Experimentul a avut loc la Geneva, unde oamenii de știință au transportat aproximativ 100 de antiprotoni într-un camion special echipat, transmite Associated Press. Particulele au fost plasate într-o capsulă tehnologică avansată, menținută în vid și stabilizată cu ajutorul unor magneți supraconductori răciți la temperaturi extreme.
Antiprotonii sunt particule de antimaterie care, dacă intră în contact cu materia obișnuită, se anihilează instantaneu și eliberează energie. Din acest motiv, transportul lor este considerat extrem de delicat. Cercetătorii au efectuat o călătorie de test de aproximativ 30 de minute pentru a verifica dacă particulele pot fi transportate fără să scape din capcana magnetică.
Cum funcționează transportul antimaterieiAntiprotonii sunt păstrați într-un dispozitiv special numit „capcană transportabilă de antiprotoni”. Acesta este un container de aproximativ o tonă, proiectat pentru a menține particulele suspendate în vid. Magneții supraconductori din interior sunt răciți până la aproximativ minus 269 de grade Celsius, aproape de zero absolut, pentru a menține stabilitatea particulelor. Sistemul este conceput astfel încât antimateria să rămână izolată chiar și în cazul vibrațiilor sau frânărilor camionului.
Testul este primul pas într-un proiect mai amplu care vizează transportul antimateriei de la CERN către alte centre de cercetare. Unul dintre obiectivele pe termen lung este trimiterea antiprotonilor către Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf, Germania. Universitatea se află la aproximativ opt ore de mers cu mașina. Cercetătorii spun că laboratorul german ar putea oferi condiții mai bune pentru studiul antimateriei, deoarece activitatea intensă de la CERN produce interferențe magnetice care pot afecta experimentele.
De ce este importantă antimateriaAntimateria este unul dintre cele mai misterioase elemente ale fizicii moderne. Pentru fiecare particulă din univers există, teoretic, o antiparticulă cu sarcină opusă. Când materia și antimateria intră în contact, ele se anihilează și produc energie. Studierea acestui fenomen îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine structura universului și de ce materia domină cosmosul.
CERN este în prezent singurul loc din lume unde antiprotonii pot fi produși, stocați și studiați în mod sistematic, în cadrul instalației cunoscute sub numele de „Antimatter Factory”.
În scrisoarea deschisă transmisă marți presei de specialitatea, Asociația Energia Inteligentă își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intenția de adoptare a unei Ordonanței de Urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză.
„Proiectul nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți”Este vorba de proiectul – publicat luni seara de Ministerul Energiei după anunțul de dimineață al Guvernului prin care s-au prefațat măsurile – prin care se propune declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
„În forma actuală, considerăm că acest act normativ nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor și nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți. Dimpotrivă, există riscul ca intervențiile propuse să distorsioneze funcționarea pieței și să creeze dezechilibre semnificative în lanțul de aprovizionare”, de arată în documentul semnat de Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Potrivit analizei AEI, măsurile propuse nu oferă beneficii concrete și sustenabile pentru consumatori și acestea vor fi anulate de creșterile viitoare de preț în doar câteva zile, iar intervențiile administrative asupra pieței pot descuraja importurile și distribuția eficientă a produselor petroliere, astfel că există un risc real de apariție a unor disfuncționalități majore în aprovizionare, care ar putea conduce la penurie de motorină și benzină în lunile următoare, așa cum a precizat luni Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.
„Într-un context economic deja marcat de incertitudine, considerăm esențial ca orice intervenție guvernamentală să fie fundamentată pe analize solide, consultări reale cu actorii din industrie și evaluarea atentă a impactului pe termen mediu și lung”, se arată în scrisoarea transmisă.
În acest sens, AEI solicită:
„Considerăm că stabilitatea pieței de carburanți este un element esențial pentru economia națională și pentru bunăstarea cetățenilor. Orice decizie care poate genera perturbări majore trebuie tratată cu maximă responsabilitate”, a transmis Dumitru Chisăliță, exprimându-și deschiderea la dialog și colaborare instituțională pentru identificarea celor mai bune soluții.
AEI: Iluzia blocării creșterii prețurilor și pericolul penurieiExpertul Dumitru Chisăliță subliniază, în analiza atașată, că într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator.
„În realitate însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe – și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie”, arată președintele AEI, care aduce calcule în susținerea poziției sale:
Ce este, de fapt, marjă comercială și de ce contează
„Marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare.
În România, marja brută tipică în anul 2025 este de cca. 0,10 – 0,70 lei/litru (1% – 7% din prețul final.
Sursa: AEI
Așadar, profitul real este extrem de mic. În unele cazuri, vorbim de 2–30 bani pe litru.
Ce se întâmplă când plafonezi marja la 50%Aplicând scenariul propus de autorități, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor.
Sursa: AEI
Astfel măsura propusă privind plafonarea nu reduce profitul – îl elimină și îl transformă în pierdere.
Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit
Orice piață funcționează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun.
