„Dacă pot salva 7.000 de oameni pe săptămână de la moarte, cred că este destul de… Vreau să încerc să ajung în rai, dacă este posibil, pentru că am auzit că nu mă descurc prea bine. Sunt chiar pe nivelul de jos. Dar dacă voi putea ajunge în rai, acesta va fi unul dintre motive”, a spus Trump.
Întrebată la Casa Albă dacă Trump glumea sau a fost serios, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă Karoline Leavitt a spus: „Cred că președintele a vorbit serios. Cred că vrea să ajungă în Rai – așa cum, sper, ne dorim cu toții”.
După summit-ul cu Putin din Alaska și apoi întâlnirea cu Zelenski și cu liderii europeni de la Casa Albă, Trump a reușit să obțină promisiunea că Putin și Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală.
Articolul Trump dorește pacea din Ucraina deoarece vrea să „ajungă în rai” apare prima dată în Mediafax.
Decizia, relatează Associated Press, vine în contextul în care administrația Trump intensifică presiunea asupra cartelurilor din America Latină, acuzate de introducerea în SUA a fentanilului și altor substanțe ilicite. Trump a cerut Mexicului, condus de Claudia Sheinbaum, o cooperare mai strânsă în lupta antidrog, dar aceasta a respins ideea unei intervenții americane pe teritoriul mexican, invocând respectarea suveranității.
În februarie, Washingtonul a desemnat mai multe grupări criminale din Mexic, Venezuela și America Centrală drept organizații teroriste străine – o clasificare de regulă rezervată structurilor precum Al-Qaida sau Statul Islamic.
Venezuela a reacționat dur la acuzațiile SUA. Ministrul de externe Yvan Gil a declarat că „acuzațiile de trafic de droguri dezvăluie eșecul politicilor Washingtonului în regiune”, în timp ce președintele Nicolás Maduro a acuzat SUA de „amenințări reînnoite la adresa păcii Venezuelei” și a anunțat mobilizarea a peste 4,5 milioane depersoane pe întreg teritoriul țării.
Tensiunile sunt amplificate de decizia recentă a administrației Trump de a dubla la 50 de milioane de dolari recompensa pentru arestarea lui Maduro, acuzat de narcoterorism și colaborare cu cartelurile pentru traficul de cocaină și fentanil.
Articolul Trei distrugătoare trimise în largul Venezuelei de către SUA, pentru combaterea traficului de droguri apare prima dată în Mediafax.
Kayle Bates, în vârstă de 67 de ani, a fost declarat mort la ora 18.17, după ce i s-au administrat trei injecții cu medicamente la închisoarea statală din Florida, în baza unui mandat de execuție semnat de guvernatorul republican Ron DeSantis.
A fost a zecea condamnare la moarte executată de statul Florida în 2025, extinzând recordul statului pentru execuții într-un singur an. În luna următoare sunt planificate încă două execuții.
De când Curtea Supremă a Statelor Unite a reinstaurat pedeapsa cu moartea în 1976, cel mai mare număr anual de execuții din Florida a fost de opt, în 2014.
Bates a fost condamnat pentru crimă de gradul întâi, răpire, jaf armat și tentativă de agresiune sexuală în cazul uciderii lui Janet White, pe 14 iunie 1982, în Bay County, în Florida Panhandle. Bates a răpit-o pe White de la biroul de asigurări unde lucra, a dus-o într-o pădure din spatele clădirii, a încercat să o violeze, a înjunghiat-o mortal și i-a smuls un inel cu diamant de pe unul dintre degete, potrivit documentelor judiciare.
Articolul Bărbat din Florida, executat pentru uciderea în 1982 a unei femei răpite apare prima dată în Mediafax.
Eemeli Peltonen, în vârstă de 30 de ani, care era deputat al Partidului Social-Democrat, se pare că s-a sinucis în clădire și a fost găsit marți dimineață, potrivit presei locale.
„Era un membru foarte iubit al comunității noastre și ne va lipsi profund. O viață tânără s-a sfârșit mult prea devreme”, a declarat Tytti Tuppurainen, președintele grupului parlamentar social-democrat, într-un comunicat.
Deși parlamentul se află în vacanța de vară, toate activitățile politice oficiale au fost suspendate de premierul Petteri Orpo pentru restul zilei.
