Autoritățile au anunțat vineri că au o prezență vizibilă în aeroport, dar evaluarea inițială indică faptul că pasagerii nu se află în pericol, relatează Reuters.
„Suntem din nou astăzi pe aeroportul din Copenhaga, în legătură cu amenințări îndreptate împotriva traficului aerian”, au transmis polițiștii danezi într-un comunicat.
Reprezentanții forțelor de ordine au precizat că investighează incidentul și că au mobilizat personal în aeroport pentru gestionarea situației. Potrivit evaluării inițiale, nu a existat un pericol imediat pentru pasageri.
Două avioane au fost verificate pe aeroportul din CopenhagaAmenințările au vizat și două aeronave care au ajuns joi pe aeroportul din capitala Danemarcei. Poliția din Copenhaga și specialiștii în dezamorsarea bombelor din cadrul Forțelor Armate daneze au intervenit pentru verificarea acestora.
Ambele avioane au fost inspectate, însă autoritățile nu au descoperit obiecte suspecte, potrivit informațiilor transmise de poliție agenției daneze de presă Ritzau.
Poliția a precizat că evaluarea sa este că nu a existat niciun pericol pentru pasageri sau pentru celelalte persoane aflate în aeroport.
Amenințările cu bombă au perturbat zborurile în mai multe țări europeneIncidentele din Danemarca fac parte dintr-un val de amenințări cu bombă care a vizat zboruri comerciale în Europa începând de luni. Alertele au provocat devieri de aeronave, aterizări de urgență, verificări de securitate și mobilizarea avioanelor militare.
Potrivit agenției France Presse, aproximativ 20 de zboruri comerciale au fost vizate joi de alerte cu bombă, în a treia zi consecutivă de incidente de acest fel. Trei aeronave au fost redirecționate, iar avioane militare din Italia, Franța și Bulgaria au fost mobilizate pentru escortarea unor curse comerciale.
Printre zborurile afectate s-au numărat curse operate de Ryanair, Wizz Air, Aer Lingus, LOT Polish Airlines și Air Serbia. O aeronavă Aer Lingus care zbura de la Dublin spre Roma a fost redirecționată către o bază militară franceză, unde pasagerii și membrii echipajului au fost evacuați în siguranță.
Până în prezent, verificările efectuate în urma alertelor nu au dus la descoperirea unor dispozitive explozive. Autoritățile europene nu au stabilit dacă incidentele au o legătură între ele și nici cine se află în spatele amenințărilor.
Natalia Intotero, ministrul Mediului, a mers joi într-o vizită de lucru la Petroșani și Vulcan, două localități de pe Valea Jiului.
La Vulcan, ministrul a mers pentru a verifica stadiul lucrărilor de la depozitul municipal de deșeuri, unul dintre obiectivele care au reprezentat o problema gravă de mediu și care sunt vizate de procedura de infringement.
„Proiectul, cu o valoare de peste 35,5 milioane de lei, reprezintă o investiție importantă pentru protejarea mediului, sănătatea populației și respectarea obligațiilor europene asumate de România”, a transmis ministrul Mediului, printr-o postare pe Facebook.
Ministrul Mediului, discuții cu primariiLa Petroșani a avut loc o întrevedere între primarii localităților de pe Valea Jiului și Natalia Intotero. Ministrul a transmis că pe agenda discuțiilor au fost și proiectele locale finanțate prin PNRR.
„Am discutat despre proiectele finanțate prin PNRR, oportunitățile oferite de programele AFM, dificultățile întâmpinate în implementarea investițiilor, procedurile de avizare și autorizare, precum și despre problemele concrete ale comunităților”, a mai transmis ministrul.
Nuclearelectrica a anunțat miercuri că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, miercuri au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă, oprită după scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare a centralei pentru răcirea reactoarelor, din cauza secetei din bazinul Dunării.
Repornirea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă a fost programată după ce, în urma verificărilor de amploare efectuale, specialiștii autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear, Comisiei Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire, după cum a declarat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, joi, la solicitarea Mediafax.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
Centrala de la Cernavodă, oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.
Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform cifrelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, consum pentru acoperirea căruia a fost nevoie de importuri, în lipsa capacităților nucleare, dar și din sursele eoliene.
Când va fi repornit și al doilea reactorResponsabili nu avansează în prezent un termen sigur pentru repornirea și celui de-al doilea reactor, care ar aduce în sistem încă 700 MW, aport semnificativ, mai ales în contextul răcirii vremii.
Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, explica, în informarea transmis joi la BVB funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN.
Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, la întrebarea Mediafax.
Potrivit experților în domeniul energiei consultați de Mediafax, repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească. Mai exact, Dunărea a avut un palier de minim 1.600 mc/ s timp de șapte – zece ceea ce face ca poate să funcționeze un grup la Cernavodă.