În cazul carburanților:
Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă țară 0,10 – 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil volumele se mută din România
Nu toți pleacă, dar pleacă cei care contează marginalAfirmația „furnizorii vor abandona România” este exagerată. Realitatea este mai subtilă și mai periculoasă:
Problema este că acești jucători marginali sunt cei care aduc flexibilitate și volum suplimentar.
Lecția plafonării în EuropaCazul Ungariei este exemplul perfect de manual economic cum plafonarea adduce penurie:
a) Cererea a crescut artificial
b) Oferta a scăzut
c) Sistemul a devenit fragil
d) Final inevitabil
Concluzia este că nu pleacă toți – pleacă exact cei care mențin echilibrul pieței
Franța nu a impus formal o plafonare a marjei, dar a făcut ceva echivalent, a forțat reduceri de preț și a menținut presiune politică asupra distribuitorilor.
În paralel, rafinăriile erau afectate de greve. Rezultatul? Marjele au fost comprimate exact în momentul în care costurile creșteau și riscurile erau mai mari. Distribuitorii nu au plecat din piață. Au făcut ceva mai subtil, au redus fluxurile. Transporturile au devenit mai rare, livrările mai selective. Sistemul, deja tensionat, a început să se golească.
În câteva săptămâni, imaginea era clară:
Nu pentru că „nu exista petrol”, ci pentru că nu mai exista motivație suficientă să fie distribuit la acele prețuri.
În Marea Britanie nu a existat o plafonare clasică, dar combinația de:
a creat exact același efect.
Lanțul logistic — deja fragil — a început să funcționeze la limită.
Distribuitorii nu mai aveau spațiu de manevră financiar. Orice perturbare devenea critică.
Când a apărut șocul (lipsa de șoferi, panic buying), sistemul a cedat imediat:
A fost dovada că nu ai nevoie de o plafonare explicită — este suficient ca marja să fie prea mică.
Spania a ales o cale diferită: subvenții pentru consumatori. Pe hârtie, nu era plafonare. În realitate, însă, mecanismul a mutat presiunea pe distribuitori.
Aceștia trebuiau:
Pentru jucătorii mari, acest lucru era gestionabil. Pentru distribuitorii mici, a devenit rapid o problemă de supraviețuire. Lichiditatea a dispărut. Costurile curente nu mai puteau fi acoperite în timp real.
Rezultatul nu a fost o criză imediată, ci un semnal clar:
Adică exact începutul procesului care duce la penurie.
În Italia, statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze și să o limiteze indirect prin presiune și reglementare. Distribuitorii au reacționat imediat.
Nu au dispărut, dar au transmis un semnal clar, dacă marja este împinsă prea jos, sistemul nu mai funcționează.
Au apărut:
Piața nu a intrat în penurie, dar a ajuns la limita la care orice șoc extern ar fi declanșat-o.
Diferența esențială între importul de țiței și cel de motorină
Țițeiul prezintă un flux rigid cu contracte pe termen lung și rafinării integrate . Aspect care face ca acesta să nu plece odată cu plafonarea marjelor.
Motorina fiind produs finit, are un flux flexibil cu tranzacționare zilnică și redirecționare rapidă, se mută imediat unde e profit
Imediat după plafonare un importator nu „abandonează” piața peste noapte. El face 3 lucruri: reduce volumele și aduce doar strict necesarul, elimină riscul și nu mai face importuri speculative și selectează piața prin prioritizarea țărilor mai profitabile
Rezultatul nu dispare imediat oferta – dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni.
De ce asta este periculos pentru RomâniaRomânia depinde de importuri motorină. Dacă importurile scad cu 10–20% și cererea rămâne constantă atunci apare tensiune în lanțul de aprovizionare, diferențe regionale și lipsuri temporare
Descompunerea riscului pe cauze (Ormuz +. plafonare). Procentele sunt contribuții aproximative la riscul total estimat anterior de AEI
Sursa. AEI
Intervenția statului prin plafonarea adausului nu face decât să aducă o amânare a plății prețului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie
Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor și limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ține combustibilul în țară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurența și crește dependența de jucători mari
Paradoxul economic exact în momentul în care marfa devine rară și competiția globală crește, România reduce marjele și scade atractivitatea pieței
Plafonarea marjelor NU produce un colaps imediat. Dar produce ceva mai periculos: eroziunea lentă a ofertei. Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piață mai rigidă și dependență de câțiva actori
Iar în condiții de stres global, această fragilitate va devenii criză”, potrivi analizei lui Dumitru Chisăliță.
Pentru arbitrul Letexier, aceasta va fi a patra partidă a „tricolorilor” pe care o conduce la centru.
În precedentele meciuri, România a înregistrat două victorii și un rezultat de egalitate.
Primul joc arbitrat de arbitrul francez a fost Lituania – România 1-2, disputat pe 11 octombrie 2018.
Ulterior, acesta a condus partida România – Irlanda de Nord 1-1, din 4 septembrie 2020.
Cel mai recent meci al naționalei României arbitrat de Letexier a fost Israel – România 1-2, disputat pe 18 noiembrie 2023, rezultat care a consfințit calificarea „tricolorilor” la turneul final EURO 2024.
