Agregator de ştiri

Procedura de urgență pentru legea de implementare a Referendumului privind bugetul Capitalei a fost respinsă în Parlament, prin votul PSD, PNL și AUR.

Cătălin Drulă susține că această blocare împiedică alocarea corectă a resurselor pentru marile proiecte ale orașului în 2026.

Parlamentarii PSD, PNL și AUR au respins, luni, procedura de urgență pentru adoptarea legii care ar fi implementat Referendumul pentru bugetul Capitalei, anunță Drulă.

El explică că procedura de urgență era necesară „pentru ca legea să fie adoptată la timp pentru bugetul Capitalei pe 2026” și atrage atenția că sistemul actual favorizează sectoarele și Ilfovul, „secătuind bugetul Capitalei de resursele de dezvoltare necesare marilor proiecte”.

Drulă amintește că aproape 500.000 de bucureșteni au votat DA în 2024 pentru referendumul propus de Nicușor Dan, iar voința lor este până acum ignorată de politicieni.

„Toate proiectele metropolitane sunt lăsate fără resurse: reabilitările de bulevarde și șosele, investițiile în sistemul de termoficare, regenerarea urbană pe spații publice extinse”.

În paralel, banii sunt folosiți pentru „vapoare de pavele și fântâni cântătoare”, în loc să susțină funcționarea întregului oraș, afirmă Drulă.

Potrivit lui Drulă, legea depusă în Parlament „nu este a mea, ci a acestui oraș, și transpune exact viziunea lui Nicușor Dan, cu care am discutat acest text înainte de a-l depune”.

„Nu vom renunța până nu vedem referendumul implementat, oricâte piedici ar pune PSD, PNL și AUR”.

Drulă avertizează că bucureștenii „nu vor uita cine a adus orașul în situația actuală și cine se opune voinței lor”, adăugând că „Orașul nostru nu se poate întoarce la a fi condus de găști și grupuri de interese”.

Jumbo avea deja un magazin în acel centru comercial, ceea ce pare să dea sens deciziei, însă retailerul și-a ddezvăluit de ceva vreme strategia de a deschide magazine Jumbo de tip hipermarket. Astfel, gigantul grec a decis să cumpere întregul centru Veso Mare, devenind proprietar, nu doar chiriaș.

Prețul plătit pentru această achiziție se ridică undeva la 10 milioane de euro, achitat integral în numerar (din propriile fonduri, fără împrumuturi), așa cum reiese din comunicatul oficial transmis de companie.

După tranzacție, Jumbo deține 100% din acțiunile firmei HERALD 2, care reprezintă toate drepturile de proprietate asupra centrului comercial.

„Retailerul grec Jumbo a finalizat recent achiziția a 100% din acțiunile filialei „HERALD HELLAS S.A. CU ADMINISTRATOR UNIC PENTRU DEZVOLTARE IMOBILIARĂ ȘI SERVICII 2” (HERALD 2), proprietara centrului comercial VESO MARE din Patras, Grecia. Tranzacția s-a ridicat la 10.825.621 EUR și a fost plătită în numerar din fondurile disponibile ale companiei. Astfel, Jumbo devine unicul acționar al HERALD 2, deținând 100% din drepturile de vot ale acesteia, reprezentate de 196.036.762 de acțiuni ordinare înregistrate, cu o valoare nominală de 0,04 EUR fiecare”, se arată în comunicat.

Această achiziție marchează o expansiune semnificativă a Jumbo în sectorul imobiliar din Grecia, similară cu strategia adoptată în România. În 2023, Jumbo a achiziționat centrul comercial Liberty Center din cartierul bucureștean Rahova, tranzacție estimată la aproximativ 20 de milioane de euro. Ulterior, centrul a fost transformat în „Jumbo Mall”, cu deschiderea oficială în noiembrie 2024.

Compania intenționează să deschidă un nou magazin la fiecare trei ani în Grecia, potrivit planurilor de extindere anunțate.

De asemenea, două noi hipermarketuri vor fi inaugurate în Cipru în următorii cinci ani, iar în Bulgaria este planificată deschiderea unui hipermarket nou în doi-trei ani.

În România, ritmul de deschidere a câte unui hipermarket pe an va fi menținut.

