Toţi cei transportaţi la spital sunt elevi ai liceului, potrivit AP. Până în prezent nu au fost furnizate detalii suplimentare despre natura rănii lor. La mijlocul după-amiezii, cei trei se aflau fie în sala de urgenţe, fie în timpul operaţiilor la St. Anthony Hospital din Lakewood, Colorado, a declarat CEO-ul Kevin Cullinan. El a precizat că nu sunt cunoscute alte victime în urma atacului.
Identitatea sau numărul atacatorilor nu este deocamdată cunoscut, a mai spus Kelley.
Peste 100 de poliţişti din zona Denverului s-au mobilizat pentru a interveni şi a asigura securitatea liceului, reprezentând aceeaşi agenţie care a răspuns în 1999 la atacul armat de la Columbine High School, care a dus la moartea a 14 persoane, inclusiv o femeie care a decedat anul acesta din cauza complicaţiilor suferite în urma rănilor primite atunci.
Articolul Trei adolescenţi în stare critică după un atac armat la o liceu din suburbiile Denverului apare prima dată în Mediafax.
Etapa, considerată deosebit de vulnerabilă pentru că se dispută individual, ar putea fi vizată de manifestaţii pro-palestiniene împotriva participării echipei Israel Premier Tech.
Primăria Valladolid a confirmat că va instala garduri pe primii kilometri ai traseului, iar organizatorii iau în calcul extinderea măsurii pentru a preveni blocaje sau intruziuni.
Duminică, o manifestaţie la Bilbao s-a soldat cu zece arestări, iar marţi etapa de la Mos a fost scurtată cu 8 km după ce o mulţime a blocat trecerea plutonului.
Articolul Etapa de contratimp de joi a Turului Spaniei, redusă la 12 km din cauza posibilelor proteste pro-palestiniene apare prima dată în Mediafax.
Vestea a fost dată de președintele SUA, pe platofrma sa, Truth Social.
„Marele și chiar legendarul Charlie Kirk a murit. Nimeni nu înțelegea sau nu avea inima tinerilor din Statele Unite ale Americii mai bine decât Charlie. Era iubit și admirat de TOȚI, în special de mine, iar acum nu mai este printre noi. Melania și cu mine transmitem condoleanțe frumoasei sale soții Erika și familiei sale. Charlie, te iubim!”, a scris Trump.
UPDATE Suspectul nu se află încă în arest, afirmă universitatea, în ciuda declarației anterioareSuspectul în cazul împușcării activistului politic Charlie Kirk nu se află încă în arest, potrivit unui purtător de cuvânt al Universității Utah Valley, în ciuda faptului că universitatea a afirmat anterior că poliția a reținut o persoană.
„Putem confirma că Kirk a fost împușcat, dar nu știm care este starea lui. Suspectul nu este în arest. Poliția încă investighează. Campusul este închis pentru restul zilei”, a declarat purtătorul de cuvânt al UVU, Scott Trotter, într-o declarație, potrivit Deseret News.
Inițial, universitatea a declarat că suspectul era în arest.
Kirk, care a fost invitat de un grup de studenți, ținea un discurs când un atacatorul a tras dintr-o clădire a campusului situată la aproximativ 180 de metri de Kirk, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNN.
UPDATE Kirk a vorbit despre violența cu arme de foc cu câteva momente înainte de a fi împușcat, arată un videoclipÎn videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare, Charlie Kirk poate fi văzut stând într-un foișor alb, adresându-se unei mulțimi adunate la un eveniment la Universitatea Utah Valley, scrie BBC.
Pe cort este scris „The American Comeback Tour” – numele turneului său actual de conferințe.
Într-un videoclip, se poate auzi un membru al publicului întrebându-l pe Kirk despre împușcăturile în masă din America: „Știi câți împușcători în masă au fost în America în ultimii 10 ani?”
Ținând un microfon, Kirk răspunde: „Numărând sau fără a număra violența bandelor?”
Se aude un foc de armă puternic, iar Kirk pare să se clatine pe scaun.
UPDATE Kirk se află în stare critică, potrivit unui oficial al forțelor de ordineUn oficial al forțelor de ordine informat cu privire la împușcături a declarat pentru Associated Press că Kirk este în tratament și se află în stare critică. Oficialul a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să discute public această chestiune.