Naționala României va juca împotriva Turciei pe Beșiktaș Park, de la ora 19:00. În cazul unei victorii, va disputa finala play-off-ului în deplasare, în Slovacia sau Kosovo, pe 31 martie, de la ora 21:45.
Polițiștii BCCO și procurorii DIICOT Iași fac marți șase percheziții domiciliare în județele Suceava și Ilfov, într-o cauză privind constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulaţie de valori străine falsificate și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Din cercetări a reieșit că, în luna octombrie 2025, patru persoane, trei cetățeni români și un cetățean italian, ar fi constituit, în județul Suceava, o grupare de criminalitate organizată specializată în falsificare de monedă.
În perioada octombrie – noiembrie 2025, persoanele în cauză ar fi procurat, din străinătate, o cantitate însemnată, de ordinul sutelor de kilograme, de hârtie specială pentru producerea de bani falși.
Ulterior, liderul grupului infracțional organizat, un cetățean român, ar fi cumpărat aparatură performantă pentru inițierea unei imprimerii clandestine într-o locație din zona rurală a județului Suceava.
Prinși în SofiaPotrivit polițiștilor, italianul este cunoscut la nivel internațional cu preocupări legate de falsificarea de bani, rolul acestuia în cadrul grupării infracționale organizate fiind de a-i instrui pe ceilalți membri cu privire la producerea banilor falși, precum și de a facilita, prin intermediul conexiunilor infracționale din străinătate, procurarea de instrumente sau materiale în vederea producerii de bani falși, precum și punerea în circulație a acestora pe teritoriul României sau teritoriul altor state.
Suspecții ar fi vizat crearea unor legături infracționale în Bulgaria, care a adoptat recent moneda euro, sens în care s-ar fi deplasat în mai multe rânduri în țara vecină.
Luni, persoana de origine italiană, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați în Sofia, în timp ce ar fi deținut și transportat aproximativ 1.200.000 de euro falși. În acest context a fost descoperită și cantitatea de 1 kilogram de cocaină, drog de mare risc.
Până acum, la una dintre locații, a fost descoperită „o fabrică de bani” amenajată într-un imobil aflat în construcție.
Au fost descoperite și ridicate imprimante, diferite componente electronice, hârtie specială pentru imprimarea bancnotelor și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro.
Audierile în acest caz vor avea loc la sediul DIICOT Iași.
Într-un comunicat publicat, marți, compania precizează că mersul trenurilor nu se va schimba, cel intrat în vigoare rămâne valabil.
Trenurile operate CFR vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora 03:00, care va deveni ora 04:00.
După ora 04:00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând, însă, ora oficială de vară.
Trenurile de noapte aflate în circulație după ora 3:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04:00 – 05:00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
În ceea ce privește cursele internaționale, duminică, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
Pentru mai multe informații despre circulația trenurilor, călătorii se pot informa la numerele de telefon publicate pe CFR Călători, dar și pe cfr.ro., acolo unde se regăsesc tabelele de informare din București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța, actualizate în timp real, precum și pe portalul cfrcalatori.ro, la secțiunea de trafic intern. Eventual, călătorii pot să ceară informații și de la personalul CFR din stații.
Iranul a lansat marți dimineață noi rachete către Israel, la câteva ore după declarațiile președintelui american Donald Trump privind discuții „foarte bune” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe cu Statele Unite. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „nu există negocieri”, acuzând Washingtonul că încearcă să manipuleze piețele financiare și energetice, scrie Euronews.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a confirmat că anumite mesaje au fost transmise prin intermediul unor state mediatoare. El a subliniat totuși că nu au avut loc discuții oficiale.
Ultimatumul lui Trump privind strâmtoarea OrmuzPreședintele american Donald Trump a impus anterior Iranului un ultimatum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Inițial, Washingtonul a acordat Teheranului un termen de 48 de ore pentru a opri atacurile și a permite reluarea traficului maritim. În caz contrar, a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Ulterior, Trump a anunțat că prelungește termenul cu încă cinci zile. El a susținut că administrația sa poartă discuții cu „o persoană de rang înalt” din Iran.
Lovituri asupra infrastructurii energetice iranienePresa iraniană a relatat că două instalații energetice au fost lovite în urma unor atacuri aeriene. Potrivit agenției Fars, o lovitură ar fi vizat infrastructura de gaze naturale din orașul Isfahan. O alta ar fi afectat o conductă de gaz care alimentează centrala electrică Khorramshahr. Până în prezent, nici Israelul, nici Statele Unite nu au revendicat oficial aceste atacuri.
În paralel, armata israeliană a anunțat că a efectuat noi atacuri aeriene asupra unor cartiere din sudul Beirutului. A fost vizată infrastructura grupării Hezbollah. Avioane de luptă israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine deasupra capitalei libaneze, în timp ce forțele israeliene au continuat confruntările cu militanți Hezbollah în sudul Libanului. Presa de stat libaneză a raportat cel puțin șapte raiduri aeriene în suburbiile sudice ale orașului.
