Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a purtat o convorbire importantă cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu, despre importanța cooperării bilaterale cu România.
Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei în România.
Discuția dintre cei doi oficiali a avut loc în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și a cuprins dezbateri despre consolidarea apărării și asistenței militare pentru Kiev.
„Ca parte a activităților diplomatice de informare a partenerilor noștri cu privire la consecințele atacului brutal al Rusiei din timpul nopții și de asigurare a asistenței militare suplimentare și a apărării aeriene pentru Ucraina, am avut o convorbire substanțială cu ministrul de externe al României, Oana Toiu”, a transmis Andrii Sybiha.
Armata rusească a anunțat că a folosit, în noaptea de joi spre vineri, racheta hipersonică Oreshnik într-un atac major asupra unei ținte din Ucraina.
Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, scrie Reuters.
Ministrul ucrainean a adăugat că discuția a vizat coordonarea unor pași suplimentari pentru a consolida reziliența Ucrainei și intensificarea cooperării bilaterale a țării.
„Sunt recunoscător pentru poziția principială a colegului meu și eforturile personale în sprijinul Ucrainei. De asemenea, apreciem foarte mult recenta decizie a conducerii României de a se alătura inițiativei PURL a NATO pentru consolidarea armatei Ucrainei”, a mai spus ministrul de Externe.
Mai mult, Andrii Sybiha a spus că este vitală colaborarea dintre Ucraina și România, nu doar pentru sprijinul militar, ci și pentru securitatea regională.
„Cooperarea eficientă Ucraina-România aduce o contribuție importantă la consolidarea securității Mării Negre și la promovarea stabilității regionale”, a explicat el.
Discuțiile au inclus și dialogul politic bilateral pentru perioada următoare și continuarea cooperării în cadrul formatului „Triunghiul Odesa – Ucraina, Republica Moldova, România”.
Ministrul ucrainean a declarat cât contează angajamentul Kievului de a menține relații strânse cu România, pe plan militar, dar și diplomatic, transmite Ambasada Ucrainei în România.
Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a declarat că imaginile din capitala iraniană arată o reacție „disproporționată și brutală” a autorităților, avertizând că orice violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, transmite Euronews.
Comisia Europeană a denunțat, la rândul său, creșterea numărului de morți și răniți în urma reprimării protestelor din Iran și a cerut respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că populația Iranului își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, însă UE nu susține oficial schimbarea de regim, aceasta nefiind parte din politica sa consolidată față de Teheran.
Nemulțumiri economice transformate în revoltă politicăProtestele din Iran au izbucnit pe 28 decembrie, pe fondul unei crize economice severe, caracterizate prin inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai.
Inițial motivate de nemulțumiri sociale, manifestațiile s-au transformat rapid în contestări directe la adresa regimului teocratic, cu scandări precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.
După întreruperea internetului și a apelurilor internaționale, măsură adoptată de autoritățile iraniene pentru a limita comunicarea protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, iar premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de susținere pentru iranienii care luptă pentru libertate.
Ministrul german de externe a criticat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale privind drepturile omului. În replică, misiunea Iranului pe lângă UE a calificat aceste poziții drept „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.
Reprimarea protestelor din Iran are loc într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane au fost ucise și peste 2.270 arestate de la începutul protestelor, cifre care accentuează gravitatea situației și sporesc presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni.
Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune.
Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol”„Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard.
Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie.
Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie.
Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M.
Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
În adresa oficială transmisă vineri celor două ministere, MADR anunță că returnează memorandumul „nesemnat, în original”, motivând că documentul „nu reflectă poziția susținută constant de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români”.
Ce riscă agricultura româneascăMinistrul Agriculturii a explicat că, în forma actuală, Acordul UE–Mercosur ridică probleme serioase pentru agricultura românească, din cauza diferențelor între regulile aplicate în Uniunea Europeană și cele din statele Mercosur. Florin Barbu a atras atenția că acestea vizează domenii esențiale, precum siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și utilizarea substanțelor fitosanitare, care sunt aplicate „în condiții diferite față de cele impuse producătorilor din Uniunea Europeană”.
De-a lungul negocierilor, mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, au anunțat că nu susțin semnarea acordului în forma actuală sau au cerut amânarea acestuia, invocând riscuri pentru agricultură și pentru fermierii europeni.
