MediaFax.ro

România cere întărirea flancului estic al NATO și a capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, prin finanțări europene pentru protejarea frontierelor și securitatea maritimă, a declarat vineri ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.

Întrebată ce măsuri concrete ia România în contextul dronelor care s-au apropiat de teritoriul național și al navelor comerciale atacate în Marea Neagră, Oana Țoiu a spus că țara continuă cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru protejarea navigației.

Potrivit ministrei interimare, reuniunea NATO din 20 octombrie a fost convocată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la solicitarea României, după întâlnirea acestuia cu președintele Nicușor Dan și premierul Bulgariei.

„În primul rând, adunarea NATO, pe care o menționați, care va avea loc pe 20 octombrie, dedicată Securității la Marea Neagră, este convocată de Secretarul General Mark Rutte la cererea României după întâlnirea pe care a avut-o cu Președintele Nicușor Dan și cu Premierul Bulgariei. Este o consecință directă a cerinței noastre”, a declarat Oana Țoiu.

România a intensificat cooperarea cu Bulgaria și Turcia

Ministra interimară de Externe a precizat că România a crescut în acest an nivelul de colaborare cu Bulgaria și Turcia, celelalte două state aliate de la Marea Neagră.

Cooperarea dintre cele trei țări exista deja în domeniul operațiunilor de deminare, rolul acesteia fiind să mențină navigația în siguranță.

În prezent, aceasta se referă și la protejarea infrastructurii critice.

„Infrastructura critică de la Marea Neagră pentru România este, așa cum știți, esențială atât din perspectiva potențialului cablurilor de conectare, cablurilor submarine, cât și, evident, din perspectiva producerii de energie în perimetrul Neptun Deep, care este planificat, așa cum știți, ca anul viitor să crească chiar și cu 80% resursele pe care România le are din producție proprie de gaze naturale”, a afirmat ministra interimară.

Apărarea navală și monitorizarea riscurilor, printre priorități

Oana Țoiu a mai spus și că Ministerul Apărării a prioritizat în acest an achizițiile pentru apărarea navală, sistemele radar și monitorizarea riscurilor din regiune.

„Apoi, prioritate în planul de achiziție al Ministerului Apărării, așa cum a declarat și ministrul Radu Miruță, au fost în acest an protecția și achizițiile care țin de capabilități în zona navală, în zona radarelor, în zona monitorizării riscurilor respective și la nivelul protecției civile, așa cum știți, mai ales după incidentele anterioare care au privit drone marine care s-au apropiat, au fost foarte aproape de, sau chiar în perimetrul portului Constanța, a fost crescută capacitatea de monitorizare la nivelul radarelor”, a declarat Oana Țoiu.

România cere finanțare pentru securitatea maritimă

În ceea ce privește măsurile pe care România le va susține în cadrul NATO și în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Țoiu a spus că ținta este întărirea flancului estic.

„În ceea ce privește cerințele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât și la nivelul finanțării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziția României cere întărirea flancului estic și, evident, întărirea capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră”, a spus Oana Țoiu.

Ea a mai spus că România va susține acordarea unei priorități protecției granițelor și securității maritime în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene.

România a discutat cu Lituania

Ea spus că a discutat cu ministrul de Externe al Lituaniei despre intensificarea schimbului de experiență în domeniul securității maritime.

România vrea acum să adopte practicile folosite în Marea Baltică, unde statele se confruntă cu provocări asemănătoare celor din regiunea Mării Negre.

„De asemenea, am avut o discuție ieri cu ministrul de externe al Lituaniei și am stabilit să întărim schimbul de practici pentru securitatea maritimă între ceea ce facem la Marea Neagră și ce se întâmplă deja în Marea Baltică, care are provocări similare și o colaborare întărită a statelor liberale”, a declarat ministra interimară.

Un alt obiectiv al diplomației românești este obținerea unui armistițiu la Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a comerțului.

„Iar prioritatea pe care am setat-o la adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, unde România, împreună cu Franța, cu Comisia Europeană și cu Ucraina, am moderat, împreună cu 30 de țări, un eveniment dedicat creșterii, efortului diplomatic pentru a obține un armistițiu la Marea Neagră, practic încetarea focului, care să permită din nou comerț în siguranță, atât pentru sursele de energie foarte importante și pentru România, cât și pentru comerțul cu grâne și, din perspectiva rolului nostru ca țară de tranzit, în special prin portul Constanța, dar și pentru că România este principalul exportator din Uniunea Europeană”, a afirmat Oana Țoiu.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat vineri, într-o conferință de presă că etapele procesului de selecție pentru noii membri ai corpului diplomatic s-au încheiat, candidații admiși, urmând să fie trimiși la post. Concurența a fost acerbă, din 3 000 de aplicanți fiind recrutați 77 de candidați.

„A fost derulată o recrutare care să permită întărirea serviciilor consulare prin resursa umană. Anul trecut a fost începută această recrutare, acum a ajuns în etapa finală prin trimiterea la post. Au fost peste 3000 de aplicații la momentul de început a recrutării, din care au fost recrutați 77 de membri pentru corpul diplomatic și consular și rolurile administrative conexe”, a declarat Oana Țoiu.

Ministra de Externe a explicat că posturile ce urmează a fi ocupate nu presupun cheltuieli suplimentare, acestea fiind vacantate ca urmare a pensionării unor membri ai corpului consular.

„În recrutarea pe care o derulăm acum, unde au fost deschise 20 de posturi în corpul consular, practic numărul de posturi în baza deciziilor de pensionare ale altor colegi, fără impact bugetar așadar, a fost finalizată etapa dosarelor, etapa testării, concurența este de aproximativ 18 aplicanți pe loc, o recrutare destul de consolidată la nivelul competiției, așa că ne așteptăm ca în momentul în care recrutarea, odată finalizată să se aducă în echipările consulare și noi profesioniști”, a mai spus Oana Țoiu.

Compania ucraineană SkyFall a demonstrat funcționarea unui sistem aerian de evacuare medicală destinat zonelor de conflict în care accesul ambulanțelor și al altor vehicule terestre este extrem de periculos, scrie Euronews.