Piețele financiare reacționează la tensiuniDeclarațiile lui Trump privind posibile negocieri au adus temporar calm pe piețele financiare. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,1%, în timp ce Dow Jones și Nasdaq au înregistrat creșteri de aproximativ 1,4%. În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril. Totuși, evoluțiile din regiune rămân extrem de volatile, iar investitorii continuă să urmărească îndeaproape evoluția conflictului.
Potrivit estimărilor recente, războiul a provocat deja peste 1.500 de victime în Iran și peste 1.000 în Liban. În Israel au fost raportate cel puțin 15 decese, iar 13 militari americani au murit în incidente legate de conflict.
Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China, care în 2024 și 2025 a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian, potrivit datelor analizate de Reuters.
Operațiune amplă de cartografiereÎn octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei și a revenit în zonă în mai 2025. În martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct-cheie pentru comerțul maritim.
Oficial, nava efectua studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Totuși, lucrări științifice arată că a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Experți navali și oficiali ai Marinei SUA spun că astfel de date ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și să le detecteze pe cele ale adversarilor.
Dong Fang Hong 3 face parte dintr-o operațiune mai largă, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. Reuters a analizat documente oficiale și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic.
Deși cercetările au și scopuri civile, unele vizează zone de pescuit sau perimetre unde China are contracte de explorare minerală, ele au și o componentă militară, au declarat nouă experți în război naval consultați de Reuters.
Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul mării deplasându-se înainte și înapoi. Datele de urmărire arată astfel de tipare pe suprafețe extinse din cele trei oceane.
Aceste informații sunt importante atât pentru operarea submarinelor, cât și pentru detectarea lor.
Focus pe zone strategiceDatele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, inclusiv în jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și în Oceanul Indian rute esențiale pentru comerțul și importurile sale de energie.
Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, precum apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și pe rute din Oceanul Indian, esențiale pentru comerț și importurile sale de energie.
Autoritățile chineze susțin că sistemele monitorizează clima și condițiile oceanice, însă oficiali din provincia Shandong au afirmat că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.
Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat că China și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”. El a adăugat că această colectare de informații reprezintă „o preocupare strategică”.
Conform proiectului Cărții Albastre a diplomației japoneze, analizat de Reuters înainte de adoptarea oficială, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi va redefini relația cu China ca fiind una „strategică” și „reciproc avantajoasă”, marcând o scădere de la statutul de „una dintre cele mai importante”.
Schimbarea este rezultatul unei perioade mai tensionate dintre cele două state care a fost marcată de mai multe incidente diplomatice.
Printre acestea se numără controalele impuse de China asupra exporturilor de metale rare, incidentele militare, inclusiv fixarea țintei prin radar asupra aeronavelor japoneze, dar și presiunile crescute în jurul Taiwanului.
Un punct de cotitură a avut loc în luna noiembrie a anului trecut. Șefa guvernului de la Tokyo, Sanae Takaichi, anunțase că o intervenție militară a Chinei asupra Taiwanului ar atrage o ripostă din partea Japoniei.
Ca răspuns, China a reintrodus restricții asupra importurilor de fructe de mare din Japonia, a descurajat călătoriile cetățenilor săi în această țară și a anunțat limitări asupra exporturilor de metale rare.
Într-un discurs susținut recent în parlament, Takaichi a avertizat asupra „coerciției” exercitate de China și a amenințărilor economice și de securitate tot mai mari, inclusiv din partea Rusiei și Coreei de Nord, parteneri ai Chinei.
Analiza, citată de Euronews, a comparat nivelul pensiei medii cu costul de trai pentru o persoană singură în 39 de țări europene, incluzând state membre ale Uniunii Europene, țări candidate, state din EFTA și Regatul Unit. Calculul exclude cheltuielile pentru chirie, care ar face diferențele și mai mari. Rezultatele arată o variație semnificativă: pensiile pot acoperi de la doar 22% din costul vieții în Georgia până la 225% în Luxemburg.
Țările în care pensiile depășesc costul viețiiÎn unele state europene, pensiile sunt semnificativ mai mari decât cheltuielile de bază. Luxemburgul se află pe primul loc, unde pensia medie anuală este de aproximativ 28.790 de euro, în timp ce costul vieții este estimat la 12.791 de euro. Astfel, pensia depășește de peste două ori cheltuielile. Situații similare se întâlnesc și în alte țări din Europa de Vest și Nord:
În plus, pensiile depășesc 150% din costul vieții în Islanda, Norvegia, Germania, Belgia, Austria, Franța, Olanda și Suedia.
Țări în care pensiile acoperă doar la limită costurileÎn unele state europene, pensiile reușesc să acopere costurile de bază, dar cu un surplus foarte mic. Acestea includ Elveția, Irlanda, Regatul Unit, Polonia, Cehia și Grecia, unde pensiile reprezintă între 103% și 131% din costul vieții.