Produse din America de Sud pentru piața UEMercosur, blocul economic din America de Sud, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, este partenerul Uniunii Europene în acordul de liber-schimb aflat în negociere. Acordul ar permite accesul larg al produselor provenite din aceste state pe piața europeană, inclusiv pentru mărfuri care concurează direct producția fermierilor din UE.
Ministrul a cerut garanții pentru fermieriRomânia a cerut, la Bruxelles, un nivel ridicat de protecție pentru fermieri. Scopul este ca producătorii locali să nu fie afectați de concesiile acordate statelor din Mercosur, în condițiile în care produsele agroalimentare din aceste țări sunt foarte competitive pe piața internațională. În acest sens, Barbu a insistat pe necesitatea „asigurării unui nivel de protecție ridicat pentru sectoarele considerate sensibile pentru România”.
Acordul, contestat de fermieriAsociațiile de fermieri din România se opun semnării acordului și avertizează asupra riscului ca piața internă să fie afectată de creșterea importurilor din statele Mercosur. Potrivit acestora, „Acordul de Parteneriat UE–Mercosur va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din țara noastră”, printre care carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele și mierea.
Opoziția față de acord nu este însă limitată la România. Fermieri din mai multe țări ale Uniunii Europene au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva acordului UE–Mercosur, organizând marșuri și blocând drumuri, inclusiv la Bruxelles și Strasbourg, unde au cerut oprirea acordului comercial.
Concurență neloialăMinistrul a explicat că produsele din Mercosur sunt obținute „la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE”, deoarece acestea au la bază „standarde de mediu, de muncă și siguranță inferioare celor din UE”. Situația creează „o concurență neloială pe piața internă a UE”.
Semnarea acordului, pusă în așteptareImporturile din statele Mercosur ar putea crește semnificativ în următorii ani, punând presiune pe producția internă și pe prețurile din Uniunea Europeană, mai ales în cazul produselor considerate sensibile, spune Florin Barbu. În acest context, ministrul consideră că România trebuie să susțină „amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la momentul în care vor exista garanții clare privind concurența echitabilă pentru fermierii europeni”.
Barbu a reamintit că agricultura românească este deja afectată de crizele din ultimii ani, de creșterea costurilor și de perturbările de pe piețele agricole, motiv pentru care este nevoie de măsuri care să protejeze producția internă și veniturile fermierilor.
Decizia a fost dată, vineri, de Curtea de Apel București. „În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 207 alin. 4, 6 Cod procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin. Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”, se arată în soluția pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată.
Decizia nu este una definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la publicare.
Horațiu Potra a fost prins în Dubai în luna septembrie și a revenit în țară în luna noiembrie, alături de fiul și de nepotul său, pentru continuarea procedurilor judiciare.
Potra, alături de alți 20 de inculpați, membrii ai grupării sale de mercenari, dar și Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, au fost trimiși în judecată într-un dosar care vizează săvârșirea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Procurorii îl acuză pe Potra că ar fi complotat la organizarea unei lovituri de stat după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie. În 8 decembrie 2024 Potra, alături de alți inculpați din dosar au fost prinși în mașină cu arme albe, un dispozitiv de împrăștiere a gezelor lacrimogene, dar și un pistol, dar și mai multe sume de bani în diferite monede. Aceștia se deplasau spre Capitală, dar au fost prinși de polițiști în Prahova.
Horațiu Potra, împreună cu fiul și nepotul său, au fugit din România la începutul anului, fiind ulterior dați în urmărire internațională.
Toți trei au fost arestați pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, chiar înainte de îmbarcarea într-un zbor spre Moscova. Ei au fost aduși în noiembrie în România.
„Asta pur și simplu transformă o funcție de inteligență artificială ce permite crearea de imagini ilegale într-un serviciu premium. Nu este o soluție. De fapt, este o insultă la adresa victimelor misoginiei și violenței sexuale. Ceea ce dovedește este că X poate acționa rapid atunci când dorește”, a transmis vineri un purtător de cuvânt al premierului Starmer, citat de Politico.
