MediaFax.ro

Un membru al unei comunități online a vrut să afle dacă românii care au locuit în străinătate, în special în Italia, simt o apropiere față de italieni.

Întrebarea lui a stârnit o amplă dezbatere la care au participat români, italieni și alții.

Cei mai mulți au subliniat apropierile lingvistice și istorice, dar și obiceiurile culturale și culinare.

De asemenea, au fost comentarii despre marile comunități românești din Italia și despre modul în care românii s-au integrat.

Nu în cele din urmă, unii au arătat locurile din Italia în care românii se simt cel mai bine. Continuarea pe Mediafax Italia.

Reducerile nu vor lua forma unor concedieri directe, a explicat directorul financiar al Volvo Cars, Fredrik Hansson, pentru agenția suedeză de presă TT.

„Aspectul important este că vom face acest lucru prin plecări voluntare și printr-o abordare foarte restrictivă a angajărilor”, a declarat el.

Cele mai multe posturi vor dispărea din zona Göteborg, unde compania are sediul istoric și centre de producție.

Al doilea val în doi ani

Este a doua rundă de reduceri de personal la Volvo Cars într-un interval scurt. În mai 2025, compania a anunțat că renunță la aproximativ 3.000 de posturi, mai ales de birou, adică circa 15% din personalul administrativ. Atunci au fost afectați 1.200 de angajați și aproximativ 1.000 de consultanți din Suedia.

Tăierile au făcut parte dintr-un plan de economii de 18 miliarde de coroane suedeze, adică aproape 1,9 miliarde de dolari, lansat în aprilie 2025. Restructurarea de atunci a costat compania până la 1,5 miliarde de coroane, cu efecte resimțite până în 2026.

„Industria auto traversează o perioadă dificilă”, spunea la acel moment directorul general Håkan Samuelsson. Odată cu planul de economii, Volvo Cars și-a retras prognozele financiare pentru 2025 și 2026, invocând presiunea taxelor vamale asupra sectorului auto.

Cine controlează Volvo Cars

Pe lângă fabrica istorică din Göteborg, Volvo Cars are uzine în Belgia, Statele Unite și China, iar centre de cercetare la Göteborg și Shanghai. Acționarul majoritar este grupul auto chinez Geely, care a cumpărat compania de la Ford în 2010, pentru 1,8 miliarde de dolari.

Potrivit autorităților vamale, șoferul nu a putut prezenta documente justificative privind proveniența a 24 de drone. Acesta a declarat verbal că transportul urma ruta Bulgaria–Germania.

În urma controlului, au fost găsite 24 de drone, echipate cu sisteme de filmare și fotografiere, inclusiv camere de termoviziune, precum și două baterii inteligente de zbor. Unele echipamente aveau capacitatea de a zbura la altitudine mare.

Două dintre echipamente erau de transport, de tipul celor folosite pentru contrabanda cu țigări și aveau o capacitate de până la 80 kg fiecare.

Bunurile, evaluate la 1.011.000 de lei, au fost indisponibilizate în vederea confiscării. Autoutilitara a fost dusă la sediul Direcției Regionale Vamale Craiova pentru întocmirea documentelor de constatare și sancționare a contravenției.

Șoferul a fost amendat cu 15.000 de lei.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă este de acord cu cancelarul german Friedrich Merz, care consideră că Europa subestimează amenințarea reprezentată de Rusia.

„Sunt pe deplin de acord cu cancelarul Merz. De obicei suntem de acord în cadrul Consiliului European”, a răspuns președintele României la întrebarea Bloomberg.

Șeful statului a explicat că amenințarea Rusiei depășește războiul convențional din Ucraina și include o serie de acțiuni îndreptate împotriva societăților europene.

„Avem războiul din Ucraina, agresiunea rusă și efectele colaterale, precum dronele care cad pe teritoriul nostru. Dar, pe de altă parte, vedem întregul război hibrid pe care rușii îl desfășoară împotriva tuturor țărilor europene, prin atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. Și, bineînțeles, acest lucru afectează societățile noastre”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a recunoscut că statele europene nu au fost suficient pregătite pentru această amenințare.

„Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un asemenea război hibrid”, a adăugat el.

Nicușor Dan: Atacurile asupra navelor din Marea Neagră nu sunt accidentale

Întrebat despre incursiunile dronelor în spațiul românesc și despre atacurile din apropierea coastelor României și Bulgariei, Nicușor Dan a făcut o distincție între incidentele produse la frontiera dunăreană și cele din Marea Neagră.

El a explicat că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, dronele au început să pătrundă pe teritoriul României ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

În acele situații, unele aparate puteau ajunge accidental pe teritoriul românesc, după devierea de la țintele inițiale.

În schimb, atacurile asupra navelor din Marea Neagră au un caracter diferit, potrivit președintelui.

„Dar acum, în Marea Neagră, nu este un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul este foarte mare”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că atacurile fac parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei.

„Imaginea de ansamblu este că Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, încercând să provoace celelalte țări europene”, a afirmat președintele.

România a cerut sprijin suplimentar de la NATO pentru a combate dronele

Nicușor Dan a explicat că România a comandat mai multe capabilități militare prin programul european SAFE, însă livrarea acestora necesită timp.

Până la sosirea echipamentelor, autoritățile române au solicitat aliaților NATO sprijin temporar pentru consolidarea apărării.

Președintele a precizat că aceeași strategie a fost utilizată și în trecut, atunci când România s-a confruntat cu incidentele provocate de dronele care ajungeau în apropierea frontierei dunărene.

„Am comandat numeroase capabilități în cadrul programului european SAFE. Între timp, le-am cerut aliaților noștri anumite echipamente temporare. Unii dintre ei ne-au ajutat. Și acum facem același lucru”, a explicat Nicușor Dan.

El a anunțat că subiectul a fost discutat inclusiv la o reuniune NATO desfășurată săptămâna trecută.

„Am solicitat din nou anumite capabilități temporare în cadrul NATO și am obținut sprijin”, a declarat președintele.

Bloomberg: 164 de atacuri în apropierea frontierei și 112 misiuni de ridicare a avioanelor de luptă. Ce spune Nicușor Dan despre Articolul 5

Jurnaliștii Bloomberg i-au prezentat președintelui o serie de date furnizate de autoritățile române privind incidentele de securitate produse de la începutul războiului din Ucraina.

Potrivit cifrelor invocate în interviu, au fost raportate 164 de atacuri în apropierea frontierei României, iar avioanele de luptă au fost ridicate de la sol în 112 situații.

Jurnaliștii au menționat și 54 de cazuri de pătrundere neautorizată, șase drone doborâte și 81 de incidente cu drone sau fragmente identificate după cădere.

În acest context, Nicușor Dan a fost întrebat în ce moment asemenea incidente ar putea determina aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac armat asupra unui stat membru.

Președintele nu a indicat un prag concret și a insistat asupra necesității evitării escaladării.

„Rușii încearcă să escaladeze situația pentru a provoca toate țările europene. Iar punctul meu de vedere este că nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”, a răspuns Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că România continuă consultările în cadrul NATO și că acestea pot avea loc mai frecvent atunci când situația o impune.

„Am devenit mai bine echipați pentru a răspunde acestei provocări și trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori”, a adăugat el.

„Nu vrem să escaladăm. Vrem să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru”

Nicușor Dan a subliniat că România intenționează să răspundă amenințărilor militare fără să provoace o confruntare directă cu Rusia.

„Nu vrem să escaladăm, vrem să rămânem calmi și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale”, a afirmat președintele.

El a insistat că întărirea capacităților defensive trebuie să fie însoțită de continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Și, bineînțeles, să continuăm să sprijinim Ucraina”, a completat șeful statului.

Atacurile cu drone din Marea Neagră au determinat România să accelereze investițiile în apărare

Declarațiile președintelui vin pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei.

În ultimele două săptămâni cel puțin șapte nave comerciale au fost vizate de atacuri în regiune, iar aproximativ 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.

Incidentele au determinat România să accelereze dezvoltarea sistemelor de supraveghere maritimă și a mijloacelor de combatere a minelor și dronelor.

În același timp, NATO a anunțat întărirea capacităților de apărare în regiunea Mării Negre, inclusiv prin suplimentarea mijloacelor de patrulare și supraveghere.

