Zeci de site-uri web care găzduiesc conținutul acestor posturi de televiziune rămân accesibile, în ciuda sancțiunilor impuse de UE asupra mass-mediei rusești în întreg blocul în 2022, după ce Moscova a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.
Conservatorii și reformiștii europeni de dreapta, ai căror lideri polonezi și italieni se opun public războiului Rusiei, au solicitat, în cadrul unei reuniuni a liderilor grupurilor politice din 15 octombrie, ca „site-urile web de propagandă rusești aflate sub sancțiuni UE” să fie blocate în infrastructura IT a Parlamentului, potrivit Politico.
Solicitarea vine din partea europarlamentarului leton Rihards Kols, care a declarat că dorește ca Parlamentul să blocheze accesul la RT, Sputnik, VGTRK, ANO TV Novosti și altele pe toate dispozitivele și rețelele Parlamentului.
„Este o chestiune de securitate a informațiilor, de coerență instituțională și de credibilitate a poziției Parlamentului împotriva dezinformării rusești”, a declarat el pentru POLITICO, adăugând că „autoritatea națională de reglementare a mass-media din Letonia a ridicat problema direct în fața președintei [Parlamentului], Roberta Metsola”.
S-ar putea crea un precedentDacă va fi aprobată, măsura ar reflecta restricțiile impuse deja gigantului de social media TikTok, a cărui companie-mamă ByteDance are sediul la Beijing, din motive de securitate a rețelei. Aplicația TikTok a fost blocată pe Wi-Fi-ul și dispozitivele Parlamentului în martie 2023.
Mai mulți lideri ai grupurilor politice și-au exprimat îngrijorarea că interdicția ar putea crea un precedent pentru interzicerea site-urilor web „din alte motive decât securitatea” și au menționat provocările tehnice și juridice legate de aplicarea unor astfel de restricții, potrivit notelor de ședință.
Metsola „investighează” această posibilitate și studiază ce alte măsuri sunt aplicate în alte instituții ale UE, potrivit notelor.
Kols a declarat că „se așteaptă ca o soluție să fie propusă în viitorul apropiat”.
Serviciul de presă al Parlamentului a declarat într-un comunicat că problema va fi discutată din nou într-o viitoare reuniune a liderilor. „Parlamentul European ia în serios protecția utilizatorilor săi și a datelor acestora și pune în aplicare măsuri pentru a le proteja pe acestea și infrastructurile sale”.
În Olanda au loc alegeri generale anticipate pentru camera inferioară a parlamentului (Tweede Kamer), după ce, în iunie 2025, guvernul de coaliție a căzut.
Camera are 150 de locuri.
Este pentru a doua oară în unsprezece luni, când olandezii sunt chemați la urne.
Liderul de extremă dreaptă, Geert Wilders, speră să obțină sprijin pentru partidul său, care promovează o puternică politică anti-imigrație, însă Wilders a întâmpinat și în trecut mari probleme în a-și forma o coaliție.
Chiar dacă ar câștiga, lui Wilders îi va fi foarte greu să-și formeze o coalițiePotrivit analiștilor politici, chiar dacă va câștiga, Wilders va întâmpina din nou probleme să-și formeze o coaliție. Refuzul partidelor liberale și creștin-democrate de dreapta de a se alia cu el l-ar putea împiedica să devină prim-ministru.
PVV a câștigat, în noiembrie 2023, 37 din 150 de locuri în Tweede Kamer, un record istoric pentru acest partid a cărui carte principală în alegeri este combaterea imigrației.
O coaliție condusă de înaltul funcționar public Dick Schoof a fost formată în iulie 2024, în urma unor negocieri intense.
„Ultima șansă de a salva țara”Guvernul respectiv a durat mai puțin de un an, pentru că Wilders și-a grăbit prăbușirea în iunie, declanșând alegeri anticipate.
Liderul PVV a invocat refuzul celor trei parteneri ai săi din coaliția de dreapta și centru de a implementa pe deplin platforma sa pentru „cea mai strictă politică de azil”, sloganul care i-a asigurat victoria.
El a afirmat că votul de miercuri va fi „ultima șansă de a salva țara”.
Partidul populist ar putea fi singurul câștigător în aventura riscantă asumată de cei care au fost de acord să guverneze cu el.
Ce spun sondajeleMai multe sondaje, de fapt, sugerau că PVV ar pierde câteva locuri, dar ar rămâne cel mai mare partid din regat, cu mult înaintea GroenLinks, alianța de stânga a Verzilor și Socialiștilor, și a Partidului Creștin Democrat.
Doi dintre cei trei foști parteneri ai săi – Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, liberal) și Mișcarea Fermierilor-Cetățenilor (BBB) - se așteptau să înregistreze pierderi semnificative, în timp ce al treilea, Noul Contract Social (centrist), ar putea chiar să dispară cu totul.
Rob Jetten: „Vrem să nu mai spunem nu”
Într-o analiză Politico, Rob Jetten, considerat favoritul alegerilor (chiar dacă, până de curând, a fost considerat cel mai slab cotat candidat), spunea că Olanda ar trebui să adopte un rol mai important în Uniunea Europeană.
