Agregator de ştiri

Întâlnirea oficială este programată la ora 18:00, iar la 18:30 va avea loc o ceremonie de decorare a Patriarhului Ecumenic și a Patriarhiei Române, potrivit Administrației Prezidențiale.

Distincțiile acordate vor recunoaște contribuția Patriarhului Bartolomeu I la promovarea dialogului interortodox și sprijinul oferit Bisericii Ortodoxe Române, precum și rolul Patriarhiei Române în consolidarea spiritualității naționale și promovarea valorilor creștine.

Evenimentul are loc în contextul celebrării Centenarului ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie și după sfințirea, duminică, a picturii Catedralei Naționale, care a adunat mii de credincioși și oficiali.

„Am avut bucuria și onoarea de a participa astăzi la slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, un eveniment cu adevărat istoric pentru credincioșii ortodocși din România. (…) Un moment de profundă trăire duhovnicească și de comuniune, care va rămâne înscris în istoria credinței noastre”, a scris ministrul pe Facebook. 

În timpul Slujbei de Sfințire el a stat așezat lângă Ionuț Moșteanu, Bogdan Ivan, dar și Alexandru Rogobete.

Astăzi are loc Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului de la București, eveniment la care participă mii de pelerini din toată țara.

Slujba de sfințire a fost săvârșită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un impresionant sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Printre cei care au asistat la eveniment se numără și premierul Ilie Bolojan, președintele Nicușor Dan sau președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și fostul președinte Emil Constantinescu.

În total, 19 sportive tricolore au luat startul în competiție, dintre care 17 au intrat pe tabloul principal.

Cea mai bună clasare i-a aparținut Andreei Lupu, care a avut un parcurs solid până în finală:
– 15-9 cu Adriana Geatara (România) în primul tur,
– 15-6 cu Viktoria Vitliemova (Bulgaria),
– 15-3 cu Marta Cerro Jimenez (Spania) în optimi,
– 15-12 cu Oleksandra Bondar (Ucraina) în sferturi,
– 15-14 în semifinale cu Palina Kaspiarovich (Azerbaidjan).

În finală, Lupu a fost învinsă de bulgăroaica Yoana Ilieva, scor 8-16, și a obținut medalia de argint.

Sabina Martiș a început cu o victorie în fața colegei Andreea Mitruș (15-8), apoi a trecut de Yasmin Sezer (15-8) și de Marleen Buitenhuis (Olanda) cu 15-11. În sferturi, Martiș s-a impus cu 15-13 în fața ucrainencei Viktoria Korotchenko, însă în semifinale a fost nevoită să se retragă din motive medicale, în duelul cu aceeași Yoana Ilieva, obținând bronzul.

Printre celelalte rezultate notabile ale româncelor: Anastasia Fusea s-a clasat pe locul 9, urmată de Amalia Covaliu (11), Andreea Șerbănoiu (12) și Tania Luțea (14).

Turneele satelit reprezintă a treia categorie ca importanță în circuitul internațional, după Cupa Mondială și Grand Prix.

Ministrul de Externe al Serbiei, Marko Djuric, a declarat într-un interviu pentru Fox News Digital că Belgradul este dispus să găzduiască negocierile de pace între Ucraina și Rusia.

„Serbia se numără printre țările care își oferă serviciile, având în vedere contextul nostru și faptul că suntem prieteni cu toate părțile implicate, pentru a încerca și, dacă este necesar sau dacă există interes, să găzduim orice fel de negocieri … cu privire la modul în care se poate pune capăt acestei tragedii oribile”, a declarat ministrul sârb de Externe pentru Fox News.

Oficialul sârb a mai subliniat că Belgradul „susține, în principiu, integritatea teritorială și suveranitatea tuturor statelor, în conformitate cu granițele lor stabilite de ONU”, inclusiv Ucraina.