Drona, denumită StarGate, a fost filmată în timpul unei demonstrații în care a decolat, a zburat și a aterizat cu o persoană aflată în cabina sa. După aterizare, un reprezentant al companiei a ieșit din compartimentul de transport, în timp ce operatorul aparatului se afla la distanță.

Cum funcționează drona care poate transporta răniții peste câmpurile minate

StarGate a fost proiectată pentru evacuarea persoanelor rănite din zone în care transportul terestru este imposibil sau implică riscuri majore.

Aparatul poate zbura peste câmpuri minate, râuri, drumuri distruse și alte obstacole care ar întârzia intervenția echipajelor medicale. Potrivit informațiilor prezentate de producător, drona are o capacitate de transport de 150 de kilograme și poate atinge o viteză de 105 km/h.

Spre deosebire de dronele militare obișnuite, StarGate dispune de o cabină închisă, în care poate fi transportată o persoană. Aparatul este controlat de la distanță, ceea ce elimină necesitatea ca un pilot să intre în zona periculoasă pentru a efectua evacuarea.

De la ore sau zile la câteva minute. Ce promite noua tehnologie

Una dintre cele mai mari probleme ale evacuărilor medicale de pe front este timpul necesar pentru transportarea răniților la un punct de îngrijire. Minele, bombardamentele și infrastructura distrusă pot face deplasarea echipajelor de salvare extrem de dificilă.

SkyFall susține că drona StarGate ar putea reduce durata unor evacuări de la ore sau zile la numai câteva minute.

O asemenea capacitate ar permite, în anumite condiții, transportarea mai rapidă a răniților către personalul medical. Totuși, aceste performanțe sunt prezentate de producător și nu au fost încă demonstrate independent în evacuări reale de pe câmpul de luptă.

Drona folosește Starlink și inteligență artificială. Poate intercepta și drone inamice

StarGate utilizează conexiuni prin Starlink și sistemul propriu L-Link, dezvoltate pentru controlul și comunicarea cu aparatul. Drona dispune și de tehnologii asistate de inteligență artificială, concepute să permită funcționarea în condițiile în care navigația prin satelit este perturbată.

Această caracteristică este importantă pe frontul din Ucraina, unde interferențele electronice pot afecta sistemele de navigație și comunicații ale dronelor. În cadrul demonstrației, StarGate a fost prezentată și folosind o plasă pentru interceptarea unei drone ostile.

Prototipul a ajuns la o brigadă ucraineană pentru teste pe front

O brigadă de luptă ucraineană a primit deja un prototip StarGate pentru evaluarea sa în condiții operaționale. SkyFall nu a publicat deocamdată rezultatele acestor teste. Nu se știe încă în ce măsură aparatul poate realiza evacuări medicale în condițiile reale ale frontului, unde trebuie să facă față focului inamic, interferențelor electronice și vremii nefavorabile.

Dan Reșitnec, secretar general în Guvernul Bolojan, a trimis anterior o solicitare către RA-APPS în care a cerut ca sediul partidului PUSL să fie mutat, iar în clădire să fie înființat un muzeu al romilor. Partidul a atacat în instanță decizia de mutare, însă reprezentantul din Guvern a câștigat procesul.

„Prea des, clădiri ale statului au ajuns doar la cei cu relații. Am refuzat să prelungesc contractele de închiriere pentru sediile unor partide care au mai multă trecere la stat decât susținere printre alegători. Unul dintre aceste spații era sediul PUSL. Partidul a atacat decizia mea, dar săptămâna aceasta instanța i-a respins cererea de suspendare”, a transmis secretarul general al Guvernului, pe pagina sa de Facebook.

Scandalul unui sediu de partid, ajuns pe masa instanței

Secretarul general din executiv a refuzat să mai prelungească contractul dintre PUSL și RA-APPS, prin care partidul închiria sediul.

„Când e vorba de sedii de partid, RA-APPS a găsit clădiri care mai de care mai frumoase și mai impunătoare. Pentru Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, de trei ani nu găsește niciun sediu”, a mai declarat Dan Reșitnec.

Mai apoi, PUSL a contestat în instanță acțiunea, iar în această săptămână s-a pronunțat în favoarea Guvernului.

Procedurile pentru muzeul romilor au început

Reșitnec a cerut vineri RA-APPS să demareze procedurile pentru înființarea Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor, prin transferul clădirii în administrarea Agenției Naționale pentru Romi.

„Astăzi am cerut RA-APPS să înceapă procedurile interne pentru ca spațiul folosit de PUSL, aflat în rondul de la Arcul de Triumf, să ajungă în administrarea Agenției Naționale pentru Romi și să găzduiască muzeul. Un sediu de partid, deschis pentru câțiva privilegiați, devine un muzeu deschis pentru toți”, a mai precizat liderul USR.

Solicitarea către RA-APPS pentru găsirea unui sediu potrivit pentru acest muzeu ar fi fost făcută în urmă cu trei ani, însă instituția nu ar fi reușit sa îi deservească un spațiu.

„În această dimineață, au fost reluate operațiunile de căutare-salvare a persoanelor date dispărute în urma incidentului produs la bordul navei comerciale avariate în largul Mării Negre”, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Forțele și mijloacele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne continuă misiunea, printr-o acțiune comună la care participă personal și echipamente din cadrul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și IGSU.

Patru dintre salvatori IGSU au ajuns la bordul navei Wine Trader cu un elicopter Black Hawk. Ulterior, aeronava va efectua un survol de recunoaștere în cadrul unei alte misiuni.

„Totodată, nava de intervenție FIFI MAI 0101, având la bord 13 salvatori, va desfășura o misiune de recunoaștere, urmând ca, ulterior, să se deplaseze în zona navei Wine Trader, pentru a participa la continuarea operațiunilor de căutare-salvare”, infomează IGSU.

Autoritățile încearcă să-i găsească pe marinarii dispăruți

Potrivit IGSU, cinci dintre marinarii de la bordul navei Wine Trader care a luat foc, joi, în urma unui atac cu drone, au fost salvați și duși la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

„Prioritatea echipelor de intervenție rămâne identificarea și salvarea persoanelor date dispărute, cu respectarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea atât a acestora, cât și a personalului implicat în misiune”, informează IGSU.

