MediaFax.ro

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat marți, la Digi24, că există un consens între republicani și democrați asupra necesității consolidării apărării flancului estic al NATO, însă o schimbare a majorității în Congres ar putea influența deciziile administrației de la Washington.

Muraru: Alegerile sunt un referendum despre politicile „America First”

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a explicat că scrutinul american de marți are o componentă locală importantă, diferită de confruntarea prezidențială din 2024 dintre Donald Trump și Kamala Harris.

Potrivit diplomatului, alegătorii americani decid nu doar componența instituțiilor federale, ci și ocuparea unor funcții la nivelul statelor și al comunităților locale.

„Sunt niște alegeri cu o profundă amprentă locală. Deci nu mai există tensiunea aceea din 2024, când America era împărțită între susținătorii Kamala Harris și susținătorii lui Donald Trump”, a declarat Muraru.

Acesta a arătat că problemele locale se suprapun peste evaluarea politicilor administrației republicane, transformând scrutinul într-un test politic pentru președinte.

„Sigur cu această suprapunere, cu această amprentă federală, națională, în care americanii dau un răspuns la întrebarea dacă politica a președintelui și a guvernului federal american este ceea ce și-o doresc să continue după 2 ani cu președintele Trump la cârmă”, a explicat ambasadorul.

Muraru a amintit că sistemul constituțional american permite alegătorilor să modifice periodic raportul de forțe din Congres, fără ca mandatul președintelui să fie afectat direct.

„Un senat ales pe 6 ani, un președinte ales pe 4 ani și o cameră a reprezentanților alesă pe 2 ani, pentru că dă posibilitatea cetățeanului să aleagă la 2 ani, să-și spună cuvântul, e un referendum, un referendum despre președinte și despre politicile America First”, a afirmat diplomatul.

El a subliniat că, din perspectivă istorică, partidul președintelui în funcție se confruntă frecvent cu pierderi electorale la alegerile de la jumătatea mandatului.

România urmărește schimbarea majorității în Congres

Întrebat ce ar trebui să urmărească România în rezultatele scrutinului, Andrei Muraru a indicat în primul rând evoluția raportului de forțe din Camera Reprezentanților.

Ambasadorul a afirmat că există o percepție larg răspândită potrivit căreia democrații ar putea prelua controlul acestei camere, ceea ce ar determina schimbarea conducerii sale și a comisiilor parlamentare.

„Ne uităm, evident, la Camera Reprezentanților, pentru că acolo se schimbă odată coloratura și avem o percepție aproape unanimă că camera va reveni în mâinile democrațiilor și se va schimba nu doar speaker-ul, ci și șefii celor 22 de comitete, adică comisii în limbaj constituțional parlamentar românesc”, a declarat Muraru.

În ceea ce privește Senatul, diplomatul a atras atenția asupra importanței controlului politic al acestei instituții pentru politica externă și deciziile bugetare ale Statelor Unite.

El a menționat că eventualele blocaje dintre administrația prezidențială și Congres ar putea afecta inclusiv aprobarea unor cheltuieli federale.

„Statele Unite au un deficit foarte mare de 2 trilioane de dolari și nu este exclus să vedem shutdown-ul, deci închiderea parțială a guvernului pentru anumite perioade”, a afirmat ambasadorul.

Marea Neagră și finanțarea apărării, priorități pentru România

Andrei Muraru a explicat că una dintre cele mai importante mize pentru România este legea americană privind autorizarea bugetului apărării, prin care Congresul stabilește cadrul unor politici și programe militare.

Diplomatul a indicat interesul Bucureștiului pentru includerea regiunii Mării Negre în prioritățile de securitate ale Washingtonului, precum și pentru continuarea sprijinului destinat Ucrainei.

„Apoi este legea de autorizare a bugetului apărării, foarte importantă, care ne interesează în mod direct, pentru că România vrea să vadă acolo Marea Neagră menționată, vrea să vadă poate fonduri pentru Ucraina, pentru reziliență, pentru apărarea mai robustă a sudului flancului Estic unde suntem și poate că vom vedea și o altă discuție despre postura militar-americană în Europa”, a declarat Muraru.

Potrivit ambasadorului, discuțiile privind configurația prezenței militare americane pe continent se desfășoară într-un moment în care Congresul ar putea trece printr-o schimbare de majoritate.

O asemenea evoluție ar putea influența calendarul și conținutul deciziilor privind dislocarea forțelor americane în Europa.

„Flancul estic și România trebuie să fie apărate în mod serios”

Ambasadorul României a susținut că, în pofida diferențelor politice dintre republicani și democrați, există un acord larg în Congres asupra importanței apărării flancului estic al NATO.

„Avem aproape o voce unanimă la nivelul Congresului și Senatului și Camerei Reprezentanților, în care și republicani și democrați spun că flancul estic și România în mod particular trebuie să fie apărate în mod serios, trebuie o prezență consolidată, fie că vorbim de rotațională sau permanentă, mai multe echipamente americane”, a declarat diplomatul.

Muraru a precizat că această convergență politică privește și distribuirea responsabilităților financiare pentru apărare între Statele Unite și aliații europeni.

„Unde am văzut iarăși o viziune unanimă este cu privire la burden sharing, deci la împărțirea costurilor pentru apărare, și republicanii și democrații sunt de acord că europeenii trebuie să facă mai mult, să investească mai mult”, a explicat ambasadorul.

În acest context, el a susținut că România se află într-o poziție favorabilă datorită angajamentelor privind creșterea cheltuielilor militare.

„România este într-o poziție privilegiată din punctul acesta de vedere, ne-am angajat la 5% din produsul intern burd pentru apărare, suntem deja la 3,5% din PIB pentru apărare în anul acesta, deci există această evaluare că vom îndeplini această țintă cu șapte ani mai devreme decât ne-am angajat”, a afirmat Muraru.

Declarațiile ambasadorului au fost făcute în contextul alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidențial, al căror rezultat ar putea modifica echilibrul politic de la Washington și ar putea influența negocierile privind prioritățile de securitate ale Statelor Unite în Europa.

Óscar Puente și-a anunțat decizia în Congres, unde se prezentase pentru a oferi detalii despre circumstanțele accidentului produs miercurea trecută în apropierea localității Urda, la sud de capitala Madrid, scrie BBC.

„Un ministru al Transporturilor dintr-o țară precum Spania nu poate rămâne în funcție după două accidente de o asemenea gravitate în mai puțin de un an”, a declarat el, făcând referire și la un accident mortal produs în luna ianuarie în Andaluzia, în sudul Spaniei.

Cea mai recentă tragedie, petrecută la Urda, a avut loc atunci când un tren de mare viteză al operatorului de stat Renfe a lovit din spate un alt tren, staționat, aparținând companiei Iryo.

Trei astronauți americani au votat marți la alegerile pentru Congresul SUA, deși se află în misiune pe Stația Spațială Internațională (ISS). Potrivit Associated Press, au participat la scrutin de la peste 400 de kilometri de Pământ.

Pentru astronautul american Anil Menon, cabina de dormit de pe stația orbitală a devenit, pentru câteva minute, cabină de vot. Acesta a povestit într-un videoclip publicat pe platforma X cum a reușit să participe la alegeri fără să se întoarcă pe Pământ.

„Da, poți vota chiar și din spațiu! Toți cei trei membri americani ai echipajului au avut privilegiul de a vota de pe Stația Spațială Internațională. Am completat un buletin de vot electronic și l-am trimis în siguranță autorităților electorale”, a declarat Menon.

Voturile au fost transmise în comitatul Harris, din statul Texas, unde se află Centrul Spațial Johnson al NASA și Centrul de Control al Misiunilor.

