MediaFax.ro

Potrivit unei informări transmise de MAE, reprezentanții Consulatului României la Ciudad Real au identificat un cetățean român în urma verificării listelor persoanelor care cumpăraseră bilete pentru cele două trenuri implicate în accident.

Personalul consular a reușit să ia legătura cu acesta, iar pasagerul a confirmat că a fost rănit în urma coliziunii.

Românul a beneficiat de îngrijiri medicale și nu se află internat într-o unitate spitalicească. Acesta urmează însă să efectueze investigații medicale suplimentare în cursul zilei de joi, 29 octombrie.

Ministerul nu a oferit detalii despre natura leziunilor suferite sau despre identitatea persoanei.

Consulul României s-a deplasat de urgență la locul accidentului

MAE precizează că, în după-amiaza zilei de miercuri, 28 octombrie, consulul României la Ciudad Real și atașatul pentru afaceri interne al Ambasadei României la Madrid s-au deplasat la locul accidentului.

Misiunea acestora a fost obținerea de informații oficiale privind identitatea și cetățenia persoanelor decedate sau rănite.

Pentru gestionarea situației, echipa Consulatului României la Ciudad Real a fost suplimentată cu un diplomat consular din cadrul Consulatului General al României la Madrid.

Reprezentanții diplomatici români continuă să colaboreze cu autoritățile spaniole pentru clarificarea situației persoanelor afectate.

MAE: Autoritățile spaniole nu au notificat oficial existența unor victime române

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că, până la momentul transmiterii informării, autoritățile spaniole nu notificaseră oficial Consulatul României la Ciudad Real cu privire la existența unor cetățeni români printre victimele accidentului.

De asemenea, instituția precizează că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară.

Identificarea românului rănit a fost realizată direct de reprezentanții consulari în urma propriilor verificări.

MAE anunță că monitorizează în continuare evoluția situației și că va comunica noi informații pe măsură ce acestea vor deveni disponibile.

Jucătoarea din Kazahstan, principala favorită a competiției, a avut nevoie de 70 de minute pentru a obține calificarea în sferturile de finală. Rybakina nu și-a pierdut serviciul pe parcursul partidei și a salvat singura minge de break a adversarei, în ultimul game, încheind meciul cu un as.

Rybakina devenise numărul 1 mondial pentru prima dată în carieră în septembrie, după ce a câștigat și US Open. Ea este prima jucătoare din Kazahstan care ajunge în fruntea clasamentului WTA și a 30-a din istoria tenisului feminin care atinge această poziție.

„Meciurile cu Yulia sunt întotdeauna dificile. Eram pregătită pentru schimburi mai lungi. Ea folosește multe scurte și încearcă să schimbe ritmul, așa că mă bucur că am rămas concentrată, am continuat să joc agresiv și multe lucruri mi-au ieșit astăzi”, a declarat Rybakina în interviul acordat pe teren la finalul partidei.

Victoria din Japonia a prelungit seria de succese a sportivei la cinci meciuri consecutive, după ce săptămâna trecută a câștigat turneul WTA 500 de la Ningbo, în China. Întrecerea din China a reprezentat al patrulea titlu al sezonului 2026 pentru Rybakina și al 15-lea din carieră.

În acest an, sportiva din Kazahstan a câștigat și Australian Open, în ianuarie, precum și US Open, în septembrie, ajungând la trei titluri de Grand Slam în palmares, după Wimbledon 2022.

Duel cu Leylah Fernandez în sferturile de finală

În următoarea rundă de la Tokyo, Rybakina o va întâlni pe canadianca Leylah Fernandez, într-o reeditare a finalei de la Ningbo, câștigată de sportiva din Kazahstan cu 6-2, 6-2.

Fernandez s-a calificat în sferturi după ce a învins-o pe belgianca Elise Mertens, cap de serie numărul 5, cu 6-2, 7-6 (10-8). Canadianca a revenit după ce a fost condusă cu 1-4 în setul secund și a salvat două mingi de set în tie-break, înainte de a încheia partida în două manșe.

Rybakina conduce cu 4-2 în meciurile directe cu Fernandez și a câștigat ultimele trei confruntări dintre cele două jucătoare.

Turneul Pan Pacific Open, de categorie WTA 500, se desfășoară la Tokyo până la 1 noiembrie și reprezintă unul dintre ultimele teste ale sezonului înaintea Turneului Campioanelor. Rybakina și-a asigurat deja calificarea la competiția de final de an, unde vor evolua cele mai bune opt jucătoare ale sezonului.

„Minune medicală la Apele Române! După 4 luni de concediu medical, un director demis de Diana Buzoianu s-a însănătoșit miraculos odată cu venirea PSD la Minister. Noua ministră i-a anulat demiterea”, a transmis USR, joi, într-o postare pe Facebook.

Mesajul vine după ce Diana Buzoianu, fosta ministră a Mediului, a prezentat miercuri, 28 octombrie, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, circumstanțele în care Doru-Dragoș Cazan a revenit la conducerea Administrației Naționale „Apele Române”.

Diana Buzoianu: „S-a însănătoșit când a văzut-o pe Natalia Intotero”

Fosta ministră a ironizat revenirea în funcție a directorului, susținând că acesta a ieșit din concediul medical imediat după schimbarea conducerii politice a ministerului.

„Minune medicală: șeful de la Apele Române pe care l-am dat afară s-a însănătoșit când a văzut-o Natalia Intotero”, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, noul ministru al Mediului a revocat ordinul prin care fusese decisă încetarea mandatului lui Cazan la doar cinci zile după instalarea în funcție.

„La cinci zile distanță după ce a ajuns ministru, doamna Intotero a revocat ordinul semnat de mine de încetare a mandatului și l-a pus înapoi pe funcție pe domnul Doru Cazan”, a susținut Buzoianu.

Fosta ministră afirmă că directorul a beneficiat, în ultimele patru luni, de concedii medicale succesive, iar diagnosticele s-ar fi schimbat aproximativ o dată la două săptămâni.

„Domnul Cazan, bolnav în ultimele patru luni de zile, s-a însănătoșit subit. Acum nu mai este în concediu medical, miracolul a avut loc”, a adăugat aceasta.

Scandalul balastierelor ilegale din Olt. Prejudiciu estimat la 20 de milioane de lei

Conflictul dintre Buzoianu și Cazan a început în luna iunie, după controale privind exploatările ilegale de agregate minerale din județul Olt.

Potrivit fostei ministre, verificările au scos la iveală două balastiere ilegale, care ocupau aproximativ 100 de hectare, cu un prejudiciu estimat la 20 de milioane de lei.

Buzoianu i-a reproșat directorului general al Apelor Române că nu a dispus sancțiuni împotriva conducerii Administrației Bazinale de Apă Olt.

Mai mult, aceasta a susținut că Doru Cazan a decis prelungirea mandatului directoarei administrației bazinale, Elena Mădălina Ion-Duca.

Fosta ministră a relatat că l-a convocat pe Cazan la minister pentru explicații, iar acesta i-ar fi promis că își va prezenta demisia de onoare. În ziua următoare, directorul a intrat însă în concediu medical.

„Mi-a spus că își depune demisia de onoare chiar în acea zi. A doua zi dimineață și-a luat concediu medical ca să nu mai poată fi demis”, a declarat Buzoianu.

Concediile medicale au fost verificate. Instituțiile sesizate nu au constatat nereguli

Diana Buzoianu a precizat că a sesizat Casa de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor pentru verificarea concediilor medicale succesive de care a beneficiat directorul.

Potrivit fostei ministre, instituțiile nu au identificat încălcări ale regulilor privind acordarea documentelor medicale.

Buzoianu a criticat însă concluziile verificărilor, considerând suspectă succesiunea concediilor medicale și schimbarea frecventă a diagnosticelor.

O nouă dispută între USR și PSD privind „Radarul Balastierelor”

Revenirea lui Doru Cazan în fruntea Apelor Române are loc în contextul unui conflict mai amplu dintre fosta și actuala conducere a Ministerului Mediului privind combaterea exploatărilor ilegale de agregate minerale.

Marți, 27 octombrie, Diana Buzoianu a acuzat PSD că amână punerea în funcțiune a aplicației „Radarul Balastierelor”, destinată monitorizării transporturilor de agregate minerale și identificării posibilelor exploatări ilegale.

Fosta ministră a susținut că proiectul hotărârii de guvern necesare utilizării aplicației era finalizat în proporție de 90% la momentul în care a părăsit ministerul.

În schimb, Ministerul Mediului, condus de Natalia Intotero, a explicat că aplicația nu poate deveni operațională înainte de adoptarea cadrului legal și finalizarea unor proceduri tehnice și administrative.

Buzoianu a cerut noii conduceri să publice rapid proiectul de hotărâre, astfel încât sistemul să poată fi folosit începând din noiembrie.