UPDATEÎmpuşcăturile au loc pe fondul unei intensificări a violenţei politice în Statele Unite, în toate părţile spectrului ideologic. Atacurile includ asasinarea unei deputate din statul Minnesota şi a soţului acesteia la domiciliul lor în luna iunie, incendierea cu bombe incendiare a unei parade din Colorado pentru a cere eliberarea ostaticilor de către Hamas şi incendierea casei guvernatorului statului Pennsylvania, care este evreu, în luna aprilie. Cel mai notoriu dintre aceste evenimente este împuşcarea lui Trump în timpul unui miting electoral anul trecut.
Fostul congresman din Utah Jason Chaffetz, un republican care a participat la eveniment, a declarat într-un interviu acordat Fox News Channel că a auzit un foc de armă şi l-a văzut pe Kirk retrăgându-se.
„Părea să fie un foc tras de aproape”, a spus Chaffetz, care părea şocat în timp ce vorbea.
El a spus că la eveniment era o prezenţă redusă a poliţiei şi că Kirk avea o anumită protecţie, dar insuficientă.
„Utah este unul dintre cele mai sigure locuri de pe planetă”, a spus el. „Aşa că pur şi simplu nu avem astfel de lucruri”.
Turning Point a fost fondată în suburbia Chicago în 2012 de Kirk, pe atunci în vârstă de 18 ani, şi William Montgomery, un activist al mişcării Tea Party, pentru a propovădui în campusurile universitare impozite mici şi un guvern limitat. Nu a fost un succes imediat.
Dar zelul lui Kirk de a se confrunta cu liberalii din mediul academic a câştigat în cele din urmă un grup influent de finanţatori conservatori.
În ciuda îndoielilor iniţiale, Turning Point l-a susţinut cu entuziasm pe Trump după ce acesta a câştigat nominalizarea Partidului Republican în 2016. Kirk a fost asistent personal al lui Donald Trump Jr., fiul cel mare al preşedintelui, în timpul alegerilor generale.
În scurt timp, Kirk a devenit o prezenţă obişnuită la televiziunea prin cablu, unde s-a implicat în războaiele culturale şi l-a lăudat pe preşedintele de atunci. Trump şi fiul său erau la fel de efuziuni şi vorbeau adesea la conferinţele Turning Point.
Știrea inițială:Un suspect se află în arest, a declarat universitatea într-un comunicat. Kirk a fost invitat de un grup de studenți și ținea un discurs când s-a tras un foc de armă dintr-o clădire a campusului situată la aproximativ 200 de metri distanță.
„Confirmăm că a fost împuşcat şi ne rugăm pentru Charlie”, a declarat Aubrey Laitsch, directorul de relaţii publice al Turning Point USA.
Videoclipurile postate pe reţelele sociale de către Universitatea Utah Valley îl arată pe Kirk vorbind într-un microfon portabil, în timp ce stătea sub un cort alb pe care erau inscripţionate sloganurile „The American Comeback” şi „Prove Me Wrong”. Se aude un singur foc de armă şi se vede cum Kirk ridică mâna dreaptă, în timp ce un volum mare de sânge ţâşneşte din partea stângă a gâtului său. Se aud spectatori şocaţi care gem şi ţipă, înainte ca oamenii să înceapă să fugă.
AP a putut confirma că videoclipurile au fost filmate în curtea Sorensen Center din campusul Universităţii Utah Valley.
Kirk vorbea la o dezbatere organizată de organizaţia sa politică non-profit. Evenimentul a stârnit opinii împărţite în campus. O petiţie online care cerea administratorilor universităţii să-i interzică lui Kirk să apară a strâns aproape 1.000 de semnături. Universitatea a emis săptămâna trecută o declaraţie în care invoca drepturile din Primul Amendament şi îşi afirma „angajamentul faţă de libertatea de exprimare, cercetarea intelectuală şi dialogul constructiv”.
Preşedintele Donald Trump şi o serie de oficiali republicani aleşi au oferit rugăciuni pentru Kirk pe reţelele de socializare.
„Trebuie să ne rugăm cu toţii pentru Charlie Kirk, care a fost împuşcat. Un tip grozav din toate punctele de vedere. DUMNEZEU SĂ-L BINECUVÂNTEZE!”, a postat Trump pe Truth Social.
Fostul premier român Victor Ponta, a avut în acest an un interviu la Charlie Kirk SHOW [dublat în română], unde a discutat despre anularea alegerilor din România în studioul GÂNDUL.
Cine este Charlie KirkÎn vârstă de 31 de ani, el este tatăl a doi copii și este directorul executiv și cofondatorul Turning Point USA, o organizație importantă pentru tinerii conservatori.
