MediaFax.ro

Sebastian Hille, purtător de cuvânt adjunct al guvernului german, a declarat miercuri, într-o conferință de presă la Berlin, că afirmațiile lui Vance nu au temei și că tocmai vizita acestuia ridică întrebări.

„Respingem acuzația făcută de vicepreședintele SUA, JD Vance, privind o presupusă ingerință a UE în alegeri”, a spus Hille, citată de Politico. „Aș dori să subliniez că vicepreședintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de vot. Acest fapt vorbește de la sine despre cine interferează”.

Vizita lui Vance, în centrul criticilor

Criticile autorităților germane au fost formulate după ce JD Vance a participat la un eveniment în Budapesta, unde a apărut alături de premierul Viktor Orbán și a criticat dur instituțiile europene.

„Ceea ce s-a întâmplat în această țară, în mijlocul acestei campanii electorale, este unul dintre cele mai grave exemple de interferență străină în alegeri pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată”, a afirmat Vance.

El a atacat și „birocrații de la Bruxelles, care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a ține în frâu poporul Ungariei, pentru că nu le place liderul care a apărat interesele oamenilor”.

Sprijin pentru Orbán

Vizita vicepreședintelui american a fost interpretată de opoziția din Ungaria drept un gest de susținere directă pentru Viktor Orbán și partidul său, în contextul alegerilor parlamentare.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut la rândul său pe liderul ungar în timpul campaniei, într-un gest considerat neobișnuit în relațiile transatlantice. Casa Albă vede în Viktor Orbán și modelul său de „democrație iliberală” un aliat ideologic important în Europa.

Liderul opoziției, Péter Magyar, a reacționat pe platforma X: „Nicio țară străină nu poate interveni în alegerile din Ungaria. Aceasta este țara noastră. Istoria Ungariei nu se scrie la Washington, Moscova sau Bruxelles – se scrie pe străzile și în piețele Ungariei”.

Berlinul nu susține niciun candidat

Germania a transmis că nu are o poziție în privința rezultatului alegerilor.

Potrivit purtătorului de cuvânt, cancelarul Friedrich Merz „nu are nicio preferință” privind rezultatul votului de duminică și va respecta decizia alegătorilor din Ungaria.

Proiectul de lege prezentat miercuri de ministrul Forțelor Armate franceze, Catherine Vautrin, prevede ca bugetul Apărării să ajungă la 63,3 miliarde de euro în 2027 și la 76,3 miliarde de euro până la finalul deceniului, aproape dublu față de acum zece ani.

Sub pragul NATO

Chiar și după această creștere, cheltuielile vor reprezenta aproximativ 2,6% din PIB, sub ținta stabilită de NATO, de cel puțin 3,5% până în 2035.

Potrivit Breaking Defense, sumele vor trebui aprobate anual de Parlamentul francez.

Un tanc de tranziție

Una dintre principalele decizii analizate este dezvoltarea unui nou tanc „intermediar”, care să acopere perioada până la apariția unui model comun franco-german.

Actualele tancuri Leclerc se apropie de finalul duratei de utilizare, iar proiectul viitor Main Ground Combat System (MGCS) – un proiect comun franco-german pentru un tanc de ultimă generație, care ar urma să înlocuiască actualele modele — nu va fi gata prea curând.

„Tancurile noastre Leclerc vor rezista până în 2040, iar proiectul MGCS va dura aproximativ un deceniu… Avem nevoie de un tanc intermediar”, a declarat Vautrin.

Francezii analizează dacă vor folosi un model de tanc dezvoltat în Germania sau în Franța, însă armamentul principal va fi proiectat de partea franceză.

Ministrul a explicat că soluția ar putea veni de la compania KNDS, un grup franco-german din industria de apărare, format din producătorul german Krauss-Maffei Wegmann și compania franceză Nexter, specializate în vehicule militare și armament: „Este probabil să fie o platformă KNDS Germania sau KNDS Franța, decizia nefiind încă luată, cu un tun proiectat în Franța”.

Drone și lovituri la distanță

Planul pune accent pe utilizarea dronelor și pe capacitatea de a lovi ținte aflate la distanță mare.

Potrivit ministrului Catherine Vautrin, Franța va aloca 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete în următorii patru ani. Țara a comandat deja 10.000 de drone de tip FPV (controlate de la distanță, cu cameră video), jumătate urmând să fie livrate până în 2026.

Vautrin a explicat că aceste sisteme vor varia de la modele simple până la unele „mult mai avansate”. În același timp, încă 1,6 miliarde de euro vor merge către sisteme anti-dronă. „De la puști de bruiaj până la tunuri montate pe camioane cu rachete ghidate laser”, a detaliat ministrul.

Probleme cu apărarea anti-dronă

Însă autoritățile franceze recunosc că tehnologia actuală nu este suficientă. Agenția de achiziții militare a lansat o licitație prin platforma Tenders Electronic Daily, portalul UE pentru contracte publice, pentru testarea unor noi interceptoare de drone.

Anunțul arată că sistemele existente sunt „insuficiente, prea costisitoare și neadaptate amenințărilor viitoare”.

Țintele vizate sunt drone mari, de peste 100 de kilograme, care pot atinge viteze de până la 600 km/h.

Investiții și în spațiu

Pe lângă echipamentele clasice, Franța investește și în domeniul spațial, unde va aloca 3,9 miliarde de euro pentru comunicații și supraveghere.