Mediatorii regionali conduși de Qatar încearcă să ajungă la un acord diplomatic pentru a relua negocierile dintre SUA și Iran și a preveni reluarea războiului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, au declarat trei surse americane, israeliene și regionale pentru Axios.

Qatarezii încearcă să convingă Iranul să permită inspectorilor ONU să viziteze siturile sale nucleare bombardate, în schimbul unei ameliorări a sancțiunilor impuse de SUA.

Șeful statului major al IDF, generalul Eyal Zamir, a discutat luni cu comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, pentru a coordona înainte de potențiale atacuri.

Ar putea urma o săptămână de atacuri masive

Oficialii americani și israelieni spun că o astfel de operațiune ar urma să includă o săptămână de atacuri masive asupra liderilor iranieni, a țintelor energetice, nucleare și de infrastructură.

Președintele Trump a declarat pentru Axios într-un scurt interviu acordat miercuri că negocierile cu Iranul au loc prin intermediul unor mediatori, dar a subliniat că nu știe dacă acestea vor da roade.

„Trebuie să terminăm treaba, fie printr-un acord, fie prin altă cale. Vom afla dacă negocierile pot avea succes”, a spus președintele american.

„În timp ce Forțele noastre Armate Brave sunt pe deplin pregătite să apere Patria, Iranul continuă să ofere diplomației o șansă de a reuși”, a declarat ministrul de externe Abbas Araghchi, miercuri.

O sursă regională informată despre discuții a declarat pentru Axios că qatarezii au prezentat idei despre cum să se reducă decalajul dintre cererea SUA ca Iranul să renunțe la stocul său de uraniu îmbogățit și insistența Iranului ca SUA să ridice mai întâi blocada navală și să elibereze fondurile înghețate ale Iranului.

Sursa regională și un oficial american au declarat că mediatorii transmit Iranului că acceptarea propunerilor ar putea fi singura modalitate de a evita atacuri majore după alegerile de la jumătatea mandatului.

Mai mult, oficialii de securitate saudiți, turci și pakistanezi au întărit acest mesaj în timpul unei vizite la Teheran în urmă cu câteva zile, potrivit sursei citate.

Facilitatea de credit de 260 de milioane de dolari, acordată ALRO pe o perioadă de trei ani, sub coordonarea Băncii Comerciale Române asigură finanțarea capitalului de lucru și oferă Companiei stabilitate financiară pentru continuarea planurilor de dezvoltare. Din sindicatul băncilor fac parte Exim Banca Românească, Banca Comercială Română, CEC Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și Intesa Sanpaolo Bank.

„Această facilitate de credit vine într-un moment important pentru ALRO și ne consolidează poziția financiară într-o perioadă în care industria aluminiului din Europa se confruntă în continuare cu provocări semnificative. Încrederea pe care ne-o acordă un grup atât de solid de bănci confirmă direcția strategică pe care am ales-o: concentrarea pe produse cu valoare adăugată ridicată, eficiență operațională și investiții responsabile. Avem acum resursele necesare pentru a ne atinge obiectivele strategice și a rămâne un partener de încredere pentru clienții noștri”, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO.

„Faptul că șase bănci importante au ales să susțină ALRO pentru următorii trei ani spune mult despre soliditatea planurilor noastre de dezvoltare. Această finanțare ne dă flexibilitatea de care avem nevoie pentru a ne derula activitatea și a ne urmări obiectivele pe termen lung. Mulțumim echipei BCR pentru coordonarea de excepție, tuturor băncilor din sindicat care s-au implicat și ne-au susținut în acest proiect și consultanților juridici pentru colaborarea foarte bună”, a completat Genoveva Năstase, directorul financiar al ALRO.

Potrivit oficialilor companiei, facilitatea de credit susține strategia de dezvoltare a Grupului ALRO, care a investit peste 930 de milioane de dolari în ultimii 20 de ani în modernizare tehnologică și sustenabilitate, consolidându-și poziția de producător european de referință, cu un portofoliu concentrat pe produse din aluminiu cu valoare adăugată mare și foarte mare.

Energia rămâne o variabilă critică pentru industrie

Evenimentele geopolitice la nivel global, pe de o parte, dar și evoluția prețurilor energiei, pe de altă parte, au un impact direct asupra industriei aluminiului, care crește odată cu o cerere mai mare din partea industriilor, precum cea aerospațială sau de apărare, dar și care resimte scumpirea energiei, potrivit reprezentanților industriei prezenți la cel mai mare eveniment generalist dedicat acestui sector, Expoziția Globală Aluminium, care are loc la Dusseldorf între 6 și 8 octombrie, la care s participat și reporterul Mediafax.

„Energia rămâne o variabilă critică pentru industrie, de aceea ALRO a continuat să direcționeze resurse pentru creșterea independenței energetice prin susținerea proiectului CCGT Ișalnița, precum și prin dezvoltarea propriilor capacități de producție și stocare”, au transmis oficialii companiei cu ocazia evenimentului din Germania.

Potrivit acestora, programul de investiții ALRO  pentru 2026 însumează circa 26 milioane USD, din care aproximativ 18 milioane USD sunt destinate proiectelor de investiții în tehnologie și creșterea eficienței energetice.

În funcție de capacitate, ALRO este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați vertical din Europa, având o capacitate de producție instalată de 265.000 tpa de aluminiu electrolitic și o capacitate de reciclare deșeuri aluminiu de 124.000 tpa aluminiu lichid. Capacitatea Turnătoriei de aluminiu este de 313.000 tpa și facilitatea de procesare este de 140.000 tpa, în aluminiu laminat la cald și la rece și divizia de extrudate. Principalele piețe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană, dar Compania are exporturi și în SUA și Asia.

Grupul ALRO este dețint de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care are pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București. Companiile care fac parte din Grupul ALRO sunt ALRO S.A. – producatorul de aluminiu, Alum S.A. – producatorul de alumina, Vimetco Extrusion S.R.L. – producator de aluminiu extrudat, Conef S.A. – societate de tip holding si de management, Vimetco Trading – vanzari de aluminiu, Stocare Energie Slatina S.A. – productie energie electrica, CCGT- Power Ișalnița  – asociat si Stocare Energie Tulcea (SET Tulcea S.A.) – asociat.

Mihaela Cambei, sportivă în vârstă de 23 de ani, va încerca să confirme rezultatele obținute în ultimii ani. Sportiva română este vicecampioană olimpică la categoria 49 kg, după ce a obținut un total de 205 kg la Jocurile Olimpice de la Paris, în 2024, la numai un kilogram de medalia de aur. Ulterior, sportiva română a trecut la categoria 53 kg, la care a cucerit trei medalii la Campionatele Mondiale din 2025.

La ediția precedentă a Campionatelor Mondiale, Cambei a câștigat medalia de aur la stilul smuls, cu 94 kg, și două medalii de argint: la stilul aruncat, cu 114 kg, și la total, cu 208 kg. Titlurile mondiale la aruncat și total au fost câștigate de nord-coreeana Hyon-gyong Kang, care a reușit un total de 214 kg.

Concurență puternică la Ningbo

Lista de start de la Ningbo include mai multe sportive cu rezultate importante la nivel internațional. Printre principalele rivale ale româncei se numără belgianca Nina Sterckx, filipineza Rosegie Ramos, chinezoaica Zhang Haiqin și americanca Miranda Ulrey.

Conform totalurilor declarate pe lista de înscriere, Zhang Haiqin și Miranda Ulrey figurează cu câte 216 kg, Rosegie Ramos cu 215 kg, iar Nina Sterckx cu 213 kg. Mihaela Cambei este înscrisă cu un total de referință de 212 kg.

O rivală directă pentru româncă este Nina Sterckx, care a avut rezultate foarte bune și la Campionatele Europene din aprilie, de la Batumi, Georgia. Cambei a câștigat atunci aurul la smuls, cu 95 kg, rezultat care a reprezentat un nou record european, și două medalii de argint, la aruncat, cu 114 kg, și la total, cu 209 kg. Sterckx a obținut argintul la smuls și aurul la aruncat și total, cu 210 kg.

Un prim pas spre Jocurile Olimpice de la Los Angeles

Campionatul Mondial din China reprezintă primul dintre cele 10 evenimente care contează în procesul de calificare la Jocurile Olimpice din 2028. Rezultatele obținute intră într-un clasament olimpic de calificare.

Până în 2028, fiecare sportiv care dorește prezența la Los Angeles trebuie să obțină rezultate în cel puțin cinci competiții de calificare: trei în prima perioadă și două în a doua. Clasamentul ia în calcul cele mai bune trei totaluri din prima perioadă și cele mai bune două din a doua.

Prima perioadă cuprinde șase evenimente, include Campionatele Mondiale din 2026, primul concurs de calificare din 2026, două concursuri internaționale de calificare din 2027, campionatele continentale din 2027 și Campionatele Mondiale din 2027.