România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat investițiilor în domeniul apărării, inclusiv achizițiilor de echipamente și dezvoltării unor capacități militare.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă România ia în calcul renegocierea sau anularea contractului cu Starlink, compania de comunicații prin satelit deținută de SpaceX, după problemele semnalate de autoritățile ucrainene.

Jurnaliștii Bloomberg, ce au realizat interviul cu șeful statului, au invocat controversele din Statele Unite privind responsabilitatea pentru restricționarea accesului Ucrainei la serviciile de comunicații prin satelit, în care au fost menționați Elon Musk, administrația Trump și Pentagonul.

Problemele au apărut pe 13 octombrie, când autoritățile ucrainene au constatat că unele terminale Starlink și Starshield, versiunea destinată utilizării militare, nu mai funcționau corespunzător la viteze ridicate.

Restricțiile au afectat capacitatea armatei ucrainene de a utiliza drone interceptoare împotriva atacurilor rusești, dar și alte operațiuni militare bazate pe comunicații prin satelit.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat că limitările nu par să fie provocate de probleme tehnice, ci reprezintă o decizie deliberată. El a explicat că autoritățile ucrainene au testat echipamentele în state ale Uniunii Europene, unde acestea funcționau la viteze mai mari, în timp ce restricțiile apăreau la intrarea pe teritoriul Ucrainei.

Răspunsul lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu intenționează să renunțe la contractul cu Starlink, în ciuda controverselor.

Președintele a respins posibilitatea unei asemenea măsuri, explicând că acordul României cu Starlink este respectat de ambele părți.

„Nu. Contractul pe care îl avem este respectat de ambele părți”, a răspuns Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că nu deține toate explicațiile tehnice privind situația din Ucraina și responsabilitatea pentru restricțiile semnalate.

„Nu am un răspuns tehnic despre ceea ce s-a întâmplat între Ucraina, Elon Musk și administrația americană. Dar, în ceea ce privește România, toate lucrurile sunt în regulă”, a declarat președintele.

Ce contracte are România cu Starlink. Ministerul Apărării a făcut achiziții de milioane de lei

România colaborează de mai mulți ani cu SpaceX, compania lui Elon Musk care operează rețeaua Starlink, atât în domeniul comunicațiilor prin satelit, cât și pentru dezvoltarea unor tehnologii care pot crește capacitatea acestor rețele.

În octombrie 2026, Ministerul Apărării Naționale a atribuit contracte pentru servicii și echipamente de comunicații prin satelit de tip Starlink sau echivalent.

Colaborarea dintre România și compania americană are însă o istorie mai lungă. În vara anului 2024, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Ministerul Apărării și SpaceX au efectuat în România un test tehnologic în premieră mondială.

Experimentul a urmărit să demonstreze că sateliții Starlink pot funcționa la o capacitate mai mare fără să interfereze cu rețelele tradiționale de comunicații prin satelit.

Potrivit ANCOM, testele au vizat posibilitatea creșterii de aproximativ opt ori a capacității rețelei în zona experimentală, comparativ cu limitele tehnice aplicabile la acel moment.

În aprilie 2025, autoritățile române au anunțat rezultate favorabile și sprijin pentru revizuirea reglementărilor internaționale privind comunicațiile prin satelit. Guvernul condus atunci de Marcel Ciolacu a salutat parteneriatul cu SpaceX.

Separat, Starlink Internet Services Limited deținea deja licență de utilizare a unor frecvențe radio în România, potrivit raportului anual ANCOM pentru 2024.

Nicușor Dan, despre presiunile lui Trump asupra Ucrainei: Europenii trebuie să contribuie mai mult

În cadrul interviului, Nicușor Dan a fost întrebat și despre presiunile administrației americane pentru ca Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia.

Președintele României a recunoscut rolul important al sprijinului american de la începutul invaziei ruse, dar a arătat că securitatea Ucrainei privește în primul rând Europa.

„A existat un sprijin american pentru Ucraina încă de la începutul acestui război. În al doilea rând, aceasta este, evident, mai mult o problemă europeană decât una americană. Prin urmare, este logic ca europenii să contribuie financiar mai mult la sprijinirea Ucrainei”, a explicat Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că încheierea războiului este în interesul tuturor statelor, inclusiv din perspectiva consecințelor economice internaționale.

Totuși, el a insistat că negocierile trebuie să țină cont de poziția Kievului.

„Ucraina trebuie să fie parte a negocierilor”

Întrebat dacă soarta Ucrainei ar putea fi decisă în cadrul unor negocieri între Statele Unite, Rusia și China, fără acordul Kievului, președintele României a respins explicit această posibilitate.

„Nu. În ceea ce privește Ucraina și încheierea războiului, Ucraina trebuie să fie parte a negocierilor”, a declarat Nicușor Dan.

El a amintit că autoritățile ucrainene și-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea pentru negocieri reale de pace.

În schimb, președintele României s-a declarat sceptic în privința intențiilor Moscovei.

„Nu am sentimentul că Rusia dorește cu adevărat încheierea acestui război în acest moment”, a afirmat Nicușor Dan.

Se poate încheia războiul în timpul mandatului lui Donald Trump?

Jurnaliștii Bloomberg l-au întrebat pe președintele României dacă Donald Trump își dorește cu adevărat încheierea războiului.

Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a subliniat că voința liderului american nu este suficientă pentru obținerea unui acord.

„Cred că da. Dar întrebarea este că, atunci când sunt implicate mai multe părți, toate trebuie să ajungă la un acord. Nu știu cât de departe suntem de acel moment”, a explicat președintele.

Întrebat ulterior dacă războiul s-ar putea încheia înainte de sfârșitul mandatului lui Donald Trump, Nicușor Dan și-a exprimat speranța într-o soluție rapidă, fără să avanseze un termen.

„Sper că da. Sper că războiul se va încheia curând. Dar cele două părți trebuie să ajungă la un acord și nu văd că acest război se va încheia în acest moment”, a declarat șeful statului.

Partidul de stânga radicală Die Linke, câștigătorul alegerilor regionale din septembrie, a acceptat să înceapă negocieri pentru formarea unei coaliții cu Partidul Social-Democrat (SPD) și Alianța 90/Verzii privind transferul unor portofolii mari de apartamente în proprietatea statului, în încercarea de a reduce chiriile din Berlin, scrie Financial Times.

Propunerea, care prevede despăgubiri mult sub valoarea de piață, ar putea provoca pierderi de peste 11 miliarde de euro pentru patru mari companii imobiliare, raportat la valorile la care proprietățile sunt înregistrate în contabilitatea acestora, potrivit calculelor FT.

Berlinul se confruntă cu o lipsă cronică de locuințe. Potrivit Senatului Berlinului, orașul cu 4 milioane de locuitori are un deficit estimat la 100.000 de apartamente.

Peste 144.000 de apartamente ar putea fi naționalizate

Planurile se bazează pe o prevedere a Constituției germane care nu a mai fost aplicată până acum în acest mod. Companiile imobiliare care dețin peste 10.000 de apartamente în Berlin ar urma să fie obligate să transfere în proprietate publică locuințele care depășesc acest prag. Potrivit datelor publicate de companii, peste 144.000 de apartamente ar putea fi afectate.

Partidele au în vedere plata unor despăgubiri de cel mult 16 miliarde de euro, ceea ce ar însemna o compensație medie de puțin peste 100.000 de euro pentru fiecare apartament. Un proiect de lege ar urma să fie prezentat până în 2028.

Potrivit calculelor Financial Times, despăgubirile propuse ar fi cu peste 40% mai mici decât valoarea contabilă medie a apartamentelor deținute de cele patru companii care ar putea fi afectate: Vonovia, Heimstaden, Adler și Covivio.

Vonovia riscă pierderi de 8,4 miliarde de euro

Acțiunile Vonovia, compania care deține cele mai multe locuințe în Berlin, aproximativ 130.000 de apartamente, au scăzut săptămâna trecută la cel mai redus nivel din 2023.

Potrivit datelor companiei, un apartament din portofoliul său are o valoare medie de piață de 170.000 de euro. Astfel, cele 120.000 de locuințe care ar putea fi naționalizate valorează aproximativ 20,4 miliarde de euro.

Vonovia ar primi însă despăgubiri de numai 12 miliarde de euro, ceea ce ar însemna o pierdere de 8,4 miliarde de euro.

Șeful Vonovia consideră planurile de naționalizare neconstituționale

Directorul general al Vonovia, Luka Mucic, a declarat că planurile sunt „neconstituționale” și că nu ar rezista unei contestări în instanță.

