmite IPJ Galați. 

După efectuarea cercetărilor preliminare, oamenii legii au constată că în cursul nopții, mai multe persoane necunoscute ar fi pătruns în sediul instituției prin efracție, după ce au distrus sistemul de alarmă. Hoții ar fi sustras o sumă de bani dintr-un seif metalic aflat în interiorul clădirii. 

Serviciul de Investigații Criminale a preluat coordonarea anchetei și a fost întocmit un dosar penal pentru furt calificat.

ISU Iași, un incendiu a izbucnit la compartimentul motor al unei ambulanțe aparținând Serviciului de Ambulanță Județean Bacău.

Evenimentul s-a produs pe drumul european DN28 (E583), pe raza localității Strunga. Din fericire, în momentul izbucnirii incendiului, în ambulanță nu se afla niciun pacient.

La locul solicitării au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), încadrate cu 10 subofițeri și un ofițer, care au intervenit prompt pentru localizarea și lichidarea incendiului, limitând propagarea acestuia la întregul autovehicul.

La sosirea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta generalizat la nivelul ambulanței, existând risc major de propagare. Flăcările s-au extins și la vegetația uscată din apropiere, afectând o suprafață de aproximativ 100 mp.

Comandantul marinei IRGC a fost ucis

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, susține că un atac aerian israelian l-a ucis pe comandantul marinei IRGC, Alireza Tangsiri, scrie Al Jazeera.

Atacuri ale Iranului în Israel, dar și Cisiordania. Două persoane, rănite, iar mai multe case, avariate

Joi, alarmele antiaeriene au răsunat în zona centrală a Israelului, Ierusalim, dar și partea ocupată a Cisiordaniei, în urma atacurilor cu rachete ale Teheranului. Armata israeliană a transmis că sistemele de apărare aeriană au reacționat la atacuri.

În două comunicate separate, la un interval de aproximativ 20 de minute, armata a afirmat că a „identificat rachete lansate din Iran către teritoriul Statului Israel”.

„Sistemele de apărare sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințarea”, potrivit comunicatelor citate de France24. 

Doi oameni, uciși în Abu Dhabi, în urma interceptării unei rachete

Doi oameni au murit în Abu Dhabi, în urma interceptării unei rachete, potrivit biroului de presă al autorităților din Capitală.

După interceptare, resturile rachetei au căzut pe strada Sweihan. Alți trei cetățeni au fost răniți, iar mai multe mașini au fost avariate de resturile căzute, potrivit Gulf News. 

Emiratele Arabe Unite răspund la noile amenințări cu rachete și drone din partea Iranului

Cetățenii din Emiratele Arabe Unite au fost îndemnați să rămână în locuri sigure, dar și să urmeze avertismentele, dar și informațiile transmise prin canalele guvernamentale, informează Gulf News.

Ministerul Apărării din țară a confirmat că a precizat că a interceptat rachetele și dronele lansate de Iran în dimineața zilei de joi.

„Emiratele Arabe Unite răspund la rachetele și dronele care vin din Iran. Ministerul Apărării afirmă că sunetul auzit este rezultatul interceptării dronelor și rachetelor. Publicul este rugat să respecte instrucțiunile de siguranță și securitate oferite”, a informat, joi, dimineață (n.r. – ora Dubaiului), Ministerul Apărării din țară, într-o postare publicată pe X.

تتعامل حالياً الدفاعات الجوية الإماراتية مع اعتداءات صاروخية وطائرات مسيرة قادمة من إيران وتؤكد وزارة الدفاع أن الأصوات المسموعة في مناطق متفرقة من الدولة هي نتيجة اعتراض كل من منظومات الدفاع الجوي للصواريخ البالستية، والمقاتلات للطائرات المسيرة والجوالة.

UAE air defences are… pic.twitter.com/Ot8jGSi0jE

— وزارة الدفاع |MOD UAE (@modgovae) March 26, 2026

Ulterior, locuitorii au primit o altă alertă mobilă care confirma că situația este stabilă.

Cum încearcă Pakistanul să medieze între Iran și SUA în războiul din Orientul Mijlociu

Pakistanul a devenit unul dintre actorii diplomatici implicați în încercările de mediere între Iran și Statele Unite, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Autoritățile de la Islamabad încearcă să faciliteze dialogul dintre cele două părți, profitând de faptul că se numără printre puținele state care mențin relații atât cu Teheranul, cât și cu Washingtonul, transmite Il Post.

Pakistanul, alături de Turcia, s-a implicat activ în eforturile diplomatice menite să reducă tensiunile dintre Iran și Statele Unite.

Șase persoane au fost arestate în cadrul unui complot pentru uciderea unor lideri din Kuweit

Ministerul de Interne din Kuweit afirmă că cele șase persoane ar fi avut legături cu gruparea Hezbollah, susținută de Iran, și au fost arestate pentru că plănuiau asasinarea unor lideri din statul din Golf.

Explozii puternice raportate în jurul orașului Isfahan din Iran

Activiștii din Iran au raportat atacuri intense joi dimineață în jurul orașului Isfahan, situat la aproximativ 330 de kilometri sud de capitala Iranului, Teheran.

Ziarul pro-reformă Ham Mihan a relatat online despre exploziile din zonă, relatează AP.

Isfahan găzduiește o importantă bază aeriană iraniană și alte situri militare, precum și unul dintre siturile nucleare bombardate de Statele Unite în timpul războiului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie.

