MediaFax.ro

Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat: „Definim un pic ce înseamnă un șomer care primește și indemnizație de șomaj. Este un om care a muncit, a contribuit luni de zile, ani de zile și care, în virtutea contribuțiilor sale, în momentul în care rămâne fără să vrea, fără un loc de muncă, primește în virtutea contribuțiilor sale primește un sprijin, un sprijin care este mult mai mic decât veniturile sale anterioare”, vineri, la B1. 

Ministrul a subliniat că indemnizația de șomaj este considerabil mai mică decât veniturile anterioare: „ dacă un om a lucrat, a avut un anumit nivel de trai decent și rămâne în șomaj, primește mult mai puțin decât câștiga în mod obișnuit, vă dați seama că nu se mulțumește cu acel mult mai puțin, pentru că el continuă să aibă credite, continuă să aibă familie, copii, cheltuieli”. 

Florin Manole a insistat că șomajul este o situație dificilă pentru oricine: „Șomajul nu este vreo bucurie pentru nimeni, șomajul este o problemă cu care se confruntă angajații. De aceea sunt ei sprijiniți, pentru că au muncit și pentru că au contribuit”, adăugând că orice muncitor care a ajuns șomer își dorește să revină în câmpul muncii: „Un om care a lucrat toată viața sau mulți ani de zile și a ajuns în șomaj își dorește să se întoarcă la muncă”. 

Acesta a respins ideea că oamenii care beneficiază de ajutor de șomaj ar fi leneși,  afirmând: „eu cred că noi trebuie să sprijinim industriile care au probleme, trebuie să sprijinim șomerii care își doresc să se întoarcă la muncă și să nu privim acest beneficiu ca fiind unul nemeritat”. 

În plus, privind indemnizația, Manole a subliniat că în state precum Germania, ajutorul de șomaj este mai consistent decât cel din România: „Mă refer la procente, nu la sume, din venitul pe care l-a avut, o să vedeți că este mare diferență în favoarea lucrătorului din Germania”. 

Declarațiile lui Florin Manole vin după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că ar fi nevoie de o reducere a ajutoarelor de șomaj și a perioadei de încasare a indemnizației. 

Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, la inaugurare, că traseul este compus din cinci tronsoane și este amenajat pe diguri. Acesta a fost finalizat în doar șapte luni.

„În mai 2025, am promis că vom finaliza lucrările până la finalul anului. Astăzi, proiectul este finalizat. Siguranța la inundații a fost sporită prin consolidarea digurilor și au fost create trasee cicloturistice pentru familii, pentru a ne putea bucura de natură și peisaj”, a spus Cseke Attila.

Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a proiectului este de 92 de milioane de lei.

Traseul cicloturistic are 191,325 km și este primul sistem de mobilitate verde realizat pe digurile din România, un model de urmat pentru toată țara, a arătat ministrul.

Conducerea și sindicatele Luvrului au anunțat vineri suspendarea grevei personalului. Potrivit instituției, vizitatorii sunt așadar primiți „normal”. Muzeul, închis luni din cauza grevei, se redeschisese deja parțial miercuri, potrivit Le Figaro.

„Reunit astăzi în adunare generală, personalul Muzeului Luvru a decis în unanimitate să își întrerupă eforturile de mobilizare pentru a permite muzeului să se redeschidă și să primească publicul”, au explicat sindicatele într-un comunicat.

„Această decizie vine în urma a cinci întâlniri cu serviciile ministerului, al căror progres rămâne insuficient, în special în ceea ce privește locurile de muncă și salariile. Sindicatele denunță, de asemenea, lipsa unor răspunsuri concrete privind planul general de securitate și viitorul instituției, într-un context de îmbătrânire a infrastructurii și deteriorare a condițiilor de muncă”, au adăugat reprezentanții personalului.

Sindicatele au subliniat, de asemenea, „tăcerea președintelui muzeului, care nu s-a întâlnit nici cu personalul, nici nu a transmis vreun mesaj pe parcursul întregii mobilizări”. Personalul este invitat să se întâlnească din nou pe 5 ianuarie pentru o altă adunare generală, pentru a decide dacă va continua greva.

Muzeul Luvru din Paris s-a închis luni, după ce angajații au votat în favoarea declanșării unei greve, cauzate de nemulțumiri legate de salarii și condiții de muncă, afectând accesul a zeci de mii de vizitatori.