A doua perioadă are patru evenimente și include al patrulea concurs de calificare din 2027, al cincilea concurs din 2028, campionatele continentale din 2028 și Campionatele Mondiale din 2028

După încheierea calificărilor, primii opt sportivi eligibili din fiecare categorie olimpică primesc locuri în baza clasamentului, alături de sportivii care se califică prin criteriile de reprezentare continentală și celelalte locuri prevăzute de regulament.

Clasamentul final este programat să fie stabilit în mai 2028. La Jocurile Olimpice din 2028 vor participa 120 de halterofili, dintre care 60 de femei și 60 de bărbați, repartizați în 12 categorii de greutate, câte șase pentru fiecare gen.

Serialul „Vecinii” (Neighbours), în care a jucat și celebra actriță Margot Robbie, va fi transformat într-o serie de videoclipuri scurte, concepute pentru a fi urmărite pe telefoanele mobile. Potrivit BBC, inițiativa aparține companiei Fremantle, producătoarea serialului australian, care colaborează cu firma americană RoseBerry Media.

Cele două companii susțin că proiectul va aduce serialul în atenția unei noi generații de spectatori. Cu toate acestea, mai mulți foști actori și membri ai echipei de producție sunt nemulțumiți că imaginile, vocile și munca lor ar putea fi reutilizate fără acordul lor.

Cum va fi folosită inteligența artificială

Noua versiune va fi realizată din secvențe ale episoadelor originale, cu ajutorul unei tehnologii care poate analiza cantități mari de material video.

Inteligența artificială va parcurge peste 9.300 de episoade pentru a identifica poveștile personajelor, momentele importante și scenele care ar putea fi folosite în noul format.

Potrivit producătorilor, tehnologia nu va crea scene noi, nu va modifica fețele actorilor și nu va genera voci artificiale. Toate imaginile, dialogurile și interpretările vor proveni din materialele difuzate anterior, iar un editor va verifica și aproba fiecare etapă a procesului.

Primele videoclipuri se vor concentra asupra personajului Donna Freedman, interpretat de Margot Robbie între 2008 și 2011.

Actorii spun că nu și-au dat acordul

Matt Werkmeister, care s-a alăturat distribuției în 2005, la vârsta de 13 ani, și l-a interpretat pe Zeke Kinski, spune că nu a fost contactat de companiile implicate.

Actorul, în prezent producător și regizor la Melbourne, consideră că reutilizarea imaginilor și vocilor ar trebui să se facă numai cu acordul celor implicați, inclusiv al scenariștilor.

„Dacă creează o nouă microdramă din ceva care există deja, consider că este nevoie de consimțământ pentru folosirea imaginii și vocii noastre, precum și din partea scenariștilor”, a declarat acesta.

El a explicat însă că, atunci când a semnat contractul, în urmă cu două decenii, platformele de streaming nu existau, motiv pentru care nu știe exact ce drepturi are asupra materialelor respective.

Aceeași incertitudine o are și Sam Clark, care l-a interpretat pe Ringo Brown între 2006 și 2010. Personajul său s-a căsătorit în serial cu personajul interpretat de Margot Robbie.

Clark, în prezent producător și actor de voce la Los Angeles, spune că a aflat despre proiect de la un prieten.

„Nu am o părere negativă despre faptul că munca noastră de acum atâția ani primește o a doua viață, atât timp cât nu este manipulată pentru a crea povești noi”, a declarat actorul.

El a adăugat că încearcă să înțeleagă ce drepturi se aplică în prezent, deoarece inteligența artificială și rețelele sociale nu existau în forma actuală atunci când și-a semnat contractul.

„Ca și cum ai tăia un Picasso în bucăți”

Bruce Findlay, în vârstă de 68 de ani, a lucrat ca inginer de sunet la „Vecinii” încă de la primul episod. Cu o experiență de aproape cinci decenii în televiziune, el spune că serialul ocupă un loc special în viața sa.

Findlay critică ideea de a transforma episoadele originale în videoclipuri scurte cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Este ca și cum ai tăia un Picasso în bucăți și l-ai reconstrui”, a declarat acesta.

„Am muncit atât de mult pentru a realiza acest produs… iar acum îl taie în bucățele, le aruncă în aer și le pun la loc folosind inteligența artificială. Asta devalorizează întregul proces”, a adăugat fostul membru al echipei.

Ce spun companiile care pregătesc noua versiune

Guy Hameiri, directorul RoseBerry Media, a explicat că proiectul reprezintă prima utilizare a instrumentului de inteligență artificială dezvoltat de companie pentru analizarea arhivei serialului „Vecinii”.

Scopul este realizarea unor episoade în format vertical, adaptate ecranelor telefoanelor mobile.

Potrivit acestuia, materialele originale vor fi reinterpretate pentru a atrage un public nou și pentru a le oferi o nouă valoare comercială.

La rândul său, Jens Richter, responsabil pentru activitățile comerciale și internaționale ale Fremantle, consideră că proiectul demonstrează cum tehnologia și creativitatea pot valorifica producțiile mai vechi.

Sindicatele cer respectarea drepturilor angajaților

Pentru utilizarea materialelor originale și drepturile persoanelor care au lucrat la serial, Fremantle poartă discuții cu două sindicate. Actorii și scenariștii urmează să primească plăți suplimentare pentru reutilizarea muncii lor. Plățile nu se aplică însă și celorlalți membri ai echipei tehnice.

Media, Entertainment and Arts Alliance (MEAA), sindicatul australian care reprezintă angajații din industria media, divertismentului și artelor, a confirmat discuțiile.

„Angajații ar trebui consultați înainte ca imaginea sau experiența lor profesională să fie folosită într-un mod pe care nu și l-ar fi putut imagina atunci când au semnat contractele, cu zeci de ani în urmă”, a declarat Adam Portelli, directorul general interimar al organizației.

Serialul australian „Neighbours”, lansat în 1985, s-a încheiat în 2025, după patru decenii în care a devenit una dintre cele mai cunoscute producții de televiziune din Australia.

Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi continuat amenințările chiar și în prezența forțelor de ordine, ignorând avertismentele repetate ale magistraților.

Un procuror, amenințat în timpul judecării unei cereri de arestare preventivă

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a anunțat joi, 29 octombrie, că a pus în mișcare acțiunea penală împotriva bărbatului, cercetat pentru ultraj judiciar și încălcarea solemnității ședinței.

Primul incident s-ar fi produs la 13 octombrie 2026, în timpul unei ședințe în care instanța analiza o propunere de arestare preventivă formulată împotriva acestuia într-un alt dosar.

Potrivit procurorilor, bărbatul l-ar fi amenințat în mod repetat cu acte de violență fizică pe procurorul care susținea propunerea de arestare.

Trei zile mai târziu, ar fi amenințat și un judecător

Un al doilea incident ar fi avut loc la 16 octombrie, în cadrul unei ședințe în care era analizată o cerere de emitere a unui ordin de protecție împotriva aceluiași bărbat.

De această dată, amenințările ar fi fost îndreptate împotriva judecătorului care soluționa cauza.

Anchetatorii susțin că, din afirmațiile inculpatului, ar fi rezultat intenția acestuia de a pune în practică amenințările după eliberare.

Potrivit Parchetului, în ambele situații, bărbatul ar fi continuat comportamentul agresiv în prezența jandarmilor sau a polițiștilor, deși judecătorii i-ar fi atras atenția în repetate rânduri.

Totodată, acesta ar fi adresat injurii magistraților și altor persoane aflate în sălile de judecată, perturbând desfășurarea ședințelor.

Aceste împrejurări au determinat anchetarea sa și pentru infracțiunea de încălcare a solemnității ședinței.

Bărbatul era în arest la domiciliu și avea o condamnare anterioară

Procurorii precizează că, la momentul primului incident, bărbatul se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă într-o altă cauză penală.

De asemenea, cele două infracțiuni de ultraj judiciar sunt cercetate în stare de recidivă postexecutorie, în raport cu o condamnare anterioară.

La 28 octombrie, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au solicitat arestarea preventivă a inculpatului pentru 30 de zile.

În aceeași zi, judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sectorului 3 București a admis propunerea și a dispus arestarea preventivă.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare sau comunicare, după caz.

Cercetările sunt desfășurate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Capitalei.

Reprezentanții Parchetului subliniază că incriminarea ultrajului judiciar urmărește protejarea atât a magistraților, cât și a autorității justiției.

Christine Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, când i-a succedat italianului Mario Draghi. Mandatul său ar fi trebuit să se încheie la 31 octombrie 2027, însă plecarea anticipată fusese deja subiectul unor speculații în ultimele luni.

Plecarea lui Lagarde, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța. A fost vehiculată inclusiv drept posibilă candidată

Plecarea anticipată a Christinei Lagarde de la conducerea BCE intervine cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027.

În iulie, Lagarde declara pentru publicația franceză Les Échos că nu exclude să părăsească anticipat BCE pentru a participa la dezbaterea politică din Franța, argumentând că este necesară o voce puternică în apărarea proiectului european.