Pe de altă parte, debitul de 1.750 – 1.800 la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1 nu a dus la o creștere semnificativă a producției din surse hidro. Odată cu scăderea debitelor fluviului, producția celor două hidrocentrale, care au o cotă de aproximativ 10-15% din producția de energie a țării la nivel multianual, se redusese la jumătate.
În același timp, pe apele interioare nu se simt debite mărite datorită secetei care a absorbit toată apa și precipitațiile au fost mai mult pe sudul țării și nu au fost pe amenajările Hidroelectrica.
La ora 12:23, România importa energie pentru a acoperi consumul, mai exact avea un consum de 5.951 MW și o producție de 5.529 MW, conform datelor publicate în timp real de operatorul național de sistem și transport al energiei electrică, Transelectrica, astfel că diferența de 421 MW venea prin interconexiunile de la granițe.
Defalcat, cel mai mare aport o are sursa solară, urmată de gaze:
Total: 5529 MW – Productia in 06-11-2026 ora 12:23
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat că vrea să candideze la președinția Partidului Național Liberal (PNL). Vineri, într-o postare pe rețelele sociale, acesta susține că are deja sprijinul a peste 50 de primari din țară.
Alin Tișe le-a mulțumit pe Facebook primarilor care și-au exprimat susținerea, spunând că își dorește un partid în care cei aleși direct de oameni să participe la deciziile importante.
„Le mulțumesc celor peste 50 de primari din țară pentru susținere! A venit vremea ca aleșii PNL să conducă și să decidă!”, a transmis președintele CJ Cluj.
„Prima mea funcție aleasă a fost cea de consilier local la Cluj. Nu eram în fruntea listei, eram unul dintre cei care trebuiau să convingă oamenii, cartier cu cartier. Atunci am învățat ceva ce nu am uitat în 25 de ani: în politică, nimic important nu se face de unul singur. Tot ce am realizat la Cluj poartă munca unor consilieri și colegi ale căror nume nu apar în presă, dar fără de care nimic nu ar fi fost posibil”, a scris acesta.
Alin Tișe vrea ca primarii și aleșii locali să aibă un rol decisiv în conducerea PNLPreședintele Consiliului Județean Cluj consideră că primarii, președinții de consilii județene și consilierii locali și județeni reprezintă una dintre cele mai importante forțe ale partidului.
„Cred că a venit vremea ca aleșii PNL să conducă și să decidă. Să nu mai fie ignorați și folosiți doar pentru a aduce voturi în campanie. Primarii, președinții de consilii județene și consilierii locali și județeni sunt forța partidului în comunități. În PNL-ul pe care îl vreau, ei vor avea un rol decisiv în conducere”, a transmis Alin Tișe.
Una dintre dorințele sale este să fie alături de membrii partidului care obțin rezultate, contribuind la dezvoltarea comunităților, indiferent de funcția pe care o ocupă.
„Voi fi alături de voi, cei care performează, construiesc și aduc valoare. Vreau un partid în care vocea celor aleși de oameni contează!”, a adăugat președintele CJ Cluj.
„Le mulțumesc celor peste 50 de primari din țară care și-au exprimat deja susținerea și celor care urmează! Împreună suntem forța PNL!”, a scris acesta.
În primele ore de tranzacționare, indicele european Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,2%, indicele german DAX a pierdut 1,6%, iar CAC 40 din Franța și FTSE 100 din Londra au înregistrat scăderi de câte 1,4%, potrivit Euronews.
Scăderile au început joi pe Wall Street, unde acțiunile marilor companii tehnologice, în special ale producătorilor de cipuri, au înregistrat pierderi puternice.
Companiile incluse în indicele american S&P 500 au pierdut peste 3.000 de miliarde de dolari din valoarea lor bursieră.
Ulterior, valul de vânzări s-a extins în Asia, unde indicele MSCI AC Asia a pierdut peste 4%.
De ce sunt îngrijorați investitoriiUna dintre principalele temeri ale investitorilor este legată de rezultatele alegerilor americane din această săptămână, în urma cărora democrații au obținut victorii importante.
Mai mulți candidați democrați au promis să limiteze sau chiar să oprească construirea unor noi centre de date, proiecte în care marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari.
Aceste centre sunt esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și necesită cantități mari de cipuri și energie electrică.
Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 5,5%, S&P 500 a pierdut 4,4%, iar Dow Jones Industrial Average a coborât cu 3,4%.
Președintele american Donald Trump i-a acuzat pe democrați pentru scăderile de pe Wall Street.
Scăderi puternice și pe bursele asiaticePierderile de pe Wall Street s-au extins vineri pe piețele asiatice.
În Japonia, indicele Nikkei 225 a închis ședința cu o scădere de 6%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a închis tot cu o scădere de 6%.