De asemenea, armata vizează creșterea numărului de rezerviști la 50.000 până în 2030, ceea ce ar duce totalul forțelor la aproximativ 330.000, incluzând militari activi, rezerviști și personal civil din structurile de apărare.

Două repere majore ale pieței petroliere au urcat simultan. Petrolul Brent – indicatorul folosit în Europa și pe piețele internaționale – a crescut cu 2,52%, până la 97,14 dolari pe baril. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – referința pentru piața americană – a urcat cu 2,72%, la 96,96 dolari pe baril, potrivit CNBC.

Ambele cotații se bazează pe contracte futures, adică tranzacții pentru livrări viitoare de petrol, care arată cum văd traderii evoluția prețurilor și riscurile din piață.

Creșterea urmează unei zile în care petrolul american înregistrase cea mai mare scădere zilnică din 2020, semn că piața este extrem de instabilă.

Acuzațiile Iranului

Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a transmis miercuri că Washingtonul a încălcat termenii armistițiului. „Neîncrederea profundă și istorică pe care o avem față de Statele Unite provine din încălcările repetate ale angajamentelor – un tipar care s-a repetat din nou”, a spus acesta.

Potrivit lui Ghalibaf, trei elemente din propunerea iraniană de armistițiu în 10 puncte ar fi fost încălcate: continuarea atacurilor Israelului în Liban, pătrunderea unei drone în spațiul aerian iranian și refuzul recunoașterii dreptului Iranului de a îmbogăți uraniu.

Reacția Washingtonului

Donald Trump a spus anterior că propunerea Iranului ar putea reprezenta o bază pentru negocieri.

Vicepreședintele JD Vance a respins însă ideea că acordul ar include Libanul și a minimalizat incidentul cu drona. „Armistițiile sunt întotdeauna complicate”, a spus acesta, adăugând că SUA își mențin poziția că Iranul nu trebuie să aibă dreptul de a îmbogăți uraniu.

Ce înseamnă pentru piață

Piața petrolului reacționează rapid la orice risc geopolitic. Dacă există temeri că livrările ar putea fi afectate – de exemplu, prin blocaje în zone-cheie precum Golful Persic sau Strâmtoarea Ormuz (ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global) – prețurile cresc aproape imediat.

Actualul nivel sub 100 de dolari pe baril oferă o „fereastră” pentru rafinării să cumpere petrol mai ieftin, spune Janiv Shah, vicepreședinte pentru piețele de mărfuri la compania norvegiană de analiză Rystad Energy.

„Totuși, perioada de tranziție în sine ar putea reprezenta următoarea provocare. Dacă rafinăriile întârzie achizițiile, în așteptarea unor scăderi suplimentare ale prețurilor, în timp ce fluxurile fizice rămân constrânse, deficitul de produse ar putea să se agraveze chiar și în condițiile unei dezescaladări”, a avertizat analistul pieței de energie.

Cu alte cuvinte, chiar și într-un scenariu de calm relativ, piața poate rămâne tensionată din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă.

O curte federală de apel din Washington a respins miercuri cererea companiei de a bloca măsurile luate de Pentagon, care a etichetat Anthropic drept „risc pentru securitatea națională” și i-a limitat accesul la contracte și colaborări cu sectorul militar. Potrivit Associated Press, judecătorii au refuzat să emită un ordin care să protejeze compania de efectele acestor măsuri, în condițiile în care procesul este încă în desfășurare.

Claude, miza conflictului

Conflictul a pornit de la limitele pe care Anthropic a încercat să le impună asupra utilizării chatbotului Claude, inclusiv în sisteme autonome de armament și în programe de supraveghere. Compania susține că reacția administrației Donald Trump a fost una de represalii.

Anthropic a acuzat autoritățile de o „campanie ilegală de represalii”, în timp ce administrația Trump a susținut că firma încearcă să influențeze politica militară a Statelor Unite.

Decizii contradictorii în instanțele americane

Decizia din Washington a fost pronunțată după o hotărâre separată a unei instanțe federale din San Francisco, într-un proces în care Anthropic a contestat decizia administrației Donald Trump de a o declara risc pentru securitatea națională și de a-i limita accesul la contracte militare. În acel caz, instanța a obligat autoritățile să elimine această etichetă.

Judecătoarea Rita Lin, magistrat federal în California, a considerat că autoritățile au depășit limitele legale atunci când au aplicat această măsură.

Cu toate acestea, instanța de apel din Washington a avut o opinie diferită. Judecătorii au admis că firma ar putea suferi „un anumit grad de prejudiciu ireparabil”, dar au apreciat că nu există suficiente motive pentru a suspenda măsurile, inclusiv pentru că „nu este clar cât de mare este prejudiciul financiar”.

Urmează noi audieri

Cazul nu este încheiat. Noi probe urmează să fie analizate, iar o audiere este programată pentru data de 19 mai.

„Suntem mulțumiți că instanța a recunoscut că aceste probleme trebuie rezolvate rapid și rămânem încrezători că, în final, instanțele vor decide că aceste etichete au fost ilegale”, a transmis Anthropic.

Deciziile contradictorii creează incertitudine pentru companii, a avertizat Matt Schruers, directorul general al Computer & Communications Industry Association – o organizație care reprezintă companii din sectorul tehnologiei.

„Acțiunile Pentagonului și decizia instanței din Washington creează o incertitudine serioasă în mediul de afaceri, într-un moment în care companiile americane concurează la nivel global pentru a domina domeniul inteligenței artificiale”, a explicat acesta.

În cadrul întâlnirii cu Donald Trump, Rutte a subliniat că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă.