Germania are nevoie de „predictibilitate, securitate juridică și un mediu investițional stabil” pentru a rezolva deficitul de 1,4 milioane de locuințe, a spus acesta.

În ciuda incertitudinii, Vonovia a transmis că intenționează să investească anul acesta 539 de milioane de euro în portofoliul său existent din Berlin și că în prezent construiește 1.000 de apartamente.

Victor Negrescu a vorbit despre fondurilor europene pentru perioada 2028–2034.

„Pentru România este propusă o alocare de 60,2 miliarde de euro, conform Comisiei Europene. Acești bani ar urma să fie gestionați printr-un plan național care reunește fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură, investiții sociale și alte politici europene. Suma finală este încă în negociere și există riscul ca, din cauza unor prevederi tehnice, România să nu poată utiliza integral fondurile alocate”, afrimăr europarlamentarul pe Facebook.

Negrescu a susținut că autoritățile regionale și locale trebuie să aibă un rol real în stabilirea priorităților de investiții, iar fondurile să ajungă în toate regiunile țării, inclusiv în comunitățile mai puțin dezvoltate.

Europarlamentarul a pledat pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație, locuințe, energie și dezvoltare locală, precum și pentru reducerea birocrației și reguli mai flexibile în utilizarea banilor europeni.

El a făcut referire și la experiența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că centralizarea excesivă, birocrația și termenele nerealiste pot afecta implementarea investițiilor.

Victor Negrescu a mai spus că România trebuie să înceapă din timp consultările și pregătirea proiectelor pentru următorul ciclu bugetar european, fără să aștepte aprobarea bugetului pentru perioada 2028–2034.

Eurodeputații au cerut miercuri un buget ambițios al UE pentru 2028-2034, adaptat provocărilor economice și de securitate. Antonio Costa și Ursula von der Leyen au vorbit despre competitivitate, prețurile energiei, sprijinul pentru Ucraina și migrație.

Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat joi, 22 octombrie, că peste 1.000 dintre persoanele reținute au ajuns deja în fața instanțelor, iar 217 au fost încarcerate. Numărul este în creștere, în condițiile în care tribunalele continuă să judece dosarele în procedură accelerată.

Cei încarcerați sunt în general bărbați cu vârste între 18 și 25 de ani, iar jumătate nu aveau cazier judiciar, a precizat ministrul.

Autoritățile franceze au atribuit violențele atât grupărilor radicale de extremă stângă, cât și unor persoane care au profitat de manifestații pentru a jefui magazine. Datele judiciare arată însă că cele două categorii nu explică toate situațiile întâlnite de anchetatori.

Ce spun statisticile: 95% bărbați, 70% adulți

Potrivit datelor prezentate de ministrul Justiției și citate de presa franceză, 95% dintre cei reținuți după violențele din 17 octombrie sunt bărbați, iar 70% sunt adulți.

Ministrul a precizat că printre persoanele reținute se numără cetățeni francezi, străini și persoane provenite din familii de imigranți.

„Printre cei reținuți există de toate: persoane provenite din imigrație, cetățeni străini, dar și persoane perfect integrate, care sunt francezi”, a precizar ministrul.

La Paris, procurorul Laure Beccuau a prezentat marți date privind 557 de măsuri de custodie polițienească, dintre care aproximativ 89-90% au vizat adulți. Proporția este mai ridicată decât cea prezentată la nivel național.

O altă defalcare a procuraturii pariziene, pentru 517 persoane plasate în custodia poliției într-o etapă anterioară a bilanțului, arăta că 346 erau adulți și 171 minori.

80% suspecți de jafuri și 20% radicali de extremă stângă. Estimarea poliției din Paris

Potrivit unor surse din poliție citate de Le Parisien, aproximativ 80% dintre persoanele reținute la Paris ar face parte din categoria celor care au profitat de tulburări pentru a comite jafuri, în timp ce aproximativ 20% ar fi asociate mediilor radicale de extremă stângă.

La Toulouse, un sfert dintre reținuți sunt minori. Ce arată datele procuraturii

O imagine mai detaliată apare în statisticile locale publicate de La Dépêche du Midi, pe baza informațiilor furnizate de procuratura din Toulouse.

Dintre cele 107 persoane reținute după manifestațiile din 17 octombrie:

• 80 erau adulți și 27 minori;
• 88 erau bărbați și 19 femei;
• 21 erau suspectate de participarea la grupări constituite în vederea comiterii unor violențe sau distrugeri;
• 25 erau suspectate de fapte îndreptate împotriva reprezentanților autorităților;
• 48 erau suspectate de infracțiuni contra bunurilor.

Procuratura a precizat că majoritatea persoanelor reținute nu erau cunoscute anterior de justiție.

Anchetatorii au identificat elevi, tineri proveniți din cartiere populare, activiști ai extremei stângi și manifestanți fără afiliere politică stabilită.

Un investigator citat de publicația franceză a explicat că persoanele implicate în jafuri nu sunt neapărat aceleași cu cele reținute pentru incidente produse în timpul manifestațiilor.

Mare parte din cei implicați erau cetățeni francezi

Originea persoanelor implicate în violențele din Franța a devenit subiectul unei dispute politice internaționale. Președintele american Donald Trump a atribuit imigrației o parte din responsabilitatea pentru incidentele din 17 octombrie, în timp ce mai mulți lideri europeni au făcut legătura între politica migratorie și jafurile sau distrugerile din orașele franceze.

Într-o analiză Mediapart contestă această explicație și subliniază că numeroși tineri proveniți din familii de imigranți sunt cetățeni francezi, născuți și crescuți în Franța sau veniți de foarte mulți ani în țară.

Publicația citează și declarația lui Yoro Traore, purtătorul de cuvânt al Coordination des sans-papiers de Paris (CSP75), organizație care reprezintă persoane fără documente de ședere.

„Persoanele fără acte nici măcar nu au mers la manifestația din 17 octombrie. La acest tip de mobilizare, nu ies, pentru că se tem de represiunea poliției și de controale”, a declarat Traore pentru Mediapart.

Studentul de 21 de ani care spune că a fost bătut de polițiști

Primele procese oferă și o imagine asupra situației personale a celor reținuți.

Jurnaliștii The New York Times au asistat la 14 dosare judecate în regim accelerat la Tribunalul din Paris. Zece vizau bărbați tineri, numeroși inculpați provenind din suburbiile muncitorești ale capitalei.

Unul dintre aceștia este Victor Bertois, student la producție video, în vârstă de 21 de ani, care locuiește cu părinții într-o suburbie din nordul Parisului.

El a fost acuzat de participarea la construirea unei baricade și de aruncarea unor obiecte spre polițiști.

Tânărul a negat acuzațiile, susținând că a intervenit doar pentru a scoate o scândură dintr-un tomberon în flăcări. Acesta a afirmat și că a fost lovit de polițiști până și-a pierdut pentru scurt timp cunoștința.

Bertois, care nu avea antecedente penale, a primit o pedeapsă cu suspendare.

Un tânăr venit din Senegal, prins cu șapte perechi de ochelari

Un alt caz prezentat de publicația americană este cel al lui Moustapha Dembele, în vârstă de 18 ani.

Tânărul a ajuns în Franța din Senegal la vârsta de opt ani, împreună cu familia sa, și locuiește într-o suburbie muncitorească din sudul Parisului.

Dembele urma o pregătire profesională în construcții, însă rămăsese fără loc de muncă după o accidentare.

Polițiștii l-au acuzat că a aruncat sticle și materiale pirotehnice asupra forțelor de ordine. La momentul reținerii avea asupra sa șapte perechi de ochelari proveniți din furturi și un tricou nou de firmă.

Tânărul a declarat în instanță că găsise obiectele pe stradă și că nu știa că erau furate. A primit o pedeapsă cu suspendare.

Doi prieteni au furat whisky pentru a sărbători o zi de naștere

Haïté Langeron, în vârstă de 21 de ani, și Dalvys Mboukou Samba, de 20 de ani, au ajuns și ei în fața judecătorilor după ce au luat sticle de whisky dintr-un supermarket devastat.

Primul lucrează ca livrator, iar al doilea își caută un loc de muncă. Cei doi provin din suburbiile Parisului.

În fața judecătorilor au recunoscut că luaseră băuturile pentru a sărbători ziua de naștere a unuia dintre ei.

