Anul 2025 a reprezentat o etapă de consolidare a businessului. Portofoliul North Bucharest Investments a ajuns la 95 de proiecte, dintre care aproximativ 40% sunt în reprezentare exclusivă, reflectând nivelul ridicat de încredere al dezvoltatorilor. În cursul anului trecut, portofoliul a fost extins cu 54 de proiecte noi, iar luna iulie a fost cel mai performant moment din perspectiva vânzărilor, confirmând atât maturizarea cererii, cât și eficiența strategiei comerciale.
Structura cererii indică o piață echilibrată, dominată de apartamentele cu 2 și 3 camere, fără a limita însă interesul pentru segmentele superioare. Apartamentele de 2 camere au reprezentat 42% din totalul unităților vândute, cele de 3 camere 35% . O tranzacție relevantă din 2025 a fost vânzarea unui penthouse în valoare de 2,1 milioane de euro, alături de mai multe pachete investiționale cu valori cuprinse între 1,5 și 3 milioane de euro, reflectând maturizarea și lichiditatea segmentului rezidențial premium din nordul Bucureștiului.
Citeşte comunicatul integral AICI
Întâlnirea a apărut pe agenda oficială a papei pentru ziua de luni, publicată de Vatican, deși nu fusese inclusă într-o informare anterioară trimisă presei despre programul său, scrie Reuters.
Papa Leon, primul suveran pontif din Statele Unite, a cerut ca Venezuela să își păstreze independența după ce președintele Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane la ordinul președintelui Donald Trump.
Vineri, într-un discurs de politică externă, papa a criticat folosirea forței militare pentru atingerea obiectivelor diplomatice și a cerut respectarea drepturilor omului în Venezuela.
Maria Corina Machado a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2025 pentru rolul său în apărarea democrației și a drepturilor omului în Venezuela.
Machado, fost membru al Adunării Naționale, a fost împiedicată de autoritățile de la Caracas să candideze la alegerile din Venezuela din 2024.
Aceasta l-a susținut pe Edmundo González Urrutia ca reprezentant al opoziției în alegerile din 2024, considerat de mulți drept câștigătorul scrutinului, deși președintele Nicolás Maduro și-a revendicat victoria. Verificări ale buletinelor de vot efectuate de observatori independenți au arătat nereguli în rezultatele oficiale.
„PSD unreservedly supports Justice Minister Radu Marinescu and condemns the despicable maneuver by which he was accused of plagiarism, immediately after he announced that the appointments of heads of high-ranking prosecutors’ offices would not be political in nature. It is clearly a political attack aimed at determining the removal of the minister. If the approach had been in good faith, the accusations against the minister would have been formulated at the time of his appointment to the leadership of the Ministry of Justice, not right now, when he has initiated legal procedures for the appointment of heads of prosecutors’ offices, stating that he will not allow political interference!”, reads a PSD statement.
Regarding the plagiarism accusation, the party emphasizes that Radu Marinescu is not in the same situation as other dignitaries targeted by such accusations.
„His doctoral thesis has already been validated by the Doctoral Commission and the CNATDCU, who considered that the text complied with academic norms and the legislation in force at that time. You cannot accuse someone of violating a law that was not in force at that time! A person cannot substitute himself for the legal institutions of the state and cannot give verdicts that clearly contradict the official decisions of these courts, even less when the person in question is himself an impostor and plagiarized his own bachelor’s thesis,” the PSD also states.
According to the party’s official sources, support for Minister Marinescu is total, and the PSD will continue to firmly oppose any attempts to politically subjugate the Justice Department.
„As such, the PSD grants Minister Radu Marinescu its full political support for fulfilling his mandate and will categorically oppose any attempts to politically subjugate the Justice Department,” the party concludes.
„În urma căderilor masive de zăpadă și a vântului puternic, care au doborât sute de arbori, echipele de silvicultori de la Direcția Silvică Caraș-Severin acționează neîntrerupt pentru eliberarea drumurilor și asigurarea accesului populației la locuințele din zonă”, se arată în anunțul publicat de Romsilva, pe Facebook.
Romsilva a anunțat că 30 de angajați ai ocoalelor silvice Ocoalele Silvice Moldova Nouă și Sasca Montană intervin pentru eliberarea tronsoanelor de drum:
– DJ571 – Cărbunari – Moldova Nouă (Ocolul Silvic Moldova Nouă)
– DJ571B – Cărbunari – Stăncilova (Ocolul Silvic Sasca Montană)
– DJ571A – Moldovița – Gârnic
Potrivit Romsilva, intervențiile silvicultorilor au loc în condiții dificile: „vântul suflă cu intensitate, solul este instabil în urma căderilor de precipitații din ultimele zile, iar temperaturile scăzute sporesc gradul de risc și complexitatea acționării în teren”, au precizat reprezentanții Romsilva.
