Trump a început spunând că este un privilegiu să fie primul președinte american onorat cu o a doua vizită de stat în Regatul Unit, glumind că speră să fie ultima dată când se stabilește un astfel de precedent, scrie SkyNews.
Adresându-se direct Regelui, Trump a declarat: „Aceasta este cu adevărat una dintre cele mai mari onoruri din viața mea, am un respect enorm pentru dumneavoastră și pentru țara dumneavoastră, de multe decenii”.
El a elogiat dedicarea monarhului pentru „păstrarea caracterului glorios și unic al acestui regat”.
„Tocmai am stat la rând și am dat mâna cu aproximativ 150 de persoane, iar Regele îi cunoștea pe fiecare în parte și fiecare companie”, a spus Trump, stârnind râsete în sală.
„Unii aveau nume complicate precum ‘XYZ-Q3’, dar el îi cunoștea pe toți – sau cel puțin așa cred, pentru că nimeni nu s-a plâns. Am fost foarte impresionat”.
Trump i-a spus Regelui că a crescut „un fiu remarcabil” în persoana prințului William și a adăugat că viitorul rege „va avea un succes incredibil în viitor”.
El a continuat: „Melania și cu mine suntem încântați să ne reîntâlnim cu prințul William și să o vedem pe Alteța Sa Regală Prințesa Catherine atât de radiantă, sănătoasă și frumoasă. Este cu adevărat o mare onoare”.
Trump, metaforă despre relația SUA – Regatul UnitReferindu-se la relația dintre Regatul Unit și Statele Unite, Trump a spus că „suntem ca două note dintr-un singur acord sau două versuri din aceeași poezie”.
„Fiecare este frumoasă de una singură, dar cu adevărat menite să fie împreună. Legătura de rudenie și identitate dintre America și Regatul Unit este neprețuită și eternă. Este de neînlocuit și indestructibilă”.
El a adăugat că „termenul special nici nu începe să facă dreptate” relației dintre cele două națiuni.
Trump și-a încheiat discursul cu o notă familiară din alte declarații interne, afirmând că Statele Unite erau „o țară foarte bolnavă” cu un an în urmă, sub predecesorul Joe Biden, dar că acum sunt „cea mai puternică de oriunde din lume”.
În final, i-a mulțumit Regelui, pe care l-a numit „un om cu adevărat, cu adevărat special”, și reginei Camilla, pe care a descris-o drept „o regină cu adevărat, cu adevărat specială”.
Articolul Donald Trump laudă familia regală britanică la banchetul de la Castelul Windsor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al parchetului lituanian, crimele „au fost organizate și coordonate de cetățeni ai Federației Ruse, asociați cu serviciile de informații militare ale Federației Ruse”.
Persoanele inculpate sunt cetățeni ruși, lituanieni, letoni, estoni și ucraineni, a precizat parchetul, care participă la o anchetă internațională. Lituania și Polonia au anunțat anul trecut reținerea mai multor persoane în cadrul acestei anchete, însă numărul total al suspecților nu era cunoscut. Parchetul a declarat că cel puțin trei suspecți sunt dați în urmărire internațională și a publicat identitățile și fotografiile acestora. Doi dintre ei sunt implicați și în tentativa de incendiere a unui magazin Ikea din Vilnius, în 2024, potrivit aceluiași comunicat. „(Suspecții) au folosit serviciile internaționale de livrare și transport ale companiilor DHL și DPD pentru a trimite patru colete conținând dispozitive explozive și incendiare artizanale din Vilnius către mai multe țări europene”, au declarat procurorii. Conform parchetului, răufăcătorii au fost recrutați prin aplicația Telegram.
Parchetul a precizat că un explozibil a fost detonat pe aeroportul din Leipzig (estul Germaniei), un altul într-un camion DPD din Polonia, al treilea într-un depozit DHL din Regatul Unit, în timp ce ultimul, transportat pe cale terestră de DPD în Polonia, nu a explodat din cauza unei defecțiuni tehnice. Dispozitivele erau declanșate de temporizatoare electronice ascunse în perne de masaj, iar amestecurile combustibile erau camuflate în recipiente de produse de igienă și cosmetice pentru a amplifica efectul incendiului, potrivit aceleiași surse.
„S-a stabilit că, la organizarea și pregătirea acestor acte teroriste, au fost implicați și alți cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia și Ucraina”, a adăugat parchetul. Potrivit acestuia, persoanele respective au fost recrutate prin aplicația Telegram. În timpul anchetei, au fost efectuate peste 30 de percheziții în Lituania, Polonia, Letonia și Estonia.
Acestea nu sunt primele cazuri de acest gen. În august, o ucraineancă a fost pusă sub acuzare în Polonia pentru suspiciunea de complot cu un colet bombă. Potrivit Ministerului de Interne, încă de la începutul invaziei în Ucraina și până în prezent, 44 de cetățeni din Polonia, Rusia și Belarus au fost suspectați de spionaj sau sabotaj. Potrivit autorităților poloneze au precizat că aceste incidente sunt orchestrate de Rusia.
Articolul 15 persoane, acuzate de terorism în Lituania. Atacurile, comise în numele Moscovei apare prima dată în Mediafax.
Oligarhul maghiar Sándor Csányi, apropiat lui Viktor Orban, președinte al OTP Bank Group, acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm, vrea să cumpere Napolact, potrivit defapt.ro
Grupul maghiar Bonafarm a semnat un acord pentru preluarea integrală a operațiunilor românești ale companiei olandeze Royal Friesland Campina, tranzacție care include și achiziția Napolact, arată sursa citată.
Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurile internaționale de fotbal”.