Declarațiile au alimentat speculațiile privind o eventuală candidatură la Palatul Élysée sau implicarea sa în susținerea unui candidat proeuropean.

Ulterior, însă, Lagarde a respins perspectiva de a candida. Într-un interviu acordat La Croix pe 30 septembrie, șefa BCE a afirmat că o asemenea decizie „nu ar fi deloc o idee bună”, invocând vârsta și sacrificiile presupuse de exercitarea mandatului prezidențial.

Plecarea sa în februarie 2027, cu puțin timp înainte de începutul campaniei pentru alegerile prezidențiale, însă a început deja să reaprindă subiectul unei candidaturi sau cel puțin implicări în campania unui candidat.

Cine ar putea să o înlocuiască pe Christine Lagarde

Printre numele vehiculate pentru conducerea BCE se află Klaas Knot, fostul guvernator al Băncii Centrale a Olandei, și Pablo Hernández de Cos, fostul guvernator al Băncii Spaniei.

Franța ar putea susține candidatura lui Klaas Knot în cadrul unui acord mai amplu prin care un reprezentant francez ar urma să ocupe funcția de economist-șef al BCE.

Numirea viitorului președinte va necesita un acord între liderii statelor din zona euro. Decizia finală aparține Consiliului European, după consultările prevăzute de tratatele europene.

Momentul plecării este important și din perspectivă politică. Franța organizează alegeri prezidențiale în primăvara anului 2027, iar o desemnare anticipată i-ar permite președintelui Emmanuel Macron să participe la negocierile privind succesorul Christinei Lagarde înainte de încheierea propriului mandat.

Lagarde ar putea prelua conducerea Forumului Economic Mondial

Plecarea de la BCE ar putea deschide și un alt capitol în cariera fostei directoare a Fondului Monetar Internațional.

Presa financiară internațională a relatat în ultimele luni că Lagarde se află în discuții pentru preluarea unei funcții de conducere la Forumul Economic Mondial, organizația care găzduiește reuniunea anuală de la Davos.

În septembrie, întrebată de postul irlandez RTE dacă va rămâne în fruntea BCE până în octombrie 2027, Lagarde a răspuns: „Vom vedea”.

O plecare într-un moment dificil pentru economia europeană

Schimbarea conducerii BCE intervine într-o perioadă în care instituția se confruntă cu o nouă presiune inflaționistă, alimentată inclusiv de scumpirea energiei și de conflictul din Orientul Mijlociu.

Dobânda BCE pentru facilitatea de depozit se situează la 2,5%, după majorările operate în iunie și septembrie 2026. Piețele financiare anticipează posibilitatea unor noi creșteri ale dobânzilor, în condițiile în care inflația a revenit peste ținta de 2% a instituției.

În paralel, criza finanțelor publice din Franța pune presiune asupra pieței obligațiunilor suverane, în timp ce BCE trebuie să mențină echilibrul între combaterea inflației și protejarea creșterii economice.

Ce înseamnă schimbarea de la BCE pentru România

Deși România nu face parte din zona euro, deciziile BCE influențează indirect economia românească prin costurile finanțării în euro, cursul valutar, investițiile și condițiile de creditare.

O eventuală continuare a majorării dobânzilor în zona euro ar putea conduce la creșterea costurilor de finanțare pentru companiile și instituțiile care se împrumută în moneda europeană.

Pentru România, care are nevoie de finanțare externă pentru acoperirea deficitului bugetar, evoluția dobânzilor europene reprezintă un factor important. Totuși, costurile efective ale împrumuturilor depind și de riscul de țară, politica fiscală și condițiile piețelor internaționale.

Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că trei petroliere au fost cuprinse de flăcări în timpul traversării Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, potrivit presei de stat iraniene.

Conform agenției Tasnim, navele ar fi încercat să utilizeze un coridor sudic considerat neautorizat de autoritățile iraniene, ignorând avertismentele transmise de forțele navale ale Teheranului.

„Petrolierele și-au oprit toate sistemele radar și de navigație și încercau să părăsească Strâmtoarea Ormuz pe ruta sudică neautorizată, ignorând avertismentele Marinei IRGC”, a transmis agenția iraniană, citând comunicatul militar.

Potrivit autorităților iraniene, cele trei nave au lovit mine marine, au izbucnit incendii la bord, iar echipajele le-au abandonat în apropierea țărmului sudic al strâmtorii.

Identitatea petrolierelor, pavilionul sub care navigau, cantitatea de petrol transportată și situația membrilor echipajelor nu au fost precizate.

Iranul acuză echipajele de poluarea Strâmtorii Ormuz

Marina IRGC susține că incendiile au provocat și consecințe asupra mediului, prin poluarea apelor din zona în care navele au fost abandonate.

Autoritățile iraniene consideră că responsabilitatea pentru eventualele pagube ecologice aparține proprietarilor și echipajelor, întrucât acestea ar fi ales să navigheze pe rute interzise de Teheran.

Nu există, deocamdată, informații independente despre amploarea poluării sau despre eventuale scurgeri de petrol.

Avertisment direct către armata americană

În același comunicat, Gardienii Revoluției au transmis un avertisment companiilor de transport maritim, îndemnându-le să nu țină cont de mesajele Comandamentului Central al Statelor Unite (CENTCOM).

Marina iraniană a cerut operatorilor să nu se lase influențați de ceea ce a numit „iluziile CENTCOM în spațiul cibernetic” și a avertizat că orice acțiune considerată provocatoare va primi un răspuns „decisiv”.

Declarațiile reflectă disputa dintre Iran și Statele Unite privind controlul și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz.

Washingtonul susține libertatea navigației pe coridoarele maritime internaționale, în timp ce Teheranul încearcă să impună respectarea rutelor stabilite de propriile autorități.

Atacurile cu mine, contestate de autoritățile maritime internaționale

Anunțul iranian trebuie privit în contextul unor incidente similare raportate în ultimele săptămâni.

Gărzile Revoluționare au susținut în repetate rânduri că petroliere care ignorau instrucțiunile iraniene au lovit mine marine în Strâmtoarea Ormuz.

Totuși, evaluările organismelor internaționale de securitate maritimă au contestat mai multe dintre aceste afirmații, din cauza absenței unor dovezi verificabile.

Potrivit unei analize publicate de publicația specializată gCaptain, centrul internațional de informații maritime JMIC a semnalat că anumite incidente prezentate de Iran drept explozii provocate de mine nu au putut fi confirmate.

În alte cazuri, autoritățile maritime au raportat lovituri provocate de proiectile, fără să confirme versiunea iraniană privind minele.

De ce este atât de importantă Strâmtoarea Ormuz

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, reprezintă una dintre principalele căi de transport maritim al petrolului și gazelor naturale din Golful Persic către piețele internaționale.

În condiții normale, prin această rută tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol, ceea ce o transformă într-un punct strategic pentru securitatea energetică globală.

Orice perturbare majoră a navigației poate afecta exporturile producătorilor din Golf, costurile asigurărilor maritime și prețurile internaționale ale energiei.

Momentul a avut loc miercuri, 28 octombrie, în Parliament Square, scrie Euronews. Monarhul a participat la o demonstrație a festivalului Junkanoo, una dintre cele mai cunoscute tradiții culturale din Bahamas. Îmbrăcat într-un costum și purtând ochelari de soare, Charles al III-lea a urmărit inițial parada, înainte de a accepta invitația dansatorilor de a li se alătura.

Regele Charles a intrat în mijlocul dansatorilor

Participanții la paradă au defilat în costume viu colorate, decorate cu pene și ornamente spectaculoase, acompaniați de muzicieni și instrumente de percuție. La un moment dat, regele a primit o pereche de maracas în culorile naționale ale Bahamasului și a început să danseze alături de artiști.

Imaginile surprinse în timpul evenimentului îl arată pe suveran mișcându-se în ritmul muzicii, înconjurat de dansatori și de localnicii veniți să urmărească parada. Ulterior, Charles al III-lea a vizitat zona Parliament Square, unde a discutat cu comercianți locali și a examinat produse artizanale, inclusiv coșuri împletite din fibre vegetale.

Regele Charles dansează pe stradă în Bahamas alături de localnici. Sursa foto: captură video X

Monarhul i-a salutat și pe oamenii adunați pentru a-l întâmpina. Festivalul Junkanoo este o tradiție importantă în Bahamas, celebrată în mod obișnuit pe 26 decembrie și 1 ianuarie. Evenimentul combină dansul, muzica și paradele cu costume elaborate.

Vizita are loc pe fondul solicitărilor privind despăgubirile pentru sclavie

Dincolo de atmosfera festivă, turneul regelui în Caraibe are loc într-un moment politic sensibil. Mai multe state din regiune solicită Marii Britanii să își asume responsabilitatea pentru rolul istoric în comerțul transatlantic cu sclavi și să discute acordarea unor despăgubiri.

