MediaFax.ro

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a făcut promisiunea în fața președinților consiliilor județene din România.

„Am răspuns cu plăcere invitației lui Alfred Simonis, Președintele UNCJR și am participat în această dimineață la o întâlnire cu președinții de consilii județene din toată țara. Am prezentat o situație la zi a tuturor lucrărilor și proiectelor de infrastructură rutieră și i-am asigurat pe participanți că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este pregătit să dea, anul acesta, în exploatare un număr important de km de drumuri de mare viteză”, a scris Șerban pe Facebook.

Potrivit acestuia, 255 kilometri vor fi gata până la finalul anului 2026. Totuși, există un semn de întrebare.

„Singura condiție este asigurarea unui buget necesar pentru investiții”, a precizat ministrul Transporturilor.

Incidentul a fost raportat în jurul orei 13:00, când o substanță suspectă a fost găsită într-un spațiu comercial, scrie Independent.

Pentru a proteja populația, poliția a instituit un cordon de securitate pe Baxter Gate, zona fiind închisă traficului și pietonilor. Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate ca măsură preventivă, iar serviciile de urgență – poliție, pompieri și ambulanță – intervin în continuare pentru a evalua pericolul.

„Nu s-au înregistrat victime grave până în prezent”, a precizat Leicestershire Police. Autoritățile au solicitat publicului să evite zona până la noi informații și au promis actualizări în timp real. Imaginile de la fața locului arată numeroase echipaje de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri, precum și cordoane de securitate.

Martorii oculari au descris scenele de panică și restricțiile impuse de autorități: „Ofițerii de poliție au venit în jurul orei 14:00 și ne-au spus să închidem ușile, nimeni nu are voie să intre sau să iasă. Nu am primit informații suplimentare despre ce se întâmplă.”

Serviciul de pompieri Leicestershire a emis recomandări către public, cerând evitarea zonei și atenționând șoferii să se aștepte la întârzieri. În plus, autobuzele locale au fost redirecționate pe rute alternative pentru a evita centrul orașului.

Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro.

Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă.

Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial.

„Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE.

Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie.

După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state.

Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro.

Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei.

Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene.

Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program.

SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului.

Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic.

Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina.

Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune.

Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei.

În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada.

Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.

Ministerul Apărării vine cu precizări, miercuri, după ce au fost găsite resturi de dronă pe plaja din stațiunea Mamaia luni seara.

Instituția precizează că aceste resturi de dronă pot proveni de la o țintă aeriană care a fost distrusă la un exercițiu militar desfășurat recent la poligonul Capu Midia, în contextul exercițiului multinațional Dynamic Front.

Conform MApN, țintele – drone fără încărcătură – au fost doborâte deasupra suprafeței maritime.

„Menționăm faptul că, în săptămâna 2-6 februarie, în cadrul exercițiului multinațional Dynamic Front, în poligonul Capu Midia au avut loc trageri de luptă asupra unor ținte aeriene de unică folosință de la suprafața apei cu sisteme MLRS din dotarea forțelor armate germane, franceze, italiene și din SUA. Toate țintele – de tip dronă, fără încărcătură – au fost doborâte deasupra suprafeței maritime din sectorul poligonului. (…) Există posibilitatea ca resturi dintr-o astfel de țintă aeriană, care a fost doborâtă pe timpul tragerilor, să fie aduse de valuri la mal”, se precizează în comunicatul de presă emis de MApN.

Instituția mai precizează că acest caz este cercetat sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Resturi de dronă au fost descoperite luni seara pe o plajă din Mamaia în apropierea unui hotel. La fața locului au fost trimise echipe de la SRI, MApN, ISU și Poliție.

Mai multe focuri de armă au fost auzite miercuri după amiaza în Paris, potrivit Le Figaro. Incidentul a fost provocat de un bărbat înarmat cu un cuțit. El a atacat și amenințat un șofer de autobuz.

Polițiștii sosiți la fața locului au încercat să-l imobilizeze. Ei au deschis focul și l-au rănit pe agresor. Totuși, rănile nu-i pun viața în pericol, anunță surse din interiorul Poliției.