Dezamăgire, dar nu ruptură

„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.

Șeful NATO a explicat că multe țări europene au sprijinit efortul militar al Statelor Unite și Israelului „prin baze militare, logistică, permisiuni de survol și prin respectarea angajamentelor”.

„Marea majoritate a țărilor europene au făcut ceea ce promiseseră într-o astfel de situație”, a menționat Rutte.

Rutte despre cum funcționează NATO

În același context, liderul alianței nord-atlantice a oferit și o explicație mai amplă asupra rolului NATO.

„NATO există și pentru a garanta siguranța Europei și pentru a oferi Statelor Unite o platformă de proiecție a puterii”, a precizat Mark Rutte.

El a subliniat că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită infrastructurii și sprijinului oferit de aliați: „Ceea ce au făcut Statele Unite a fost posibil și pentru că multe țări europene și-au respectat angajamentele. Nu toate, însă. Și înțeleg pe deplin dezamăgirea președintelui”.

Rutte: Trump a ascultat argumentele mele

Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a precizat că discuția a fost „foarte sinceră și deschisă”.

„Există clar o dezamăgire. Dar, în același timp, a ascultat cu atenție argumentele mele”, a spus el.

Rutte a amintit și de angajamentele asumate de aliați în materie de apărare, inclusiv obiectivul de creștere a cheltuielilor: „I-am reamintit că leadershipul său a dus la angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5% – o schimbare transformatoare pentru NATO”.

Europa, între sprijin militar și diplomație

Șeful NATO a amintit că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului lor aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

„Este adevărat, nu toate statele europene și-au respectat angajamentele, și înțeleg de ce acest lucru îl dezamăgește”, a spus Rutte.

În același timp, el a subliniat că aliații susțin obiectivul strategic al SUA: „Reducerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este esențială, iar Iranul nu trebuie să ajungă să dețină astfel de capabilități”.

Rutte a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord: „Există riscul să negociezi atât de mult încât să fie prea târziu”.

În cazul Coreei de Nord, negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear, iar regimul de la Phenian a ajuns să dețină arme nucleare, reducând semnificativ opțiunile de intervenție.

Rutte: Lumea este mai sigură azi

Secretarul general al NATO a susținut că lumea este mai sigură după acțiunile împotriva Iranului.
„Întreaga lume este mai sigură atunci când aceste capacități sunt reduse”, a declarat Mark Rutte.

El a atras atenția și asupra cooperării dintre Iran și alte state, inclusiv Rusia, China sau Coreea de Nord, subliniind că aceste relații contribuie la instabilitatea globală.

„Aceste regiuni sunt din ce în ce mai interconectate. Nu mai pot fi privite separat”, a explicat șeful NATO.

Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu

Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului.

„Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron.

Sprijin pentru autoritățile libaneze

Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”.

„Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”.

Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.

Guvernatorul Mike Braun a anunțat miercuri suspendarea unei taxe de 7% aplicate carburanților, echivalentă cu aproximativ 17,2 cenți pentru fiecare galon de combustibil (circa 3,8 litri). Măsura a intrat în vigoare imediat și ar putea aduce economii totale de aproximativ 50 de milioane de dolari pentru șoferi.

„Declar o vacanță fiscală pentru combustibil, pentru a oferi locuitorilor din Indiana o gură de aer în fața prețurilor ridicate la pompă”, a transmis Braun, citat de CNN.

Autoritățile au precizat că reducerea ar putea să nu fie vizibilă imediat la benzinării, dar va fi resimțită în zilele următoare.

Prețuri în creștere

Suspendarea vine după mai multe scumpiri rapide ale carburanților. Potrivit AAA, asociație auto care monitorizează prețurile la carburanți în SUA, prețul mediu al benzinei în Indiana a ajuns la 4,14 dolari pe galon (echivalentul a aproximativ 1,1 dolari pe litru), față de 3,47 dolari în urmă cu o lună.

Creșterea este pusă pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care au dus la majorarea cotațiilor petrolului.

Măsura nu afectează taxa statală pe combustibil de 36 de cenți pe galon, care rămâne în vigoare.

Măsuri similare

Și statul Georgia a adoptat o decizie similară. Guvernatorul Brian Kemp a suspendat în martie taxa pe combustibil de 33,3 cenți pe galon pentru o perioadă de două luni.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

„În prezent, însăși „baza viabilă pentru negocieri” a fost încălcată în mod deschis și evident, chiar înainte de începerea negocierilor. Într-o asemenea situație, un armistițiu bilateral sau negocierile sunt nerezonabile”, a transmis șeful Parlamentului iranian.

IRGC: Trump a acceptat controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța militară de elită a Iranului, responsabilă pentru operațiuni externe și protejarea regimului de la Teheran, a transmis că una dintre prevederile-cheie ale planului este „gestionarea inteligentă” de către Iran a Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a susținut că președintele american Donald Trump ar fi acceptat ca strâmtoarea să rămână „sub controlul Iranului”.

Ulterior, media de stat iraniană a relatat că Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii, o măsură de presiune directă, cu impact global.

SUA: acuzațiile „nu au sens”

Vicepreședintele american, JD Vance, a respins categoric aceste acuzații. „Mă întreb cât de bine înțelege limba engleză, pentru că unele lucruri pe care le-a spus nu au sens în contextul negocierilor”, a declarat Vance, înainte de plecarea din Ungaria. El a insistat că SUA respectă armistițiul și că negocierile continuă. De asemenea, a subliniat că Libanul nu a fost inclus în acord și că renunțarea la uraniul îmbogățit rămâne o condiție-cheie.