În timpul vizitei la Nassau, un grup restrâns de manifestanți a afișat pancarte prin care cerea reparații financiare. Charles al III-lea a recunoscut anterior suferințele provocate de trecutul colonial și a confirmat că moștenirea sclaviei va fi discutată la reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth, organizată în Antigua și Barbuda.

Bahamas a devenit independent de Regatul Unit în 1973, dar îl păstrează pe monarhul britanic drept șef al statului. Turneul regal, programat între 27 octombrie și 4 noiembrie, include vizite în Bahamas, Guyana și Antigua și Barbuda, unde regele va participa la reuniunea Commonwealth.

Tragedia s-a produs miercuri, 28 octombrie, la ora locală 08:53, în apropierea localității Urda, din provincia Toledo, pe linia de mare viteză Madrid–Sevilla. Un tren AVE, operat de compania națională Renfe, a lovit din spate un tren Iryo care se afla oprit pe aceeași linie.

Cel puțin 68 de persoane și-au pierdut viața, iar alte zeci au fost rănite. Potrivit autorităților spaniole, bilanțul ar putea crește, întrucât operațiunile de recuperare a victimelor din vagoanele distruse sunt în continuare dificile.

O analiză publicată joi de El País, pe baza datelor de circulație, a informațiilor Ministerului Transporturilor și a regulamentelor feroviare, identifică trei probleme succesive: defectarea sistemului automat de siguranță, autorizarea circulației la viteză normală și imposibilitatea repornirii trenului aflat în față.

23 de minute care au dus la catastrofă. Cronologia accidentului

La ora 07:54, trenul Iryo 6076 a plecat din gara Madrid-Atocha către Sevilla, cu 147 de pasageri la bord.

Zece minute mai târziu, la 08:04, pe aceeași rută a plecat trenul AVE 02080 al Renfe, cu 397 de pasageri, potrivit datelor citate de El País.

În jurul orei 08:30, sistemul de siguranță LZB, responsabil cu supravegherea circulației trenurilor de mare viteză, a suferit o defecțiune informatică pe un tronson de aproximativ 63 de kilometri.

Cel puțin șase trenuri au fost oprite automat, printre care cele două implicate ulterior în accident.

Iryo se afla în apropiere de Urda, iar AVE era oprit lângă Mora, la aproximativ 25 de kilometri în spatele acestuia.

La 08:36, centrul de control al administratorului infrastructurii feroviare Adif, din gara Atocha, a autorizat trenul AVE să își reia circulația în regim normal, fără restricțiile stricte de viteză care ar fi trebuit aplicate în condițiile respective.

Cinci minute mai târziu, la 08:41, aceeași autorizație a fost transmisă trenului Iryo, care se afla în față.

Însă trenul Iryo nu a reușit să pornească, deoarece sistemul său de siguranță nu putea fi repornit.

La ora 08:48, mecanicul Iryo a contactat din nou centrul de control și a transmis că trenul este în continuare imobilizat.

În acel moment, trenul AVE se apropia cu viteză mare, după ce parcursese deja o parte considerabilă a distanței dintre cele două garnituri.

La 08:53, AVE a lovit violent din spate trenul Iryo. Datele analizate de El País indică faptul că trenul Renfe depășise 200 km/h înaintea impactului, însă viteza exactă în momentul coliziunii trebuie stabilită de anchetatori.

Prima eroare: sistemul de siguranță a încetat să funcționeze

LZB este un sistem de protecție feroviară care supraveghează viteza și distanța dintre trenuri, transmițând informații către mecanici și intervenind automat atunci când circulația devine nesigură.

Sistemul este utilizat pe linia Madrid–Sevilla încă din anii ’90, în timp ce alte linii de mare viteză din Spania folosesc sistemul european mai modern ERTMS.

Ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a confirmat că o defecțiune informatică a provocat pierderea transmisiei LZB și oprirea automată a mai multor trenuri.

Într-o asemenea situație, circulația trebuie gestionată în baza procedurilor speciale, până când trenurile ajung într-o zonă protejată de semnalizarea feroviară alternativă.

Potrivit regulamentelor spaniole citate de El País, atunci când un tren trebuie să depășească un semnal de oprire pe un sector ocupat, deplasarea trebuie autorizată în regim de mers la vedere, astfel încât mecanicul să poată opri înaintea oricărui obstacol.

Această măsură de precauție nu ar fi fost respectată în cazul trenului AVE.

A doua eroare: centrul de control a autorizat circulația cu viteză normală

Momentul decisiv al tragediei pare să fi fost ora 08:36, când centrul de control Adif a autorizat trenul AVE să reia circulația normală, deși sistemul automat de siguranță nu funcționa.

În loc să înainteze cu o viteză care să permită oprirea în fața unui obstacol, trenul a accelerat progresiv și a depășit 200 km/h.

Ministrul Óscar Puente a descris decizia centrului de control drept una evident eronată și inexplicabilă.

Potrivit reconstrucției El País, trenul a parcurs aproximativ 25 de kilometri înainte de a ajunge din urmă garnitura Iryo.

O altă problemă identificată de jurnaliști este ordinea în care au fost emise autorizațiile: trenul aflat în spate a primit permisiunea să pornească înaintea celui din față.

Această succesiune ridică întrebări cu privire la modul în care operatorii centrului de control au evaluat poziția trenurilor și riscul ca acestea să ajungă pe același sector de cale ferată.

A treia eroare: trenul din față nu a putut porni. Avertismentul transmis cu cinci minute înainte de impact

Ultima verigă a lanțului de evenimente s-a produs la ora 08:48.

Mecanicul trenului Iryo a transmis centrului de control că garnitura nu poate reporni sistemul LZB și că rămâne imobilizată.

Din acel moment până la impact au trecut doar cinci minute.

Nu se știe, deocamdată, dacă operatorii centrului de control au avertizat mecanicul AVE că în fața sa se afla un tren blocat.

De asemenea, nu este clar dacă a existat vreo încercare de a opri garnitura care se apropia sau dacă centrul de control avea o imagine completă asupra poziției și vitezei celor două trenuri.

Anchetatorii trebuie să stabilească dacă operatorii au respectat procedurile de siguranță și de ce nicio măsură suplimentară nu a împiedicat coliziunea.

Două anchete și o nouă tragedie feroviară în Spania, la nouă luni după accidentul de la Adamuz

Autoritățile spaniole au deschis o anchetă judiciară și o investigație tehnică independentă pentru stabilirea cauzelor accidentului.

Anchetatorii urmează să examineze înregistrările comunicațiilor dintre mecanici și centrul de control, informațiile sistemelor de semnalizare și datele înregistrate de trenuri.

Tragedia de la Urda este al doilea accident feroviar major produs în 2026 pe linia de mare viteză Madrid–Sevilla.

La 18 ianuarie, un accident feroviar produs în zona Adamuz, provincia Córdoba, s-a soldat cu 46 de morți.

Potrivit polițiștilor din Bistrița-Năsăud, pe parcursul anului 2026, tânărul de 17 ani ar fi procurat, deținut și stocat într-un dispozitiv mobil peste 80 de fișiere, conținând imagini cu minori, în ipostaze sexuale explicite.

În urma cercetărilor, un alt tânăr, de 18 ani, ar fi determinat o victimă minoră, cu care se afla într-o relație, să se filmeze în ipostaze sexuale explicite și să îi transmită aceste imagini.

Ulterior, acesta, la solicitarea adolescentului de 17 ani, i-ar fi pus la dispoziție imaginile obținute de la persoana vătămată. Minorul a realizat un material video din compilarea acestora.

În acest context, tânărul de 17 ani i-ar fi prezentat fetei videoclipul și i-ar fi cerut să fie prieteni, amenințând-o că altfel va posta materialul pornografic pe rețelele de socializare.

Deoarece a fost amenințată, victima a depus o plângere penală.

Tânărul de 17 ani ar fi sunat-o și i-ar fi transmis mesaje în mod repetat, solicitându-i să își retragă plângerea și amenințând-o că, în caz contrar, va publica materialul pornografic pe rețelele de socializare.

Totodată, acesta ar fi creat conturi pe o rețea de socializare, prin intermediul cărora ar fi adresat cereri de prietenie, atât persoanei vătămate, cât și colegilor de școală ai acesteia, amenințând din nou victima că va posta materialul pornografic pe rețelele de socializare, utilizând aceste conturi.

În urma perchezițiilor care au avut loc luni, au fost descoperite și ridicate mijloace de probă.

Tot luni, procurorii DIICOT au decis reținerea celor doi tineri.

Marți, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud a dispus arestarea preventivă a adolescentului minor, pentru 30 de zile. De asemenea, minorul a fost reținut și pentru săvârșirea infracțiunii de influențare a declarațiilor.

Față de tânărul de 18 ani, procurorii DIICOT din Bistrița au luat măsura controlului judiciar.

Demersul primarului din Oslo a provocat reacții critice în Rusia, unde reprezentanți ai federației de schi și ai ambasadei au calificat inițiativa drept o formă de discriminare. În Norvegia, solicitarea este susținută de reprezentanți ai sportului și de politicieni care cer autorităților să clarifice dacă există temei legal pentru refuzarea vizelor.