Agenția de știri semioficială Fars, apropiată de Garda Revoluționară paramilitară, a descris atacurile ca vizând „două zone rezidențiale”, fără a oferi detalii. Anterior, armata israeliană a declarat că a finalizat „un val de atacuri la scară largă” în tot Iranul, inclusiv în Isfahan.

Înainte de invazia Rusiei din 2022, în Marea Neagră trăiau trei specii de delfini. De la începutul conflictului, însă, tot mai multe cadavre au fost descoperite pe litoralul ucrainean. În primul an de război au fost înregistrate aproximativ 125 de exemplare moarte, iar anul trecut cercetătorii au documentat alte zeci de cazuri. Specialiștii cred că numărul real ar putea fi mult mai mare, mai scrie The Guardian.

O cauză importantă ar putea fi poluarea chimică și acustică provocată de operațiunile militare, inclusiv folosirea sonarului de către nave și submarine.

Un ecosistem deja fragil, sub presiune extremă

Cercetătorii avertizează că Marea Neagră este un ecosistem deosebit de vulnerabil. Aproximativ 82% din volumul apei conține hidrogen sulfurat, iar viața marină există doar în stratul superior oxigenat. Explozia barajului Kahovka din 2023 a agravat situația, după ce cantități mari de poluanți, metale grele și resturi organice au ajuns în fluviul Nipru și, ulterior, în Marea Neagră. Specialiștii spun că această combinație de factori reprezintă un „pumn toxic” pentru ecosistemul marin.

Monitorizarea exactă a pagubelor este extrem de dificilă. Navele de cercetare nu pot ieși în larg din cauza minelor marine, dronelor și bombardamentelor. În plus, multe instituții de cercetare au pierdut personal: bărbații au fost mobilizați în armată, iar o parte dintre cercetători au plecat din țară. De aceea, oamenii de știință pot analiza doar date limitate, inclusiv imagini din satelit sau probe colectate de pe litoral.

Poluare, epave și scurgeri de petrol

Imaginile din satelit indică scurgeri de petrol provenite de la nave avariate sau scufundate, dar și activitate intensă a navelor militare. În unele zone au fost observate plante invazive și modificări neobișnuite ale culorii apei, semne că ecosistemul suferă schimbări rapide. „Marea Neagră ar putea fi deja aproape de un punct critic”, avertizează cercetătorii implicați în monitorizarea regiunii.

Impactul nu se limitează la zona de conflict. Marea Neagră este un ecosistem comun, iar modificările din nord pot afecta și litoralul României. Curentii marini și poluanții transportați de fluviile mari, precum Dunărea sau Niprul, pot influența biodiversitatea, pescuitul și calitatea apei de-a lungul întregii regiuni. Specialiștii români au avertizat în repetate rânduri că sănătatea ecosistemului Mării Negre depinde de stabilitatea întregului bazin. Deteriorarea mediului în timpul războiului ar putea avea consecințe pe termen lung pentru toate statele riverane.

Elina Svitolina și Simona Halep se vor reîntâlni pe teren pe 13 iunie 2026, la BTarena. Atmosfera va fi încălzită de Andrew Krasny, una dintre cele mai importante voci ale tenisului mondial. El va fi unul dintre prezentatorii evenimentul-spectacol dedicat Simonei Halep.

De-a lungul carierei, Elina Svitolina și Simona Halep au construit una dintre cele mai echilibrate rivalități ale generației lor, întâlnindu-se în numeroase turnee importante din circuitul WTA, dar și la Billie Jean King Cup (Fed Cup).

Duelurile dintre cele două au avut adesea miză ridicată, cel mai relevant fiind semifinala de la Wimbledon 2019, câștigată de Halep în drumul spre titlul de Grand Slam. De cealaltă parte, Svitolina și-a trecut în cont o victorie importantă în optimile US Open 2021.

„Sunt foarte fericită că voi veni la Cluj-Napoca”

„Sunt foarte fericită că voi veni la Cluj-Napoca, la Sports Festival, pentru a celebra cariera uimitoare a Simonei Halep. Va fi ceva special să pășim din nou, împreună, pe același teren”, a declarat Elina Svitolina.

Fost număr 3 mondial, sportiva din Ucraina are în palmares 19 titluri WTA și performanțe notabile la cel mai înalt nivel, inclusiv câștigarea Turneului Campioanelor în 2018, două semifinale de Grand Slam (Wimbledon și US Open 2019) și medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo, prima din istoria tenisului ucrainean. După o pauză luată în 2022, Svitolina a revenit puternic în circuit. În 2026, a câștigat deja un titlu și a devenit prima jucătoare din circuit care a depășit pragul de 20 de victorii în sezon.

Darren Cahill, la Cluj

Darren Cahill, unul dintre cei mai respectați antrenori din tenisul mondial și fost antrenor al Simonei Halep, a anunțat și el, anterior, că va reveni în 2026 la Sports Festival ca invitat special la evenimentul oficial de retragere al celei mai titrate tenismene românce. Cei doi au colaborat în perioadele 2015–2018 și 2020–2021, Cahill fiind antrenorul său principal în etapa în care a devenit lider mondial și a câștigat primul titlu de Grand Slam.

Cea de-a șaptea ediție Sports Festival va avea loc în perioada 11–14 iunie 2026 și va aduce la Cluj-Napoca zeci de activități sportive, competiții, demonstrații, invitați internaționali, conferințe inspiraționale și acces gratuit la majoritatea activităților.