Anunțul a fost făcut de soțul său, Phil Haines, care a oferit mai multe detalii despre evoluția medicală a deputatei.
„Piciorul stâng al lui Helen a fost amputat luni. Speram că piciorul ei drept va putea fi salvat, dar, chirurgii au fost nevoiți să-l îndepărteze și pe acesta. Atât sufletul, cât și mintea îi sunt în stare bună”, a spus Phil, potrivit CNN.
Helen Haines a fost lovită de o mașină în cursul după-amiezii de luni, pe un drum principal din apropierea biroului său parlamentar din Wangaratta, în nord-estul statului Victoria.
Suspectul a fost pus sub acuzareBrendan Nugent, un bărbat în vârstă de 43 de ani, a apărut miercuri în fața judecătorilor, fiind acuzat de conducere periculoasă cauzatoare de vătămări corporale grave, cauzarea intenționată de vătămări grave și vătămarea unui funcționar public federal.
Avocatul său a declarat că inculpatul suferă de o afecțiune neurologică rară și că în prezent nu își administra medicația prescrisă.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 4 februarie.
Comisarul Mike Bush a declarat că poliția nu deținea informații care să indice existența unui risc iminent din partea suspectului.
Incidentul a provocat un val de îngrijorare în Australia, iar parlamentarii au primit miercuri, la Canberra, informări detaliate privind măsurile de securitate, în contextul în care autoritățile federale au semnalat o creștere a numărului de raportări privind hărțuirea și amenințările la adresa aleșilor.
Potrivit unei investigații Reuters, mai multe state europene reconsideră modul în care sunt protejate centralele electrice, substațiile, căile ferate și alte obiective esențiale.
Până acum, intervențiile împotriva dronelor au fost în principal responsabilitatea poliției și a armatei. Însă extinderea amenințărilor și numărul mare de instalații care trebuie protejate determină autoritățile să analizeze implicarea directă a operatorilor.
„Există posibilitatea teoretică, dar tot mai mult și practică, să avem întreruperi ale încălzirii în această iarnă din cauza atacurilor hibride”, a avertizat Kristian Ruby, secretarul general al organizației europene a industriei electrice Eurelectric.
Franța a adoptat deja o lege care permite neutralizarea dronelorFranța se află printre statele care au avansat cel mai mult în această direcție. În august, Parlamentul francez a adoptat o lege care permite operatorilor autorizați ai infrastructurii critice și unor contractori să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea obiectivelor desemnate.
Autoritățile vor ca o listă extinsă de instalații strategice să fie dotată cu sisteme de apărare până în 2027. Printre operatorii vizați se numără compania energetică EDF și operatorul feroviar SNCF.
La un fost centru de testare aeronautică de lângă Paris sunt evaluate tehnologii precum dispozitivele de bruiaj electronic și dronele interceptoare. Potrivit Reuters, autoritățile franceze au identificat până acum 17 sisteme antidronă și trei integratori de tehnologii.
Germania și Austria pregătesc schimbări. Polonia a mers mai departeGermania analizează modificarea cadrului legal pentru a permite companiilor și unor terți autorizați să participe la apărarea activă a infrastructurii critice. Îngrijorările au crescut după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean, pe aeroportul Leipzig/Halle.
05 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Tehnicieni criminaliști din cadrul poliției se pregătesc să utilizeze un robot pirotehnic în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa
Berlinul a atribuit incidentul Rusiei, însă Moscova a respins acuzațiile. Austria a anunțat în septembrie planuri pentru acordarea unor atribuții similare operatorilor de infrastructură critică.
Polonia dispune deja de un cadru mai avansat. Unități de securitate desemnate ale operatorilor pot distruge, dezactiva sau prelua controlul dronelor care pătrund în zonele restricționate din jurul unor instalații energetice. Aceste atribuții nu reprezintă însă un drept general al companiilor de a doborî orice dronă.
O singură dronă poate provoca pagube care durează luni sau aniPrincipalul motiv de îngrijorare îl reprezintă vulnerabilitatea rețelelor energetice. Experiența Ucrainei a demonstrat că atacurile asupra infrastructurii pot întrerupe alimentarea cu energie a unui număr foarte mare de consumatori. În Germania, compania E.ON operează aproximativ 2.720 de substații electrice, potrivit directorului său general.
Protejarea permanentă a fiecărui obiectiv reprezintă o provocare majoră. Unele echipamente esențiale, precum transformatoarele de mari dimensiuni, pot necesita ani pentru a fi înlocuite. Chiar și reparațiile reușite pot lăsa instalațiile indisponibile luni întregi. Lituania construiește o substație fortificată în apropierea frontierei cu Rusia, iar statele baltice și Polonia investesc în adăposturi, plase antidronă și echipamente de rezervă.
Cine răspunde dacă o dronă doborâtă cade peste oameni?Extinderea atribuțiilor operatorilor ridică însă probleme juridice importante. O dronă neutralizată poate cădea peste clădiri, vehicule sau persoane, provocând pagube și victime. Companiile solicită reguli clare privind cine autorizează intervenția și cine răspunde pentru eventualele consecințe.
În Finlanda, conducerea operatorului național de transport al energiei Fingrid consideră că apărarea împotriva dronelor trebuie să rămână responsabilitatea autorităților și a forțelor armate. În același timp, producătorul german Rheinmetall observă o creștere puternică a interesului companiilor pentru tehnologiile antidronă.