Acțiunile producătorului de cipuri SK Hynix au pierdut 10,4%, iar cele ale Samsung Electronics au scăzut cu 6,4%.
Scăderi mai mici au fost înregistrate și pe bursele din Hong Kong și Shanghai.
Acuzațiile potrivit cărora Viktor Orban a fost informator pentru serviciile secrete și și-a denunțat colegii apar într-o investigație realizată de jurnalistul ungar Sabolcs Panyi. Ancheta se bazează pe amintirile fostului prim-ministru al Ungariei, Miklós Nemeth.
Politicianul susține că, în 1990, au ajuns în posesia sa trei rapoarte de informații, presupus scrise de Viktor Orban în timpul serviciului său în armată.
Ce scrie în documentele atribuite lui Viktor OrbanOrban ar fi raportat serviciilor secrete opiniile politice, religioase și sexuale ale colegilor săi.
Nemeth recunoaște că nu a putut verifica identitatea autorului, dar spune că i s-a părut clar că era vorba despre scrierea lui Orban.
Documentele despre Viktor Orban au dispărutUlterior, documentele au dispărut din seiful fostului șef al contra-inteligenței militare, care a decedat în 2009. Locul unde se află acum presupusele dovezi compromițătoare este necunoscut.
Un reprezentant al lui Viktor Orban a catalogat acuzațiile drept false. Anterior, politicianul a negat și el informațiile. El a spus că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze în timpul serviciului militar, dar a refuzat.
Discuțiile apar în condițiile în care autoritățile de la Budapesta au publicat lista cu numele informatorilor poliției secrete din perioada comunistă. Lista cuprinde între 50.000 și 60.000 de nume. Detalii din aproximativ 9.000 de dosare vor fi publicate în februarie anul viitor, după parcurgerea procedurilor legale.
Liderii celor mai mari două partide politice ale Noii Zeelande poartă acest nume. Partidul Național, de centru-dreapta, este condus de Christopher Luxon , care este prim-ministru de la alegerile din 2023, când partidul său a înlăturat Partidul Laburist de centru-stânga, condus de Chris Hipkins.
Ambii lideri din „bătălia Chrisilor” sunt, conform majorității sondajelor de opinie, destul de nepopulari în rândul alegătorilor, potrivit AP.
Ascensiunea numelui Christopher în politică este legată de popularitatea numelui Christopher pentru copiii din Noua Zeelandă până la mijlocul anilor 1980, atingând un vârf în 1968, când aproape 800 de bebeluși au primit acest nume, conform datelor guvernamentale. În 2025, doar 20 de nou-născuți au fost numiți Christopher.
O nouă alertă cu bombă a vizat, vineri, un avion care se îndrepta spre București. Este vorba despre cursa 226M Praga – București, operată de compania TAROM.
La Aeroportul Internațional Henri Coandă au fost demarate procedurile necesare, potrivit CNAB.
Avionul a aterizat la ora 12:19, la bord fiind 102 persoane. SRI a transmis că ameninţarea este nespecifică, neurmând a se lua măsuri în teren.
„Zborul Praga – Otopeni 226M, care a aterizat pe Otopeni: o amenințare cu bombă la bord. Nespecifică, fără măsuri în teren”, a transmis SRI.
Alertă cu bombă joi la o cursă Milano-BucureștiAlerta cu bombă vine după ce joi, cursa Milano-București, operată de Wizz Air, a fost vizată de o amenințare similară.
SRI a anunțat că verificările efectuate de echipa pirotehnică la bordul avionului nu au scos la iveală obiecte sau materiale suspecte, iar amenințarea cu bombă nu s-a confirmat.
În ultimele zile, numeroase zboruri din Europa au fost ținta mai multor amenințări cu bombă, însă nicio alertă nu s-a confirmat.
Kremlinul a acuzat vineri Europa că nu reușește să stabilească cine o va reprezenta în eventualele discuții viitoare despre securitatea continentului, în cadrul unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Reuters.
Statele Unite, Ucraina, NATO și partenerii europeni au avut recent o reuniune la Bruxelles, unde au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina și despre securitate.
În același timp, președintele american Donald Trump a vorbit joi despre „un acord major” care „ar putea implica întreaga Europă”.
Întrebat vineri ce rol ar putea avea Europa în eventualele negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că participarea europenilor va fi necesară. Potrivit acestuia, până acum, statele europene nu au reușit să ajungă la o poziție comună.
„În ceea ce privește eventualele propuneri din partea europenilor, nu am primit niciuna. Nu avem cunoștință de existența vreuneia”, a declarat Peskov jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe telefonice.
Reprezentantul Kremlinului a spus și că viitoarele discuții vor viza sistemul de securitate al Europei, mai ales în cazul unor negocieri între Rusia și Ucraina privind garanțiile reciproce de securitate.