Joi, Keir Starmer a anunțat că guvernul britanic va lua măsuri pe fondul scandalului imaginilor sexuale generate de Grok, asistentul I.A. al platformei X. „Este rușinos, este dezgustător și nu trebuie tolerat. X trebuie să se ocupe de asta, iar Ofcom (n.r. – autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor) are sprijinul nostru deplin pentru a lua măsuri în legătură cu asta”, declara premierul.
Vineri, X a restricționat utilizarea instrumentului respectiv astfel încât doar abonații plătitori să beneficieze de aceasta, punctând că măsura „ajută la asigurarea utilizării responsabile în timp ce continuăm să rafinăm lucrurile”.
În ultimele săptămâni, chatobotul Grok a fost folosit pentru a genera imagini sexuale neconsensuale, inclusiv cu femei și copii.
Parisul anunțase anterior că reuniunea liderilor G7 va avea loc între 14 și 16 iunie, la Evian-les-Bains, pe malul Lacului Geneva, date care coincid atât cu Ziua Drapelului în SUA, cât și cu aniversarea de 80 de ani a președintelui Donald Trump.
Însă Trump a anunțat în octombrie că la Casa Albă va avea loc un mare eveniment UFC pe 14 iunie. Directorul executiv al UFC, Dana White, a declarat joi pentru CBS News că logistica evenimentului a fost finalizată. White a spus că la eveniment vor participa până la 5.000 de persoane, pe peluza de sud a Casei Albe.
Summitul G7 se va desfășura acum între 15 și 17 iunie.
Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a refuzat să confirme dacă schimbarea, care este deja oficializată pe site-ul G7, este legată direct de evenimentul UFC și a precizat că noul calendar este „rezultatul consultărilor noastre cu partenerii din G7”.
Din G7 fac parte Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
Salvamont Sibiu avertizează vineri că, în urma ninsorilor și vântului din ultimele zile, în Munții Făgăraș, la altitudini de peste 1.800 de metri, s au format plăci de vânt de dimensiuni semnificative.
„De asemenea, au avut loc câteva avalanșe spontane de dimensiuni considerabile”, transmit salvatorii montani.
Aceștia nu recomandă deplasarea în zona înaltă „fără experiență în asemenea condiții și bineînțeles fără echipament adecvat”.
Potrivit meteorologilor, în Munții Făgăraș, Bucegi și Țarcu-Godeanu este risc mare de avalanșe.
Stratul de zăpadă măsoară 156 de centimetri la Vârful Omu, 95 la Bâlea-Lac, 60 la Țarcu, 50 la Călimani, 48 cm la Lăcăuți și 43 de centimetri la Stâna de Vale și Semenic.
Pe fondul scăderii temperaturii sub -10 °C, Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei în timpul nopții, cu 242 de drone și 36 de rachete, Kievul și zonele înconjurătoare fiind țintele principale, a raportat Forța Aeriană. Atacul a lovit infrastructura energetică și mai multe clădiri rezidențiale din capitală, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 19, scrie Kyiv Independent.
„Facem tot ce putem pentru a rezolva această situație cât mai repede posibil. Cu toate acestea, atacul combinat asupra Kievului din noaptea trecută a fost cel mai devastator pentru infrastructura critică a capitalei”, a declarat Klitschko.
La momentul publicării, încălzirea a fost întreruptă în aproximativ 6.000 de clădiri de apartamente din Kiev – aproape jumătate din totalul orașului – în urma atacului rus din timpul nopții, potrivit primarului.
Orașul se confruntă, de asemenea, cu întreruperi în alimentarea cu apă, fiind introduse întreruperi de urgență a energiei electrice.
„Fac apel la locuitorii capitalei, care au posibilitatea de a părăsi temporar orașul pentru a se refugia în locuri unde există surse alternative de energie și căldură, să facă acest lucru”, a spus Klitschko.
Primarul a declarat că spitalele și maternitățile au fost reconectate la energie electrică și încălzire. Eforturile de restabilire a energiei electrice și a încălzirii pentru locuințele din Kiev sunt în curs de desfășurare.
Orașul cu aproximativ 4 milioane de locuitori a suferit multiple atacuri asupra infrastructurii sale energetice de la începutul războiului pe scară largă în 2022. În ultimele luni, Moscova a continuat să bombardeze instalațiile energetice, oficialii ucraineni avertizând că Rusia încearcă să închidă rețeaua energetică regiune cu regiune.