Sistemele moderne pot combina senzori, programe de identificare și mijloace de neutralizare pentru a reacționa în câteva secunde. Potrivit oficialilor francezi citați de Reuters, obiectivul este ca, în viitor, personalul de securitate al unor instalații strategice să poată declanșa rapid o intervenție automatizată, în limitele autorizărilor legale.
CSAT se reunește joi seară la Cotroceni. După dronele doborâte deasupra apelor teritoriale și navele lovite în largul coastei, România discută cum își apără Marea Neagră și infrastructura maritimă.
„Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 22 octombrie 2026, ora 18:00, la Palatul Cotroceni.
În cursul reuniunii, se vor analiza implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră și vor fi evaluate măsurilor de consolidare a capacității de reacție pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime a României.
În cadrul ședinței Consiliului, vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, arată anunțul Administrației Prezidențiale.
Ședința CSAT vine după o serie de incidente în largul coastelor României și Bulgariei. La finalul săptămânii trecute, avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip Geran, de fabricație rusească, imediat după ce acestea au intrat în apele teritoriale ale României.
Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov a fost lovită de drone lângă platforma Pescăruș a Petrom, în zona economică exclusivă a României. Doi marinari au murit, iar alți 11 au fost salvați. Pe nava Wine Trader, atacată în apropiere de Sulina, cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar șapte au fost dați dispăruți.
La cererea României, Consiliul Nord-Atlantic a programat pentru marți, 20 octombrie, o reuniune dedicată situației de securitate din bazinul Mării Negre.
Conform studiului MKOR „Black Friday Trends 2023-2026”, realizat pe un eșantion de 1.000 de persoane, 70% dintre respondenți intenționează să cumpere de Black Friday în acest an, față de 62% în 2025 și 57% în 2023 și 2024.
Ce vor să cumpere românii de Black FridayElectrocasnicele și electronicele sunt în fruntea preferințelor atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Categoria este menționată de 55% dintre femeile care intenționează să cumpere și de 47% dintre bărbați.
Produsele IT&C, precum telefoanele, laptopurile și smartwatch-urile, sunt pe lista a 44% dintre bărbați, comparativ cu 29% dintre femei. Diferența este și mai mare în cazul jocurilor video și al produselor de gaming, dorite de 19% dintre bărbați și 6% dintre femei.
În schimb, cosmeticele, parfumurile și produsele de îngrijire sunt preferate de 37% dintre femei și 17% dintre bărbați. Tot 37% dintre femei intenționează să cumpere haine, încălțăminte și accesorii, față de 24% dintre bărbați.
Produsele pentru casă sunt pe lista a 30% dintre femei și 17% dintre bărbați, în timp ce produsele auto și moto sunt menționate de 14% dintre bărbați și 3% dintre femei.
Bugetul mediu, de aproximativ 2.100 de leiCei care intenționează să cumpere de Black Friday au declarat un buget mediu de circa 2.100 de lei. Suma este apropiată de cea din 2025, când bugetul mediu declarat a fost de 2.046 de lei, dar sub nivelul din 2024, de 2.179 de lei. Comparația este orientativă, deoarece formularea întrebării s-a schimbat în 2026.
Potrivit studiului, 86% dintre cei care vor să cumpere și-au stabilit deja bugetul. Pentru jumătate dintre aceștia, principalul reper îl reprezintă banii disponibili, iar 43% spun că prețul produselor contează în decizia de cumpărare.
Cumpărăturile online câștigă terenȘase din zece români care intenționează să cumpere de Black Friday vor să facă achiziții exclusiv online, față de 47% în 2025. În schimb, doar 8% plănuiesc să cumpere exclusiv din magazinele fizice, comparativ cu 12% anul trecut.
Datele istorice din studiu arată că ponderea celor care au declarat ulterior că au cumpărat de Black Friday a fost mai mare decât intenția exprimată înaintea evenimentului. În 2025, 79% au spus că au făcut achiziții, față de o intenție de cumpărare de 62% înregistrată în studiul din acel an.
Separat, datele NETOPIA Payments arată că volumul total al plăților procesate în ziua de Black Friday 2025 a crescut cu 19% față de 2024. Valoarea medie a unei plăți cu cardul a fost de 400 de lei, cu 60% peste media anuală.
Decizia a fost anunțată într-un mesaj publicat pe contul său de Instagram și vine după retragerea de la turneul WTA de la Ningbo, China, din cauza unei probleme persistente la coapsa stângă. Accidentarea a afectat-o și în timpul turneului de la Wuhan, unde a pierdut în semifinale în fața compatrioatei Maja Chwalińska.
„Acesta a fost unul dintre cele mai solicitante sezoane din cariera mea, cu multe provocări, schimbări și lecții pe parcurs. Sunt deosebit de mândră de munca depusă în a doua jumătate a anului și de progresul obținut. Îmi oferă multă încredere pentru ceea ce va urma”, a transmis Swiatek.
Jucătoarea în vârstă de 25 de ani a explicat că intensitatea ultimelor luni și, mai ales, a ultimilor doi ani a determinat-o să acorde mai mult timp recuperării, pentru a reveni în competiții într-o formă fizică optimă.