Sindicatele au atras atenția asupra condițiilor de muncă și lipsa de personal, susținând că angajații sunt supuși unui volum de muncă tot mai mare și unor „instrucțiuni contradictorii”.

În plus, greviștii cer angajarea de personal permanent suplimentar, în special în domeniile securității și serviciilor pentru vizitatori, precum și îmbunătățirea condițiilor de lucru.

Aceștia se opun și creșterii prețului biletelor cu 45% pentru cetățenii din afara Uniunii Europene, măsură luată cu scopul de a finanța renovările.

Vladimir Putin a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, afirmând că „furtul nu este o definiție potrivită pentru acest lucru”.

„Furtul se face în secret… aici se face la vedere”, a spus el.

UE a aprobat aseară un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea apărării Ucrainei.

Totuși, mulți lideri europeni ce au stat peste 14 ore în ședința noaptea trecută au dorit să utilizeze direct activele rusești înghețate în țările UE – în valoare de aproape 200 de miliarde de euro – pentru a finanța Ucraina. Însă preocupările juridice ale Belgiei, unde se află majoritatea activelor, au determinat blocul comunitar să aprobe în schimb împrumutul.

Putin a declarat că eforturile UE de a finanța inamicul său vor avea „consecințe grave”, comparând țările implicate cu „hoți” pentru că vizează activele rusești.

„Este un furt… consecințele sunt foarte grave pentru hoți”, a spus el.

Va fi „foarte dificil” pentru țările UE care adaugă sarcini suplimentare bugetelor lor, prin împrumutul acordat Ucrainei, a adăugat Putin.

Rusia se va apăra în instanță, într-o jurisdicție care nu depinde de decizii politice, a spus Putin.

El a afirmat că Europa va trebui, mai devreme sau mai târziu, să restituie “ceea ce fură” din activele Rusiei.

Liderul rus a susținut, de asemenea, că finanțele țării sale sunt într-o stare mai bună decât cele ale Franței, în ceea ce privește datoria națională.

„Nu este ușor să iei decizii legate de furtul banilor altora. Dar există și alte consecințe mai grave pentru cei care încearcă să facă acest lucru. Nu este doar o lovitură pentru imagine – în acest caz, subminează încrederea în zona euro, deoarece, desigur, multe țări, nu doar Rusia, își păstrează rezervele de aur și valută în zona euro.

„Pe lângă pierderile de imagine, pot exista pierderi directe legate de fundamentele ordinii financiare mondiale moderne. De aceea nu este ușor.

„Și cel mai important: indiferent ce fură și cum o fac, în cele din urmă vor trebui să le restituie.

„Printre altele, ne vom apăra interesele, în primul rând în instanțele de judecată. Vom încerca să găsim o jurisdicție independentă de deciziile politice.”

Pețul mediu al benzinei a ajuns în România la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.

În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.

Analistul XTB România, Radu Puiu, arată că, în pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie.

Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei.

Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00.00.

De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril în decembrie. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul.

Presiunea asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.

În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.

Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.

Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, mai adaugă Radu Puiu.

Protestul spontan întins pe trei zile de la CT Bus s-a sfârșit vineri dimineață, odată cu ieșirea autobuzelor pe traseu, se arată într-un comunicat al societății de transport public Constanța.

„De vineri, 19 decembrie, de la ora 05.15, autobuzele CT Bus revin pe trasee. Programul de transport se va desfășura normal”, arată comunicatul.

Liderul Sindicatului Profesional al Transportatorilor și Activităților Conexe Constanța arată, însă că cele trei zile de protest nu a adus nicio rezolvare a tensiunilor dintre angajați și conducere, căreia I s-a cerut demisia fără s-o obțină.

„Nu am ajuns la o înțelegere, însă riscurile sunt mari, existând posibilitatea desfacerii contractului de muncă. Ne-am gândit și la cetățenii orașului”, a declarant Bogdan Gheorghe.

Angajații societății de transport public Constanța și-au reluat, așadar, activitatea, fără ca doleanțele lor să fie luate în seamă.

Ei au protestat încă de mați împotriva conducerii pe care au acuzat-o de proaste practici manageriale, au protestat, de asemenea, împotriva tăierii sau eliminării primelor de Crăciun și a amenințărilor de concedieri massive.

Decizia de a înceta protestul a venit oarecum surprinzător, mai ales că reprezentanții protestatarilor au dat asigurări că nu vor înceta protestul decât după demisia directorului general, Fănel Popa și a celui economic, Inna Bela, asta în ciuda a 600 de semnături strânse, dintr-un total de 700 de angajați.