Anchetatorii au descoperit însă și mesaje pe Snapchat în care unul dintre tineri vorbea despre intenția de a participa la jafuri.

Proprietarul magazinului a declarat că aproximativ 130 de persoane au devastat unitatea comercială, provocând pagube estimate la 45.000 de euro.

Cei doi au primit pedepse cu suspendare, cuprinse între șase și opt luni.

O studentă și un tânăr care discutau despre atacarea polițiștilor

Un alt dosar relatat de AFP îi privește pe Mathilde B., o studentă de 19 ani, și François D., de 20 de ani, care își dorește să devină ghid montan.

Cei doi au venit la Paris din Auxerre pentru manifestațiile de sâmbătă.

Polițiștii au găsit asupra tânărului un box metalic și un cuțit cu deschidere automată, iar anchetatorii au descoperit conversații pe rețelele sociale în care cei doi discutau despre confruntări cu poliția.

Studenta a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu suspendare, în timp ce tânărul a primit o pedeapsă de opt luni, dintre care două cu executare.

De la 86% minori la o majoritate de adulți. Cum s-a schimbat profilul celor reținuți

Una dintre cele mai importante diferențe apare atunci când sunt comparate datele actuale cu bilanțul protestelor liceenilor de la începutul lunii octombrie.

Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului francez al Justiției, publicat pe 9 octombrie, până la 8 octombrie fuseseră plasate în custodia poliției 6.877 de persoane în legătură cu violențele de la începutul mișcării.

Dintre acestea, 5.890 erau minore, adică 86%, iar numai 987 erau adulte, reprezentând 14%.

Tot până la 8 octombrie, 2.376 de persoane erau vizate de proceduri penale, iar 21 fuseseră plasate în arest preventiv.

Prin comparație, după violențele din 17 octombrie, autoritățile au raportat o majoritate de adulți printre persoanele reținute, iar numărul celor încarcerați a ajuns la 217.

Peste 500.000 de manifestanți și noi proteste anunțate

Violențele au izbucnit în marja manifestațiilor din 17 octombrie, la care au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit Ministerului francez de Interne. Organizatorii au avansat cifra de 800.000.

Mișcarea a pornit de la nemulțumirile elevilor privind condițiile din școli, dar s-a extins pe fondul creșterii costului vieții și al revendicărilor sociale.

În mai multe orașe, inclusiv Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse și Limoges, au avut loc confruntări cu forțele de ordine, jafuri și incendieri.

Pentru manifestațiile programate sâmbătă, 24 octombrie, Guvernul francez pregătește o mobilizare de aproximativ 80.000 de polițiști și jandarmi, cu 20.000 mai mulți decât la protestele precedente.

Autoritățile au anunțat inclusiv implicarea unor unități speciale, în încercarea de a împiedica repetarea violențelor.

„Coreea de Sud propune oficial desfășurarea unor discuții militare cu Coreea de Nord, în vederea confirmării reciproce a locației exacte a liniei de demarcație militară (LDM) terestre și a discutării unor modalități de restabilire a liniilor de comunicare militare și de prevenire a confruntărilor accidentale în zonele de frontieră”, a transmis Ministerul Apărării de la Seul, citat de AFP. 

„Datele și locațiile exacte pot fi discutate prin Panmunjom”, a precizat Kim Hong-cheol, ministrul adjunct al Apărării, satul fiind singurul punct de contact dintre cele două state din mijlocul DMZ. 

Oficialul a declarat că negocierile ar putea include și Comandamentul Națiunilor Unite (UNC) și speră că acestea vor avea un rezultat pozitiv. 

Tensiuni amplificate de mine terestre și focuri de armă

Demersul diplomatic vine după mai multe incidente militare din zona de graniță. La finalul lunii septembrie, o mină nord-coreeană a explodat în Zona Demilitarizată și trei militari sud-coreeni au fost răniți, accident calificat drept o încălcare a armistițiului, potrivit Comandamentului Națiunilor Unite.   

Totodată, armata sud-coreeană a efectuat zeci de focuri de avertisment în ultimele luni, după ce a raportat pătrunderi ale militarilor nord-coreeni în partea sudică a zonei demilitarizate.

Schimbările de la Seul și răcirea relațiilor

Din 2025, după ce mandatul prezidențial de la Seul a fost preluat de Lee Jae Myung, Coreea de Sud și-a schimbat politica față de Nord, adoptând inițative de conciliere. Autoritățile au oprit transmisiunile de și au început demontarea difuzoarelor fixe de la graniță în 2025. Ulterior, Coreea de Nord și-a suspendat propriile transmisiuni către sud. 

Relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat puternic în ultimii ani. Phenianul a renunțat la reunificare ca obiectiv național și a descris Coreea de Sud drept „principalul său dușman”. 

Scăderile s-au produs joi, 22 octombrie, pe Wall Street și s-au transmis vineri către bursele asiatice, potrivit Euronews și Reuters. Indicele S&P 500 a pierdut 1,2%, înregistrând cea mai slabă ședință din luna iulie, în timp ce Nasdaq Composite a coborât cu 2,6%. În schimb, Dow Jones Industrial Average a închis cu o creștere marginală, de sub 0,1%, semn că presiunea s-a concentrat în special asupra companiilor tehnologice.

Meta pierde 7%, Nvidia 4,4%, iar CoreWeave se prăbușește cu peste 10%

Acțiunile Meta Platforms, compania care deține Facebook și Instagram, au scăzut cu 7%, deși veniturile trimestriale au depășit estimările analiștilor. Profitul a fost însă sub așteptări, iar investitorii au reacționat negativ la planurile companiei privind finanțarea unor noi investiții în inteligență artificială.

Meta a anunțat intenția de a introduce o nouă categorie de acțiuni fără drept de vot, care ar putea facilita atragerea de capital. Nvidia, unul dintre principalii furnizori de cipuri pentru dezvoltarea AI, a pierdut 4,4%. Din cauza capitalizării sale bursiere foarte mari, compania a avut cea mai importantă contribuție individuală la scăderea indicelui S&P 500.

Meta dorește să atragă capital printr-o nouă categorie de acțiuni fără drept de vot. Imagine ilustrativă. Foto: Tang Ke/ROPI via ZUMA Press

CoreWeave, furnizor de infrastructură cloud pentru inteligență artificială, a înregistrat un declin de 10,1%. Compania a atras atenția investitorilor din cauza împrumuturilor contractate pentru achiziționarea de cipuri Nvidia și extinderea capacității centrelor de date.

Investitorii încep să se teamă de costurile inteligenței artificiale

După mai mulți ani de creșteri puternice ale acțiunilor din sectorul AI, investitorii analizează tot mai atent costurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii. Construirea centrelor de date, achiziționarea procesoarelor și asigurarea energiei presupun investiții de ordinul miliardelor de dolari.

În același timp, împrumuturile au devenit mai costisitoare, ceea ce ridică întrebări privind rentabilitatea proiectelor. Temerile nu înseamnă că cererea pentru inteligență artificială a dispărut. Numeroase companii continuă să raporteze venituri în creștere.

Problema este dacă profiturile viitoare vor justifica evaluările bursiere și cheltuielile actuale. Sectorul tehnologic va fi supus unui nou test săptămâna viitoare, când Microsoft, Amazon și Alphabet urmează să publice rezultatele financiare.

Petrolul Brent a depășit 113 dolari, transportul maritim devine tot mai scump

În paralel cu turbulențele bursiere, prețurile petrolului au crescut puternic pe fondul războiului cu Iranul și al atacurilor mortale din Arabia Saudită. Vineri dimineață, petrolul Brent era cotat la 113,73 dolari pe baril, după o creștere de aproximativ 4% în ședința precedentă.

Petrolul american West Texas Intermediate a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Costurile transportului maritim amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit datelor citate de MarketWatch, transportul unui baril de petrol din Golful Persic către Asia, pe un petrolier de mare capacitate, ajunsese la peste 37 de dolari la mijlocul lunii octombrie.

Petrolul Brent a ajuns la peste 113 dolari pe fondul scumpirilor transportului maritim și al conflictului din Golf. Imagine ilustrativă. Sursa: Mediafax Foto

Suma reprezintă de peste cinci ori nivelul înregistrat înaintea războiului. Și gazele naturale europene s-au scumpit. Contractele futures pentru luna noiembrie, tranzacționate la hubul olandez TTF, au depășit joi 90 de euro/MWh.

