Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut o întâlnire cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a analiza politicile energetice românești și impactul acestora asupra economiei naționale, cu accent pe eliminarea plafonării prețurilor la energie.
„Am avut o discuție consistentă cu delegația FMI, condusă de Joong Shik Kang, despre politicile în domeniul energiei și impactul lor asupra economiei României”, a declarat ministrul Bogdan Ivan.
Discuțiile s-au concentrat asupra efectelor eliminării plafonării prețurilor la energie implementată la 1 iulie. „Am analizat efectele eliminării plafonării prețurilor la energie, într-un context în care România are printre cele mai ridicate prețuri din Europa. Am discutat despre cum eliminarea plafonării influențează competitivitatea Economiei, dar și despre modul în care, pe o piață complet liberalizată, operatorii încep să scadă prețurile pentru a atrage clienți”, a explicat Ivan.
Piața energetică româna începe să se adapteze la noile condiții, cu oferte sub fostul plafon. „Sunt deja 3 oferte comerciale în piață cu un preț mai mic de 1,3 lei/kWh, valoarea la care era plafonat prețul până la 1 iulie. Cel mai bun mecanism de reglare rămâne o piață funcțională și eficientă”, a precizat ministrul Energiei.
„În acest sens, integrarea României în Piața Unică de Energie a Uniunii Europene și creșterea gradului de interconectare cu statele vecine sunt esențiale pentru stabilitate și pentru scăderea prețurilor la energie”, a adăugat ministrul.
Ivan a evidențiat și rezultatele companiilor de stat din energie în dialogul cu FMI. „În context, am evidențiat performanța companiilor de stat din domeniul energiei. Cele mai importante sunt listate la bursă și demonstrează constant rezultate foarte bune – un semn clar că transparența și guvernanța corectă aduc valoare economiei și siguranță pentru români”, a subliniat Ivan.
„Continuăm să lucrăm împreună, cu partenerii noștri internaționali și cu toți actorii din piață, pentru o piață de energie stabilă, competitivă și benefică pentru fiecare român”, a conchis ministrul Energiei.
Articolul Bogdan Ivan, discuții cu FMI despre eliminarea plafonării prețurilor la energie apare prima dată în Mediafax.
Canada își evaluează relația cu Israelul după atacul asupra liderilor Hamas din Qatar, a declarat miercuri ministrul de externe Anita Anand, semnalând astfel nemulțumirea față de guvernul israelian, scrie Reuters.
Canada consideră atacul inacceptabil, mai ales având în vedere eforturile Qatarului de a facilita pacea în Orientul Mijlociu, a spus Anand.
Anand a făcut aceste declarații răspunzând la întrebarea dacă Canada ar putea urma exemplul Comisiei Europene, care a anunțat că va propune suspendarea măsurilor comerciale dintr-un acord al Uniunii Europene cu Israelul.
„Ne evaluăm relația cu Israelul”, a declarat Anand jurnaliștilor, în marja unei reuniuni a Partidului Liberal de guvernământ din Edmonton.
Întrebată în mod specific dacă Canada ia în considerare vreun fel de sancțiuni împotriva Israelului, ea a răspuns: „Vom continua să evaluăm pașii următori”.
Canada și-a înăsprit vizibil poziția față de Israel sub conducerea prim-ministrului Mark Carney, care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în ianuarie. Carney a anunțat în iulie că Canada va recunoaște statalitatea palestiniană, stârnind nemulțumirea Israelului. Trudeau a fost, în general, susținător al campaniei Israelului împotriva Hamas, criticând ocazional acțiunile armatei israeliene.
Marți, Carney a condamnat lovitura aeriană israeliană, numind-o „o extindere intolerabilă a violenței” care risca să escaladeze conflictul în întreaga regiune.
El a declarat luna trecută că planul Israelului de a prelua controlul asupra orașului Gaza este „greșit”.