În tot acest timp, constănțenii au fost nevoiți să recurgă la metode alternative de transport, care i-a costat în două zile dublul abonamentului pe o lună.

Un nou protest este anunțat pentru marți, 23 decembrie, la ora 14.00, în fața Primăriei Constanța.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), aeronava face parte dintr-o flotă strategică europeană distribuită în mai multe state membre, compusă din 5 elicoptere mediu-grele și 10 aeronave de tip „Canadair”, destinată asigurării unui răspuns rapid și eficient la dezastre la nivel european.

Elicopterul va putea fi mobilizat, la solicitarea Uniunii Europene, pentru misiuni de sprijin în alte state membre sau în țări terțe afectate de dezastre majore, în spiritul solidarității europene, costurile operaționale fiind acoperite prin programul rescEU.

„În perioada imediat următoare, va fi constituită o comisie de recepție, care va derula procedurile specifice, incluzând verificări tehnice amănunțite, inspecția dotărilor medicale și a echipamentelor de stingere a incendiilor, precum și zboruri de verificare, pentru confirmarea conformității cu specificațiile contractuale și cu standardele europene de siguranță”, transmite DSU.

Aeronava este echipată cu sistem „Bambi Bucket”, având o capacitate de peste 3.000 de litri de apă, și poate fi utilizată pentru stingerea incendiilor forestiere, misiuni de căutare-salvare, inclusiv prin utilizarea troliului pentru extragerea victimelor din zone greu accesibile sau din mediul maritim, și pentru evacuare și transport medical de urgență (MEDEVAC), inclusiv pentru pacienți în stare critică, cu echipamente de terapie intensivă la bord.

Elicopterul are specificații identice cu cele ale aeronavelor Black Hawk aflate deja în dotarea Inspectoratului General de Aviație.

„Aterizarea acestui elicopter marchează trecerea de la planificare la o capacitate operațională reală. După finalizarea procedurilor de recepție, această aeronavă va fi gata să decoleze pentru a salva vieți, oriunde în Europa, sub egida solidarității europene”, a declarat șeful DSU, Raed Arafat.

În cadrul programului rescEU, Uniunea Europeană finanțează și pune la dispoziția statelor membre capacități comune de intervenție, incluzând elicoptere și aeronave specializate pentru stingerea incendiilor forestiere, aeronave pentru evacuare și transport medical de urgență și alte resurse esențiale pentru protecția civilă.

Propunerea legislativă a fost anunțată recent în Parlamentul sud-coreean și ar extinde asigurarea publică de sănătate pentru a acoperi mai multe tipuri de tratamente decât cele deja disponibile pentru pierderea părului, potrivit The Guardian.

Coreea de Sud oferă, în prezent, asigurare medicală doar pentru chelirea survenită în urma unor motive medicale, precum boala autoimună „Alopecia areata”. Celelalte tipuri de căderi de păr nu sunt acoperite de tratamente.

„S-ar putea ca unii tineri să considere nedrept faptul că plătesc doar primele de asigurare și nu pot beneficia de prestații”, a declarat președintele sud-coreean, menționând că sentimentul de „marginalizare” în rândul acestora a devenit puternic.

Profesioniștii din domeniul medical privesc cu scepticism propunerea președintelui sud-coreean.  Asociația Medicală Coreeană a criticat inițiativa, afirmând că „în loc să se investească fondurile asigurărilor de sănătate în acoperirea tratamentelor împotriva căderii părului”, ar trebui ca asigurările să acorde prioritate „acoperirii cancerului și a altor boli grave, mai în concordanță cu principiile asigurărilor de sănătate”.

Propunerea evidențiază accentul cultural intens al standardelor aspre de frumusețe din Coreea de Sud. Potrivit unui sondaj realizat în 2024, 98% dintre tinerii adulți din Coreea de Sud consideră că persoanele atractive beneficiază de avantaje sociale.

Pentru femei, așteptările sunt stricte în ceea ce privește machiajul, forma siluetei sau aspectul pielii. Pentru bărbați însă, chestiunea este mai puțin discutată în mod deschis, însă cei care se confruntă cu cădere părului, fie își lasă breton pentru a acoperi chelirea, fie urmează tratamente costisitoare pentru creșterea părului.