Potrivit sursei citate, cele mai afectate localități sunt Gârnic, Padina Matei și Moldovița. Angajații ocoalelor silvice, alături de echipele autorităților locale, au reușit să asigure accesul locuitorilor în aceste zone, pe rute ocolitoare, și rămân în teren până la remedierea completă a situației.
Comisia Europeană a publicat luni, pe site-ul său, orientări generale pentru exportatorii chinezi de vehicule electrice cu baterie (BEV) privind modul de depunere a ofertelor de „angajament de preț” (price undertaking). Potrivit documentului, propunerile trebuie să fie „adecvate pentru a elimina efectele prejudiciabile ale subvențiilor și să ofere un efect echivalent cu cel al taxelor” vamale.
În plus, ofertele trebuie să includă detalii despre nivelul prețului minim de import, canalele de vânzare, mecanismele de „compensare încrucișată” (cross-compensation) și investițiile viitoare în Uniunea Europeană.
Reacționând la anunț, Camera de Comerț a Chinei pe lângă UE a apreciat demersul drept un rezultat pozitiv care permite o „aterizare lină” a dosarului privind tarifele pentru EV-uri. Organizația a transmis, într-o postare pe X, că noua abordare este de așteptat să crească încrederea pieței și să ofere un mediu mai stabil și mai predictibil pentru producătorii și furnizorii chinezi care operează în Europa.
Contextul negocierilor pornește de la decizia UE de a impune, în 2024, tarife semnificative pentru vehiculele electrice importate din China, după ce o anchetă a concluzionat că producătorii ar fi beneficiat de un avantaj incorect prin subvenții acordate pe piața internă. Măsura a urmărit protejarea industriei auto europene, însă Beijingul a reacționat cu investigații și măsuri care au vizat sectoare europene precum lactatele, carnea de porc și brandy-ul.
Ministerul Comerțului din China a declarat luni că Beijingul și Bruxelles-ul au desfășurat mai multe runde de negocieri și au convenit asupra necesității ca UE să ofere îndrumări exportatorilor chinezi de vehicule electrice. În perioada următoare, companiile interesate vor trebui să formuleze și să transmită Comisiei propuneri conforme cu cerințele stabilite, pentru ca un mecanism de preț minim să poată funcționa ca alternativă la tarife.
Consumul de alcool înainte de a pilota un avion este unanim considerat inadmisibil. Cu toate acestea, câteva incidente izolate din ultimii ani au readus în atenție o întrebare importantă: ce proceduri există, în practică, pentru a garanta că piloții sunt în deplină formă atunci când se află la manșă? Răspunsul nu este simplu și variază semnificativ în funcție de țară și de companiile aeriene, scrie CNN.
Ce presupune regula „bottle-to-throttle”.În domeniul aviatic, expresia „bottle-to-throttle” indică intervalul minim de timp ce trebuie să treacă între ultimul consum de alcool și momentul prezentării la serviciu. Durata acestui interval diferă: poate fi de 8, 10, 12 sau chiar 24 de ore, în funcție de legislația națională și de politicile companiei.
Pe lângă această regulă, există praguri stricte pentru alcoolemie (BAC – blood alcohol content), stabilite între 0,04% și 0,00%, în funcție de reglementările locale.
Nu există o lege universală valabilă pentru toate companiile aeriene. Organizația Aviației Civile Internaționale interzice pilotarea sub influența substanțelor psihoactive. Totuși, detaliile aplicării sunt lăsate la latitudinea autorităților naționale și a operatorilor aerieni.
Astfel, a rezultat un veritabil „mozaic” de reguli, care poate fi dificil de urmărit pentru piloții ce operează curse internaționale.
Companiile aeriene din SUA și Europa: praguri diferiteÎn SUA, Administrația Federală pentru Aviație impune o limită de 0,04% BAC. De asemenea se impun cel puțin 8 ore „bottle-to-throttle”. Recomandarea neoficială este de o pauză de 24 de ore. Anumiți operatori, precum Delta Air Lines sau United Airlines, aplică norme mai restrictive decât cele legale.
În Europa, Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației stabilește un prag de 0,02% BAC, similar cu cel din Marea Britanie, unde se practică și testări aleatorii pe aeroporturi.