Cum se votează din spațiu

Astronauții americani pot participa la alegeri chiar dacă se află la sute de kilometri de Pământ, datorită unei proceduri speciale de vot electronic.

Buletinul de vot este transmis prin sistemele de comunicații ale NASA, inclusiv prin Near Space Network, rețeaua care asigură legătura dintre navele spațiale și centrele de la sol.

Documentul este criptat, astfel încât numai astronautul și funcționarul electoral autorizat să îl poată accesa. După completare, buletinul este transmis înapoi pe Pământ, unde este preluat de autoritățile electorale.

Procedura permite astronauților să își exercite dreptul de vot fără să compromită secretul opțiunii electorale.

Anil Menon a ajuns pe Stația Spațială Internațională pe 14 iulie, la bordul unei nave rusești Soyuz. Colegii săi, Jessica Watkins și Luke Delaney, au sosit pe 1 octombrie, cu o navă SpaceX.

Astronauții americani votează din spațiu încă din 1997

Votul de pe Stația Spațială Internațională nu este o premieră. Astronauții americani au această posibilitate din 1997, când statul Texas a adoptat o lege care le permite să participe la alegeri în timpul misiunilor spațiale.

Primul astronaut american care a votat din spațiu a fost David Wolf, în 1997, în timp ce se afla la bordul stației spațiale rusești Mir.

De atunci, procedura a fost utilizată și de alți astronauți NASA, inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale.

La alegerile din 3 noiembrie 2026, americanii votează pentru reînnoirea întregii Camere a Reprezentanților, a unei părți din Senat și pentru alegerea guvernatorilor în mai multe state.

Afirmațiile au fost făcute în contextul în care actualul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, se pregătește să deschidă publicului arhivele fostei poliții politice, care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist.

Viktor Orbán afirmă că a refuzat recrutarea și că ulterior a fost supravegheat

Viktor Orbán a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, despre care susține că ar demonstra încercările serviciilor secrete comuniste de a-l transforma în colaborator.

Potrivit publicației bulgare Fakti, fostul șef al guvernului ungar a relatat că tentativa de recrutare a avut loc la începutul stagiului militar obligatoriu.

„La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a transmis Orbán, potrivit sursei citate.

Acesta a afirmat că, după refuz, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și a persoanelor din cercurile disidente cu care avea legături.

Orbán susține că aparatul de securitate al fostului regim a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe și la locurile de muncă ale persoanelor urmărite.

Afirmațiile fostului premier sunt prezentate ca declarații personale, iar documentele invocate de acesta nu au fost verificate independent în materialele consultate.

Ungaria va face publice numele a zeci de mii de informatori

Declarațiile lui Viktor Orbán apar cu puțin timp înaintea unei măsuri anunțate de guvernul condus de Péter Magyar: deschiderea arhivelor serviciilor de securitate din perioada comunistă.

Potrivit publicației britanice The Guardian, primele informații urmează să fie făcute publice miercuri, 4 noiembrie, prin intermediul unei baze de date online care va permite consultarea și căutarea documentelor.

Arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, conform estimărilor prezentate de istorici. Aproximativ 10% dintre persoanele menționate ar mai fi în viață.

Până acum, accesul la aceste documente a fost limitat, fiind permis în principal cercetătorilor și persoanelor care solicitau informații despre propriul trecut sau despre rudele afectate de supraveghere.

Noua platformă ar urma să extindă considerabil accesul publicului la informațiile păstrate în arhive.

Guvernul Péter Magyar își îndeplinește o promisiune electorală

Publicarea dosarelor fostei poliții politice a reprezentat una dintre promisiunile electorale ale lui Péter Magyar, care a ajuns la conducerea guvernului după victoria partidului TISZA la alegerile parlamentare din aprilie, încheind perioada de 16 ani în care Viktor Orbán a condus Executivul.

În septembrie, noua majoritate a adoptat o lege care permite deschiderea arhivelor.

Inițial, autoritățile intenționau să înceapă publicarea documentelor în apropierea aniversării revoluției ungare din 1956, însă calendarul a fost modificat, iar data stabilită a devenit 4 noiembrie.

Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr, a susținut că accesul la informațiile despre trecut reprezintă un drept fundamental al unei societăți democratice.

O parte dintre dosare sunt incomplete sau au fost distruse

Procesul de desecretizare se anunță însă complicat, deoarece arhivele nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra activității persoanelor menționate.

Istoricii citați de The Guardian arată că o parte dintre documente au dispărut în timpul revoltei anticomuniste din 1956, iar altele au fost distruse în perioada schimbării regimului, în 1989.

În plus, simpla apariție a unui nume într-un dosar nu stabilește automat dacă persoana respectivă a colaborat voluntar cu serviciile secrete, dacă a fost constrânsă sau dacă a furnizat efectiv informații.

Din totalul estimat de aproximativ 60.000 de persoane menționate, arhivele păstrează dosare mai detaliate pentru circa 9.000.

Publicarea acestor documente suplimentare este programată pentru februarie 2027, după eliminarea informațiilor personale sensibile și a datelor care ar putea afecta drepturile victimelor.

Desecretizarea ar putea scoate la iveală istorii de familie necunoscute

În perioada comunistă, serviciile de securitate din Ungaria au utilizat o rețea extinsă de colaboratori pentru supravegherea populației și a persoanelor considerate ostile regimului.

Unii informatori au fost recrutați prin presiuni sau șantaj, în timp ce alții au acceptat colaborarea în schimbul unor avantaje.

Istoricul István Papp, reprezentant al arhivelor istorice ale serviciilor de securitate, a avertizat că publicarea documentelor ar putea provoca situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea unor rude în activitățile fostei poliții politice.

La rândul său, istoricul Domokos Szokolay și-a exprimat speranța că deschiderea arhivelor va conduce la o înțelegere mai profundă a trecutului, nu la stigmatizarea automată a persoanelor menționate.

Ungaria se alătură astfel altor state foste comuniste care au permis accesul extins la documentele poliției politice, între care Germania, Cehia și Letonia.

Măsura este prezentată de actualul guvern drept un pas spre clarificarea responsabilităților din perioada comunistă și spre consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.

„Am văzut în alte țări că dronele se pot rătăci. Norvegia ia acest lucru în serios. Trebuie să fim pregătiți, chiar dacă în prezent nu vedem o amenințare aeriană crescută la adresa Norvegiei sau a populației din Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik.

Potrivit unui comunicat al Guvernului Norvegiei, Forțele Aeriene ale țării desfășoară senzori NASAMS în Kirkenes, iar ca parte a măsurii, Garnizoana din Sør-Varanger va fi, de asemenea, consolidată cu peste 30 de soldați.

Desfășurarea este preventivă și nu se datorează vreunei noi amenințări specifice. Aceasta se bazează pe experiențele acumulate în ultimii ani în activitatea cu drone și în rătăcirea dronelor în alte țări europene.

Senzorii sunt concepuți pentru a detecta dronele, a avertiza asupra prezenței lor și a oferi o imagine completă a întregii activități din spațiul aerian de deasupra zonelor de frontieră.

Unitatea implicată în inițiativă va fi formată din peste 30 de militari și va fi staționată în cadrul Batalionului Ranger GSV din Sør-Varanger până la sfârșitul anului.

„Experiența Ucrainei arată cât de important este să avem o imagine de ansamblu bună și să primim alerte timpurii. Acești senzori ne vor consolida capacitatea de a detecta dronele în Finnmark”, a declarat ministrul norvegian al Apărării.

Forțele armate norvegiene colaborează, de asemenea, îndeaproape cu poliția, care este responsabilă de urmărirea și prevenirea zborurilor ilegale cu drone.