Piața tratamentelor împotriva căderii părului din Coreea de Sud era estimată la aproximativ 188 miliarde de woni (peste 109 milioane de euro) în 2024, iar grupurile industriale susțin că 10 milioane de bărbați, dintr-o populație totală de 51 de milioane de locuitori, suferă de căderea părului, deși aceste date nu au fost niciodată verificate.

O sursă din rândul forțelor de ordine a declarat pentru The Toronto Sun că majoritatea presupușilor membri ai bandei sunt refugiați români. Doi dintre cei 21 de suspecți au fugit deja din țară, notează Toronto Sun.

Proiectul Sommes a fost inițiat de Poliția din Hamilton și a implicat ulterior polițiști din Peel, York, Waterloo, precum și Serviciul de Informații Criminale din Ontario. Ancheta a fost lansată în august, pe fondul unei creșteri explozive a furturilor din retail.

Potrivit poliției, până în prezent au fost formulate 175 de capete de acuzare împotriva celor 21 de suspecți. „Majoritatea” se aflau deja sub ordine de eliberare sau aveau mandate restante.

Șeful Poliției din Hamilton, superintendentul Ryan Diodatti, a declarat că banda a furat bunuri în valoare de „milioane de dolari” în urma unor raiduri rapide asupra magazinelor de retail, în principal unități Shopper’s Drug Mart. El a descris ancheta drept „complexă și de amploare”, adăugând că „infracționalitatea nu cunoaște granițe”.

Rețeaua de hoți a fost descrisă ca fiind „tranzitorie” și ar fi comis jafuri bine planificate, în plină zi, asupra comercianților. După fiecare lovitură, potrivit poliției, hoții se întâlneau într-o locație din Mississauga, iar bunurile erau expediate către AG Liquidation, un mare depozit comercial de lichidări din Brampton, precum și către alți angrosiști.

Anchetatorii au recuperat o cantitate semnificativă de bunuri furate, cu o valoare estimată preliminar la peste 1 milion de dolari. De asemenea, au fost confiscate șase vehicule.

În luna august, detectivii din cadrul Unității de Informații a Poliției din Hamilton au identificat persoane de interes legate de o serie de furturi organizate de amploare, care vizau mai multe magazine Shoppers Drug Mart din Hamilton.

Poliția a aflat că suspecții ar fi făcut parte dintr-o organizație criminală internațională care trafica bunuri furate încă din februarie 2024.

Autoritățile susțin că organizația este responsabilă pentru sute de furturi înregistrate în Ontario.

Poliția colaborează în prezent cu Service de Police de la Ville de Montréal, deoarece gruparea ar fi fost activă și în zona Montrealului.

Marți, Poliția din Hamilton, cu sprijinul Poliției Regionale Peel, al Poliției Regionale York și al Poliției Regionale Waterloo, a pus în aplicare 16 mandate de percheziție la trei proprietăți comerciale, șase locuințe și șapte vehicule, în cadrul proiectului.

Anchetatorii au mai descoperit că doi dintre suspecți au zburat în weekend la Vancouver, unde ar fi comis noi furturi, vizând din nou magazine Shopper’s Drug Mart de pe Coasta de Vest. Poliția din Vancouver i-a arestat și i-a trimis înapoi în Ontario.

„Erau toți membri ai aceleiași familii sau prieteni apropiați”, a declarat superintendentul Marty Schulenberg, adăugând că Agenția pentru Servicii de Frontieră a Canadei investighează „statutul de imigrare al persoanelor”.

Una dintre dificultățile cu care se confruntă poliția în ultimul deceniu este un sistem de eliberare pe cauțiune foarte permisiv. Vor fi eliberați acuzații din Proiectul Sommes pentru a comite alte infracțiuni?

„Fără îndoială, aceasta este o îngrijorare”, a spus Schulenberg, explicând că, în trecut, abordarea fragmentată a unor investigații similare a fost un eșec. În loc să fie analizat ansamblul faptelor, fiecare infracțiune era tratată ca un incident izolat, nu ca parte a unei conspirații criminale extinse.

„Abordare de tip criminalitate organizată”

Acest lucru se schimbă acum.

„Adoptăm o abordare specifică criminalității organizate, iar aceste persoane sunt acuzate de participare la un grup infracțional, iar toate dosarele lor vor fi judecate la Hamilton.”