„Simt că am nevoie să mă odihnesc și să-mi recuperez complet organismul. Așa că exact asta voi face, de această dată pentru o perioadă ceva mai lungă. Am decis să-mi închei sezonul aici, ceea ce înseamnă că nu voi mai participa la alte turnee în acest an”, a precizat sportiva.
„Voi reveni cu pasiune și motivație pentru a continua să mă perfecționez”, a încheiat jucătoarea, mulțumindu-le fanilor pentru susținere.
Swiatek ratează Turneul CampioanelorÎncheierea anticipată a sezonului o scoate pe poloneză din cursa pentru calificarea la Turneul Campioanelor, competiția care reunește cele mai bune opt jucătoare ale sezonului. Turneul este programat în perioada 8-15 noiembrie, la Indian Wells.
Swiatek participase la fiecare ediție a competiției începând din 2021 și a câștigat trofeul în 2023.
Un singur trofeu în sezonul 2026Poloneza încheie anul cu un bilanț de 39 de victorii și 15 înfrângeri la simplu. Singurul său titlu din 2026 a fost obținut în august, la turneul WTA 1000 de la Toronto, unde a învins-o în finală pe actuala ocupantă a primei poziții mondiale, Elena Rybakina, cu 6-2, 6-3. Acela a fost al 26-lea titlu WTA din cariera sa și al 12-lea la categoria WTA 1000.
În schimb, Swiatek nu a reușit să treacă de faza sferturilor de finală la niciunul dintre cele patru turnee de Grand Slam disputate în 2026. Ultimul său triumf într-un turneu major a fost cel de la Wimbledon, în 2025.
Poloneza se află pe locul al nouălea în clasamentul WTA în prezent.
Începând de miercuri, ora 10:00, până joi, ora 09:00, nebulozitatea stratiformă va persista în primele ore, iar după-amiaza cerul va deveni variabil.
Pe timpul nopții, cerul va fi temporar noros, vor fi condiții de ceață, iar spre dimineață va ploua slab. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperatura maximă va fi cuprinsă între 18 și 20 de grade, iar cea minimă între 10 și 12 grade.
Averse și temperaturi peste normalul perioadeiÎncepând de joi, ora 09:00, până vineri, ora 10:00, temperaturile se vor situa peste mediile multianuale.
Cerul va avea înnorări și vor fi averse, cu cantități de apă estimate, în general, la 5-10 l/mp.
Temperatura maximă va fi de 19-20 de grade, iar cea minimă de 10-11 grade. Vântul va sufla slab și moderat, iar dimineața și noaptea vor fi condiții de ceață.
Potrivit ANM, pentru municipiul București va fi în vigoare o informare meteorologică pentru ploi moderate cantitativ, începând de miercuri, ora 10:00, până vineri, ora 10:00.
Potrivit ANM, miercuri, vântul va avea intensificări în Banat, Carpații Meridionali și Carpații de Curbură, iar joi, local, îndeosebi în estul, centrul și vestul țării. Rafalele vor atinge în general 40-50 km/h și vor depăși 70 km/h pe crestele montane.
Ploile se vor extinde începând din noaptea de miercuri spre joi în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia și local în Muntenia. Joi va ploua în cea mai mare parte a țării.
Ploile vor avea și caracter de aversă, iar izolat vor fi descărcări electrice și grindină.
Îndeosebi în Carpații Occidentali, vestul Carpaților Meridionali și nordul Carpaților Orientali, cantitățile de apă vor ajunge la 10-20 l/mp și izolat vor depăși 30-35 l/mp.
ANM: Cod galben de vânt în două județeAtenționarea cod galben este valabilă de miercuri, 21 octombrie, ora 10.00, până joi, 22 octombrie, ora 8.00, în județele Caraș-Severin și Timiș.
În aceste zone, vântul va avea intensificări locale și temporare, cu viteze de 50-70 km/h și, izolat, de peste 80 km/h.
România va avea parte de temperaturi ușor peste cele normale și de precipitații mai abundente decât de obicei în săptămâna 19-26 octombrie, potrivit estimărilor publicate de meteorologi.
În vârstă de 30 de ani, Tatar este o jucătoare de 1,79 metri, născută la Cetinje, fiind componentă a lotului național din Muntenegru.
De-a lungul carierei, handbalista a evoluat pentru formații precum ZORK Jagodina și ŽRK Naisa Niš, în Serbia, și MKS Lublin, în Polonia. În sezonul 2025-2026, ea a reprezentat formația ungară Motherson Mosonmagyaróvári KC, evoluând în EHF European League, unde a înscris 17 goluri.
Tatar cunoaște campionatul românesc, după ce a jucat pentru Minaur Baia Mare în sezonul 2024-2025. În sezonul respectiv, Tatar a disputat 24 de meciuri oficiale și a înscris 46 de goluri pentru formația băimăreană. Minaur a încheiat campionatul Ligii Florilor pe locul al patrulea.
Pivotul muntenegrean vine după o accidentare gravă, o ruptură de ligament încrucișat anterior suferită în februarie 2026.
„Sunt cu adevărat încântată să încep acest nou capitol al carierei mele alături de HC Dunărea Brăila. Faptul că mă alătur unui club cu ambiții mari, obiective importante și o mentalitate de învingător reprezintă pentru mine o motivație extraordinară. După o perioadă de recuperare, sunt cu atât mai motivată să revin la cea mai bună formă și să contribui la succesul echipei. Aștept cu nerăbdare noile provocări”, a transmis jucătoarea, potrivit mesajului publicat de gruparea brăileană.