Grupul a precizat totodată că va continua să investească constant în dezvoltarea magazinului online pe toate piețele în care activează, consolidându-și astfel prezența în comerțul electronic.

În septembrie 2025, vânzările nete ale companiei-mamă – excluzând vânzările intragrup – au crescut cu aproximativ 6% față de anul anterior. Per ansamblu, în primele nouă luni ale anului 2025, vânzările nete ale companiei-mamă au înregistrat o creștere de circa 9% față de aceeași perioadă din 2024.

Vânzările rețelei au crescut cu aproximativ 5% în septembrie 2025 comparativ cu anul precedent. În total, pentru primele nouă luni ale anului, creșterea a fost de aproximativ 8%.

Vânzările rețelei au rămas la același nivel în septembrie 2025, iar pentru primele nouă luni ale anului, creșterea a fost de aproximativ 3%.

Vânzările rețelei (inclusiv cele realizate prin magazinul online au fost stabile în septembrie 2025, iar pe parcursul primelor nouă luni ale anului s-a înregistrat o creștere de aproximativ 6% față de anul anterior.

În prima jumătate a anului 2025, în orașul Timișoara, România, a fost deschis un nou hipermagazin privat, al doilea magazin Jumbo din oraș.

La data de 30.06.2025, rețeaua Grupului număra 89 de magazine, dintre care 53 în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România, iar magazinul online era activ în Grecia, Cipru și România.

Luni, la bordul Air Force One, președintele american a spus că relația dintre cei doi este una „bună”. „A avut o perioadă proastă. A avut un moment prost. Dar îmi place de Elon și bănuiesc că îmi va plăcea mereu”, a zis Trump.

Cei doi s-au reîntâlnit luna trecută în Arizona, la funeraliile activistului conservator Charlie Kirk.

Afirmațiile marchează o detensionare a relației dintre cei doi, după ce miliardarul a sugerat că ar putea sprijini candidați rivali republicanilor sau chiar înființa un nou partid.

Aparenta conciliere ar putea avea implicații financiare în perspectiva alegerilor intermediare din 2026 și generale din 2028.

Relația dintre cei doi a început să se deterioreze după ce Elon Musk a criticat „Legea Mare și Frumoasă” a președintelui Trump.

Pelerinii pot afla durata de așteptare pentru închinare, locația capătului rândului, programul evenimentelor și rutele de acces către Dealul Patriarhiei.

Platforma oferă date despre timpul de așteptare pentru închinarea la Sfintele moaște și unde se află capătul rândului.

Datele sunt actualizate cu ajutorul voluntarilor „Tineri în acțiune” ai Arhiepiscopiei Bucureștilor, care sunt permanent alături de pelerini.

Platforma poate fi consultată de pe site-ul Arhiepiscopiei Bucureștilor accesând secțiunea specială dedicată hramului Catedralei Patriarhale, cu icoana Sfântului Dimitrie cel Nou.

Sunt puse la dispoziția pelerinilor informații precum programul evenimentelor din ziua respectivă, ce sfinte moaște sunt așezate la închinare, recomandări, rute de acces și transport către Dealul Patriarhiei și altele.

De asemenea, există și o secțiune cu întrebări frecvente precum: Pot veni cu copii mici?; Există rând prioritar? și Unde pot aprinde o lumânare?, anunță basilica.ro.

Îl urmăresc pe Nicușor Dan pas cu pas, îi imortalizează fiecare mișcare, plasați în puncte-cheie, acoperă întreaga zonă, fotografiază și filmează cuplul prezidențial. Sunt „voluntarii” lui Nicușor Dan, cei care alcătuiesc „dispozitivul” foto-video la fiecare eveniment unde șeful statului este prezent, alături de familie, scrie gandul.ro.

Duminică, 26 octombrie 2025, a avut loc slujba de sfințire a Catedralei Naționale, iar Nicușor Dan – însoțit de partenera sa de viață și de copii – a coborât din „duba prezidențială” și a fost întâmpinat de înalții prelați ai Bisericii Ortodoxe Române.

Gândul prezintă imagini cu „voluntarii” lui Nicușor Dan în plină acțiune.

Plasați în cercul interior al președintelui României, operatorii au început să tragă cadru după cadru, din toate direcțiile, în timp ce SPP-iștii asigurau nu numai perimetrul prezidențial, ci și buna desfășurare a activității „voluntarilor” lui Nicușor Dan.