Salvatorii mai precizează că operațiunile se desfășoară în mod coordonat, în funcție de condițiile hidrometeorologice și de evoluția situației din zona incidentului.

Joi, vasul care circula sub pavilion San Marino, a luat foc, în urma unui atac cu drone. Nava transporta substanțe chimice, inflamabile. În urma incidentului, opt marinari au fost dați dispăruți, iar autoritățile române s-au mobilizat pentru a-i căuta și salva pe cei de la bord.

Nu este singurul incident din ultima perioadă

Incidentul vine la doar o zi după ce nava Yara J, care circulă sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de dronă, tot în apropiere de Sulina.

Nu este singurul incident cu nave la Marea Neagră. Două nave comerciale au fost atacate, marți, în apele teritoriale bulgare. Una dintre ele, Chelsea 3, ar fi fost lovită de trei drone aeriene. Acesta a fost și motivul pentru care Nicușor Dan și premierul bulgar, Rumen Radev, au avut o întâlnire, joi, la Bruxelles, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. 

De asemenea, la începutul lunii octombrie, a fost lovită nava Royad Mammadov, care transporta cereale ucrainene spre Turcia. Atunci un marinar a murit și alți trei au fost răniți.

În ceea ce privește măsurile care vor fi luate, Dan a declarat: „Ne aflăm în aceeași situație ca anul trecut”. Acesta le va cere aliaților sprijin pentru a contracara amenințările cu drone rusești. 

 

Europarlamentarii români ai Partidului Național Liberal (PNL) cer măsuri concrete pentru consolidarea securității României și Bulgariei, în contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră.

Parlamentul European va vota o rezoluție care propune îmbunătățirea apărării maritime și aeriene, mobilizarea unor fonduri europene și protejarea infrastructurii critice din regiune.

Grupul Partidului Popular European (PPE) a solicitat „adoptarea unei rezoluții în Parlamentul European privind escaladarea atacurilor Rusiei asupra navelor comerciale din Marea Neagră”, potrivit unui comunicat de presă transmis.

„Europarlamentarii români din PNL, sub coordonarea lui Daniel Buda, șeful delegației, au contribuit la elaborarea documentului și au solicitat includerea unor măsuri concrete pentru consolidarea securității României și Bulgariei și protejarea frontierelor maritime ale Uniunii Europene.”, se arată în comunicat.

Inițiativa vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.

PNL cere consolidarea apărării în Marea Neagră și Delta Dunării

La solicitarea europarlamentarilor PNL, proiectul de rezoluție pune accent pe dezvoltarea capacităților de apărare și supraveghere în Marea Neagră și în Delta Dunării.

Printre măsurile propuse se numără dezvoltarea unor sisteme moderne de detectare și interceptare a dronelor și a altor amenințări aeriene.

Un alt punct important al documentului se referă la finanțarea acestor măsuri.

Europarlamentarii solicită Comisiei Europene și statelor membre să analizeze „mobilizarea urgentă a unei părți din fondurile neutilizate în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe), pentru a sprijini România și Bulgaria în achiziționarea capacităților de apărare necesare în fața amenințărilor tot mai mari din regiune”.

Rezoluția mai prevede și „consolidarea supravegherii maritime și aeriene, intensificarea schimbului de informații și protejarea infrastructurii critice europene din regiunea Mării Negre, cu accent pe securitatea porturilor, a infrastructurii de transport, a instalațiilor energetice maritime și terestre, precum și a rețelelor digitale strategice”.

Rezoluția propune o operațiune navală europeană

Documentul solicită și analizarea posibilității desfășurării unei operațiuni navale europene pentru protejarea navelor comerciale din Marea Neagră.

De asemenea, este propusă accelerarea înființării Centrului pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră și dezvoltarea unui centru comun româno-bulgar.

Un alt obiectiv este consolidarea cooperării cu NATO și a parteneriatului regional dintre România, Bulgaria și Turcia, având în vedere că securitatea Mării Negre are implicații pentru întreaga regiune și pentru UE.

Daniel Buda: „Europa să nu răspundă doar prin declarații”

Daniel Buda, europarlamentar PNL și șeful delegației României din Grupul PPE, a afirmat că atacurile asupra navelor comerciale reprezintă o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene.

„Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră reprezintă o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene. Nu putem accepta ca nave civile să fie atacate în apropierea frontierelor noastre, iar Europa să răspundă doar prin declarații. Am cerut măsuri concrete pentru România și Bulgaria, inclusiv acces la resurse financiare europene pentru dezvoltarea capacităților de apărare și consolidarea securității maritime. Securitatea României este securitatea întregii Uniuni Europene”, a declarat Daniel Buda.

Zeci de turiști și aproximativ o sută de vehicule au rămas blocate timp de câteva ore înainte ca accesul să fie parțial restabilit. Ei credeau că se vor bucura de unul dintre cele mai faimoase golfuri din Rodos, Grecia. Joi, furtunile violente care au lovit insula grecească  Rodos  au provocat prăbușirea unei stânci, blocând o plajă faimoasă și distrugând mașini, înainte ca echipele de salvare să restabilească accesul parțial vineri, potrivit Le Figaro.

Blocul imens de piatră s-a rostogolit joi pe pantă și a blocat singurul drum de acces către plaja Anthony Quinn Bay, un golf pitoresc numit după legendarul actor de la Hollywood, care a filmat acolo în 1961 filmul de război „Tunurile din Navarone”, jucând rolul uriașului Andrea Stavros.

Zeci de persoane și aproximativ 100 de vehicule au fost blocate temporar pe plajă timp de ore întregi, a relatat agenția de știri de stat ANA. Miercuri, inundațiile care au lovit insula Rodos curmaseră deja viața unui angajat al hotelului în vârstă de 62 de ani, a cărui mașină a fost luată de mare. Vremea severă a provocat pagube semnificative acestei insule grecești, o destinație turistică populară. Rămâne de văzut când va fi complet restabilit accesul la Golful Anthony Quinn.