Majoritatea celor arestați se confruntă cu acuzații de furt, deținere de bunuri obținute prin infracțiune, nerespectarea condițiilor de probațiune, nerespectarea angajamentelor judiciare și comiterea de infracțiuni în cadrul unei organizații criminale, printre altele.

Au fost acuzați:

Vijay Aggerwal, 75 de ani, din Brampton;
Stefan Bogdan, 41 de ani, din North York;
Andrei Burtea, 22 de ani, Hamilton Vaughan, șapte capete de acuzare pentru nerespectarea condițiilor;
Diana Burtea, 19 ani, Hamilton Vaughan, căutată și pentru furt în Windsor și aflată sub acuzație și eliberare pentru furt în York, London și comitatul Essex;
Voicu Constantin, 48 de ani, din North York;
Nicusor Corcoveanu, 28 de ani, Hamilton Vaughan, aflat sub acuzație și eliberare pentru agresiune cauzatoare de vătămări corporale și conducere sub influența alcoolului, căutat pentru furt în Windsor și aflat sub acuzație și eliberare pentru furt în London;
Thi Dinh, 39 de ani, din Oakville;
Aurelian Alexandru Dragan, 37 de ani, din North York;
Diana Georgiana Dragan Mandoiu, 34 de ani, din North York;
Marieta Dragomir, 37 de ani, căutată și în Waterloo, Halton, Windsor, Niagara și Windsor;
Florin Dragomir, 46 de ani, Hamilton Vaughan;
Alexandru Iordache, 33 de ani, din North York;
Chiara Strassl, 21 de ani;
Andreea Alina Toma, 20 de ani, Hamilton Vaughan;
Claudia Toma, 19 ani, din Vaughan;
George Toma, 45 de ani, din Vaughan;
Raluca Madalina Veliscu, 31 de ani, din North York;
Van Phuc Vu, 29 de ani, din Mississauga;
doi băieți de 15 și 17 ani din Hamilton Vaughan și o fată de 16 ani din Vaughan.

Investigația a beneficiat de finanțare din partea Guvernului provinciei Ontario, prin Ministerul Procurorului General, cu sprijinul Serviciului de Informații Criminale din Ontario.

Postul public NHK, au relatat că un oficial de rang înalt din cadrul biroului premierului Sanae Takaichi ar fi afirmat că deteriorarea mediului de securitate regional justifică necesitatea armelor nucleare. 

Minoru Kihara, secretarul-șef al cabinetului, a declarat că politica nucleară a Japoniei rămâne neschimbată, reiterând cele trei principii non-nucleare ale țării: de a nu deține, de a nu produce și de a nu permite prezența armelor nucleare pe teritoriul japonez. 

Kihara a refuzat însă să comenteze declarațiile oficialului și nu a menționat dacă acesta va fi demis, având în vedere că opoziția a cerut acest demers. 

Îngrijorările japoneze sunt alimentate de îndoilele privind garanțiiel de securitate oferite de administrația americană, dar și presiunile exercitate de vecini înarmați nuclear, precum China, Rusia și Coreea de Nord. 

Unii parlamentari din partidul aflat la guvernare au sugerat chiar ca SUA să fie autorizate să desfășoare arme nucleare pe submarine sau alte platforme în apropierea Japoniei, pentru a întări descurajarea.

Subiectul armelor nucleare rămâne extrem de sensibil în Japonia, singura țară care a suferit bombardamente atomice, la Hiroshima și Nagasaki, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, o investigație Reuters publicată în luna august a indicat o creștere a disponibilității politice și publice de a relaxa aceste principii, pe fondul amenințărilor de securitate tot mai accentuate.

Generalul Xu Qinxian, comandant în 1989 al Grupului de Armata 38, a refuzat să-și trimită trupele în Beijing pentru a reprima manifestațiile pro-democrație. S-a întâmplat contrar ordinelor neoficiale date de conducerea Partidului Comunist Chinez în contextul crizei din Piața Tienanmen.

În procesul militar din 1990, surprins în acest video, Xu a explicat judecătorilor că nu putea ordona folosirea forței împotriva civililor. El a susținut că o astfel de acțiune ar provoca „haos și vărsare de sânge”. A motivat și faptul că un comandant care ar fi executat ordinul ar fi rămas în istorie ca un criminal și „un păcătos”, scrie Corriere della Sera.