Conform primelor informații, nicio altă persoană nu a fost rănită, inclusiv șoferul de autobuz.

Agresorul a fost reținut și după ce va primi îngrijiri medicale va fi audiat.

Ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat, miercuri, faptul că a emis o circulară care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte. Prin acest pas, ministrul a dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse.

„Prin emiterea circularei cu numărul 965/11.02.2026 care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte, am dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse, precum și suspendarea oricărui demers administrativ inițiat în baza acestora”, scrie Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook.

Decizia a fost luată de ministru în urma consultărilor cu reprezentanți ai sectorului, dar și în urma reacțiilor de la nivel național. În aceste condiții, proiectul va fi revizuit.

„Această hotărâre reflectă dorința de a reconfigura procesul într-o manieră incluzivă și flexibilă. În acest sens, proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice”, a spus ministrul András Demeter.

Afirmațiile ministrului Culturii vin la o zi după ce marți, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în fața instituției, faţă de aplicarea proiectului-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă.

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB au criticat faptul că proiectul-pilot transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Varșovia, după ședința Consiliului de Miniștri, și au fost preluate de agenția EFE.

Potrivit lui Tusk, confruntarea dintre executiv și președinție nu este doar o dispută politică internă, ci o acțiune care poate duce la destabilizarea Europei și la slăbirea poziției Poloniei în Uniunea Europeană.

„Există un risc real – vorbesc despre fapte, nu despre presupuneri – ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană”, a declarat premierul.

Tensiunile politice sunt alimentate în special de opoziția față de programul european de apărare SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților militare ale statelor membre.

Partidul de opoziție Lege și Justiție, alături de președintele Karol Nawrocki, critică acest program, susținând că ar favoriza industriile de apărare din Germania și Franța.

Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, a afirmat că achizițiile realizate prin SAFE ar genera datorii excesive și ar fi lipsite de transparență. În replică, Donald Tusk a subliniat că aceste poziții reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale și a stabilității Poloniei în Uniunea Europeană.

Semnătura președintelui Nawrocki este esențială pentru aderarea Poloniei la programul SAFE. Acesta și-a exprimat public opoziția, calificând inițiativa drept „un colac de salvare pentru economia germană” și susținând că armele achiziționate cu fonduri europene ar ajunge „în mâini străine”.

În cazul unui veto prezidențial, parlamentul ar putea să îl anuleze cu o majoritate de trei cincimi, însă coaliția condusă de Tusk nu dispune de suficiente voturi pentru acest demers.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că bugetul național este insuficient pentru modernizarea armatei și a subliniat urgența accesării fondurilor europene.

De asemenea, acesta s-a declarat „sigur” că Uniunea Europeană va decide, în viitor, ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele SAFE.

Utilizarea telefoanelor mobile nu va fi posibilă în interiorul unor populare centre de agrement din Marea Britanie, potrivit Express. Adventure Leisure, operatorul zonelor de agrement, a anunțat decizia susținând că astfel încearcă să ofere membrilor familiilor mai mult timp pentru a comunica între ei.

Compania susține că interdicția este prima de acest fel din Marea Britanie și că o „patrulă telefonică” va fi implementată pentru a se asigura că vizitatorii nu își folosesc dispozitivele.

Adventure Leisure deține Mulligans, un lanț de centre de minigolf în interior.Unitățile mai oferă biliard și jocuri de realitate virtuală. De asemenea, compania are Ninja Warrior, o rețea de parcuri de aventură. Regula se va aplica între 16 și 22 februarie în timpul vacanței din februarie. Centrele vor deveni „zone fără telefoane”, iar clienții vor fi rugați să își treacă telefoanele în modul avion la intrare.

Decizia de a interzice telefoanele mobile a fost influențată de un avertisment al Prințesei de Wales, care a declarat că timpul petrecut în fața ecranelor provoacă o „epidemie”. Într-un eseu scris împreună cu profesorul Robert Waldinger de la Facultatea de Medicină Harvard, ea a vorbit despre efectele utilizării excesive a telefoanelor mobile.