Galatasaray a început în forță partida cu VfB Stuttgart și a deschis scorul în minutul 12, prin Alexey Batrakov. Fotbalistul formației din Istanbul a profitat de o minge respinsă în interiorul careului și a trimis-o în colțul din dreapta sus al porții.

Doar trei minute mai târziu, Batrakov a înscris din nou, de această dată după o pasă decisivă a lui Davinson Sánchez. Jucătorul lui Galatasaray a ajuns înaintea portarului la minge și a finalizat din apropiere, stabilind scorul de 2 – 0.

Stuttgart avusese însă o ocazie importantă înaintea deschiderii scorului. În minutul 8, Jamie Leweling a trimis mingea în bara porții apărate de Uğurcan Çakır.

În minutul 18, formația germană a fost nevoită să efectueze o schimbare, după accidentarea lui Atakan Karazor, înlocuit de Yanik Spalt.

Oaspeții au încercat să revină în joc, iar Chris Führich a ratat o oportunitate în minutul 42, când șutul său din careu a trecut pe lângă poartă.

Stuttgart a avut un gol anulat după intervenția VAR

Repriza secundă a adus mai multe ocazii pentru echipa germană, dar portarul Uğurcan Çakır a intervenit decisiv în fața lui Bilal El Khannouss, Deniz Undav și Chris Führich.

Cea mai importantă fază a venit în minutul 75. Deniz Undav a lovit bara transversală, iar ulterior Chris Führich a trimis mingea în poartă cu un șut din afara careului.

Reușita a fost însă anulată după analiza VAR, din cauza unei poziții de ofsaid.

În ultimele minute, Stuttgart a continuat să caute golul, dar Çakır a respins încercările lui Dženan Pejčinović și Tiago Tomás. La cealaltă poartă, Victor Osimhen a irosit o oportunitate în prelungiri.

Partida s-a încheiat cu victoria lui Galatasaray, scor 2 – 0.

Șahtior Donețk – Sporting 0-1. Issa Doumbia a marcat golul victoriei

În celălalt meci disputat marți tot de la ora 19:45, Sporting Lisabona a învins Șahtior Donețk cu 1 – 0.

Confruntarea a avut loc pe Stamford Bridge, la Londra, unde formația ucraineană și-a disputat partida considerată pe teren propriu.

Prima repriză s-a încheiat fără goluri, deși ambele echipe au avut ocazii. Pedro Henrique a încercat să deschidă scorul pentru Șahtior în minutul 6, însă portarul Rui Silva a reținut fără dificultate.

De partea cealaltă, Sporting a amenințat poarta adversă prin Maximiliano Araújo și Luis Suárez, dar fără să modifice tabela.

Golul decisiv a venit în minutul 59. Issa Doumbia a profitat de o minge rămasă liberă în careul advers și a înscris cu un șut plasat în colțul din dreapta jos al porții.

Șahtior a cerut penalty și a lovit bara în finalul partidei

Formația ucraineană a încercat să restabilească egalitatea, iar în minutul 72 Vinícius Tobias a căzut în careu după un duel cu un adversar.

Arbitrul Ivan Kružliak a analizat faza la monitorul VAR și a decis să nu acorde lovitură de pedeapsă.

Șahtior a avut una dintre cele mai mari ocazii în minutul 82, când Alisson a trimis mingea în bara din dreapta porții lui Sporting.

În prelungiri, Newerton a încercat să înscrie cu o lovitură de cap, dar Rui Silva a reținut.

Sporting a păstrat avantajul minim până la final și s-a impus cu 1 – 0.

Ambele partide au contat pentru etapa a patra a fazei ligii din UEFA Champions League, sezonul 2026-2027.

Binance a publicat, marți, într-o postare pe X, un raport preliminar privind incidentul de securitate, în care explică modul în care atacatorii au reușit să compromită sistemele interne și măsurile adoptate pentru recuperarea fondurilor.

„Pe 29 octombrie 2026, Binance a fost victima unui incident de securitate grav și extrem de sofisticat. Acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple și ne cerem scuze pentru îngrijorarea, perturbările și incertitudinea provocate utilizatorilor, partenerilor și întregii industrii”, a transmis compania.

Potrivit raportului, aproximativ 6,34 miliarde de dolari în active digitale au fost afectate, dintre care 2,85 miliarde de dolari au fost blocate sau interceptate.

Binance a precizat că va suporta pierderile financiare rezultate în urma atacului, fără ca acestea să fie transferate utilizatorilor.

„Prima noastră responsabilitate este protejarea utilizatorilor. Binance va suporta impactul financiar al fondurilor furate, nu utilizatorii noștri. Am alocat deja peste 100% din fondurile necesare pentru acoperirea pierderilor”, se arată în comunicat.

Până la 31 octombrie, 98% dintre activele în criptomonede afectate fuseseră reconstituite, potrivit companiei.

Interviuri false de angajare, folosite de hackeri

Conform investigației preliminare, atacul a fost pregătit în mai multe etape și a implicat metode de inginerie socială, programe informatice malițioase și compromiterea unui instrument intern bazat pe inteligență artificială.

„Nu a fost vorba despre o singură breșă izolată sau despre un simplu incident de phishing. Atacatorii au combinat o serie de tehnici, inclusiv ingineria socială prin interviuri false de angajare, descărcarea de programe malițioase, compromiterea instrumentelor interne de inteligență artificială și o metodă avansată de autorizare a tranzacțiilor”, explică Binance.

În septembrie, unul dintre inginerii software ai companiei a fost contactat pe o platformă legitimă de recrutare de o persoană care pretindea că este director de proiect. Acesta a participat la două interviuri, inclusiv unul cu o persoană care susținea că este directorul general al unei companii fictive.

„În prima rundă, presupusul reprezentant al departamentului de resurse umane a desfășurat un interviu video în direct cu inginerul software. Intervievatorul i-a prezentat un cont de pe o rețea socială, care includea fotografii și videoclipuri personale, pentru a-i câștiga încrederea”, se arată în raport.

În timpul celui de-al doilea interviu, angajatului i s-a cerut să descarce pe calculatorul de serviciu o presupusă temă de evaluare. Fișierele conțineau însă cod malițios, care a permis atacatorilor să desfășoare activități neautorizate.

„Programul malițios a utilizat tehnici sofisticate de ascundere a codului și de evitare a detectării, inclusiv înlocuirea unei componente legitime a unui instrument de dezvoltare cu o versiune malițioasă”, precizează compania.

Ulterior, pe 20 octombrie, hackerii au utilizat dispozitivul compromis și un instrument intern de inteligență artificială pentru a obține acces la sistemele altor angajați implicați în administrarea portofelelor digitale.

Pe 29 octombrie, atacatorii au folosit datele de autentificare obținute pentru a pătrunde în infrastructura de autorizare a tranzacțiilor.

Transferuri de miliarde de dolari și retrageri suspendate

În numai patru minute, între orele 20:05 și 20:09 UTC, cinci portofele digitale Binance au transferat milioane de XRP către o adresă controlată de atacatori. Au fost implicate și transferuri de SOL, OP și BTC.

Binance a suspendat retragerile și a colaborat cu partenerii săi pentru blocarea activelor afectate. Cu toate acestea, măsura nu a putut opri imediat toate transferurile neautorizate.

„Suspendarea retragerilor nu a putut, de una singură, să oprească toate mișcările neautorizate de active. Autorizațiile malițioase EIP-7702 existau pe blockchain și funcționau independent de infrastructura obișnuită de retragere a Binance”, se arată în raport.