Olanda ar trebui să-și exercite dreptul de veto în mai puține decizii luate de Bruxelles și să stimuleze integrarea în Uniunea Europeană, spune Jetten: „Vrem să nu mai spunem „nu” în mod implicit și să începem să spunem „da” pentru a face mai mult împreună”, a declarat Jetten pentru Politico.
Ce șanse are Jetten„Nu pot sublinia îndeajuns cât de gravă va fi situația Europei dacă nu ne vom integra mai mult”, a continuat acesta.
„Olanda este una dintre țările fondatoare ale Uniunii Europene. Suntem mândri de această istorie și acum vrem să fim o voce principală în modelarea viitorului său”, a spus el.
Formațiunea „Democrats 66” a lui Jetten și-a dublat numărul de locuri proiectate în Cameră, de la 11 la 22, adică foarte aproape de giganții de extremă dreaptă.
Alegerile Olandei ar putea ține Bruxelles-ul la distanțăOlanda a menținut în mod tradițional o poziție conservatoare în ceea ce privește reforma tratatelor și s-a opus renunțării la unanimitatea dintre țări ca cerință pentru unele decizii-cheie, cum ar fi admiterea de noi membri în bloc.
Olandezii, cunoscuți pentru faptul că influențează dezbaterile cu o pondere mai mare decât cea reală, se opun, în general, împrumuturilor comune din partea UE.
Mai ales în ultimul an, când guvernul său a inclus o tentă de extremă dreaptă eurosceptică, Olanda a ținut Bruxelles-ul la distanță, inclusiv solicitând o excludere voluntară de la politica de migrație a blocului – deși a rămas sincronizată pe alte subiecte, cum ar fi sancțiunile pentru Israel și sprijinul militar pentru Ucraina.
Președintele Ucrainei a transmis miercuri că Statele Unite au făcut „pasul corect” prin impunerea unor sancțiuni mai dure companiilor petroliere rusești, pentru a limita capacitatea Moscovei de a continua războiul. El a cerut continuarea acestor măsuri, la scurt timp după ce un spital de copii din Herson a fost lovit de armata rusă.
„Nimic nu convinge Rusia în afară de presiune și forță. Pasul recent al Americii – sancțiunile semnificative împotriva companiilor petroliere rusești – a fost măsura corectă. Astfel de măsuri trebuie să continue, pentru a ține în frâu obrăznicia Rusiei și a o lipsi de mijloacele de a prelungi războiul”, a scris liderul ucrainean pe X.
This morning, the Russian army struck a children’s hospital in Kherson. They could not have been unaware of where they were striking. This was a deliberate Russian attack specifically against children, against medical personnel, against basic guarantees of life in the community.… pic.twitter.com/AJahtxUKip
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 29, 2025
Zelenski: Știau exact ce țintescZelenski a subliniat că atacul asupra spitalului nu a fost o eroare. „Nu aveau cum să nu știe unde lovesc. Acesta a fost un atac deliberat împotriva copiilor, a personalului medical și a garanțiilor fundamentale ale vieții în comunitate”, a spus el, precizând că în momentul loviturii în interior se aflau aproximativ o sută de persoane.
În urma bombardamentului, nouă persoane au fost rănite – patru copii și trei angajați medicali, iar clădirea a suferit pagube importante. Cel mai tânăr rănit este un băiat de opt ani, lovit alături de mama și fratele său.
Zelenski: Rusia destabilizează Europa pentru a opri ajutorul UcraineiȘeful statului ucrainean acuză Rusia că acționează ca „cea mai mare organizație teroristă din lume”, care „nu doar își prelungește războiul, ci face tot posibilul pentru ca nicio oportunitate de a-i pune capăt să nu reușească”.
„Rusia subminează în mod deliberat fiecare efort diplomatic semnificativ, îi discreditează pe cei care ajută la protejarea vieții și încearcă să creeze noi surse de destabilizare în Europa pentru a îngreuna capacitatea europenilor de a ajuta Ucraina”, a scris Zelenski, adăugând că „teroriștii trebuie tratați doar așa cum merită, cu forță și dreptate”.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas a emis miercuri un comunicat de presă prin care „condamnă cu fermitate acțiunile persistente și provocatoare ale Belarusului”, în numele statelor membre europene.
„Aceste baloane nu sunt doar instrumente de contrabandă, ci fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, care include și sprijinirea migrației ilegale de către stat”, continuă comunicatul.
În decursul ultimei săptămâni, Aeroportul Internațional din Vilnius a fost închis de patru ori după ce baloane provenite din Belarus au fost detectate în spațiul său aerian, iar guvernul lituanian susține că baloanele sunt folosite de rețele de contrabandiști și îl acuză pe președintele Lukașenko de încurajarea acestor practici.
Potrivit diplomaților europeni, versiunea finală a textului a fost atenuată față de proiectul inițial, care afirma explicit că regimul lui Aleksandr Lukașenko este „complice direct sau prin inacțiune deliberată”.
Formularea a fost eliminată pentru a obține sprijinul Ungariei, care s-a opus repetat inițiativelor de condamnare a regimului de la Minsk.
Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys a declarat recent că aceste incidente demonstrează nevoia unui mecanism european de protecție.