„Suntem prezenți fizic, dar absenți mental, incapabili să interacționăm pe deplin cu oamenii din fața noastră”, a fost concluzia reprezentantei familiei regale.

Un studiu recent a arătat că adulții din Marea Britanie petrec mai mult timp cu telefoanele mobile decât în fața televizorului. Statistica arată că s-a ajuns la o medie zilnică de șapte ore și jumătate în fața ecranelor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis mulțumiri Parlamentului European pentru decizia de a acorda țării un împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro

El a spus că aceste fonduri vor ajuta Ucraina să supraviețuiască și să protejeze civilii, chiar din resursele pe care Rusia trebuie să le ramburseze, scrie Ukrinform.

Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis pe pagina sa de X.

„Astăzi, Parlamentul European a votat asupra împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina. Îi mulțumesc președintelui Parlamentului European și tuturor grupurilor politice din Parlamentul European pentru conducerea și responsabilitatea lor”, a declarat Zelenski.

Сьогодні Європейський парламент проголосував за виділення Україні кредиту підтримки ЄС на 90 млрд євро. Дякую Президентці Європейського парламенту та всім політичним групам Європейського парламенту за їхнє лідерство й відповідальність.

Важливо, що це саме той сигнал, який має…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 11, 2026

„Acesta este exact semnalul care trebuie trimis agresorului”, a mai punctat Volodimir Zelenski.

„Ucraina va rezista și poate proteja vieți. Europa este unită și puternică și susține Ucraina. Și toate acestea sunt finanțate chiar din fondurile pe care Rusia trebuie să le ramburseze”, a mai scris președintele.

Miercuri, Parlamentul European a adoptat un pachet de măsuri de urgență pentru sprijinirea Ucrainei, care include împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, într-un interviu pentru Bloomberg, că următoarea rundă de negocieri Rusia-SUA-Ucraina ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, marți sau miercuri. Potrivit acestuia, negociatorii ar urma să se concentreze, în cadrul discuțiilor, pe problema privind teritoriul, un aspect încă nerezolvat.

Potrivit Bloomberg, pe agenda noii runde de discuții se află propunerea SUA de a înființa o zonă economică liberă ca zonă tampon în regiunea Donbas, o opțiune privită cu scepticism atât de Kiev, cât și de Moscova.

„Niciuna dintre părți nu este entuziasmată de ideea zonei economice libere – nici rușii, nici noi. Avem opinii diferite în această privință. Și acordurile au fost următoarele: să revenim cu o viziune asupra modului în care ar putea arăta pentru următoarea întâlnire”, a declarat Zelenski într-un interviu telefonic acordat Bloomberg.

Liderul de la Kiev a mai subliniat că opțiunea preferată de Ucraina privind Donbasul este aceea ca trupele să rămână pe poziții de-a lungul liniei frontului. Pe de altă parte, Moscova își menține cererea de a controla întreaga regiune. În privința discuțiilor despre controlul zonei tampon, SUA trebuie să-și clarifice poziția, a spus liderul ucrainean.

„Dacă este teritoriul nostru – și este teritoriul nostru – atunci țara căreia îi aparține teritoriul ar trebui să-l guverneze”, a spus Zelenski pentru sursa citată.

Discuțiile recente din Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe mecanismele încetării focului, dar și pe modul în care acestea ar fi monitorizate de SUA, mai spune Zelenski. De asemenea, discuțiile au clarificat faptul că orice armistițiu ar necesita o monitorizare care să implice participarea SUA. „Rușii au o formulare, noi avem alta, americanii au a treia”, a afirmat Zelenski pentru Bloomberg.

Ultimele discuții trilaterale au avut loc la începutul lunii februarie.

Decizia vine pe fondul unei instabilități politice prelungite, marcate de proteste de stradă și de incapacitatea partidelor de a forma majorități stabile.

Potrivit unui comunicat transmis de biroul prezidențial, Iliana Iotova l-a ales pe Andrei Giurov pentru a conduce un guvern interimar al Bulgariei, însărcinat cu pregătirea unui nou scrutin parlamentar. Numirea sa are loc după ce guvernul anterior a demisionat la data de 11 decembrie, în urma unor proteste masive declanșate de politicile economice și de nemulțumirile legate de combaterea corupției, scrie Reuters.