Informația vine în contextul în care Serbia s-a alăturat rezoluțiilor ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina și referendumurile de anexare a unor părți din teritoriul ucrainean. Totuși, Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Totodată, Serbia se alătură celorlalte țări care și-au anunțat disponibilitatea de a găzdui o întâlnire Trump-Putin privind războiul din Ucraina: Elveția, Ungaria și Belarus.

Oferta lansată de Belgrad are loc la câteva zile după ce Trump anunțase o întâlnire între el și Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria. Ulterior, summitul a fost anulat.

Kurti, liderul formațiunii Vetevendosje și actual premier interimar, a obținut 56 de voturi în parlamentul cu 120 de locuri – cu cinci mai puține decât majoritatea necesară pentru formarea unui nou guvern, potrivit Reuters.

Partidele de opoziție – Partidul Democratic din Kosovo (PDK), Liga Democratică din Kosovo (LDK) și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) – au votat împotriva candidaturii sale.

Nu este încă clar dacă președintele țării va cere celei de-a doua sau celei de-a treia formațiuni clasate la alegeri să încerce formarea unui guvern. Ambele partide au declarat însă că preferă organizarea unor noi alegeri.

Formațiunile de opoziție îl acuză pe Kurti de deteriorarea relațiilor cu aliații occidentali și de modul în care a gestionat tensiunile din nordul Kosovo, regiune locuită majoritar de etnici sârbi.

Kurti, un naționalist albanez de stânga, a ajuns la putere în 2021, când coaliția condusă de Vetevendosje a câștigat peste 50% din voturi și o majoritate de șapte mandate în parlament.

Kosovo, cea mai tânără țară din Europa, și-a proclamat independența față de Serbia în 2008, cu sprijinul Statelor Unite ale Americii, după campania aeriană a NATO din 1999 împotriva forțelor sârbe.

„Huo! La pușcărie, huo! Demisia, demisia, demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Demisia, seriosule! Ați tăiat salariile oamenilor”, i-au strigat duminică protestatarii premierului.

După ce mai mulți români l-au huiduit pe Ilie Bolojan la Carei, cu ocazia Zilei Armatei Române, premierul a mărturisit că nu are „niciun fel de problemă”.

„Nu vă faceți griji. Ascultați-mă. Eu sunt obișnuit cu aceste lucruri. N-am probleme din astea. Înțelegeți? N-am niciun fel de probleme”, a spus șeful Executivului.

Potrivit Gândul, miniștrii Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu au fost întâmpinați de huiduieli din partea unui grup de participanți. În timp ce miniștrii Apărării și Externelor părăseau locația și se îndreptau spre hotelul Marriott, unii dintre cei prezenți au scandat lozinci precum: „Huo! Hoții! Aveți 7%! Ați vândut România, trădătorilor! Demisia! Hoții În Ucraina, băi!”.

Potrivit Poliției Capitalei, polițiștii au fost sesizați duminică despre faptul că pe o stradă din Sectorul 6 s-ar fi auzit focuri de armă.

La fața locului, polițiștii au găsit o mașină a cărei lunetă era spartă. Nicio persoană nu a fost rănită.

Din datele și probele administrate rezultă că o persoană ar fi tras cu o armă de tip Airsoft, după care ar fi părăsit zona cu un autoturism.

Mai multe echipaje de poliție desfășoară activități complexe în vederea identificării și depistării persoanelor implicate.

În conformitate cu fragilul acord de încetare a focului negociat de SUA, încheiat pe 10 octombrie, Hamas trebuie să returneze cât mai curând posibil toate rămășițele ostaticilor israelieni. Israelul a acceptat să returneze 15 cadavre de palestinieni pentru fiecare cadavru al unui ostatic.

Până în prezent, Israelul a returnat cadavrele a 195 de palestinieni. De atunci, Hamas a returnat 18 cadavre ale ostaticilor, dar în ultimele cinci zile nu a mai eliberat niciunul.

O echipă egipteană și echipamente grele, inclusiv un excavator și buldozere, au intrat sâmbătă în Gaza pentru a ajuta la căutarea cadavrelor ostaticilor, ca parte a eforturilor mediatorilor internaționali de a consolida armistițiul, au declarat doi oficiali egipteni.