În peste jumătate dintre țările analizate, pensiile nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale unei persoane. În unele state, pensiile acoperă între 80% și 95% din costul vieții, precum Slovenia, Slovacia, Estonia, Portugalia, Muntenegru, Lituania, Croația și Ungaria. În alte cazuri, diferența este mult mai mare. Cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în:
În aceste țări, pensiile nu acoperă nici măcar jumătate din costurile de trai.
România în comparație cu restul EuropeiÎn România, pensia medie de stat acoperă doar o parte din costurile de trai, potrivit datelor analizate în raportul Moorepay. Nivelul pensiilor se situează sub pragul necesar pentru a acoperi integral cheltuielile de bază ale unei persoane, excluzând chiria, ceea ce plasează țara în categoria statelor europene unde pensionarii trebuie adesea să se bazeze pe alte surse de venit sau pe sprijinul familiei. Situația reflectă diferențele economice dintre Europa de Vest și Europa de Est, unde sistemele de pensii sunt în general mai puțin generoase, iar puterea de cumpărare a pensionarilor este mai redusă.
Un decalaj regional evidentAnaliza evidențiază un contrast clar între regiunile Europei. În Europa de Nord și de Vest, sistemele de pensii oferă, în general, un nivel de venit suficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază. În Europa Centrală, pensiile oferă o acoperire moderată, în timp ce în Europa de Est și în Balcani ele acoperă doar o parte din costurile de trai.
Potrivit datelor OECD, aproximativ două treimi din veniturile persoanelor de peste 65 de ani din Europa provin din pensii publice. Experții spun că diferențele sunt legate în mare parte de nivelul general de dezvoltare economică și de structura sistemelor de pensii din fiecare țară. În unele state, veniturile pensionarilor sunt completate frecvent de sprijinul familiei sau de alte surse de venit.
Incendiul a avut loc la rafinăria Valero din Port Arthur, situată la aproximativ 145 de kilometri est de orașul Houston.
„A fost o explozie, da, dar suntem bine; toată lumea e bine. Serviciile de intervenție încearcă să stingă focul cât mai repede posibil”, a declarat primarul din Port Arthur, Charlotte M. Moses, citată de Associated Press.
Autoritățile au emis un avertisment cetățenilor din partea de vest a orașului, cerându-le să rămână în case până la transmiterea unui semnal oficial de siguranță.
Avertismente similare au fost transmise și pe rețelele sociale, unde cetățenii au fost sfătuiți să evite activitățile în aer liber, să țină ferestrele și ușile închise și să urmeze instrucțiunile oficialilor.
Rafinăria Valero are aproximativ 770 de angajați și o capacitate de procesare de circa 435.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și kerosen.
Explozia are loc pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Orientul Mijlociu. Marți, cotațiile Brent au crescut cu la 102.84 dolari pe baril și West Texas Intermediate (WTI), a crescut la 91.20 dolari pe baril.
Potrivit informațiilor oficiale publicate pe site-ul muzeului, instituția va fi închisă în prima și a doua zi de Paște, așa cum se întâmplă în fiecare an.
În restul perioadei, programul revine la normal, însă cu un orar extins odată cu sezonul cald.
Se trece la programul de varăOdată cu venirea sezonului cald, muzeul funcționează după programul de vară, care permite accesul vizitatorilor pentru mai mult timp pe parcursul zilei.
Astfel, expoziția în aer liber poate fi vizitată, în general, între orele 09:00 și 19:00, de marți până duminică, în timp ce lunea programul este mai scurt.
Și spațiile interioare, precum sălile de expoziții, funcționează după un program de vară, cu intervale extinse, de regulă între 10:00 și 18:00, de miercuri până duminică.
Accesul vizitatorilor, diferențiat pe porțiProgramul diferă ușor și în funcție de intrare. Porțile principale de pe Șoseaua Kiseleff sunt deschise zilnic, în timp ce accesul prin alte puncte, precum cele din Parcul Herăstrău, este disponibil mai ales în weekend, în sezonul de vară.
Cei care vor să viziteze muzeul în perioada Paștelui trebuie să țină cont de zilele în care instituția este închisă, dar și de faptul că, imediat după sărbători, programul de vară permite vizite mai lungi și mai flexibile.
Muzeul rămâne unul dintre cele mai populare obiective culturale din București, mai ales în sezonul cald, când spațiul în aer liber devine principala atracție pentru turiști și localnici deopotrivă.
Deputații germani, inclusiv cei ai AfD, au acces la o bază de date care conține mii de documente ale UE, inclusiv note de la reuniuni sensibile ale ambasadorilor, unde sunt stabilite pozițiile statelor membre pe teme precum sprijinul pentru Ucraina, scrie Politico.
Accesul AfD la documente UE stârnește îngrijorări„Problema este că avem un partid, AfD, în privința căruia există suspiciuni justificate că ar putea transmite informații către China sau Rusia”, a declarat Anton Hofreiter, deputat al Verzilor și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
Aceste suspiciuni influențează modul în care sunt purtate discuțiile sensibile, diplomații luând tot mai des în calcul riscul scurgerilor de informații.