În ultimele zile, Rusia a vizat capitalele regionale din est și sud, lăsând regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie fără energie electrică în seara zilei de 7 ianuarie.
Forțele ruse au vizat, de asemenea, infrastructura critică din regiunea Lviv din vestul țării în noaptea de 9 ianuarie, lansând noua rachetă balistică cu rază medie de acțiune Oreshnik.
Ministerul Finanțelor a publicat lista proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei.
Portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.
În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:
-Infrastructură rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni).
-Infrastructură feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara.
-Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice.
-Transport urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă).
-Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
Ministerul Finanțelor susține că monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis premierului Ungariei, Viktor Orbán, o scrisoare în care își exprimă disponibilitatea de a vizita Ungaria, transmite Euronews.
Donald Trump a sugerat această vizită la invitația lui Orbán, în contextul pregătirilor pentru scrutinul parlamentar care urmează în Ungaria.
În scrisoare, președintele american a vorbit despre ceea ce a numit „epoca de aur a relațiilor americano-ungare” și a zis că este interesat de extinderea cooperării în domenii precum apărarea și energia.
„Conducerea dumneavoastră servește drept exemplu pentru alții din întreaga lume. Ați susținut în mod constant principiile care fac Ungaria puternică – credința, familia și suveranitatea națională – iar America respectă acest curaj”, a scris Donald Trump.
Cei doi lideri s-au întâlnit la Washington în noiembrie anul trecut.
În urma discuțiilor, Ungaria a primit o scutire temporară de un an de la tarifele secundare impuse de Statele Unite ale Americii, care afectau exporturile de petrol rusesc.
Cu acel prilej, Viktor Orbán l-a invitat oficial pe Donald Trump în Ungaria.
„Sunt onorat de invitația dumneavoastră de a vizita Ungaria. Echipa mea vă va contacta în curând pentru a coordona programul”, a transmis Donald Trump în scrisoare.
O eventuală vizită ar avea loc în timpul campaniei electorale din Ungaria, înaintea alegerilor considerate cruciale pentru viitorul guvernării.
Sondajele de opinie arată că principalul rival al lui Viktor Orbán, partidul Tisza condus de Péter Magyar, se află înaintea coaliției aflate la putere, Fidesz-KDNP.
Președintele Donald Trump a făcut referire directă la acest context electoral în mesajul său.
„Vă doresc mult succes în următoarea campanie electorală.”, a scris Trump.
Anul trecut, administrația Trump a precizat într-un document privind securitatea națională că va sprijini relațiile cu guverne și partide care se opun direcției actuale a Uniunii Europene.
În luna noiembrie, Donald Trump l-a descris pe Viktor Orbán drept un „mare lider” și a apreciat public poziția acestuia în privința migrației ilegale.
Antrenorul coordonator al lotului de lupte greco-romane, Alin Alexuc, a decis ca sportivii să se antreneze în condiții de iarnă cât mai dure, pentru a-și dezvolta rezistența și forța fizică.
„Ninge încontinuu aici. Nu mai pun la socoteală viscolul care-și face de cap. Este o perioadă de încărcare pentru noi deloc ușoară. Facem câte trei antrenamente pe zi. La înviorarea de la ora șapte dimineața avem primul antrenament afară – alergare în zăpadă cam jumătate de oră. De la ora zece urmează zilnic câte două ore de haltere. Apoi odihnă, iar după-amiaza antrenamentul de lupte câte două ore. Miercurea și sâmbăta seara avem recuperare – saună, bazin, masaj, iar duminica e liber. Nimeni nu spune că e ușor, dar doar așa ne putem lupta pentru medalii”, a declarat Alexuc.
Zăpada a devenit astfel cel mai greu adversar al luptătorilor, mai ales că antrenamentele includ și lupte în mijlocul stratului alb.
„Cred că și ursul ar fugi dacă ar fi aici să vadă cât e de greu. Dar până pe data de 31 ianuarie avem o lună de tras, ca la galere”, a mai spus antrenorul lotului de greco-romane.
Pregătirea nu se limitează doar la lupte în zăpadă, ci pune accent și pe forță și condiție fizică, prin antrenamentele cu haltere și alergări.