Asia: reguli severe și toleranță zeroÎn Japonia, legislația nu precizează un prag numeric, însă companiile trebuie să adopte propriile standarde. După câteva incidente mediatizate, Japan Airlines a introdus o pauză obligatorie de 24 de ore, trei verificări cu etilotest înainte de fiecare zbor și interdicția consumului de alcool în timpul escalei.
India se numără printre statele cu cele mai stricte norme. Alcoolemie permisă 0,00%, test obligatoriu (filmarea procesului) înainte de fiecare zbor și sancțiuni dure, mergând până la suspendarea sau anularea definitivă a licenței.
Pe lângă limitele impuse prin lege, operatorii aerieni folosesc mai multe niveluri de control. Acestea includ diferite teste aleatorii, verificări în urma suspiciunilor, controale ulterioare incidentelor și se folosesc chiar și mecanisme interne de raportare între colegi. De asemenea au loc evaluări medicale periodice. Un rezultat pozitiv poate atrage suspendarea, retragerea licenței sau chiar dosar penal, în funcție de legislația națională.
Sprijin și reabilitare oferite de companiile aerieneNu toate măsurile se rezumă la sancțiuni. Numeroase companii oferă programe de suport psihologic și reabilitare. De exemplu, Virgin Atlantic pune la dispoziție servicii confidențiale pentru piloții care se confruntă cu stres, oboseală sau probleme legate de consumul de alcool, conform recomandărilor autorităților britanice.
Deși episoadele în care piloții sunt împiedicați să zboare atrag atenția presei, acestea sunt extrem de rare. Conform datelor Administrației Federale pentru Aviație, din peste 64.000 de testări aleatorii efectuate într-un an, doar o parte infimă a depășit pragul legal.
Siguranța este rezultatul unei discipline stricteAviația comercială continuă să fie cel mai sigur mijloc de transport datorită unui sistem complex. Există norme clare, verificări constante, instruire continuă și o cultură profesională axată pe prevenirea oricărui risc.
Chiar dacă reglementările diferă de la un stat la altul, un principiu rămâne universal. Întotdeauna, un pilot pregătit de zbor trebuie să fie complet sobru – fără nicio excepție.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că traficul rutier a fost restricționat pentru autovehiculele cu masa mai mare de 7,5 tone pe DN 19 Suceava – Siret.
Măsura se aplică pe un sector de drum din apropierea localității Huta Certeze, județul Satu Mare.
Restricția a fost impusă „din cauza ninsorii și a condițiilor de drum”.
Autoritățile estimează „reluarea circulației rutiere în condiții normale după ora 13:00”.
Interviul a fost difuzat în cadrul emisiunii „Dan Capatos Show” de la CANCAN.RO.
Mario Iorgulescu a declarat că, în perioada imediat următoare accidentului, a trecut printr-o perioadă de depresie severă, care a necesitat internarea într-o clinică de specialitate. În cadrul internării, acesta a recunoscut că a încercat să își pună capăt zilelor, dar a fost salvat prin intervenția medicilor.
„Am avut o perioadă în care am plâns zilnic, timp de trei luni. Am ajuns la spital și am primit tratament pentru a-mi stabiliza starea. În această perioadă, am primit sprijin medical constant”, a declarat Iorgulescu.
Acesta a precizat că, pe durata internării, pacienții nu beneficiază de pază permanentă, ci sunt supravegheați de personal medical și primesc tratament psihiatric pentru a preveni incidentele. De asemenea, a menționat că a fost martor la situații dificile ale altor pacienți din clinică.
În prezent, Mario Iorgulescu urmează un tratament medicamentos adaptat, care include antidepresive și terapii complementare, și a remarcat că ameliorările stării sale au fost progresive, dar limitate.
„Din toți acești ani, doar recent au fost mici îmbunătățiri ale stării mele”, a explicat el.
Citește mai mult pe CANCAN.RO.
Partidul Social Democrat (PSD) își reafirmă sprijinul ferm pentru ministrul Justiției, Radu Marinescu, și denunță cu fermitate atacurile politice lansate împotriva sa, imediat după anunțul referitor la procedurile de numire a șefilor parchetelor de rang înalt.
„PSD îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică. Este în mod evident un atac politic menit să determine înlăturarea ministrului. Dacă demersul ar fi fost de bună credință, acuzațiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiției, nu fix acum, când a declanșat procedurile legale pentru numirea șefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice!”, se arată într-un comunicat PSD.
În privința acuzației de plagiat, partidul subliniază că Radu Marinescu nu se află în aceeași situație cu alți demnitari vizați de astfel de învinuiri.