Andrei Giurov, în prezent viceguvernator al Băncii Centrale, este considerat o figură tehnocrată, menită să asigure stabilitate administrativă într-o perioadă de tranziție politică dificilă.

Deocamdată, data alegerilor parlamentare anticipate nu a fost stabilită oficial. Iliana Iotova a sugerat anterior că scrutinul ar putea avea loc la mijlocul sau la sfârșitul lunii aprilie. Aceste alegeri vor fi cele de-al optulea scrutin parlamentar organizat în Bulgaria în doar cinci ani, un record care reflectă fragmentarea profundă a scenei politice.

Criza politică persistentă a dus la blocaje repetate în formarea guvernelor, parlamentele rezultate fiind incapabile să susțină coaliții funcționale pe termen lung.

Situația este complicată și mai mult de schimbările recente de la vârful statului. Fostul președinte Rumen Radev a demisionat luna trecută, transferând atribuțiile prezidențiale, în mare parte ceremoniale, către vicepreședinta Iliana Iotova. Aceasta a devenit astfel prima femeie care ocupă funcția de șef al statului bulgar.

Analiștii politici se așteaptă ca Rumen Radev să lanseze un nou partid și să candideze la alegerile anticipate, ceea ce ar putea redesena echilibrul de forțe politice.

Numirea lui Andrei Giurov ca premier interimar al Bulgariei are loc într-un moment sensibil pentru țară, care a aderat recent la zona euro, la 1 ianuarie.

În ciuda acestui pas major, Bulgaria continuă să se confrunte cu instabilitate politică, nemulțumiri sociale și lipsa consensului politic, factori care vor influența decisiv viitorul guvern ales.

Roma a anunțat miercuri că nu este momentul să fie discutată datoria comună europeană, așa cum a propus președintele francez Emmanuel Macron, scrie POLITICO.

În ciuda acestei decizii, Italia a susținut această idee de-a lungul anilor.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a explicat că guvernul susține că sunt necesare niște împrumuturi comune pentru a sprijini investițiile în sectoare strategice

Cu toate acestea, subiectul nu poate fi luat în considerare cât timp Franța și Germania nu ajung la un consens.

„Prefer să găsesc soluții la problemele asupra cărora diverse țări sunt deja de acord, decât să deschid dezbateri pe probleme în care nu există un acord. Dacă nu există un acord, nu are rost să ne împotmolim într-o dezbatere, chiar și pe probleme pe care le considerăm pozitive.”, a declarat Antonio Tajani pentru Sky TV.

Înaintea reuniunii liderilor UE programată joi, Emmanuel Macron a cerut marți o schemă comună de împrumuturi pentru investiții în sectoare strategice.

Germania a respins imediat propunerea, insistând că problemele de productivitate ale blocului comunitar sunt prioritare.

Italia, prin prim-ministra Giorgia Meloni, a continuat să susțină ideea datoriei comune, însă în ultimele săptămâni s-a apropiat de poziția cancelarului german Friedrich Merz, mai ales prin distanțarea față de unele propuneri „Fabricat în Europa” ale lui Macron.

„Întotdeauna am fost în favoarea euroobligațiunilor, dar în acest moment nu există un acord între Germania și Franța. Este inutil să începem o dezbatere și să ne divizăm. Trebuie să găsim lucrurile care ne unesc și să mergem mai departe.”, a afirmat Tajani.

Potrivit ISU Bihor, apelul privind accidentul a fost primit în jurul orei 16:30.

La locul evenimentului au fost mobilizate patru echipaje din cadrul Gărzii Sălard, Detașamentului 1 Oradea și Detașamentului 2 Oradea, cu două autospeciale de intervenție, dintre care una de descarcerare grea, două ambulanțe SMURD tip B2, încadrate cu pompieri paramedici, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

Echipajul de descarcerare a intervenit pentru extragerea unei persoane rămase încarcerate într-unul dintre autoturismele implicate.