Ultimul transfer neautorizat a fost finalizat la ora 23:56 UTC, pe 29 octombrie. Compania susține că ulterior nu au mai fost identificate alte transferuri neautorizate.

FBI indică implicarea Coreei de Nord

Binance afirmă că cele mai recente informații publicate de Biroul Federal de Investigații din SUA indică responsabilitatea Coreei de Nord pentru acest atac.

„Cele mai recente informații publicate de Biroul Federal de Investigații indică faptul că Republica Populară Democrată Coreeană este responsabilă pentru acest incident”, a transmis compania.

De-a lungul anului 2026, echipele de securitate Binance au detectat și împiedicat 57 de presupuse tentative de atac cibernetic asociate Coreei de Nord.

„Colaborăm cu experți independenți în securitate cibernetică pentru a realiza o analiză cuprinzătoare a incidentului, pentru a valida concluziile noastre și pentru a recomanda măsuri suplimentare”, a precizat Binance.

Investigația este în continuare în desfășurare, iar anumite detalii tehnice vor rămâne confidențiale, pentru a preveni noi atacuri.

Ministrul a efectuat o vizită de lucru la sediul local al ANAF, unde a discutat cu angajații despre activitatea instituției și despre noul sistem prin care contribuabilii vor putea evalua serviciile de la ghișee.

Alexandru Nazare: ANAF Tulcea se numără printre administrațiile fiscale performante

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a efectuat o vizită de lucru la administrația fiscală din Tulcea, în contextul participării la un eveniment dedicat împlinirii a 170 de ani de cooperare europeană pe Dunăre.

Ministrul a explicat că discuțiile directe cu angajații ANAF sunt necesare pentru identificarea dificultăților întâmpinate în activitatea de zi cu zi, dincolo de informațiile cuprinse în raportările interne.

„Este important să aflăm direct din teritoriu problemele specifice, direct de la cei care lucrează cu contribuabilii. Din raportările interne aflăm date şi parametri specifici, însă din discuțiile directe cu echipele din teren aflăm și informații concrete privind parcursul proiectelor, provocări locale specifice sau unde sunt zonele care au nevoie de îmbunățire sau suport central”, a transmis ministrul.

Nazare a apreciat rezultatele administrației fiscale din Tulcea, pe care a prezentat-o drept una dintre structurile performante ale ANAF.

„Le-am mulțumit colegilor pentru rezultate. ANAF Tulcea se numără printre administrațiile fiscale performante. Echipa a rambursat firmelor 14 milioane de lei din TVA și este la zi cu rambursările, potrivit termenelor procedurale. Pentru o firmă, acești bani înseamnă furnizori plătiți la timp și resurse pentru următorul proiect”, a precizat acesta.

Contribuabilii vor putea evalua serviciile de la ghișeele ANAF prin coduri QR

Ministrul Finanțelor a abordat și lansarea sistemului de evaluare a serviciilor oferite la ghișeele ANAF, prin intermediul codurilor QR.

Potrivit acestuia, noua modalitate de colectare a opiniilor contribuabililor trebuie să ofere autorităților informații despre calitatea interacțiunii cu personalul fiscal, nu doar despre îndeplinirea indicatorilor administrativi.

„Am întărit local mesajul ANAF de azi, privind lansarea evaluării serviciilor de la ghișee prin intermediul unui cod QR”, a transmis Alexandru Nazare.

Acesta a explicat că evaluările trebuie să urmărească inclusiv timpul petrecut de contribuabili la ghișee, claritatea informațiilor primite și capacitatea instituției de a soluționa solicitările.

„Este important să utilizăm mijloacele actuale pentru a înțelege perspectiva utilizatorilor direcți ai serviciilor de la ghişeele ANAF: cât au așteptat, dacă au primit răspunsuri clare și dacă au reușit să îşi rezolve problemele specifice”, a subliniat ministrul.

În opinia sa, performanța administrației fiscale nu trebuie măsurată exclusiv prin rezultatele financiare și administrative.

„Astfel trebuie evaluată performanța ANAF în toată țara: după cât de bine îşi îndeplinesc obiectivele, dar și după modul în care interacționează şi deservesc contribuabilii”, a adăugat Nazare.

170 de ani de cooperare europeană pe Dunăre, marcați la Tulcea

Vizita ministrului Finanțelor la Tulcea a avut loc și cu prilejul aniversării a 170 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării.

Alexandru Nazare a amintit că, în 1856, mai multe state au pus bazele unei structuri de cooperare pentru stabilirea regulilor de navigație la gurile Dunării.

Ministrul a apreciat că experiența de atunci oferă o lecție relevantă pentru modul în care România își poate susține interesele în negocierile europene actuale.

„Experiența lor rămâne relevantă pentru România de astăzi: într-o negociere europeană, poți susține mai bine un interes național atunci când găsești parteneri care împărtășesc obiective similare”, a afirmat acesta.

Potrivit ministrului, această abordare se regăsește și în pozițiile susținute în prezent de România în cadrul negocierilor internaționale care privesc finanțele publice.

Primele produse care vor intra în campania de Black Friday au fost afișate pe platforma eMAG, împreună cu prețurile promoționale și reducerile anunțate. Clienții pot adăuga deja produsele în lista de favorite, urmând ca ofertele să fie activate pe 6 noiembrie.

La cea de-a 16-a ediție de Black Friday, eMAG anunță peste 1,8 milioane de produse la cel mai mic preț din an și estimează vânzări de 1,04 miliarde de lei, cu aproximativ 50 de milioane de lei peste rezultatul din 2025.

Televizoare de la 249 de lei și laptopuri sub 1.900 de lei

Printre primele oferte anunțate se află un televizor Blaupunkt LED, cu diagonala de 81 de centimetri, care va costa 249,99 lei, față de prețul de referință afișat de 549,99 lei. Reducerea anunțată este de 54%.

Un televizor TCL QLED, cu diagonala de 108 centimetri, rezoluție 4K și Google TV, va fi disponibil la 799 de lei, redus de la 1.599 de lei.

În categoria laptopurilor, un ASUS Vivobook 15, cu procesor Intel Core 5 315 și 8 GB RAM, este anunțat la 1.899,99 lei, în loc de 3.099,99 lei, cu o reducere de 38%.

Pentru telefoane, eMAG a afișat modelul Motorola Edge 70 Pro, cu spațiu de stocare de 512 GB, la 2.499,99 lei, față de 3.499,99 lei anterior.

Mașini de spălat de la 999 de lei și aspiratoare cu reduceri de până la 38%

Electrocasnicele mari ocupă un loc important în primele oferte dezvăluite.

O mașină de spălat TCL, cu o capacitate de 9 kilograme și 1.400 de rotații pe minut, va costa 999,99 lei, față de 1.499,99 lei.

Un model Samsung, cu o capacitate de 8 kilograme și 1.400 de rotații pe minut, va fi redus la 1.299 de lei, de la 1.899,99 lei.

În categoria aspiratoarelor, eMAG a anunțat un model vertical fără fir Proscenic P15 la 519,99 lei, precum și un aspirator vertical cu funcție de spălare Tineco Floor One S5 Max la 1.299,99 lei, față de 2.099 de lei.

Alte oferte afișate includ un aparat de călcat vertical cu aburi la 159,99 lei și un aparat de spălat cu presiune Kärcher, de 1.600 W, la 499,99 lei.

Haine, încălțăminte și produse cosmetice: reduceri de peste 50%

Primele prețuri anunțate includ și produse din categoria fashion.

O pereche de ghete Skechers va costa 209 lei, față de 453,99 lei, în timp ce un model impermeabil al aceluiași brand este afișat la 149 de lei.