Articolul Canada își reconsideră relațiile cu Israelul după incidentul din Qatar apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au subliniat că este necesară o analiză aprofundată a probelor colectate acolo de Perseverance — ideal în laboratoarele de pe Pământ — înainte de a se ajunge la orice concluzii.
Rătăcind pe Marte din 2021, roverul nu poate detecta direct viaţa. În schimb, acesta transportă un burghiu pentru a penetra rocile şi tuburi pentru a păstra probele colectate din locurile considerate cele mai potrivite pentru a găzdui viaţa cu miliarde de ani în urmă. Probele aşteaptă să fie recuperate pe Pământ — un plan ambiţios care este în aşteptare, deoarece NASA caută opţiuni mai ieftine şi mai rapide.
Numind-o o „descoperire interesantă”, doi oameni de ştiinţă care nu au fost implicaţi în studiu — Janice Bishop de la Institutul SETI şi Mario Parente de la Universitatea Massachusetts Amherst — au subliniat rapid că procesele non-biologice ar putea fi responsabile.
„Acesta este unul dintre motivele pentru care nu putem merge atât de departe încât să spunem: «Aha, aceasta este dovada certă a existenţei vieţii»”, a declarat pentru Associated Press cercetătorul principal Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook. „Tot ce putem spune este că una dintre explicaţiile posibile este viaţa microbiană, dar ar putea exista şi alte modalităţi de a crea acest set de caracteristici pe care îl vedem”.
În orice caz, Hurowitz a spus că este cel mai bun şi mai convingător candidat de până acum în căutarea roverului după semne potenţiale ale vieţii din trecutul îndepărtat. A fost a 25-a probă colectată; numărul total a ajuns acum la 30, mai rămânând încă şase.
„Ar fi uimitor să putem demonstra în mod concludent că aceste caracteristici au fost formate de ceva care era viu pe o altă planetă cu miliarde de ani în urmă, nu-i aşa?”, a spus Hurowitz. Dar chiar dacă nu este cazul, este „o lecţie valoroasă despre toate modurile în care natura poate conspira pentru a ne păcăli”.
Colectată vara trecută, proba provine din roci argiloase roşiatice, bogate în argilă, din Neretva Vallis, un canal fluvial care odinioară transporta apă în craterul Jezero. Această afloriment de rocă sedimentară, cunoscută sub numele de formaţiunea Bright Angel, a fost studiată de instrumentele ştiinţifice ale misiunii Perseverance înainte de începerea forajului.
Împreună cu carbonul organic, un element constitutiv al vieţii, Hurowitz şi echipa sa au găsit particule minuscule, numite seminţe de mac şi pete de leopard, care erau îmbogăţite cu fosfat de fier şi sulfură de fier. Pe Pământ, aceşti compuşi chimici sunt produse secundare rezultate din descompunerea materiei organice de către microorganisme.
Descoperirile au fost publicate în revista Nature.
Zece dintre tuburile de titan pentru probe au fost plasate pe suprafaţa marţiană în urmă cu câţiva ani, ca rezervă pentru restul celor aflate la bordul roverului, obiectivul principal al misiunii de întoarcere a NASA, care este încă neclară.
Când Perseverance a fost lansat în 2020, NASA se aştepta ca probele să se întoarcă pe Pământ la începutul anilor 2030. Dar data respectivă a fost amânată pentru anii 2040, deoarece costurile au crescut la 11 miliarde de dolari, blocând eforturile de recuperare.
Până când probele vor fi transportate de pe Marte de către nave spaţiale robotizate sau astronauţi, oamenii de ştiinţă vor trebui să se bazeze pe substitute terestre şi experimente de laborator pentru a evalua fezabilitatea existenţei vieţii antice pe Marte, potrivit lui Hurowitz.
Pe Pământ, microorganismele interacţionează în mod obişnuit cu mineralele din lacurile antarctice.
„Nu există dovezi ale existenţei microbilor pe Marte în prezent, dar dacă ar fi existat pe Marte în trecut, şi ei ar fi putut reduce mineralele sulfatate pentru a forma sulfuri într-un astfel de lac din craterul Jezero”, au scris Bishop şi Parente într-un editorial.