Vance: Confuzie pe „planurile în 10 puncte”

Vance susține că ar exista „trei propuneri diferite, fiecare cu câte 10 puncte”, ceea ce ar fi generat confuzie în jurul negocierilor.

„Prima propunere a fost trimisă către Steve Witkoff și Jared Kushner și, sincer, credem că probabil a fost scrisă de ChatGPT. A ajuns imediat la coșul de gunoi”, a spus vicepreședintele SUA. Potrivit acestuia, ca de-a doua propunere – rezultatul discuțiilor dintr SUA, Pakistan și Iran – este cea luată în calcul de administrația americană.

JD Vance a criticat o a treia versiune a „planului în 10 puncte”, apărută pe rețelele sociale, pe care a descris-o drept „și mai maximalistă” decât prima și despre care spune că nu este o varianță oficială. Totuși, documentul la care face referire – care susține că Iranul ar fi obținut o „victorie majoră” și ar fi forțat SUA să accepte planul – a fost obținut de CNN de la oficiali iranieni și difuzat de mai multe instituții media de stat din Iran.

Ultimatum pentru Ormuz

Vicepreședintele american a explicat că acordul este condiționat de respectarea reciprocă a angajamentelor, iar redeschiderea rutei maritime este una dintre principalele obligații asumate de Teheran.

„Dacă nu vedem acest lucru, președintele nu va respecta acordul”, a declarat Vance. El a subliniat că armistițiul este gândit ca o etapă temporară, menită să permită continuarea negocierilor, și a avertizat că încălcarea condițiilor stabilite va duce la reacții dure din partea Washingtonului.

„În esență, suntem într-o poziție bună. Ei redeschid strâmtoarea, noi avem un armistițiu”, a spus Vance, adăugând că Iranul va suporta „consecințe serioase” dacă nu își respectă angajamentele.

Strâmtoarea este unul dintre cele mai importante puncte strategice din lume: aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această rută. Blocarea ei din nou, chiar și temporară, poate declanșa alte creșteri rapide ale prețurilor la energie și turbulențe pe piețele internaționale.

Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”.

În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte.

Regulile internaționale

Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat.

Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă.

„Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume.

Bani pentru armată?

Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne.

În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul.

Poziția SUA și a statelor din Golf

Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea.

Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport.

Precedent periculos

Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim.

„Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim.

El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor.

Impact redus pentru consumatori

Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat.

„Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles.

În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.

Menopauza accelerează îmbătrânirea pielii, iar alimentația devine mai importantă ca niciodată. Helena Rodero avertizează că multe femei greșesc încercând să mănânce mai puțin. „Este esențial să combini cel puțin 30 de alimente pe zi și să nu consumi mai puțin de 1.500 de calorii”, spune ea. Restricția calorică excesivă duce la dezechilibre care se văd direct pe piele, notează elEconomista.

Exercițiile de forță produc colagen

Activitatea fizică trebuie să devină un obicei zilnic după 50 de ani. Rodero subliniază în special importanța exercițiilor de forță. „S-a demonstrat că exercițiile de forță îmbunătățesc sinteza colagenului din piele”, explică specialista. Beneficiile sunt duble: sănătate cardiovasculară și piele mai fermă.

Farmacista are o abordare echilibrată față de îmbătrânire. „La 50 de ani, toate avem riduri, dar asta nu înseamnă că nu poți avea o piele frumoasă”, spune Rodero. O piele bine hrănită și hidratată arată complet diferit față de una mată și deshidratată, chiar dacă ambele au riduri.

O rutină cu trei produse, fără cheltuieli mari

Helena Rodero recomandă o rutină facială simplă și accesibilă: demachiant pentru dimineață și seară, cremă cu protecție solară ziua și retinol seara. Mai puțin înseamnă mai mult, iar produse de calitate se găsesc fără investiții mari. Remediile casnice promovate pe rețelele sociale sunt categoric descurajate – pot altera sau chiar deteriora stratul superficial al pielii.

Somnul, factorul neglijat

Schimbările hormonale din timpul menopauzei fac din somnul de calitate un element esențial. „Lipsa somnului poate accelera îmbătrânirea”, avertizează Rodero. Combinația dintre somn odihnitor, alimentație adecvată, mișcare zilnică și o rutină facială corectă face diferența dintre o îmbătrânire accelerată și una mai lentă.

„La fel ca și atunci când nu s-a resimțit că din prima zi a războiului prețul de 10,50 lei, delay-ul este undeva la 3-4 săptămâni. Dacă atunci, la începutul acestui conflict militar, din momentul în care a plecat motorina la 1.200 de dolari tona, a ajuns în România, într-o săptămână jumătate, două, trei săptămâni la pompă. Evident, cumpărată la 1.200 plus costuri, s-a plătit prețul real de atunci. De aceasta dată, când stocurile sunt la motorină cumpărată la 1.500 de dolari, în clipa în care merge motorina la 1.000 de dolari, de exemplu, și se va stabiliza acolo, sperăm noi, vom putea vorbi despre un preț care, în 2-3 săptămâni, se va vedea și la pompă în România. Este evident, e același mecanism în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial”.

Ministrul a explicat că un armistițiu durabil, de cel puțin două săptămâni, cu prețuri stabile și reduse cu aproximativ 20%, este condiția necesară pentru ca ieftinirea să ajungă la consumatorul final. El a subliniat că acest decalaj de timp este o realitate tehnică a pieței, indiferent de țară.