„Atât timp cât Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sportivii ruși nu au ce căuta la linia de start din Holmenkollen”, a transmis Lindboe miercuri, într-un comunicat citat de publicația norvegiană VG.

Primarul a argumentat că decizia FIS de a permite participarea unor sportivi în regim neutru nu obligă guvernul norvegian să le acorde acces în țară. Ea a solicitat reevaluarea excepției care permite sportivilor profesioniști ruși să intre în Norvegia pentru a participa la competiții.

Concursurile din Cupa Mondială de schi fond de la Holmenkollen sunt programate în 13 și 14 martie 2027. Norvegia va găzdui în sezonul de iarnă și alte etape de Cupă Mondială, inclusiv la Trondheim, Lillehammer, Vikersund și Kvitfjell.

Guvernul norvegian analizează opțiunile

Ministrul culturii, Lubna Jaffery, a declarat că guvernul analizează situația împreună cu structurile sportive norvegiene. Ea a subliniat că organismele sportive internaționale au aprobat participarea sportivilor ruși și belaruși în anumite condiții.

„Suntem în dialog cu Comitetul Olimpic și Confederația Sportivă din Norvegia și analizăm diferite alternative”, a transmis Jaffery, potrivit sursei citate. Ministrul a adăugat că problema este discutată și în celelalte țări nordice, cu care Oslo intenționează să se consulte.

Președintele Federației Norvegiene de Schi, Roger Finjord, a reafirmat opoziția organizației față de participarea sportivilor ruși.

„Poziția noastră a fost aceeași în tot acest timp. Nu ne dorim participarea sportivilor ruși. Această poziție a fost comunicată atât la nivel național, cât și internațional, iar autoritățile norvegiene cunosc, de asemenea, poziția noastră clară”, a spus el.

Și primarul orașului Trondheim, Kent Ranum, s-a pronunțat împotriva participării sportivilor din Rusia și Belarus atât timp cât războiul din Ucraina continuă. El a explicat că administrațiile locale nu au competența legală de a împiedica accesul sportivilor în țară și că o eventuală interdicție ar trebui aplicată prin regulile de intrare stabilite de autoritățile naționale.

Solicitarea are susținere și în Parlamentul norvegian.

Oficialii ruși acuză discriminarea

Dmitri Svishchev, președintele Federației Ruse de Schi și Snowboard, a criticat declarațiile primarului din Oslo. „Primarul din Oslo ar trebui să se ocupe de treburile orașului. Este un oraș frumos, dar cred că are suficiente probleme interne de rezolvat”, a declarat acesta pentru postul Match TV.

Svishchev a susținut că edilul nu are competența de a decide participarea sportivilor ruși la competiții internaționale și a afirmat că țările organizatoare trebuie să respecte deciziile FIS privind accesul sportivilor cu statut neutru.

Fostul biatlonist rus Dmitri Vasiliev a catalogat inițiativa drept un exemplu de „rusofobie” și a afirmat că politicienii norvegieni s-ar teme de performanțele sportivilor ruși.

Ambasada Rusiei în Norvegia a descris propunerea drept „în mod evident discriminatorie”.

„Limitarea accesului este propusă nu pe baza criteriilor sportive și nici pentru vreo încălcare, ci exclusiv pe criteriul cetățeniei”, a transmis ambasada, potrivit agenției ruse RIA Novosti.

Lindboe și-a menținut poziția în fața criticilor, afirmând că, în calitate de primar al orașului-gazdă, are dreptul să se pronunțe asupra participării sportivilor la competițiile organizate în capitala norvegiană, chiar dacă decizia privind vizele aparține guvernului.

Ce prevăd regulile FIS

În septembrie, FIS a stabilit condițiile în care sportivii ruși și belaruși pot participa la competițiile sale în sezonul 2026-2027. Aceștia trebuie să obțină individual statut neutru și să semneze o declarație prin care acceptă principiile de neutralitate ale federației.

Sportivii autorizați nu pot folosi steagurile, imnurile sau echipamentele naționale ale Rusiei și Belarusului și pot participa numai la probe individuale, nu la ștafete sau competiții pe echipe. De asemenea, trebuie să respecte regulile antidoping și să îndeplinească cerințele sportive pentru calificare.

173 de sportivi ruși și belaruși au obținut deja statutul neutru din partea FIS. Aprobarea federației nu garantează însă accesul în țara-gazdă, deoarece sportivii trebuie să respecte separat regulile de viză și de intrare.

Disputa privind Holmenkollen se înscrie într-o dezbatere mai amplă din țările nordice. În Suedia, autoritățile analizează, de asemenea, posibilitatea de a refuza vize sportivilor ruși și belaruși înaintea Campionatelor Mondiale de schi de la Falun, programate în februarie și martie 2027.

Un precedent: trei gimnaste ruse, fără vize la Mondialele de la Rotterdam

O dispută similară a avut loc recent, la Campionatele Mondiale de gimnastică artistică de la Rotterdam, desfășurate între 17 și 25 octombrie. Autoritățile neerlandeze au refuzat vizele pentru trei gimnaste ruse: Angelina Melnikova, care era campioana mondială en-titre la individual compus, Viktoria Listunova și Anna Kalmykova.

Refuzul a fost motivat prin faptul că unul sau mai multe state membre ale spațiului Schengen considerau că sportivele reprezintă un risc pentru relațiile internaționale.

Federația rusă a calificat decizia drept discriminatorie și a susținut că excluderea celor trei sportive afectează șansele delegației la medalii și la obținerea unor locuri de calificare pentru Jocurile Olimpice din 2028. Organizația a anunțat că va sesiza Federația Internațională de Gimnastică și Comitetul Internațional Olimpic.

Alți sportivi ruși au primit însă vize și au participat la competiție sub denumire neutră. Potrivit Uniunii Europene de Gimnastică, 47 dintre cei 61 de membri ai delegației ruse au primit vize.

Comitetul Internațional Olimpic a susținut eforturile federației internaționale pentru participarea sportivilor, dar a subliniat că deciziile privind vizele țin de suveranitatea statelor.

În cadrul întâlnirii au fost discutate și problemele salariale ale angajaților, precum și posibile modificări ale Codului silvic.

Termen de 1 decembrie pentru primul proiect de reorganizare

Ministerul Mediului a anunțat că, în urma discuțiilor purtate la sediul Romsilva, s-a convenit ca actuala conducere a regiei să prezinte până la 1 decembrie un document preliminar privind reorganizarea instituției.

Proiectul va reprezenta punctul de plecare pentru consultările referitoare la viitoarea structură administrativă și la modul de funcționare a Romsilva.

La reuniune au participat reprezentanții conducerii regiei, membri ai Consiliului de Administrație, delegați ai Federației Sindicatelor Silva și reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Instituția nu a precizat, în această etapă, dacă reorganizarea va presupune reducerea numărului de posturi, comasarea unor structuri sau modificarea organigramei.

Ministrul Mediului cere soluții pentru diferențele salariale

Un alt subiect important al întâlnirii l-a constituit sistemul de salarizare din cadrul Romsilva.

Discuțiile s-au concentrat asupra identificării unor soluții pentru corectarea inechităților salariale existente, fără ca ministerul să anunțe deocamdată măsuri concrete sau un calendar de aplicare.

Ministrul Natalia Intotero a subliniat că schimbările instituționale trebuie realizate prin consultarea angajaților și valorificarea experienței profesionale a acestora.

„Am venit la Romsilva pentru a-i cunoaște pe oamenii care lucrează aici și pentru a discuta deschis despre problemele și soluțiile pe care le văd. Am încredere în profesioniști și cred că schimbările se construiesc împreună cu ei, prin dialog și respect pentru munca fiecăruia”, a declarat ministrul Mediului.

Posibile modificări ale Codului silvic

În cadrul reuniunii s-a decis și constituirea unui grup de lucru care să analizeze eventuale modificări ale Codului silvic.

Deocamdată, Ministerul Mediului nu a prezentat articolele de lege care ar putea fi vizate sau termenele pentru formularea unor propuneri legislative.

Natalia Intotero a insistat asupra necesității unei organizări eficiente a regiei, dar și a unui tratament echitabil pentru personal.

„Ne dorim o regie care să își îndeplinească responsabilitățile față de păduri și față de comunități, iar pentru aceasta avem nevoie de o bună organizare și de corectitudine în relația cu angajații”, a afirmat aceasta.

Discuții directe cu angajații Romsilva

După încheierea ședinței, ministrul Mediului a vizitat birourile angajaților Romsilva, pentru a discuta direct cu aceștia despre activitatea și dificultățile întâmpinate în exercitarea atribuțiilor.

Potrivit ministrului, vizita face parte dintr-un proces mai amplu de dialog cu personalul instituțiilor aflate în coordonarea sa.