Articolul Noile descoperiri NASA pe Marte oferă cele mai puternice indicii privind semne de viaţă antică apare prima dată în Mediafax.
Averea lui Ellison a explodat cu 101 miliarde de dolari într-o singură zi, ajungând la 393 miliarde de dolari şi depăşind averea lui Musk de 385 miliarde, transmite CNN.
Creşterea record a fost declanşată de rezultatele financiare excepţionale ale Oracle, care au crescut acţiunile companiei cu 40%, miercuri.
Oracle a raportat o cerere explozivă pentru serviciile sale de centre de date din partea clienţilor de inteligenţă artificială. CEO-ul Safra Catz a anunţat că societatea a semnat patru contracte de miliarde de dolari în ultimul trimestru şi se aşteaptă să încheie altele în lunile următoare. Oracle s-a poziţionat ca furnizor cheie de infrastructură pentru boom-ul AI, inclusiv prin acordul de 4,5 gigawaţi cu OpenAI pentru alimentarea ChatGPT.
Saltul lui Ellison reprezintă „cea mai mare creştere într-o singură zi înregistrată vreodată” de Bloomberg Billionaire Index.
Performanţa este cu atât mai remarcabilă cu cât Oracle are deja o valoare de piaţă de aproape 700 miliarde de dolari, fiind a 13-a cea mai valoroasă companie de pe piaţă.
Miliardarul în vârstă de 81 de ani, care a fondat Oracle în 1977 după ce a renunţat la facultate, este cel mai mare acţionar individual al companiei.
Ellison deţine 98% din insula hawaiană Lana’i şi este cunoscut pentru legăturile strânse cu preşedintele Trump.
Pentru Musk, aceasta este a treia oară când pierde titlul de cea mai bogată persoană din lume, după ce l-a câştigat pentru prima dată în 2021.
Articolul Elon Musk şi-a pierdut titlul de cea mai bogată persoană din lume. Cine l-a depășit apare prima dată în Mediafax.
Costa Rica are o speranţă de viaţă cu 2-3 ani mai mare decât SUA şi o rată a mortalităţii prin cancer cu 40% mai mică, deşi PIB-ul american este de 300 de ori mai mare.
Speranţa de viaţă în Costa Rica era de 78,6 ani în 2021, comparativ cu 76,4 ani în SUA. De cancer mor anual 75,3 persoane la 100.000 în Costa Rica, faţă de aproape dublul acestei cifre în America – 145,4 la 100.000, potrivit Yahoo News.
Dr. Otis Brawley de la Johns Hopkins se declară „obsedat” de Costa Rica după ce a observat aceste diferenţe spectaculoase. Alături de Edward Ruiz-Narvaez de la Universitatea din Michigan, care a crescut în Costa Rica, a identificat patru factori cheie care explică această performanţă.
Primul e rata scăzută de fumat. Costa Rica a fost oarecum ocolită de companiile de tutun în anii 1950-60, care o considerau o piaţă prea mică pentru a fi profitabilă. Când au ajuns în sfârşit acolo în anii ’90, ţara a adoptat rapid reglementări stricte împotriva tutunului.
Al doilea factor e dieta tradiţională, bazată pe alimente integrale: fasole, orez, fructe şi legume proaspete. Un studiu pe aproape 3.000 de costaricani peste 60 de ani a arătat că cei care consumă regulat dieta tradiţională au o rată a mortalităţii cu 18% mai mică. În schimb, alimentele procesate, omniprezente în dieta americană, devin tot mai răspândite în Costa Rica – şi odată cu ele creşte şi incidenţa cancerului colorectal.
Al treilea element e activitatea fizică naturală. Costaricanii merg mult pe jos şi folosesc bicicleta, integrând mişcarea în activităţile zilnice în loc să depindă de maşini. Însă urbanizarea schimbă şi acest aspect.