Poliția a fost chemată la Parlament marți, la ora 11.06. Polițiștii au declarat că nu se suspectează nicio infracțiune.
Moartea lui Peltonen a fost confirmată aproximativ trei ore mai târziu într-o scurtă declarație parlamentară.
Peltonen, care reprezenta regiunea sudică Uusimaa, se afla la primul mandat ca membru al parlamentului, fiind ales în 2023.
Articolul Finlanda: Un politician a murit în parlamentul din Helsinki apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Le Figaro, numărul exact de decese atribuite valului de caniculă care a afectat țara între 3 și 18 august se ridică la 1.149, potrivit sistemului de monitorizare a mortalității.
În luna iulie, aproximativ 1.060 de decese au fost atribuite de acest sistem caniculei, o creștere de peste 50% față de iulie 2024.
Valul de căldură care tocmai s-a încheiat în Spania, în timpul căruia s-au înregistrat temperaturi de până la 45°C în sudul țării, a complicat considerabil munca pompierilor și a soldaților care luptă împotriva incendiilor de vegetație.
Articolul Spania: Peste 1.100 de decese atribuite valului de căldură din ultimlele 16 zile apare prima dată în Mediafax.
Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a declarat la Aleph News că, dintre cele 36 de dosare deschise împotriva miniștrilor de-a lungul istoriei Direcției Naționale Anticorupție, 14 s-au încheiat cu condamnări definitive, reprezentând aproximativ 38%, conform moderatoarei Sorina Matei, potrivit Gândul.
Procurorul șef a subliniat că DNA a fost foarte atent în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului. Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide.
„Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că din 36 de miniștri din toată istoria DNA-ului, doar 14 au fost condamnați, condamnări definitive, mai sunt 5 pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag la Aleph News.
Articolul DNA: 14 din 36 de miniștri au condamnări definitive în istoria Direcției apare prima dată în Mediafax.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis un mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea prin care informează cetățenii despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, și să adopte măsuri de protecție.
Durata estimată a alarmei aeriene este de aproximativ 90 de minute, a informat ISU Tulcea.
„Facem apel la calm și readucem aminte cetățenilor că nu teritoriul României este vizat de atacurile Federației Ruse și rugăm populația să respecte măsurile de siguranță transmise de autoritățile române, să citească cu atenție mesajele pe care le primesc din partea acestora, să nu intre în panică și să anunțe la numărul 112 orice situație de urgență ori să solicite ajutor dacă au nevoie”, transmit autoritățile.
Articolul Tulcea: Mesaj Ro-Alert cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din aer apare prima dată în Mediafax.
Afirmând că a discutat cu prim-ministrul Norvegiei, liderul ucrainean a spus: „Europa nu a fost niciodată atât de unită în jurul Ucrainei”.
„Suntem încrezători că pacea poate fi fiabilă și durabilă, iar garanțiile de securitate sunt cheia pentru aceasta”, a mai spus el.
Declarația lui Zelenski vine după discuțiile de la Washington, care au fost complet diferite de cele din februarie, când a vizitat Casa Albă.
Având în vedere că Donald Trump a afirmat că vor fi oferite garanții de securitate, declarația lui Zelenski este mai optimistă decât multe dintre cele de până acum, scriu jurnaliștii britanici.
Cu doar două zile în urmă, Zelenski avertiza: „Este esențial ca Europa să rămână la fel de unită ca în 2022”.
Articolul Zelenski: Europa nu a fost niciodată atât de unită apare prima dată în Mediafax.
Răducanu și Alcaraz (Marea Britanie-Spania) au pierdut cu 4-2 4-2 partida cu perechea Pegula-Draper (SUA-Marea Britanie).
Răducanu și Alcaraz au salvat patru mingi de meci, dar au pierdut în cele din urmă.
Perechea Pegula-Draper va juca în sferturile de finală cu perechea câștigătoare a partidei Olga Danilovic/Olga Danilovic-Mirra Andreeva/Daniil Medvedev.
Tot marți, în semifinală s-a calificat perechea Iga Swiatek/Casper Ruud.
Articolul Perechea Răducanu-Alcaraz, eliminată în proba de dublu mixt de la US Open apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au scos la iveală dinți fosilizați în regiunea Afar din Etiopia, care ar putea aparține unei specii de hominieni încă neidentificate, scrie Smithsonian Magazine.