„În perioada asta mă interesează mult să fac încărcătură mare cu ei, cu halterele, dar și alergare pentru condiția fizică. Sunt elemente extrem de importante”, a explicat fostul mare luptător, care vizează medalii la competițiile europene și mondiale.
Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat pentru BBC că percepe o „amenințare reală” a unei acțiuni militare din partea Statelor Unite asupra țării sale.
El a acuzat SUA că tratează alte state ca pe un „imperiu” american și a făcut referire la recentele amenințări ale lui Donald Trump la adresa Columbiei. Gustavo Petro a spus că, dacă SUA continuă pe acest drum, riscă să devină „izolate de lume”, în loc să „domine lumea”.
Președintele columbian a criticat și agenții Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE), spunând că se comportă ca niște „brigăzi naziste”.
El a spus că agenția a ajuns la punctul „în care nu mai persecută doar latino-americanii pe străzi, ceea ce pentru noi este un afront, ci ucide și cetățeni ai Statelor Unite”.
Gustavo Petro a discutat telefonic miercuri cu Donald Trump timp de aproape o oră despre „traficul de droguri din Columbia” și poziția Columbiei față de Venezuela și față de SUA în America Latină.
După apel, Donald Trump a spus că se va întâlni cu Gustavo Petro la Casa Albă „în viitorul apropiat” și a numit convorbirea o „mare onoare”.
În ciuda acestei discuții, Gustavo Petro a declarat joi pentru BBC că relațiile nu s-au îmbunătățit semnificativ. El a adus critici la adresa acțiunilor recente ale Statelor Unite în Venezuela și a spus că Washingtonul caută războaie pentru „petrol și cărbune”.
„Problema Venezuelei este despre asta”, a afirmat Gustavo Petro.
Referitor la o posibilă apărare în cazul unui atac american, Petro a spus că ar „prefera să fie vorba de dialog” și a explicat că Columbia se bazează pe teritoriul său și pe masele populației, nu pe armament sau apărare antiaeriană sofisticată.
„Istoria Columbiei arată cum a răspuns la armate mari”, a adăugat el.
„Nu este vorba despre confruntarea unei armate mari cu arme pe care nu le avem. Nici măcar nu avem apărare antiaeriană. În schimb, ne bazăm pe mase, pe munții și junglele noastre, așa cum am făcut-o întotdeauna.”, a mai spus acesta.
Gustavo Petro a spus că Venezuela „a fost mult timp supusă interferențelor diferitelor agenții de informații”, adăugând că, deși astfel de agenții aveau permisiunea de a opera în Columbia, aceasta era exclusiv pentru a combate traficul de droguri.
El a denunțat încercările a ceea ce a numit a fi alte „operațiuni secrete” în Columbia.
Nu a comentat direct când a fost întrebat dacă se teme că CIA ar putea desfășura operațiuni secrete similare cu acțiunile lor din Venezuela în Columbia sau dacă se teme că propriul său guvern sau cercurile sale interne ar putea avea informatori.
Nicolás Maduro a fost capturat de Delta Force a armatei americane, principala unitate antiteroristă a armatei, după ce o sursă CIA din guvernul venezuelean a ajutat SUA să-i urmărească locația.
Într-o declarație, Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al ministerului, a spus: „Salutăm această decizie și exprimăm recunoștința noastră conducerii SUA. Continuăm să lucrăm urgent la toate aspectele legate de asigurarea întoarcerii rapide a compatrioților noștri în patria lor”, anunță Reuters.
Ministerul Transporturilor din Rusia a declarat miercuri că a pierdut contactul cu nava Marinera după ce forțele navale americane au abordat-o în apropierea Islandei, în cadrul a ceea ce Washingtonul numește eforturi de blocare a exporturilor de petrol din Venezuela.
În 24 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, a semnat Contractul de finanțare pentru achiziționarea de ambulanțe noi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Contractul are o valoare totală de 1.129.717.726,21 lei, din care 933.651.013,40 lei valoarea eligibilă din PNRR și vizează achiziționarea a 1.200 de ambulanțe noi. Investiția este finanțată prin componenta de asistență financiară rambursabilă din cadrul PNRR, având termen de implementare data 31 august 2026. Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
„Aprobarea recentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România asigură fondurile necesare achiziției a 1.200 de ambulanțe noi, destinate atât echipajelor SMURD, cât și Serviciilor de Ambulanță Județene/B-IF. Astfel, Departamentul pentru Situații de Urgență continuă să depună eforturi constante pentru modernizarea și extinderea parcului auto destinat intervențiilor medicale de urgență”, se arată într-un comunicat de presă al IGSU.