„Lucrarea sa de doctorat a fost deja validată de Comisia de doctorat și CNATDCU, care au considerat că textul a respectat normele academice și legislația în vigoare la acel moment. Nu poți acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituțiilor în drept ale statului și nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanțe, cu atât mai puțin atunci când persoana în cauză este ea însăși o impostoare și și-a plagiat propria lucrare de licență”, mai arată PSD.
Conform comunicatului, susținerea pentru ministrul Marinescu este totală, iar PSD va continua să se opună ferm oricăror tentative de subordonare politică a Justiției.
„Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”, concluzionează partidul.
Un accident s-a produs luni, pe raza localității Dărmănești, în județul Suceava. Potrivit ISU Suceava, în coliziune au fost implicate două autotrenuri, un microbuz transport marfă și un autoturism. În acest sens, pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava intervin cu o autospecială pentru descarcerare, două autospeciale de stingere cu apă și spumă – una dintre acestea dotată cu modul pentru descarcerare-, cu sprijinul a două ambulanțe SAJ.
În urma accidentului, o persoană din autoturism a rămas încarcerată, fiind nevoie de intervenția echipajelor alocate la eveniment pentru extragerea acesteia, potrivit ISU Suceava.
De asemenea, o persoană din microbuzul transport marfă este monitorizată de către o resursă medicală. Ambele victime sunt conștiente și cooperante.
În urma acestei coliziuni, traficul rutier pe DN2 este blocat pe ambele sensuri de circulație.
O analiză publicată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) astăzi arată că un student are nevoie de cel puţin 2.000 de lei pe lună pentru a putea să-și urmeze studiile, 57% din această sumă fiind asigurată de părinţi.
Bursa socială este de doar 925 de lei, iar după măsurile de austeritate aplicate anul trecut, 44.000 de studenţi nu mai beneficiază de ea, susţine organizaţia.
ANOSR spune că măsurile adoptate de Guvernul României „destabilizează funcţionarea sistemului de învăţământ, descurajează continuarea studiilor şi îngreunează parcursul educaţional al tinerilor din România”.
„Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) lansează astăzi, 12.01.2026, în spaţiul public, analiza «Coşul minim al studentului, în plină austeritate. Cât costă să fii student?» – peste 2.000 lei lunar. Analiza clarifică situaţia costurilor minime pe care un student le are în fiecare lună pentru a se menţine la studii, situaţia sprijinului oferit de stat acestora, explicând totodată importanţa creşterii procentului de populaţie cu studii superioare şi sprijinului acordat acestora pe parcursul întregului proces educaţional, dar şi avantajele acestor măsuri la nivelul statului”, transmite ANOSR în analiză.
Reprezentanții studenților declară că, în 2025, „într-un context în care învăţământul din România şi studenţii au fost ţinta mai multor tăieri masive de drepturi fundamentale şi cheltuieli necesare bunei funcţionări, întreaga comunitate din educaţie a reacţionat vehement, în permanenţă, încercând să justifice prin analize pertinente şi puncte de vedere argumentate faptul că măsurile de reducere a fondurilor propuse şi ulterior adoptate de Guvernul României destabilizează funcţionarea sistemului de învăţământ, descurajează continuarea studiilor şi îngreunează parcursul educaţional al tinerilor din România”.
„Anul 2025 a marcat începutul austerităţii în educaţie, anul tăierii fondului de burse cu aproximativ 52%, lăsând peste 40.000 de beneficiari fără sprijin, anul limitării reducerii de 90% a studenţilor la transportul feroviar de la toate rutele la ruta centru universitar – domiciliu, anul în care studenţii de la învăţământul cu taxă au devenit neeligibili pentru burse şi în care statul acordă subvenţii doar pentru 9 luni din cele 12”, a transmis ANOSR.
Asociația semnalează că „Guvernul României continuă în aceeaşi manieră, existând în spaţiul public discuţii legate inclusiv de diminuarea cifrei de şcolarizare din învăţământul superior şi reducerea finanţării universităţilor”.
Potrivit datelor ANOSR, cheltuielile unui student ajung la cel puţin 2.027,99 lei lunar, distribuite astfel:
„Având în vedere faptul că valoarea cuantumului minim al bursei sociale este de 925 lei, considerăm absolut nejustificate măsurile de austeritate din educaţie, împotriva cărora ne-am poziţionat vehement încă de la primele discuţii purtate în jurul măsurilor”, se mai arată în analiză.