Solicitarea vine după ce două nave au fost lovite de drone în apropierea coastei românești a Mării Negre în această săptămână, ambele fiind cuprinse de incendii. Marți, o navă comercială s-a scufundat în largul coastei bulgare, în urma unui atac cu drone, incident care a determinat autoritățile de la Sofia să îl convoace pe ambasadorul Rusiei.

Atacurile au readus în atenție riscurile pe care războiul cu drone, asociat conflictului dintre Rusia și Ucraina, le generează pentru transportul comercial maritim în apropierea flancului sud-estic al NATO, scrie TVP World.

Bulgaria cere NATO avioane de luptă și sisteme antidronă

Ministrul bulgar al Apărării a confirmat că Sofia a transmis solicitări oficiale către secretarul general al NATO și către Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, cerând consolidarea capacităților de apărare ale țării.

„Am trimis scrisori și o solicitare secretarului general al NATO și Comandantului Suprem al Forțelor Aliate, cerându-le să ne consolideze capacitățile, ceea ce înseamnă și desfășurarea unor forțe suplimentare pe teritoriul nostru. Așteptăm decizia lor”, a declarat Dimitar Stoyanov.

Potrivit solicitării, Bulgaria urmărește să își întărească apărarea prin prezența unor forțe suplimentare ale Alianței, inclusiv avioane de luptă și sisteme capabile să detecteze și să neutralizeze dronele.

NATO nu a răspuns imediat solicitării de a comenta demersul autorităților bulgare.

Atacurile cu drone din Marea Neagră cresc presiunea asupra NATO

Cererea Bulgariei vine după mai multe incidente care au vizat nave comerciale din regiune. Două nave au fost lovite de drone în apropierea coastei românești în această săptămână și au luat foc, în timp ce o altă navă comercială s-a scufundat în largul Bulgariei, marți, după un atac similar.

În urma scufundării navei, Sofia l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. Informațiile furnizate nu precizează cine a fost responsabil pentru toate atacurile menționate.

Incidentele evidențiază amenințările la adresa navigației comerciale în Marea Neagră, într-un context de securitate complicat de războiul dintre Rusia și Ucraina. Apropierea acestor incidente de teritoriile unor state membre NATO determină Bulgaria să solicite măsuri suplimentare de protecție.

Bulgaria vrea o coordonare mai strânsă cu România și Turcia

Dimitar Stoyanov a anunțat că intenționează să se întâlnească în curând cu omologii săi din România și Turcia pentru a discuta coordonarea măsurilor și stabilirea unei abordări comune privind securitatea în Marea Neagră.

Bulgaria a propus, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor care vizează navele civile din regiune. Inițiativa urmărește protejarea transportului comercial și reducerea riscurilor pentru navigație.

În paralel, Sofia se așteaptă să se alăture până la sfârșitul lunii octombrie unei inițiative NATO dedicate combaterii dronelor. Nu au fost anunțate deocamdată detalii suplimentare privind contribuția Bulgariei sau calendarul unei eventuale desfășurări de forțe aliate.

Reforma a fost adoptată de Bundestag cu voturile partidelor din coaliția de guvernare, CDU/CSU și SPD. Verzii și Die Linke au votat împotrivă, iar AfD s-a abținut, relatează Tagesschau.

Banii nu vor fi acordați direct familiilor, ci vor fi investiți pe piețele financiare, pentru a constitui economii destinate viitoarei pensii.

Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie aprobată de Bundesrat, camera care reprezintă cele 16 landuri germane.

Programul se va aplica și copiilor românilor care locuiesc în Germania

Potrivit noilor prevederi, copiii născuți începând cu anul 2020 și care au domiciliul sau reședința în Germania vor primi câte 10 euro lunar de la stat, de la vârsta de șase ani până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Programul se va aplica indiferent de cetățenie, astfel că și copiii românilor care locuiesc în Germania vor putea beneficia de contribuțiile statului, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Cum vor fi acordați banii

Părinții trebuie să deschidă pentru copil un cont de investiții la un furnizor autorizat, precum o societate de administrare a fondurilor de investiții.

Contul va fi deschis pe numele copilului și va funcționa asemănător unui plan simplu de economisire.

Potrivit Ministerului german al Finanțelor, eligibilitatea copiilor va fi verificată automat, prin compararea datelor cu cele deținute de Oficiul Federal Central pentru Impozite.

Contribuțiile statului vor fi virate direct în cont, trimestrial.

În cazul în care părinții nu deschid un astfel de cont, statul va investi automat contribuțiile într-un fond special administrat de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank).

Sumele acumulate vor fi destinate exclusiv pensiei și nu vor putea fi retrase, în principiu, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani.

Economiile ar putea ajunge la 53.000 de euro până la pensionare

Ministerul german al Finanțelor a realizat o simulare pentru a arăta cât ar putea crește economiile, presupunând că investițiile obțin un randament mediu anual de 7%.

Potrivit calculelor, cei 1.440 de euro depuși de stat ar putea ajunge la aproximativ 2.200 de euro până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Fără contribuții suplimentare suma ar putea crește până la aproximativ 53.000 de euro la vârsta de 65 de ani.

Autoritățile subliniază însă că aceste cifre reprezintă doar estimări, iar câștigurile nu sunt garantate. De asemenea, calculele nu țin cont de inflație sau de impozitele care vor fi aplicate ulterior.

Programul ar urma să înceapă în 2027. Cât va costa statul german

Programul va începe cu generația copiilor născuți în 2020. În fiecare an va fi inclusă o nouă generație, astfel că în 2027 vor deveni eligibili și copiii născuți în 2021. Cei născuți înainte de 2020 nu vor primi contribuția statului.

Guvernul german estimează că programul va costa 198 de milioane de euro în 2027. Cheltuielile vor crește treptat urmând să ajungă la aproximativ 411 milioane de euro în 2030.

La aceste sume se adaugă costurile administrative. În total, Comisia pentru buget a Bundestagului estimează cheltuieli de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2027-2030.

Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din Olt l-a reținut vineri pe un bărbat, în vârstă de 25 ani, pe care îl cercetează pentru pornografie infantilă și viol asupra unei minore.

