Agregator de ştiri

Perspectivele pentru 2026 vin dominate de prudenţă: ritmul lent al creşterii economice şi ajustările fiscale vor obliga com­paniile să fie mai atente la cashflow, să menţină un grad ridicat de disci­plină financiară şi să-şi ajusteze strategiile la noile condiţii.

Metinvest, controlat de ucraineanul Rinat Ahmetov, a finalizat achiziţia fabricii de ţevi ArcelorMittal Tubular Products Iaşi. Şi Liberty Galaţi este în vizorul miliardarului

Aeroportul din Craiova inaugurează un nou terminal, cu o suprafaţă de 33.000 de metri pătraţi şi va putea deservi până la 2 milioane de pasageri anual, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii aeroportului.

ROPEA, asociaţia fondurilor de private equity şi venture capital din România, a identificat 18 tranzacţii-cheie pentru piaţa locală de M&A realizate pe parcursul ulti­melor două decenii, mai exact din 2005 până în 2024, inclusiv.

Rolul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) este anticiclic, iar dacă economia „se simte prost“, banca de dezvoltare trebuie să intervină mai mult pentru a putea ajuta la revigorarea economiei, a explicat pentru ZF Raluca Nicolescu, CEO interimar al BID, ea aducând în dis­cuţie şi necesitatea respectării standardelor de credi­tare stricte, inclusiv în cazul finanţărilor cu garanţie de stat.

Industria românească de software şi servicii IT a generat în 2024 afaceri de 17,7 miliarde de euro, în creştere cu 7% în termeni reali - cel mai modest ritm din ultimii ani, potrivit studiului anual al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Compania locală Codata Software Solutions, parte dintr-un grup de firme specializat în servicii complete high tech ce ţinteşte afaceri agregate de 200 de milioane de euro în 2025, a accelerat tranziţia de la rolul de furnizor de infrastructură IT şi integrator de sisteme IT la cel de dezvoltator de platforme software bazate pe AI, automatizare şi IoT, lansând o soluţie proprie de inteligenţă artificială care elimină necesitatea scrierii de cod şi concentrându‑se pe proiecte de automatizare cognitivă şi infrastructură critică IoT.

Într-o piaţă tehnologică dominată de discuţii despre inteligenţa artificială generativă şi necesitatea digitalizării accelerate, Maguay, unul dintre cei mai importanţi integratori de sisteme informatice şi producători de infrastructură „mission-critical” din România, atrage atenţia asupra faptului că piaţa locală nu duce lipsă de hardware sau competenţe AI, ci de guvernanţa datelor, esenţială pentru ca investiţiile în inteligenţă artificială să livreze valoare reală şi nu doar experimente izolate.

Divizia de securitate cibernetică a grupului Enevo, un jucător important pe piaţa de inginerie energetică şi automatizări fondat pe plan local în 2014, a dezvoltat şi lansat recent o platformă de cybersecurity dedicată infrastructurilor industriale, aceasta fiind deja integrată în proiecte de infrastructură critică din Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu.

Electrica (EL), Romgaz (SNG) şi Transgaz (TGN) s-au remarcat ca principalii perfor­meri ai indicelui BET în 2025, creşterile consistente ale acţiu­nilor reflectând o schim­bare clară de per­cepţie a pieţei asu­pra sectorului energetic, sus­ţinută de decizii strategice şi rezultate financiare mai bune.

Antreprenorii se uită cu îngri­jorare la anul care stă să vină şi se pre­gătesc pentru stagnări sau chiar scă­deri ale businessului. Anul 2025 a fost unul dificil, însă a adus pe alocuri creşteri pentru mediul de afaceri autohton. Perspectivele pentru anul următor sunt ceva mai sumbre, consi­deră Laura Baldini, fondatoarea bran­dului românesc de ciorapi ce îi poartă numele. Ea se aşteaptă, pentru prima dată după ani de creştere, la o stagnare a vânzărilor.

Toată lumea spune „ţine-te de facultate”, „ia-ţi şi un job ca să ai experienţă” şi „implică-te şi în proiecte de voluntariat pentru că dau bine la CV”. Dar nimeni nu îţi zice şi cum să le faci pe toate în paralel.

În Polonia, industria de beauty se luptă cu datorii record, saloanele de coafură şi înfrumuseţare având a­proape 55 milioane de zloţi (13 mi­lioane de euro) de rambursat, scrie The Warsaw Voice.

Anul acesta, peste 1.000 MW în proiecte de energie solară au fost conectaţi la reţea, astfel că a fost depăşit pragul de 3.000 MW în total de proiecte de energie solară de mari dimensiuni. Peste acestea vin peste 3.000 MW de la prosumatori. Lor li se vor adăuga miile de megawaţi din energie eoliană şi solară care vor fi puşi în funcţiune în următorii 3-5 ani.