La nivelul campionatului intern, HC Dunărea Brăila ocupă locul al doilea în Liga Florilor, cu 12 puncte, după șapte meciuri jucate. Este la egalitate cu prima clasată, campioana en-titre Gloria Bistrița, care are, însă, un meci mai puțin disputat.
Polițiștii din Bistrița au luat noi măsuri după un atac cu cuțitul, înregistrat luni la o școală din oraș.
„Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Bistrița au emis ordine de protectie provizorii extinse, cu monitorizare electronică, cu privire la 7 persoane, profesoara și 6 elevi”, a transmis miercuri IPJ Bistrița-Năsăud.
Ordinele au fost emise în cursul zilei de marți.
De asemenea, polițiștii anunță că suspectul în acest caz de atac, elevul de 13 ani, se află în continuare internat la o clinică de specialitate.
Luni dimineața, adolescentul de 13 ani, elev în clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg.
Cei doi au fost duși la spital. Elevul de 12 ani a primit îngrijiri medicale și a fost externat.
Profesoara de 28 de ani a fost operată. Marți, reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență au anunțat că aceasta este internată la Secția Chirurgie generală și că este stabilă. „Pacienta este conștientă, cooperantă, cu evoluție favorabilă și beneficiază de tratament și supraveghere medicală”, potrivit sursei citate.
Incidentul a provocat reacții în România. Fostul ministru al Educației, Mihai Dimian, a cerut protecție penală specială pentru profesorii agresați, iar sindicatele au solicitat măsuri urgente pentru creșterea siguranței în școli.
După nouă ani de autoexil la Waterloo (Belgia), fostul președinte al Generalitat se poate întoarce fără riscul de a fi arestat, ca urmare a ridicării mandatului de arestare de către judecătorul Pablo Llarena și a validării legii amnistiei de către Tribunalul Constituțional.
Deși Puigdemont intenționează să renunțe la mandatul de deputat în Parlamentul Catalan, legislația Cataloniei îi garantează o serie de drepturi financiare și logistice viagere rezervate foștilor șefi ai executivului regional.
Conform legislației catalane, statutul de fost președinte al Generalitat include beneficii financiare semnificative, calculate în raport cu salariul președintelui în funcție (Salvador Illa, de la Partidul Socialist). Citește știrea completă pe MEDIAFAX SPANIA.
Acțiunile Netflix au înregistrat o scădere de peste 5% marți, după ce publicarea rezultatelor financiare trimestriale nu a reușit să calmeze îngrijorările investitorilor cu privire la încetinirea interesului spectatorilor și a creșterii veniturilor, informează Euronews.
„Știm că există o oarecare îngrijorare în rândul investitorilor cu privire la creșterea numărului de ore de vizionare”, a declarat compania într-o scrisoare adresată investitorilor, referindu-se la modul în care aceasta măsoară gradul de implicare, și a adăugat că este „încrezătoare” că va putea accelera această creștere.
Gigantul de streaming cu sediul în California s-a confruntat cu dificultăți în a îndeplini așteptările investitorilor de câteva trimestre încoace, pe fondul concurenței din partea altor platforme de streaming cum ar fi cele dedicate jocurilor video sau evenimentelor sportive.
Performanțe „sub așteptări” în ultimul anNetflix „a înregistrat performanțe semnificativ sub așteptări în ultimele 6-12 luni”, iar investitorii sunt îngrijorați „de tendințele slabe ale angajamentului utilizatorilor, de încetinirea creșterii veniturilor, de perspectivele mai modeste privind creșterea marjelor de profit și, mai recent, de schimbările la nivelul conducerii departamentului de conținut”, a declarat pentru AFP, John Belton, manager de portofoliu la Gabelli Funds, potrivit comunicatului publicat.
În al treilea trimestru, încheiat în septembrie, Netflix a înregistrat venituri de 12,87 miliarde de dolari, adică 11,09 miliarde de euro și un profit net de 3,7 miliarde de dolari, adică 3,19 miliarde de euro, depășind așteptările investitorilor, potrivit FactSet.
Compania nu a furnizat cifre globale privind numărul de ore de vizionare ale abonaților în acest trimestru, dar a menționat că, în India, acest indicator a crescut cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În iulie, Netflix a declarat că abonații au petrecut 97 de miliarde de ore vizionând conținut în prima jumătate a anului, o creștere de 2% față de prima jumătate a anului 2025.
Compania a încetat să mai raporteze numărul de abonați în prima jumătate a anului 2025.
Concurența din partea altor platforme de streaming a obligat Netflix să depună eforturi suplimentare pentru a atrage și a păstra atât abonații.
Compania s-a orientat din ce în ce mai mult către transmisiunile sportive în direct, prin acorduri de difuzare a unor evenimente majore precum Jocurile Olimpice și Cupa Mondială. În afară de jocurile video și conținutul de scurtă durată (videoclipuri scurte), cunoscutele NFL și WWE au început și ele să transmită evenimente în direct.