Investitorii cumpără obligațiuni americane, în timp ce Franța plătește dobânzi tot mai mari

Scăderile acțiunilor tehnologice au determinat investitorii să cumpere titluri de stat americane. Randamentul obligațiunilor SUA pe zece ani a coborât joi la aproximativ 4,97%, de la 5,13% cu o zi înainte. Scăderea randamentelor reflectă creșterea prețurilor obligațiunilor, pe măsură ce cererea pentru acestea s-a intensificat.

În Europa, situația Franței a rămas problematică. Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze pe zece ani se situa la aproximativ 5,07%, comparativ cu 3,34% pentru Germania și 4,61% pentru Italia. Diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei reflectă preocupările investitorilor privind datoria publică franceză, dificultățile bugetare și presiunile generate de protestele sociale.

Va fi o săptămână decisivă pentru burse și dobânzi

Piețele așteaptă noi informații despre activitatea economică din zona euro, Marea Britanie și Statele Unite, prin publicarea indicatorilor preliminari PMI. Datele ar putea arăta în ce măsură scumpirea energiei și costurile ridicate ale finanțării afectează companiile. În Statele Unite, numărul cererilor inițiale de ajutor de șomaj a scăzut săptămâna trecută cu 6.000, la 194.000, cel mai redus nivel din iulie.

Următorul eveniment major pentru piețele financiare este decizia Rezervei Federale americane privind dobânzile, programată pentru miercuri, 28 octombrie. În aceeași perioadă, rezultatele financiare ale Microsoft, Amazon și Alphabet vor oferi noi indicii despre amploarea cheltuielilor pentru inteligență artificială și capacitatea acestora de a genera profit.

O anchetă condusă de autoritățile statale nu a constatat nicio faptă penală din partea ofițerului, însă avocatul familiei susține că a fost vorba de un abuz de forță, potrivit Associated Press. 

Departamentul de Siguranță Publică din Mississippi a făcut publice joi imagini care arată momentul împușcăturilor, înregistrate de camerele purtate pe corp de mai mulți ofițeri de poliție, printre care și Foster, polițistul în grad de sergent care l-ar fi împușcat pe copil în timpul misiunii.

Kohen Wiley, băiețelul de doar un an a fost ucis în luna iunie, când sergentul Hunter Foster, ofițer de poliție din Senatobia, a tras cu arma asupra unui vehicul în mișcare, în timp ce răspundea la un apel privind un furt dintr-un magazin. Familia lui Kohen susține că imaginile înregistrate în timpul incidentului fatal arată că folosirea armei nu a fost justificată.

Ce se vede în imagini?

Grupul de polițiști se afla la magazinul Walmart din orașul Senatobia, din pentru a interveni în urma unui incident fără legătură cu acesta, potrivit unui raport al Biroului de Investigații din Mississippi. Un angajat al Walmart i-a avertizat apoi că două femei fug din magazin.

Înregistrările video o arată pe mama băiețului de un an, Vellesiya Wiley, ținându-l pe Kohen în brațe în timp ce ea și prietena ei traversează în fugă parcarea și urcă în mașina lor. Cinci polițiști se apropie de mașina parcată cu armele scoase. Mașina dă înapoi și se lovește de un autoturism parcat în apropiere, în timp ce polițiștii somează șoferița să se oprească.

Mașina accelerează apoi înainte în timp ce Foster pășește spre ea, chiar în fața mașinii, cu arma scoasă. Roțile se îndepărtează de el, iar acesta pare să-și pună mâinile pe capotă în timp ce sare din calea mașinii.

Polițistul trage cu arma, spărgând geamul din partea pasagerului din față, unde Kohen, băiețelul de 1 an, stătea așezat în poala mamei sale. Mașina continuă să se îndepărteze înainte ca înregistrarea video se întrerupe.

Procurorul afirmă cu utilizarea forței a fost „adecvată”

Biroul procurorului general din Mississippi a declarat, săptămâna aceasta, că ancheta, care a durat câteva luni, a concluzionat că utilizarea forței de către Foster a fost adecvată. Avocatul lui Foster, Martin Zummach, a afirmat că sergentul „nu a avut de ales” decât să tragă asupra vehiculului, deoarece acesta era pe punctul de a-l lovi.

Ben Crump, un avocat specializat în drepturile civile care reprezintă familia lui Kohen, a declarat că Foster nu se afla în pericol în momentul în care a tras focul de armă care l-a ucis pe copilul de un an. Avocatul a afirmat că înregistrarea video arată că Foster a tras acel foc de armă din partea pasagerului mașinii.

„O palmă peste față”

Kohen ar fi împlinit doi ani la începutul lunii noiembrie, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, avocatul care reprezintă familia lui Kohen.

„Cuvântul «justificat» m-a bântuit”, a spus bunica maternă a lui Kohen, Veronica Roberson, în timpul conferinței de presă. „Nu există nicio justificare pentru asta.”

Roberson a spus că a aflat de la știri că statul l-a absolvit de vină pe ofițer și că a văzut, de asemenea, fragmente din înregistrarea video care au fost divulgate online, miercuri. Ea a calificat lipsa unei notificări din partea biroului procurorului general și divulgarea înregistrării drept o „palmă peste față” pentru familia sa.

Cele două femei ar fi furat scutece din magazin

Vellesiya Wiley a negat anterior că ea și prietena ei ar fi furat scutece din magazin, iar cele două nu au fost puse sub acuzare, potrivit dosarelor instanțelor.

„Scutecele sunt ceva de care o mamă are nevoie pentru copilul ei. Scutecele nu ar trebui niciodată să coste viața unui bebeluș. Această decizie transmite mesajul că viața unui băiețel de culoare nu este la fel de valoroasă ca scutecele albe în care este înfășat”, spune avocatul familiei.

Au fost trase mai multe focuri de armă. Avocatul sergentului, Martin Zummach a precizat că polițistul „memoria musculară” l-a determinat pe Foster să tragă și alte focuri.

„Cel care a trecut prin geamul lateral și care a stârnit atâta agitație? Asta pentru că se mișca foarte repede”, susține avocatul

Ce spun experții

John P. Gross, expert în utilizarea forței de către poliție împotriva vehiculelor în mișcare, a oferit o explicație asemănătoare pentru cel de-al treilea foc de armă. Acesta a precizat că este nevoie de o secundă sau două pentru ca cineva să-și dea seama că trebuie să înceteze să tragă. Totuși, a spus el, sergentul nu ar fi trebuit să-și scoată arma și să se poziționeze în fața mașinii încă de la început.

„Nu ar fi trebuit niciodată să se pună într-o poziție în care ar fi putut fi lovit”, a spus Gross, adăugând că o acuzație de furt din magazin nu justifica „utilizarea forței letale împotriva unui suspect care fugea”.

Gross a spus că, pe măsură ce mașina accelera, el s-a dat la o parte: „Așadar, nu poate pretinde că era în pericol de a fi lovit de mașină în momentul în care a tras. Mașina trecuse deja pe lângă el.”

Însă Charles „Joe” Key, un fost locotenent de poliție din Baltimore care intervine frecvent ca martor expert în cazuri privind folosirea forței de către poliție, a precizat că șoferul mașinii părea să folosească vehiculul pentru a comite o „agresiune cu o armă mortală”. Prietena lui Vellesiya Wiley, care conducea vehiculul, nu a fost pusă sub acuzare.

„Polițistul care a tras a scăpat la limită de a fi călcat de mașină și părea să fi atins mașina în timp ce se deplasa. Folosirea armei a fost, din punct de vedere obiectiv, justificată”, a declarat Key.

O autoutilitară a Poliției, folosită pentru transportul persoanelor aflate în custodia autorităților, a ajuns vineri dimineață la Curtea de Apel București.

Ședința de judecată este programată să înceapă la ora 9:00. Decizia pe care o vor lua magistrații este definitivă în privința măsurii preventive contestate.

Tribunalul București a decis arest la domiciliu, dar DIICOT a contestat hotărârea

Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Procurorii DIICOT au contestat însă decizia, astfel că fostul candidat la prezidențiale a rămas în Arestul Central al Poliției Capitalei până la soluționarea contestației.

Dacă judecătorii Curții de Apel București resping contestația procurorilor, Georgescu va putea părăsi Arestul Central, urmând să fie plasat în arest la domiciliu. În schimb, dacă instanța admite contestația și desființează soluția Tribunalului, acesta poate rămâne în arest preventiv.

