MediaFax.ro

Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei, opunându-se planului Uniunii Europene care ar permite folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.

Planul prevede folosirea a aproximativ 210 miliarde de euro pentru crearea unei linii de credit destinate Kievului. Suma provine în principal din active ale Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa după invazia Ucrainei din 2022.

Într-o declarație comună, consultată de Politico, cele patru state au subliniat că susțin menținerea activelor rusești înghețate pe termen nedeterminat. Ele avertizează însă că acest lucru nu trebuie să ducă automat la folosirea banilor pentru sprijin militar.

„Înghețarea activelor nu echivalează cu dreptul de a le utiliza”, se arată în poziția comună a celor patru țări, care invocă respectarea strictă a dreptului UE și a dreptului internațional.

Statele semnatare cer Comisiei Europene și Consiliului UE să analizeze alternative. Printre opțiuni se numără o linie de credit europeană sau alte mecanisme temporare de sprijin pentru Ucraina. Un astfel de mecanism ar crește povara datoriilor deja ridicate ale Italiei și Franței. De asemenea, ar necesita unanimitate. Aceasta înseamnă că poate fi blocat prin veto de premierul Ungariei, Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale favorabile Kremlinului.

Belgia, care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești înghețate prin depozitarul Euroclear, s-a opus constant planului, invocând riscul unor litigii majore.

Intrarea Italiei în tabăra opoziției complică și mai mult negocierile la nivel european. Fiind a treia cea mai mare economie a UE, poziția Romei face dificilă obținerea unui consens înaintea summitului european, care are loc joi și vineri la Bruxelles.

Contextul este tensionat și de un proces deschis de Banca Rusiei împotriva Euroclear, legat de administrarea activelor înghețate. Recent, UE a decis să prelungească înghețarea acestora pe termen nelimitat, eliminând necesitatea reînnoirii la fiecare șase luni, în pofida obiecțiilor formulate de Ungaria și Slovacia.

Timon Haugan ajunge, astfel, primul în clasamentul general la slalom în actualul sezon. Norvegianul are 195 de puncte.

Loïc Meillard a încheiat pe locul al doilea, la +0.28 secunde, cu timpul total de 1:38.17. Meillard stabilise cel mai bun timp al primei manșe.

Podiumul a fost completat de un alt norvegian, veteranul Henrik Kristoffersen, la +0.34 secunde (1:38.23).

În afara podiumului, italianul Alex Vinatzer a ocupat locul 4, la +1.10 (1:38.99), urmat de norvegianul Oscar Andreas Sandvik, la +1.24 (1:39.13), și de compatriotul său Hans Grahl-Madsen, la +1.31 (1:39.20). Tommaso Sala (Italia) a încheiat pe locul 7, la +1.38, iar austriacul Marco Schwarz a fost al optulea, la +1.59.

Cursa a fost marcată de abandonul favoritului publicului, francezul Clément Noël, care a ieșit din competiție în manșa a doua, ratând șansa unui rezultat important în fața propriilor suporteri.

În clasamentul general al Cupei Mondiale, elvețianul Marco Odermatt conduce, cu 505 puncte. Este urmat de norvegienii Kristoffersen (302p) și Timon Haugan (281p).

Ciucu spune că Primăria Capitalei ar păstra doar patru parcuri monument: Herăstrău, Carol, Cișmigiu și Izvor.

Primarul ales a declarat, al Digi 24, că Primăria Capitalei ar trebui să rămână doar cu parcurile monument. Restul parcurilor de cartier să fie transferate în administrarea sectoarelor.

Ciucu a criticat Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Instituția nu reușește să facă lucruri și să întrețină parcurile, a spus el.

„Din punctul meu de vedere, ALPAB are o foarte proastă capacitate administrativă”, a declarat Ciucu.

El consideră că primarul de sector este mai aproape de cetățeni decât primarul general.

Parcurile Herăstrău, Carol, Cișmigiu și Izvor ar trebui să rămână la Primăria Capitalei. Acestea au condiții mai grele de autorizare și necesită o gestionare specifică.

Parcurile monument necesită evaluarea materialului dendrologic și revitalizare. Trebuie adus material vegetal nou și pământ fertil.

Ciucu a subliniat că are experiență în acest domeniu. El a realizat parcuri de la zero în sectorul 6.

„Știu de unde să o apuc”, a spus primarul general ales. El a dat exemplul Parcului Marin Preda din Giulești sau Parcului Crângași.