În anul 2022 a fost identificată o finanțare pentru achiziția a doar 591 de ambulanțe (470 de tip B și 121 de tip C) prin Programul Dezvoltare Durabilă.Odată cu revizuirea PNRR în 2025, s-a creat oportunitatea de a finanța întreaga investiție printr-un singur program. Astfel, proiectul a fost preluat integral și extins, urmând să fie achiziționate 1.000 de ambulanțe tip B (4×4) și 200 de ambulanțe tip C (4×4), ceea ce va permite înnoirea parcului auto SMURD și SAJ.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C destinate atât echipajelor SMURD, cât și Serviciilor de Ambulanță Județene/B-IF, potrivit sursei citate.
Decizia ca România să organizeze Campionatul Mondial de handbal feminin U18 a fost luată de Federația Internațională de Handbal (IHF) în cadrul ședinței Consiliului IHF din 19 decembrie 2025, în urma evaluării candidaturii și a conceptului de organizare prezentat de România.
Aceasta este a 11-a ediție a Campionatului Mondial U18 Feminin și va reuni 32 de echipe naționale, împărțite în opt grupe de câte patru echipe, primele două clasate din fiecare grupă calificându-se în faza principală.
Turneul va fi găzduit în orașele Mioveni, Pitești, Craiova și Râmnicu Vâlcea, iar faza finală se va desfășura la Pitești. Competiția se va desfășura în perioada 29 iulie și 9 august.
Organizarea acestei ediții reprezintă un moment important pentru handbalul românesc, marcând a doua oară când România găzduiește un Campionat Mondial pentru o categorie de vârstă mai mică. Primul a fost Campionatul Mondial Feminin U20 din 1977. România fusese, de asemenea, aleasă să găzduiască Campionatul Mondial Feminin U20 din 2020, însă competiția a fost anulată din cauza pandemiei de COVID-19.
„Acordarea Campionatului Mondial IHF Feminin de Tineret U18 reprezintă o recunoaștere a capacității României de a organiza competiții de cel mai înalt nivel și a muncii susținute depuse de Federația Română de Handbal în ultimii ani. Este un succes instituțional important, care ne responsabilizează și ne motivează să livrăm o competiție organizată la cele mai înalte standarde”, a declarat Constantin Din, președintele Federației Române de Handbal, într-un comunicat al forului național.
Campionatul Mondial de handbal feminin U18, al treilea eveniment major organizat în țara noastră în 2026Campionatul Mondial U18 Feminin 2026 se alătură altor două turnee finale majore găzduite de România în acest an:
– Campionatul European de Tineret U20 (8–19 iulie 2026) – Cluj-Napoca și Turda
– Campionatul European de Senioare (3–20 decembrie 2026) – România, alături de Polonia, Cehia, Slovacia și Turcia, cu meciuri la Oradea și Cluj-Napoca
În perioada următoare, reprezentanții IHF vor colabora cu Federația Română de Handbal pentru formalizarea contractului de organizare și coordonarea etapelor operaționale necesare pentru pregătirea competiției, se mai arată în comunicatul federației române.
Priștina, capitala balcanică, este cel mai ieftin oraș din Europa în 2026, cu prețuri aproape incredibile.
Prețuri de neimaginat în centrul EuropeiO halbă de bere costă doar 1,5 euro, o masă la un restaurant ieftin costă 4 euro, iar o masă cu trei feluri pentru două persoane la un restaurant de categorie medie costă 21 euro (fără băuturi), potrivit Express.
Zboruri directe de la Londra Luton la Priștina încep de la 21 euro dus-întors. Zborul durează puțin peste trei ore, iar tarifele din ianuarie sunt extrem de accesibile.
Al doilea cel mai tânăr stat din lumePriștina este capitala celui de-al doilea cel mai tânăr stat din lume. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008. Orașul are de toate: istorie, cultură, arhitectură uimitoare și bucătărie delicioasă.