De ce a fost arestat Călin Georgescu

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în urma unei hotărâri definitive a Curții de Apel București, într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Fostul candidat la prezidențiale este cercetat alături de omul de afaceri Ionel Rusen pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Ancheta vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro. Un om de afaceri susține că a fost prejudiciat în cadrul unor operațiuni prin care ar fi trebuit să obțină acces la o linie de credit.

Inițial, pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii au contestat soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Călin Georgescu, audiat și într-un nou dosar DIICOT

Prezentarea de vineri la Curtea de Apel București vine la două zile după ce fostul candidat la prezidențiale a fost audiat de procurorii DIICOT într-un alt dosar penal.

Miercuri, 21 octombrie, anchetatorii au efectuat percheziții într-o cauză privind presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit informațiilor apărute în anchetă, suspiciunile vizează încercarea de identificare și compromitere a unor dispozitive tehnice utilizate de organele judiciare.

Acest dosar este separat de cauza în care Georgescu este cercetat pentru presupusa fraudă de peste un milion de euro.

„Azi vom lua o măsură concretă pentru protejarea sectorului zootehnic și pentru sprijinirea crescătorilor români de ovine și caprine, care se confruntă cu pierderi economice din cauza bolilor care afectează animalele. Concret, vom aproba donația din rezervele strategice ale Uniunii Europene a 1,1 milioane de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine”, a declarat premierul Luca Niculescu.

Potrivit acestuia, donația vine din partea Comisiei Europene, în urma unei solicitări formulate de autoritățile române.

„Este un demers al Comisiei Europene, dar inițiat ca urmare a solicitării care vine din partea autorităților române. Primele 300 de mii de doze au ajuns deja în România, livrările continuă, ANSVSA va organiza la nivel național campania de vaccinare de urgență. Este o măsură benefică atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru veniturile crescătorilor”, a precizat șeful Executivului.

Circulația animalelor vii rămâne restricționată până la sfârșitul anului

Premierul a explicat că bolile care afectează animalele provoacă pierderi economice crescătorilor și limitează posibilitățile de comercializare pe piețele externe.

„Atunci când apar focare de boală, fermierii pierd bani, posibilitățile de a-și vinde animalele pe piețele externe sunt afectate. În prezent, circulația ovinelor și a caprinelor vii către alte state ale Uniunii Europene și către alte state terțe este restricționată până la finalul acestui an, în contextul epidemiologic actual. Iar acest sprijin european ne va permite să intervenim mai rapid pentru limitarea răspândirii bolilor”, a declarat Niculescu.

Șeful Guvernului a subliniat că autoritățile trebuie să limiteze focarele și să creeze condițiile necesare pentru reluarea comerțului cu animale vii și produse de origine animală.

„Între timp, sarcina autorităților naționale este clară: să limităm focarele, să protejăm efectivele de animale, să creăm condițiile pentru reluarea în siguranță a comerțului cu animale vii și produse de origine animală. Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România”, a afirmat premierul.

Luca Niculescu a adăugat că Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare cât mai repede, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare.

În debutul ședinței de guvern, prim-ministrul a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene, subliniind că întâlnirea va avea scopul de a clarifica foarte clar responsabilitățile miniștrilor. 

„Tot astăzi, imediat după ședința de guvern, am convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili de îndeplinirea jaloanelor restante din PNRR. Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente”, a spus premierul Niculescu. 

Premierul Luca Niculescu a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene. 

„Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare și obiectivul”, a declarat liderul de la Palatul Victoria. 

În august și septembrie, România a depus cererile de plată 5 și 6 care însumează o sumă de peste 6 miliarde de euro. Aceste sunt în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. 

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, polițiștii din Dej au fost sesizată în legătură cu incidentul produs pe strada 22 Decembrie, unde a mașină a intrat în sediul Centrului Turistic.

Din primele verificări a reieșit că, după producerea accidentului, conducătorul autoturismului și pasagerul au plecat de la fața locului.

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit cu o autospecială dotată cu modul de descarcerare și au asigurat măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor. Nu au fost persoane încarcerate și nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale la fața locului.

Polițiștii fac verificări pentru identificarea persoanelor implicate și stabilirea circumstanțelor în care s-a produs accidentul, urmând să dispună măsurile legale în funcție de cele constatate.

Incidentul s-a produs joi, 22 octombrie, în localitatea Morayfield, la nord de Brisbane, în statul australian Queensland, potrivit Reuters și televiziunii publice Australian Broadcasting Corporation (ABC). Reporterul Will Murray se afla în zonă pentru a relata despre inundațiile provocate de ploile torențiale. În timp ce echipa filma o șosea acoperită de apă, un șofer a încercat să traverseze zona inundată cu un autoturism de teren.

Mașina a început să se scufunde în câteva secunde

Șoferul a intrat cu viteză pe Buchanan Road, unde apa acoperea carosabilul. La scurt timp, autoturismul s-a oprit și a început să fie împins de curent. Will Murray a povestit că a sunat imediat la serviciile de urgență, însă situația s-a deteriorat atât de repede încât a decis să intervină personal.

În aproximativ 20–30 de secunde, mașina a ajuns aproape complet scufundată, iar șoferul nu mai putea ieși singur. Reporterul a intrat în apă, alături de Daniel Hainey, un bărbat care se afla în apropiere și observase incidentul. Cei doi au înotat până la autoturism și au încercat să deschidă portierele.

Reporterul și un trecător au reușit să deschidă o portieră înainte ca mașina să dispară sub apă

Intervenția a fost una extrem de dificilă. Presiunea apei împiedica deschiderea portierelor, iar vehiculul continua să se scufunde. Daniel Hainey a povestit că a încercat inclusiv să deschidă partea din spate a mașinii și să spargă un geam. În cele din urmă, salvatorii au reușit să deschidă portiera din spate, pe partea dreaptă.

Șoferul s-a deplasat spre deschidere, iar cei doi l-au tras afară și l-au ajutat să ajungă într-o zonă cu apă mai puțin adâncă. La scurt timp după salvare, autoturismul a fost acoperit complet de apă. Momentul a fost filmat de Liz Pickering, colega reporterului de la ABC.

Momentul salvării a fost filmat de colegii reporterului Will Murray. Sursa foto: captură video X

„A fost îngrozitor”. Reporterul povestește momentul în care a crezut că bărbatul se va îneca

Într-un interviu acordat Reuters, Will Murray a recunoscut că intervenția a fost una dintre cele mai înspăimântătoare experiențe din viața sa. Jurnalistul a explicat că este extrem de dificil să privești o persoană aflată în pericol de înec și să realizezi cât de repede se poate transforma situația într-o tragedie.

După ce șoferul a ajuns în siguranță, cei trei bărbați s-au îmbrățișat. Reporterul a descris momentul drept unul dintre cele mai frumoase din viața sa, datorită ușurării pe care a simțit-o când a văzut că bărbatul supraviețuise. Murray a precizat că nici măcar nu a apucat să afle numele sau numărul de telefon al persoanei salvate.

Peste 200 de milimetri de ploaie și sute de apeluri la serviciile de urgență

Salvarea a avut loc în timpul unor inundații severe care au afectat sud-estul statului Queensland. În unele zone au căzut peste 200 de milimetri de precipitații, ceea ce a provocat viituri rapide, închiderea drumurilor și suspendarea cursurilor în mai multe școli. Serviciile de urgență au primit sute de solicitări de ajutor în cursul zilelor de joi și vineri.

Autoritățile australiene au avertizat șoferii să nu traverseze drumurile inundate, deoarece chiar și vehiculele de teren pot fi luate de curent sau se pot scufunda foarte repede. Departamentul de pompieri din Queensland recomandă populației să evite inclusiv intrarea înot în apele inundațiilor, din cauza curenților și a pericolelor ascunse.

„Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii”, a declarat Luca Niculescu, precizând că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului.

Premierul a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți în incidentele grave din ultimele zile, din Bistrița și Pitești, și le-a urat însănătoșire grabnică.

Niculescu a spus că violențele din școli sunt „profund îngrijorătoare” și a afirmat că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ.

„Niciun copil nu trebuie să plece de acasă către școală cu frică și niciun părinte nu trebuie să se întrebe dacă acel copil se va întoarce de la școală în siguranță”, a afirmat acesta.