Victima, aflată în stare gravă, a fost preluată de echipajele medicale și urmează să fie transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean Bihor. La spital va fi transportată și o a doua persoană rănită.

Celelalte șase persoane implicate în accident au refuzat, pentru moment, transportul la spital.

Intervenția este în desfășurare.

Documentul publicat de Ministerul Energiei include argumentele pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeua de aproximativ 300 de benzinării – și persoana propusă pentru a prelua rolul de supraveghetor.

Hotărârea privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Guvernul a avut în analiză măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat, în primă lectură, un proiect care nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar venea la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil.

Proiectul actual vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Prin această hotărâre de Guvern se instituie supraveghere extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, în cazul în care „se constată existența unui impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României”.

Potrivit proiectului acest impactul economic semnificativ pe teritoriul României vizează piețele aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili ca urmare a sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României.

Odată intrată în vigoare, Ministerul Energiei,în calitate de minister în al cărui domeniu de competență activează persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1, în sensul art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare,  poate solicita Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să verifice aspecte care ţin de conformitatea declaraţiilor şi activităţii beneficiarului, prin efectuarea de activităţi specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, Ministerul Energiei încheie protocoale de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului și alte autorităţi/instituţii publice, în scopul accesării de informaţii necesare şi utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligaţiilor legale.

În calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.

Cele patru entități controlate de Lukoil în România – identificate anterior de Mediafax – care ar urma să fie supravegheate de stat dacă nu se finalizează tranzacția cu americanii de la Carlyle sunt:

• Lukoil România SRL
• Petrotel-Lukoil S.A.
• Lukoil Lubricants East Europe
• Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda.

Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.

PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.

Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil  anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

Tranzacția agreată, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, vizează activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.

Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.

În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.

Știre în curs de actualizare

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri un mesaj de solidaritate după evenimentele tragice petrecute la o școală din Tumbler Ridge, Canada.

Într-o postare publicată pe pagina sa de X, președintele a declarat că își exprimă compasiunea față de victimele și familiile afectate de incident.

„Suntem șocați de evenimentele tragice de la o școală din Tumbler Ridge, Canada. Cele mai calde gânduri de compasiune se îndreaptă către familiile și apropiații victimelor nevinovate și le urez o însănătoșire grabnică tuturor celor răniți”, a scris Nicușor Dan.

We are shocked by the tragic events at a school in #TumblerRidge, Canada. My warmest thoughts of compassion go out to the families and close ones of the innocent victims and I wish a quick recovery to all those who were injured. Such acts of random violence are incomprehensible.…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) February 11, 2026

În mesajul său, Nicușor Dan a menționat că astfel de acte de violență provoacă durere nu doar în comunitatea direct afectată, ci și la nivel internațional.

„Astfel de acte de violență aleatorie sunt de neînțeles. Suntem solidari cu prietenii noștri canadieni în aceste vremuri foarte triste”, a transmis acesta.

Marți, un atac armat la o școală din provincia canadiană Columbia Britanică s-a soldat cu opt morți, inclusiv suspectul, iar alte două persoane au fost găsite moarte într-o casă despre care se crede că are legătură cu incidentul, au anunțat autoritățile canadiene.

Poliția Regală Canadiană (RCMP) a anunțat că peste 25 de persoane sunt rănite, inclusiv două cu răni care le pun viața în pericol, în urma atacului armat de la Școala Gimnazială Tumbler Ridge, potrivit AP.

NATO a anunțat lansarea unei misiuni de consolidare a securității în Arctica, potrivit Le Figaro. Aceasta se numește „Arctic Sentry”. Anunțul oficial a fost făcut miercuri. Despre misiune s-a vorbit în ultima vreme ca urmare a dezbaterilor provocate de președintele SUA, Donald Trump, despre Groenlanda.

Noua misiune subliniază angajamentul Alianței de a „menține stabilitatea într-una dintre cele mai importante regiuni din punct de vedere strategic”, a declarat Comandantul Suprem al Forțelor Aliate, generalul american Alexus Grynkewich, prin intermediul unui comunicat de presă.