„La data de 15 octombrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Olt au dispus reținerea unui inculpat, în vârstă de 25 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă și viol asupra unui minor”, a comunicat DIICOT

Ce urmăresc anchetatorii

Suspectul i-ar fi cerut unei minore să îi transmită mai multe materiale pornografice pe o aplicație de mesagerie. De asemenea, acesta ar fi devenit insistent, în cazul în care fata nu îi furniza imaginile cerute.

Mai mult, bărbatul ar fi întreținut relații sexuale cu minora în cauză, cunoscându-i vârsta. Actele ar fi început în luna februarie a acestui an, iar din probatoriul administrat rezultă că s-ar fi încheiat luna trecută.

Cum s-ar fi cunoscut cei doi

Anchetatorii au aflat că bărbatul a cunoscut-o pe minoră în luna iulie a anului 2025, iar la acea dată aceasta avea doar 13 ani.

Bărbatul este acum cercetat penal pentru pornografie infantilă și viol asupra unei minore și va fi prezentat în fața judecătorului cu propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile.

Serviciul Public Județean Salvamont Argeș atrage atenția într-o postare pe pagina de Facebook că vremea nefavorabilă poate transforma rapid o excursie obișnuită într-o situație de risc.

Ninsoarea și ceața îngreunează orientarea, iar temperaturile scăzute și vântul pot afecta rezistența fizică a turiștilor. „În aceste condiții, chiar și traseele cunoscute pot pune probleme, iar orientarea poate deveni dificilă”, transmit salvamontiștii.

Recomandările salvamontiștilor pentru cei care pleacă pe munte

Pentru prevenirea accidentelor, Salvamont Argeș le recomandă turiștilor:

• Să verifice prognoza meteo, starea traseelor și avertizările înainte de plecare.
• Să evite traseele dificile sau expuse dacă nu au experiență și echipament pentru condiții de iarnă.
• Să poarte îmbrăcăminte impermeabilă, haine în straturi, mănuși, căciulă și încălțăminte cu aderență bună.
• Să aibă asupra lor o lanternă, un telefon încărcat și o baterie externă.
• Să nu părăsească traseele marcate și să solicite ajutor dacă își pierd orientarea.
• Să renunțe la ascensiune dacă vremea se înrăutățește.
• Să nu plece singuri și să anunțe o persoană apropiată despre traseul ales și ora estimată a întoarcerii.

Salvatorii atrag atenția și că temperaturile scăzute pot reduce autonomia bateriilor telefoanelor, în timp ce vizibilitatea slabă poate prelungi considerabil durata unei drumeții.

Salvamont Prahova: Iarna s-a instalat la altitudini mari. Evitați traseele de creastă

O avertizare similară a fost transmisă și de Salvamont Prahova, care atrage atenția că, în acest weekend, condițiile meteorologice din zona montană înaltă pot deveni deosebit de dificile. „Iarna s-a instalat la altitudini mari!”, avertizează salvamontiștii prahoveni, precizând că ninsorile, vântul puternic și ceața reduc vizibilitatea și îngreunează deplasarea.

Salvatorii recomandă turiștilor să evite traseele de creastă și zonele expuse atunci când vremea este nefavorabilă, chiar dacă au experiență montană. De asemenea, aceștia subliniază importanța echipamentului adecvat condițiilor de iarnă, inclusiv îmbrăcăminte termoizolantă, bocanci de munte, mănuși și căciulă.

Traseele trebuie adaptate la experiența și pregătirea fizică a grupului, iar drumeția trebuie abandonată dacă situația meteorologică se înrăutățește. „Nu transformați o excursie de relaxare într-o situație de urgență. Prudența și deciziile responsabile pot face diferența dintre o experiență frumoasă și un accident montan”, transmite Salvamont Prahova.

Ce trebuie să facă turiștii în caz de urgență

Persoanele care întâmpină dificultăți pe munte sunt sfătuite să se oprească într-un loc sigur și să solicite ajutor, fără să continue deplasarea pe un traseu necunoscut.

În caz de urgență, turiștii pot suna la 112 sau la Dispeceratul Național Salvamont, la numărul 0725 826 668. „Nu uitați: muntele nu pleacă nicăieri! O tură amânată este întotdeauna o alegere mai bună decât o aventură începută în condiții care vă pot pune viața în pericol”, mai avertizează Salvamont Argeș.

O insulă privată din Grecia, descrisă drept o „pânză albă”, a fost scoasă la vânzare pentru suma de 4,5 milioane de euro. Este vorba despre insula Stroggilo din arhipelagul Dodecanez aflat în sud-estul Mării Egee, potrivit Daily Mail. Arhipelagul mai include insule celebre precum Rodos și Kos.

Insula are vegetație tot anul

Insula Stroggilo are o suprafață de aproximativ 22 de hectare. Vânzătorul susține că insula are vegetație tot anul, dar și o coastă spectaculoasă, priveliști incredibile și o frumusețe naturală nealterată.

„Fiind una dintre cele mai accesibile insule neamenajate din regiune, aceasta oferă o pânză albă pentru un proprietar vizionar. (…) Aceasta este o proprietate de referință, ideală pentru a lăsa o moștenire durabilă, destinată celor care doresc să creeze un refugiu mediteranean unic. Insula este în prezent neamenajată, păstrându-și frumusețea naturală autentică, oferind totodată premisele ideale pentru viitoare proiecte arhitecturale”, scrie în anunțul publicat pe un site specializat.

În apropiere există numeroase insule mici, inclusiv Patmos și Leros. Totuși, cea mai apropiată insulă turistică importantă este Kos, situată la aproximativ 45 de mile marine distanță.

Pe insulă se află resturile unei case

Insula găzduiește ruinele din piatră ale unei vechi locuințe și o fântână, elemente care ar putea facilita obținerea autorizațiilor de construcție și a aprobărilor pentru proiecte viitoare. Stroggilo dispune și de o sursă naturală de apă care poate deveni potabilă printr-un proces de filtrare, se menționează în anunț.

În plus, poziția sa permite alimentarea cu energie electrică de la insula vecină Marathos. Asigurarea utilităților ar permite construirea unei reședințe private spectaculoase sau a unei mici stațiuni. De asemenea, vânzătorul menționează plajele cu nisip fin și apele clare, ideale pentru înot, scufundări și sporturi nautice.