Pantofii sport Karl Lagerfeld vor costa 429 de lei, de la 1.069,99 lei, iar o geacă Columbia este anunțată la 529 de lei, cu o reducere de 53%.

Un ceas Orient apare la 599 de lei, față de 1.398,99 lei.

La cosmetice și produse de îngrijire, retailerul a anunțat un gel de duș L’Oréal Men Expert, la un litru, pentru 27 de lei, un rimel Maybelline Lash Sensational la 19,99 lei și o cremă hidratantă Avène la 49,99 lei.

O placă profesională pentru păr L’Oréal Steampod 3.0 va costa 899,99 lei, de la 1.599,99 lei.

Bilete la festivaluri cu un leu, vouchere la jumătate de preț și abonamente medicale

Unele dintre cele mai mari reduceri procentuale din lista afișată de eMAG sunt pentru bilete la festivaluri.

Accesul general pentru cinci zile la festivalul Beach, Please! este anunțat la un leu, față de prețul de referință de 712 lei.

Tot un leu va costa un bilet de acces general pentru patru zile la festivalul Nibiru, în loc de 499 de lei.

Oferta mai include un abonament la Nostalgia Festival la 99 de lei, față de 299 de lei, și un abonament anual Comedy Box la 109 lei, în loc de 375 de lei.

Retailerul a afișat și un voucher „Hambarul cu gust”, cu o valoare de 300 de lei, care va putea fi cumpărat cu 150 de lei.

Un abonament anual Doctor Now by Hilio va costa 39 de lei, față de 99 de lei.

Pe platformă apare inclusiv un avans pentru un studio într-un complex rezidențial de pe litoral, în valoare de 50.000 de lei.

Aceste oferte se adaugă produselor obișnuite de Black Friday, iar disponibilitatea lor va depinde de condițiile comerciale și de stocurile campaniei.

eMAG pregătește și peste 500 de mașini, aur, argint și zboruri cu avion privat

Potrivit informațiilor prezentate de companie la conferința de presă din 2 noiembrie, oferta de Black Friday va cuprinde și produse și servicii neobișnuite pentru un retailer online.

eMAG a anunțat peste 500 de automobile de la 19 mărci, cu reduceri care pot ajunge la 30.000 de euro.

Sunt pregătite, de asemenea, 100 de pachete de zbor cu avion privat, peste 47.000 de nopți de cazare și peste 17.000 de vouchere pentru bilete de avion.

Retailerul va comercializa inclusiv 25 de kilograme de aur și 138 de kilograme de argint, precum și peste 117 tone de carne de porc și mezeluri.

În oferta specială intră și peste 50.000 de bilete la festivaluri, peste 100.000 de vouchere pentru cumpărături și peste 139.000 de analize și servicii medicale.

Peste 100.000 de televizoare și 400.000 de telefoane și gadgeturi

Compania a prezentat și dimensiunea stocurilor pregătite împreună cu partenerii din Marketplace.

Acestea includ aproximativ 100.000 de televizoare, 150.000 de laptopuri și echipamente IT, 400.000 de telefoane și gadgeturi, 700.000 de electrocasnice mici și 100.000 de frigidere și mașini de spălat.

La acestea se adaugă două milioane de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, patru milioane de produse cosmetice și un milion de produse pentru casă și bricolaj.

Răzvan Acsente, directorul de marketing al eMAG, a declarat, potrivit Ziarului Financiar, că interesul cumpărătorilor pentru electrocasnicele mari a revenit, iar cererea pentru televizoare, laptopuri și produse de bricolaj este în creștere.

Când începe Black Friday la eMAG și ce premii sunt pregătite

Black Friday 2026 la eMAG va avea loc vineri, 6 noiembrie. Ora exactă a lansării ofertelor nu a fost anunțată, însă reprezentanții companiei au indicat că reducerile vor începe înainte de ora 08:00.

România a obținut marți prima medalie de aur la Jocurile Olimpice de Tineret Dakar 2026, prin înotătoarea Daria Silișteanu, în vârstă de 17 ani. Sportiva a câștigat finala probei de 100 de metri spate, cu timpul de 59,98 secunde, a anunțat Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM).

Daria Silișteanu, pregătită de antrenorul Andrei Pinticanu, s-a calificat în finală cu al doilea timp din serii, după ce a parcurs distanța într-un minut, două secunde și 82 de sutimi. În cursa decisivă, românca și-a îmbunătățit performanța cu aproape trei secunde și a cucerit medalia de aur.

Pe locul al doilea s-a clasat sud-coreeanca Kim Seungwon, iar medalia de bronz a fost câștigată de argentinianca Cecilia Dieleke.

Două medalii în trei zile pentru Daria Silișteanu

Succesul de marți este cel de-al doilea pentru tânăra înotătoare la Jocurile Olimpice de Tineret de la Dakar.

Duminică, Daria Silișteanu a câștigat medalia de argint în proba de 100 de metri fluture, cu timpul de 1 minut și 0,31 secunde, aducând României prima medalie la actuala ediție a competiției.

„Știam că pot s-o bat pe coreeancă, dar am avut totuși mici emoții. Sunt bucuroasă că am câștigat și sper să câștig și la 50 m spate”, a declarat Daria Silișteanu după finală, potrivit Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).

Antrenorul Andrei Pinticanu a mărturisit că se aștepta la victorie, dar s-a bucurat mai ales pentru faptul că sportiva a înotat fără greșeală.

Daria a fost încurajată din tribune de colegii din delegația României, de secretarul general al COSR și de ambasadorul României în Senegal, prezent alături de soția sa.

Sportiva mai are o probă în program. Joi, 5 noiembrie, va concura la 50 de metri spate, unde va încerca să obțină o nouă medalie.

Luca Marinescu, locul patru la 400 de metri liber

Tot marți, înotătorul român Luca Marinescu s-a clasat pe locul al patrulea în proba de 400 de metri liber, cu timpul de 3 minute și 56,82 secunde, la aproximativ patru secunde de medalia de bronz.

Potrivit COSR, Luca Marinescu va concura din nou vineri, 6 noiembrie, în proba de 100 de metri liber.

România a câștigat până acum două medalii la Jocurile Olimpice de Tineret Dakar 2026, ambele prin Daria Silișteanu: una de aur și una de argint.

Competiția se desfășoară în Senegal, între 31 octombrie și 13 noiembrie, fiind prima ediție a Jocurilor Olimpice organizată pe continentul african. Aproximativ 2.700 de sportivi din întreaga lume participă la întreceri, România fiind reprezentată de 16 sportivi.

Cine este Daria Silișteanu, dubla medaliată de la Dakar

Originară din Fălticeni, județul Suceava, Daria Măriuca Silișteanu are 17 ani și este elevă la Colegiul Național „Nicu Gane”. A început înotul la cinci ani și jumătate și este legitimată la CSM Constanța, după ce anterior a reprezentat Dinamo București. Deși concurează pentru clubul constănțean, sportiva și-a continuat pregătirea la Fălticeni, sub îndrumarea antrenorului Andrei Pinticanu.

Tânăra înotătoare avea deja în palmares două medalii de aur la Festivalul Olimpic al Tineretului European din 2023 și un titlu de vicecampioană mondială la juniori, obținut în 2025. În același an, a doborât un record național deținut de campioana olimpică Diana Mocanu din 2000.

În vara acestui an, Daria Măriuca Silișteanu a devenit campioană europeană de juniori la 50 de metri spate și a câștigat argintul la 100 de metri spate.

La Dakar, sportiva a avut și onoarea de a purta drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Tineret, alături de jucătorul de tenis de masă Robert Istrate.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat încă o dată încrederea în victoria Partidului Republican în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, care au loc marți, 3 noiembrie, în Statele Unite.