Liderii europeni au fost reticenți în ceea ce privește intențiile Administrației Trump privitoare la Groenlanda. Recent, în timpul unei întâlniri de la Palatul Élysée cu liderii Danemarcei și Groenlandei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris conflictul cu Statele Unite privind Groenlanda drept un „semn de avertizare strategic pentru întreaga Europă”.

Președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula.

Trump susține că Rusia și China ar putea prelua controlul asupra Arcticii dacă Washingtonul nu o face. În cele din urmă, Trump a acceptat ca o sluție pentru securitatea regiunii arctice să fie realizată în colaborare cu NATO.

Experții criminaliști independenți Brian Burnett și Michelle Wilkins au analizat rezultatele autopsiei lui Kurt Cobain și dovezile fizice de la locul morții sale. Aceștia susțin că solistul legendar al trupei Nirvana nu s-a sinucis, ci a fost ucis.

După cum au declarat anchetatorii pentru Daily Mail , concluziile sugerează că „aceasta este o omucidere” și că moartea lui Cobain nu a fost subită.

Experții criminaliști au indicat mai mulți factori care susțin teoria crimei în cazul muzicianului.

Suspiciunile au fost generate de necroza organelor interne, poziția corpului și amplasarea probelor fizice la locul morții. „Necroza țesutului cerebral și hepatic este compatibilă cu o supradoză, nu cu o moarte prin împușcare”, au declarat experții.

Aceștia au remarcat că domnul Cobain nu s-ar fi putut împușca singur în timp ce se afla în comă după o supradoză.

Potrivit acestora, părea că „cineva punea în scenă un film și voia ca toată lumea să creadă că este vorba de o sinucidere: chitanța pentru pușcă era în buzunarul lui, chitanța pentru glonț era și ea în buzunarul lui, iar gloanțele erau așezate la rând la picioarele lui”.

Experții cred că pe 5 aprilie 1994, Kurt Cobain a fost atacat de unul sau mai mulți agresori. Aceștia i-ar fi injectat o doză mare de heroină pentru a-i opri rezistența. Apoi, unul dintre ei l-a împușcat în cap cu o pușcă, i-a pus arma în mână și a scris un bilet de adio fals.

Biroul de medicină legală din Seattle, care s-a ocupat de cazul Cobain, a declarat că este pregătit să își reconsidere concluziile dacă apar noi dovezi.

Cu toate acestea, în acest caz, ei consideră că nimic nu contrazice concluziile inițiale privind sinuciderea.

Postul Realitatea Plus a primit o sancțiune dură din partea Consiliului Național al Audiovizualului. Joi, pe 19 februarie, Realitatea Plus va avea emisia suspendată timp de trei ore, în intervalul 18.00-21.00. În acest interval, postul nu va putea difuza emisia obișnuită, ci textul sancțiunii, scrie paginademedia.ro.

Decizia a fost luată pe fondul unor multiple încălcări care au avut loc în luna noiembrie, timp de 10 zile, în perioada 1-21 noiembrie, înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile pentru Primăria Capitalei.

Cel care a propus sancțiunea ca emisia să fie suspendată timp de trei ore este Mircea Toma, membru CNA, cel care a invocat lipsa de imparțialitate din emisiunile postului de televiziune.

„Ceea ce se întâmplă nu este jurnalism. Nu este politică editorială, este politică”, a declarat în timpul ședinței Mircea Toma, potrivit sursei citate.

Acestei măsuri s-au opus doi membri CNA, respectiv Georgică Severin şi Lucian Dindirică, propuși în Consiliu de PSD.

Emisiunile sancționate sunt:

• 1 noiembrie – Realitatea Zilei şi Prime-Time News
• 2 noiembrie – Culisele Statului Paralel, Realitatea Zilei, Deschide lumea
• 3 noiembrie – Realitatea zilei
• 8 noiemrbie – Ştiri şi dezbateri
• 11 noiembrie – Breaking News
• 12 noiembrie – Culisele statului paralel
• 17 noiembrie – Realitatea zilei
• 18 noiembrie – Plus Matinal
• 19 noiembrie – Plus Matinal
• 21 Noiembrie – Plus Matinal

Prezența Omnient în aceste analize de piață realizate de autoritatea națională în domeniu reprezintă o recunoaștere oficială a rolului activ pe care compania îl are în dezvoltarea ecosistemului de securitate cibernetică din România, precum și a nivelului de maturitate și încredere al serviciilor furnizate.

