Șapte persoane fizice și două persoane juridice, sunt cercetate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în două dosare penale pentru infracțiuni de fals intelectual, omisiunea sesizării, delapidare, tăiere fără drept de arbori, furt de arbori și a altor infracțiuni prevăzute de Codul silvic.
În cele două cauze penale, anchetatorii au desfășurat opt percheziții domiciliare și au dispus trei măsuri preventive de control judiciar față de trei dintre persoanele cercetate. Conform procurorilor aceștia au calitatea de șef de district în cadrul unui ocol silvic, șef de exploatare forestieră la cele două firme inculpate, respectiv șofer operator economic.
„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat următoarea situație de fapt:
Unul dintre inculpați, în calitate de şef al unui district silvic din județul Caraș Severin, pentru a deservi interesele a două societăți comerciale, de asemenea inculpate și controlate în fapt şi drept de aceeaşi persoană, a omis consemnarea numărului de arbori lăsaţi pe picior cu stoc zero şi a celor prejudiciaţi, deşi potrivit legii şi împrejurărilor era obligat să întocmească un act de constatare a împrejurărilor de fapt descoperite pe teren, având complice un inginer silvic, responsabil de exploatare la cele două firme”, a precizat Parchetul General.
În dosar este implicat și un șef de depozit al unui ocol silvic. El este acuzat că a vândut material lemnos de calitate superioară la preț de lemn de foc.
„Totodată, un alt inculpat, având calitatea de şef depozit în cadrul unui ocol silvic, a procedat la valorificarea unor cantităţi de material lemnos superioare celor evidenţiate în documentele justificative, precum şi la comercializarea de material lemnos de calitate superioară, consemnat în mod necorespunzător în acte ca fiind lemn de foc”, susțin procurorii.
În ceea ce privește cele două firme implicate, ancheta vizează infracțiunile de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori.
„Cu privire la cele două societăți comerciale inculpate, procurorul de caz a reținut în ordonanța de punere în mișcare a urmării penale dintr-unul din dosare infracțiunile de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori pentru un număr total de 184 de cioate”, transmit procurorii.
Prejudiciul cumulat, identificat în cele două cauze instrumentate de Secția de urmărire penală, este de peste 350.000 de lei.
Regele Philippe a luat această decizie după ce a primit angajamente oficiale din partea liderilor celor cinci partide ale coaliției de guvernare că vor face concesii pentru a ajunge la un compromis, a anunțat Palatul Regal într-un comunicat transmis vineri, după o întâlnire între monarh și Bart De Wever, scrie dpa.
Negocierile bugetare au provocat criza politică din BelgiaCriza politică a fost provocată de neînțelegerile privind bugetul Belgiei pentru 2027 și măsurile de austeritate prin care guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro până în 2029.
De Wever, un politician conservator, conduce o coaliție formată din cinci partide cu orientări politice diferite, de la stânga la dreapta.
Negocierile bugetare au ajuns într-un impas la sfârșitul săptămânii trecute, după ce partidele de dreapta și de centru-stânga nu au reușit să ajungă la un acord privind reformele fiscale. În consecință, De Wever și-a prezentat demisia luni.
Pe parcursul săptămânii, regele s-a întâlnit cu liderii partidelor pentru a încerca să depășească blocajul politic.
„Toți și-au reafirmat hotărârea de a ajunge la un acord privind o traiectorie bugetară solidă pentru următorii trei ani”, a transmis Palatul Regal.
„Regele a subliniat necesitatea găsirii unui echilibru între menținerea coeziunii sociale și stimularea creșterii economice. Fiecare lider s-a angajat să respecte spiritul compromisului și să dea dovadă de responsabilitate pentru atingerea acestui obiectiv”, se arată în comunicat.
De Wever îl va informa pe regele Philippe despre progresele negocierilor pe 16 noiembrie, potrivit Palatului Regal.
Belgia, sub presiune pentru reducerea deficitului bugetarBelgia trebuie să economisească miliarde de euro pentru a respecta regulile UE privind deficitul bugetar și datoria publică. În același timp, țara se confruntă cu presiuni pentru a majora considerabil cheltuielile pentru apărare în următorii ani, în conformitate cu planurile NATO.
Guvernul se confruntă și cu presiuni tot mai mari din partea populației și a sindicatelor, care au organizat proteste împotriva măsurilor de austeritate pregătite de autorități.
Comisia Europeană a acuzat TikTok că încalcă regulile europene privind platformele online, prin algoritmii săi de recomandare, care îi pot atrage pe utilizatori în așa-numitele „găuri de iepure”, potrivit POLITICO.
Fenomenul apare atunci când oamenii sunt conduși tot mai mult către un anumit tip de conținut, prin mai multe recomandări, uneori chiar și atunci când materialele pot avea efecte negative asupra lor.
Concluziile preliminare au fost anunțate vineri și reprezintă prima dată când Comisia Europeană se concentrează asupra sistemelor de recomandare ale unei platforme de socializare, pe care le consideră o posibilă încălcare a Actului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA).
În baza acestei legislații, companiile pot primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală. „Este prima dată când abordăm direct modelul sistemelor de recomandare bazate pe interacțiune (engagement)”, a declarat un oficial al Comisiei.
Acesta este al cincilea caz în care Comisia Europeană acuză TikTok de încălcarea regulilor UE. Până acum, însă, platforma deținută de o companie chineză nu a primit nicio amendă din partea instituției europene.
În comunicatul publicat vineri, Comisia susține că TikTok nu a evaluat suficient riscul ca utilizatorii să fie atrași în aceste „găuri de iepure” printr-un flux continuu de videoclipuri personalizate.
Printre materialele recomandate se pot afla inclusiv videoclipuri care abordează subiecte sensibile, precum sănătatea mintală sau imaginea corporală.
Investigația s-a concentrat cel mai mult asupra efectelor asupra sănătății mintale, deoarece „probele erau cele mai solide” în această privință, a explicat un alt oficial european.
Comisia spune că algoritmul continuă să recomande conținut similar, chiar dacă acesta poate fi dăunătorPotrivit Comisiei Europene, cu cât utilizatorii interacționează mai mult cu un anumit tip de conținut, chiar dacă acesta poate fi dăunător, cu atât platforma le recomandă mai multe videoclipuri de acel fel.
De asemenea, un aspect menționat de Comisie este măsurile luate până acum de TikTok pentru a limita acest fenomen nu au fost eficiente.