Conform acesteia, cuantumul minim al bursei sociale de 925 lei este mult sub suma de care are nevoie un student pentru a se întreţine, respectiv 2.027,99 lei.
„România asigură doar un procent de 10% din veniturile lunare ale studenţilor, plasându-se sub media europeană la acest capitol, bună parte dintre venituri fiind asigurate de către părinţi. Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri şi contribuie în privinţa menţinerii acestora în parcursul educaţional, însă aproximativ 44.000 de studenţi au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, transmite organizaţia.
Reprezentanţii ANOSR spun că România conduce în Europa cu 17,2% persoane care se confruntă cu dificultăţi materiale severe, neputând să îşi asigure hrana, locuinţa, serviciile medicale sau alte activităţi sociale.
Solicitările ANOSRRevenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni)
Creşterea procentului din salariul minim net pentru calculul fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la valoarea similară cu cea din 2024
Reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat
Creşterea contribuţiei din fonduri proprii a instituţiilor de învăţământ superior pentru a suplimenta numărul de burse, mai ales pentru studenţii eligibili pentru burse sociale
Revenirea la reducerea de 90% pentru transportul feroviar intern pe toate rutele
Ministerul Comerțului din Beijing a precizat că UE va emite îndrumări orientative pentru prețurile minime pentru exportatorii auto chinezi. Nu a menționat direct dacă acordul implică și eliminarea tarifelor de 35,3% pe care UE le-a impus importurilor de mașini electrice din China în 2024, potrivit Associated Press.
Expansiunea producătorilor chinezi de mașini electrice în străinătate a alarmat producătorii de automobile din Europa și SUA.
UE a impus tarifele pentru a contracara afluxul de modele chinezești de vehicule electrice la prețuri accesibile pe piețele sale, precizând că producătorii chinezi de automobile au beneficiat de subvenții guvernamentale neloiale.
SUA a adoptat un tarif de 100% pentru mașinile electrice fabricate în China în 2024.
Malaysia și Indonezia devin primele țări care blochează Grok, chatbot-ul lui Elon Musk, din cauza imaginilor cu conținut sexual explicit, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit AP.
Autoritățile din cele două țări au declarat că acesta este utilizat în mod abuziv pentru a genera imagini cu conținut sexual explicit și fără consimțământ.
Măsurile reflectă îngrijorarea globală crescândă cu privire la instrumentele cu inteligență artificială care pot produce imagini, sunete și texte realiste. Chatbot-ul Grok, care este accesat prin intermediul platformei de socializare X a lui Musk, a fost criticat pentru generarea de imagini sexuale cu femei și copii.
Autoritățile de reglementare din cele două națiuni din Asia de Sud-Est au stabilit că verificările nu împiedică crearea și răspândirea de conținut pornografic fals. Guvernul Indoneziei a blocat temporar accesul la Grok sâmbătă, iar Malaysia a anunțat măsura duminică.
„Guvernul consideră falsurile sexuale fără consimțământ drept o încălcare gravă a drepturilor omului, a demnității și a siguranței cetățenilor în spațiul digital”, a declarat sâmbătă ministrul Comunicării și Afacerilor Digitale din Indonezia, Meutya Hafid.
Ancheta a arătat că Grok nu dispune de garanții eficiente pentru a împiedica utilizatorii să creeze și să distribuie conținut pornografic bazat pe fotografiile reale ale rezidenților indonezieni, a declarat Alexander Sabar, directorul organizației care supraveghează spațiul digital.
La Kuala Lumpur, Comisia pentru Comunicații și Multimedia a ordonat duminică o restricție temporară asupra Grok. Autoritățile au vorbit despre o „utilizare abuzivă repetată” a instrumentului pentru a genera imagini obscene.
„Restricția este impusă ca măsură preventivă și proporțională, în timp ce procesele legale și de reglementare sunt în desfășurare”, a precizat comisia, adăugând că accesul la Grok va rămâne blocat până la implementarea unor garanții eficiente.
Scandal în mai multe țăriLansat în 2023, Grok este un instrument gratuit pe platforma X. Anul trecut, compania a adăugat o funcție de generare de imagini, Grok Imagine. Aceasta avea un așa-numit „mod picant” care poate genera conținut pentru adulți.
Restricțiile din Asia apar pe fondul unor critici tot mai intense din toată lumea, inclusiv din Uniunea Europeană, Marea Britanie și India. Săptămâna trecută, Grok a limitat generarea și editarea imaginilor la utilizatorii care plătesc.