„Într-un fel sau altul, discuția va viza viitorul sistem de securitate din Europa atunci când vor avea loc negocieri privind garanțiile reciproce de securitate între Rusia și Ucraina; desigur, va fi imposibil ca acest lucru să se realizeze fără participarea europenilor, într-o etapă sau alta”, a adăugat el.
Dmitri Peskov a mai declarat că Europa va trebui să participe la discuții, dar a criticat, totodată, lipsa unei decizii privind reprezentarea sa.
„Prin urmare, va fi necesară o discuție cu europenii. Însă, după cum se poate observa, aceștia nu au reușit nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor. Așadar, din partea lor, asistăm la o indecizie prelungită și la o lipsă de voință.”, a completat el.
Duminică vor avea loc noi trageri la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la extragerile de joi, 5 noiembrie, Loteria Română a acordat peste 17.100 de câștiguri, în valoare totală de peste 1,34 milioane de lei.
Reporturi la Loto 6/49 și Noroc pentru extragerile din 8 noiembrieLa Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 3,47 milioane de lei, echivalentul a peste 649.900 de euro.
La jocul Noroc, reportul cumulat a ajuns la peste 1,91 milioane de lei, respectiv peste 358.400 de euro.
Premii de peste 1,31 milioane de lei la Joker și reporturi la celelalte jocuriLa Joker, la categoria I, este în joc un report de peste 1,31 milioane de lei, echivalentul a peste 246.100 de euro.
La aceeași extragere, la categoria a II-a, reportul depășește 474.200 de lei, respectiv aproximativ 88.800 de euro, în timp ce la categoria a III-a este de peste 39.800 de lei.
La Noroc Plus, reportul cumulat este de peste 56.400 de lei.
La Loto 5/40, categoria I, se înregistrează un report de peste 345.200 de lei, echivalentul a peste 64.600 de euro. La Super Noroc, premiul de la categoria I a ajuns la peste 527.400 de lei, respectiv peste 98.700 de euro.
Un câștig de peste 85.000 de lei la Loto 5/40La tragerea de joi, 5 noiembrie, la Loto 5/40, categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 85.007,50 lei.
Biletul norocos a fost jucat online, pe platforma oficială bilete.loto.ro.
Următoarele extrageri organizate de Loteria Română sunt programate duminică, 8 noiembrie 2026, pentru toate cele șase jocuri: Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.
Numărul infecțiilor respiratorii a scăzut cu 13,5% într-o singură săptămână, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2026, la nivel național au fost raportate 68.284 de cazuri de infecții respiratorii, față de 78.876 în săptămâna precedentă.
Scăderea de la o săptămână la alta nu înseamnă însă că numărul îmbolnăvirilor este mai mic decât în sezonul trecut.
Cum a fost în aceeași perioadă în sezonul trecutComparativ cu aceeași perioadă din sezonul 2025 – 2026, numărul cazurilor este ușor mai mare, cu 0,2%.
Concret, în aceeași săptămână a sezonului precedent au fost raportate 68.162 de cazuri, cu 122 mai puține decât în prezent.
Totuși, raportarea actuală se situează cu 5,3% sub media de 72.085 de cazuri înregistrată în aceeași perioadă a sezoanelor 2018 – 2025, fără sezoanele pandemice.
Datele INSP includ cazurile de gripă clinică, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumoniile.
Peste 200 de cazuri de gripă clinică într-o săptămânăÎn intervalul 26 octombrie – 1 noiembrie au fost înregistrate 213 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 225 în săptămâna anterioară și 208 în aceeași perioadă a sezonului trecut.
De asemenea, au fost raportate șase cazuri de gripă confirmate de laborator: trei cu virus gripal AH1 și trei cu virus gripal A nesubtipat.
De la începutul sezonului gripal 2026 – 2027, numărul cazurilor de gripă confirmate în laborator a ajuns la 29.
Dintre acestea, 10 au fost provocate de virusul AH1, 11 de virusul gripal A nesubtipat, cinci de virusuri netipate, unul de virusul gripal B, iar două au reprezentat coinfecții cu virusurile gripale A și B.
INSP nu a raportat niciun deces nou confirmat cu virus gripal în săptămâna analizată.
Până la 1 noiembrie, autoritățile au comunicat un singur deces asociat gripei în actualul sezon, la o persoană din grupa de vârstă 65 – 79 de ani.
Aproape 678.000 de persoane s-au vaccinat antigripalÎn ceea ce privește vaccinarea, până la 1 noiembrie 2026 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări 677.944 de vaccinări antigripale.
Dintre acestea, 666.675 au fost efectuate în rândul categoriilor de populație care beneficiază de compensarea vaccinului.
Alte 5.060 de vaccinări au fost realizate în farmaciile comunitare autorizate.