„Cred că rezultatele vor fi mai bune decât credeți”, a declarat Trump pentru Fox News, potrivit DPA.

Liderul de la Casa Albă a spus că este convins că partidul său își va păstra majoritățile în Camera Reprezentanților și Senat.

Alegerile din Statele Unite reprezintă primul mare test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025.

Rezultatul va determina dacă președintele republican își poate continua agenda politică beneficiind de sprijinul ambelor camere ale Congresului sau dacă va trebui să negocieze cu o opoziție democrată, care ar putea bloca inițiative legislative și declanșa anchete parlamentare.

Sondajele și analizele electorale indică perspective favorabile democraților în competiția pentru Camera Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat rămâne deschisă.

Nemulțumirile privind costul vieții, războiul cu Iranul, creșterea prețurilor la combustibili și politica tarifară a administrației Trump au dominat ultimele săptămâni de campanie.

Guam, insulă americană situată în vestul Oceanului Pacific, a oferit primele rezultate ale alegerilor din 3 noiembrie 2026, în care americanii decid cine va controla Congresul în ultimii doi ani ai mandatului lui Donald Trump.

Potrivit rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală din Guam, candidatul republican Vicente „Tony” Ada a câștigat cursa pentru funcția de guvernator, învingând-o pe democrata Therese Terlaje.

După numărarea voturilor din secțiile de votare, echipa republicană formată din Tony Ada și E.J. Calvo a obținut 51,45% din voturi, față de 48,15% pentru echipa democrată Therese Terlaje–Sabina Perez.

Rezultatul marchează o schimbare de control politic într-un teritoriu condus în ultimii ani de democrați.

Trump salută victoria: „Sper că este un semn pentru ceea ce urmează”

Donald Trump a reacționat rapid pe platforma sa Truth Social, prezentând rezultatul drept un succes pentru Partidul Republican.

„Guam, care a fost întotdeauna considerat puternic democrat, tocmai a anunțat o victorie REPUBLICANĂ pentru cea mai importantă funcție, cea de guvernator. Felicitări lui Tony Ada!”, a scris președintele american.

Trump a evidențiat și rezultatele alegerilor legislative locale, susținând că republicanii au obținut majoritatea în Senatul din Guam.

„Republicanii au, de asemenea, majoritatea în Senatul local. Uau, sper că acesta este un semn pentru ceea ce urmează!”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Democrații obțin și ei o victorie importantă: preiau un loc deținut de republicani

Primele rezultate nu indică însă o victorie republicană pe toate fronturile. Democrata Alicia Anne Garrido Limtiaco, fost procuror general al teritoriului Guam, a câștigat, potrivit rezultatelor neoficiale, cursa pentru funcția de delegat în Camera Reprezentanților, învingându-l pe republicanul James Moylan.

Limtiaco a obținut 51% din voturi, față de 48,84% pentru Moylan, care ocupa funcția din 2023 și fusese reales în 2024.

Totuși, delegatul din Guam nu are drept de vot la adoptarea finală a legilor în plenul Camerei Reprezentanților, astfel că rezultatul nu modifică raportul numeric dintre republicani și democrați în lupta pentru majoritatea din Congres.

De ce Guam votează înaintea restului Americii

Guam este un teritoriu american neîncorporat, situat la aproximativ 9.500 de kilometri de California, de cealaltă parte a Liniei Internaționale de Schimbare a Datei.

Din cauza diferenței de fus orar, secțiile de votare din Guam se închid cu multe ore înaintea celor din Statele Unite continentale, iar rezultatele insulei sunt printre primele cunoscute în noaptea electorală americană.

Deși locuitorii din Guam sunt cetățeni americani, aceștia nu pot vota la alegerile prezidențiale generale dacă au domiciliul pe insulă. Ei își aleg însă guvernatorul, legislativul local și un delegat în Camera Reprezentanților.

Guam are și o importanță strategică pentru Statele Unite, găzduind importante instalații militare americane în regiunea Indo-Pacific.

Miza alegerilor din 3 noiembrie: controlul Congresului

Americanii sunt chemați marți la urne pentru a alege toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților, 35 de senatori și guvernatori în 39 de state și teritorii, alături de numeroși oficiali locali.

Pentru Donald Trump, scrutinul reprezintă primul mare test electoral național de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025.

Democrații încearcă să recâștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce republicanii urmăresc să își păstreze majoritățile parlamentare.

Finanțarea este susținută din Fondul pentru Modernizare, iar companiile interesate pot transmite observații și propuneri până la 18 noiembrie.

Două linii de finanțare pentru înlocuirea flotelor de vehicule

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat punerea în consultare publică a ghidurilor solicitantului pentru schema e-DRIVE, un mecanism de sprijin destinat investițiilor în transportul cu emisii reduse.

Potrivit instituției, sunt pregătite două linii distincte de finanțare: Măsura 1, care presupune acordarea unor ajutoare de minimis, și Măsura 2, bazată pe acordarea de ajutoare de stat.

Prima măsură vizează sprijinirea investițiilor destinate înlocuirii flotelor întreprinderilor, în timp ce a doua include atât înlocuirea flotelor companiilor, cât și a vehiculelor utilizate pentru transportul rutier de pasageri, conform proiectelor de ordin publicate de minister.

Ambele măsuri sunt finanțate prin Fondul pentru Modernizare, instrument european destinat susținerii investițiilor în modernizarea sistemelor energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Schema de ajutor de stat și de minimis e-DRIVE este reglementată prin Ordinul ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 2291/2025, cu modificările ulterioare.

Înscrierile pentru finanțare nu au fost încă deschise

Ministerul precizează că actuala etapă nu reprezintă lansarea efectivă a apelurilor de proiecte.

Deocamdată, sunt supuse consultării publice regulile pe baza cărora vor fi acordate finanțările, astfel încât reprezentanții companiilor și ai sectorului transporturilor să poată contribui la definitivarea documentației.

Prin urmare, firmele interesate nu pot depune încă cereri pentru obținerea fondurilor.

Calendarul final al înscrierilor va fi comunicat ulterior, după aprobarea ghidurilor solicitantului.

Ce prevăd proiectele de ordin pentru schema e-DRIVE

Documentele aflate în consultare publică stabilesc cadrul pentru aprobarea ghidurilor solicitantului aferente celor două măsuri.

În cazul Măsurii 1, proiectul de ordin se referă la sprijinirea investițiilor pentru înlocuirea flotelor întreprinderilor prin ajutoare de minimis, în conformitate cu Regulamentul european nr. 2023/2831.

Pentru Măsura 2, proiectul vizează sprijinirea înlocuirii flotelor întreprinderilor și a vehiculelor pentru transportul rutier de pasageri, în baza cadrului european aplicabil ajutoarelor de stat, inclusiv Regulamentul nr. 651/2014.

Cele două proiecte prevăd că ordinele de aprobare a ghidurilor vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar implementarea acestora va reveni Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin Direcția Generală Programe Europene Transport.

Până la aprobarea documentației finale, condițiile de accesare a finanțărilor și calendarul depunerii proiectelor rămân în curs de definitivare.

Întrevederea, desfășurată marți, 3 noiembrie, a vizat principalele direcții de dezvoltare a cooperării româno-americane în domeniul energiei, în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Discuțiile s-au concentrat asupra proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltării reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești și consolidării Coridorului Vertical de Gaze, considerat un instrument important pentru diversificarea surselor de aprovizionare și creșterea securității energetice regionale.