Accidentul feroviar din Urda, provincia Toledo, în care două trenuri de mare viteză s-au ciocnit, a dus Spania la un record mondial tragic, potrivit publicației The Objective. De la inaugurarea rețelei de mare viteză, în 1992, țara a înregistrat 194 de decese în accidente feroviare de acest tip, dacă sunt incluse victimele accidentelor din Angrois din 2013, lângă Santiago de Compostela, în Galicia (80 de morți), Adamuz, în provincia Córdoba (46 de morți), și Urda (aproximativ 68 de morți).

Potrivit sursei citate, totalul depășește cele 163 de victime în rândul pasagerilor înregistrate în accidentele feroviare de mare viteză din restul lumii, în ultimele decenii. Printre acestea se numără și cele 101 victime ale deraierii produse la Eschede, în Germania, în 1998.

Spania are a doua cea mai extinsă rețea de mare viteză din lume, cu aproximativ 4.000 de kilometri, după China. Cu toate acestea, gigantul asiatic a înregistrat 41 de decese de acest tip în perioada analizată: 40 în accidentul de la Wenzhou și unul în cel din Guizhou. Diferența este semnificativă și în comparație cu alte țări europene, precum Franța, cu 11 victime, și Italia, cu două. Citește articolul integral pe MEDIAFAX SPANIA.

 

Operatorul primului proiect offshore de producţie a hidrocarburilor dezvoltat în sectorul românesc al Mării Negre în ultimii peste 30 de ani, Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („MGD”) la mică adâncime, BSOG, ar urma să fie preluat de către Mazarine Energy B.V., în cazul în care acordul primește avizele din partea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEISD) și a Consiliului Concurenței, dat fiind că potențialul cumpărător, Mazarine Energy B.V., are operațiuni în derulare în România.

Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (fosta Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe – CEISD) este de 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro, în luna martie.

Aproximativ 12% din necesarul intern de gaze naturale al României

Potrivit comunicatul transmis joi, cu sprijinul Carlyle în calitate de acţionar, BSOG a coordonat în calitate de operator, în numele său și al partenerilor de concesiune, investiții de peste 400 de milioane de dolari în Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia („MGD”), care a inclus dezvoltarea platformei de producţie offshore Ana, a unei conducte submarine cu o lungime de 126 de kilometri și a noii stații de tratare a gazelor de la Vadu

De la începerea producției în iunie 2022, BSOG a asigurat aproximativ 12% din necesarul intern de gaze naturale al României, contribuind la securitatea energetică a țării într-o perioadă critică pentru piețele energetice europene”, au transmis oficialii companiei.

La finalizarea tranzacției, Mazarine Energy, o companie europeană consacrată în sectorul energetic și cu o prezentă operaţională deja consolidată în România, va deveni noul acţionar al BSOG. BSOG va continua să opereze proiectul MGD, asigurând continuitatea activității companiei pe măsură ce aceasta intră într-o noua etapă de dezvoltare.

Conform declarațiilor oficiale, investiția Carlyle în BSOG pe parcursul a peste un deceniu, alături de sprijinul acordat de BERD începând din anul 2017 și transferul participaţiei către Mazarine, reflectă încrederea constantă a investitorilor internaționali în sectorul energetic din România și în capacitatea acestuia de a atrage capital internațional pe termen lung pentru active energetice de importanță strategică.

„Începerea producţiei de gaze naturale din proiectul MGD în anul 2022 a fost posibilă datorită determinării și perseverenței echipei BSOG, precum și al angajamentului pe termen lung, investițiilor semnificative și al sprijinului solid oferit de Carlyle și BERD. Privim cu încredere către viitor și continuarea activității BSOG în România, alături de noul nostru acționar, Mazarine, care are toate premisele pentru a contribui în continuare la consolidarea securităţii energetice a României”, a declarat Mark Beacom, CEO BSOG.

„În anul 2015 când Carlyle a preluat BSOG, compania se afla încă în etapa de explorare. În ultimul deceniu, BSOG a devenit principalul producător de gaze naturale offshore din România și un actor important în asigurarea aprovizionării interne cu gaze naturale. Evoluția companiei demonstrează modul în care investiţiile de capital privat, realizate cu o perspectivă pe termen lung și cu disciplină investitională, pot susține dezvoltarea unor proiecte complexe de infrastructură offshore. Ne bucurăm să transferăm BSOG către Mazarine, companie care împărtășește angajamentul nostru pe termen lung față de România și sectorul său energetic”, a precizat Bob Maguire, co-director al Carlyle International Energy Partners (CIEP).

Potrivit lui Guido Funes Nova, director al CIEP, având în vedere resursele semnificative care pot fi valorificate în continuare, potențialul de dezvoltare a proiectelor de captare și stocare a carbonului  în perimetrul Midia și portofoliul de proiecte de biometan aflate în pregătire, BSOG dispune de o bază solidă pentru dezvoltarea pe termen lung, susținută de competenţa și capacitatea operaţională demonstrate de echipa sa.

„România ocupă un loc central în activitatea Mazarine încă din anul 2017 și suntem mândri să ne consolidăm prezența pe aceasta piaţă prin preluarea BSOG. Proiectul MGD reprezintă o realizare majoră pentru securitatea energetică a României, iar noi ne angajăm să valorificăm realizarile echipei BSOG și să contribuim în continuare la asigurarea necesarului de energie al ţării în anii următori. Mulţumim Carlyle și BERD pentru încrederea acordată și așteptăm cu interes colaborarea cu echipa BSOG, cu partenerii noștri și cu autoritățile române”, a declarat și Edward van Kersbergen, director general al Mazarine Energy.

„Dezvoltarea BSOG si transformarea sa în cel mai mare producător de gaze naturale offshore din România reprezintă o realizare remarcabilă. De la investiția BERD din anul 2017, compania a reușit să pună în producție resurse offshore importante, contribuind la diversificarea surselor de aprovizionare și la consolidarea securităţii energetice a României. Acest proiect demonstrează modul în care investițiile pe termen lung pot susţine dezvoltarea sectorului privat și pot genera, în același timp, beneficii pentru economia în ansamblu”, a completat Victoria Zinchuk, director regional BERD pentru România, Bulgaria și Grecia.

BSOG este o companie energetică independentă cu sediul în România, care a dezvoltat proiectul MGD în calitate de operator și deținător al unei participații de 70%. Compania urmărește în continuare dezvoltarea resurselor offshore de gaze naturale și valorificarea infrastructurii strategice a proiectului MGD pentru dezvoltarea unor proiecte de energie verde. Acestea includ proiecte eoliene offshore, prin utilizarea coridorului energetic offshore existent și a terenurilor disponibile, precum și proiecte de captare și stocare a carbonului (CCS), prin valorificarea infrastructurii terestre și offshore existente. Totodată, BSOG dezvoltă proiecte de producere a biometanului prin intermediul filialei sale deținute integral, BSOG Energy.

Carlyle este o companie globală de investiții, cu o vastă expertiză sectorială, care investește capital privat prin intermediul a trei segmente de activitate: Global Private Equity, Global Credit și Carlyle AlpInvest. La 30 iunie 2026, Carlyle administra active în valoare de 485 de miliarde de dolari. Misiunea companiei este de a conecta oameni, idei și capital pentru a susţine creșterea companiilor și a genera performanța pentru investitori. Carlyle are peste 2.500 de angajați în 28 de birouri pe patru continente. Mai multe informații sunt disponibile la www.carlyle.com. Urmăriți Carlyle pe X, la @OneCarlyle, și pe LinkedIn, la The Carlyle Group.

Mazarine Energy este o companie independentă de petrol și gaze naturale, specializată în explorare, dezvoltare și producție în Europa, Africa de Nord și regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Fondată în 2013 de Edward van Kersbergen, compania desfășoară operațiuni de producție în Tunisia și România. În 2026 Mazarine a intrat pe piața energetică din Țările de Jos prin achiziționarea unei participații de 50% în Wintershall Noordzee B.V. Compania are o experienţă solidă în domeniul explorării, precum și o expertiză extinsă în prelungirea duratei de exploatare a zăcămintelor mature și în valorificarea rezervelor rămase neexploatate, prin utilizarea unor tehnologii consacrate.

Negocierile vizează și alte sectoare strategice, însă există divergențe între Washington și Moscova privind condițiile în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Printre variantele discutate de reprezentanții americani și ruși se numără reluarea exploatării comune a petrolului în cadrul proiectului Sahalin-1, din Extremul Orient rus. De asemenea, ar fi analizată posibilitatea implicării companiilor americane în restabilirea livrărilor de petrol din Rusia către Europa prin conducta Drujba, relatează Financial Times, citând persoane implicate în negocieri.

Un alt domeniu vizat este industria aeronautică. Companiile rusești ar putea relua livrările de titan către Statele Unite, un material important pentru fabricarea aeronavelor. În paralel, ar fi luată în calcul posibilitatea ca operatorii aerieni americani să primească acces la spațiul aerian rus pentru zborurile de tranzit, ceea ce le-ar permite să reducă timpul de călătorie și consumul de combustibil pe anumite rute.