Locuitorii se adresau direct primarului de sector, nu celui general. „Am renovat toate parcurile și am creat parcuri noi”, a declarat Ciucu.

Primarul general ales a precizat că transferul parcurilor depinde și de dorința primarilor de sector. Dar consideră că este de bun simț să se întâmple acest lucru.

ALPAB va trebui să se profesionalizeze. Instituția se va concentra pe parcurile pe care și le permite la actuala capacitate. În timp, capacitatea ALPAB va crește.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Belgiei că la 15 decembrie 2025 va avea loc o grevă generală în regiunea Wallonie-Bruxelles. Pe 18 decembrie 2025 este programată o amplă demonstrație de protest a fermierilor în Bruxelles.

Sunt preconizate perturbări semnificative ale traficului rutier și ale transportului feroviar, precum și în funcționarea altor servicii publice.

MAE recomandă cetățenilor români să urmărească informațiile actualizate pe paginile companiilor de transport: belgiantrain.be, stib-mivb.be, letec.be și delijn.be.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele Ambasadei României la Bruxelles: +32 (0) 2 347 5338, +32 (0) 2 344 1658, +32 (0) 2 343 69 35. Apelurile sunt redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS).

Pentru situații dificile cu caracter de urgență, cetățenii pot apela telefonul de permanență al Ambasadei României în Belgia: +32 (0) 497 428 663.

Autoritățile germane au arestat cinci bărbați suspectați că ar fi plănuit un atac cu motivație islamistă asupra unui târg de Crăciun din sudul Bavariei, potrivit Express.

Anchetatorii cred că grupul intenționa să intre cu un vehicul în mulțime, o metodă folosită în atacuri mortale anterioare din Germania.

Poliția i-a reținut pe suspecți vineri, în districtul Dingolfing-Landau, la nord-est de München, în urma unei ample investigații.

Printre cei arestați se numără trei cetățeni marocani în vârstă de 22, 28 și 30 de ani, un cetățean egiptean de 56 de ani, precum și un sirian de 37 de ani.

Procurorii susțin că suspectul egiptean, prezentat de presa germană drept imam al unei moschei locale, ar fi instigat la atac cu scopul de a provoca cât mai multe victime.

Cei trei marocani sunt acuzați că ar fi acceptat să ducă la îndeplinire planul, în timp ce suspectul sirian ar fi încurajat acțiunea.

Toți cei cinci bărbați au fost prezentați sâmbătă în fața unui magistrat, patru dintre ei fiind plasați în arest preventiv pe baza unor mandate formale.

Al cincilea suspect se află în custodie preventivă a poliției, în temeiul Legii atribuțiilor poliției din Bavaria, distinct de detenția penală.

Autoritățile nu au dezvăluit ce târg anume sau momentul exact vizat, precizând însă că amenințarea a fost neutralizată.

Anchetatorii au subliniat că prezumția de nevinovăție rămâne valabilă pe durata investigațiilor.

Ministrul de Interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat cooperarea strânsă dintre serviciile de securitate pentru prevenirea unui incident potențial mortal.

Arestările au loc pe fondul unei vigilențe sporite, după atacuri anterioare asupra târgurilor de Crăciun, inclusiv Magdeburg anul trecut și Berlin în 2016.

Târgurile de Crăciun din Germania atrag anual mulțimi numeroase, ceea ce a determinat întărirea măsurilor de securitate în ultimii ani.

Oficialii au precizat că planul presupus viza sezonul de Crăciun 2025.

Operațiunea a fost coordonată de Parchetul din München și unitatea sa pentru combaterea extremismului, cu sprijinul poliției locale și regionale.

Autoritățile au transmis că nu au fost implicate servicii de informații străine și au refuzat să ofere detalii suplimentare din cauza anchetei în curs.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Spania – Comunitatea Valenciană asupra faptului că Agenția de Stat de Meteorologie (AEMET) și autoritățile regionale au emis o avertizare meteorologică de cod roșu pentru litoralul de nord și de sud al provinciei Valencia, în perioada 14 decembrie 2025, ora 12:00 – 15 decembrie 2025, ora 05:59.

Sunt preconizate precipitații abundente, care pot atinge 180 l/mp în 12 ore, estimându-se un volum de acumulări de peste 250 l/mp pe durata întregului episod meteorologic.

În context, autoritățile spaniole avertizează asupra unui risc major de inundații, viituri rapide și perturbări semnificative ale circulației, cu impact asupra siguranței persoanelor.

Cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasările neesențiale, în special în zonele de litoral și în apropierea cursurilor de apă, să respecte indicațiile autorităților locale și ale serviciilor de protecție civilă și să urmărească informările oficiale transmise de autoritățile spaniole.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Valencia: +34 964 216 171; +34 964 216 172; +34 964 203 331; +34 964 203 234; +34 962 985 644; +34 962 985 278; +34 961 237 364, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Consulatului General al României la Valencia: +34 677 842 467.

MAE recomandă consultarea paginilor web:  https://www.112cv.gva.es/es/, https://valencia.mae.ro, https://www.mae.ro.

Finalul de an găsește Uniunea Europeană într-un moment de maximă tensiune. Liderii europeni se întâlnesc joi la Bruxelles pentru discuții decisive, în care sprijinul pentru Ucraina este în centrul agendei, într-un moment-cheie pentru Europa. Tot acum, Banca Centrală Europeană urmează să stabilească următorii pași în politica monetară, cu impact direct asupra dobânzilor, creditelor și costului vieții pentru europeni.

Summitul începe joi, la Bruxelles, și ar putea continua și vineri, potrivit CNBC. Ajutorul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare ale Europei domină reuniunea liderilor UE. Utilizarea activelor rusești înghețate pentru garantarea unui împrumut de 210 miliarde de euro destinat Kievului va fi în centrul negocierilor.

Discuțiile sunt însoțite de avertismentele NATO. De la Berlin, secretarul general Mark Rutte a transmis că „Europa este următoarea țintă a Rusiei, iar țările NATO sunt deja în pericol”.

De asemenea, relația tensionată cu Statele Unite complică contextul politic. Președintele american Donald Trump a descris recent Uniunea Europeană drept „un grup de națiuni în decădere”, conduse de lideri „slabi”. Declarațiile sale au amplificat neîncrederea dintre Washington și capitalele europene, relațiile dintre cele două părți fiind deja tensionate.

Pe un alt front, UE se află în conflict deschis cu SUA în privința reglementării marilor companii de tehnologie. Regulile europene mai stricte pentru platformele online au atras critici dure din partea administrației americane. Bruxelles-ul a sancționat platforma X și a deschis investigații împotriva Google și Meta pentru modul în care își gestionează conținutul și datele.

În plan economic, atenția se îndreaptă către Banca Centrală Europeană, care își ține joi ultima ședință de politică monetară din acest an. Așteptările pieței indică menținerea ratei dobânzii la 2%. Mesajul transmis de conducerea BCE este unul de stabilitate.

„Ratele sunt într-un loc bun”, a declarat Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor. Alți oficiali ai executivului Băncii Centrale Europene au subliniat că „o schimbare a dobânzilor este puțin probabilă în viitorul apropiat”.

Christine Lagarde, președinta BCE, a precizat că instituția ar putea revizui în sus prognoza de creștere economică pentru zona euro, un semnal că economia ar putea evolua mai bine decât se estima anterior. În septembrie, banca centrală estima o creștere economică de 1,2% pentru zona euro.

Potrivit Poliției Cluj, accidentul a avut loc în jurul orei 00.10 pe DN1 E60, în afara localității Poieni.

Din primele cercetări a rezultat că un autoturism condus de un bărbat de 29 de ani, din localitatea Poieni, care circula înspre localitatea Negreni, a pătruns pe sensul opus de mers, în condiții ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetărilor. Mașina a lovit un ansamblu de vehicule care circula din sensul opus, condus de un bărbat de 50 de ani. În urma impactului, un alt ansamblu de vehicule, condus de un bărbat de 37 de ani, care circula din direcția Oradea înspre Cluj-Napoca, ar fi intrat în coliziune cu primul TIR.

Din nefericire, bărbatul de 29 de ani a fost declarat decedat de către echipajul medical prezent la fața locului.

Testările cu aparatul etilotest a celor doi bărbați de 50 și 37 de ani, au reieșit negative.

În continuare se fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care s-a produs evenimentul.

Un suspect a fost arestat după atacul armat de la Universitatea Brown, în statul Rhode Island, în urma căruia două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite, anunță Daily Mail.

Poliția a confirmat duminică dimineață că o persoană a fost luată în custodie, după o amplă operațiune de căutare desfășurată pe parcursul nopții, care a durat aproape zece ore.

Atacul a avut loc sâmbătă, în jurul orei 16:05, în clădirea de inginerie a universității, un spațiu academic central din campus.