Vremea geroasă continuă să domine România, iar cel mai rece moment al acestui episod de frig urmează să fie în noaptea de luni spre marți, avertizează Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Elena Mateescu, director general ANM, a explicat la Digi24 că deși în această noapte temperaturile au scăzut semnificativ, adevăratul vârf al gerului este așteptat.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată recent a fost la Vârful Omu, minus 22 grade Celsius, iar în toate masivele montane temperaturile s-au situat sub minus 15 grade Celsius. În depresiunile din Estul Transilvaniei, cunoscute ca „polul frigului” al României, mercurul a coborât, de asemenea, sub minus 15 grade, iar în Capitală, la stația București-Băneasa, minima a fost de aproximativ minus 10 grade Celsius.
Meteorologii avertizează însă că noaptea următoare va fi mai rece. Se estimează că minimele vor ajunge la minus 20 grade în zonele montane și în jurul minus 14–15 grade în București și localitățile preorășenești. În plus, vântul va intensifica senzația de frig, cu rafale ce pot atinge 70–80 km/h, viscolind zăpada în special în nordul și centrul țării.
Se așteaptă precipitații în special în zonele montane și nordul României, cu ninsori slabe ce pot depune 3–7 cm de zăpadă. Vremea geroasă va persista până la mijlocul săptămânii, după care temperaturile vor crește treptat, cu maxime pozitive de până la 7–8 grade Celsius și minime mai blânde, între minus 8 și 2–3 grade.
Meteorologii precizează că după acest episod de frig, alternanțele de temperaturi vor continua, cu perioade geroase urmate de scurte perioade cu temperaturi ușor pozitive, o situație tipică pentru iarna din România.
După un 2025 marcat de sabotaje cibernetice, atacuri asupra aeroporturilor, suspiciuni de manipulare electorală și bruiaje GPS chiar la nivelul liderilor europeni, noul an ar putea transforma excepția în regulă. Analizele marilor companii din domeniu indică faptul că amenințările digitale sunt pe cale să devină un element constant al tensiunilor internaționale. Acestea ar putea avea efecte directe asupra economiei, securității și vieții de zi cu zi, arată Euronews.
Europa, printre cele mai vizate regiuniÎn ultimii ani, continentul european a fost lovit frecvent de atacuri informatice. Aproximativ 22% din totalul atacurilor ransomware la nivel mondial au avut ca țintă state din Europa, iar incidentele de tip DDoS au înregistrat o creștere explozivă, cu milioane de cazuri raportate într-un singur an.
Impactul economic este semnificativ: Franța, Germania, Italia și Spania au pierdut împreună circa 300 de miliarde de euro în ultimul lustru, conform estimărilor industriei de asigurări. Din acest motiv, în 2026, securitatea cibernetică este tratată ca o prioritate strategică de către guverne.
Evaluările realizate de Forrester și echipele de securitate Google arată că în 2026 se va intensifica activitatea cibernetică desfășurată de actori statali precum Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.
China ar urma să continue operațiunile digitale menite să își extindă influența economică și politică, vizând în special industria semiconductorilor, un domeniu sensibil din cauza competiției globale și a restricțiilor comerciale.
Rusia, pe lângă acțiunile din Ucraina, ar putea investi în obiective strategice pe termen lung, inclusiv campanii de manipulare a informațiilor în perioade electorale din state occidentale. În paralel, Iranul este așteptat să își intensifice operațiunile cibernetice în Orientul Mijlociu, recurgând la rețele online de dezinformare.
Răspunsul Uniunii Europene la valul de atacuriCa măsură de protecție, UE pregătește lansarea unei baze de date comune privind vulnerabilitățile exploatate activ de atacatori. Această platformă ar trebui să faciliteze cooperarea între statele membre și schimbul rapid de informații despre amenințări confirmate.
Dacă în trecut atacurile bazate pe AI erau rare, în 2026 acestea devin o practică obișnuită. Potrivit rapoartelor Fortinet, agresorii vor folosi agenți AI capabili să inițieze și să coordoneze atacuri fără implicare umană directă.
Printre metodele și tehnicile folosite se numără:
În mod paradoxal, aceeași tehnologie va fi utilizată și pentru apărare în analiza rapidă a atacurilor, identificarea codului malițios și reacții mai eficiente.
Spațiul: nouă zonă de atacuri digitaleUn trend alarmant îl reprezintă creșterea atacurilor împotriva sateliților. Sistemele GPS, vitale pentru aviație, transport maritim, dispozitive mobile și infrastructura militară, au fost vizate frecvent în 2025 și rămân vulnerabile și în 2026.