Datată între 2,6 și 3 milioane de ani în urmă, descoperirea aduce noi indicii asupra unei perioade puțin înțelese din evoluția umană, sugerând că cel puțin patru linii de hominieni coexistau în estul Africii.
O fereastră către un capitol lipsă al evoluțieiFosilele, care includ dinți de la o specie Homo timpurie și Australopithecus, acoperă un gol de 500.000 de ani din arhiva fosilă.
Această perioadă coincide cu declinul Australopithecus afarensis, reprezentat de faimoasa „Lucy”, și apariția genului Homo.
Cercetătorii afirmă că descoperirea oferă dovezi rare că speciile timpurii de Homo au coexistat cu Australopithecus în urmă cu aproximativ 2,6 milioane de ani.
O posibilă nouă specie de AustralopithecusDinții de Australopithecus diferă semnificativ de speciile cunoscute, precum A. afarensis și A. garhi, ceea ce îi face pe oamenii de știință să sugereze existența unei noi specii.
Totuși, rămășițele nu prezintă trăsături unice definitorii, motiv pentru care nu a fost stabilită încă o clasificare oficială.
Studiul, publicat în revista Nature, identifică situl drept Ledi-Geraru, deja cunoscut pentru descoperiri de fosile timpurii de Homo.
Implicații pentru evoluția umanăDacă ipoteza se confirmă, descoperirile arată că hominieni distincți (Homo timpuriu, Paranthropus, A. garhi și noul Australopithecus de la Ledi-Geraru) au trăit simultan în estul Africii.
Acest lucru susține ideea că evoluția umană nu a urmat o linie dreaptă, ci un proces ramificat, cu multiple specii care trăiau în același timp și își împărțeau resursele.
Astfel de interacțiuni ar fi putut contribui la adaptările evolutive care, în final, au favorizat apariția Homo sapiens.
Articolul Dinți fosilizați descoperiți în Etiopia ar putea aparține unei specii necunoscute de hominieni apare prima dată în Mediafax.
Statele Unite au trimis trei nave de război echipate cu rachete ghidate în apele din apropierea Venezuelei, a confirmat un oficial al Departamentului Apărării.
Conform AP, distrugătoarele USS Gravely, USS Jason Dunham și USS Sampson urmează să ajungă în zonă în perioada următoare, în cadrul unei misiuni de mai multe luni menite să sprijine operațiunile antidrog.
Decizia vine pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump pentru utilizarea armatei americane în lupta împotriva cartelurilor, pe care le consideră responsabile de traficul de fentanil și de violența din comunitățile americane.
În februarie, administrația republicană a desemnat organizația venezueleană Tren de Aragua, gruparea MS-13 din El Salvador și mai multe carteluri mexicane drept organizații teroriste străine, alături de anunțul unei recompense de 50 de milioane de dolari pentru prinderea președintelui Nicolás Maduro.
Guvernul venezuelean a respins acuzațiile Washingtonului, ministrul de externe Yvan Gil calificându-le drept dovada „lipsei de credibilitate” a SUA și un semn al „eșecului politicilor sale în regiune”.
Președintele Maduro a anunțat mobilizarea a peste 4,5 milioane de membri ai milițiilor populare pentru apărarea țării. „Imperialismul și-a pierdut mințile și amenință pacea Venezuelei”, a spus liderul de la Caracas.
Articolul Statele Unite trimit trei distrugătoare în largul Venezuelei pentru a combate cartelurile de droguri apare prima dată în Mediafax.
După summitul de la Casa Albă care a adus un angajament mai ferm din partea SUA privind garanțiile de securitate, liderii europeni caută să valorifice oferta lui Trump și să plaseze Kievul într-o poziție mai puternică înaintea unei posibile întâlniri între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, informează Bloomberg.
Europa discută despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în UcrainaLiderii europeni s-au reunit marți pentru a discuta un plan ce prevede trimiterea de trupe britanice și franceze în Ucraina, în cadrul unui acord de pace.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, discuțiile s-au concentrat pe dimensiunea și amplasarea contingentelor. În jur de zece state ar fi pregătite să trimită militari în țara devastată de război, au precizat aceleași surse, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg.
Totuși, natura sprijinului american rămâne neclară.