Unul dintre oficialii Comisiei a explicat că platforma ar trebui să acorde mai multă importanță semnalelor „explicite” transmise de utilizatori, cum este butonul „nu mă interesează”, decât indicatorilor indirecți, precum timpul petrecut pe un videoclip sau numărul de aprecieri.
Aceste date arată cât de mult interacționează utilizatorii cu materialele de pe platformă, fiind folosite de algoritm pentru a decide ce alte videoclipuri să le recomande.
Oficialul a mai spus și că soluțiile adoptate de TikTok pentru reducerea acestor riscuri trebuie să aibă efecte propriu-zise, iar măsurile din acest moment nu îndeplinesc acest criteriu.
„Opțiunea «nu mă interesează» trebuie să aibă o semnificație reală, concretă; nu ar trebui să fie doar un detaliu nesemnificativ, după care sistemul revine la vechiul mod de funcționare a recomandărilor”, a declarat reprezentantul Comisiei.
Actul privind Serviciile Digitale prevede și posibilitatea ca utilizatorii să aleagă un flux de conținut care nu este personalizat în funcție de interesele și activitatea lor. Cu toate acestea, doar 0,2% dintre utilizatorii TikTok aleg această opțiune, potrivit unuia dintre oficialii europeni.
TikTok poate evita amenda dacă propune măsuri acceptate de ComisieMomentan, compania poate analiza dovezile Comisiei Europene, își poate apăra modul de funcționare și poate propune soluții pentru problemele semnalate de autoritățile europene.
Dacă planul de remediere va fi considerat acceptabil de autoritatea de reglementare, TikTok ar putea evita aplicarea unei amenzi.
Platforma a mai reușit să încheie o investigație desfășurată în baza Actului privind Serviciile Digitale. Ancheta aceea a vizat transparența publicității, iar TikTok a ajuns la un acord cu Comisia Europeană, acceptând să ia mai multe măsuri pentru corectarea problemelor.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat într-un interviu la un post de televiziune olandez că războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, cel mai probabil, printr-un acord negociat. În plus, el este de părere că luptele nu vor duce la o victorie categorică pentru vreuna dintre părți.
„Acest gen de războaie se încheie întotdeauna cu un acord de pace, care este adesea un fel de compromis”, a spus Rutte, citat de Bloomberg.
El a afirmat că poartă discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în fiecare săptămână, subliniind că este important, în același timp, ca Trump și președintele rus Vladimir Putin să aibă o „relație bună”.
Șeful NATO a fost întrebat și despre acordul dintre Trump și Putin privind importurile de motorină rusească, afirmând că a înțeles „panica” aliaților europeni.
„Înțeleg asta, și eu am ridicat o sprânceană”, a adăugat el, potrivit sursei citate.
Rutte: Europa trebuie să rămână vigilentă și după încheierea războiuluiÎn privința conflictului dintre SUA și Iran, Rutte l-a lăudat pe Trump pentru eforturile sale de a împiedica Teheranul să construiască arme nucleare.
„Nu toate riscurile au dispărut, dar capacitățile nucleare ale Iranului sunt mult slăbite”, a precizat acesta.
În cadrul interviului pentru postul olandez, Rutte a atras atenția asupra faptului că Europa trebuie să rămână vigilentă în ceea ce privește potențialul unei agresiuni rusești chiar și după încheierea războiului din Ucraina.
„Amenințarea rusă nu se manifestă direct la granița noastră în acest moment, deoarece mulți dintre acei soldați sunt ocupați în Ucraina. Dar dacă războiul se va termina, atunci imensa lor armată nu va rămâne acolo doar pentru a fi o armată imensă”, a mai spus șeful NATO.
Maia Sandu a făcut precizările vineri, 6 noiembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate.
Potrivit Maiei Sandu, ultimele evaluări arată că datele a peste 450.000 de cetățeni au fost accesate în urma incidentului.
Persoanele vizate urmează să fie informate de Agenția de Guvernare Electronică (AGE).
Atacul a exploatat o vulnerabilitateAtacul a vizat infrastructura administrată de AGE și a fost posibil prin exploatarea unei vulnerabilități a unei aplicații care permitea accesul la registrele mai multor instituții ale statului. Atacatorii au folosit date de identificare pentru a pătrunde în sistem și au extras informații pe care ulterior le-au utilizat pentru a obține dosare mai complete despre cetățeni.
Maia Sandu a explicat că problema a fost una structurală: sistemele verificau aplicația care solicita datele, dar nu și identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de a accesa informațiile.
În acest mod, o singură aplicație vulnerabilă a permis accesul la registrele a cel puțin zece instituții.
Ce informații au fost accesateSandu a dat asigurări că atacul nu a compromis integritatea datelor bancare ale cetățenilor și că informațiile extrase nu permit accesarea directă a conturilor.
Totuși, datele personale ar putea fi folosite în tentative de înșelăciune.
Printre informațiile accesate se numără și coduri IBAN, care, combinate cu alte date personale, ar putea fi folosite de infractori pentru a câștiga încrederea victimelor.
Aceștia s-ar putea prezenta drept reprezentanți ai unor bănci sau instituții publice și ar putea solicita parole, coduri de autentificare ori alte informații confidențiale.
Șefa statului a precizat că băncile vor fi informate despre persoanele ale căror date au fost accesate ilegal.
Recomandări pentru cetățeniAutoritățile le recomandă cetățenilor să nu ofere prin telefon sau mesaje parole, coduri de autentificare sau alte informații bancare confidențiale.
În cadrul briefingului, Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea unor schimbări în modul în care sunt administrate și protejate sistemele informatice ale statului.
Un grup de lucru, condus de premier, urmează să propună soluții pentru remedierea problemelor de securitate cibernetică.
Scurt contextAtacul asupra sistemelor guvernamentale din Republica Moldova a avut loc în octombrie și a vizat mai multe servicii digitale ale statului.
Inițial, autoritățile au estimat că au fost extrase seturi de date asociate cu aproximativ 750.000 de numere de identificare, însă această cifră nu reprezenta neapărat numărul persoanelor direct afectate.
Constantin Toma a anunțat vizită liderilor liberali de la Buzău. Primarul social-democrat a vorbit despre un schimb de experiență între foști și actuali primari.
„Schimb de experiență între un fost și doi actuali primari. Administrație pentru oameni, pentru comunități. Mulțumesc pentru vizită, Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu!”, a transmis Constantin Toma pe Facebook.