Atacatorii pot bruia semnalele GPS, făcându-le inutile. De asemenea ei mai pot falsifica semnalele (spoofing), determinând aeronave, nave sau drone să își calculeze incorect poziția. Efectele pot fi severe: de la devierea traseelor aeriene până la afectarea sistemelor de armament. Industriile aeronautică, navală și de apărare sunt printre cele mai expuse.
Un nou standard în conflictele digitaleSpecialiștii avertizează că atacurile asupra infrastructurii critice și interferențele GPS vor deveni practici obișnuite în conflictele moderne. Soluțiile includ criptare avansată, sisteme redundante și o colaborare internațională mai strânsă.
În 2026, securitatea cibernetică depășește sfera tehnică, devenind o preocupare geopolitică și strategică. În fața atacurilor alimentate de AI, a tensiunilor globale tot mai acute și a extinderii confruntărilor până în spațiu, guvernele și companiile trebuie să trateze apărarea digitală ca pe un element fundamental al securității naționale și economice.
Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice.
„Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.
Acesta a subliniat că alte țări membre NATO ar fi obligate să apere Groenlanda într-un asemenea scenariu, iar acest lucru ar pune SUA în conflict cu aliați de lungă durată, precum Marea Britanie și Franța.
„Ar fi America singură”Chris Murphy nu este singurul senator american care critică planurile lui Trump în privința Groenlandei. Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”.
„Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură. Vă pot spune că vom forța un vot în Senat împotriva unei acțiuni militare a SUA în Groenlanda sau Danemarca. Dacă va fi nevoie, vom obține un sprijin bipartizan copleșitor, deoarece este o prostie din partea președintelui să sugereze măcar acest lucru”, a afirmat Kaine pentru CBS News.
Un alt senator, Mark Kelly, a avertizat, într-o postare pe X, că Washingtonul „își va pierde aliații” dacă acest plan va fi pus în aplicare.
„Președintele Trump continuă să vorbească despre luarea de măsuri militare împotriva Groenlandei. (…) Adăugați un secretar al apărării necalificat și avem rețeta pentru cea mai mare gafă geopolitică a Statelor Unite din istoria țării noastre. Dacă va lua măsuri agresive împotriva Groenlandei, ne vom pierde aliații. Lumea se va schimba dramatic, iar familiile americane vor fi mai puțin în siguranță”, a spus Kelly pe X.
President Trump continues to talk about taking military action against Greenland. He recently said something to the effect of doing this the “hard way.” If the “hard way” means attacking and taking Greenland by force, this President is dumber and more incompetent than most of us…
— Senator Mark Kelly (@SenMarkKelly) January 11, 2026
Reacția EuropeiPlanul lui Trump a fost aspru criticat de unii oficiali europeni, inclusiv din Groenlanda și Danemarca.
Săptămâna trecută, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.
Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.
„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea.
Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.
„Danemarca și Groenlanda, și numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, au afirmat aceștia într-o declarație comună.
Mai multe explozii s-au auzit în jurul orei 01:30, ora locală, iar un incendiu a izbucnit într-o clădire din districtul Solomianskyi.
Tymur Tkachenko, șeful Administrației Militare a orașului Kiev, a anunțat că o „clădire nerezidențială” a fost lovită, fără a oferi detalii suplimentare despre pagube sau victime. Echipajele de intervenție au fost mobilizate rapid pentru stingerea incendiului și evaluarea situației. Forțele aeriene ucrainene au avertizat, de asemenea, că noi valuri de drone se îndreptau spre regiunea Kiev începând cu ora 03:00.
Noul atac are loc într-un context extrem de dificil pentru capitala ucraineană, care se confruntă cu întreruperi majore ale alimentării cu energie termică după bombardamentele masive din noaptea de 9 ianuarie. Atunci, Rusia a lansat un atac combinat cu rachete și drone asupra infrastructurii critice, lăsând aproximativ jumătate dintre clădirile de apartamente din Kiev fără încălzire.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a cerut anterior locuitorilor să părăsească orașul, dacă este posibil, din cauza condițiilor extreme și a riscului crescut pentru populație, în special pentru copii și vârstnici. Temperaturile scăzute, prognozate să persiste în zilele următoare, amplifică gravitatea situației.
Peste 1.000 de clădiri încă fără încălzirePotrivit autorităților, la începutul zilei de 11 ianuarie, peste 1.000 de clădiri din Kiev rămâneau fără încălzire. Echipele tehnice lucrează în regim de urgență pentru a restabili alimentarea cu energie, însă reparațiile sunt îngreunate de avariile extinse și de riscul continuu al atacurilor.