Incidentul s-a produs în plină perioadă de examene de final de semestru, când prezența studenților pe campus era deosebit de ridicată.

Echipajele de intervenție au securizat rapid zona, iar persoanele rănite au fost transportate la spitale din apropiere.

Autoritățile nu au făcut publice identitățile victimelor, în așteptarea informării familiilor.

Poliția statului Rhode Island, alături de forțe locale de ordine, a declanșat o operațiune amplă de căutare a suspectului la scurt timp după atac.

Sâmbătă noaptea, autoritățile au publicat imagini de pe camerele de supraveghere care arătau o persoană de interes mergând pe Waterman Street.

Oficialii nu au confirmat dacă persoana surprinsă în imagini este aceeași cu cea reținută ulterior.

Poliția a confirmat arestarea în jurul orei 6:00, duminică dimineață, precizând că suspectul este în prezent audiat.

Universitatea Brown, instituție de elită din Ivy League, fondată în 1764, are peste 10.000 de studenți.

Universitatea a transmis alerte de urgență, îndemnând studenții să rămână adăpostiți pe durata operațiunii.

Atacurile armate în campusuri universitare private de prestigiu sunt rare, dar continuă să alimenteze îngrijorările la nivel național privind siguranța.

Incidentul readuce în prim-plan dezbaterile despre violența armată în instituțiile de învățământ din Statele Unite.

Autoritățile sunt așteptate să ofere detalii suplimentare, inclusiv despre motivele și eventualele acuzații, în cadrul unei conferințe de presă programate pentru duminică dimineață.

Rusia va obiecta ferm dacă în planul de pace pentru Ucraina vor fi incluse propuneri formulate de Kiev și de partenerii europeni. Declarația a fost făcută duminică de consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, într-un interviu acordat televiziunii ruse. Ușakov a precizat că Moscova nu a văzut încă propunerile.

„Nu am văzut încă propunerile, însă vom obiecta ferm dacă vor fi introduse amendamentele respective. Ne-am făcut poziția foarte clară”, a declarat Ușakov, citat de TASS. El a subliniat că Moscova anticipează elemente incompatibile cu cerințele sale.

Oficialul de la Kremlin a precizat că Rusia este pregătită să respingă „multe prevederi” ale unui eventual plan de pace. Acestea vizează în special statutul teritoriilor aflate în dispută. „Pot exista prevederi complet inacceptabile pentru noi, inclusiv cele care țin de chestiuni teritoriale”, a spus Ușakov.

Întrebat dacă obiecțiile vizează o posibilă zonă demilitarizată în estul Ucrainei, în special în regiunea Donețk, consilierul a răspuns evaziv: „Nu doar despre asta”.

Potrivit acestuia, subiectul teritoriilor a fost discutat intens la Moscova, iar poziția Rusiei este cunoscută de Statele Unite. „Americanii nu doar că sunt la curent, ci și înțeleg poziția noastră. Nu știu ce va fi pus pe hârtie după aceste consultări, dar este puțin probabil să fie ceva pozitiv”, a adăugat Ușakov.

Statele Unite, Ucraina și mai multe state europene discută, în paralel, variante de relansare a negocierilor de pace, după luni de blocaj diplomatic și continuarea confruntărilor militare. Kievul insistă asupra integrității teritoriale și respinge orice cedare de teritorii. Însă Moscova condiționează orice acord de recunoașterea realităților de pe teren și de garanții de securitate.

Înainte chiar ca un nou plan de pace să fie prezentat oficial, avertismentul lansat de Kremlin indică riscul unui nou impas în negocieri.

Un oficial de rang înalt din cadrul forțelor de ordine a confirmat că unul dintre atacatorii implicați în incidentul armat de la Bondi Beach este Naveed Akram, din suburbia Bonnyrigg, situată în sud-vestul orașului Sydney, scrie The Mirror.

Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a precizat că locuința lui Akram din Bonnyrigg este în prezent percheziționată de poliție, în cadrul anchetei aflate în desfășurare.

Autoritățile nu au oferit deocamdată informații suplimentare despre posibilele motive ale atacului sau despre legături ale suspectului cu alte persoane, menționând că operațiunea este încă în curs.

Potrivit Poliției din New South Wales (NSW), cel puțin puțin doi bărbați înarmați au deschis focul la Bondi Beach, duminică seara, în timpul desfășurării unei sărbători evreiești. Zona este intens frecventată, iar operațiunea de securitate este în continuare în desfășurare, scrie ABCNews.