Totuși, televiziunea și filmul rămân un clasic„Este foarte important să reținem că aproximativ 95% din cheltuielile noastre și aproape toate veniturile noastre se concentrează pe acest nucleu de activitate, unde vedem un potențial semnificativ de creștere pe termen lung”, a declarat Sarandos în cadrul conferinței telefonice de marți, subliniind angajamentul companiei față de conținutul tradițional de televiziune și film.
De asemenea, compania nu a îndeplinit așteptările privind creșterea veniturilor din publicitate.
„În prezent, suntem puțin în urma obiectivului nostru ambițios pentru acest an. Cu toate acestea, continuăm să înregistrăm o creștere” în domeniul publicității, a declarat codirectorul executiv, Greg Peters în cadrul conferinței telefonice.
Cristian Socol consideră că solicitarea lui Sorin Grindeanu vine pe fondul discrepanței între comunicarea Guvernului Bolojan și și informațiile transmise de mediul de afaceri, sindicate, administrațiile locale și ordonatorii principali de credite.
„Patronii se plâng, pe bună dreptate, că sunt facturi neplătite, probleme la concediile medicale, rambursări de TVA, datorii aruncate în viitor etc – estimare minimum 4 miliarde euro; sindicatele se plang despre nevoia unei rectificări deoarece salariile și cheltuielile curente nu ajung nici până la finalul lunii septembrie – pe bună dreptate, vezi de exemplu situația din Sănătate. Primarii se plâng de neplata facturilor pentru programele de investiții publice locale, pe bună dreptate, vezi declarația ministrului Cseke pe temă. Principalii ordonatori de credite se plâng, pe bună dreptate, că bugetul este nerealist, nu le ajung banii nici măcar pana la final de septembrie”, a transmis economistul, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Noi presiuni asupra bugetului: PNRR, SAFE și deciziile instanțelorEconomistul susține că situația bugetară s-a agravat în septembrie și octombrie, când presiunile pentru o rectificare bugetară de amploare au crescut, necesarul identificat pentru SAFE fiind estimat la circa 6 miliarde de lei, iar cel pentru PNRR la aproximativ 8 miliarde de lei.
Socol a mai enumerat alți factori care pun presiune pe finanțele publice amintind de obligațiile plăților salariale către magistrați în urma deciziei instanței supreme, facturile neachitate din construcții și scăderea veniturilor din muncă.
„Octombrie 2026 – situația se acutizează, necesarul minim pentru rectificare este cifrat la 12-15 miliarde lei. Magistrații câștigă în instanță plata imediată a peste 5 miliarde lei, în total datorii aruncate in viitor de 12 miliarde lei. Nevoile pentru Saligny estimate a fi cuprinse între 1,5 si 4 miliarde lei. Facturile neplătite către constructori se confirma la minimum 3,5 miliarde euro. Minusuri estimate la contribuții de 2,5-3 miliarde lei, din cauza pierderii a 20 mii de salariați fata de dec 2025 și 73.200 în ultimul an. Fostul ministru de finanțe AC posteaza ca MF are la 9 luni venituri totale mai mici cu 35 miliarde lei și cheltuieli neefectuate cu 61 miliarde lei față de programat”, a mai susținut profesorul universitar.
Fundația viitorului program de guvernareÎn opinia lui Cristian Socol, stabilirea unor măsuri de protejare a puterii de cumpărare a populației vulnerabile și de relansare economică depinde de cunoașterea exactă a resurselor disponibile.
„Noul PM desemnat Niculescu si PSD trebuie să propună măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populatiei vulnerabile și relansarea economica. Nu știe nimeni ce anvelopa și ce date sa treaca pentru ca nimeni nu cunoaste situatia reala a finantelor publice. Disonanta comunicare publică Guvern – informațiile venite din economia reală și analiza execuției bugetare ajunge la cote record. Nu poți construi nimic dacă nu știi care este fundația pe care te așezi. Cât să fie datoriile aruncate în viitor? 30, 35, 45, peste 50 miliarde lei? Programarea bugetară realista este proxy relevant pentru măsurile concrete pe care Guvernul României trebuie să le implementeze. Altfel, cum ar putea începe să lucreze serios noul Guvern?”, a conchis economistul.
Mesajul lui Cristian Socol vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut noului premier Luca Niculescu să să prezinte situația reală a finanțelor publice și să identifice facturile neachitate și investițiile blocate.
Atacul s-a produs luni, 19 octombrie, în jurul orei 11:00, în zona pieței Amiet, situată la nord de orașul Abyei, potrivit agenției Associated Press. Yohanna Akol Ngor, ministrul interimar al Informațiilor din administrația locală, a declarat că numărul morților continua să crească, în timp ce incendiul declanșat de explozie ardea încă marți. Depozitul lovit aproviziona cu combustibil întreprinderile și comercianții din regiune. „Este o situație îngrozitoare și șocantă”, a declarat oficialul pentru AP.
Armata sudaneză recunoaște atacul, dar contestă că ar fi vizat civiliUn ofițer superior al armatei sudaneze a confirmat, sub protecția anonimatului, că forțele militare au efectuat luni un atac cu dronă. Potrivit acestuia, țintele ar fi fost autocisterne venite din Sudanul de Sud, care transportau combustibil destinat Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), gruparea paramilitară aflată în război cu armata sudaneză.