„Vom vedea o ușoară scădere”

„Ceea ce se întâmplă ca o imagine de moment, dacă acest armistițiu va dura și vom avea 2 săptămâni, de exemplu, de preț redus cu 20% și preț stabil, constant, la care se achiziționează petrol și motorină, este evident că peste alte 2-3 săptămâni acest preț se va vedea și la noi în România, la fel ca în orice țară din întreaga lume. În momentul de față, suntem la 10 lei la motorină standard, cel mai folosit produs din țara noastră. Dacă se stabilizează prețul, cum este acum, la nivel mondial, în această etapă de două săptămâni, este evident că vom vedea o ușoară scădere. Și lucrul pe care mi-l doresc foarte mult”.

Ivan a mai precizat că statul ar putea interveni prin reducerea accizei dacă tendința de creștere internațională a prețului barilului continuă, menționând că fiecare creștere de 10 dolari pe baril adaugă aproximativ 45 de bani la litrul de motorină de la pompă.

Hidratarea este prima prioritate în Ayurveda pentru sezonul cald. Un pahar cu apă călduță cu lămâie sau curcuma, înainte de orice altceva, permite corpului să se trezească fără stres suplimentar. Acest obicei simplu pregătește digestia și susține energia pe parcursul zilei. „Vara, mai puțin înseamnă cu adevărat mai mult”, spune Gurmeet Kaur HT Lifestyle.

Mese mai ușoare și respect față de orele de vârf

Vara, digestia lucrează diferit. Kaur recomandă alimente de sezon, mai ușoare și adaptate natural la căldură. Evitarea efortului fizic și a meselor grele în orele de vârf ale după-amiezii conservă energia și previne oboseala inutilă. Serile ar trebui să fie intenționat mai calme. Cine mai ușoare și stimulare redusă favorizează un somn mai profund și mai regenerator.

Respirația conștientă răcorește organismul

Practicile de respirație sunt eficiente indiferent de vârstă sau de starea de sănătate. Sheetali și Sheetkari Pranayama sunt recomandate pentru răcorirea sistemului. Anulom Vilom ajută la echilibru. Posturi de refacere precum Balasana și Viparita Karani completează rutina, relaxând corpul fără efort. Cinci până la zece minute de respirație conștientă zilnic pot face o diferență vizibilă.

Atenție la tranziția dintre spații cu aer condiționat și căldura exterioară

Un detaliu neglijat adesea vara este trecerea bruscă dintre spații răcite și temperaturile ridicate de afară. Kaur recomandă să oferi corpului timp să se adapteze. Intrarea și ieșirea din spații cu aer condiționat ar trebui abordate cu atenție, nu brusc. Șocul termic repetat epuizează organismul pe termen lung.

Vara, un anotimp pentru a încetini ritmul

Filosofia ayurvedică privește vara nu ca pe un sezon al efortului maxim, ci ca pe o invitație la conștientizare. „Vara servește ca un memento blând de a încetini ritmul și de a reveni la echilibru”, spune Kaur. Îngrijirea corpului cu mai multă atenție în această perioadă are efecte care se resimt pe termen lung.

„Există un termen de minim 45-50 de zile din momentul în care apare o astfel de modificare, până când ajungem cu adevărat să revenim la normal, din punct de vedere al cifrelor mari. Vreau să vin în contextul mare. Înainte de acest război, omenirea extragea și rafina aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Acum această cantitate, din două motive, blocarea strâmtorii Ormuz și bombardarea anumitor facilități de extracție, transport, rafinare a produselor petroliere, au dus ca această cantitate să fie cu 25% mai mică.

În continuare, la nivel mondial, cererea este aproximativ la fel ca înainte de izbucnirea acestui război. Suntem într-un moment în care a apărut și acea criză în care oamenii au început să-și facă provizii mai mari, companii au început să-și facă provizii mai mari, au o cerere mai mare și o producție mai mică. Evident că în aceste momente prețul crește”, a declarat Ivan, miercuri seara, la Digi24.

România este „în situația fericită”

Ministrul a precizat că deși anunțul președintelui Donald Trump a adus o scădere de 15% pe piață, procesul fizic rămâne unul lent. De la momentul în care petrolierele încep să circule, este nevoie de aproape două luni pentru ca impactul să fie resimțit în porturile de destinație și în consumul final.

„Petrolul care pleacă din strâmtoarea Ormuz, de exemplu, și tranzitează această strâmtoare, până când ajunge la destinația finală, până când intră linia de transport, de rafinare, de preluare a produsului finit, de transmitere către benzinării, durează până la 50 de zile. Iar acest lucru este valabil la nivel mondial. Suntem în situația fericită, noi, cei din România, pentru că am acționat imediat după ce a început acest conflict, ne-am reorganizat rutele, am reușit să ne extindem parteneriatul cu cei din Kazahstan, cu cei din Azerbaidjan, aducem din Guiana Franceză petrol, lucrăm cu cei din Arabia Saudită, cu Turcia, am prioritizat în terminal oil toate companiile românești care importă și care mai departe distribuie produse petroliere, tocmai pentru a ne asigura că avem un impact mai mic asupra României.”

Ivan a mai subliniat că blocajul afectează și industria petrochimică, în special producția de uree și amoniac necesară agriculturii. Dacă acest conflict nu se încheie rapid, scăderea producției mondiale de îngrășăminte va complica și mai mult situația economică globală.