Datele fac parte din raportarea săptămânală a Institutului Național de Sănătate Publică privind evoluția infecțiilor respiratorii, a gripei și a infecțiilor respiratorii acute severe în România.
Președintele american Donald Trump a dat vina pe democrați și apoi pe electorat pentru prăbușirea pieței bursiere, în timp ce continuă să refuze să-și asume responsabilitatea înfrângerea suferită de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului care au avut loc pe 3 noiembrie.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că democrații sunt vinovați pentru prăbușirea pieței bursiere.
„Bursa a suferit una dintre cele mai proaste zile din istorie ca urmare a rezultatelor alegerilor. Ce priveliște tristă! (…) Nu uitați, nu au fost republicanii, ci «Tâmpocrații», se arată în mesajul publicat de Trump.
Ulterior, într-o nouă postare, președintele american a dat vina și pe alegători.
„Bursa s-a prăbuşit astăzi pentru că «Tâmpocraţii» au avut o zi mare marţi. E atât de trist să văd asta, nu aveţi pe cine să daţi vina decât pe voi înşivă!”, a scris Trump pe Truth Social.
Prăbușire pe Wall Street: Giganții tehnologici pierd 3.200 de miliarde de dolariReacția lui Trump vine la scurt timp după ce joi s-a înregistrat una dintre cele mai severe prăbușiri ale pieței bursiere din ultimii ani.
Companiile din sectorul tehnologic au pierdut aproximativ 3.200 de miliarde de dolari din valoarea bursieră. Investitorii se tem că victoria democraților în alegerile pentru Congresul american ar putea aduce restricții asupra industriei inteligenței artificiale, sectorul care a alimentat creșterea spectaculoasă a burselor în ultimii ani.
Potrivit The Independent, Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 5,52%, în timp ce S&P 500 a înregistrat o scădere de 4,36%, iar Dow Jones a pierdut 1.833,06 puncte, ca reacție la rezultatele electorale din această săptămână.
Republica Moldova va introduce vize pentru cetățenii ruși și belaruși. Potrivit TV8, premierul moldovean Vasile Țofan a declarat că, deocamdată, nu a fost stabilită o dată exactă.
„Noi vrem să continuăm parcursul european. Nu sunt gata să dau o dată. Dacă normele UE o impun, eu cred că trebuie să luăm deciziile care ne permit să avansăm în procesul de integrare europeană”, a explicat șeful guvernului.
Este cert că Moldova își va alinia politica națională în materie de vize cu reglementările UE. Acest lucru înseamnă, printre altele, eliminarea regimului de scutire de viză pentru cetățenii unor țări, inclusiv Rusia și Belarus.
Raportul Comisiei Europene arată că Republica Moldova mai are de aliniat regimul de vize în cazul a 11 state. În afară de Rusia și Belarus, pe listă sunt Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Qatar, Tadjikistan, Turcia, Uzbekistan și Vanuatu. Cetățenii acestor state pot intra în prezent fără viză în Republica Moldova.
Relațiile dintre Moldova și Rusia, la pământIntroducerea vizelor va deteriora și mai mult relațiile dintre Republica Moldova și Rusia. În prezent, acestea sunt extrem de tensionate din cauza apropierii conducerii de la Chișinău de UE.
Războiul din Ucraina și desele incidente provocate de drone pe teritoriul moldovean au provocat crize diplomatice. Militarii ruși din Transnistria, războiul hibrid și campaniile de dezinformare au tensionat la maximum relațiile dintre cele două țări.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, spune că situația recuperării banilor din PNRR este gravă și atrage atenția asupra faptului că România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro, doar în urma investițiilor nefinalizate corespunzător.
„Sunt 38 de jaloane și ținte cu probleme. Unele investiții au fost realizate, dar nu au fost prezentate Comisiei Europene documentele corespunzătore. Alte reforme nu au fost finalizate. Este o situație gravă, care trebuie explicată transparent și pentru care trebuie asumate responsabilități”, a explicat europarlamentarul social-democrat, printr-o postare pe Facebook.
„Prioritatea mea este să salvăm cât mai mulți dintre acești bani”În calitate de raportor al Parlamentului European pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Negrescu spune că negocierile sunt încă în desfășurare, iar reprezentanții României speră să poată salva cât mai mulți din banii europeni.
„Prioritatea mea este să salvăm cât mai mulți dintre acești bani. În spatele acestor sume sunt proiecte de care oamenii au nevoie și fonduri indispensabile pentru situația bugetară actuală”, a mai declarat Victor Negrescu.
Inclusiv mai multe reforme, aferente unor jaloane importante din PNRR, nu au fost finalizate. Legea Salarizării este una dintre ele, însă și la Legea Integrității sunt încă discuții, după ce PNL și USR au trimis o scrisoare către comisarii europeni.