Anul 2025 a fost unul bun pentru băcăniile Gramador având în vedere că familia Grama a mai deschis o bă­cănie ajungând astfel la patru unităţi în Bucureşti, însă anul nu a fost previ­zibil şi volumele de marfă au scă­zut mult, a spus Ionuţ Grama, cofondator al băcă­niilor Gramador în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Scăderea s-a datorat în principal unei reduceri a numărului de rezidenți nepermanenți, a anunțat miercuri Statistics Canada, și vine după ce Ottawa și-a stabilit obiectivul de a restricționa rezidenții temporari la 5% din populația de 41,6 milioane până în 2027, potrivit BBC.

Este o schimbare bruscă față de 2022, când populația a crescut cu peste un milion de persoane pentru prima dată, alimentată parțial de eforturile de recrutare a imigranților pentru a atenua deficitul de forță de muncă.

„Trebuia să aducem nivelul imigrației la un nivel mai sustenabil”, a declarat reporterilor ministrul de finanțe al Canadei, François-Philippe Champagne.

Ministrul, vorbind de la Berlin în timpul unei vizite în Europa, a declarat că obiectivul guvernului este „să preia din nou controlul asupra sistemului nostru de imigrație și să găsească un echilibru mai bun între capacitatea noastră de a primi oameni și numărul de persoane care doresc să vină în țară”.

Scăderea populației este „cea mai accentuată și singura a doua scădere trimestrială înregistrată de la un trimestru la altul, începând cu anii 1940”, a declarat economistul senior al Băncii Montrealului, Robert Kavcic, într-o analiză.

„O ajustare majoră a populației este în plină desfășurare și rămâne una dintre cele mai importante evenimente economice din Canada”, a adăugat el.

Fostul prim-ministru Justin Trudeau a depus eforturi pentru a atrage mai mulți imigranți în țară, inclusiv un plan de a primi o jumătate de milion de imigranți pe an până în 2025.

Până în 2023, marea majoritate a creșterii populației Canadei – aproximativ 97% – a fost determinată de imigrație, conform datelor federale. Însă creșterea numărului de nou-veniți a fost atribuită presiunii asupra costului locuințelor, presiunii asupra serviciilor sociale și ratei șomajului în rândul tinerilor.

Trudeau nu a găsit echilibrul perfect

Anul trecut, Trudeau a anunțat o reducere drastică a numărului de imigranți pe care Canada îi permite în țară, în încercarea de a opri creșterea populației, spunând că guvernul său „nu a găsit echilibrul perfect” atunci când a stimulat imigrația post-pandemie pentru a aborda deficitul de forță de muncă.

Prim-ministrul Mark Carney a continuat în această direcție, Ottawa încercând să reducă semnificativ obiectivele pentru noii rezidenți temporari de la 673.650 la 385.000 anul viitor și la 370.000 în 2027 și 2028.

Conform cifrelor preliminare ale Statistics Canada publicate miercuri, populația țării a scăzut cu 0,2% în al treilea trimestru al anului 2025 – prima scădere de la pandemia de Covid din 2020.

Aceasta a fost determinată de o scădere a rezidenților nepermanenți – în principal studenți internaționali, precum și lucrători străini temporari – în al treilea trimestru al anului 2025, cea mai mare scădere înregistrată de la începutul înregistrărilor comparabile în 1971.

În octombrie, în Canada existau peste 2,8 milioane de rezidenți nepermanenți, aproximativ 6,8% din populația totală.

Provinciile Ontario și Columbia Britanică au înregistrat cele mai mari scăderi ale populației. Doar Alberta și teritoriul Nunavut au înregistrat o creștere a populației.

O a doua persoană este căutată în legătură cu atacul armat soldat cu doi morți și nouă răniți la Universitatea Brown, sâmbătă, a anunțat poliția locală miercuri, în a cincea zi a anchetei. Anchetatorii „cer ajutorul publicului pentru identificarea și discuția cu o persoană” văzută „în apropierea” suspectului, se arată într-un comunicat de presă, potrivit Le Figaro.

Poliția din Providence, Rhode Island, a publicat trei fotografii cu individul, a cărui față este neclară. În fotografii, bărbatul poartă haine bleumarin, ceea ce pare a fi o glugă verde și are o geantă de culoare deschisă. Poliția publicase anterior mai multe fotografii și videoclipuri cu un suspect descris ca având o înălțime de aproximativ 1,72 m, o constituție robustă, purtând haine închise la culoare, o mască chirurgicală și o căciulă. Identitatea sa rămâne necunoscută.