În ciuda dimensiunilor reduse, orașul are o cultură a cafenelelor în creștere și viață de noapte animată. Zona Blloku este populară pentru cumpărături, cafenele la modă și reprezintă un loc excelent pentru cafeaua în stil kosovar.
Obiective turistice și UNESCODe la Muzeul Kosovo la Mănăstirea Gračanica, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, orașul oferă multe obiective de explorat. Amestecul său de clădiri din epoca otomană, arhitectura brutalistă iugoslavă și Catedrala Sfintei Maici Tereza creează un peisaj urban impresionant.
Printre obiectivele importante se numără Moscheea Imperială, Monumentul Newborn, Piața Maica Tereza, Muzeul Etnologic (Complexul Emin Gjiku) și Biblioteca Națională a Kosovo.
Vizitatorii pot face o scurtă excursie la Bear Sanctuary din Mramor, situat la 20-30 minute de centrul orașului. Sanctuarul salvează urșii ținuți anterior în condiții precare și le oferă un habitat sigur.
„Cea mai surprinzătoare capitală a Europei”YouTuber-ul de călătorii @195Under30, care își propune să viziteze 195 de țări înainte de 30 de ani, a scris despre oraș: „Capitala Kosovo m-a uimit complet! De la arhitectura incredibilă la localnicii prietenoși, nu-mi venea să cred că acesta era Kosovo!”.
El a numit Pristina „cea mai surprinzătoare capitală a Europei”. O altă persoană, Afrinda Gunawan, a spus că Kosovo este „cea mai tânără țară din Europa, cu cea mai mare inimă”.
Top 10 cele mai ieftine orașe din EuropaConform Weather2Travel, acestea sunt cele mai ieftine orașe europene în 2026/2027:
București se află pe locul 8, iar Cluj-Napoca pe locul 5 în topul celor mai ieftine destinații europene pentru 2026.
Alte 116 persoane au fost rănite, multe dintre ele grav, când incendiul a izbucnit la mai puțin de două ore după miezul nopții, la barul Le Constellation, pe 1 ianuarie.
Anchetatorii au declarat că, în opinia lor, artificiile de pe sticlele de șampanie au aprins focul în stațiunea Crans-Montana, atunci când s-au apropiat prea mult de tavan. Autoritățile investighează dacă materialul de izolare fonică de pe tavan era conform cu normele în vigoare și dacă lumânările respective erau permise în bar. Inspecțiile de siguranță împotriva incendiilor nu mai fuseseră efectuate din 2019.
Gravitatea arsurilor a făcut dificilă identificarea unor victime, fiind necesar ca familiile să furnizeze autorităților probe de ADN. Poliția a declarat că multe dintre victime erau adolescenți sau tineri cu vârste cuprinse între 20 și 25 de ani.
Autoritățile elvețiene au deschis o anchetă penală împotriva managerilor barului. Cei doi sunt suspectați de omor din culpă, vătămare corporală din culpă și provocarea involuntară a unui incendiu, potrivit procurorului șef al regiunii Valais.
Ca parte a zilei naționale de doliu, clopotele bisericilor din toată Elveția vor bate timp de cinci minute, începând de la ora 14:00, ora locală, vineri, și se va ține un minut de reculegere, scrie Associated Press.
Procuratura din Roma a deschis și ea o anchetă în cazul incendiului de la Crans-Montana, sub acuzația de omor din culpă și incendiu premeditat, au relatat joi mass-media italiene. A fost dispusă autopsia a cinci dintre cele șase victime italiene, care a fost delegată procuraturilor din Milano, Bologna și Genova, unde au fost repatriate cadavrele victimelor.
Procuratura din Paris a anunțat luni că va deschide și ea o anchetă pentru a sprijini investigația elvețiană și pentru a facilita comunicarea între familiile victimelor franceze și anchetatorii elvețieni. Nouă cetățeni francezi au fost uciși, cel mai tânăr dintre ei având 14 ani, iar alți 23 au fost răniți.
Piața suplimentelor alimentare este în plină expansiune: capsule, pulberi, jeleuri și tablete promit vitalitate, imunitate și sănătate îndelungată. Totuși, convingerea că „natural înseamnă sigur” reprezintă una dintre cele mai riscante concepții actuale. Medicii avertizează că un aport excesiv de vitamine sau minerale poate genera reacții adverse serioase, uneori greu de depistat, mai arată The Guardian.