În sfârşit, legăturile sociale puternice joacă un rol crucial. Familiile cu trei generaţii sub acelaşi acoperiş, mesele comune şi frecventarea bisericii contribuie la longevitate. Cercetările arată că cei din Costa Rica cu legături sociale puternice au o rată a mortalităţii cu 30% mai mică.
Paradoxul e că prosperitatea economică poate dăuna sănătăţii: odată cu creşterea veniturilor apar obiceiuri nesănătoase – mai puţină mişcare, mai multe maşini şi alimente procesate.
Articolul Paradoxul longevității. Țara mică care întrece SUA la sănătate apare prima dată în Mediafax.
Sancțiunile împotriva fostului proprietar al clubului Chelsea FC sunt „necesare și adecvate”, a declarat cea mai înaltă instanță a UE.
Oligarhul rus Roman Abramovici a pierdut miercuri cea mai recentă contestație juridică împotriva sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană.
UE l-a sancționat pe miliardarul, fost proprietar al clubului Chelsea, în 2022, după declanșarea războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, acuzându-l că relațiile apropiate cu președintele rus Vladimir Putin l-au ajutat să-și construiască averea uriașă.
Sancțiunile sunt „necesare și adecvate”Abramovici a cerut celei mai înalte instanțe a blocului comunitar să ridice restricțiile, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de a călători în Europa, argumentând — printre altele — că măsurile erau incorecte și că UE a greșit atunci când a spus că are legături cu Kremlinul.
El a cerut, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciu de imagine.
Însă Tribunalul General, parte a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a respins miercuri acțiunea lui Abramovici, considerând sancțiunile „necesare și adecvate”.
Curtea supremă a UE a subliniat, de asemenea, rolul său semnificativ de acționar în Evraz, un grup minier siderurgic care furnizează venituri substanțiale guvernului rus.
Viktor Ianukovici a pierdut și el în JustițieAbramovici a deschis procese atât în UE, cât și în Regatul Unit pentru a-și reabilita numele, avocații săi argumentând că statutul său de persoană celebră l-a transformat într-o țintă, dar cu puțin succes.
La scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, Abramovici a vândut Chelsea FC pentru cel mai mare preț plătit vreodată pentru o echipă de fotbal.
Guvernul britanic a declarat că dorește să confiște cele 2,5 miliarde de lire sterline obținute din vânzarea clubului din Premier League și să le direcționeze către Ucraina.
Fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a pierdut și el miercuri propria sa luptă juridică de un deceniu pentru ridicarea sancțiunilor impuse de UE.
Articolul Oligarhul rus Roman Abramovici pierde în cea mai înaltă instanță a UE / El ceruse ridicarea sancțiunilor impuse de UE, fiind acuzat de relații strânse cu Putin, care l-ar fi ajutat să-și construiască imperiul apare prima dată în Mediafax.
Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, și-a găsit o nouă pasiune după retragerea din fotbal: va deschide un muzeu dedicat sportului în Córdoba, orașul său natal din Argentina.
La 36 de ani, Pastore a adunat o colecție impresionantă de peste 500 de tricouri și obiecte sportive pe care dorește să le împărtășească cu comunitatea locală.
„Vreau să le ofer oamenilor din orașul meu posibilitatea să împărtășească experiența mea de viață și să le ofer un spațiu unde să poată vedea tricourile marilor jucători pe care i-am întâlnit”, explică fostul internațional argentinian.
Muzeul nu va fi dedicat exclusiv fotbalului – colecția include și piese purtate de jucători de tenis, piloți de MotoGP și alte echipamente din diverse sporturi, pe care Pastore le-a obținut datorită conexiunilor făcute de-a lungul carierei sale.
Pasiunea pentru colecționare nu s-a oprit odată cu retragerea, conform Lequipe.
„Acum sunt și mai rău. Oriunde merg, cer tricouri”, mărturisește fostul mijlocaș cu un zâmbet.