Ofițerul a susținut că persoanele ucise erau membri RSF sau persoane implicate în contrabanda cu combustibil. „Nu vizăm civili”, a declarat acesta. Associated Press precizează că nu a putut verifica independent identitatea victimelor sau natura țintelor atacate.
A drone strike near a market in Abyei has killed at least 150 people.
Fighting between Sudan and the paramilitary Rapid Support Forces (RSF) has intensified in recent days, as Khartoum accuses the RSF of hiding in the disputed region near South Sudan. https://t.co/dN3xcIqZPM
— Al Jazeera English (@AJEnglish) October 21, 2026
Ministerul de Externe din Sudanul de Sud a acuzat, la rândul său, armata sudaneză că a lovit mai multe zone ale pieței, provocând victime civile și distrugeri importante. Autoritățile de la Juba l-au convocat pe ambasadorul Sudanului pentru a protesta față de incident.
ONU confirmă victime civile și avertizează că bilanțul ar putea creșteSecretarul general al ONU a condamnat marți atacurile cu drone din apropierea pieței Amiet și a localității Todach. Organizația a anunțat că zeci de civili, inclusiv femei și copii, au fost uciși, iar numeroase alte persoane au fost rănite. ONU nu a atribuit oficial responsabilitatea atacurilor uneia dintre părțile implicate în conflict.
De asemenea, mai multe persoane sunt încă dispărute, ceea ce ar putea duce la creșterea bilanțului victimelor. Forța ONU de menținere a păcii din Abyei (UNISFA) a mobilizat echipe medicale, pompieri și unități de intervenție rapidă pentru evacuarea răniților și limitarea incendiului.
Răniți cu arsuri grave, tratați de Medici Fără FrontiereOrganizația Medici Fără Frontiere (MSF) a anunțat că peste 20 de răniți au fost transportați la Spitalul Ameth Bek. Printre pacienți se află persoane în stare critică și victime cu arsuri.
„Până acum am primit peste 20 de pacienți, inclusiv mai multe cazuri critice. Au fost internați și pacienți cu arsuri”, a declarat medicul Christian Lindauer, responsabil pentru activitățile medicale ale MSF în spital. Organizația umanitară a cerut încetarea atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile, avertizând asupra dificultăților de acces la servicii medicale în regiune.
Disputa pentru regiunea AbyeiAbyei este o regiune bogată în petrol, aflată la granița dintre Sudan și Sudanul de Sud. Statutul teritoriului a rămas nerezolvat după acordul de pace din 2005 și după obținerea independenței Sudanului de Sud, în 2011.
Populația Ngok Dinka susține, în majoritate, alipirea regiunii la Sudanul de Sud, în timp ce comunitățile nomade Misseriya favorizează apartenența la Sudan. Piața Amiet reprezintă un important centru comercial pentru ambele comunități.
Atacul intervine pe fondul războiului început în aprilie 2023 între armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, conflict care a devastat zone întinse ale Sudanului și a destabilizat regiunile de frontieră.
Într-o postare pe Facebook, șeful statului a precizat că marți a avut loc o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în urma discuțiilor pe care le-a purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul Bulgariei, Rumen Radev.
„Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit ieri pentru a evalua ultimele evoluții din Marea Neagră și pentru a discuta măsuri concrete de consolidare a securității și de protejare a navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice”, a transmis Nicușor Dan.
România cere NATO mai mult sprijin pentru securitatea Mării NegrePreședintele a precizat că România a solicitat mai mult sprijin din partea Alianței.
„România a transmis mesajul direct că așteptăm un sprijin mai puternic prin capacități suplimentare de combatere a dronelor, de supraveghere, recunoaștere și expertiză, precum și o postură NATO adaptată și consolidată în regiune”, a scris acesta.
Nicușor Dan a amintit și incidentul din 17 octombrie, când două avioane F-16 românești au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, în apropiere de Sulina.
„Ambele au fost neutralizate în câteva minute de la pătrunderea în spațiul nostru aerian. Îi felicit pe piloții noștri pentru profesionalismul și viteza lor de reacție. Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați”, a adăugat președintele.
Șeful statului a subliniat că securitatea Mării Negre este importantă pentru întreaga Europă și pentru comerțul internațional.
„Securitatea Mării Negre este esențială nu doar pentru România și statele riverane, ci și pentru întreaga Europă și pentru comerțul internațional. O concluzie clară a ședinței de ieri este că solidaritatea aliaților este de neclintit. Angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul nostru aerian, este împărtășit de întreaga Alianță”, a afirmat Nicușor Dan.
„Nimeni nu se atinge de Pilonul 2 de pensii. Sunt aproximativ 20% din produsul intern brut, sunt economiile a milioane de români acolo”, a afirmat Luca Niculescu, întrebat dacă banii din Pilonul 2 ar putea fi folosiți în alte scopuri.
„Unul dintre cuvintele de ordine pe care România trebuie să le aibă este predictibilitate. Pilonul 2 există și va exista exact așa cum este”, a adăugat acesta.
Declarațiile au fost făcute miercuri dimineața, la preluarea mandatului de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde Luca Niculescu a evidențiat și importanța atragerii fondurilor europene.
Printre prioritățile menționate se numără finalizarea PNRR până la sfârșitul anului, clarificarea sumelor care mai pot fi atrase și accelerarea absorbției fondurilor de coeziune.