Articolul Activistul politic și aliatul lui Trump, Charlie Kirk, a fost împușcat la un eveniment din Utah. Acesta a murit la spital apare prima dată în Mediafax.
Potrivit autorităților, glonțul a fost tras dintr-o clădire aflată la aproximativ 200 de metri și l-a lovit în zona gâtului. Kirk a fost transportat la spital în stare critică. Poliția a reținut un suspect, dar ulterior a anunțat că acesta nu ar fi autorul atacului.
Incidentul a provocat reacții imediate din partea liderilor politici americani și internaționali, care au condamnat violența și au transmis mesaje de susținere.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance a scris „Dumnezeule, protejează-l pe Charlie în ceasul lui cel mai negru.”
Pete Buttigieg, fost secretar al Transporturilor: „Violența politică trebuie respinsă mereu și total. Mă rog pentru el și pentru toți cei răniți sau afectați.”
Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom: „Atacul asupra lui Charlie Kirk este dezgustător, josnic și de neacceptat. În Statele Unite trebuie să respingem violența politică în orice formă.”
Guvernatorul statului Illinois, J.B. Pritzker a transmis: „Atacul asupra lui Charlie Kirk este înfiorător. Violența politică nu are loc în această țară și nu trebuie să devină niciodată o normă.”
„Disputele politice trebuie rezolvate prin dezbatere și alegeri, nu prin violență.”. a scris Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis.
Zohran Mamdani, candidat la primăria New Yorkului a reacționat spunând „Sunt îngrozit de atacul asupra lui Charlie Kirk la un eveniment universitar din Utah. Violența politică nu are loc în țara noastră.”
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu nu a întârziat să transmită un mesaj. „Ne rugăm pentru @charliekirk11.”
Alți lideri israelieni și membri ai comunității evreiești din Statele Unite au transmis rugăciuni pentru sănătatea lui Kirk și au condamnat atacul.
Fostul vicepreședinte, la scurt timp după împușcături, s-a alăturat altor membri ai celor două mari partide americane în condamnarea violenței politice.
„Sunt profund tulburată de împușcăturile din Utah. Doug și cu mine ne rugăm pentru Charlie Kirk și familia sa”, a scris Harris pe X.
Casa Albă a lui Donald Trump a pus recent capăt protecției Serviciului Secret acordate lui Harris, care fusese prelungită în baza unui ordin emis în timp ce Joe Biden era încă președinte.
Autoritățile din Utah continuă investigațiile pentru identificarea atacatorului.
Articolul Primele reacții după ce Charlie Kirk a fost împușcat la un eveniment in Utah. J.D. Vance: „Dumnezeule, protejează-l pe Charlie în ceasul lui cel mai negru” apare prima dată în Mediafax.
La Ministerul Mediului există o strategie de combaterea deşertificării şi fonduri europene pentru împădurire, însă această strategie „zace într-un sertar”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN.
„Sunt mult mai multe aspecte aici foarte importante. În primul rând, aici vedem un viitor foarte sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României. Pentru că dacă ne uităm pe zona de sud, unde practic avem parte de agricultură din România esenţială, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, la un fenomen pe care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional. Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune „nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Asta e o chestie ciclică. Anul ăsta e un pic mai cald, la anul să vedeţi, o să fie la fel”. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice mulţi dintre ei pentru fondurile europene. Noi am avut bani pentru împăduriri. Trei ani de zile am avut bani pentru împăduriri. Până când nu s-a crescut cu 40% subvenţia care era dată pentru împăduriri, lumea n-a aplicat”, explică Buzoianu.
Ministrul afirmă că în doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare, iar Comisia Europeană, văzând asta, a scăzut ţinta României şi i-a luat din bani.
„Ne-a zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Deci noi practic credem că cu un guvern pus pe treabă, aşa cum pare că vreţi să faceţi acum, puteţi să mai dublaţi împăduririle pe care le-aţi făcut în doi ani de zile. Practic în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să face mai mult de atât”, a mai spus Buzoianu.
Aceasta a mai spus că centura verde din sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci va salva vieţi.
„Noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă, pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să îşi facă veniturile, propriile venituri. Deci, nu este o joacă. Soluţia este să împădurim. Şi mai sunt şi alte soluţii de tehnologie”, afirmă Buzoianu.
Întrebată ce decizii va lua ca să deblocheze acest program de împădurire şi să oprească deşertificarea, Diana Buzoianu a spus că ea s-a luptat cu tot ce a avut ca să crească cât mai multe hectare acceptate de Comisie Europeană.