„Când mă văd responsabilii cu echipamentele din Paris venind la un meci, îmi spun imediat: <Bine, știm ce tricou vrei!>”.
Stabilit la Madrid, Pastore vede acest proiect ca o modalitate de a inspira viitoarele generații de sportivi din orașul care l-au văzut crescând.
Articolul Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, deschide un muzeu al sportului în orașul său natal apare prima dată în Mediafax.
„Forţele de Apărare Israeliene au lovit recent în Sana’a şi în alte locaţii din Yemen, vizând tabere militare ocupate de terorişti houthi, inclusiv aparatul de propagandă houthi, ca parte a Operaţiunii ‘Clopotele Răsună’”, a declarat Katz într-un comunicat.
Postul de televiziune Al-Masirah, controlat de houthi, a raportat că „agresiunea israeliană” a vizat un complex guvernamental în districtul Al-Hazm din provincia Al Jawf, în nordul Yemenului.
Atacul are loc la mai puţin de două săptămâni după ce prim-ministrul houthi Ahmed al-Rahawi şi alţi oficiali houthi de rang înalt au fost ucişi într-un atac aerian israelian asupra Sana’a.
Oficialii au fost vizaţi la sfârşitul lunii trecute în timpul „unui atelier de rutină organizat de guvern pentru a evalua activitatea şi performanţa sa din ultimul an”, a precizat grupul într-un comunicat transmis de televiziunea houthi.
Articolul Israelul bombardează capitala Yemenului. Au fost vizate taberele militare ocupate de Houthi apare prima dată în Mediafax.
„Animalul care a ucis atât de violent frumoasa tânără din Ucraina, venită în America căutând pace şi siguranţă, ar trebui să aibă un proces «rapid» (nu există nicio îndoială!) şi să primească pedeapsa cu moartea”, a scris preşedintele american pe platforma sa Truth Social.
În seara de 22 august, Iryna Zarutska a urcat într-un tramvai din Charlotte, în estul SUA. Câteva minute după ce s-a aşezat, un bărbat a urcat şi el, s-a aşezat în spatele ei, apoi a înjunghiat-o de trei ori, fără vreun schimb de cuvinte, potrivit imaginilor de pe camerele de supraveghere.
Tânăra de 23 de ani plecase din Ucraina în 2022, după invazia rusă, şi „s-a adaptat rapid la noua viaţă în Statele Unite”, se arată în necrologul ei. Suspectul, Decarlos Brown, un afro-american de 34 de ani, fusese condamnat de mai multe ori în trecut şi petrecuse opt ani în închisoare pentru jaf armat.
Primăriţa democrată a oraşului Charlotte, Vi Lyles, a vorbit la câteva zile după crimă despre problemele mintale de lungă durată ale presupusului autor. „Vreau să fiu clară: nu îi demonizez pe cei care se confruntă cu dificultăţi de sănătate mintală sau care nu au locuinţă”, a declarat ea.
Ceea ce a avut mai întâi rezonanţă locală a căpătat amploare naţională odată cu publicarea imaginilor de pe camerele de supraveghere, extrem de şocante. Reacţia iniţială a lui Vi Lyles a provocat apoi un val de critici din partea dreptei.
Ministrul Transporturilor, Sean Duffy, a acuzat-o pe primăriţa democrată „şi pe alţii de stânga” că „minimalizează crime ca aceasta spunând că nu putem demoniza persoanele fără adăpost sau pe cele cu probleme psihice”.
Donald Trump a comentat pe larg cazul, el care şi-a exprimat dorinţa de a pune lupta împotriva criminalităţii în fruntea priorităţilor sale, în special în marile oraşe conduse de democraţi. „Nu putem lăsa o fracţiune criminală depravată de recidivişti violenţi să continue să răspândească distrugerea şi moartea în toată ţara noastră”, a declarat el într-o înregistrare video publicată marţi pe Truth Social.
Articolul Trump cere pedeapsa cu moartea pentru americanul care a ucis un refugiat ucrainean apare prima dată în Mediafax.