Potrivit acestuia, aproximativ 3 miliarde de euro ar putea ajunge în economia României prin PNRR.
Un număr tot mai mare de români, în creștere semnificativă față anul trecut, încasează banii acumulați în contul de pensie obligatorie administrată privat, Pilonul 2, cont în care au virat cota aferentă în fiecare lună de activitate, după cum datele oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), cuprinse în raportul sistemului de pensii private pe semestrul 2 din 2026.
Potrivit anunțului făcut miercuri de reprezentanții Consiliului Județan Cluj, noile zboruri vor fi operate în zilele de luni, joi, vineri și sâmbătă, cu aeronave ATR 72, care au o capacitate de 72 de locuri.
Noua rută va permite pasagerilor din Cluj-Napoca și din regiunea Transilvaniei să ajungă la destinații internaționale deservite de Air Serbia prin intermediul aeroportului din Belgrad.
Printre acestea se numără New York, Chicago, Miami, Toronto și Shanghai.
Compania aeriană națională a Serbiei operează zboruri regulate, sezoniere și charter către peste 100 de destinații din Europa, regiunea mediteraneeană, America de Nord, Asia și Africa.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că introducerea zborurilor directe spre Belgrad poate contribui la dezvoltarea relațiilor economice, comerciale și turistice dintre județul Cluj, regiunea Transilvaniei și Serbia.
Aeroportul din Cluj a înregistrat în această săptămână 3 milioane de pasageri de la începutul anului. Este pentru al patrulea an consecutiv în care se atinge o astfel de performanță.
În 2025, aeroportul clujean a înregistrat un record de trafic. Peste 3,5 milioane de pasageri au trecut prin aeroport, o creștere de aproximativ 10% față de 2024.Într-o postare publicată pe Facebook înaintea reuniunii CSAT convocate de președintele Nicușor Dan, Mihai Fifor atrage atenția asupra amenințărilor reprezentate de drone aeriene și maritime, minele în derivă, posibilele acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine și vulnerabilitățile navigației comerciale.
El spune că această reuniune intervine într-un moment în care evoluțiile de securitate din Marea Neagră impun mai mult decât o evaluare a riscurilor imediate: „Reuniunea CSAT ar putea avea, din această perspectivă, o semnificație care depășește gestionarea incidentelor recente. Ar putea reprezenta momentul unei abordări integrate a securității maritime a României, adaptate unei realități strategice profund schimbate”.
Zona economică exclusivăDeputatul arată că una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României rămâne insuficient discutată: regimul juridic și securitatea efectivă a zonei economice exclusive din Marea Neagră.
„Hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, în disputa cu Ucraina, a reprezentat un succes major al diplomației românești, consolidând fundamentul juridic al drepturilor noastre maritime. Delimitările cu Bulgaria și Turcia nu sunt însă integral finalizate, o particularitate care trebuie integrată în evaluările strategice, fără a fi confundată cu existența unor dispute ostile. Vulnerabilitatea principală nu este însă una de delimitare. Este diferența dintre drepturile suverane recunoscute internațional și capacitatea efectivă de a le apăra într-un mediu de securitate ostil”, spune social-democratul.
Mihai Fofor adaugă că zona economică exclusivă nu reprezintă teritoriu național în sensul juridic al mării teritoriale și că România exercită aici drepturi suverane asupra resurselor, însă nu beneficiază de aceeași suveranitate deplină.
„Un incident împotriva unei instalații energetice din ZEE nu atrage automat mecanismele de apărare colectivă aplicabile unui atac asupra teritoriului național. Această particularitate nu exclude o reacție aliată, dar introduce un grad de complexitate juridică și politică susceptibil de a fi exploatat prin acțiuni hibride, sabotaje sau atacuri greu de atribuit”, mai spune Fifor.
Miza reuniunii CSATConform acestuia, această problemă capătă o dimensiune nouă odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep: „Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va transforma România într-un actor energetic regional important, dar va extinde considerabil și responsabilitățile statului în materie de securitate. Platformele offshore, conductele submarine și infrastructura de transport energetic vor constitui obiective strategice a căror protecție nu poate fi concepută exclusiv în termenii apărării convenționale”.
„Convocarea CSAT este mai mult decât oportună și importantă. Ar putea marca trecerea de la gestionarea reactivă a incidentelor la construirea unei abordări strategice, anticipative și credibile a securității maritime a României”, mai adaugă Mihai Fifor.
El transmite că miza reuniunii CSAT nu ar trebui să fie doar evaluarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Neagră, ci definirea modului în care România va fi capabilă să răspundă provocărilor de mâine.
Președintele Nicușor Dan va convoca joi, 22 octombrie, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în contextul atacurilor asupra mai multor nave comerciale din Marea Neagră, potrivit surselor Mediafax.„A fost o discuție pozitivă, nimic neașteptat, nimic surprinzător; iar acum, cu aceste idei, el poate merge la Sankt Petersburg, le poate prezenta părții ruse și putem vedea dacă reușim să facem niște progrese”, a transmis Marco Rubio, despre întâlnirea de marți, notează AFP.
„A fost o discuție pozitivă, nimic neașteptat, nimic surprinzător; iar acum, cu aceste idei, el poate merge la Sankt Petersburg, le poate prezenta părții ruse și putem vedea dacă se pot înregistra progrese”, a spus liderul diplomației americane.