Nu mai puțin de 5 astfel de „voluntari” responsabili cu jurnalul foto-video al președintelui României au imortalizat momentul în care Nicușor Dan a descins din „duba prezidențială”, iar apoi s-a îndreptat împreună cu familia către preoții care îl așteptau în fața Catedralei și a primit binecuvântarea.

Ulterior, cuplul prezidențial a urcat treptele Catedralei Naționale, împodobite cu covor roșu, iar „voluntarii” au continuat să facă fotografii și să filmeze.

Fiecare mișcare a lui Nicușor Dan este urmărită cu atenție, niciun moment nu trece fără o fotografie. După ce cuplul prezidențial a intrat în Catedrala Mântuirii Neamului, unul dintre „voluntari” a încercat să se poziționeze cât mai bine și și-a făcut loc pentru a ajunge, ulterior, în fața lui Nicușor Dan.

Atunci când Nicușor Dan a mers în vacanță, cu familia, doi cameramani au fost, permanent, alături de el.

Nu a lipsit, în luna august a acestui an, nici „duba prezidențială”, care a înlocuit limuzina prezidențială a fostului președinte Iohannis.

Cei doi cameramani care au fost alături de Nicușor Dan vacanță au urmărit, la rândul lor, fiecare mișcare a șefului statului. Încă nu știe nimeni din ce fonduri sunt plătiți acești cameramani.

În jurul lor a fost păstrat un mister total, singura informație care a apărut în spațul public fiind aceea că „voluntarii” au fost alături de Nicușor Dan și în timpul campaniilor electorale.

Acum, numărul „voluntarilor” lui Nicușor Dan s-a dublat, iar aceștia îl flanchează pe președinte, fiind mai aproape de el, uneori, decât SPP-iștii care sunt însărcinați cu protecția șefului statului.

De altfel, Gândul l-a întrebat pe președintele Nicușor Dan cine plătește această echipă de filmare a „voluntarilor” care îl însoțesc la fiecare eveniment, însă președintele României – după câteva secunde de „meditație” – a spus doar că este vorba despre o activitate „voluntară” pentru „persoana fizică” Nicușor Dan.

Administrația Prezidențială a trimis și un răspuns care exclude din schemă, complet, Președinția României.

„Administrația Prezidențială nu a încheiat contracte de prestări servicii pentru producția clipurilor postate pe contul de TikTok al Președintelui României, Nicușor Dan, și nu a decontat sau achitat nicio sumă pentru realizarea acestora”, se arată în răspunsul primit.

Armata sudaneză nu a recunoscut pierderea bazei, ceea ce ar reprezenta o victorie importantă pentru Forțele de Intervenție Rapidă (RSF) în războiul civil în curs.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că ultimele lupte au marcat o „escaladare teribilă” a conflictului, adăugând că suferința civililor este „insuportabilă”, relatează agenția de știri AFP.

El-Fasher este ultimul bastion al armatei în vasta regiune vestică a Darfurului și este asediat de RSF și aliații săi de 18 luni, potrivit BBC.

De sâmbătă au fost raportate lupte intense, după ce luptătorii RSF au capturat reședința guvernatorului Darfurului de Nord.

Videoclipurile de pe rețelele sociale verificate de BBC arată acum combatanții RSF sărbătorind capturarea sediului armatei din el-Fasher.

Aceștia susțin că au preluat controlul total asupra el-Fasher, dar aliații locali ai armatei spun că luptele continuă în unele părți ale orașului.

Grupul a fost acuzat că a vizat civili în atacuri aeriene și că a blocat aproape 250.000 de persoane după ce a înconjurat orașul cu un zid de pământ, lăsând mulți oameni în pragul foametei.

Orașul este unul dintre cele mai grave câmpuri de luptă din războiul civil din Sudan, ceea ce a determinat ONU să-l numească „epicentrul suferinței”.

Tom Fletcher, înaltul oficial umanitar al ONU, s-a declarat profund îngrijorat de rapoartele privind victimele civile.

„Cu luptătorii care avansează tot mai mult în oraș și căile de evacuare blocate, sute de mii de civili sunt prinși în capcană și îngroziți – bombardați, înfometați și fără acces la hrană, îngrijiri medicale sau siguranță”, a declarat Fletcher într-un comunicat.