Ungaria a fost acuzată în weekend că ar fi transmis Moscovei informații despre discuții confidențiale ale liderilor UE, acuzații pe care ministrul ungar de Externe le-a catalogat drept „fake news”.
Statele UE se întâlnesc deja în grupuri mai restrânse, din cauza temerilor că unele țări „mai puțin loiale” ar putea transmite informații sensibile către Kremlin, a spus un oficial european.
Un alt diplomat a subliniat că statele membre sunt tot mai prudente în schimbul de informații sensibile, invocând atât „factorul ungar”, cât și „factorul AfD”.
AfD neagă că ar transmite informații către Rusia sau China. „Nu comentăm acuzații nefondate”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului parlamentar AfD.
Un sistem vulnerabilSpre deosebire de alte parlamente naționale, toți deputații și consilierii lor din Bundestag au acces la EuDoX, o bază de date care conține mii de documente ale UE, de la note de informare pentru summituri ministeriale până la rezumate ale unor reuniuni confidențiale între ambasadori. Sistemul a fost creat ca o garanție împotriva abuzului de putere executivă, o preocupare majoră în Germania, având în vedere trecutul nazist.
Mai mulți parlamentari germani consideră că accesul AfD reprezintă un risc de securitate.
„Apropierea aparentă a AfD de Putin, contactele dintre numeroși parlamentari AfD și ambasada Rusiei, vizitele lor la Moscova, preluarea narativelor de propagandă rusească și încercările deliberate de a obține informații legate de securitate prin întrebări parlamentare provoacă nopți nedormite tuturor celor care sunt profund preocupați de securitatea țării”, a declarat Roland Theis, parlamentar conservator din partidul cancelarului german Friedrich Merz și membru al Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
AfD a respins acuzațiile și în trecut. La începutul lui 2025, un fost consilier al eurodeputatului AfD Maximilian Krah a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Chinei.
Partida este programată miercuri de la ora 20.00 în BT Arena și contează pentru prima etapă din Top 8-ul Ligii Adriatice. Meciul a fost amânat după ce ambele echipe au fost angrenate în Cupele interne la data inițială.
Va fi pentru a treia oară în stagiunea 2025-2026 și pentru a șaptea oară la general când clujenii îi vor întâlni pe sloveni într-un meci oficial. Înaintea duelului de miercuri, din Liga Adriatică, cele două formații s-au mai întâlnit doar în EuroCup. U-BT a câștigat primele două dueluri, ambele disputate în stagiunea 2022-2023. Cedevita și-a luat revanșa în sezonul următor al competiției, iar anul acesta s-a impus din nou în dublă-manșă, 87-93 în BTarena, respectiv 86-80 la Ljubljana.
O victorie și două înfrângeri pentru U-BTLa fel ca în cazul echipei clujene, Cupa internă este ultimul trofeu câștigat de sloveni. Succesul a venit pe 20 februarie 2026, după 99-78 cu Krka.
De asemenea, la fel ca și U-BT, formația din capitala Sloveniei s-a oprit în sferturile de finală ale BKT EuroCup. Echipa pregătită de Zvezdan Mitrovic a fost eliminată de JL Bourg, scor 83-79, într-un meci în care Adam Mokoka, fostul jucător al clujenilor, a fost cel mai bun marcator al francezilor, cu 20 de puncte.
U-BT a cedat în primele două dueluri din Top 8, contra formațiilor Steaua Roșie Belgrad, scor 85-97, respectiv Buducnost VOLI Podgorica, scor 94-89. și s-a impus în deplasarea de la KK Bosna BH Telecom, scor 90-93. De cealaltă parte, echipa din Ljubljana a deschis Top 8-ul cu o victorie în fața puternicei formații BC Dubai, scor 93-80, fiind învinsă ulterior de Partizan Belgrad, 86-70, pe terenul sârbilor. Apoi, Cedevita s-a deplasat la Aleksandrovac, pentru confruntarea cu echipa gazdă, Igokea m:tel. Bosniecii, aflați pe ultima poziție în Top 8, au reușit să se impună cu 81-77.
Despărțite de o victorieÎn urma acestor rezultate, cele două adversare de miercuri sunt despărțite de o singură victorie în clasamentul Top 8-ului. Cedevita e pe locul 5, cu 12 succese și 7 înfrângeri, în timp ce U-BT e pe locul 6, ultimul care duce în Play-Off, cu 11 victorii și 8 eșecuri.
După disputarea celor opt etape, primele 6 echipe se vor califica automat în Play-Off. Locurile 7 și 8 vor merge în Play-In, unde vor mai veni primele două clasate din Play-Out (locul 9 și locul 10). Echipa de pe locul 7 va juca împotriva echipei de pe locul 8, învingătoarea calificându-se în sferturi, alături de celelalte 6 echipe. Pierzătoarea va juca împotriva câștigătoarei dintre cele două echipe venite din Play-Out (locul 9 și locul 10), pentru ultimul loc care duce în Play-Off.