La sfârșitul lunii iunie, compania Friendsland Campina, a transmis că „decizia vine după o analiză strategică a activităților FrieslandCampina din România și se aliniază cu strategia Grupului de Afaceri Europa de a se concentra pe piețele-cheie, segmentele de creștere cu valoare adăugată ridicată, sinergiile din cadrul companiei și piețele unde laptele de la fermierii membri FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim. Deși compania operațională română deține o poziție de lider pe piața locală de lactate, activitățile sale oferă sinergii limitate cu portofoliul european și nu contribuie la valorificarea laptelui membrilor FrieslandCampina. Cu Grupul Bonafarm ca noul proprietar, afacerea românească se află în mâini capabile”.
„Acordul vizează participația FrieslandCampina în compania românească care deține brandul Napolact, operează două fabrici la Cluj-Napoca și Târgu Mureș și are aproximativ 400 de angajați. Tranzacția este supusă aprobărilor obișnuite ale autorităților, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. În acest proces, FrieslandCampina va colabora strâns cu Grupul Bonafarm pentru a asigura o tranziție cât mai lină pentru toți cei implicați”, potrivit comunicatul emis, la sfârșitul lunii iulie, de Friendsland Campina.
Tot la sfârșitul lunii iulie, publicația maghiară Kronica relata că „achiziția se preconizează a fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Tranzacția a fost anunțată ulterior de o companie maghiară deținută de Sándor Csányi. Grupul Bonafarm a semnat un acord pentru achiziționarea Friesland Romania Rt., filiala românească a companiei multinaționale olandeze de produse lactate Royal FrieslandCampina, a declarat joi compania pentru MTI. Aceștia au scris că tranzacția se preconizează a fi finalizată la sfârșitul anului, după obținerea aprobărilor prevăzute de legislația în materie de concurență și de autoritățile de reglementare”.
Articolul Un oligarh maghiar, aliat al lui Viktor Orbán, vrea să preia Napolact prin grupul Bonafarm apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte Barack Obama s-a referit la uciderea recentă a lui Charlie Kirk și a declarat marți, într-un discurs susținut în Pennsylvania, că țara se află „într-un punct de cotitură”, adăugând însă că violența politică „nu este un fenomen nou” și „a existat în anumite perioade” din istoria Statelor Unite.
Obama a subliniat că, în ciuda precedentelor istorice, violența politică „este opusă față de ceea ce înseamnă să fii o țară democratică”.
Fostul președinte a făcut aceste declarații la Jefferson Educational Society, o organizație non-profit din Erie, Pennsylvania.
El a condamnat explicit violența politică, referindu-se la atacurile fatale asupra lui Kirk și a deputatei din Minnesota, Melissa Hortman. Ambele incidente au fost numite de el „o tragedie”, iar Donald Trump, potrivit lui Obama, a contribuit la divizarea suplimentară a țării, în loc să promoveze unitatea.
„Nu există niciun dubiu: premisa centrală a sistemului nostru democratic este că trebuie să putem să fim în dezacord și să avem dezbateri uneori foarte aprinse fără a recurge la violență”, a afirmat Obama.
El a avertizat că reacția la asasinarea lui Kirk, care a declanșat o dezbatere despre libertatea de exprimare și incitarea la violență, ar putea adânci și mai mult diviziunile politice și culturale.
„Cred că a existat o oarecare confuzie recent, și sincer, venind de la Casa Albă și alte poziții de autoritate, care sugerau că, chiar înainte să fi determinat cine este făptașul acestui act malefic, vom identifica cumva un inamic”, a spus Obama.
„Stânga radicală”Politicieni de dreapta, inclusiv Trump, au acuzat „stânga radicală” că ar favoriza un mediu politic periculos.
Mulți de stânga consideră că aceste afirmații sunt un pretext pentru restricționarea autoritară a libertății de exprimare.
Obama, care și-a menținut profilul relativ scăzut după președinție, a răspuns marți întrebărilor moderatorului privind retorica lui Trump după asasinarea lui Kirk, precum și alte acțiuni ale administrației republicane.
Democratul a vorbit despre propria sa conducere după uciderea a nouă enoriași de culoare în 2015, într-o biserică din Charleston, Carolina de Sud, precum și despre acțiunile lui George W. Bush după atentatele din 11 septembrie. El a afirmat că rolul unui președinte în criză este „să ne amintească constant de legăturile care ne unesc”.
Obama a subliniat că apelurile lui Trump și ale colaboratorilor săi de a numi adversarii politici „paraziți, dușmani … reflectă o problemă mai largă”.
Articolul Obama, după atacul asupra lui Kirk: Trump a alimentat tensiunile din America apare prima dată în Mediafax.
Guvernatorul democrat Phil Murphy a semnat legea săptămâna trecută.
Aceasta autorizează o practică numită „reducere organică naturală”, care presupune plasarea unui corp într-un rezervor mare care conține, de asemenea, paie, rumeguș sau alte materiale naturale.
Rămășițele umane și materialele organice se amestecă cu aer cald și sunt întoarse periodic până când corpul se transformă într-un material asemănător solului, care poate fi apoi oferit familiei persoanei decedate.
Susținătorii acestei practici susțin că este o alternativă ecologică și mai puțin costisitoare față de înmormântările și incinerările tradiționale, folosind mai puțină energie și fără a implica utilizarea formaldehidei sau eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon și a mercurului.
Ei mai afirmă că ajută la reducerea suprafeței de teren necesare cimitirelor și a cantității de lemn exploatat pentru sicrie.
Oponenții au argumentat că compostarea umană este lipsită de respect sau contravine credințelor religioase tradiționale.
Murphy a semnat legea pe 11 septembrie.
Articolul Guvernatorul statului New Jersey a semnat legea compostării umane ca alternativă la înmormântare apare prima dată în Mediafax.
