Ruperti a ajuns în prim-plan după ce a contribuit la transportul de combustibil către Venezuela în timpul grevei din 2002–2003 de la compania petrolieră de stat PDVSA, un rol care i-a consolidat legăturile cu administrația socialistă a președintelui de atunci, Hugo Chávez, scrie Reuters.
În anii mai recenți, compania sa cu sediul la Geneva, Maroil Trading, a devenit un exportator important de cocs petrolier venezuelean în baza unui contract cu PDVSA, deși această activitate a fost ulterior implicată într-un litigiu privind plățile și termenii contractuali.
„Încă încercăm să obținem eliberarea lui Ruperti. Nu avem încă acces la avocați și el rămâne în detenție”, a declarat pentru Reuters firma de avocatură Winston & Strawn, într-un e-mail.
Persoana infectată avea afecțiuni medicale preexistente la momentul internării, conform RaiNews.
Se află în izolare și primește tratament. Contactele cazului au fost identificate de autorități ca parte a procedurilor standard de supraveghere.
Primul caz uman de H9N2 din Europa. Ce spun autoritățileMinisterul Sănătății din Italia a confirmat că toate verificările necesare au fost făcute prompt. ECDC evaluează riscul actual pentru populația din UE ca fiind foarte scăzut. Nu a fost identificată transmitere de la om la om.
„Din 1998 până la 27 februarie 2026, au fost raportate 195 de cazuri de gripă aviară A(H9N2) la om la nivel mondial. Zece țări din Asia și Africa au raportat astfel de infecții. Nu au fost semnalate niciodată focare sau transmitere interumană.
Cum se contractează H9N2Infecția apare cel mai frecvent prin contact direct cu păsări infectate sau medii contaminate. ECDC precizează că apariția unor cazuri sporadice nu este neașteptată în zonele unde virusul circulă la păsări.
Între 29 noiembrie 2025 și 27 februarie 2026, au fost raportate zece cazuri de gripă aviară la oameni în lume. Niciunul nu a fost fatal. Opt cazuri de A(H9N2) și unul de A(H10N3) au fost înregistrate în China. Cambodgia a raportat un caz de A(H5N1).
Diana Buzoianu, deputată USR şi ministra Mediului, depune în Parlament un proiect de lege pentru ca incriminarea să fie extinsă şi în afara relaţiilor de muncă.
Proiectul de lege prevede ca hărţuirea sexuală să poată fi sancţionată și dacă este realizată o singură dată, atunci când sunt puse presiuni care creează o stare de temere, când victima se află în îngrijirea abuzatorului sau când este elev al acestuia.
„Femeile și fetele din România trebuie să fie în siguranță. Hărțuirea sexuală este o infracțiune care, astăzi, e legată de existența unei relații de muncă și care trebuie să fie repetată pentru a fi sancționată. Dar de ce acceptăm aceste condiții ca fiind naturale? Dacă o femeie e hărțuită de cineva cu care nu are relații de muncă, de ce e mai puțin gravă fapta? Dacă hărțuirea e realizată cu presiune, iar victima e, de exemplu, studenta abuzatorului, de ce considerăm normal ca fapta să fie pedepsită doar dacă e repetată, când acolo e clar o disproporție uriașă de putere? De ce nu e sancționată direct? Aceste întrebări au un răspuns evident: e nevoie de îmbunătățirea legii. Asta vom face și mă bucur că au venit alături de mine, în acest demers, reprezentante de la celelalte partide proeuropene. Asta ne arată că legile privind drepturile femeilor pot să unească transpartinic”, a spus Diana Buzoianu.
În prezent, Codul Penal stipulează că hărțuirea sexuală este incriminată dacă e vorba de „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
Potrivit Dianei Buzoianu, hărțuirea sexuală nu are loc exclusiv în sfera relațiilor de muncă, ci și în afara lor.
„În mod practic, comportamentele inadecvate de pretindere a unor favoruri sexuale pot apărea în contexte diverse: în relații de prestări servicii, în mediul educațional, în relații de dependență informală ori, frecvent, în spațiul public și în interacțiuni mediate digital”, se mai arată în comunicatul transmis.
Propuneri pentru modificarea Codului Penal în privința hărțuirii sexualePrin urmare, proiectul de lege propune modificarea Codului Penal astfel încât hărțuirea sexuală să fie definită drept „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
În plus, dacă fapta a fost comisă în cadrul unei relații de muncă sau similare, limitele de pedeapsă să se majoreze cu jumătate.
„Totodată, chiar dacă nu are un caracter repetat, proiectul USR propune extinderea răspunderii penale și pentru fapta de a pretinde favoruri de natură sexuală dacă a fost utilizată orice formă de presiune asupra victimei și e de natură să-i producă acesteia o stare de temere, într-una din situațiile următoare:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau de către o persoană care conviețuiește cu victima;
c) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, sarcinii sau unei situaţii de dependenţă;
d) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună”, se mai arată în comunicat.