Autoritățile au cerut publicului să evite zona și să respecte toate indicațiile polițiștilor.

Într-un comunicat oficial, poliția a precizat că zece persoane au fost confirmate decedate, printre acestea aflându-se și un bărbat despre care se crede că este unul dintre atacatori.

De asemenea, autoritățile din New South Wales au anunțat că două persoane se află în custodia poliției.

„În acest moment, 11 persoane sunt raportate ca fiind rănite, dintre care două sunt cadre ale poliției”, au transmis autoritățile.

Imagini apărute pe rețelele sociale arată o prezență masivă a forțelor de ordine, ambulanțe și mai multe persoane transportate pe targă.

Persoanele aflate deja în zonă au fost îndemnate să caute adăpost, în timp ce echipele de intervenție au acționat pentru securizarea perimetrului.

Prim-ministrul Anthony Albanese a declarat că scenele de la Bondi Beach sunt „șocante și tulburătoare” și a confirmat că echipele de urgență lucrează pentru a salva vieți.

El a precizat că se află în contact direct cu autoritățile din New South Wales și a îndemnat populația să se bazeze exclusiv pe informațiile oficiale furnizate de poliție.

Violența în spații publice aglomerate este extrem de rară în Australia, mai ales în zone intens supravegheate precum Bondi Beach.

După masacrul de la Port Arthur din 1996, Australia a introdus legi stricte privind armele de foc, reducând semnificativ atacurile armate în masă.

Autoritățile au anunțat că vor oferi actualizări pe măsură ce ancheta avansează.

Polițiștii din orașul Călan, județul Hunedoara, au fost sesizați, vineri, de către o femeie, cu privire la faptul că fiica ei, în vârstă de 17 ani, ar fi întreținut raporturi sexuale cu un bărbat împotriva voinței sale.

Potrivit verificărilor, fapta s-ar fi petrecut joi, când adolescenta s-a întâlnit cu bărbatul în Călan, în urma unor discuții prealabile prin intermediul rețelelor de socializare.

Ulterior, bărbatul se pare că ar fi constrâns minora să întrețină raporturi sexuale cu el, fără consimțământul ei.

A fost înregistrat un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol săvârșit asupra unui minor, iar în urma cercetărilor, s-a stabilit că prezumtivul autor al faptei ar fi un tânăr de 25 de ani, din Hațeg.

În baza probatoriului administrat de polițiștii din Călan, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciul de Investigații Criminale, față de acesta a fost luată măsura reținerii pentru 24 de ore, bărbatul fiind depus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv Deva, urmând a fi prezentat procurorului de caz, cu măsuri corespunzătoare.

Prezența militară a Germaniei pe flancul estic al NATO va fi extinsă odată cu implicarea directă în programul polonez Scutul Estic. Inițiativa urmărește întărirea securității la granițele cu Belarus și regiunea rusă Kaliningrad.

Decizia a fost confirmată oficial de cele două state. Cooperarea include misiuni de natură tehnică, concentrate pe infrastructura defensivă. Trupele Bundeswehr vor efectua lucrări de inginerie militară. Printre acestea se numără „pregătirea pozițiilor defensive, săparea de tranșee, instalarea de sârmă ghimpată și construirea de obstacole antitanc”.

Un reprezentant al Ministerului german al Apărării, citat de Politico, a precizat că misiunea „nu este clasificată drept desfășurare de luptă”, nefiind un pericol pentru militari. Din acest motiv, nu este necesară aprobarea specială a Bundestagului, parlamentul federal al Germaniei. Unitățile germane vor ajunge în Polonia în al doilea trimestru al anului 2026 și vor rămâne până la finalul lui 2027.

Implicarea în Scutul Estic se adaugă unei cooperări militare deja consolidate între Germania și Polonia. Berlinul a sprijinit anterior apărarea poloneză prin dislocarea de sisteme antiaeriene Patriot și prin prezența unor unități ale forțelor aeriene germane pe teritoriul polonez. Noua etapă este văzută ca un pas suplimentar pentru „întărirea capacităților defensive de-a lungul granițelor estice ale NATO”.

Lansat de Polonia în 2024, programul „Scutul Estic”, presupune investiții majore în fortificații, sisteme de supraveghere și obstacole antitanc. Este considerat unul dintre cele mai ample proiecte defensive ale Europei Centrale din ultimii ani.