Constantin Toma este în conflict cu conducerea PSDConstantin Toma este în conflict cu conducerea PSD, așa că vizita liderilor liberali ar putea fi interpretată drept o apropiere de PNL.
Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a anunțat recent că nu mai dorește să candideze din partea PSD pentru un nou mandat la viitoarele alegeri. Atunci, el a spus că prima sa opțiune este o candidatură independentă.
Constantin Toma a demisionat din funcțiile de conducere din PSDConstantin Toma a anunțat, la începutul lunii iunie, că și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD. Este vorba despre funcția de președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și cea de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.
Într-un mesaj publicat pe Facebook la momentul respectiv, edilul Buzăului a legat atitudinea conducerii locale a PSD și a unei părți dintre consilierii locali social-democrați de criticile pe care le-a formulat la adresa conducerii centrale a partidului.
„Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă”, a scris Constantin Toma în iunie, în momentul în care și-a anunțat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în PSD.
La ultimele două rânduri de alegeri locale, Constantin Toma a fost ales primar al municipiului Buzău cu scoruri covârșitoare: 78%, respectiv 67% din voturi. Următoarele alegeri locale vor avea loc în 2028.
Programul de subvenționare anunțat vineri încurajează demersurile românilor pentru instalarea de capacități pentru stocarea energiei electrice, o necesitate cu atât mai mult conștientizată de la debutul stării de alertă energetică din cauza secetei care a afectat debitele Dunării, respectiv producția de energie în hidrocentrale, dar și cea nucleară, din cauza deficitului de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă.
Administrația Fondului pentru Mediu deschide, începând cu data de 16 noiembrie 2026, ora 10:00 și până în data de 20 noiembrie 2026, ora 23:59, sesiunea de validare a instalatorilor care doresc să participe în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile, în vederea acumulării necesarului pentru consum propriu şi livrării surplusului energetic în reţeaua naţională, după cum a transmis instituția vineri, printr-un comunicat de presă.
„Așa cum am menționat în cadrul conferinței de presă, susținută alături de doamna ministru Natalia Intotero, Programul Sisteme de stocare a energiei electrice va demara la jumătatea lunii noiembrie, cu etapa de validare a instalatorilor, urmată de deschiderea înscrierilor pentru persoanele fizice. Prin acest program, ne propunem să oferim unui număr cât mai mare de beneficiari oportunitatea de a investi în sisteme de stocare, de a utiliza mai eficient energia produsă din surse regenerabile și de a avea un control mai bun asupra propriului consum. În același timp, aceste investiții contribuie la creșterea autonomiei energetice și la reducerea presiunii asupra rețelei electrice.”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Documentele necesareSursa: AFM
Înscrierea instalatorilor în program și transmiterea documentelor în vederea validării se realizează prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziția acestora pe pagina de internet a AFM.
Dosarul de validare a instalatorului va cuprinde următoarele documente:
Potrivit oficialilor AFM, pentru implementarea programului este alocat un buget de 400 de milioane de lei, destinat finanțării sistemelor de stocare a energiei electrice și creșterii gradului de valorificare a energiei produse din surse regenerabile.
Finanțarea acordată va acoperi maximum 75% din valoarea totală a proiectului, fără a depăși 15.000 de lei, TVA inclusă, exclusiv pentru cheltuielile eligibile prevăzute în ghidul de finanțare, în condițiile unui standard maxim de cost eligibil de 1.500 lei/kWh capacitate de stocare instalată, TVA inclusă.
De asemenea, persoanele fizice se vor putea înscrie în cadrul programului începând cu data de 20 noiembrie 2026, ora 10:00 și până în data de 25 noiembrie, ora 23:59, prin completarea cererii de finanţare descărcate din aplicaţie şi încărcarea următoarelor documente:
Criteriile de eligibilitate, atât pentru validarea instalatorului, cât și pentru înscrierea persoanelor fizice, referitoare la conținutul dosarului de validare, respectiv a dosarului de înscriere și alte informații privind depunerea acestora se regăsesc în Ghidul de finanțare, disponibil pe site-ul www.afm.ro.
Florin Manole a anunțat, într-o postare pe Facebook, că integrarea tinerilor pe piața muncii și accesul la primul loc de muncă reprezintă priorități pentru următoarea perioadă.
Ministrul a precizat că obiectivele vor fi susținute prin măsuri concrete și prin intervenții coordonate ale unor proiecte finanțate din fonduri europene.
În acest sens, Florin Manole a discutat cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, despre modul în care vor fi valorificate trei inițiative: SMART SPO, STEP UP – Primul loc de muncă și SCI 2000.
Potrivit ministrului, proiectele vor funcționa complementar, astfel încât sprijinul să înceapă de la identificarea tinerilor și a persoanelor vulnerabile și să continue prin consiliere, formare profesională și integrare în muncă.
„Integrarea tinerilor pe piața muncii și accesul la primul loc de muncă sunt priorități pe care vreau să le susținem în următoarea perioadă, prin măsuri concrete și intervenții coordonate ale proiectelor pe care le avem finanțate din fonduri europene”, a transmis Florin Manole.
Ministrul Muncii a subliniat și importanța colaborării cu reprezentanții instituțiilor europene pentru valorificarea acestor proiecte și transformarea lor în oportunități pentru beneficiarii din România.
„Mă bucur că avem un aliat la Bruxelles și vrem să transformăm această colaborare în oportunități reale pentru România, în special pentru tinerii care au nevoie de sprijin pentru a-și începe parcursul profesional”, a mai transmis oficialul.
Deocamdată, ministrul nu a prezentat un calendar concret al măsurilor și nici numărul beneficiarilor vizați de cele trei proiecte.
„Nunta lui Figaro” are loc vineri la Opera Națională București, de la ora 18:30.
„O zi, o nuntă, nenumărate intrigi și un joc al seducției în care nimic nu este ceea ce pare”, anunță organizatorii.
Un spectacol sonor la Opera NaționalăPe muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart, va fi prezentată publicului povestea de iubire dintre Figaro și Susanna.
Nici intrigile nu stau de parte de sala de spectacol: contele Almavila devine o amenințare pentru relația dintre cei doi, iar contesa, Marcellina, Cherubino și ceilalți participanți adaugă noi complicații unei zile în care nimeni nu mai pare să dețină controlul.
De la celebra arie „Non più andrai” până la emoționanta „Dove sono”, fiecare moment dezvăluie noi nuanțe ale iubirii, fidelității și fragilității umane.