„Pentru că, repet, când am ajuns în Minister, din 56.000 de hectare câte erau prevăzute la început să poată să fie realizate din PNRR, au fost realizate 9.000. Căci ăsta este rezultatul la 2 ani de zile pe acest program. (…) Atenţie, subvenţia era mai mare pe agricultură. Asta e, de fapt, buba. Că oamenii ar fi primit mai mulţi bani lăsând terenurile respective pentru agricultură. Problema este că aceste perdele forestiere, aceste păduri, ar fi ajutat să crească recoltele. Adică ei ar fi trebuit să renunţe, practic, la o mică parte din subvenţia pe agricultură, să-şi planteze pădurile respective, să facă perdea forestieră. (…) Sunt studii care arată că de 30% ar fi crescut recolta, de exemplu, în zonele respective. Dar oamenii nu ştiu asta şi nu cred asta, pentru că, de ani de zile, mişcările extremiste le vând aceeaşi minciună. Că schimbările climatice nu există, că zonele lor nu se deşertifică. Oamenii trăiesc în zone în care la propriu găsesc nisip astăzi şi nu mai cred ce văd cu ochii lor, pentru că sunt împroşcaţi de o propagandă. (…) Noi încercăm, practic, am crescut la 18.000 hectare. Adică, eu mi-am asumat că vom dubla ceea ce s-a făcut până acum într-un singur an de zile. Noi am semnat deja contractele. Pentru 18.000 hectare aproape le-am semnat pe toate”, afirmă Buzoianu.
Minsitrul a mai spus că au depus 38.000 contracte în valoare beneficiari pentru 38.000 hectare. Pentru că după ce a crescut subvenţia, automat au depus. Problema a fost că a fost prea târziu, potrivit ministrului.
„18.000 hectare am reuşit să salvăm. Vrem să depunem un memorandum în minister, în guvern, să creştem, de fapt, la 23.000. Adică să ne încadrăm în banii daţi de Comisie, dar să putem planta 23.000 hectare. Deci, practic, 14.000 într-un an de zile. Iar anul viitor vreau să lansăm un program naţional de împădurire, similar cu ce s-a făcut prin PNRR, ca să nu pierdem avântul care s-a lansat acum pe final. AFM-ul, în ultimii ani de zile, a fost gândit cumva ca un program care dă foarte multe vouchere. Că asta te făcea popular, ca ministru. Să dai vouchere, zeci de mii de vouchere. Poate şi în două, trei secunde să se dea zeci de mii de vouchere. Eu vreau să gândim AFM-ul, să-l întoarcem, către menirea lui esenţială: Programe naţionale, programe naţionale strategice. Asta înseamnă program naţional de împăduriri. Pentru că noi când vorbim de probleme sistemice, de exemplu deşertificarea Sudului României, degeaba dăm vouchere pentru maşini. Sigur, sunt şi alea bune să fie schimbate. Dar noi vorbim de nişte nevoi uriaşe care există versus un lucru care ar putea să fie bun, dar nu este neapărat primul pe lista de probleme pe mediu”, a mai spus minsitrul Mediului.
Articolul Diana Buzoianu vrea program naţional de împăduriri: 100.000 ha din România s-au transformat în deşert apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unui interviu la RomâniaTV, Grindeanu a fost întrebat dacă pachetul numărul trei de măsuri economice va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului sau prin procedura parlamentară obişnuită, în contextul negocierilor cu Ilie Bolojan. „Orice om de bună credinţă, dacă vrea să discute despre relansarea economiei, trebuie să discute de măsuri”, a afirmat, miercuri, Grindeanu.
El a subliniat că în cadrul coaliţiei actuale se poartă discuţii cu „oameni de bună credinţă” şi că măsurile economice sunt esenţiale pentru a evita intrarea în recesiune.
Întrebat dacă pachetul trei va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului sau prin procedura parlamentară, Grindeanu a evitat să dea un răspuns categoric. „De ce ezit să vă spun de asumare? Pentru că este un instrument care ar trebui folosit în mod excepţional. În mod normal, această asumare nu trebuie să devină o regulă”, a explicat liderul PSD. Grindeanu a amintit că în trecut şi-a exprimat dorinţa ca pachetul numărul doi să nu treacă prin asumare, însă acesta a fost totuşi adoptat prin această procedură.
Articolul Grindeanu, despre relansarea economică: Orice om de bună credinţă trebuie să discute de măsuri apare prima dată în Mediafax.