Filmat în fața unei curți militare, materialul video îl arată pe Xu stând în haine civile, flancat de soldați. În acest timp judecătorii îl interoghează asupra refuzului de a respecta ordinul de a acționa militar. Acest judecător a fost considerat „secret” și a rămas ascuns publicului zeci de ani, fiind redescoperit și publicat recent pe platforme precum YouTube și X de către istoricul chinez Wu Renhua, un participant la protestele din 1989. Istoricul a emigrat din China și s-a stabilit ulterior în Statele Unite.

Timp de aproape patru decenii, povestea lui Xu a fost aproape ștearsă din arhivele oficiale chineze. Detaliile despre procesul său au fost limitate sau eliminate din discursul public intern, până la această dezvăluire neașteptată.

Refuzul lui Xu Qinxian s-a petrecut într-o perioadă în care conducerea Chinei, sub influența lui Deng Xiaoping, a considerat necesară intervenția militară pentru a opri valul de proteste. Aceste evenimente au culminat cu masacrul din Piața Tienanmen din 3 – 4 iunie 1989. Forțele armate chineze au deschis atunci focul asupra manifestanților și civililor.

Deși ordinul de mobilizare a trupelor a fost dat verbal, fără documente oficiale, Xu a argumentat în instanță că o decizie de o asemenea gravitate ar fi trebuit discutată la nivelul Congresului Național al Poporului, nu doar decretată de structuri de partid. El a subliniat astfel tensiunile interne din armată și din conducerea chineză de atunci.

După proces, Xu a fost expulzat din Partidul Comunist și condamnat la cinci ani de închisoare. Pedeapsa a fost urmată de exil intern în Shijiazhuang, provincia Hebei, după eliberare. GEneralul a murit în 2021 la vârsta de 85 de ani. Toată viața a continuat să susțină faptul că a acționat din conștiință, fără regrete.

Materialul video recent publicat a atras interes internațional uriaș. El oferă o rară privire asupra unui act de disidență apărut într-unul dintre cele mai controversate momente din istoria modernă a Chinei. Perioadă care este dealtfel abil mascată de autorități și extrem de dificil de documentat.

Masacrul de la Tienanmen rămâne un subiect delicat și puternic cenzurat în China. Acolo informațiile despre protestele pro-democrație și represiuni militare sunt în general suprimate. Apariția acestui video oferă o oportunitate rară de reexaminare a unei povești care îmbină moralitatea, disciplina militară și responsabilitate individuală într-un moment dificil și de cotitură al istoriei chineze moderne.

În orașul Lübben, din landul Brandenburg, criticile la adresa investiției din domeniul apărării s-au intensificat, chiar dacă autoritățile promit sute de locuri de muncă într-o zonă afectată de dificultăți economice, relatează AFP.

Pe străzile orașului a apărut un afiș anti-război, care ilustrează temerile comunității: un soldat ținând în brațe un camarad rănit. Afișul a fost amplasat de inițiativa civică „Our Lübben”, care protestează față de planurile grupului Diehl de a produce componente pentru muniții la această fabrică.

Liderii politici de la Berlin avertizează constant asupra războiului din Ucraina și a riscurilor pe care Rusia le reprezintă pentru statele europene. Totuși, la o întâlnire lunară a grupului civic, referirile la „amenințarea rusă” au fost întâmpinate cu râsete.

„Rusia nu este dușmanul nostru! Rușii au trăit aici ani de zile”, a spus Manuela Noack, o asistentă medicală în vârstă de 62 de ani, făcând trimitere la perioada prezenței sovietice în fosta Germanie de Est.

Inițiativa a strâns aproximativ 1.600 de semnături într-un oraș cu 14.000 de locuitori împotriva fabricii, care ar urma să funcționeze la capacitate maximă în 2027.

Fondatoarea grupului, Nancy Schendlinger, susține că în jur de 80% dintre localnici se opun planului cancelarului Friedrich Merz de a transforma Bundeswehr în cea mai mare armată convențională din Europa.

„Am mai trăit asta”, a declarat Schendlinger pentru AFP, referindu-se la perioada Războiului Rece.

Potrivit acesteia, cursa înarmărilor a dus la „o spirală a militarizării atât în Est, cât și în Vest, iar la final buzunarele noastre erau goale”.

Ea spune că nu își dorește ca fiul ei de 15 ani să ajungă vreodată să poarte o armă.

Marko Schmidt, reprezentant al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la nivel local, afirmă că nu are obiecții față de producerea de arme „pentru apărarea Germaniei”, dar se opune livrării acestora către Ucraina.