Mai multe informații despre spectacol sunt disponibile pe site-ul Operei Naționale.
Black Friday la teatru, în ConstanțaTeatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” anunță reduceri de până la 50% la biletele achiziționate de Black Friday, în perioada 6 noiembrie 2026, începând cu ora 07:00, și până pe 8 noiembrie 2026, la ora 24:00.
Instituția anunță că inițiativa are scopul de a promova cultura, dar și de a oferi unui număr cât mai mare de spectatori posibilitatea de a se bucura de întâlnirea cu scena.
În 1968, Irene Papas era deja o figură importantă a cinematografiei internaționale. Născută în Grecia, actrița devenise cunoscută pentru interpretările sale intense și pentru prezența impunătoare pe ecran. Jucase în „Electra”, filmul regizat de Michael Cacoyannis în 1962, și în „Zorba Grecul”, producția din 1964 în care apărea alături de Anthony Quinn.
Pentru „L’Odissea”, regizorul Franco Rossi a ales-o să o interpreteze pe Penelopa, soția lui Ulise, care își așteaptă soțul întors din războiul troian. În rolul regelui Itacăi a fost distribuit actorul iugoslav Bekim Fehmiu, devenit ulterior cunoscut și publicului internațional.
Penelopa reprezintă unul dintre personajele esențiale ale epopeii. În absența soțului, ea trebuie să-și apere casa, familia și poziția în fața pretendenților care îi cer să se recăsătorească.
Serialul începea cu Penelopa, nu cu aventurile lui UliseUna dintre particularitățile producției din 1968 este felul în care Franco Rossi a construit începutul poveștii. Primul episod acordă o atenție deosebită situației din Itaca, unde Penelopa și Telemah încearcă să facă față presiunilor pretendenților.
Ulise apare abia spre sfârșitul episodului, pe o plută, în timp ce soția sa este prezentată încă de la început drept un personaj central.
Această alegere respectă, în linii mari, structura epopeii lui Homer. „Odiseea” începe cu situația dificilă din casa lui Ulise și cu intervențiile zeiței Atena, iar aventurile eroului sunt relatate pe larg mai târziu.
Filmările au ajuns în Iugoslavia. Irene Papas a fost intervievată la Zagreb„L’Odissea” a fost o coproducție europeană realizată cu participarea televiziunii italiene RAI și a producătorului Dino De Laurentiis. Proiectul a reunit echipe și actori din mai multe țări, într-o perioadă în care asemenea producții istorice necesitau investiții importante.
O parte dintre filmări s-au desfășurat în Italia, iar alte secvențe au fost realizate în Iugoslavia. La 21 septembrie 1967, jurnalistul Carlo Mazzarella a vizitat platourile studiourilor Jadran Film din Zagreb, unde a realizat un reportaj despre serial.
Materialul păstrat în arhiva RAI include discuții cu regizorul Franco Rossi și cu Irene Papas. Este o mărturie valoroasă despre realizarea producției, surprinsă chiar în timpul filmărilor.
A fost filmat în culori, dar italienii l-au văzut în alb-negruUnul dintre cele mai surprinzătoare detalii despre „L’Odissea” este legat de tehnologia televiziunii. Serialul a fost realizat în culori, o alegere ambițioasă pentru o producție televizată europeană a anilor ’60.
În Italia, însă, transmisiunile regulate de televiziune color aveau să înceapă abia în 1977. Astfel, telespectatorii care au urmărit premiera din 1968 au văzut producția în alb-negru, în ciuda eforturilor depuse pentru costume, decoruri și imaginea color.
Cele opt episoade au fost difuzate de RAI între 24 martie și 5 mai 1968. Serialul a devenit una dintre producțiile importante din istoria televiziunii italiene și a rămas un reper pentru adaptările europene ale literaturii clasice.
Mario Bava, Carlo Rambaldi și monstrul PolifemDincolo de distribuție, serialul a atras atenția și prin echipa responsabilă de efectele speciale. Printre numele implicate s-au aflat Mario Bava și Carlo Rambaldi, doi artiști care aveau să devină celebri în cinematografia fantastică.
Mario Bava, cunoscut ulterior drept unul dintre maeștrii cinematografiei horror italiene, a contribuit la realizarea episodului dedicat ciclopului Polifem. Carlo Rambaldi avea să câștige ulterior premii Oscar pentru efectele sale speciale, inclusiv pentru contribuția la realizarea celebrului extraterestru din „E.T.”.
Pentru spectatorii anului 1968, întâlnirea lui Ulise cu uriașul cu un singur ochi reprezenta una dintre marile provocări vizuale ale adaptării.
Un mare poet italian deschidea fiecare episodProducătorii au apelat și la Giuseppe Ungaretti, unul dintre cei mai importanți poeți italieni ai secolului XX. Acesta introducea episoadele recitând versuri din Homer, oferind serialului o dimensiune literară aparte.
Prezența poetului sublinia ambiția realizatorilor de a aduce epopeea antică în casele telespectatorilor fără să piardă legătura cu textul original.
Serialul combina astfel interpretarea actorilor, decorurile istorice, efectele speciale și poezia, într-o formulă rar întâlnită în televiziunea vremii.
De la Irene Papas la Anne Hathaway, Penelopa continuă să fascinezeIrene Papas a murit în 2022, la vârsta de 96 de ani, lăsând în urmă o carieră impresionantă în cinematografia europeană și internațională. Interpretarea Penelopei din „L’Odissea” rămâne una dintre aparițiile sale importante în adaptările mitologiei grecești.
Aproape șase decenii mai târziu, Anne Hathaway a preluat același personaj în „The Odyssey”, filmul lui Christopher Nolan, alături de Matt Damon în rolul lui Ulise.
Cele două producții aparțin unor epoci cinematografice foarte diferite, dar pornesc de la aceeași poveste: o femeie care își așteaptă soțul timp de douăzeci de ani și care trebuie să-și apere familia în absența acestuia.
Penelopa lui Homer oferă și azi actrițelor un personaj complex, în care răbdarea, inteligența și hotărârea au aceeași importanță ca aventurile eroice ale lui Ulise.
Premierul Luca Niculescu a convocat, astăzi, la Palatul Victoria, Comitetul Interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați SA și Liberty Tubular Products Galați SA.
Potrivit unui comunicat, discuțiile au avut ca scop găsirea unor soluții pentru salvarea locurilor de muncă și menținerea capacităților de producție ale Combinatului Siderurgic de la Galați.