Miercuri, Witkoff este așteptat în Rusia, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului.
Tensiuni între Washington și KievInițiativa diplomatică are loc după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și președintele Zelenski.
Ruptura a început să se resimtă după ce președintele Trump a anunțat o înțelegere cu Rusia pentru livrarea de motorină, dar și după ce a suspendat temporar legea care îi permite să sancționeze Rusia și statele care importă energie de la Moscova.
Liderul de la Kiev a reclamat probleme și privind livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesul la informații.
„Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio.
„A fost o onoare să fiu prim-ministrul României. Am dovedit că se poate guverna și altfel, fără minciună, cu respect pentru banul public și pentru cetățeni. Cred că am dat o speranță românilor care își doresc o Românie corectă”, a scris Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă în timpul mandatului său.
„Am încercat să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră. Mulțumesc colegilor, colaboratorilor și partenerilor. Mulțumesc tuturor românilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața greutăților prin care a trebuit să trecem”, a transmis acesta.
Bolojan a subliniat că, deși nu mai conduce Guvernul, responsabilitatea sa față de țară rămâne.
„Mandatul meu s-a încheiat, dar responsabilitatea față de România, nu. Am încredere în țara noastră. Dumnezeu să-i aibă în pază pe toți românii!”, a mai scris Bolojan.
Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți votul de învestitură în Parlament, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Membrii noului Cabinet au depus jurământul la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Nicușor Dan. Ulterior, noul Executiv a avut prima ședință de guvern la Palatul Victoria.
Potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), citat de The Guardian, guvernele nu reușesc să transforme angajamentele climatice pe termen lung în măsuri concrete și suficient de rapide.
Deși emisiile globale au rămas în 2025 la niveluri apropiate de cele din anul precedent, experții avertizează că este prea devreme pentru a considera că acestea au atins nivelul maxim. Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat, în ciuda dezvoltării accelerate a energiei regenerabile.
ONU: Șansa de a menține încălzirea globală sub 1,5°C a fost pierdutăInger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a declarat că obiectivul menținerii temperaturilor globale sub pragul de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris, nu mai poate fi atins fără o depășire temporară. „Am amânat, iar acum spunem că această fereastră s-a închis”, a explicat oficialul ONU.
Totuși, Andersen susține că obiectivul nu trebuie abandonat. Reducerea rapidă a emisiilor ar putea limita durata și amploarea depășirii pragului climatic. Potrivit UNEP, o reducere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse bune de limitare a încălzirii globale la aproximativ 1,7°C față de perioada preindustrială.
New @UNEP report warns that global temperatures are likely to exceed the 1.5°c target in the coming years.
Executive Director Inger Andersen stressed that the focus must now be on limiting how high temperatures rise and bringing them back down as quickly as possible. https://t.co/ypdBWBl9Ze
— UN News (@UN_News_Centre) September 3, 2026
Chiar și în acest scenariu, valurile extreme de căldură ar deveni mai frecvente, însă efectele ar putea fi mai puțin severe decât în cazul unei încălziri mai mari.
Temperatura globală ar putea crește cu 2,8°C dacă politicile rămân neschimbateRaportul evidențiază diferența dintre promisiunile guvernelor și politicile aplicate efectiv. Dacă toate angajamentele climatice actualizate ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6°C. În schimb, menținerea politicilor actuale ar conduce la o încălzire estimată la 2,8°C față de nivelurile preindustriale.
Experții avertizează că fiecare cinci ani în care emisiile rămân la nivelurile actuale adaugă aproximativ 0,1°C la proiecțiile privind încălzirea globală. Depășirea tot mai accentuată a pragului de 1,5°C ar putea crește inclusiv riscul declanșării unor schimbări climatice ireversibile, cunoscute drept puncte critice.
SUA sunt criticate pentru retragerea din Acordul de la ParisRaportul apare într-un context politic complex si complicat. Sub administrația Donald Trump, Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după China, s-au retras din Acordul de la Paris. Bill Hare, directorul organizației Climate Analytics, a criticat marile state producătoare de combustibili fosili, inclusiv SUA și Arabia Saudită.
Potrivit acestuia, cele două țări reprezintă împreună aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili și ar trebui să accelereze reducerea dependenței de aceste resurse. La summitul climatic COP30, organizat anul trecut în Brazilia, guvernele au prezentat angajamente de reducere a emisiilor, însă acestea au fost considerate insuficiente de experții ONU.
SUA și Arabia Saudită dețin aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Energia regenerabilă avansează, dar măsurile politice rămân în urmăMohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, susține că tehnologiile necesare reducerii emisiilor există deja. Energia solară și cea eoliană se dezvoltă mai rapid decât anticipau experții, însă guvernele continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili. La rândul său, climatologul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează asupra diferenței dintre țintele asumate și reducerile necesare.
Dacă angajamentele actuale vor fi respectate, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 de gigatone de CO₂ echivalent anual în 2035, deși ar trebui să scadă sub 35 de gigatone. UNEP indică și reducerea emisiilor de metan drept una dintre măsurile care ar putea limita mai rapid încălzirea globală. Metanul are un efect de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt.
Următoarea evaluare globală a progreselor climatice în cadrul Acordului de la Paris este programată pentru 2028. Procesul este însă afectat de incertitudinile privind calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).