Horoscop joi, 9 aprilie 2026 – o zi a echilibrului și a conștiinței interioare. Află ce îți rezervă astrele.

Berbec

O zi în care poți ajuta sau fi ajutat – important este echilibrul. Nu oferi mai mult decât poți susține și acceptă sprijinul fără ezitare când ai nevoie.

Taur

Intri într-o energie practică, iar deciziile de azi pot avea efecte pe termen lung. Rămâi concentrat și evită riscurile inutile.

Gemeni

O conexiune semnificativă sau o colaborare poate ocupa centrul zilei. Poate fi vorba de un parteneriat sau o înțelegere reciprocă importantă.

Rac

Constanța contează mai mult decât viteza astăzi. Rămâi dedicat responsabilităților tale, chiar dacă rezultatele par că întârzie.

Leu

Riști să te simți copleșit de responsabilități. Evită să-ți asumi mai mult decât poți duce. Delegarea sarcinilor sau odihna pot fi exact ce ai nevoie.

Fecioară

Lucrurile s-ar putea să nu fie atât de clare pe cât par. Ai încredere în intuiție, dar evită concluziile pripite. Claritatea vine cu timpul.

Balanță

Jonglezi cu mai multe responsabilități simultan. Rămâi organizat și evită să-ți asumi prea multe angajamente deodată.

Scorpion

Te simți atras să-ți exprimi emoțiile sau să te conectezi mai profund cu cei din jur. Urmează-ți sentimentele, dar păstrează-ți echilibrul.

Săgetător

Te poți simți blocat, dar limitarea este interioară, nu exterioară. O schimbare de perspectivă poate deschide drumuri pe care nu le vedeai.

Capricorn

Revine un sentiment de calm și claritate. Ai încredere că lucrurile se aliniază în favoarea ta, chiar dacă progresul pare lent.

Vărsător

Poți fi pus la încercare astăzi, dar ești mai puternic decât îți dai seama. Protejează-ți energia și nu renunța.

Pești

Amintiri sau emoții din trecut pot reveni la suprafață. Trage lecția și mergi mai departe, nu te lăsa blocat în ceea ce a fost.

Premierul Ilie Bolojan a detaliat, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, propunerile Guvernului pe baza regulamentului pus în dezbatere publică de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), pentru creșterea accesului la rețea a proiectelor investitorilor interesați să dezvolte proiecte viabile, care sunt în prezent blocate de proiecte pe hârtie, respectiv avizele tehnice de racordare, celebrele ATR-uri, obținute de unii oameni de afaceri speculativ, doar pentru a fi vândute.

Propunerile au fost explicate miercuri în contextul prezentării planului structurat pe cinci direcții strategice pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea securității energetice, vizând producția, reglementările și investițiile, inclusiv eliminarea blocajelor din rețele.

„A cincea direcție este să ne susținem investițiile strategice în domeniul energiei. Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconexiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

„Trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces”

Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea înăspririi regulamentului actual și al celui propus de ANRE, susținând că mărirea garanţiei, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, e prea mică.

„Aș spune câteva cuvinte despre deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și prin reducerea costurilor de întărire. Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces. De ce trebuie să facem asta? Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 de MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 de MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 de MW. Deci de aproape zece ori puterea de care avem nevoie”, a explicat Ilie Bolojan.

Sub 10% din proiectele cu ATR au avansat

Potrivit datelor și graficelor prezentate de premier, în ultimii trei ani au fost înregistrare cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW.

„Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare a fost emisă în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că, depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi… efectiv n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda. Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți sau să cumpere aceste proiecte de la cei care și au rezolvat aceste ATR-uri sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețelelor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta”, a explicat șeful Executivului.

„Reglementări permisive”

Ilie Bolojan a declarat că s-a ajuns în acest blocaj din cauza reglementărilor inițial inexistente, ulterior prea permisive.

„Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive. Ani de zile nu am avut garanții, din 2024, ANRE prin regulamente a impus anumite garanții, dar gândiți-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiției, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus niște termene, dar care au fost prelungite. Cert este că neavând reglementări clare, s-au permis aceste acțiuni speculative. De asemenea, nu am avut proceduri competitive și în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și în funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu. Sunt și efecte colaterale importante în agricultură, gândiți-vă că avem zeci de mii de hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiții pe ele”, a detaliat premierul.

În acest context, șeful Guvernului susține o intensificare a condițiilor de racordare, pentru a crește șansa proiectelor serioase să ajungă în faza de racordare pentru dezvoltare.

„Ce s-a făcut până acum? V-am spus, s-au modificat aceste reglementări, dar aceste modificări n-au fost de natură a anula acestea ATR-uri, chiar dacă anul trecut au ajuns la termen aproximativ 8.500 MW, dar, per total, avem deci 80.000 (MW – n.r.), și nu mai putem să continuăm în felul acesta. Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanțiile, să impunem termene ferme, până la care trebuie să se realizeze aceste investiții, să se obțină documentațiile, iar, dacă nu se obțin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanția, trebuie să și-o piardă, în favoarea societății Transelectrica sau a celorlalți deținători de rețele sau în favoarea statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Astfel, premierul a anunțat că va comunica ANRE propunerile sale la proiectul pus în consultare publică.

„Deci, în această săptămână s-a finalizat consultarea publică pe care ANRE a făcut-o pentru a modifica acest regulament. Apreciez că creșterile de garanție, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, sunt mici, și în săptămâna următoare, când va avea loc o dezbatere pe această temă, guvernul va comunica propunerile către ANRE, solicitând includerea acestor propuneri în noul regulament, în așa fel încât, până la sfârșitul acestei luni, să avem noul regulament publicat”, a declarat premierul în conferința de la Palatul Victoria.