Deocamdată, aceste propuneri nu reprezintă acorduri finalizate, iar punerea lor în aplicare depinde de evoluția negocierilor dintre cele două state.

SUA condiționează acordurile economice cu Rusia de încheierea războiului din Ucraina

Potrivit surselor citate de Financial Times, una dintre principalele divergențe dintre Washington și Moscova privește momentul în care ar putea fi încheiate acordurile economice.

Reprezentanții Kremlinului ar fi interesați de reluarea cooperării economice cu Statele Unite în viitorul apropiat. În schimb, administrația americană consideră că încheierea războiului din Ucraina este o condiție necesară pentru semnarea unor înțelegeri de amploare.

Un interlocutor al publicației britanice a explicat că acordurile economice ar urma să fie incluse într-un tratat general de pace, menit să pună capăt conflictului. Totuși, deciziile finale nu au fost luate.

Diplomați occidentali citați de FT consideră că poziția președintelui rus Vladimir Putin reprezintă un obstacol în calea unui acord de pace. Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a susținut că miza liderului de la Kremlin nu este strict financiară, ci ține de influență și control.

Aceste evaluări reflectă opiniile surselor citate de publicație și nu reprezintă o poziție oficială comună a tuturor participanților la negocieri.

ExxonMobil nu intenționează să revină deocamdată în Rusia

În mediul de afaceri american există în continuare rezerve privind reluarea investițiilor în Rusia. Un exemplu este compania petrolieră ExxonMobil, care deținea anterior o participație de 30% în proiectul Sahalin-1.

Potrivit informațiilor prezentate de Financial Times, compania nu intenționează, deocamdată, să revină pe piața rusă. După retragerea din țară, ExxonMobil a continuat să solicite despăgubiri pentru activele pierdute.

Eventuala reluare a proiectului ar depinde, astfel, nu doar de discuțiile dintre guverne, ci și de deciziile comerciale ale companiilor implicate și de condițiile în care acestea ar putea opera din nou în Rusia.

Trump și Putin au discutat mai multe proiecte economice comune

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, reprezentanții administrației americane au încercat să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin propuneri de cooperare economică.

Printre ideile vehiculate în discuțiile privind perioada 2025–2026 s-au numărat exploatarea metalelor rare, comercializarea gazului rusesc pe piața europeană de către companii americane, proiecte în regiunea arctică și construirea unui tunel care să lege Ciukotka, în Extremul Orient rus, de Alaska.

Aceste inițiative nu s-au concretizat, potrivit informațiilor prezentate în materialul citat. În paralel, negocierile economice au continuat, în pofida divergențelor privind războiul din Ucraina și condițiile unei eventuale înțelegeri de pace.

În interiorul administrației americane ar exista, de asemenea, rezerve față de strategia bazată pe stimulente economice pentru Moscova. Funcționari americani citați sub protecția anonimatului de Financial Times au criticat modul în care emisarii implicați în negocieri, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar interpreta obiectivele liderului rus.

Prețurile ridicate ale petrolului, motorinei și gazelor naturale au contribuit la rezultatele financiare record ale TotalEnergies, una dintre cele mai mari companii energetice din lume. Potrivit Le Figaro, care citează AFP, grupul francez a înregistrat un profit net de 8,3 miliarde de dolari doar în perioada iulie-septembrie 2026.

Câștigul este cu aproximativ 125% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, când compania raportase un profit de 3,7 miliarde de dolari.

Rezultatul depășește cu aproximativ 40-50% profiturile obținute în fiecare dintre primele două trimestre ale acestui an.

Atacurile asupra rafinăriilor au dus la scumpirea motorinei

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia și războiul din Orientul Mijlociu au redus producția și exporturile de carburanți și au dus la o creștere puternică a prețului motorinei pe piețele internaționale.

În trimestrul al treilea din 2026, cantitatea de motorină disponibilă pe piața mondială a scăzut cu aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi față de aceeași perioadă a anului trecut.

În septembrie, prețurile motorinei au atins niveluri record pe piețele internaționale, depășind 200 de dolari pe baril.

Scumpirile au dus și la majorarea marjelor de rafinare, care au atins niveluri record, aducând profituri uriașe companiilor petroliere.

Pentru TotalEnergies, activitatea de rafinare și petrochimie a generat un rezultat record de 3,5 miliarde de dolari, comparativ cu numai 687 de milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025.

Profiturile record reaprind discuțiile despre taxe

Profiturile uriașe ale companiilor energetice au reaprins în Franța dezbaterea privind introducerea unor taxe suplimentare asupra câștigurilor excepționale. Între timp, prețul motorinei a depășit 2,35 euro pe litru.

TotalEnergies a decis să limiteze prețul motorinei la 2,25 euro pe litru în propriile benzinării din Franța, măsură care i-a permis să atragă mai mulți clienți și să câștige cotă de piață.

Gazele naturale s-au scumpit puternic în Europa

Creșterea prețurilor gazelor naturale a reprezentat o altă sursă importantă de profit pentru compania franceză.

În sectorul gazelor naturale lichefiate (GNL), TotalEnergies a obținut câștiguri de 1,9 miliarde de dolari, de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Compania a beneficiat atât de prețurile mai mari de vânzare, cât și de rezultatele foarte bune ale activităților sale de tranzacționare a gazelor.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, prețul gazelor naturale pe piața europeană a depășit miercuri 100 de euro pe megawatt-oră.

Profiturile record ale TotalEnergies, imposibile fără războaie

Directorul general al companiei, Patrick Pouyanné, a explicat că rezultatele record au fost favorizate de prețurile ridicate ale energiei și de marjele istorice din sectorul rafinării. Potrivit acestuia, diversificarea geografică și faptul că grupul desfășoară activități în mai multe sectoare energetice i-au permis să profite de evoluția piețelor internaționale.

Deși producția de petrol și gaze a TotalEnergies a crescut față de trimestrul precedent, dar a fost cu 1% mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Compania susține că, fără efectele conflictului din Orientul Mijlociu, producția ar fi crescut doar cu peste 4% față de anul precedent.

Rezultatele financiare record readuc în discuție diferența dintre câștigurile companiilor petroliere și costurile tot mai mari suportate de consumatorii europeni pentru carburanți și energie.

Întrebat dacă demersurile parlamentare susținute de AUR și PSD ar putea reprezenta începutul unei colaborări politice între cele două formațiuni, Petrișor Peiu a respins această interpretare.

„Nu cu PSD împreună. Noi nu avem nicio colaborare cu PSD. Iar eu personal nu am nici o așteptare de la miniștrii PSD să schimbe ceva în modalitatea de lucru a guvernului care a fost”, a declarat senatorul AUR.

El a adăugat că nu se așteaptă la o schimbare a politicilor promovate de reprezentanții social-democrați în Executiv.

„Cred că vor menține fix la aceleași tipuri de politici”, a afirmat Peiu.

Îmntrebat dacă urmează o colaborare parlamentară cu PSD, senatorul a exclus o înțelegere politică de tipul unei alianțe sau coaliții.

„Sub nicio formă. Colaborare punctuale vor fi cu toate partidele. Dar sub nicio formă nu vom avea o colaborare de tip alianță, coaliție, cu PSD”, a spus Petrișor Peiu.

AUR neagă existența unor negocieri cu social-democrații

Declarațiile au venit în contextul discuțiilor privind susținerea de către PSD a unui demers parlamentar inițiat de AUR pentru chemarea premierului în Parlament, în vederea unor clarificări referitoare la situația finanțelor publice.

Întrebat cum au fost convinși parlamentarii PSD să susțină inițiativa, Peiu a negat existența unor negocieri directe.

„Discuțiile au fost publice. Deci nu am vorbit cu nimeni. Discuțiile au fost publice”, a afirmat senatorul.

Acesta a invocat datele publicate de Eurostat, care, în interpretarea sa, au alimentat întrebările privind obligațiile de plată ale statului.

„În momentul în care au apărut acele date de la Eurostat care confirmau ceea ce multă lume bănuia, că sunt multe plăți intârziate în sistem. Și atunci au apărut discuțiile care au fost publice. Nu au fost discuții în spatele ușilor închise”, a declarat Peiu.

AUR pregătește noi demersuri parlamentare

Senatorul a susținut că inițiativa privind chemarea premierului în Parlament nu va fi singura acțiune a formațiunii pe tema finanțelor publice.

„Eu cred că dacă aveți puțină răbdare, veți vedea că mai sunt și alte demersuri”, a afirmat acesta.

Peiu a indicat că AUR intenționează să continue demersurile pentru clarificarea situației obligațiilor bugetare, inclusiv prin acțiuni la nivelul Senatului.

În pofida voturilor comune cu PSD asupra unor inițiative parlamentare, reprezentantul AUR a insistat că acestea nu trebuie interpretate drept un acord politic între cele două partide.