„Există încă posibilitatea unor clarificări, a transmiterii documentelor justificative și a contestării eventualelor suspendări. Marja de negociere este limitată, dar trebuie folosită până la capăt”, a concluzionat social-democratul.
Următoarele fonduri europene pe care România le va primi de la Bruxelles sunt cele provenite din bugetul Uniunii, care este discutat acum de oficiali.
Parchetul din Bourg-en-Bresse a deschis o anchetă pentru „ucidere din culpă în urma unui accident rutier și vătămare corporală agravată”, în urma accidentului de autocar. Cercetările au fost încredințate Secției de cercetări a Jandarmeriei din Lyon, scrie BFMTV.
Șoferul autocarului, care este internat în spital, nu a putut fi audiat până în prezent, potrivit comunicatului procurorilor.
Ancheta se desfășoară în regim de flagrant și urmărește stabilirea circumstanțelor producerii accidentului.
UPDATEBilanțul accidentului de autocar din Franța a ajuns la cel puțin două persoane decedate, potrivit celui mai recent comunicat al Prefecturii Ain. Parchetul din Bourg-en-Bresse a precizat că victimele sunt un minor și un tânăr adult, după ce primele informații anunțau moartea a doi minori.
Alte trei persoane au fost preluate de echipele medicale în stare gravă, iar 13 au suferit răni ușoare, potrivit celui mai recent bilanț comunicat de procurori.
În autocar se aflau 43 de persoane, dintre care 15 minori. Autoritățile continuă cercetările pentru stabilirea circumstanțelor în care s-a produs accidentul.
Știrea inițialăAccidentul s-a produs în zona localității Lent, din departamentul Ain, la sud de orașul Bourg-en-Bresse, potrivit presei franceze. Primele informații arată că autobuzul a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un șanț.
Există informații diferite cu privire la tipul vehiculului implicat. Ministrul francez al Educației, Edouard Geffray, a declarat că este vorba despre un autobuz școlar, în timp ce prefectul zonei a precizat că accidentul a implicat un autobuz de transport interurban.
Prefectura departamentului Ain a anunțat că sunt mai multe victime, însă nu a oferit încă detalii despre starea acestora.
Ministrul francez al Transporturilor, Philippe Tabarot, a anunțat că se deplasează la locul accidentului. Autoritățile locale au mobilizat echipele de intervenție pentru gestionarea situației și acordarea ajutorului persoanelor afectate.
Circumstanțele producerii accidentului sunt în curs de stabilire.
NATO a anunțat joi lansarea unei platforme comune prin care cele 32 de state membre pot cumpăra mai rapid și mai simplu echipamente pentru combaterea dronelor. Inițiativa este un răspuns la creșterea numărului de incidente cu drone în Europa, transmite AFP.
Platforma funcționează după un model asemănător unui magazin online, unde statele pot alege și achiziționa echipamente antidrone printr-un sistem simplu.
„Ideea este de a propune un fel de experiență de tip «e-commerce» pentru achiziționarea, printr-un sistem foarte simplu, a acestor mijloace antidrone”, a explicat Claudio Palestini, șeful Diviziei Inovație a NATO, în fața presei.
Pentru a pune la dispoziția statelor membre cele mai bune soluții, NATO a organizat licitații, analizând și ofertele primite, în ideea de a selecta echipamente eficiente și la prețuri cât mai mici.
Alianța a primit 80 de oferte și a semnat 16 contracte cu cinci companii din industria de apărare: Alta Ares, un start-up francez, Quantum Systems din Germania, Northrop Grumman și Axon din SUA, precum și OSL Technology din Marea Britanie.
Produsele acestor companii au fost selectate după o perioadă de evaluare de câteva luni și sunt acum disponibile pentru toate cele 32 de state membre NATO. Țările le pot cumpăra sau le pot închiria pe termen lung.
Ce echipamente pot cumpăra statele membreSistemele sunt destinate protejării frontierelor, printre alte priorități. Ele oferă mai multe soluții pentru combaterea dronelor, de la bruiajul semnalelor până la folosirea unor drone interceptoare sau a altor tipuri de armament, inclusiv artilerie.
Potrivit NATO, prețul acestor echipamente variază între 1,6 milioane de euro și 25 de milioane de euro, în funcție de capacitățile oferite.
La summitul NATO de la Haga din 2025, statele membre s-au angajat să aloce cel puțin 40 de miliarde de dolari, aproximativ 37 de miliarde de euro, în următorii cinci ani pentru dezvoltarea și creșterea capacităților de apărare împotriva dronelor.
Mișcarea aceasta a venit ca un răspuns, după ce mai multe țări europene se confruntă cu intruziuni ale dronelor pe teritoriul lor. Lituania, Letonia și Estonia au raportat în mod regulat astfel de incidente, iar Polonia și România au fost, de asemenea, afectate.