Rapoartele elaborate de DNSC vin într-un context în care atacurile cibernetice, fraudele digitale și incidentele de securitate afectează tot mai frecvent organizațiile, indiferent de domeniu sau dimensiune. În paralel, implementarea Directivei NIS2 și a noilor reglementări europene și naționale impune companiilor standarde tot mai stricte privind protecția infrastructurilor IT critice sau esențiale, gestionarea riscurilor și raportarea incidentelor.

Citeşte comunicatul integral AICI

Măsura reprezintă o schimbare majoră față de termenul anterior de 36 de ore și va intra în vigoare din 20 februarie.

Noile prevederi se aplică marilor platforme online și includ, pentru prima dată, și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Guvernul nu a explicat public de ce a decis reducerea drastică a intervalului de timp pentru eliminarea materialelor, însă specialiștii spun că impactul ar putea fi semnificativ asupra modului în care funcționează rețelele sociale.

În ultimii ani, autoritățile indiene au folosit legislația existentă pentru a cere eliminarea unor postări considerate ilegale în baza legilor privind securitatea națională și ordinea publică. Rapoartele de transparență, citate de BBC, arată că, numai în 2024, peste 28.000 de linkuri și pagini web au fost blocate la solicitarea guvernului.

Modificările aduc și reguli noi pentru materialele create cu inteligență artificială. Legea definește pentru prima dată conținutul AI, inclusiv înregistrări audio sau video modificate astfel încât să pară reale, precum deepfake-urile.

Platformele vor fi obligate să eticheteze clar astfel de materiale și, acolo unde este posibil, să adauge marcaje permanente care să permită identificarea sursei. Odată aplicate, aceste etichete nu mai pot fi eliminate.

În plus, companiile vor trebui să folosească sisteme automate pentru a detecta și bloca materiale ilegale generate cu AI, inclusiv conținut înșelător, materiale realizate fără consimțământ, documente false, conținut legat de abuzuri asupra minorilor, informații despre explozibili sau cazuri de uzurpare de identitate.

Organizațiile pentru drepturi digitale au reacționat critic la noul termen de trei ore, considerând că acesta ar putea duce la eliminări automate excesive. Internet Freedom Foundation a avertizat că intervalul extrem de scurt va transforma platformele în „cenzori care reacționează instantaneu”.

„Aceste termene imposibil de scurte elimină orice revizuire umană reală, forțând platformele spre eliminarea automată excesivă a conținutului”, a transmis organizația într-un comunicat.

Anushka Jain, cercetătoare la Digital Futures Lab, spune că obligația de a eticheta conținutul creat cu AI este un pas util pentru transparență, dar termenul limită ar putea avea efecte nedorite. „Companiile se confruntă deja cu dificultăți în respectarea termenului de 36 de ore, deoarece procesul implică supraveghere umană. Dacă devine complet automatizat, există un risc ridicat să ducă la cenzurarea conținutului”, a declarat ea pentru sursa citată.

Analistul tehnologic Prasanto K. Roy, din Delhi, a descris noul sistem drept „probabil cel mai extrem regim de eliminare a conținutului din orice democrație”. El consideră că respectarea regulilor va fi aproape imposibilă fără automatizare masivă și cu foarte puțină verificare umană.

„Intervalul foarte scurt lasă puțin spațiu platformelor să evalueze dacă o solicitare este justificată legal”, a spus Roy, adăugând că, deși ideea etichetării conținutului AI este bună, tehnologiile sigure și greu de falsificat sunt încă în curs de dezvoltare.

Autoritățile indiene nu au comentat deocamdată criticile. Meta a refuzat să răspundă, iar reprezentanții X și Google nu au oferit încă puncte de vedere.