„Dimensiunile și topografia insulei sunt perfecte pentru o reședință privată exclusivistă sau pentru un eco-resort de tip boutique, conceput să se integreze armonios în peisaj. Insula dispune de trei plaje naturale, inclusiv o porțiune remarcabilă de 110 metri cu nisip fin, situată într-o zonă protejată de vânt, oferind cadrul ideal pentru amenajarea unui club pe plajă sau a unei zone private de relaxare. (…) Fie că este transformată într-un refugiu de tip boutique, fie că este păstrată ca un parc maritim privat, locația sa în apropierea siturilor din Patmos, protejate de UNESCO, garantează un stil de viață marcat de o profundă dimensiune culturală, precum și o apreciere constantă a valorii capitalului investit”, mai scrie în anunț.

În prezent, pe insulă se poate ajunge cu o ambarcațiune privată sau cu un taxi maritim dinspre Patmos sau Leros. Aeroportul Leros oferă curse zilnice către Atena.

Discuția are loc în contextul amenințărilor cu drone, care persistă. Ultimul incident a fost înregistrat chiar joi, când o navă a fost lovită în apropiere de Sulina.

„Ne aflăm în aceeași situație ca și anul trecut, când am avut sute de drone aeriene în apropierea frontierei de pe Dunăre. Acum le avem la frontiera terestră”, a declarat Nicușor Dan.

Acesta a explicat că, prin intermediul NATO, statul român a fost implicat și în proiectul european SAFE.

„Avem aici o investiție de 13 miliarde de euro în echipamente militare”,  declarat Dan.

Acesta a explicat că anul trecut le-a cerut aliaților să sprijine România cu capacități pentru a contracara atacurile cu drone.

„Le-am cerut aliaților noștri, înainte ca tot acel echipament să ajungă în România, să ne ajute cu anumite capacități pentru a contracara acele atacuri. Și am făcut-o, în cazul unor țări importante din alianță”, a declarat Dan.

„Așadar, vom proceda la fel în cadrul NATO acum. Și sunt optimist că vom beneficia de sprijin, până când, așa cum am spus, vom dispune de capacitățile pe care le avem deja”, a continuat Dan.

Joi, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, dar și premierul bulgar, Rumen Radev.

Presiunea este tot mai mare din partea Rusiei

Șeful statului a fost întrebat dacă în urma atacurilor cu drone, dacă aceste drone se dovedesc a fi rusești, ar putea invoca Articolul 4 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice și cât de periculoase ar deveni discuțiile din jurul Articolului 5?

„Cred că principalul factor este, desigur, presiunea tot mai mare din partea Rusiei, așa că nu este vorba doar de acel eveniment, ci de ansamblul evenimentelor care au loc în Europa, în Estonia, în țările baltice, în Polonia”, a declarat Dan.

Dan a argumentat răspunsul său, precizând că Rusia încearcă să creeze tensiuni în societățile europene.

„Rusia a încercat să creeze tensiuni în cadrul societăților europene. Iar răspunsul nostru, menit să diminueze sprijinul populației față de Ucraina, trebuie să fie următorul: vom continua să sprijinim Ucraina”, a precizat Dan.

Articolul 4 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată.

Cu toate acestea, el nu obligă aliații la intervenție militară. El este diferit de Articolul 5, care prevede că „un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor”.

O adolescentă de 17 ani și un bărbat de 33 de ani au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de trafic de minori instrumentat de procurorii DIICOT Oradea.

Potrivit anchetatorilor, cei doi ar fi exploatat sexual patru fete minore, toate aflate în grija unor case de tip familial.

Procurorii au dispus reținerea celor doi la 14 octombrie 2026, după ce au strâns probe care arată că adolescentele ar fi fost recrutate începând din iulie 2025 și determinate să practice prostituția în folosul inculpaților.

Le-a cumpărat încrederea cu suc și țigări

Anchetatorii susțin că fata de 17 ani a profitat de situația vulnerabilă a victimelor pentru a le câștiga încrederea.

Ea ar fi folosit inclusiv gesturi aparent mărunte, precum oferirea de mâncare, suc și țigări, pentru a se apropia de cele patru fete, toate instituționalizate în case de tip familial.

Potrivit DIICOT, adolescenta le-ar fi determinat apoi să întrețină relații sexuale contra cost, iar banii obținuți ar fi ajuns în posesia ei.

Din aceeași perioadă, iulie 2025, și bărbatul de 33 de ani ar fi preluat trei dintre victime, cu scopul de a le exploata sexual.

Fetele ar fi fost transportate în diferite locuri din municipiul Oradea și cazate în apartamente închiriate. Acolo, ele ar fi întreținut relații sexuale contra cost, iar sumele încasate ar fi fost însușite direct de cei doi inculpați, potrivit probelor strânse de anchetatori.

Arestați preventiv

După reținerea din 14 octombrie, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.

Cercetările au fost desfășurate de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea.

Cei doi sunt cercetați pentru trafic de minori.

Pe parcursul procesului penal, beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție.

Românii și marocanii ar putea deveni viitorii crescători de animale din Spania, spune Manolo Cardo, un cioban de 61 de ani care practică transhumanța de când era adolescent.

Această meserie se confruntă cu mari dificultăți în Spania. Nu prea există tineri care să ducă tradiția mai departe, iar mulți dintre cei care încă o practică se apropie rapid de vârsta de pensionare.

Manolo, care are grijă de o turmă de aproximativ 1.600 de oi, se pregătește să parcurgă din nou 401 kilometri pe jos. E o călătorie lungă, de 23 de zile, pe care o face alături de fiica sa, fratele său și câțiva apropiați. CITEȘTE articolul integral pe MEDIAFAX SPANIA.

Partidul Social Democrat (PSD) a transmis vineri că își menține poziția potrivit căreia companiile de stat profitabile și cele din domenii strategice, precum energia, apărarea și sectorul bancar, nu trebuie vândute.

Formațiunea susține că această poziție va fi păstrată și în cadrul Guvernului Niculescu, afirmând că nu se opune atragerii de investitori în companiile de stat care se confruntă cu dificultăți.

Într-o precizare de presă, PSD a scris că poziția sa în privința companiilor de stat a rămas neschimbată și că aceasta se regăsește și în programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat.