În faza Play-Off-ului, meciurile se vor disputa după sistemul „cel mai bun din 3 partide”, iar împerecherea se va face în funcție de clasament, prima clasată urmând să întâlnească ultima echipă calificată, a doua clasată pe penultima, a treia pe a șasea și a patra pe a cincea. Primele patru clasate vor avea avantajul terenului propriu în faza sferturilor de finală. Detalii despre formatul semifinalelor și al finalei va fi anunțat ulterior de către organizatorii competițiie.
„Sorin Grindeanu merge săptămâna aceasta la Bruxelles unde va trebui să le spună Socialiștilor Europeni – familia politică europeană din care și PSD face parte – dacă dorește o guvernare serioasă, cu Ilie Bolojan prim-ministru, sau o guvernare antieuropeană PSD–AUR. Sunt sigur că Socialiștii Europeni nu vor fi de acord cu o guvernare PSD–AUR”, a scris Siegfried Mureșan, marți, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Cu o zi în urmă, luni, Grindeanu anunța că va merge la Bruxelles pentru consultări cu Socialiștii Europeni, precum António Costa, dar și alții. Grindeanu a precizat că le va prezenta situația politică din România la zi.
Deși bugetul de stat a fost aprobat, Grindeanu nu renunță la înlocuirea lui Bolojan. Cu toate acestea, liderul PSD a precizat că toate variantele vor fi luate în calcul, de la menținerea actualei coaliții, până la trecerea în opoziție, și până la alegeri anticipate, deși șansele sunt mici.
Liderul a insistat, luni, că nicio decizie nu a fost luată și că se va hotărî în urma consultărilor cu membrii partidului pe regiuni, dar și la consultarea finală din 20 aprilie.
Cu toate acestea, vinerea trecută, Grindeanu afirma, la fel cum a făcut-o și în alte rânduri, că PSD nu va face alianță cu AUR.
Programul se numește „Højskolen” și este inspirat din modelul școlilor populare pentru adulți, o instituție tradițională în sistemul educațional danez. Formatul a fost împărțit în patru episoade, ultimul fiind difuzat duminică. La reality show au participat liderii tuturor celor 12 partide cu reprezentare parlamentară, inclusiv premierul Mette Frederiksen, arată Il Post.
Deși este o premieră pentru Danemarca, formatul se bazează pe un concept lansat în Belgia în 2024, intitulat „Het Conclaaf”.
24 de ore fără telefoane și fără consilieriRegulile emisiunii au fost concepute pentru a încuraja interacțiuni mai spontane între politicieni. Participanților li s-a interzis să folosească telefoane mobile sau să fie însoțiți de consilieri politici. Liderii au petrecut împreună o zi într-o școală pentru adulți. Acolo au participat la activități comune, au luat masa împreună și au discutat în privat despre teme politice sensibile.
În unele momente, aceștia au fost invitați să discute în perechi într-un spațiu asemănător unui „confesional”, unde au abordat subiecte controversate pentru partidele lor.
Momente virale din reality showProgramul a devenit rapid subiect de discuție nu atât pentru declarațiile politice, cât pentru situațiile neobișnuite în care au fost puși liderii. Printre momentele comentate s-a numărat un schimb de replici la masă între premierul Mette Frederiksen și liderul partidului populist de dreapta, Morten Messerschmidt, despre rețeta pentru „spaghetti bolognese”. Discuția a avut și o dimensiune politică. În campania electorală precedentă, Frederiksen promisese că toți danezii își vor putea permite un astfel de fel de mâncare, ca simbol al controlului inflației. Promisiunea a fost criticată ulterior de adversarii politici.
Un alt moment remarcat a fost conversația dintre liderul stângii ecologiste, Pelle Dragsted, și liderul partidului Alianța Liberală, Alex Vanopslagh, despre pasiunea lor comună pentru karate. Cei doi se antrenează împreună în clubul de karate al parlamentului danez.
Un mesaj de unitate într-un context tensionatCreatorii formatului au urmărit și să transmită o imagine mai instituțională a politicii, punând accent pe dialogul dintre lideri. Programul a fost difuzat într-un moment în care politica daneză este marcată de un sentiment relativ de unitate națională, generat de tensiunile internaționale legate de Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.
Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind posibilitatea anexării Groenlandei au fost respinse pe scară largă de spectrul politic danez.
Alegeri anticipate în DanemarcaPremierul Mette Frederiksen a convocat alegeri anticipate cu aproximativ șapte luni înainte de termenul normal. Se întâmplă într-un moment în care popularitatea guvernului a crescut. Social-democrații conduși de Frederiksen sunt creditați în sondaje cu aproximativ 20% din intențiile de vot și conduc o coaliție formată din mai multe partide, inclusiv Venstre și formațiunea centristă Moderaterne.
Campania electorală s-a concentrat în mare măsură pe securitatea națională și politica externă, teme mai rar dominante în politica daneză, dar amplificate de tensiunile geopolitice recente.
Atacul a avut loc fără avertisment și a lovit o zonă din afara suburbiilor sudice ale Beirutului, unde armata israeliană emisese anterior avize de evacuare, potrivit AP.