În cadrul ședinței, coordonate de viceprim-ministrul Marian Neacșu, administratorii concordatari au prezentat noul plan de restructurare a Combinatului.
Pentru că acest combinat este important pentru economia țării, iar Guvernul vrea să îl salveze, Comitetul le-a recomandat creditorilor să aprobe planul.
Pentru a proteja locurile de muncă ale celor 2.400 de angajați activi, Ministerul Muncii va prelungi cu șase luni perioada în care salariile acestora sunt plătite din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În cele șase luni, va avea loc procedura de negociere cu cei cinci mari investitori interesați de preluarea combinatului. Dintre aceștia, trei au analizat deja posibilitatea de a investi în unitatea de la Galați.
Aprobarea planului de restructurare înainte de termenul-limită de 9 noiembrie ar putea împiedica intrarea Combinatului Siderurgic Galați în faliment.
Guvernul avertizează că falimentul ar duce la închiderea unui combinat important pentru economia țării, la pierderi economice și la concedierea angajaților.
AEMME Publishing își consolidează echipa de leadership prin numirea Tetianei Borysenko în funcția de Publisher și a lui George Man în funcția de Director of Communication, Public Relations and Events.
Tetiana Borysenko, Publisher al Vogue România, va coordona dezvoltarea de business și strategia comercială a publicației, având un rol esențial în definirea creșterii sale pe termen lung și a poziționării pe piață. Responsabilitățile sale vor include stabilirea priorităților comerciale, dezvoltarea unor parteneriate strategice și construirea unor relații solide cu branduri de top și actori-cheie din industrie. Va contribui la crearea unui model de business sustenabil, care să echilibreze ambițiile comerciale cu standardele globale Vogue, consolidând totodată influența, relevanța și poziția publicației în peisajul media din România.
George Man, Director of Communication, Public Relations and Events, va coordona strategia de comunicare a Vogue România, relațiile publice și platforma de evenimente și parteneriate strategice, conturând prezența publică a brandului și consolidând relațiile acestuia cu industriile creative, de modă și beauty. Rolul său se va concentra pe creșterea vizibilității brandului, dezvoltarea unor relații solide cu actori-cheie din cultură și industrie, precum și pe poziționarea Vogue România ca o voce influentă în peisajul creativ al țării. Va contribui la dezvoltarea unei identități distincte și relevante cultural, ancorate autentic în contextul local și strâns conectate la universul global Vogue.
De asemenea, Alina Isar este numită Head of Advertising Sales și va coordona strategia de vânzări de publicitate a publicației, contribuind la creșterea veniturilor și la dezvoltarea unor relații pe termen lung cu partenerii. Responsabilitățile sale vor include extinderea portofoliului de publicitate, dezvoltarea propunerilor comerciale integrate și construirea unor parteneriate care să alinieze obiectivele clienților cu poziționarea distinctă și autoritatea Vogue. Rolul său va susține succesul comercial pe termen lung al publicației, respectând identitatea și standardele globale care definesc Vogue.
„Construim Vogue România alături de profesioniști ale căror experiențe se completează și care împărtășesc aceeași ambiție pentru acest brand. Aceste numiri reprezintă un pas important în dezvoltarea unei publicații conectate la comunitatea creativă locală și la universul internațional Vogue. Ne dorim să oferim publicului o perspectivă distinctă asupra modei și culturii din România”, declară Mario Antico, CEO AEMME Publishing.
Echipa editorială completă a Vogue România va fi anunțată în curând.
DESPRE VOGUE
Vogue este locul în care moda întâlnește cultura. Situat la intersecția dintre stil, artă și societate, brandul susține vizionarii creativi și ghidează dialogul global prin storytelling vizual de excepție.
Serviciul Român de Informații (SRI), prin Brigada Antiteroristă, a efectuat verificările specifice în urma alertelor cu bombă care au vizat în ultimele zile mai multe zboruri, inclusiv curse cu destinația București. Până în prezent, amenințările nu s-au confirmat și nu au fost descoperite dispozitive explozive, a transmis vineri instituția.
„Înțelegem îngrijorarea provocată de amenințările cu bombă care au vizat în ultimele zile mai multe zboruri din toată Europa, inclusiv curse cu destinația București. Fiecare sesizare este evaluată cu seriozitate. Controalele aeronavelor, debarcarea pasagerilor sau reverificarea bagajelor sunt măsuri de precauţie pentru protejarea pasagerilor, iar activarea acestor proceduri nu înseamnă că a fost confirmată existenţa unei bombe”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.
El a punctat faptul că traficul pe Aeroportul Henri Coandă s-a desfăşurat în condiţii de siguranţă în toate aceste zile și a subliniat că eventualele verificări suplimentare pot produce întârzieri, pot perturba traficul, dar precizează că au ca scop siguranţa fiecărui pasager.
„Revendicările care circulă în spațiul public nu reprezintă dovezi privind originea amenințărilor, așa cum spuneam, investigațiile sunt în derulare și sunt coordonate între mai multe state și autorități. Îi îndemnăm pe pasager să-și păstreze calmul, să urmărească informările autorităților și ale companiilor aeriene și să respecte indicațiile personalului”, a mai transmis SRI.
Numeroase zboruri au fost vizate, în ultimele zile, de ameninţări cu bombă, inclusiv în România.
Vineri, un avion TAROM care operează cursa Praga-București a fost vizat de o amenințare cu bombă, care s-a dovedit a fi falsă.
Cea de-a XVI-a ediție a Bucharest Jewish Film Festival (BJFF) are loc între 8 și 12 noiembrie, la București, sub tema „Minți în mișcare”. Festivalul propune publicului șapte filme care explorează istoria, identitatea, memoria, cultura și experiențele umane din perspective diferite.
Printre titlurile anunțate se numără documentare despre Sigmund Freud, Paul Celan și întâlnirea dintre fiul comandantului lagărului de la Auschwitz și o supraviețuitoare a Holocaustului.
Evenimentul este organizat de Asociația Semper Culturalia, în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, cu sprijinul Ambasadei Statului Israel în România și al Forumului Cultural Austriac București.
Proiecțiile sunt programate în fiecare seară, de la ora 18:00, la Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) din București, pe strada Popa Soare nr. 18. Accesul se face pe bază de înscriere prealabilă.
Documentar despre relația dintre Paul Celan și Ingeborg BachmannUnul dintre momentele speciale ale festivalului este programat pe 9 noiembrie, în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac București.