„PSD s-a opus și se va opune vânzării acestor companii profitabile sau din domenii strategice pentru economia națională, precum energia, apărarea sau sectorul bancar. Totodată, PSD nu s-a opus niciodată și nu se va opune atragerii de investitori la companiile de stat aflate în dificultate”, a transmis partidul.

„Nu vindem active strategice profitabile sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă”, se arată în programul de guvernare, potrivit PSD.

PSD face trimitere la disputa din aprilie cu Guvernul Bolojan

Partidul afirmă că „este exact ceea ce PSD i-a reproșat în aprilie 2026 Guvernului Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu”.

La acel moment, PSD amintește că „a cerut retragerea planurilor de vânzare a unor pachete de acțiuni ale unor companii profitabile, precum Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, evaluate cu mult sub potențialul lor real”.

Formațiunea susține că nu există o contradicție între poziția exprimată în aprilie și prevederile actuale ale programului de guvernare.

Ce prevede proiectul de lege inițiat de PSD

PSD invocă și proiectul de lege inițiat de partid, înregistrat la Parlament cu numărul PL-x nr. 376/2026, care prevede interzicerea înstrăinării acțiunilor statului până la 31 decembrie 2027.

Potrivit formațiunii, proiectul prevede și excepții pentru anumite companii. Interdicția nu se aplică societăților care au înregistrat pierderi timp de cinci ani consecutivi sau celor aflate în insolvență, dacă aceasta a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

„Companiile pentru care programul de guvernare menționează atragerea de investitori se încadrează în această logică, pe care PSD a susținut-o tot timpul”, a transmis partidul.

Fumătorii din Germania se pregătesc pentru o serie de scumpiri care ar urma să înceapă în 2027 și să continue până la sfârșitul deceniului. Potrivit Euronews, Bundestagul a votat modificarea legislației privind impozitarea tutunului, iar proiectul urmează să fie analizat și de Bundesrat, camera care reprezintă landurile germane.

În prezent, un pachet standard de 20 de țigări costă în medie aproximativ 8,05 euro. Dacă noile prevederi vor fi aprobate definitiv, prețul estimat va crește în fiecare an.

Cât va costa un pachet de țigări în Germania între 2027 și 2030

Potrivit calculelor care însoțesc proiectul legislativ, prețul mediu estimat pentru un pachet de 20 de țigări va evolua astfel:

• 2026: 8,05 euro, prețul mediu actual.
• 2027: 8,77 euro.
• 2028: 9,56 euro.
• 2029: 10,42 euro.
• 2030: 11,36 euro.

Astfel, un pachet standard ar urma să se scumpească cu aproximativ 3,31 euro față de nivelul actual, ceea ce reprezintă o majorare de peste 40%.

Un pachet obișnuit de țigări ar putea costa aproape 12 euro în Germania până în 2030. Imagine ilustrativă. Foto: magnific.com

Prețurile efective vor depinde de marcă și de politica comercială a producătorilor. Unele țigări premium ar putea ajunge la aproximativ 14 euro pachetul. Tutunul pentru rulat va deveni, de asemenea, mai scump, în timp ce accizele pentru lichidele utilizate în țigările electronice vor crește peste nivelul prevăzut inițial.

Guvernul german vrea să obțină încă 12 miliarde de euro

Majorarea taxelor urmărește două obiective: creșterea veniturilor bugetare și descurajarea fumatului. Autoritățile estimează că noile accize ar putea aduce aproximativ 12 miliarde de euro suplimentar în perioada 2027-2030.

Numai pentru 2027 sunt anticipate venituri suplimentare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, sumă care ar putea ajunge la 4,5 miliarde de euro în 2030. În anul precedent, Germania a încasat 17,6 miliarde de euro din accizele la tutun.

Deputatul social-democrat Ingo Vogel a recunoscut că reforma are și un obiectiv bugetar, dar a subliniat că majorarea prețurilor urmărește să facă produsele cu nicotină mai puțin atractive.

Producătorii avertizează: fumătorii ar putea apela la piața neagră

Producătorii și comercianții contestă estimările guvernului privind veniturile suplimentare. Reprezentanții industriei avertizează că prețurile tot mai ridicate ar putea determina fumătorii să cumpere țigări mai ieftine din alte state europene sau de pe piața ilegală.

Deputatul creștin-democrat Carsten Brodesser a propus majorări mai moderate, argumentând că scumpirile excesive pot afecta comerțul legal și chiar veniturile statului. Propunerea sa nu a fost adoptată.

Și partidele de opoziție au criticat reforma, dar din motive diferite. AfD consideră contradictoriu faptul că guvernul invocă reducerea fumatului, deși estimează încasări fiscale mai mari. Verzii susțin principiul creșterii accizelor, dar consideră că majorările propuse sunt insuficiente. Partidul Die Linke a votat împotriva reformei.

Aproape unul din cinci germani fumează

Potrivit microrecensământului din 2025, aproximativ 19% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 15 ani din Germania sunt fumătoare. Dintre acestea, 14% fumează regulat și 5% ocazional. Centrul German pentru Cercetarea Cancerului estimează că aproximativ 131.000 de persoane au murit în 2023 din cauza bolilor asociate consumului de tutun. Specialiștii în sănătate publică consideră creșterea prețurilor unul dintre instrumentele eficiente pentru reducerea consumului.

Decizia prelungește controalele la frontieră și aliniază poziția Romei cu măsura adoptată de Madrid, care a suspendat, la rândul său, aranjamentele Schengen cu Italia până la 22 octombrie.

În zilele următoare, miniștrii de Interne ai celor două țări vor discuta despre posibile forme alternative de cooperare, potrivit aceleiași surse.

Italia prelungește suspendarea acordului Schengen cu Spania

Decizia autorităților italiene vine după mai multe prelungiri ale măsurii inițiate la 31 iulie. Roma a suspendat aplicarea acordului Schengen la frontiera cu Spania ca răspuns la creșterea puternică a numărului de migranți care au ajuns în enclava spaniolă Ceuta, din Maroc, scrie Reuters.