„Când vine vorba de securitate, ei sunt dispuși să trimită trupe la sol”, a declarat Trump pentru Fox News. „Noi suntem dispuși să-i ajutăm cu diverse lucruri, mai ales – probabil prin aer, pentru că nimeni nu are capabilitățile pe care le avem noi, pur și simplu nu au. Dar nu cred că va fi o problemă”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat ulterior că Trump înțelege importanța garanțiilor de securitate pentru asigurarea unei păci durabile.
Oficiali militari europeni urmează să se întâlnească în zilele următoare cu omologii americani pentru a detalia „garanții de securitate solide și pentru a pregăti desfășurarea unei forțe de stabilizare dacă ostilitățile se vor încheia”, a anunțat guvernul britanic într-un comunicat.
La discuții vor participa comandantul suprem al NATO în Europa, precum și șefii apărării din statele membre, au precizat surse familiare cu subiectul.
Scepticism privind un acord de paceDeși liderii europeni au salutat întâlnirea de la Casa Albă, mai mulți oficiali rămân sceptici în privința perspectivei unui acord de pace și dacă aceste garanții de securitate ar fi suficiente pentru a-l descuraja pe Putin.
Kremlinul, care cere ca Ucraina să cedeze controlul asupra unor teritorii din est, a respins ferm perspectiva desfășurării de trupe NATO pe teritoriul ucrainean.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a propus anterior un sistem de garanții de securitate pentru Ucraina similar cu cel al NATO, care ar oferi Kievului angajamente solide de apărare colectivă, fără a presupune aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Luni, la Washington, ea a declarat că aceasta este una dintre propunerile care vor fi discutate între aliați.
Articolul Liderii europeni vor să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, cu sprijinul SUA. Franța și Marea Britanie conduc inițiativa apare prima dată în Mediafax.
Israelul este așteptat să transmită până vineri răspunsul său la un nou plan de încetare a focului în Gaza, acceptat de Hamas, scrie The Guardian.
Propunerea, considerată aproape identică cu un cadru anterior sprijinit de SUA, vine pe fondul unei presiuni internaționale și interne tot mai mari asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu de a pune capăt războiului devastator, care a făcut peste 62.000 de victime palestiniene.
Planul de încetare a focului și schimbul de prizonieriÎncetarea focului propusă pentru 60 de zile ar presupune ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre cei 20 de ostatici israelieni rămași, precum și trupuri, în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni.
Deși Hamas și-a redus unele cerințe, inclusiv privind zona tampon de securitate, Israelul a insistat public asupra unui acord complet, nu parțial.
Relatările sugerează că planul este foarte apropiat de o inițiativă anterioară propusă de fostul trimis special al SUA, Steve Witkoff.
Mediere internațională și preocupări umanitareȘeful Mossad, David Barnea, a vizitat recent Qatarul, alimentând speculațiile că negocieri neoficiale sunt în desfășurare.
Egiptul și Qatarul, în calitate de mediatori, au declarat că „mingea este acum în terenul Israelului”.
Între timp, ONU a avertizat asupra foametei generalizate din Gaza, provocată de restricțiile Israelului asupra ajutorului umanitar, calificând criza drept rezultat direct al politicii guvernamentale.
Tensiuni politice în IsraelNetanyahu este prins între presiunile interne și cele externe. Aliații de extremă dreapta amenință cu prăbușirea fragilei sale coaliții dacă acceptă un armistițiu, în timp ce protestele masive cer un acord pentru eliberarea ostaticilor.
Analiștii observă schimbările de poziție ale premierului și sugerează că presiunea SUA sau nemulțumirea publică tot mai mare l-ar putea obliga să accepte.
Experții avertizează că respingerea planului riscă să amplifice condamnările internaționale și sancțiunile, agravând instabilitatea politică din Israel.
Articolul Israelul, sub presiune să răspundă până vineri la propunerea Hamas pentru încetarea focului apare prima dată în Mediafax.
Un proiect prezentat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii prevede blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului. De asemenea, acesta prevede suspendarea concursurilor de angajare.
Ministerul Muncii a prezentat în dezbatere proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice.
Proiectul a fost întocmit „având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, (…) ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente”.
„În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 505 și 506 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația detașării funcționarilor publici pe o funcție publică din categoria înalţilor funcţionari publici, respectiv pe o funcție publică de conducere aferentă conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, precum si adjuncții acestora.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) prevederile art. 506 privind transferul în interesul serviciului se pot aplica în situația funcționarilor publici aflați în preaviz în condițiile art. 519 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în proiect.