Amenzile pentru difuzarea muzicii rusești în restaurante, pub-uri și alte unități de alimentație publică din Ucraina ar putea fi majorate semnificativ. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Oleksandr Sanchenko, șeful subcomisiei pentru industria muzicală din cadrul Parlamentului ucrainean. Sanchenko, care este totodată șeful Asociației Ucrainene a Evenimentelor Muzicale, a declarat că actualele sancțiuni sunt simbolice și nu îi împiedică pe proprietarii de localuri să ignore interdicția.

„Chiar dacă vine poliția, amenda este de 170 de hrivne. Pentru localurile mari aceasta e ca și nimic. Pot plăti 170 de hrivne în fiecare oră și să continue”, a explicat el pentru Interfax-Ukraine.

Potrivit oficialului, parlamentarii lucrează în prezent la soluționarea unor „nuanțe birocratice”. O decizie în acest sensurmează să fie adoptată anul viitor. „Vom veni cu o decizie anul viitor”, a precizat Sanchenko.

Acesta a subliniat necesitatea stabilirii unei proceduri clare de control și aplicare a sancțiunilor. El spune că amenzile trebuie să fie suficient de mari pentru a avea un efect real de descurajare.
„Amenda ar trebui să fie de peste 50.000 de hrivne, astfel încât localurile să se teamă cu adevărat să facă acest lucru”, a adăugat el. Suma reprezintă aproximativ 1200 de euro.

Inițiativa este susținută și de instituția responsabilă de protecția limbii de stat. În august 2023, fostul comisar pentru protecția limbii ucrainene, Taras Kremin, și-a exprimat sprijinul pentru înăsprirea sancțiunilor. Acestea au în vedere strict utilizarea conținutului muzical rusesc care este interzis în Ucraina.

Este interzisă difuzarea publică a muzicii interpretate de artiști ruși sau de cei care susțin deschis agresiunea Rusiei. De asemenea, sunt vizate producțiile din industria culturală rusă contemporană incluse pe listele oficiale de conținut interzis.

Nu sunt impuse restricții asupra muzicii clasice ruse, precum cea a lui Ceaikovski, în educație sau în spațiul privat. De asemenea, este permisă audierea muzicii rusești în spațiul privat și a artiștilor ruși care au condamnat războiul și nu se află sub sancțiuni.

Poliția încă lucra duminică dimineața pentru a evacua studenții din clădirile campusului, întrucât autorul împușcăturilor era încă în libertate, a afirmat Paxson.

„Poliția din Providence a recomandat să rămână închis campusul nostru. Este o scenă activă a poliției, iar prioritatea este să asigurăm siguranța tuturor”.

Paxson a oferit și informații actualizate despre răniți. Unul dintre ei a fost tratat și externat din spital. În ceea ce privește studenții care se află încă în spital, șase dintre ei sunt în stare critică, dar stabilă, unul este în stare critică și unul este în stare stabilă.

Toate examenele care urmau să aibă loc duminică vor fi reprogramate, se arată în mesaj.

„Vreau să mulțumesc tuturor membrilor comunității noastre pentru fiecare gest de bunătate, pentru fiecare umăr pe care ne putem sprijini și pentru fiecare gest de sprijin pe care știu că îl vom primi în următoarele ore și zile, pe măsură ce lucrăm împreună ca comunitate pentru a fi alături unul de celălalt”, a adăugat Paxson.

Un atac armat în clădirea de inginerie a Universității Brown a omorât cel puțin două persoane, iar alte opt sunt rănite, a declarat, sâmbătă, primarul din Providence, în timp ce autoritățile caută un suspect.

Sâmbătă seara, Piața Habima din Tel Aviv a devenit din nou centrul nemulțumirii publice față de guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Aproximativ 1.500 de persoane au participat la un protest anti-guvernamental. Manifestații mai mici au avut loc simultan la Ierusalim, Haifa și în alte localități din Israel.

Demonstranții au cerut în mod explicit ca președintele Isaac Herzog să nu acorde grațierea premierului în procesele de corupție aflate încă pe rol, potrivit The Times of Israel.

Soarta lui Ran Gvili, ultimul ostatic decedat al cărui trup se află încă în Fâșia Gaza, s-a aflat în prim-planul protestului. Fotografia acestuia a devenit un simbol al eșecului autorităților de a aduce toți ostaticii acasă.