România urmărește accelerarea proiectelor nucleare și atragerea de investiții americane

În cadrul întrevederii, ministrul Energiei a subliniat necesitatea identificării unor soluții concrete pentru accelerarea proiectelor nucleare, inclusiv prin intensificarea dialogului dintre companiile implicate și continuarea mecanismelor de cooperare cu partenerii americani.

Totodată, partea română și-a exprimat interesul pentru atragerea unor noi investiții din SUA în sectorul energetic, inclusiv în domeniul biomasei.

Un alt subiect abordat a fost dezvoltarea programelor de formare profesională și a schimburilor educaționale în domeniul tehnologiilor nucleare avansate.

Întrevederea a reconfirmat angajamentul ambelor părți pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic și dezvoltarea unor proiecte energetice comune, care să contribuie la securitatea energetică și la dezvoltarea economică a României și a regiunii.

În cadrul unui interviu acordat TVR 1, Luca Niculescu a vorbit despre viitoarea vizită a lui Elbridge Colby în România.

„Mă voi vedea cu domnul Colby. Are o vizită mai lungă aici, va vedea mai mulți oficiali români”, a spus premierul.

Niculescu a menționat că, pentru România, „parteneriatul strategic cu Statele Unite este esențial pentru securitatea țării”.

Premierul a amintit faptul căse vor împlini trei decenii de la semnarea acestui parteneriat, o perioadă în care el încă activa ca jurnalist.

„La anul se împlinesc 30 de ani de la semnarea acelui parteneriat, eram tânăr jurnalist și am urmărit din Piața Universității când au venit Bill Clinton cu Emil Constantinescu, imediat după ce-l semnaseră”, a adăugat Niculescu.

De asemenea, acesta a afirmat că prezența trupelor și a capabilităților americane în România este una foarte importantă.

În ceea ce privește dialogul cu Subsecretarul pentru Politica de Apărăre al Statelor Unite ale Americii, Niculescu a precizat că „vor exista mai multe runde de discuții”.

„Aș spune că este o relație de încredere, de respect reciproc. Fiecare are coordonatele lui înscrise în Constituție. Sunt domenii, cum ar fi politica externă, securitatea, unde președintele României are un rol extrem de important și acolo discutăm frecvent. Dar da, am un dialog constant cu președintele”, a declarat Luca Niculescu, la TVR 1.

Niculescu: Cred în dialogul cu Parlamentul

În ceea ce privește relația cu Parlamentul, premierul a recunoscut că Guvernul nu beneficiază de o majoritate parlamentară stabilă, însă a subliniat că adoptarea proiectelor legislative presupune dialog cu partidele politice.

„Cred în dialogul cu Parlamentul. Este instituția emblematică a democrației. (…) Nu este un guvern care să aibă majoritate. A avut majoritate pentru învestitură, dar trebuie să existe dialog (…) cu forțele politice din Parlament pentru a trece proiectele de lege”, a explicat premierul.

Niculescu a precizat că a purtat discuții cu PNL și UDMR înaintea învestirii, iar cele două formațiuni au condiționat nesusținerea unei eventuale moțiuni de cenzură de respectarea parametrilor fiscal-bugetari și a traiectoriei de consolidare fiscală.

Totodată, premierul a afirmat că își propune ca actualul Executiv să își continue mandatul până la alegerile din 2028.

„Eu mă gândesc la acest guvern ca fiind unul care va dura până la alegerile din 2028”, a declarat Luca Niculescu.

Deputatul PNL Robert Sighiartău a reacționat marți seara la acuzațiile formulate de Alice Weidel la adresa românilor stabiliți în Germania. Deputatul a contestat generalizarea făcută de lidera AfD, subliniind contribuția comunității românești la economia germană.

„Doamna Alice Weidel, românii nu jefuiesc Germania. Românii muncesc și contribuie la prosperitatea Germaniei!”, a scris Sighiartău pe rețelele sociale.

Sighiartău: Românii din diaspora nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua

Deputatul a amintit că aproape un milion de cetățeni români trăiesc în Germania, iar sute de mii dintre aceștia lucrează și plătesc taxe și contribuții sociale.

„Sunt medici, ingineri, muncitori, antreprenori și oameni care își cresc copiii prin muncă și sacrificii. Acești oameni nu merită să fie insultați și transformați în ținte politice. Merită respect!”, a transmis parlamentarul.

Liberalul a precizat că eventualele fraude sociale trebuie investigate și sancționate, dar a criticat atribuirea unei imagini negative întregii comunități românești.

„Dacă există fraude sociale, ele trebuie investigate și sancționate. Dar nu aveți dreptul să puneți o etichetă jignitoare pe o întreagă comunitate. Românii din diaspora nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua. Iar demnitatea lor nu este negociabilă!”, a adăugat deputatul.

Mircea Abrudean: Naționalitatea nu poate deveni un criteriu de discriminare

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a condamnat, la rândul său, afirmațiile liderei AfD, susținând dreptul românilor din Germania de a fi respectați și tratați cu demnitate.

„Afirmațiile făcute de lidera AfD la adresa românilor care trăiesc în Germania sunt cel puțin condamnabile și reprezintă o lipsă de respect față de o comunitate de aproape un milion de oameni”, a transmis Mircea Abrudean.

Acesta a subliniat că eventualele încălcări ale legii trebuie analizate individual, pe baza faptelor și a probelor, iar generalizările nu pot justifica discriminarea.

„Aproape un milion de români și-au construit o viață în Germania. Ei fac parte din comunități, susțin economia și contribuie la bunăstarea societății în care trăiesc. Prezența lor nu poate fi redusă la statistici despre cheltuieli sociale și nici judecată prin prisma unor prejudecăți”, a adăugat președintele Senatului.

Alice Weidel i-a acuzat pe români că „jefuiesc” sistemul social german

Reacțiile lui Mircea Abrudean și Robert Sighiartău au fost provocate de declarațiile făcute pe 28 octombrie de Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), privind românii stabiliți în Germania.

„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Doar cu AfD va exista o schimbare de direcție în politica privind migrația!”, a scris Weidel pe platforma X.

Lidera AfD a distribuit un material despre un documentar realizat de televiziunea publică regională germană MDR, care prezintă situația unor imigranți din România și Bulgaria și posibilele abuzuri în accesarea ajutoarelor sociale. Documentarul examinează inclusiv dificultățile autorităților germane în combaterea fraudelor.

Trei percheziții domiciliare au avut loc marți, în Sibiu și București, într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la aproape 370.000 de lei.

Acțiunea a fost desfășurată în cadrul operațiunii JUPITER, de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sibiu, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu și cu sprijinul structurilor de investigare a criminalității economico-financiare.

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2022 – ianuarie 2025, un bărbat de 45 de ani și soția sa, în vârstă de 44 de ani, ambii din municipiul Sibiu, ar fi reținut, în calitate de administratori ai unei firme, impozite și contribuții cu reținere la sursă, fără să le plătească în termenul legal de cel mult 60 de zile de la scadență.

Suma neachitată se ridică la 369.692 de lei, la care se adaugă dobânzi și penalități.

Suspiciuni privind o „fabrică de firme”

Anchetatorii susțin că, după acumularea unor datorii importante, cei doi ar fi recurs la o metodă cunoscută sub denumirea de „fabrica de firme”. Mai exact, aceștia ar fi cesionat în mod fictiv părțile sociale ale societății comerciale către persoane din București, pentru a îngreuna recuperarea prejudiciului și a evita răspunderea penală.

În cadrul operațiunii, polițiștii au pus în executare și două mandate de aducere, persoanele vizate fiind conduse la sediul poliției pentru continuarea cercetărilor.