Prim-ministrul Yuliia Svyrydenko a declarat că se așteaptă îmbunătățiri semnificative ale situației până în jurul datei de 15 ianuarie. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că procesul de refacere completă a infrastructurii va dura mai mult.
Victime și pagube majoreAtacul masiv din 9 ianuarie a provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor 25, conform bilanțului oficial. Infrastructura critică a capitalei a suferit pagube serioase, afectând alimentarea cu energie, încălzirea și alte servicii esențiale.
Autoritățile ucrainene condamnă noile atacuri și subliniază că loviturile asupra infrastructurii civile reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. Între timp, sistemele de apărare antiaeriană rămân în stare de alertă maximă, iar populația este îndemnată să respecte instrucțiunile autorităților și să se adăpostească în timpul alertelor aeriene.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare.
Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post.
„Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja.
El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești.
„Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump.
În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni.
Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice.
Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos.
Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026.
Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor.
Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică.
Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri.
Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice.
„Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare.
Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”.
Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO.
„Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.”
Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”.
Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Rețelele de apă sunt cunoscute sub numele de qanate, potrivit Express. Construite în urmă cu mii de ani, acesta încă mai transportă apa susținând comunitățile din zonele aride. Rețelele subterane ingenioase sunt considerate autostrăzi de apă și realizări inginerești de excepție. Canale subterane antice transportă apa prin peisaje aspre, oferind comunităților o resursă foarte prețioasă atât în trecut cât și în prezent.
Qanatele își au originea în urmă cu peste 3.000 de ani în Persia (Iranul modern) și s-au răspândit în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și chiar în părți ale Chinei. Concepute pentru a aduce apa din lacuri și izvoare montane în zonele aride, qanatele sunt formate din tuneluri cu pantă ușoară care folosesc gravitația. Puțuri verticale sunt săpate de-a lungul tunelului, permițând ventilația, întreținerea și accesul în timpul construcției.
Prin menținerea apei în subteran, se reduce evaporarea în zonele cu deșert și temperaturi ridicate.
De-a lungul istoriei, numeroase comunități s-au bazat pe rețeaua subterană pentru irigații, apă potabilă și creșterea animalelor. Canalele subterane au susținut viața în zone care fără apă nu ar putea fi locuite.
Chiar și în prezent numeroase qanaturi sunt folosite. În Iran, mii de kilometri din aceste tuneluri încă furnizează apă comunităților și fermelor. Asta deși întreținerea rețelelor subterane necesită multă muncă și cunoștințe transmise din generație în generație. Unele qanaturi formează o parte importantă a patrimoniului cultural, reflectând adaptarea oamenilor la climatul extrem.
Cercetătorii au tras concluzia că rețelele nu sunt doar minuni inginerești ci și simboluri ale gestionării durabile a apei. Construcțiile care se întind pe suprafețe uriașe nu au nevoie de pompe și electricitate, bazându-se exclusiv pe gravitație și o planificare inteligentă.
Totodată, cercetătorii studiază qanaturile pentru a găsi soluții la provocările actuale legate de deșertificare. Acestea ar putea fi implementate în regiunile care se confruntă cu deficitul de apă.
Direcția de Informații a Apărării din Ucraina susține că forțele ruse au folosit la începutul acestui an o nouă armă de lovire, identificată drept Geran-5, un vehicul aerian fără pilot cu motor cu reacție, care poate fi încadrat mai degrabă ca rachetă de croazieră decât ca dronă clasică.
Spre deosebire de dronele Shahed, Geran-5 are un design aerodinamic clasic și un motor cu reacție.
Potrivit informațiilor disponibile, Geran-5 are o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de kilometri, un focos de circa 90 de kilograme, o lungime de aproximativ 6 metri și o anvergură a aripilor de până la 5,5 metri.
Alte detalii tehnice nu au fost făcute publice.
Ucrainenii afirmă că noua armă folosește componente comune cu alte drone Geran, inclusiv motoare cu reacție Telefly de fabricație chineză, sisteme de navigație prin satelit Kometa, module de comunicație 3G/4G și echipamente electronice comerciale.
Structura dronei este similară cu cea a dronei iraniene Karrar, testată în 2023 ca platformă de luptă aeriană.
Serviciile de informații ucrainene susțin că Rusia lucrează la o variantă a Geran-5 echipată cu rachete aer-aer R-73, ceea ce ar putea reprezenta o amenințare suplimentară pentru aviația ucraineană.
Moscova ar fi testat anterior și integrarea rachetelor R-60 sau a sistemelor portabile Verba pe alte drone de atac.