Imaginile care circulă online au arătat cel puțin un apartament dintr-o clădire cuprinsă de flăcări.
Tot marți dimineața, atacurile israeliene au lovit mai multe zone din sudul Libanului, inclusiv o benzinărie aparținând companiei Amana din Rashidieh, lângă orașul portuar Tyre, trimițând un nor de foc puternic în aer.
Israelul a atacat în repetate rânduri stațiile de alimentare cu combustibil din Amana de la reaprinderea conflictului cu Hezbollah pe 2 martie, acuzându-le că fac parte din „infrastructura economică” a grupării, care îi poate susține activitățile militare.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, și prima doamnă Cilia Flores, în vârstă de 69 de ani, au fost capturați de armata americană pe 3 ianuarie, în urma unei operațiuni militare americane dramatice în Caracas. Aceștia vor apărea pentru a doua oară în fața unui tribunal federal joi. Nicolas Maduro este acuzat de facilitarea traficului internațional de droguri, potrivit Le Figaro.
„Vom vedea un președinte suplu și atletic, care face mișcare în fiecare zi”, a asigurat fiul său, Nicolas Maduro Guerra, cunoscut sub numele de „Nicolasito” (Micul Nicolas), congresman. „Ne mobilizăm astăzi, luni, pentru că joia aceasta are loc audierea președintelui Nicolas Maduro și a lui Cilia Flores, care sunt ținuți ostatici în Statele Unite, și cerem eliberarea lor”, a declarat „Nicolasito”.
„Se descurcă foarte bine, sunt puternici, foarte bine, cu multă energie, cu multă forță”, a adăugat congresmanul în declarații pentru postul de televiziune pro-guvernamental Telesur. Maduro Guerra a declarat că este convins că tatăl său își va dovedi nevinovăția.
Audierea de joi are ca scop principal rezolvarea problemelor procedurale, înainte de începerea oricărei proceduri de fond.
Închis – la fel ca soția sa – la Centrul Metropolitan de Detenție (MDC) din Brooklyn, o închisoare federală cunoscută pentru condițiile sale insalubre și managementul defectuos, Nicolas Maduro este singur într-o celulă, fără acces la internet sau ziare.
Prețul țițeiului Brent a revenit marți, depășind din nou 100 de dolari pe baril, după o scădere de peste 10% în ziua precedentă, cauzată de decizia lui Donald Trump de a amâna noi atacuri împotriva Iranului și de anunțul său privind discuțiile cu Teheranul, potrivit Le Figaro.
Marți dimineață, în Asia, prețul țițeiului Brent din Marea Nordului a crescut cu 2,9%, ajungând la 102,84 dolari, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), indicele de referință american, a crescut cu 3,5%, ajungând la 91,20 dolari.
Președintele american, care sâmbătă a promis că va distruge infrastructura electrică a Iranului dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în termen de 48 de ore, a surprins pe toată lumea acordând cinci zile suplimentare.
„Am plăcerea să anunț că Statele Unite ale Americii și națiunea iraniană au avut, în ultimele două zile, schimburi foarte pozitive și fructuoase privind o rezolvare completă și totală a ostilităților noastre din Orientul Mijlociu”, a scris Trump luni dimineață pe Truth Social într-un mesaj scris în întregime cu majuscule.
Ofițerul neidentificat a fost transportat cu elicopterul Poliției Parcurilor SUA la un spital din zonă, a declarat Vito Maggiolo, ofițer de informații publice pentru Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din DC, potrivit AP.
Ofițerul a fost împușcat în umăr și se află în stare gravă, dar stabilă, potrivit unui oficial al forțelor de ordine care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să discute public despre această problemă. Autoritățile au identificat un suspect, dar persoana nu se află în arest, a declarat oficialul.
Poliția parcurilor din SUA a confirmat într-un e-mail că ofițerul se afla „într-o stare care nu-i pune viața în pericol”.
Poliția a declarat că împușcăturile au avut loc în cadranul sud-estic al districtului, aproape de granița cu Maryland.
Oficialii federali au declarat că ajută la anchetă.
„Am vorbit cu primarul Bowser și cu șeful poliției Carroll și am fost informată despre împușcături”, a declarat procurorul general Pam Bondi într-o postare pe rețeaua X.
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat în propria sa postare pe X că „se roagă pentru ofițerul de poliție împușcat în Washington, DC. FBI sprijină activ ancheta alături de partenerii noștri din domeniul aplicării legii și îi va aduce pe cei responsabili în fața justiției”.
Cel puțin trei persoane au fost ucise și 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporijia, în centrul și sudul Ucrainei, potrivit autorităților regionale, relatează Le Figaro.
În Poltava, șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a raportat pe Telegram cel puțin doi morți și 11 răniți într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube clădirilor rezidențiale și unui hotel.
În Zaporijia, șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram un „atac masiv combinat cu rachete și drone rusești”. „Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”, a scris el.
Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin doi morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a dezastrului și fără a stabili o legătură cu războiul în curs.