„Luptăm astăzi pentru că Ran Gvili este încă în Gaza”, a declarat Kalanit Sharon, una dintre organizatoarele protestului și coordonatoarea Pink Front. „Acestea sunt valorile pe care am fost crescuți să le apărăm”. Mișcarea civică folosește protestul cultural și activismul public pentru a cere responsabilitate și a critica deciziile guvernamentale.

Discursurile au vizat și responsabilitatea politică pentru atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Protestatarii continuă să ceară înființarea unei comisii de anchetă de stat care să analizeze eșecurile ce au precedat atacul. „Va fi un stat evreiesc, democratic și sigur sau unul mesianic și extremist?”, au întrebat în piață reprezentanți ai grupului de rezerviști „Frații de Arme”. Gruparea este alcătuită în mare parte din rezerviști ai armatei israeliene și organizează proteste pentru apărarea democrației și tragerea la răspundere a guvernului.

„Fiecare ostatic ucis este un act de acuzare”, a spus una dintre protestatare, al cărei frate a murit în captivitatea Hamas. „Ei sfințesc moartea, noi sfințim viața – sunt chiar cuvintele lui Netanyahu. Și totuși, deciziile lui au permis moartea”, a afirmat ea.

Însă, cel mai tensionat moment al protestului a fost legat de informațiile potrivit cărora s-ar fi discutat o posibilă grațiere a premierului în schimbul acceptării unei comisii de anchetă. Tatăl unei tinere ucise, din armata israeliană, Eyal Eshel, a criticat dur această propunere, spunând că o grațiere ar însemna o ștergere a responsabilității pentru eșecurile care au dus la tragedie. „Nu va exista nicio grațiere pentru ziua de 7 octombrie. Nu pentru cei care au eșuat atât de grav!”

„Netanyahu nu cere o grațiere și nu o merită. Cere să rămână la putere, fără controale și echilibre. Președintele Herzog ar fi trebuit să respingă imediat o asemenea solicitare”, au transmis manifestanții.

Israelul a fost zguduit în 2023 de ample proteste săptămânale împotriva reformei judiciare propuse de guvern. Demonstrațiile, care au adus sute de mii de oameni în stradă, s-au oprit după ce atacul Hamas din 7 octombrie.

Protestele au fost reluate ulterior, de această dată cu accent pe recuperarea ostaticilor. Într-un final, toți ostaticii în viață au fost eliberați în urma unui armistițiu negociat de SUA. Însă recuperarea trupurilor celor decedați a întârziat, menținând tensiunea publică. Ran Gvili este singurul ostatic al cărui trup nu a fost încă recuperat. Autoritățile israeliene susțin că au transmis mediatorilor numele unor teroriști din Jihadul Islamic Palestinian, care ar putea cunoaște locul înhumării sale.

Președintele SUA Donald Trump a promis o ripostă fermă împotriva ISIS după ce un atac mortal în Siria a ucis doi soldați ai armatei SUA și un interpret civil american, relatează FoxNews.

Atacul a avut loc sâmbătă într-o zonă instabilă, în apropierea granițelor cu Irakul și Iordania.

Potrivit oficialilor americani, militarii desfășurau o misiune de contact cu un lider-cheie, parte a operațiunilor în curs împotriva ISIS.

Un atacator solitar afiliat ISIS a deschis focul, ucigând doi militari americani și un interpret civil, înainte de a fi neutralizat de forțe partenere.

Alți trei soldați au fost răniți și evacuați cu elicopterul la garnizoana al-Tanf pentru îngrijiri medicale.

Președintele Trump a declarat că militarii răniți se recuperează și că starea lor este stabilă.

Vorbind înainte de plecarea de la Casa Albă către meciul de fotbal Army–Navy, Trump a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

Ulterior, el a publicat un mesaj pe Truth Social, avertizând că „va exista o ripostă foarte serioasă” dacă forțele americane vor fi atacate din nou.

Trump a descris ambuscada drept un atac direct al ISIS într-o zonă periculoasă a Siriei, care nu se află sub control guvernamental deplin.

El a adăugat că președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, este „extrem de furios și tulburat” de acest incident.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat că atacul a avut loc în timpul unei misiuni de sprijinire a eforturilor de combatere a terorismului.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că atacatorul a fost ucis de forțe aliate la scurt timp după incident.

Identitățile soldaților căzuți nu sunt făcute publice până la finalizarea notificării familiilor.

În luna iunie, aproximativ 1.500 de militari americani se aflau încă în Siria, număr ce ar urma să scadă semnificativ până la sfârșitul anului.

Statele Unite au intervenit militar în Siria în 2014 pentru a împiedica ISIS să își stabilească un califat teritorial.