Recompensă pentru identificarea suspectului

O recompensă de 50.000 de dolari a fost oferită „pentru orice informație care duce la identificarea, arestarea și condamnarea făptașului”, care este considerat „înarmat și periculos”. Atacatorul a deschis focul sâmbătă în clădirea de inginerie și fizică a Colegiului Brown, unde aveau loc examene, ucigând doi studenți, Ella Cook și Mukhammad Aziz Umurzokov, și rănind alți nouă, ale căror nume nu au fost dezvăluite.

Un priveghi virtual de rugăciune interconfesională a fost planificat de universitate pentru miercuri în onoarea victimelor. Duminică, un bărbat a fost arestat, dar ulterior eliberat din cauza lipsei de dovezi. Marți seară, Universitatea Brown a emis o declarație prin care denunța acuzațiile formulate pe rețelele de socializare împotriva unuia dintre studenții săi.

Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat miercuri că diferențele de opinie din interiorul coaliției sunt necesare pentru partide. El a spus că „pe fond e foarte bine” să existe puncte de vedere diferite, „pentru că altfel nu putem să progresăm”.

În același timp, președintele USR a declarat că este „absolut de acord că trebuie să răcim temperatura” în ceea ce privește „stilul” de lucru.

Invitat miercuri seară la Antena3, Dominic Fritz a fost întrebat cum ar puncta atmosfera din coaliție pe o scară de la 1 la 10. Răspunsul său a fost: „Între 6 și 7”.

Acesta a explicat că USR este împotriva încălcării regulilor stabilite în coaliție.

„Eu, cel puțin, am spus foarte clar că încălcarea protocolului de coaliție din partea PSD nu este acceptabilă, dar, dincolo de asta, suntem acolo nu ca să ne certăm, ci ca să lucrăm la soluții pentru români și, în sensul acesta, astăzi, am avansat pe câteva teme mari, unde erau blocaje în ultimele luni, și am reușit să găsim compromisuri care nu sunt perfecte și sunt multe lucruri acolo cu care nu suntem eu sau USR 100% de acord, dar totuși cred că sunt lucruri care ajută să stabilizăm bugetul țării și, în același timp, să și ajutăm ca economia să crească și oamenii să aibă mai mulți bani în buzunar”, a declarat Fritz.

În legătură cu afirmațiile premierului Ilie Bolojan, care a afirmat că actuala coaliție riscă să nu mai funcționeze, liderul USR a făcut câteva mențiuni despre diferențele dintre conținut și formă.

„Cred că trebuie să facem diferența între stil și fond. Pe partea de stil sunt absolut de acord, nu o să mă auziți pe mine înjurând, nu o să mă auziți pe mine țipând la un coleg, indiferent din ce partid este, și cred în general că temperatura discursului public în România trebuie scăzută și se folosesc cuvinte mult prea grele, în general, e o violență în limbajul public, unde cred că toții politicienii au responsabilitate să se exprime mai civilizat”, a spus Dominic Fritz.

De asemenea, el a mai precizat că USR nu poate abandona direcțiile politice asumate.

„Nu putem de dragul păcii să mergem toți acasă și să tăcem din gură, mai ales când vedem că sunt încă rețele de interese care se luptă pentru privilegiile lor și care sunt apărate inclusiv de oameni care astăzi sunt colegi de guvernare. Tocmai de aceea lupta pe fond trebuie dusă. Pe stil, sunt absolut de acord că trebuie să răcim temperatura”, a spus președintele USR, Fritz.

Ședința Parlamentului Bulgariei dedicată bugetului de stat a fost marcată miercuri de scene dure și de un incident violent. Membri ai alianței Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB) au acuzat actuala majoritate că încearcă să impună un „buget al jafului”.

Reprezentanții alianței au susținut că acest plan financiar va aduce o nouă datorie mare pentru țară și va fi folosit pentru cumpărarea de voturi înainte de alegeri, scrie Euronews.

Reprezentanții PP-DB au cerut populației să iasă în stradă și să se opună adoptării bugetului de stat.

De cealaltă parte, partidele Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) și Există un Astfel de Popor (ITN) au respins respectivele acuzații.

Partidele au declarat că prelungirea bugetului este necesară pentru plata salariilor, a ajutoarelor sociale și pentru asigurarea stabilității financiare. Totodată, cele două formațiuni au acuzat PP-DB de lipsă de responsabilitate politică.

Situația a scăpat de sub control după ce deputatul Radostin Vasilev, din Partidul Moralitate, Unitate, Onoare (MEȘ), i-a dat un pumn parlamentarului Ghiunai Daloolu, membru al alianței Mișcarea Drepturilor și Libertăților – Un Nou Început (DPC).

Deși scena nu a continuat cu alte acte de violență fizică, a fost un moment plin de tensiune în cadrul ședinței din Parlament.