„În ţara asta, cu 18 milioane de oameni sau câţi mai suntem, trebuie să fie atâţia? Este exact ceea ce dorim noi să facem. Şi anume, să nu tăiem fără să facem analize. Asta nu înseamnă că nu există localităţi în România unde este supradimensionată o organigramă”, a spus Grindeanu, miercuri, la RomâniaTV.
Întrebat ce înseamnă „supradimensionată”, liderul PSD a venit cu un exemplu. „Dacă avem comune care sunt până în 1.500 de locuitori, trebuie să-i faci un standard. Câţi angajaţi? Între 8 şi 10, cu tot cu primarul. De la 1.500 la 2.500, între 10 şi 15. Aceasta este propunerea noastră, o matrice, o bază de calcul care să se aplice unităţilor administrative”.
„Există primării chiar şi în Bucureşti. Exemplu, primăria sectorului 6 şi vă dau acest exemplu fiindcă domnul Ciucu l-a spus la coaliţie. Dânsul are în aparatul propriu un serviciu sau o direcţie care se ocupă de administrarea domeniului public. Dar acei oameni sunt agajaţi în aparatul propriu. La alte primării din ţară. La Băluţă. Băluţă are societate comercială. Şi atunci ce fac eu de fapt? Vin şi zic că trebuie să taie neapărat din numărul de angajaţi de la primărie. Şi eu o să externalizez toate aceste servicii, fac societăţi comerciale. Îmi scad cheltuielile de personal, dar încresc în acelaşi timp cheltuielile de bunuri şi servicii. Şi ce am rezolvat”, a mai spus Grindeanu.
Articolul Grindeanu, despre concedierile din primării: Este nevoie de o bază de calcul care să se aplice apare prima dată în Mediafax.
Pentru a înțelege singurătatea prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, luați în considerare acest lucru: atunci când a fost lăsat pe dinafară la un summit de la Casa Albă privind Ucraina, pe 18 august, a fost doar a doua cea mai mare jignire adusă Spaniei în acea zi. Spre dezamăgirea suplimentară a diplomaților și analiștilor din Madrid, s-a găsit un loc pentru președintele Finlandei, o țară cu o populație de opt ori mai mică decât Spania, alături de liderii din Marea Britanie, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, NATO și Ucraina, scrie The Economist.
Trump nu-l place pe SánchezSpania este o țară veche, mândră și a patra economie ca mărime din Uniunea Europeană. Ea aspiră să fie o punte între Europa de Vest și lumea în curs de dezvoltare, cu legături istorice și lingvistice cu zeci de națiuni. Sánchez a fost un apărător ferm al Ucrainei după invazia Rusiei. Totuși, pe 18 august, diplomații și analiștii din Madrid au recunoscut cu tristețe că prezența Spaniei ar fi dăunat cauzei europene și ucrainene. Motivul: Trump nu-l place pe Sánchez.
Ca să fim corecți cu Finlanda, președintele său, Alexander Stubb, și-a câștigat locul la Casa Albă. Pentru a preveni criticile lui Trump la adresa aliaților considerați neputincioși, Finlanda este un model de autoapărare, cu forțe armate bine pregătite care păzesc granița de 1.340 km cu Rusia. În plus, Stubb este un jucător de golf priceput, cu talentul de a-l fermeca pe Trump.
El a îndemnat UE să-și aplice propriile legiSánchez, liderul unui guvern condus de socialiști, a ales să apere valorile europene confruntându-se cu Trump. El îi îndeamnă pe europeni să lupte împotriva tarifelor comerciale „nejustificate și nedrepte” ale lui Trump și să ia în calcul folosirea veniturilor obținute din tarifele de represalii pentru sprijinirea firmelor europene afectate.
În ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Sánchez a declarat că platformele americane supradimensionate și miliardarii din domeniul tehnologiei periclitează democrația. El a îndemnat UE să-și aplice propriile legi împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării online, în special prin Digital Services Act. A fost un discurs combativ. Trump denunță legile digitale ale UE ca fiind taxe împotriva companiilor americane și instrumente de cenzură.
La un summit NATO din iunie, Spania a fost singura care a respins categoric cererea lui Trump ca membrii să cheltuie 5% din PIB pentru apărare. Ținta era doar de fațadă. De fapt, guvernele știau că li se cerea să aloce 3,5% pentru apărare și încă o sumă suplimentară pentru securitate. În loc să se prefacă, Sánchez a declarat că obiectivul de 5% este „incompatibil cu viziunea noastră”.