Acesta prevede că procedurile de transfer aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate de prevederile legale în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea transferului.
„În termen de 10 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a dispune, în condițiile legii, prin act administrativ, încetarea detașării personalului contractual.
(3) De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență conducătorii autorităților și instituțiilor publice în care se află detașat personal contractual, au obligația de a decide dacă salariații în cauză își pot continua activitatea în autoritatea sau instituția publică respectivă și dispun, după caz, demersurile legale pentru realizarea transferului în interes de serviciu al acestora pe posturile vacante pe care au fost detașați anterior, cu încadrarea în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, se mai arată în proiect.
De asemenea, se fac precizări și în ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul la stat.
„Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, societăţilor/companiilor naţionale, ai societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, ai regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, ai societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și ai autorităților de reglementare, căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii, inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția suspendării plății pensiei”, mai prevede proiectul.
Totodată, proiectul spune că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2026, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice,indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.
„Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante cuprinse în anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 298/2025 privind aprobarea Planului de recrutare a funcţionarilor publici şi a Planului de promovare în funcţii publice de conducere, pentru perioada 2025-2026. Concursurile aflate în curs de desfășurare pentru care s-a afișat rezultatul verificărilor eligibilității candidaților/selecției dosarelor candidaților anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează în condițiile reglementate în vigoare la data publicării anunțului privind organizarea concursului”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii.
Articolul Proiect care prevede blocarea transferurilor și detașărilor, în dezbatere publică apare prima dată în Mediafax.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți că Anthony Albanese va fi „amintit ca un politician slab”, acuzându-l de trădare și de abandonarea comunității evreiești din Australia, pe fondul escaladării tensiunilor diplomatice dintre cele două țări.
Potrivit BBC, relațiile dintre Israel și Australia s-au deteriorat brusc după ce guvernul de la Canberra a anunțat săptămâna trecută că va recunoaște un stat palestinian în luna septembrie.
Într-o reacție dură, premierul Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe omologul său australian, Anthony Albanese, că a „trădat Israelul” și a „abandonat” comunitatea evreiască din Australia, adăugând că „istoria îl va reține ca pe un politician slab”.
Declarațiile vin la doar o zi după ce Australia a anulat viza deputatului israelian de extremă dreapta Simcha Rothman, care urma să participe la evenimente organizate de Asociația Evreiască Australiană.
În replică, Israelul a revocat vizele unor reprezentanți australieni acreditați pe lângă Autoritatea Palestiniană și a avertizat că va analiza cu atenție toate cererile oficiale de intrare venite din partea Canberrei.
Ministerul de Externe israelian a acuzat guvernul australian că alimentează antisemitismul, în condițiile în care în ultimele luni au fost raportate mai multe atacuri împotriva comunității evreiești din Australia.
Opoziția din Israel s-a delimitat însă de declarațiile premierului. Liderul Yair Lapid a scris pe platforma X că Netanyahu îi face un „cadou politic” lui Albanese, întrucât „cea mai mare sursă de legitimitate pentru un lider democratic în prezent este să se afle în confruntare cu Netanyahu, cel mai toxic politician din lumea occidentală”.
Articolul Netanyahu îl acuză pe premierul Australiei de „trădare” după recunoașterea statului palestinian apare prima dată în Mediafax.
Alexandru Nazare avertizează că țara noastră se confruntă de mai mulți ani cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
„În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia. Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-şi totodatǎ şi deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, a scris Nazare pe pagina sa de Facebook.
Ministrul atrage atenția că un deficit bugetar mare are consecințe directe asupra cetățenilor: „mai multă datorie publică, costuri mai mari cu dobânzile – care sunt plǎtite din taxele noastre – şi mai puțini bani disponibili pentru drumuri, spitale, școli sau investiții care să creeze locuri de muncă şi alte oportunitǎți”.
„Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii”, a adăugat el.
Nazare susține că măsurile fiscal-bugetare anunțate de Guvern sunt decisive: „corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.”.
„Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, a conchis ministrul Finanțelor.
Articolul De ce este important ca România să reducă deficitul bugetar? Explicațiile ministrului Finanțelor apare prima dată în Mediafax.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus marți că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promis că va avea discuții cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie CNN.