Drept exemplu, Ilie Bolojan a menționat Spania, despre care spune cp are reglementări fără echivoc și performează în domeniul fotovoltaic și care a avut o etapă simulară în 2019-2020, când a constat un număr mare de proiecte speculative și au luat măsuri serioase și astăzi acest fenomen este eliminat total.

„Asta înseamnă că au impus garanții serioase, de exemplu, 40 de euro per kilowatt de investiție, ceea ce, dacă am traduce în limbajul nostru, ar trebui să punem garanții care să se ridice la aproximativ 10% din valoarea investiției, care sunt similare cu garanțiile pe care constructorii trebuie să le depună atunci când participă la o licitație, deci când realizează un proiect. În condițiile în care vom face acest lucru, vom impune termene scurte, în așa fel încât să se parcurgă procedurile, am putea ca, în a doua jumătate a acestui an și cel târziu anul viitor, să ne rămână în piață un număr de avize tehnice de racordare care reprezintă companii serioase, care au finanțare și pe care le vom vedea realizate. Dar cel mai important lucru, înseamnă că se vor elibera, practic, rețelele noastre și vom putea permite investitorilor serioși care sunt pe piața românească, care vor să acceseze finanțări, pe care le pun Ministerul Energiei și Guvernul la dispoziție sau care au finanțările proprii bancare, să poată realiza aceste investiții. Dar pentru asta, deci, e nevoie să deparazităm, practic, rețelele noastre de aceste avize tehnice de racordare și putem să facem acest lucru adoptând, până la sfârșitul acestei luni, acest nou regulament care să rezolve aceste lucruri”, a explicat premierul.

Stadiul proiectului ANRE

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din domeniul racordării utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public a fost pus în consultare publică pe 6 martie, iar termenul oficial de transmitere a observațiilor și propunerilor pentru măsurile propuse prin documentul supus consultării a fost de 30 de zile de la data publicării.

Astfel, până la termenul legal, care a expirat acum două zile, pe 6 aprilie, Guvernul nu se numără printre persoanele sau entitățile care au trimis propuneri sau amendamente, conform documentului de sinteză a observațiilor publicat pe site-ul ANRE.

Este vorba de peste 70 de propuneri, care acoperă peste 80 de pagini, făcute de persoane fizice și juridice, companii naționale – Transelectrica, Hidroelectrica, patronate și asociații reprezentative din domeniu, dar niciuna nu este atribuită Guvernului, potrivit documentului public consultat de Mediafax.

Documentul integral de sinteză, aici.

USR transmite, miercuri seara, că reprezentanții săi împărtășesc dorința președintelui de a dinamiza activitatea parchetelor, mai ales în privința dosarelor mari de corupție și de evaziune fiscală.

„Oamenii trebuie să înceapă să aibă mai mare încredere în justiție, iar încrederea începe de la felul în care este condusă. Tocmai de aceea, considerăm ca aceste numiri ar fi trebuit însoțite de un proces care să inspire fără echivoc încredere și transparență”, se arată într-un comunicat al USR.

Ei nu cred, însă, că numirile nu au „marca PSD”.

„Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD pe ele. Un proces prezintă atâta încredere cât oamenii care îl conduc. Domnul Marinescu, ministru PSD, a condus un proces viciat care nu a prezentat încredere multor procurori onești din sistem. Îngrijorările societății civile sunt reale. Avertismentele au venit de la procurori onești din interiorul sistemului. Au venit de la CSM. Au venit de la ONG-uri anticorupție. Au venit de la oameni care au protestat în piețe în momente-cheie din ultimii zeci ani și au stat pentru o justiție independentă. Președintele a promis că după șase luni rezultatele vor începe să se vadă. Acum este responsabilitatea celor proaspăt numiți să dezmintă toate criticile prin fapte, să se ridice la așteptările pe care românii le au de la justiție”, mai arată USR în documentul citat.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

„Prin acest program, Ministerul Sănătății finanțează direct secțiile de ATI din spitalele publice din România, acolo unde sunt tratați cei mai critici pacienți și unde, de cele mai multe ori, se face diferența dintre viață și moarte”, a transmis ministrul, miercuri.

Rogobete spune că „a fost actualizată și extinsă lista de materiale sanitare, consumabile și medicamente eligibile pentru a fi achiziționate prin AP-ATI, ținând cont de evoluția tehnologiei și a industriei farmaceutice. În practică, odată cu modificarea acestui ordin, secțiile ATI vor putea achiziționa consumabile și medicamente de ultimă generație, ceea ce va crește calitatea și siguranța actului medical pentru pacienții critici”.

De asemenea, au fost introduse noi activități eligibile pentru finanțare, inclusiv în blocul operator.

„Au fost introduse activități noi eligibile la finanțare în AP-ATI, precum intervențiile din sala de operație – anestezia. Dacă până acum ordinul permitea finanțarea serviciilor doar din secțiile de terapie intensivă, prin această modificare permitem achiziționarea de materiale sanitare, consumabile și medicamente și pentru blocul operator”, a precizat acesta.

Rogobete a adăugat că programul a fost extins și la nivelul mai multor spitale din țară.

„Am introdus încă 5 spitale care vor beneficia de resurse financiare din acest program, printre care: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘Sf. Ioan’ Galați, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Urgență Târgoviște, Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc și Spitalul Municipal Turda”, a mai transmis ministrul.