„Civilii trebuie să aibă acces la un culoar de evacuare sigur și să poată beneficia de ajutor”, a adăugat el.

Și SUA au cerut accesul în condiții de siguranță și încearcă să negocieze un armistițiu.

Cucerirea orașului el-Fasher ar fi o revenire crucială pentru RSF după înfrângerea de la Khartoum.

Dar este probabil un semn că războiul civil va continua, nu se va termina.

Sudanul este devastat de conflicte din 2023, după ce comandanții de vârf ai RSF și ai armatei sudaneze s-au certat și a izbucnit o luptă acerbă pentru putere.

Peste 150.000 de oameni au murit în toată țara și aproximativ 12 milioane au fugit din casele lor, creând una dintre cele mai grave crize umanitare.

Armata controlează cea mai mare parte a nordului și estului, el-Fasher fiind până acum ultimul mare centru urban din Darfur care încă se află în mâinile forțelor guvernamentale și ale aliaților acestora.

RSF controlează aproape tot Darfurul și o mare parte din regiunea vecină Kordofan.

Grupul a declarat anterior că speră să formeze un guvern rival în al-Fasher atunci când va prelua controlul complet.

Sancțiunile impuse de Statele Unite asupra Lukoil și filialelor sale urmăresc blocarea veniturilor care alimentează economia de război a Rusiei. Deși în România nu se folosește țiței rusesc, activitățile ar putea fi afectate, întrucât sancțiunile americane se aplică tuturor entităților controlate în proporție de cel puțin 50% de companiile vizate. În aceste condiții, autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă permit vânzarea activelor, intervin direct sau continuă activitatea asumându-și riscurile generate de sancțiuni.

În România, afacerile Lukoil funcţionează prin rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploieşti, a treia rafinărie a țării ca mărime, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 2,5 milioane de tone/an şi o reţea de 320 staţii de carburanţi. Acestea sunt operate de Petrotel Lukoil și Lukoil România, companii deținute de traderul elvețian Litasco, aflat în orbita grupului rus, iar viitorul lor devine incert în contextul sancțiunilor.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat pentru Politico, vineri, că ar prefera ieșirea de piață a operatorului petrolier, fără ca aceasta să paralizeze infrastructura de rafinare şi distribuţie: „Lukoil va avea acum obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită” și că „Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”.

Peste graniţă, în Bulgaria, sitaţia a fost imediat reglementată prin lege: orice vânzare sau transfer al activelor Lukoil – rafinării, terenuri, echipamente, depozite, reţele de distribuţie – necesită aprobarea Consiliului de Miniştri şi avizul Agenţiei de Securitate. Fără aceste aprobări, tranzacţia este nulă. Autorităţile de la Sofia au justificat măsurile drept necesare pentru „protejarea stabilităţii pieţei interne a combustibililor”.

Precedentul este relevant pentru România pentru că arată ce pârghii poate activa statul pentru a controla ieşirea sau vânzarea activelor strategice.

Un scenariu al vânzării rapide este dificil. Rafinăria Petrotel nu are ieșire la mare, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu țiței competitiv, iar rezultatele financiare au fost oscilante în ultimii ani, atât pentru rafinărie, cât și pentru rețeaua de stații de carburanți, arată o analiză a Economica.net.

Exemplul Bulgariei arată cât de dificil poate fi găsit un cumpărător: rafinăria mult mai mare de la Burgas, tot a grupului rus, este scoasă la vânzare de ani de zile fără succes. În plus, sancțiunile americane pot descuraja băncile să finanțeze tranzacții cu entități controlate de grup, blocând procesele comerciale necesare unei preluări.

Lukoil continuă să opereze activ în Belgia, Țările de Jos, România și Bulgaria, menținând o prezență puternică pe piața europeană a combustibililor, iar rafinăria din Burgas rămâne unul dintre principalele motive pentru care Uniunea Europeană nu a impus încă sancțiuni directe companiei ruse.

Investitorii occidentali mari par puțin interesați, dată fiind dimensiunea rafinăriei, lipsa accesului la mare și riscurile geopolitice. Variantele cel mai des discutate sunt investitori regionali precum SOCAR sau MOL, sau consorții alcătuite din traderi și companii mai mici, însă și acestea se lovesc de constrângeri financiare și strategice.