Șeful Hamas din Gaza, Khalil al-Hayya, a declarat că gruparea palestiniană a început să caute în zone noi cadavre ale ostaticilor, potrivit comentariilor făcute publice de grupare duminică dimineața.

Al-Hayya, care este și principalul negociator al Hamas, a declarat săptămâna trecută pentru un post de televiziune egiptean că eforturile de recuperare a cadavrelor s-au confruntat cu dificultăți din cauza distrugerilor masive, care le-au îngropat adânc sub pământ.

Potrivit Jandarmeriei Capitalei, pe calea 13 Septembrie, în jurul orei 10:30, jandarmii au observat un bărbat în timp ce distribuia cetățenilor materiale informative sub formă de ziare.

În conținutul acestora apăreau referiri explicite care contravin prevederilor ordonanței privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Au fost întocmite actele necesare sesizării organelor de urmărire penală, iar bărbatul a fost predat polițiștilor pentru continuarea cercetărilor.

Sfințirea superbei picturi în mozaic a Catedralei Naționale simbolizează sfârșitul unei perioade importante din istoria României – un proiect nu doar religios, ci identitar pentru o Românie postcomunistă care a așteptat de prea mult timp acest „act de identitate” al ei.

Girat de participarea activă a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Bisericii ortodoxe Române Daniel, momentul, care marchează și aniversarea Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, este, de asemenea, remarcat și în presa internațională.

Momentul sfințirii picturii nu este doar privit din perspectivă religioasă, ci și ca o reflectare a tensiunilor sociale dintr-o Românie contemporană amenințată de diviziuni ample de credință.

Orthodox Times titrează: „Patriarhii Bartolomeu și Daniel au condus sfințirea mozaicului Catedralei Naționale”, iar Le Petit Journal se rezumă la detaliile liturgice și de organizare.

În „Balkan Insight” găsim o analiză socio-politică a acestui moment – Catedrala Națională este privită ca un simbol de identitate națională dar și ca un subiect de controversă privind costurile și rolul Bisericii în spațiul public.

„O altă condiție-cheie stabilită de Patriarhie a fost durabilitatea clădirii. „Patriarhul Daniel a cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură (…) ca o modalitate de a proiecta ideea creștinismului ortodox românesc de-a lungul secolelor”, a declarat Tateo într-un interviu.

„Constructorii, însă, au spus că o pot garanta doar pentru 500 de ani”, se arată în Balkan Insight.

Publicația Franceză „Courier International” remarcă evenimentul sub titlul „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile” și reiterează diviziunea din societate în privința construcției Catedralei.

Portalul olandez kro-ncrv.nl titrează: „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume se deschide în România”.

„Construcția bisericii a durat cincisprezece ani și a costat 270 de milioane de euro, o mare parte din aceștia fiind finanțați de guvern.

Criticii cred că guvernul ar fi putut folosi mai bine acei bani pentru a finanța școli și spitale. Susținătorii sunt încântați că România a dobândit o icoană națională. Clădirea a fost sfințită pe 25 noiembrie 2018.

Catedrala Națională a fost construită în stil neobizantin. Interiorul este împodobit cu aur și mozaicuri.

Clădirea ocupă o poziție proeminentă în capitală, București, lângă impunătoarea clădire a parlamentului, pe care dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a comandat-o ca palat”, se relatează în acest articol.

De altfel, publicațiile internaționale rețin cu preponderență vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului ca pe un act de frățietate între biserici și un proiect al unei țări creștine, într-o Europă creștină.

„Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile într-o Românie divizată”, scrie Bloomberg, accentuând pe ideea raportului de colaborare – influență dintre Biserică și autoritățile statului.

Dincolo de faptul că proiecte de o asemenea anvergură au iscat dintotdeauna discuții în societate, rămâne Catedrala ca simbol viu al identității românești, în credință și spirit.