Premierul a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri pentru planul de siguranță, însă nu a prezentat deocamdată măsuri concrete sau un calendar pentru aplicarea acestora.

Măsurile anunțate vin după două incidente violente înregistrate în școli, la Bistrița și Pitești, în decurs de mai puțin de o săptămână.

Luni, un elev de clasa a VII-a din Bistrița a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg. Elevul a fost imobilizat, apoi dus de polițiști la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca.

Joi, un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă, într-un liceu din Pitești. Unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2021 a fost marcat de crize suprapuse, care au pus la încercare atât sistemul sanitar, cât și clasa politică și încrederea populației în autorități. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei în România, criza guvernamentală declanșată în toamnă a dus la căderea Executivului condus de Florin Cîțu și la formarea unei alianțe între PNL și PSD, două partide care se confruntaseră ani la rând în competițiile electorale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2021 a fost unul în care transmiterea rapidă a deciziilor de ultim moment ale autorităților pentru gestionarea situației sanitare generate de COVID-19, precum și schimbările politice de la București a constituit un element important pentru informarea corectă și rapidă a cititorilor.

Căderea Guvernului Cîțu și destrămarea coaliției de centru-dreapta

La începutul anului 2021, România era condusă de o coaliție formată din PNL, USR PLUS și UDMR, constituită după alegerile parlamentare din decembrie 2020. Florin Cîțu, reprezentant al PNL, devenise prim-ministru în decembrie 2020, iar guvernarea se baza pe un acord între cele trei formațiuni.

Tensiunile dintre parteneri s-au accentuat în vara anului 2021, pe fondul disputelor privind programul de investiții „Anghel Saligny”, inițiativa guvernamentală destinată finanțării proiectelor locale de infrastructură. USR PLUS s-a opus modului în care premierul a gestionat programul, invocând lipsa unor garanții suficiente privind utilizarea banilor publici.

Criza s-a agravat în septembrie, când Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, membru USR PLUS. Decizia a fost legată de conflictul privind avizarea programului de investiții și a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.

Florin Cîțu. Fotograf: Alexandru Dobre/Mediafax Foto

Pe 3 septembrie 2021, MEDIAFAX relata declarațiile liderilor USR PLUS, care anunțau că Florin Cîțu nu mai beneficia de sprijinul politic al formațiunii și că partidul depusese o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, împreună cu AUR.

„Am depus moţiunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliţia va putea să continue… Săptămâna viitoare ne vom depune demisiile. Florin Cîţu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS… Parlamentul va decide… noi vom merge în opoziţie dacă Guvernul nu o să cadă… Dacă moţiunea trece, noi ne vom aşeza la discuţii cu PNL şi UDMR”, a spus Dan Barna, potrivit MEDIAFAX.

La 7 septembrie, miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile, lăsând Guvernul fără majoritatea parlamentară inițială. Moțiunea depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, însă criza a continuat. PSD a depus, la rândul său, o moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută și supusă la vot pe 5 octombrie 2021. Ea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, un rezultat care a determinat căderea Executivului.

MEDIAFAX a transmis în regim de live text principalele declarații ale liderilor politici din timpul dezbaterilor parlamentare. Tot în ziua votului, agenția a publicat un material explicativ despre procedurile constituționale care urmau după demiterea Guvernului.

„În acest moment, Guvernul demis poate să îndeplinească doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou Guvern. (…) În cazul în care votul de încredere pentru formarea guvernului nu a fost acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar senatorii şi deputaţii au respins cel puţin două solicitări de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis poate dizolva parlamentul”, scria MEDIAFAX pe 5 octombrie 2021. 

A fost unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere împotriva unui guvern din istoria recentă a României. Guvernul Cîțu a rămas interimar, cu atribuții limitate, în timp ce partidele au început negocierile pentru formarea unei noi majorități.

La acel moment, criza fusese complicată și de faptul că România se confrunta, în același timp, cu agravarea pandemiei și cu o creștere puternică a numărului de infectări și decese. Negocierile politice au continuat timp de mai multe săptămâni, în timp ce sistemul sanitar se afla sub o presiune tot mai mare.

De la negocieri eșuate la Guvernul Nicolae Ciucă și alianța PNL-PSD-UDMR

După demiterea Guvernului Cîțu, președintele țării la momentul respectiv, Klaus Iohannis, a început consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Prima încercare de a forma un executiv a eșuat, iar negocierile au arătat cât de dificilă era constituirea unei majorități stabile.

În data de 11 octombrie 2021, Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze Guvernul. Propunerea sa pentru un executiv minoritar nu a obținut însă votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă, general în rezervă și reprezentant al PNL, pentru funcția de premier. Nici prima sa încercare de a forma un guvern minoritar nu s-a concretizat.

În cele din urmă, PNL a început negocierile cu PSD, partid rival în repetate rânduri în competițiile electorale și în disputele politice din anii precedenți. Cele două formațiuni au convenit să formeze o coaliție alături de UDMR, invocând nevoia de stabilitate într-o perioadă marcată de criza sanitară și de dificultăți economice.

Pe 20 noiembrie 2021, MEDIAFAX relata despre discuțiile dintre liderii celor trei partide pentru definitivarea acordului politic, stabilirea structurii Guvernului și negocierea programului de guvernare.

Liderul PNL, Florin Citu, sustine o declaratie de presa dupa ce a participat la negocierile PNL – PSD – UDMR pentru formarea noii majoritati parlamentare, care sa duca la investirea unui nou guvern, la Palatul Parlamentului, marti, 9 noiembrie 2021. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Acordul a presupus compromisuri importante de ambele părți. PNL și PSD au negociat programul de guvernare, distribuirea ministerelor și conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Un element central al înțelegerii a fost rotația premierilor: Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă, iar ulterior funcția de prim-ministru urma să revină unui reprezentant al PSD, potrivit acordului politic.

La 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Cabinetul a fost susținut de PNL, PSD și UDMR, punând capăt crizei politice care durase aproape trei luni.

„Guvernul Nicolae Ciucă a trecut de votul de învestire din Parlament. Executivul susţinut de PNL, PSD, UDMR şi minorităţi naţionale a fost votat cu 318 voturi pentru şi 126 împotrivă. ≪Doresc să vă mulţumesc tuturor celor care ne-au acordat votul de încredere. De asemenea, mulţumesc şi celor care nu ni l-au acordat. Cred că este foarte important să ştiţi că am înţeles că ne-am asumat o răspundere foarte mare≫”, a spus Nicolae Ciucă la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Nicolae Ciuca, premierul desemnat, se adreseaza plenului cele doua camere legislative, dupa votul dedicat investirii noului cabinet rezultat in urma negocierilor coalitiei PSD, PNL, UDMR, joi, 25 noiembrie 2021, la Palatul Parlamentului. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Formarea acestei coaliții a reprezentat o schimbare majoră în politica românească. PNL și PSD, rivali tradiționali, au ajuns să împartă puterea, invocând necesitatea depășirii crizelor suprapuse.

Pandemia de COVID-19 în 2021: de la valul de primăvară la criza provocată de varianta Delta

La începutul anului, România încă resimțea efectele valului epidemic din toamna și iarna anterioare. În februarie și martie, numărul infectărilor a început să crească din nou, iar în primăvară s-a conturat al treilea val al pandemiei.

Situația s-a agravat în martie și aprilie, când spitalele au început să se confrunte cu un număr tot mai mare de pacienți cu forme grave. Secțiile de terapie intensivă au fost supuse unei presiuni considerabile, iar numărul de decese raportate creștea de la o zi la alta.

În perioada respectivă, campania de vaccinare era deja în desfășurare, însă imunizarea populației avansa mai lent decât sperau autoritățile.

Ulterior, în lunile de vară, numărul infectărilor a scăzut considerabil. Autoritățile au introdus unele măsuri de relaxare, inclusiv extinderea numărului de participanți la unele evenimente private și redeschiderea târgurilor și a altor activități. Totuși, nivelul vaccinării rămânea o problemă. În plus, varianta Delta, identificată inițial în India, se răspândea rapid în mai multe țări și avea o capacitate de transmitere mai mare decât variantele predominante anterior.

La începutul lui septembrie, semnele unui nou val deveniseră evidente. Valul patru, asociat în principal cu varianta Delta, a fost cea mai gravă perioadă a pandemiei din România în 2021. Creșterea infectărilor s-a accelerat în septembrie, iar în octombrie situația a devenit critică.