Suplimentele alimentare nu sunt lipsite de riscuriIdeal ar fi ca organismul să-și procure nutrienții necesari dintr-o alimentație echilibrată. În realitate, dietele dezechilibrate, tratamentele medicamentoase sau diverse afecțiuni îi determină pe mulți să apeleze la suplimente. Problema este că acestea nu sunt reglementate la fel de strict ca medicamentele.
De exemplu, în Statele Unite, Food and Drug Administration (FDA) nu verifică suplimentele înainte de a fi puse pe piață, iar etichetele pot conține informații inexacte. Doar certificările independente, cum ar fi cele oferite de NSF sau USP, pot constitui o garanție suplimentară a calității.
Pentru majoritatea vitaminelor și mineralelor există două limite esențiale:
Depășirea constantă a acestei limite poate duce la tulburări digestive, dezechilibre metabolice sau chiar complicații severe.
Multivitaminele – un amestec cu potențial periculosMultivitaminele conțin mai multe substanțe active, uneori în cantități care depășesc pragul de siguranță. Riscul crește atunci când sunt combinate cu alte suplimente.
Exemple relevante:
Vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor și buna funcționare a sistemului imunitar, însă supradozarea este frecventă. Pentru adulți, doza recomandată este de aproximativ 600 UI pe zi, în timp ce limita superioară este de 4.000 UI. Depășirea acesteia poate provoca greață, afectarea rinichilor, tulburări de ritm cardiac și, în cazuri extreme, poate fi fatală.
Cu Omega-3, calciu și magneziu este important să păstram un echilibru:
Vitamina C nu previne răcelile, iar dozele de peste 2.000 mg pe zi pot provoca dureri abdominale și pietre la rinichi.
De asemenea, Vitamina B12 este, în general, sigură, dar administrată în cantități foarte mari poate genera agitație, dureri de cap sau interacțiuni cu alte medicamente.
Probioticele și suplimentele alimentare „la modă”Pentru persoanele sănătoase, nu există ghiduri clare privind utilizarea probioticelor. Administrarea excesivă poate afecta diversitatea naturală a florei intestinale.
Creatina și colagenul sunt, în general, sigure în doze moderate, însă nu pot înlocui o alimentație variată și echilibrată.
Specialiștii de la instituții precum Mayo Clinic recomandă ca fiecare supliment nou să fie discutat cu medicul, mai ales dacă persoana urmează alte tratamente. Unele suplimente pot modifica rezultatele analizelor de sânge sau pot reduce eficiența medicamentelor.
Suplimentele nu sunt dulciuri și nici soluții miraculoase. Folosite fără măsură, pot deveni o sursă ascunsă de probleme de sănătate. Principiul de bază rămâne valabil: mai întâi alimentația echilibrată, iar suplimentele doar atunci când sunt necesare, în doze corecte și sub supraveghere medicală.
EES este acum funcțional în:
Sistemul se aplică doar cetățenilor din state non-UE care au șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene – până la 90 de zile în oricare 180 de zile.
Foto: Poliția de Frontieră
Ce date înregistrează sistemulPentru fiecare cetățean non-UE, sistemul înregistrează:
La prima intrare vor fi prelevate datele biometrice. La călătoriile ulterioare, verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.
Foto: Poliția de Frontieră
Datele se păstrează 3-5 aniDatele vor fi păstrate timp de 3 ani. În cazul refuzului intrării sau al depășirii duratei legale de ședere, perioada se extinde la 5 ani, cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor.
Sistemul calculează automat durata șederii legale, înlocuind treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor. În perioada de tranziție, estimată la aproximativ șase luni, ștampilarea rămâne în vigoare.
Extindere progresivă în RomâniaExtinderea la cele cinci puncte de trecere continuă procesul de implementare progresivă a EES în punctele de frontieră din România. Sistemul fusese deja activat anterior în alte puncte de control.
Foto: Poliția de Frontieră
Detalii suplimentare pentru călători sunt disponibile pe platforma oficială a Uniunii Europene – www.travel-europe.europa.eu/ees.