Publicul va putea vedea două producții dedicate unor personalități importante ale culturii europene.
Primul film, „Die Geträumten (The Dreamed Ones)”, în regia lui Ruth Beckermann, readuce în atenție corespondența dintre poeții Paul Celan și Ingeborg Bachmann și povestea lor de dragoste, marcată de pasiune, suferință și numeroase contradicții.
Realizat în 2016, documentarul are 90 de minute și se află la granița dintre documentar, ficțiune și spectacol teatral.
Doi tineri actori, Anja Plaschg și Laurence Rupp, citesc scrisorile celor doi scriitori într-un studio de înregistrări. Treptat, emoțiile și tensiunile din corespondență se transferă asupra interpreților, iar filmul creează o legătură între povestea celor doi poeți și experiențele generațiilor actuale.
Paul Celan s-a născut la Cernăuți, într-o familie evreiască, și și-a pierdut ambii părinți în Holocaust. Relația sa cu Ingeborg Bachmann a început în 1948 și s-a încheiat odată cu moartea poetului, în 1970.
Documentar despre Sigmund Freud, în premieră în RomâniaTot pe 9 noiembrie va fi prezentat „Outsider. Freud”, documentarul regizorului israelian Yair Qedar, aflat în premieră în România. Filmul are 66 de minute și propune o incursiune în viața și opera fondatorului psihanalizei.
Realizată în patru acte, producția îmbină animația, visele și perspectivele unor psihanaliști cunoscuți. Documentarul urmărește experiențele de marginalizare ale lui Freud în calitate de evreu la Viena, în perioada ascensiunii lui Hitler, și modul în care acestea i-au influențat teoriile și viața personală.
Filmul analizează, de asemenea, relația lui Freud cu iudaismul și contribuția sa la dezvoltarea psihanalizei.
Proiecția va fi urmată de o discuție online cu regizorul Yair Qedar, realizator de documentare, producător și jurnalist israelian. Acesta este cunoscut și pentru proiectul cinematografic „The Hebrews”, o serie de documentare biografice dedicate unor personalități ale literaturii ebraice și ale gândirii evreiești.
Povestea fiului comandantului de la Auschwitz, față în față cu o supraviețuitoare a HolocaustuluiUn alt titlu important din selecția festivalului este documentarul „The Commandant’s Shadow”, care urmărește întâlnirea dintre Hans Jürgen Höss, fiul comandantului lagărului de concentrare și exterminare de la Auschwitz, Rudolf Höss, și Anita Lasker-Wallfisch, supraviețuitoare a Holocaustului.
La aproximativ opt decenii după atrocitățile de la Auschwitz, cei doi se întâlnesc în locuința Anitei, la Londra. Hans Jürgen Höss a avut o copilărie în vila familiei, aflată chiar în apropierea lagărului, în timp ce Anita Lasker-Wallfisch a luptat pentru supraviețuire în interiorul acestuia.
Documentarul aduce în atenție și experiențele copiilor celor doi protagoniști, Kai Höss și Maya Lasker-Wallfisch, și felul în care crimele generațiilor anterioare își lasă amprenta asupra urmașilor. Filmul include fragmente din autobiografia lui Rudolf Höss, scrisă înainte de execuția sa.
Producția ridică întrebări despre vinovăție, iertare, responsabilitate și memoria Holocaustului, dar și despre posibilitatea reconcilierii prin confruntarea sinceră cu trecutul.
Documentarul „Hora”, prezentat în prezența regizoruluiPe 11 noiembrie, în parteneriat cu Ambasada Statului Israel în România, festivalul va prezenta documentarul „Hora”, realizat de regizorul israelian Avi Weissblei, care va participa personal la proiecție.
Filmul urmărește transformarea horei dintr-un dans popular într-un simbol al identității naționale israeliene și explorează rolul tradițiilor culturale în construirea unei identități colective.
UPDATE: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi primită luni, 9 noiembrie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială.
Întâlnirea este programată la ora 15:30 și face parte dintr-o vizită mai amplă pe care șefa Comisiei Europene o efectuează în regiunea Mării Negre.
Știrea inițială: Ursula von der Leyen ar urma să viziteze România și Bulgaria după participarea la summitul climatic COP din Turcia, potrivit Politico, care citează trei oficiali ai Comisiei Europene familiarizați cu planurile.
„În prezent, este cea mai periculoasă rută maritimă din lume, cu cele mai multe victime”, a declarat pentru Politico unul dintre oficiali, care a vorbit sub protecția anonimatului.
În luna octombrie, nouă nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar aproximativ 34 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți, potrivit Reuters.
România a avertizat că atacurile fac parte din intensificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Bulgaria a evitat să acuze oficial Moscova, menționând în schimb că dronele provin din „direcția estică”.
Detaliile programului Ursulei von der Leyen sunt încă puține, iar unele cabinete ale comisarilor europeni nu au fost informate despre vizita planificată.
De asemenea, nu este clar dacă președinta Comisiei Europene va fi însoțită de alți oficiali europeni, precum președintele Consiliului European, António Costa, sau șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Planurile vizitei apar în contextul în care aliații NATO intensifică misiunile de supraveghere deasupra Mării Negre, în urma atacurilor asupra navelor comerciale.
Ucraina nu a primit 16 miliarde de dolari din asistența americană stabilită prin acorduri și decizii anterioare, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Kyiv Post.
Liderul de la Kiev susține că țara sa trebuie să continue să ceară sprijin militar suplimentar din partea Statelor Unite, chiar dacă aceste solicitări ar putea provoca revoltă la Washington.
Într-un interviu acordat postului ucrainean TSN, Zelenski a spus că Ucraina nu are altă opțiune decât să-și consolideze apărarea atât timp cât continuă războiul la scară largă declanșat de Rusia.
Potrivit președintelui, Kievul trebuie să-și adapteze strategia de dialog cu Washingtonul, având în vedere schimbările din politica americană. Este important ca Ucraina să păstreze sprijinul bipartizan de care beneficiază în SUA, spune el.
„Ucraina trebuie să se orienteze către o nouă infrastructură politică în SUA – și trebuie să o facă rapid. Trebuie să consolidăm sprijinul bipartizan de care beneficiem deja. Având în vedere modificarea raportului de forțe, trebuie să ne structurăm corect dialogul”, a declarat Zelenski.