În această perioadă, secțiile ATI au fost supraaglomerate, iar spitalele au avut dificultăți în gestionarea numărului de pacienți. În plus, pe fondul răspândirii rapide a virusului, autoritățile au raportat și creșteri dramatice ale deceselor, inclusiv în rândul persoanelor care nu aveau afecțiuni cunoscute anterior.

Spitalul Clinic de Urgenta Craiova sectia ATI este plina cu pacienti COVID 19 , luni 15 martie 2021 .REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Situația era cu atât mai delicată, întrucât criza sanitară a avut loc simultan cu blocajul politic produs de căderea Guvernului Cîțu. România nu avea un guvern cu sprijin parlamentar stabil tocmai în momentul în care era nevoie de decizii rapide privind sănătatea publică.

În octombrie 2021, autoritățile au introdus un nou set de restricții la nivel național. Din 25 octombrie, purtarea măștii a redevenit obligatorie în spațiile publice închise și deschise, au fost impuse limitări privind circulația pe timpul nopții, iar accesul în numeroase spații și activități neesențiale a fost condiționat de certificatul verde, cu reguli și excepții specifice.

Ele au provocat însă noi nemulțumiri în societate.

Protestele împotriva restricțiilor anti-COVID-19

În 2021, măsurile sanitare au provocat proteste în mai multe orașe din România. Nemulțumirile au vizat restricțiile de circulație, obligativitatea măștii, închiderea sau limitarea activității unor afaceri, campania de vaccinare și, ulterior, folosirea certificatului verde COVID-19.

Manifestanții au avut motivații diferite: unii au contestat efectele economice ale restricțiilor, alții au respins vaccinarea sau au invocat încălcarea libertăților individuale. În spațiul public s-au răspândit și teorii conspiraționiste și informații false despre virus și vaccinuri.

La sfârșitul lunii martie 2021, manifestații împotriva restricțiilor au avut loc în București și în mai multe orașe, printre care Timișoara, Brăila, Galați, Pitești și Constanța. Pe 29 martie 2021, MEDIAFAX a urmărit evoluția protestelor în regim live text, relatând despre numărul participanților, mesajele scandate și desfășurarea manifestațiilor.

„În Bucureşti, în piaţa Universităţii, câteva zeci de oameni s-au adunat să protesteze faţă de restricţiile impuse de autorităţi. Participanţii la protestul spontan nu au purtat măşti şi au scandat lozinci anti-guvernamentale şi împotriva restricţiilor”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Manifestațiile au continuat în zilele următoare, iar unele dintre ele au fost marcate de tensiuni și intervenții ale forțelor de ordine. Pe 30 martie 2021, MEDIAFAX relata că poliția și jandarmeria aplicaseră sute de sancțiuni participanților la proteste.

„Poliţia a aplicat 222 de sancţiuni, în valoare de 200.000 de lei, participanţilor la proteste, autorităţile identificând 188 de persoane care au fost fotografiate şi amprentate, au menţionat oficialii Jandarmeriei şi Poliţiei”, a scris MEDIAFAX.

În aceeași perioadă, când numărul infectărilor era din nou în creștere, iar autoritățile înăspreau regulile în localitățile cu incidență ridicată, președintele Klaus Iohannis a condamnat violențele și a avertizat asupra consecințelor agravării situației epidemiologice.

„Sunt deja mult prea multe familii din România care au pierdut pe cineva drag din cauza acestui virus teribil. Eforturile şi sacrificiile tuturor, chiar dacă sunt foarte grele, salvează vieţi, salvează vieţile celor dragi nouă. Nu există altă alternativă pentru a stopa o creştere galopantă a numărului de îmbolnăviri, care ar duce la blocarea sistemului sanitar, cu consecinţe dintre cele mai dramatice. Virusul nu are culoare politică, nici opinii”, spunea Iohannis pe 30 martie 2021, citat de MEDIAFAX.

Nemulțumirile nu au dispărut în lunile următoare. Pe 2 octombrie 2021, mii de oameni s-au adunat în București și în alte localități pentru a protesta față de măsurile sanitare și față de folosirea certificatului verde. MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre manifestațiile desfășurate în Capitală.

„Aproximativ 3000 de persoane protestează în zona Piața Universităţii. Protestul împotriva măsurilor sanitare a fost intens promovat pe reţele de socializare în cursul săptămânii. Protestatarii solicită ridicarea stării de alertă, renunţarea la impunerea directă sau indirectă a vaccinării, renunţarea la folosirea certificatului verde, precum şi menţinerea unităţilor de învăţământ deschise”, scria MEDIAFAX pe 2 octombrie 2021. 

Persoane afiseaza un banner cu textul „OMS Afara din Tara!” in timpul unui protest impotriva restrictiilor impuse pentru limitarea pandemiei de COVID-19, in Piata Universitatii din Bucuresti, joi, 28 octombrie 2021. Luni, 25 octombrie, au intrat in vigoare noile restrictii stabilite de CNSU printre care prezentarea certificatului verde pentru o serie de activitati, inclusiv pentru intrarea in magazinele neesentiale si obligativitatea purtarii mastii de protectie peste tot. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Protestele din 2021 au evidențiat polarizarea societății în privința vaccinării și a restricțiilor. În timp ce autoritățile susțineau că măsurile erau necesare pentru limitarea răspândirii virusului, criticii acestora reclamau pierderi economice, limitarea libertăților și lipsa de încredere în instituții.

2021, anul crizelor suprapuse în România

Criza politică, agravarea pandemiei și protestele împotriva restricțiilor au transformat 2021 într-unul dintre cei mai tensionați ani ai perioadei recente. Destrămarea coaliției PNL-USR PLUS-UDMR, demiterea Guvernului Cîțu și formarea alianței PNL-PSD-UDMR au schimbat raportul de putere de la București. În același timp, valul patru al pandemiei de COVID-19 a pus sistemul sanitar sub o presiune extremă, în timp ce controversele privind vaccinarea și certificatul verde au alimentat neîncrederea și diviziunile din societate.

Pentru MEDIAFAX, 2021 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte, într-un context sanitar fără precedent în România, dar și într-unul în care raportul de putere de la București s-a schimbat printr-o coaliție care era de neimaginat până la acel moment.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

„Demisia se datorează unor motive personale și are la bază erori de judecată pe care le-am comis în trecut, pentru care îmi asum responsabilitatea”, a declarat mareșalul aerian Tony Davies, citat de AFP.

„Erorile de judecată au fost contrare valorilor Forțelor de Apărare”, a adăugat el.

Acesta a precizat că motivul ce stă la baza plecării sale ar fi o „relație inadecvată” avută în timp ce ocupa funcția de comandă a unei unități, însă nu a oferit mai multe detalii.

„Aceste aspecte se referă la o relație inadecvată pe care am avut-o în timp ce ocupam o funcție de comandă a unei unități și regret că nu am dezvăluit acest lucru atunci când am avut ocazia să o fac”, a precizat Tony Davies, mareșal al aerului.

El a solicitat respectarea vieții private și a afirmat că, în acest moment, se concentrează asupra familiei sale, a precizat armata.

Cazul a fost trimis către un organism independent de supraveghere, au informat reprezentanții armatei.

Ministrul Apărării din Noua Zeelandă, Paul Goldsmith, a afirmat că circumstanțele legate de demisie vor constitui o „mare dezamăgire” pentru mulți membri ai forțelor armate.

„Motivele care stau la baza deciziei sale țin de chestiuni de integritate, pe care nu le-a dezvăluit anterior”, a declarat Goldsmith.

„Amândoi suntem de acord că poziția sa nu mai este sustenabilă”, a continuat acesta.

Forța de Apărare a Noii Zeelande a refuzat să ofere detalii suplimentare în urma solicitării AFP pentru comentarii.

Fost șef al forțelor aeriene, Davies a fost numit șef al armatei din Noua Zeelandă în 2024.

 

Potrivit ANM, din 2 până în 16 noiembrie, temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale la nivel național.

Prognoza pentru săptămâna 26.10.2026 – 02.11.2026

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile intracarpatice, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

ANM: Săptămâna 02.11.2026 – 09.11.2026

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Potrivit meteorologilor, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Cum va fi vremea în săptămâna 09.11.2026 – 16.11.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Prognoza ANM pentru săptămâna 16.11.2026 – 23.11.2026

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, conform ANM.