Ceuta este un teritoriu spaniol situat pe coasta nordică a Africii, la granița cu Marocul. Poziția sa geografică o transformă într-un punct important al rutelor de migrație către teritoriul spaniol și, implicit, către Uniunea Europeană.

Prin prelungirea suspendării, Italia menține măsurile care limitează aplicarea regimului obișnuit de liberă circulație la frontiera cu Spania. Durata exactă a noii prelungiri nu a fost precizată separat, însă aceasta este de o săptămână, potrivit sursei guvernamentale italiene.

Spania a suspendat, la rândul său, acordul Schengen cu Italia

Măsura adoptată de Roma urmează deciziei Madridului de a suspenda propriile aranjamente Schengen cu Italia până la 22 octombrie. Astfel, cele două state au introdus măsuri reciproce care afectează aplicarea regimului de liberă circulație la frontierele dintre ele.

În luna august, guvernul spaniol a criticat decizia Italiei, pe care a descris-o drept „nedreaptă, contrară intereselor Uniunii Europene și discriminatorie față de populația Spaniei”.

Disputa evidențiază divergențele dintre cele două guverne în privința gestionării migrației și a măsurilor de control la frontiere. În timp ce Roma a justificat suspendarea prin creșterea numărului de migranți care au ajuns în Ceuta, Madridul a contestat legalitatea și oportunitatea politică a deciziei.

Italia și Spania caută soluții pentru cooperarea în domeniul migrației

În următoarele zile, miniștrii de Interne ai Italiei și Spaniei urmează să analizeze posibilități alternative de cooperare. Discuțiile ar putea contribui la identificarea unor soluții pentru gestionarea situației de la frontiere și a fluxurilor de migrație.

Acordul Schengen permite, în mod obișnuit, circulația fără controale sistematice la frontierele interne ale statelor participante. Totuși, țările pot reintroduce temporar controale în anumite circumstanțe, în condițiile prevăzute de normele europene.

Nu au fost anunțate, deocamdată, rezultatele discuțiilor dintre cele două guverne sau eventuale modificări ale măsurilor aflate în vigoare.

Reprezentanții Serviciului Român de Informații au trimis un mesaj pe Facebook prin care oferă „clarificări privind bugetul și organizarea”.

„În spațiul public au apărut informații false menite a crea confuzie cu privire la conducerea și finanțarea Serviciului Român de Informații. Pentru o informare corectă cu privire la subiect, facem următoarele precizări: Cine gestionează bugetul SRI? Directorul SRI este ordonatorul principal de credite. Această atribuție poate fi delegată, prin act administrativ intern, adjuncților directorului SRI. Ce reprezintă cele 19 entități menționate? Sunt unități militare din subordinea SRI, cu personalitate juridică, ai căror comandanți gestionează fondurile alocate propriilor unități. Toate cele 19 unități militare cu personalitate juridică ai căror comandanți au calitatea de ordonatori terțiari de credite au cod unic de înregistrare fiscală, fondurile alocate acestora de la bugetul de stat fiind publice”, a transmis SRI.

Serviciul a mai arătat că bugetul instituției este public.

„Sunt fondurile publice și transparente? Da. Fondurile provin de la bugetul de stat, sunt gestionate prin Trezoreria Statului, iar situațiile financiare sunt raportate către Ministerul Finanțelor. Bugetul SRI este publicat pe www.sri.ro, inclusiv cel pentru anul 2026. Cine verifică utilizarea fondurilor?
SRI este supus atât controlului intern, cât și controlului extern asupra modului în care sunt utilizate fondurile publice”, au precizat reprezentanții SRI.

Serviciul Român de Informații a fost vizat de mai multe informații false. Instituția a dezmințit zvonuri despre deplasări de trupe către București, despre false rețele de ofițeri SRI, tentative de fraudă prin telefon și despre conturi false pe TikTok.

Vedeta în vârstă de 86 de ani a filmelor „Dog Day Afternoon”, „Scent of a Woman” și trilogia „Nașul” este al 62-lea actor care a primit cea mai înaltă distincție acordată de Screen Actors Guild – Federația Americană a Artiștilor de Televiziune și Radio, potrivit AP.

„M-am întrebat și am rătăcit cea mai mare parte a vieții mele, dar m-am simțit întotdeauna ca acasă cu un scenariu și cu colegii mei actori. Munca și actorii de-a lungul drumului au fost printre cele mai mari bucurii ale vieții mele”, a spus Pacino într-un comunicat de presă joi. „Este o onoare să fiu recunoscut de SAG-AFTRA în celebrarea acestei călătorii.” El va ridica premiul pe 28 februarie la cea de-a 33-a ediție anuală a Premiilor pentru Actori, care va avea loc la Shrine Auditorium din Los Angeles. Ceremonia va fi transmisă în direct pe Netflix.

Al Pacino, onorat pentru eforturile caritabile

Premiul onorează și munca umanitară, iar breasla a menționat eforturile caritabile ale lui Al Pacino pentru ajutor în caz de dezastru, combaterea foametei și a sărăciei și sprijinul său pentru companiile de teatru locale, inclusiv Centrul Shakespeare din Los Angeles.

Născut în New York, tânărul actor era cunoscut mai ales pentru munca sa în teatru atunci când regizorul Francis Ford Coppola l-a ales să-l joace pe Michael Corleone în filmul „Nașul” din 1972, împotriva dorinței unui studio de film care își dorea o vedetă consacrată în rolul râvnit.

A fost nominalizat la premiul Oscar pentru acest rol și a devenit considerat unul dintre cei mai buni actori ai generației sale. A primit nominalizări anuale la Premiile Academiei în următorii trei ani, pentru „Serpico”, „Nașul II” și „După-amiaza câinilor”. Nu a câștigat până când nu a luat premiul pentru cel mai bun actor pentru „Parfum de femeie” în 1993, an în care a fost nominalizat și pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru „Glengarry Glen Ross”. A fost nominalizat de nouă ori în total, cel mai recent în 2020 pentru „Irlandezul”.

Pacino a câștigat, de asemenea, două premii competitive pentru actorie de la SAG-AFTRA, două premii Emmy, patru Globuri de Aur și premiul Cecil B. DeMille, distincția pentru întreaga carieră acordată de Globuri.