Cea mai dificilă situație este în regiunea capitalei Kiev, unde avariile provocate rețelei electrice impun în continuare restricții de consum, a anunțat adjunctul ministrului ucrainean al Energiei, Artem Nekrasov, citat de Reuters.
Regiunile afectate sunt Vinnița, Dnipropetrovsk, Jitomir, Zaporojie, Kiev, Harkiv și Cernihiv.
Potrivit oficialului ucrainean, echipele de intervenție continuă să lucreze pentru remedierea avariilor produse în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, amploarea pagubelor face necesară menținerea unor restricții la nivelul rețelei electrice.
„Situația rămâne cea mai dificilă în regiunea capitalei”, a declarat Artem Nekrasov.
Noile întreruperi de energie electrică vin în contextul atacurilor repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au afectat în ultimele zile alimentarea cu electricitate în mai multe regiuni ale țării.
Desemnarea a avut loc pe 3 noiembrie 2026, iar în noua funcție diplomatul român va facilita dialogul dintre președintele celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Khalilur Rhaman, din Bangladesh, statele membre ale organizației și alți actori implicați în eforturile de creștere a eficienței și eficacității ONU, potrivit MAE.
„Această numire reflectă expertiza profesională și contribuția substanțială a ambasadorului român la ONU la procesele vizând revitalizarea Adunării Generale și reforma organizației globale, precum și profilul consolidat și recunoscut al României, de susținător al multilateralismului eficient, având în centru ONU”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Cine este Cornel FeruțăCornel Feruță este diplomat de carieră din 1998 și deține rangul diplomatic de ambasador.
Începând din septembrie 2013, acesta a activat în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), unde a ocupat mai multe funcții de conducere, inclusiv pe cea de director general interimar, între 25 iulie și 2 decembrie 2019.
Anterior, în perioada 2012-2013, a fost director general pentru afaceri politice și director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În 2012, a ocupat pentru scurt timp și funcția de director de cabinet al prim-ministrului României.
Între 2007 și 2012, Cornel Feruță a fost ambasador și reprezentant permanent al României la AIEA, ONU și alte organizații internaționale cu sediul la Viena.
Diplomatul a îndeplinit și mai multe funcții în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), inclusiv pe cea de președinte al Comitetului Economic și de Mediu, în 2009.
Cornel Feruță a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității București și a obținut, ulterior, o diplomă de masterat în relații internaționale.
Cornel Feruță vorbește fluent limbile engleză și franceză.
Este căsătorit și are trei copii.
Societatea Studenților în Medicină din București, în parteneriat cu Centrul de Transfuzie Sanguină București, organizează o nouă campanie de donare de sânge la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, acțiunea atrage aproximativ 125 de donatori pe zi, iar pe parcursul unei săptămâni sunt recoltate aproape 600 de unități de sânge.
Ministrul a vorbit despre campanie într-o postare pe Facebook, în care a subliniat importanța donării de sânge și implicarea studenților la medicină.
„Cei care donează fac diferența”„Cei care fac diferența sunt cei care aleg să doneze sânge. Iar astăzi, viitorii medici ne oferă un exemplu extraordinar de solidaritate și responsabilitate!”, a scris Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, rezultatele campaniei au o importanță directă pentru pacienții din spitalele din București și Ilfov.
„Sunt cifre care înseamnă mult mai mult decât o statistică. Înseamnă șanse la viață pentru pacienții din spitalele din București și Ilfov”, a transmis ministrul.
Categorii numeroase de pacienți care beneficiază de pe urma acestei campaniiAlexandru Rogobete a enumerat și categoriile de pacienți pentru care donarea de sânge poate avea un rol esențial: victimele accidentelor rutiere, persoanele care trec prin intervenții chirurgicale complexe și bolnavii oncologici.
„Pentru victimele accidentelor rutiere, pentru pacienții care trec prin intervenții chirurgicale complexe, pentru bolnavii oncologici și pentru toți cei care au nevoie de transfuzii, sângele donat poate face diferența dintre viață și moarte”, a precizat acesta.
„Medicina înseamnă empatie”Ministrul a evidențiat și contribuția studenților la organizarea campaniei, pe care i-a felicitat pentru implicare.
„M-a impresionat implicarea acestor tineri. Viitorii medici demonstrează încă din timpul facultății că medicina înseamnă nu doar cunoștințe și competență, ci și empatie, solidaritate și grijă față de oameni”, a scris Rogobete.
La finalul mesajului, ministrul Sănătății a transmis că susține astfel de inițiative și i-a îndemnat pe cei care îndeplinesc condițiile pentru donare să participe la campanii.
„Ca ministru al Sănătății, susțin și încurajez astfel de inițiative și îi îndemn pe toți cei care pot dona să o facă. Donați sânge! Un gest simplu pentru voi poate însemna o viață salvată pentru altcineva”, a transmis Alexandru Rogobete.