Un jurnalist de la conferința de presă de marți a dorit să afle dacă Vladimir Putin s-a angajat să aibă o întâlnire directă în perioada următoare.
„Așa a făcut, și tocmai v-am răspuns la această întrebare”, a declarat Karoline Leavitt.
Secretarul de presă al Casei Albe a primit o întrebare și din partea unui jurnalist de la CNN, pe același subiect.
Ea a afirmat că „Vă pot asigura că guvernul Statelor Unite și administrația Trump lucrează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina pentru a realiza acest bilateral”.
Planurile pentru o discuție bilaterală între Putin și Zelenski sunt acum „în curs de desfășurare”, iar „multe opțiuni” se află pe masă, a mai declarat marți secretarul de presă.
Întrebată despre posibile locații, Karoline Leavitt a evitat să ofere detalii.
„Ambii lideri și-au exprimat dorința de a se întâlni, așa că echipa noastră de securitate națională va ajuta ambele țări să facă acest lucru”, a spus ea în fața reporterilor la Casa Albă.
Atunci când a fost întrebată despre schimbarea planurilor de la o întâlnire trilaterală la una bilaterală, Karoline Leavitt a declarat că „a fost o idee care a evoluat în cursul conversațiilor președintelui atât cu președintele Putin, cât și cu președintele Zelenski, precum și cu liderii europeni”, iar „toți sunt de acord că acesta este un prim pas important”.
Ea a afirmat că Donald Trump este „de acord” cu organizarea unei întâlniri bilaterale fără participarea Statelor Unite.
„În cele din urmă, președintele a spus întotdeauna că există domenii de dezacord în acest război care vor trebui discutate și decise de aceste două țări. Prin urmare, el dorește ca aceste două țări să se angajeze în diplomație directă”, a mai spus purtătoarea de cuvânt.
Articolul Vladimir Putin ar fi de acord cu o întâlnire cu Volodimir Zelenski, afirmă Casa Albă apare prima dată în Mediafax.
Președintele Consiliului Județean Cluj,Alin Tișe, a anunțat marți noua strategie de dezvoltare, pe termen lung, a Aeroportului Internațional Avram Iancu: „Cluj – 10 milioane de pasageri până în 2045”.
Creșterea traficului aerian la Cluj„Toate prognozele arată foarte clar că, peste 20 de ani, aeroportul va atinge pragul de 10 milioane de pasageri! Este o cifră importantă, care atrage cu ea și o mare responsabilitate, pe care noi, în calitate de proprietar al acestui obiectiv, avem datoria să o gestionăm într-un mod cât mai profesionist. Tocmai din acest considerent, credem că a sosit momentul să ne gândim la viitor și să avansăm într-o nouă etapă de dezvoltare, care presupune, în linii mari, implementarea unui program de investiții coerent și robust, cu o valoare estimată la peste 330 de milioane de euro”, a spus Alin Tișe.
CJ Cluj și-a asumat implementarea, până în anul 2031, a 12 proiecte de creștere și dezvoltare a aeroportului: amenajarea Someșului Mic, construirea unui parc fotovoltaic, extinderea terminalului Pasageri-Sosiri, construirea unei platforme de staționare a aeronavelor, amenajarea suprafeței pistei, extinderea pistei de decolare-aterizare la 3.400 de metri, construirea unui terminal nou de pasageri, construirea unui terminal cargo, amenajarea unui hangar de mentenanță pentru aeronave, construirea unei platforme de staționare aeronave suplimentare, înlocuirea utilajelor și echipamentelor neperformante și menajarea unei parcări de tip „long term”.
Investiții de peste 330 de milioane de euro„Analizele noastre, care arată o triplare a numărului de pasageri în următorii 10 ani, sunt totuși prudente, având în vedere creșterea constantă a numărului de linii și destinații oferite de aeroport în țară și străinătate. Prin intermediul acestui set de proiecte ne dorim să schimbăm fața aeroportului și să transformăm Clujul într-un nod de transport aerian de prim rang în această zonă a Europei”, a declarat directorul Aeroportului, David Ciceo.
Valoarea totală estimată a acestor investiții este de 333,69 milioane de euro, din care 298,39 de milioane de euro reprezintă fonduri proprii, restul fiind acoperit de fondurile atrase și nerambursabile, inclusiv din surse alternative precum atragerea de capital privat din piață (bursă).