Polițiștii brăileni au fost sesizați prin apel 112 de către un bărbat de 32 de ani, din comuna Mircea-Vodă, cu privire la faptul că doi copii ai au fost răniți în urma exploziei unei petarde.

Copiii au 8 și 11 ani și ar fi aprins o petardă pe stradă, iar în urma exploziei acesteia au suferit leziuni la nivelul mâinilor.

Cei doi copii au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Polițiștii le transmit părinților recomandări importante: nu permiteți copiilor să dețină sau să folosească petarde sau alte articole pirotehnice, indiferent dacă par inofensive. Riscul de accidentare este ridicat, mai ales în cazul minorilor. Acestea sunt interzise prin lege. Copiii trebuie supravegheați permanent, în special în perioada sărbătorilor, când astfel de materiale circulă mai frecvent în comunități. Nu cumpărați și nu tolerați achiziționarea de articole pirotehnice ilegale, care pot provoca leziuni grave, arsuri, traumatisme sau chiar pierderea degetelor.

„Discutați deschis cu cei mici despre pericolele reale ale petardelor, explicându-le, pe înțelesul lor, consecințele grave pe care le pot avea aceste „jocuri”. Reamintim faptul că doar persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deține și utiliza numai articole din categoria F1, considerate cu risc scăzut. În această categorie intră obiecte precum artificiile de brad, bețișoarele bengale, jerbele de mici dimensiuni, granulele scânteietoare, pocnitorile pentru petreceri sau cele cu confetti. Un moment de neatenție poate duce la urmări grave, ce pot necesita spitalizare și pot afecta sănătatea copilului pe termen lung”, spun polițiștii.

Poliția Dolj a transmis că accidentul a avut loc la ora 3.33, pe DN 55 A, în localitatea Poiana Mare.

Polițiștii au stabilit faptul că un tânăr, de 19 ani, din comuna Piscu Vechi, în timp ce conducea un autoturism pe DN 55 A, din direcția Tunarii Vechi către Calafat, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, a pierdut controlul direcției de deplasare, a părăsit drumul și s-a izbit de un cap de pod.

În urma impactului, autoturismul a fost proiectat în gardul unui imobil.

În urma accidentului, tânărul de 19 ani a murit, iar o adolescentă de 16 ani, pasageră în autoturism, a necesitat îngrijiri medicale, fiind transportată la spital.

În cauză, poliţiştii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, cercetările fiind continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Rocket Lab a plasat cu succes pe orbită un satelit japonez destinat testării tehnologiilor spațiale, marcând un moment important în parteneriatul său în expansiune cu Japonia, scrie Space.

Misiunea „RAISE and Shine” a decolat la ora 22:09 (ET), pe 13 decembrie, continuând ritmul record de lansări al companiei în 2025.

Lansarea a fost realizată cu ajutorul rachetei Electron, înaltă de 18 metri, de la complexul de lansare Rocket Lab din Noua Zeelandă.

Programată inițial pentru 6 decembrie, misiunea a fost amânată cu șapte zile pentru efectuarea unor verificări tehnice suplimentare și teste ale sistemelor.

„RAISE and Shine” reprezintă prima misiune contractată direct de Rocket Lab cu Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA).

Zborul face parte dintr-un acord ce prevede două lansări, a doua fiind o misiune de tip rideshare programată pentru începutul anului viitor.

Rocket Lab are o prezență solidă în Japonia, realizând până în prezent peste 20 de lansări pentru clienți comerciali japonezi.

La aproximativ 54,5 minute după decolare, Electron a lansat cu succes satelitul Rapid Innovative Payload Demonstration Satellite-4 (RAISE-4) al JAXA.

Satelitul a fost plasat pe o orbită circulară la aproximativ 540 de kilometri deasupra Pământului, conform planului de misiune.

RAISE-4 va testa opt tehnologii experimentale dezvoltate de companii private, universități și institute de cercetare din Japonia.

Aceste teste desfășurate pe orbită urmăresc accelerarea inovației și reducerea riscurilor pentru viitoare misiuni spațiale și aplicații comerciale.

Misiunea a reprezentat cea de-a 19-a lansare a Rocket Lab în 2025, depășind recordul anual anterior de 16 lansări stabilit în 2024.

Șaisprezece dintre lansările din acest an au fost misiuni orbitale, iar trei au fost zboruri suborbitale HASTE dedicate testării tehnologiilor hipersonice.