Pe masa Guvernului se află mai multe scenarii: de la vânzarea către un operator privat până la o tranziție controlată în care grupul rus își reduce treptat prezența. O implicare directă a statului, după modelul german – unde guvernul de la Berlin a preluat temporar controlul asupra rafinăriei Rosneft-Schwedt pentru a proteja securitatea energetică – însă această soluție este complicată de limitările bugetare și logistice ale României.

Rămâne în discuție și un scenariu de tranziție controlată, în care grupul rus își reduce treptat prezența, iar activele sunt gestionate de un nou operator, astfel încât infrastructura să continue să funcționeze.

Deciziile trebuie luate într-un calendar foarte strâns. Termenul-limită stabilit de autoritățile americane pentru încetarea colaborărilor cu entitățile vizate este 21 noiembrie 2025. Dacă vânzarea sau reorganizarea nu sunt finalizate până atunci, statul român s-ar putea confrunta cu blocaje operaționale la rafinărie și în rețeaua de distribuție.

Acest lucru ar putea reduce oferta de carburanți pe piața intern și crește dependența de importuri, generând scumpiri și riscuri suplimentare pentru securitatea energetică națională deoarece pierderea unei rafinării reduce semnificativ capacitatea internă de procesare a ţiţeiului.

„Am avut discuție în coaliție și de principiu toată lumea a fost de acord. Între timp, inclusiv azi dimineață, am avut o discuție cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Comisarul european Roxana Mânzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu facem această majorare”, a declarat Grindeanu.

Acesta a precizat că peste două zile va avea loc Consiliul tripartit și a cerut Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să prezinte un calcul al impactului bugetar în cazul majorării salariului minim, precum și efectul unui eventual infringement.

„Am cerut și prim-ministrul a fost de acord. Mi-aș dori să se vină cu un calcul legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact, și care ar fi efectul nemăririi salarului minim și care ar fi efectul unui infringement. Lucrurile acestea vor fi prezentate de premier”, a explicat liderul PSD.

Premierul Ilie Bolojan spunea, la Antena 3 CNN, că în coaliție s-a conturat un acord de principiu pentru menținerea salariului minim la valoarea actuală, de 4.050 de lei brut, deoarece economia României nu ar avea spațiu real pentru o creștere.

Sorin Grindeanu a spus că în acest moment coaliția pierde timp în ceea ce privește legea privind reducerea pensiilor magistraților, iar PSD propune ca marți, în coaliție, să se dea drumul la un grup de lucru pentru a avea o lege cât mai curând posibil.

Întrebat ce va face dacă premierul nu va fi de acord, dacă ia în calcul să inițieze sau să semneze o moțiune de cenzură, cum a spus premierul, Grindeanu a spus că dacă PSD vrea să facă mutări politice, nu trebuie să semneze moțiuni.

„Pur și simplu decidem să nu mai facem parte din coaliție și atunci nu mai ai guvern. De câte ori trebuie să spună PSD-ul că nu vrem să facem majoritate cu cei de la AUR? În fiecare zi? Am spus cel puțin în ultimele zile de nu știu câte ori acest lucru. Dar nici nu cred că se așteaptă de la noi, așa cum am spus și acest lucru, să fim pe post de sectă de adulatori și de unanimități și de aplaudaci la politicele unora sau altora. Dacă avem ceva de spus, o spunem și o spunem apăsat. Nu văd rostul unei coaliții în care toată lumea stă aliniată în poziție de drepți, chiar dacă sunt critici constructive”, a spus Grindeanu.

Grindeanu a spus că nu vrea să se facă concesii legate de vârsta de pensionare, cu perioada de tranziție sau să mai fie situația de acum, cu 100% pensia cât e salariul.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat joi seară, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a sugerat public să demisioneze din funcție, spunând că orice partid are posibilitatea să depună moțiune de cenzură.

„Orice partid consideră că guvernul nu-și face datoria, are posibilitatea să depună moțiune de cenzură și să facă o majoritate în Parlament, cu AUR sau cu cine se poate, pentru ca guvernul să plece”, a declarat premierul Ilie Bolojan, joi, la Antena 3 CNN.