La aceste investiții se adaugă și valoarea amenajării râului Someșul Mic, de circa 35 de milioane de euro, un proiect demarat de Administrația Bazinală Someș-Tisa și care înregistrează un stadiu fizic de implementare de peste 50%.
Transformarea aeroportului în societate pe acțiuniDe asemenea, tot în contextul proiectului de dezvoltare a Aeroportului clujean, Alin Tișe a anunțat inițierea demersurilor pentru transformarea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj din regie autonomă în societate pe acțiuni, statut care prevede și o serie de dispoziții tranzitorii importante, precum menținerea tuturor locurilor de muncă actuale și păstrarea proprietății județului Cluj în structura acționariatului.
Acest proiect urmează să fie prezentat și dezbătut de toate partidele politice reprezentate în Consiliul Județean.
Articolul CJ Cluj anunță investiții de peste 330 de milioane de euro la Aeroportul Cluj: „10 milioane de pasageri până în 2045” apare prima dată în Mediafax.
Prin ordin al ministrului Energiei, ca urmare a constatării eliminării factorilor care au generat disfuncționalitatea majoră în aprovizionarea cu țiței, situația de urgență a încetat, a transmis marți Ministerul Energiei.
„Am încheiat procedura legală prin care am evitat o situația de criză în aprovizionarea cu țiței a țării. Prin măsurile pe care le-am luat, am evitat orice riscuri în aprovizionarea cu carburanți a românilor și a companiilor românești. Am demonstrat că România dispune de mecanisme solide de protecție și reacție, care au funcționat eficient și au asigurat atât stabilitatea pieței, cât și continuitatea alimentării cu produse petroliere”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.
Situația de urgență – nivel criză fusese instituită ca urmare a notificării OMV Petrom privind dificultăți la importul de țiței, în urma contaminării cu cloruri organice de la portul de încărcare a două transporturi de țiței ce cumulau 184.000 de tone.
Pentru asigurarea continuității aprovizionării, Ministerul Energiei a activat, la acel moment, procedurile legale privind utilizarea stocurilor de urgență ale României.
Ministerul precizează că reconstituirea stocurilor de țiței utilizate va fi realizată de către OMV Petrom, în calitate de titular al obligației de stocare.
Articolul Bogdan Ivan: Am încheiat situația de urgență privitoare la aprovizionarea cu țiței a României apare prima dată în Mediafax.
Fostul jucător de top 100 ATP și actual președinte al Federației Americane de Tenis (USTA), Brian Vahaly, spune că își dorește ca tenisul să devină un loc sigur și primitor pentru sportivii queer, la începutul ediției din acest an a US Open, potrivit NBC News.
Brian Vahaly, fost jucător profesionist de tenis și actual președinte al United States Tennis Association (USTA), a vorbit despre drumul său personal și despre rolul său ca lider LGBTQ în sport, odată cu deschiderea US Open 2025.
Vahaly, 46 de ani, a intrat în istorie în 2017, când a devenit primul jucător actual sau retras de pe circuitul ATP care a vorbit public despre homosexualitatea sa.
Într-un interviu, el a mărturisit că a decis să iasă public după ce, împreună cu soțul său, a devenit tatăl a doi băieți gemeni.
„Nu mai era vorba doar despre mine. Am simțit o responsabilitate uriașă față de copiii mei și față de versiunea mea mai tânără, care nu avea pe nimeni la care să se uite ca model”, a spus Vahaly.
Cariera sa pe teren a fost marcată de performanțe importante: a atins locul 64 mondial, a jucat finala NCAA și a obținut victorii împotriva unor nume mari precum Michael Chang și Juan Carlos Ferrero.
Însă adevărata provocare a venit după retragerea din sport, când a început să își accepte identitatea, după ani de presiuni și chiar experiențe de „terapie de conversie” în tinerețe.
Astăzi, Vahaly conduce tenisul american și se alătură unor figuri precum Billie Jean King și Martina Navratilova în promovarea incluziunii.
Deși recunoaște că în continuare există homofobie în unele medii sportive, el crede că noile generații de sportivi sunt mai deschise și pregătite să schimbe mentalitățile.
„Odată ce vom avea mai mulți sportivi vizibili, veți începe să îi vedeți și în circuitul profesionist”, a spus el.
Articolul Brian Vahaly, primul tenismen profesionist care a vorbit deschis despre homosexualitate apare prima dată în Mediafax.