Este vorba despre raportul preliminar al echipei de investigație, asupra căruia băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima punctele de vedere, înainte ca instituția să îl analizeze și să decidă dacă îl însușește și, eventual, dacă va dispune măsuri sancționatorii.

În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului.

Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței.

Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi de sute de milioane de euro.

La finele anului 2022, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat un control inopinat la bănci, urmărind strângerea de probe pentru demonstrarea existenței unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR.

Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.

Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.

Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.

Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

Investigație similară a Consiliului Concurenței

O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul”, și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.

După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.

În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.

Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.

Mugur Isărescu: Băncile „au sărit calul”

În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile „au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat, fiind clară tendința acestora și a traderilor să privească pesimist viitorul, a fost atunci mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, transmițând bancherilor să fie mai atenți la semnalele BNR.

Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor.

Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

Dan a făcut referire și la acuzele din spațiul public că „l-a făcut sistemul”.

„A fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, „vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile”, „sistemul”, „l-au rupt de realitate”, „noi știm realitatea, el nu o știe”. Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană”, a mai spus Dan.

România va avea o producție injectată în sistemul energetic național cu aproximativ 5.800 MW, conform estimărilor pe baza investițiilor care sunt preconizate să fie terminate în următorii doi ani, adică până la finalul anului 2027, a declarat Bogdan Ivan, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria. Din acest total, 3.600 MW ar fi din surse regenerabile, iar restul pe gaz.

„Din punct de vedere al structurii acestor investiții care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei, prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare, până la finalul acestui an vom avea în total putere instalată nouă de circa 2.000 MW pe solar, 350 MW pe eolian, 2.200 de megawați pe gaz, cele două centrale de la Arad și Constanța, plus Iernut (430 MW – n.r.), care are ca termen de finalizare anul 2026, precum și centrala de la Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa – n.r.), care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiție privată extrem de importantă”, a spus Bogdan Ivan.

Cum se poate tempera prețul energiei

Cu această ocazie, Bogdan Ivan a explicat și filosofia pe care a abordat-o la preluarea portofoliul de ministru a Energie, împreună cu specialiștii din piață, respectiv focusul pe analiza datelor referitoare la prețuri.

„Principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat. Avem situația în care s-a investit masiv în producție fotovoltaică și astfel am ajuns ca în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, să ajungem un preț de un leu, 5 lei, 10 lei per megawatt. În momentul de față, toate investițiile prioritare pe care le gestionam la nivelul Ministerul Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalați 1.500 MW stocare din PNRR și Fondul pentru modernizare”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a amintit și cele două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pregătire pentru parcuri de stocare stand-alone (de sine stătătoare – n.r.), care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.

„Dacă de exemplu, în timpul zi de când avem o supraproducție, reușim să magazine acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum automat. Vom fi în situația în care vom putea să temperăm aceste creșteri de prețuri, vom putea să temperăm piața de echilibrare care astăzi pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România”, a explicat demnitarul.

Bogdan Ivan nu a uitat să menționeze proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița, din Cluj, o idee care datează din regimul comunist și a fost readusă în centrul atenției de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului.

„Două priorități extrem de importante: producția de energie electrică din hidro pentru stocare prin pompaj. Avem două proiecte la care lucrăm în momentul de față pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița, în județul Cluj și la Frasin – Pângărați, în județul Neamț. În data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României memorandu prin care s-au clarificat aspectele legale de parcurgere a etapelor pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța”, a spus ministrul.

Dezvoltarea Unităților 3 și 4 a Centralei nucleare de Cernavodă a fost de asemenea trecută în revistă, cu mențiunea că energie nucleară este cea mai sigură energie electrică produsă în bandă.

În acest sens, ministrul a anunțat demersuri pentru urgenta proceduri, avize de mediu, acorduri, autorizații de construcție.

„Intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele care au o valoare de investiții de minim 300 de milioane de euro. Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a putea beneficia de un regim rapid de implementare la nivel național. De asemenea, împreună cu ordonanță prin care vom face mult mai simplu exproprierile tot ceea ce înseamnă transportul de energie electrică și gaze naturale, avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere, la Transgaz, vrem să le aducem și în cazul energiei electrice. Avem proiecte pentru care există finanțare încă de acum cinci, șase ani, care puteau să fie executate, dar care nici până în momentul de față nu au un progres mai mare de 2% din cauza faptului că nu s-au putut parcurge aceste proceduri de expropriere și din cauza birocrației, iar România nu mai are timp”, a declarat ministrul.

În acest context, Bogdan Ivan a menționat și demersurile pentru întărirea interconectărilor la nivel european, pentru a avea întradevăr o piață unică și acces la energia mai ieftină din vestul Europei.

„Uniunea Europeană a înțeles, în sfârșit, că singura șansă pentru competitivitatea țărilor noastre și a economiilor noastre este se producă mai multă energie, să ne interconectăm.Și în acest punct de vedere vreau să vă spun că la propunerea Guvernului României, la nivelul Consiliului TTE al miniștrilor energiei, comisarul european Jan Jørgensen a promovat o inițiativă prin care toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria, Ungaria, care astăzi nu sunt făcute și ne privează de energie ieftină din vestul Europei, sunt stabilite ca prioritare și au o alocare crescută de cinci ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, acel „Grid Package”, la care România a contribui semnificativ ca să fie realizat”, a precizat Bogdan Ivan.