Sanchez a promis, în schimb, să ajungă la 2,1% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare, considerate „păcătoase” de mici. În timpul unui turneu în America Latină, în iulie, Sánchez a ținut discursuri alături de avocați ai scepticismului față de Trump, precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. Spaniolul a promis să lupte împotriva unei alianțe a „oligarhilor și extremei drepte”, responsabilă, spunea el, pentru „o mișcare internațională a urii și a minciunilor”.
Activismul lui Sanchez, fără răsplatăÎn mod revelator, tot acest activism nu i-a sporit influența lui Sánchez în capitalele europene, deși pozițiile sale sunt adesea în acord cu opinia publică. Un sondaj anual al Institutului Regal Elcano, realizat în mai, a arătat o antipatie profundă a spaniolilor față de Trump, care a obținut un scor mai slab decât liderul chinez Xi Jinping. Un sondaj al Pew Research Center, desfășurat între ianuarie și aprilie în 24 de țări, a constatat că opiniile favorabile față de America au scăzut în 15 dintre acestea față de 2024.
Spaniolii privesc America cu ambivalență. Stânga nu a uitat că, în timpul războiului rece, America a menținut o alianță (tensionată) cu dictatorul militar spaniol Francisco Franco. Totuși, după moartea lui Franco, în 1975, aderarea la instituțiile occidentale a ajutat Spania să-și asigure viitorul ca societate liberă și modernă. Asta a însemnat intrarea în UE, dar și în NATO, pentru a lega forțele armate spaniole de normele democratice.
Până în prezent, majoritatea spaniolilor sprijină apartenența la NATO și ajutorul pentru Ucraina, exprimând în același timp oroare față de politicile Israelului în Gaza. Amintirile izolării din epoca Franco explică atașamentul spaniolilor față de multilateralism și dreptul internațional, susține Charles Powell, directorul Institutului Regal Elcano. „Trump este inamicul a tot ceea ce cred spaniolii”, spune acesta.
Sánchez reprezintă cu acuratețe aceste viziuni. Totuși, chiar și aliații săi politici și presa, de obicei prietenoasă, se tem că Spania își pierde influența la Bruxelles și în alte capitale. Costurile antagonizării lui Trump depășesc beneficiile, murmură membrii mediului diplomatic din Madrid. Era nevoie să aleagă o luptă solitară la summitul NATO?, se întreabă aceștia.
Chiar și în America Latină, unde Trump este privit cu îngrijorare, puțini sunt dispuși să se alăture unei mișcări de rezistență conduse de Spania, o fostă putere colonială. Cu excepția Braziliei, guvernele latino-americane văd puține avantaje în provocarea Americii. Mai mult, continentul se îndreaptă spre dreapta, iar mulți lideri conservatori nu au încredere în Sánchez.
Jucând pentru publicul de acasăDeschiderea Spaniei către lume este admirabilă. Sánchez sprijină un acord comercial al UE cu blocul Mercosur din America Latină, aflat de multă vreme în impas. El are dreptate când spune că acest acord ar arăta că cooperarea globală este încă posibilă. Totuși, cruciada lui Sánchez este mai vulnerabilă atunci când motivele par înguste, interne și interesate.
Deși disprețul său pentru trumpism este sincer, chiar și voci prietenoase din Madrid admit că el se deplasează spre stânga pentru a-și consolida coaliția. De exemplu, confruntarea sa din NATO reflectă slăbiciune politică: partenerii săi de extremă stângă refuză să aloce mai mult pentru apărare.
Pentru ca Europa să apere valorile liberale și democratice, ea trebuie să devină mai puternică, spune un fost ambasador spaniol. Asta înseamnă, printre altele, mai multe cheltuieli pentru apărare, în special din partea Spaniei. Totodată, sunt necesare canale de comunicare cu Trump, adaugă diplomatul. Istoria arată că atunci când Spania a fost prea antagonică față de America, a devenit „mai puțin relevantă” pentru celelalte țări europene.
Spania are tot dreptul să i se opună lui Trump și să apere multilateralismul. Dar a înfrunta agresorii necesită construirea de coaliții, inclusiv dincolo de liniile partizane. De una singură, rezistența este, din păcate, inutilă.
Conform surselor, doar aproximativ 38 % dintre spanioli au o opinie favorabilă despre Sánchez, iar 61 % au una negativă — una dintre cele mai mari breșe de reputație pentru un lider politic.
Articolul The Economist: Pedro Sánchez, demonizat în Spania, dar lider solitar al rezistenței anti-Trump în Europa apare prima dată în Mediafax.