Pentru recuperarea prejudiciului, a fost instituit sechestru asigurător asupra unui imobil și a două autoturisme. Totodată, în urma perchezițiilor, au fost ridicate documente contabile, medii de stocare a datelor informatice și două telefoane mobile, considerate utile anchetei.

Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care ar fi fost comise faptele.

 

Întrebat despre influența social-democraților asupra deciziilor guvernamentale, acesta a subliniat că responsabilitatea finală pentru activitatea Guvernului îi revine prim-ministrului.

Luca Niculescu: „Eu, până acum, din ce am văzut, suntem în acord”

Întrebat cât de des discută cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, Luca Niculescu a explicat că păstrează legătura cu Grindeanu, fără a avea însă conversații zilnice.

„Vorbim, da, vorbim. Zilnic? Nu, nu vorbim zilnic, dar vorbim, cred că săptămânal vorbim. Și cu miniștrii vorbesc și mai des”, a declarat acesta.

În ceea ce privește eventualele diferențe de abordare dintre componenta tehnocrată și cea politică a Executivului, Niculescu a respins ideea că ar exista, în acest moment, conflicte care să afecteze activitatea Guvernului.

„Este ceva din ce s-a spus până acum în spațiul public, care nu se regăsește în spațiul de guvernare și pe care credeți că eu ar trebui să corectez? Eu, până acum, din ce am văzut, suntem în acord.”

Acesta a descris Executivul drept o echipă aflată încă în proces de consolidare, în care discuțiile dintre miniștri contribuie la luarea deciziilor.

„Sigur că este o echipă care se coagulează, sigur că discutăm mult, sigur că discuțiile duc la rezultate și la rezultate bune în general. Dar cât timp suntem în cadrul programului de guvernare, și acesta este cazul acum (…) suntem toți pe aceeași corabie și ne îndreptăm către aceeași direcție și direcția să fie una cât mai bună pentru România.”

„Cel care își asumă responsabilitatea la final este prim-ministru și acela sunt eu”

În timpul interviului, Luca Niculescu a fost întrebat și despre o declarație atribuită lui Ilie Bolojan, potrivit căreia Sorin Grindeanu îi stabilește agenda premierului.

Niculescu a evitat să intre într-o dispută politică, dar a insistat asupra modului în care sunt adoptate deciziile în Executiv.

„Sunt chestiuni care țin de dialogul politic între părți, fie că sunt la opoziție sau la guvernare. Ce pot să spun foarte ferm este că deciziile privind guvernul, deciziile pe care le ia guvernul, se iau în ședințele de guvern. Miniștrii vin cu propuneri, cu hotărâri de guvern, cu OUG-uri, dar cel care își asumă responsabilitatea la final este prim-ministru și acela sunt eu.”

Acesta a susținut că, până în prezent, nu a identificat acțiuni ale membrilor Guvernului care să depășească limitele programului de guvernare.

Întrebat dacă ar interveni ferm în eventualitatea apariției unor asemenea situații, Niculescu a refuzat să anticipeze un conflict. „Dacă va fi ceva genul ăsta, vom vedea ce se va întâmpla atunci.”

Solicitările lui Sorin Grindeanu privind asumarea răspunderii Guvernului

Luca Niculescu a fost întrebat și dacă l-au deranjat solicitările publice ale liderului PSD privind utilizarea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului pentru adoptarea unor măsuri legislative.

Acesta a precizat că subiectele respective fuseseră deja discutate în interiorul Executivului, înainte de a ajunge în dezbaterea publică.

„Percepția mea contează prea puțin. (…) Adică să nu credeți că vreodată eu aflu de la televizor ce se întâmplă, este o dezbatere pe care o avusesem.”

Niculescu a arătat că angajarea răspunderii poate reprezenta o opțiune pentru adoptarea mai rapidă a unor proiecte legislative.

„Pentru că dacă vrem să avansăm repede pe unele dosare, da, și această modalitate democratică de trecerea unor legi poate fi luată în calcul.”

Premierul respinge scenariul unei confruntări cu PSD

Întrebat dacă declarațiile publice ale lui Sorin Grindeanu l-au deranjat, Luca Niculescu a afirmat că a observat încercările de a prezenta relația cu liderul PSD drept una tensionată, dar că preferă să se concentreze asupra activității guvernamentale.

„Știu, înțeleg și am văzut în spațiu public aceste încercări de a ne pune în opoziție, în tensiune. Încă o dată, avem multă, multp treabă de făcut.”

Acesta a insistat că membrii Executivului au un obiectiv comun, indiferent de apartenența politică.

„Cred că toți avem interesul ca acest guvern să reușească, toți cei care suntem în guvern, și măsurăm reușita în bază a celor pe care ni le-am propus acolo.”

În final, Niculescu a reiterat că prioritatea sa rămâne adoptarea măsurilor necesare pentru România, nu disputele politice.

„Eu sunt obișnuit să mă concentrez pe ce am de făcut. Și să mă uit la alte aspecte ceva mai puțin. Avem atâta treabă de făcut pentru țara asta”, a declarat acesta.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat marți inaugurarea rețelei de gaze naturale din comuna Luncavița, județul Tulcea, realizată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

„Avem în jur de 35 de kilometri de rețea de gaze, minimum 2.000 de gospodării urmează să fie racordate”, a declarat ministrul într-un videoclip publicat pe rețelele sociale.

Rețeaua de distribuție a gazelor naturale are o lungime de aproape 35 de kilometri și a costat 23,4 milioane de lei. Gospodăriile din comună urmează să fie racordate treptat la noua rețea.

Localnicii așteaptă să renunțe la încălzirea cu lemne

Pentru locuitorii comunei, accesul la gaze naturale înseamnă posibilitatea de a înlocui sistemele de încălzire pe lemne.

Prezenți la inaugurare, localnicii au menționat că își doresc să instaleze cât mai curând centrale pe gaz.

„Am avut o centrală pe lemne, o avem și acum, dar e foarte greu. Până scoți cenușa, până aprinzi focul…., e foarte greu”, a povestit unul dintre localnici, adăugând că speră ca în cel mult 30 de zile să poată cumpăra o centrală pe gaz.

Investiția, începută când ministrul era secretar de stat

Ministrul a precizat că proiectul a fost inițiat în timpul mandatului său de secretar de stat, înainte de a fi numit la conducerea Ministerului Dezvoltării.

„Obiectivele acestea de investiții au fost demarate încă de când eram secretar de stat, iar acum am ocazia să merg la ele, să le văd deja puse în aplicare și automat și finalizate”, a declarat Alexandru Stoica.

Potrivit primarului comunei, Aurel Iorga, implementarea proiectului a avut sprijinul lui Alexandru Stoica încă din 2022.

Doar 44% dintre gospodăriile din România sunt racordate la gaze

„Dincolo de cifre, acest proiect înseamnă condiții mai bune de viață pentru locuitorii comunei, dar și o localitate mai atractivă pentru investiții și noi oportunități de dezvoltare economică”, a transmis ministrul social-democrat.

Potrivit acestuia, „în România, doar aproximativ 44% dintre gospodării sunt racordate la rețeaua de gaze naturale”. „Această realitate arată cât de importante sunt investițiile în extinderea infrastructurii energetice”, a mai spus Alexandru Stoica.

„Programul Național de Investiții Anghel Saligny nu a fost decât un program care a adus lucruri benefice comunităților locale din România”, a declarat acesta.

Cu binecuvântare de la preot

La inaugurare a participat și un preot, care a binecuvântat noua investiție.

„E important să fie binecuvântate de Dumnezeu, că până la urmă tot pentru oameni facem anumite lucruri, nu pentru noi”, a explicat ministrul social-democrat.