Liderul de la Kiev a mai spus că schimbările din mediul politic american ar putea ajuta, într-o oarecare măsură, la obținerea unui ajutor nou din partea Statelor Unite.
Zelenski cere recuperarea celor 16 miliarde de dolariDe altfel, președintele ucrainean le-a cerut oficialilor de la Kiev să ridice în discuțiile cu partenerii americani problema celor 16 miliarde de dolari care au fost convenite înainte, dar care nu au ajuns în Ucraina.
„Trebuie să semnalăm faptul că, din acordurile și deciziile anterioare, 16 miliarde au fost reținute și nu au fost oferite Ucrainei”, a spus acesta.
El a punctat că Ucraina este recunoscătoare pentru ajutorul primit până acum, considerând totuși că trebuie să insiste pentru a obține și fondurile promise.
„Suntem recunoscători pentru tot ceea ce am primit, dar Ucraina ar trebui, cel puțin, să lupte pentru a obține aceste fonduri”, a adăugat președintele.
„Ucraina trebuie să lupte, nimeni din SUA nu ar trebui să se simtă ofensat”, a afirmat liderul ucrainean.
El a mai precizat că unii lideri europeni i-au sfătuit pe oficialii ucraineni să nu-și ceară scuze atunci când solicită asistență militară.
În cântul al IV-lea din „Odiseea”, Telemah ajunge la Sparta, însoțit de Pisistrate, fiul lui Nestor. Cei doi sunt primiți în palatul regelui Menelau, soțul Elenei din Troia, iar luxul reședinței îi impresionează imediat.
Homer descrie strălucirea bronzului, aurului, argintului, chihlimbarului și fildeșului. Telemah este atât de uimit, încât compară splendoarea palatului cu cea a locuinței lui Zeus din Olimp. Menelau îi răspunde că niciun muritor nu poate rivaliza cu bogăția zeului suprem, dar recunoaște că și-a adunat averea în urma unor călătorii îndelungate.
De unde provenea averea regelui Spartei?După încheierea războiului troian, Menelau nu se întoarce imediat acasă. Călătorește timp de mai mulți ani și ajunge în ținuturi îndepărtate, de unde adună bogății.
În relatarea sa către Telemah, regele amintește Ciprul, Fenicia, Egiptul, Etiopia, Sidonul și alte regiuni. Aceste călătorii îl transformă într-un conducător foarte înstărit, posesor al unor obiecte de lux și al unor metale prețioase.
Menelau nu este prezentat ca un negustor în sensul modern al cuvântului. Bogăția sa este asociată cu expedițiile, darurile, schimburile dintre conducători și resursele acumulate în lumea aristocratică a epopeii.
Cadoul de lux pe care Menelau i-l oferă lui TelemahO dovadă a bogăției regelui apare în episodul darurilor pregătite pentru Telemah. Menelau îi oferă un vas de argint cu margini de aur, lucrat cu măiestrie, pe care îl primise la rândul său de la regele Sidonului.
În lumea descrisă de Homer, asemenea obiecte aveau o semnificație care depășea valoarea materială. Darurile consolidau relațiile dintre conducători, exprimau respectul față de oaspeți și puteau deveni simboluri ale prestigiului unei familii.
Ospitalitatea era o obligație fundamentală a aristocrației homerice, iar un rege bogat își demonstra statutul și prin generozitatea față de cei care îi treceau pragul.
Ulise era și el foarte bogat. Câte turme de animale avea?Deși Menelau impresionează prin luxul palatului, Ulise este prezentat la rândul său ca un conducător cu o avere considerabilă.
În cântul al XIV-lea, porcarul Eumeu descrie bogățiile stăpânului său. Ulise deținea pe continent câte douăsprezece turme de vite, oi, porci și capre, la care se adăugau animalele crescute pe insula Itaca.
Pentru lumea homerică, asemenea efective reprezentau o sursă majoră de bogăție. Animalele asigurau hrană, puteau fi oferite ca daruri și erau sacrificate în cadrul ritualurilor religioase.
Această avere explică de ce ospețele organizate de pretendenții Penelopei reprezentau o problemă atât de gravă. Tinerii nobili consumau zilnic resursele gospodăriei lui Ulise, în timp ce proprietarul era considerat dispărut.
Alcinoos, regele care avea câini de aur și argintMenelau nu este singurul conducător al cărui palat impresionează prin lux. În cântul al VII-lea, Homer descrie reședința lui Alcinoos, regele feacilor, poporul care îl ajută pe Ulise să ajungă în Itaca.
Palatul are pereți strălucitori, porți de aur și stâlpi de argint. La intrare se află câini din aur și argint, realizați de zeul Hefaistos, despre care poetul spune că sunt nemuritori și nu îmbătrânesc. Reședința este înconjurată de grădini extraordinare, în care cresc pomi fructiferi și viță-de-vie. Fructele se coc în diferite perioade ale anului, iar abundența pare nesfârșită.
Descrierea îmbină luxul aristocratic cu elemente fantastice, astfel încât averea lui Alcinoos nu poate fi comparată direct cu proprietățile unui rege obișnuit.
Cine era, până la urmă, cel mai bogat?Homer nu oferă un clasament al averilor și nici informații suficiente pentru a calcula valoarea bunurilor deținute de fiecare conducător.
Menelau este însă unul dintre cei mai puternici candidați la titlul de cel mai bogat personaj muritor din „Odiseea”, datorită descrierii explicite a palatului său și a bogățiilor acumulate în timpul călătoriilor. Ulise impresionează prin proprietățile și turmele sale, în timp ce Alcinoos locuiește într-un palat aproape supranatural, unde obiectele prețioase și minunile divine se întâlnesc la fiecare pas.
Pentru Homer, bogăția unui rege însemna mult mai mult decât acumularea unor obiecte scumpe. Ea reflecta puterea familiei, prestigiul conducătorului, capacitatea de a primi oaspeți și locul ocupat în societate. Imaginea lui Telemah, rămas fără cuvinte în fața palatului lui Menelau, dovedește că luxul putea impresiona chiar și pe cineva crescut în familia unui rege.
Terenul pe care a fost construită Casa Iorga din Saranda i-a fost dăruit lui Nicolae Iorga de către Regele Albaniei, Ahmed Zogu, încă din 1932. Mai apoi, Iorga a împroprietărit statul român cu terenul de pe malul Mării Ionice, sub formă de donație.
Pe acel teren a fost ridicat Institutul Român din Albania. În 1992, casa a fost vândută unui privat.
Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, s-a întâlnit vineri cu omologul său din Albania, Ferit Hoxha. Pe agenda discuțiilor a fost și Casa Iorga din Saranda.
„Împărtășim obiectivul comun de a readuce „Casa Iorga” din Saranda în proprietatea statului român, astfel încât să redevină cât mai curând simbolul prieteniei noastre”, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, printr-o postare pe Facebook.
Cum poate România să reintre în posesia Casei IorgaO hotărâre judecătorească din Albania spune că proprietarul de drept este statul român, dar, nici după 20 de ani, Casa Iorga nu a fost retrocedată.
Și ministrul precedent de Externe, Oana Țoiu, promitea public în luna mai că statul român va reintra în posesia proprietății din Saranda. Până la plecarea din Guvern, fostul ministru nu a reușit să își respecte promisiunea.
Vineri, Dan Neculăescu a discutat față în față cu ministrul de Externe albanez, la București, pentru a demara toate procedurile necesare. Despre discuții, oficialul român a spus că au fost excelente.
„Am stabilit deja pașii următori pentru atingerea acestui obiectiv”, a mai spus șeful MAE.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Structura Centrală au anunțat că 15 inculpați au fost reținuți și că s-a dispus măsura controlului judiciar față de un alt inculpat, Cei reținuți sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism, iar un polițist este cercetat pentru favorizarea făptuitorului și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.
DIICOT a precizat într-un comunicat de presă că în urma perchezițiilor desfășurate joi în București, Ilfov și Buzău au fost ridicate sume importante de bani, dar șase mașini de lux pentru care instituit sechestru.
„Pe parcursul perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Buzău, au fost găsite și ridicate sumele de aproximativ 90.000 euro și 44.000 de lei , înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, bijuterii și monede, mai multe arme albe, precum și alte mijloace de probă. De asemenea, a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra a 6 autoturisme de lux (două SUV-uri, trei limuzine și o mașină supersport)”, a transmis DIICOT.
Propunere de arestare preventivă la Tribunalul BucureștiVineri, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a 14 dintre inculpații reținuți. Față de un alt inculpat (agent de poliție), procurorii DIICOT – Structura Centrală au luat măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.
Activitățile judiciare sunt realizate împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane.
Prevederile sunt cuprinse în Ordinul nr. 1389 din 5 noiembrie 2026, semnat de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marcel-Alexandru Stoica, prin care sunt aprobate instrucțiunile de aplicare a articolului 301 din Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Documentul clarifică regimul juridic al balcoanelor închise fără autorizație, posibilitatea intrării ulterioare în legalitate, termenele de prescripție pentru sancțiuni și obligațiile fiscale ale proprietarilor.
Închiderea balconului nu transformă apartamentul într-o construcție ilegalăUna dintre principalele clarificări din ordin privește impozitul pe clădiri.
Instrucțiunile fac distincție între imobilele construite integral fără autorizație și clădirile edificate legal asupra cărora au fost realizate ulterior intervenții punctuale, precum închiderea balcoanelor.
Potrivit documentului, aceste lucrări nu schimbă situația juridică a clădirii în ceea ce privește legalitatea edificării inițiale și nu justifică încadrarea întregului imobil în categoria construcțiilor realizate fără autorizație.
Direcțiile de taxe și impozite nu au temei legal„În consecință, majorarea impozitului stabilită prin alin. (11) nu este aplicabilă, pentru închiderea balcoanelor în clădirile construite în mod legal”, se arată în instrucțiunile aprobate prin ordin.
Documentul oferă și un exemplu pentru a explica disproporția unei asemenea măsuri: dublarea impozitului pentru un apartament legal de 70 – 80 de metri pătrați, ca urmare a unei modificări neautorizate de numai 3 – 4 metri pătrați, cât poate avea un balcon, este considerată o măsură care nu poate fi aplicată.
Instrucțiunile precizează explicit că direcțiile de taxe și impozite locale nu au temei legal să aplice majorarea cu 100% a impozitului pe apartament pentru simpla existență a unui balcon închis.
Amenzile nu mai pot fi aplicate pentru lucrările realizate în urmă cu mai mult de trei aniO altă prevedere importantă se referă la prescripția răspunderii contravenționale.
Potrivit ordinului, executarea lucrărilor fără autorizație de construire este supusă termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la finalizarea faptei.
Astfel, în cazul balcoanelor închise în urmă cu mai mult de trei ani, dreptul statului de a aplica amenzi sau alte măsuri punitive este prescris.
Instrucțiunile subliniază că Legea nr. 169/2026 nu se aplică retroactiv și nu poate transforma o faptă pentru care a intervenit prescripția într-un motiv de penalizare fiscală a unei clădiri construite legal.
Proprietarii pot solicita oricând intrarea în legalitateOrdinul clarifică și procedura prin care proprietarii pot obține autorizația de regularizare pentru balcoanele închise fără autorizație.
Conform articolului 301, alineatul (2), din Legea nr. 169/2026, închiderea balcoanelor sau a logiilor la clădirile de locuit multietajate este considerată o lucrare de importanță redusă.
Excepție fac lucrările de extindere pe domeniul public a balcoanelor sau logiilor de la parter.
În cazul lucrărilor încadrate în această categorie, proprietarii pot solicita autorizația de regularizare oricând, fără o limită de timp.
Procedura nu este condiționată de termenul tranzitoriu de un an prevăzut pentru alte categorii de construcții.
Regularizarea urmărește, potrivit instrucțiunilor, verificarea siguranței clădirii și a condițiilor în care a fost realizată lucrarea.
Taxele nu vor fi de zece ori mai mariO altă nelămurire clarificată prin ordin privește taxele necesare pentru intrarea în legalitate.
Alineatele (7) și (8) ale articolului 301 instituie un regim tranzitoriu de un an, până la 25 august 2027, pentru anumite categorii de construcții realizate cu încălcarea regimului de autorizare. Pentru aceste situații, legea prevede taxe suplimentare majorate de zece ori.
Instrucțiunile ministrului precizează însă că acest regim nu se aplică lucrărilor de închidere a balcoanelor încadrate la alineatul (2).
Prin urmare, proprietarii care solicită regularizarea unor asemenea lucrări vor achita taxele standard de autorizare, nu taxele majorate de zece ori.
Totodată, intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 nu instituie obligația autorităților locale de a realiza o inventariere generală a balcoanelor închise fără autorizație.