Mult timp, termenul a fost folosit fără o definiție clară. În 2017, un grup de experți al Forumului Internațional pentru Studiul Mâncărimii a propus una, publicată în revista Acta Dermato-Venereologica. Conform acestei definiții, pielea sensibilă este un sindrom în care apar senzații neplăcute, precum înțepături, arsuri, durere, mâncărime sau furnicături, ca reacție la factori care în mod normal nu ar trebui să provoace așa ceva. Pielea poate arăta complet normală sau ușor înroșită, iar senzațiile nu se explică printr-o altă boală de piele.
Asta e partea care derutează. Nu există o leziune clară, nu există o pată la care să arăți. Există doar disconfortul, care vine și pleacă în funcție de ce întâlnește pielea.
Semnele după care o recunoștiCele mai multe persoane cu piele sensibilă descriu aceleași lucruri. Pielea se strânge după spălare. Ustură la aplicarea unor creme, mai ales a celor parfumate. Se înroșește repede la frig, la căldură sau la schimbări bruște de temperatură. Apa dură, vântul și chiar stresul pot declanșa aceleași senzații.
De multe ori, piele sensibilă înseamnă în același timp și piele uscată, pentru că o barieră cutanată slăbită pierde apa mai ușor și lasă iritanții să pătrundă mai adânc. Cele două probleme se întrețin una pe alta, iar iarna se agravează împreună.
De ce iarna e cel mai greu sezonFrigul de afară și aerul uscat din casele încălzite lovesc pielea din două direcții. Afară, vântul usucă fața și mâinile. Înăuntru, caloriferele scad umiditatea aerului, iar pielea pierde apă toată ziua, fără să-ți dai seama. Trecerea repetată de la frig la cald face ca obrajii să se înroșească mai ușor.
La asta se adaugă dușurile mai lungi și mai fierbinți, pe care le facem tocmai pentru că ne e frig. Apa fierbinte dizolvă lipidele din stratul superficial al pielii, iar pielea sensibilă resimte asta imediat.
O rutină simplă, cu cât mai puține produsePentru pielea sensibilă, regula de bază e mai puțin, nu mai mult. Fiecare produs în plus e încă o șansă de iritație.
• Spălarea se face cu apă călduță, nu fierbinte, și cu un produs fără săpun și fără parfum. Pe corp, e suficient să folosești gel doar acolo unde e nevoie.
• După duș, pielea se tamponează cu prosopul, nu se freacă.
• Crema se aplică pe pielea încă ușor umedă, în primele minute după spălare.
• Se aleg produse fără parfum adăugat și fără uleiuri esențiale, care sunt printre cei mai frecvenți iritanți din cosmetice.
• Un produs nou se introduce singur, nu împreună cu alte trei. Așa știi exact ce a provocat reacția, dacă apare una.
Înainte de a folosi un produs nou pe față, merită un test simplu. Aplică puțin pe interiorul antebrațului sau după ureche, două-trei zile la rând, și urmărește dacă apare roșeață, usturime sau mâncărime.
Protecția pentru zilele reciÎnainte de a ieși în frig, fața și mâinile au nevoie de un strat de protecție. Cremele foarte ușoare, cu mult conținut de apă, nu sunt alegerea cea mai bună pentru vânt și ger. Mai potrivite sunt unguentele și cremele bogate în lipide, care formează o peliculă pe piele și încetinesc pierderea de apă. Se aplică cu cel puțin o jumătate de oră înainte de plecare.
Pentru zonele care se crapă cel mai ușor, cum sunt mâinile, obrajii sau buzele, se potrivesc unguentele cu conținut mare de ulei, fără parfum adăugat. Un exemplu este un unguent cu 75 la sută ulei de migdale, care formează o peliculă protectoare și nu se îndepărtează ușor cu apa, așa că rezistă și la spălatul des pe mâini.
Hainele contează și ele. Fularul din lână aspră, pus direct pe piele, poate irita la fel de mult ca o cremă nepotrivită. Un strat de bumbac dedesubt rezolvă problema. Mănușile protejează mâinile de frig și de aerul uscat, iar în casă un umidificator curățat regulat poate aduce umiditatea aerului mai aproape de un nivel confortabil pentru piele.
Când e cazul să mergi la medicPielea sensibilă se poate ține sub control cu o rutină blândă și consecventă, dar nu orice reacție ține de ea. Dacă roșeața nu dispare, dacă apar coji, vezicule sau zone care zemuiesc, dacă mâncărimea te trezește noaptea sau dacă simptomele nu se ameliorează după câteva săptămâni de îngrijire atentă, e bine să consulți un medic dermatolog. În spatele lor pot exista dermatita atopică, rozaceea sau o alergie de contact, iar acestea au nevoie de un diagnostic, nu doar de o cremă nouă.