„Rusia nu va ataca niciodată Europa, sau cel puțin nu Germania”, a spus el pentru AFP, adăugând că, în opinia sa, Europa ar fi responsabilă pentru un eventual conflict.

În prezent, fabrica din Lübben este una dintre puținele investiții din industria de apărare din estul Germaniei, unde aproximativ 90% din acest sector este concentrat în vest.

În 2023, compania Rheinmetall a renunțat la un proiect similar în Saxonia, după proteste locale.

Thomas Fischer, fost membru al forțelor aeriene germane, spune că opoziția sa față de reînarmare are legătură cu istoria Germaniei.

„Noi, germanii, ar trebui să tăcem”, a spus el. „Am declanșat două războaie mondiale. Ar trebui să dăm dovadă de reținere”.

Finanțarea proiectul a fost aprobată prin ordin de ministru.

Lucrările vor fi realizate pe o suprafață construită de 12.000 mp, pe un regim de înălțime S+Sth+P (subsol, subsol tehnic și parter).

Valoarea estimată a investiției este de aproape 100 de milioane de lei, iar durata de realizare este de 30 de luni.

Complexul va fi eficientizat energetic, va fi reabilitat sistemul de încălzire și va fi montat un nou sistem de ventilație. Totodată, va fi înlocuită tâmplăria exterioară și vor fi montate corpuri de iluminat cu consum redus, vor fi reabilitate sistemele de filtrare și tratare a apei și se va fora pentru a asigura alimentarea bazinelor cu apă din subteran. De asemenea, se vor introduce tribune cu o capacitate de 70, respectiv 110 persoane.

Proiectul urmează să intre în procedură de licitație publică.

„Reprezentând o moștenire sportivă de peste 50 de ani, modernizarea bazinelor nu va fi doar un câștig pentru sportivii de elită, ci și pentru comunitate. Va fi o investiție în sănătatea publică, în educația tinerilor și în păstrarea tradiției sportive a României”, a declarat Cseke Attila.

După modernizare, complexul va deveni un spațiu deschis, accesibil locuitorilor de toate vârstele, iar organizarea de competiții internaționale va aduce beneficii economice.

Construit în perioada 1968-1971, acest ansamblu, singurul de acest gen din București, este destinat pregătirii sportivilor, unii dintre ei devenind nume sonore ale sportului românesc, însă, în prezent, infrastructura nu mai corespunde standardelor de siguranță și performanță necesare, fiind nefuncțională de ani de zile, transmit reprezentanții ministerului.

Poliția de Frontieră a anunțat că, potrivit informațiilor primite de la omologii ucraineni, la ora 4.10 traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone.

Toate mijloacele de transport care se deplasau spre Odesa au fost redirecționate și se întorc pe teritoriul Republicii Moldova.

„Activitatea punctului de trecere a frontierei <Palanca-Maiaki-Udobnoe> este sistată pe sensul de ieșire din Republica Moldova, iar în PTF <Tudora-Starokazacie> traversarea este permisă doar călătorilor care se deplasează în direcția Belgorod (Ucraina)”, a transmis Poliția de frontieră.

Activitatea pe pod a fost reluată joi seara pe banda neafectată, după ce în după-amiaza aceleiași zile, în urma unui atac aerian lansat pe teritoriul Ucrainei, drone care transportau încărcătură explozivă au lovit podul situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe (Ucraina).

Podul este amplasat pe traseul Odesa–Reni și asigură traversarea peste râul Nistru.

În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea oricăror riscuri suplimentare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat aprobarea de către Consiliul European a unui pachet financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă perioada 2026-2027, scrie Baha.

El a spus că decizia oferă o „garanție” de stabilitate pentru următorii ani și asigură sprijin continuu din partea Uniunii Europene. Zelenski a subliniat că activele rusești care rămân înghețate în Europa și finanțarea Ucrainei sunt „importante”.

„Acesta este un sprijin semnificativ care ne întărește cu adevărat rezistența”, a scris el.

Planul de finanțare se bazează pe împrumuturi colective prin intermediul Comisiei Europene, utilizând propriul buget comun al blocului comunitar, mai degrabă decât contribuții naționale directe. „Ne-am angajat, am livrat”, a scris Costa într-o postare pe X.

Anunțul a venit după ore întregi de negocieri la Bruxelles, care au urmat săptămânilor de discuții blocate privind posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru a sprijini ajutorul financiar.

Anunțul a fost făcut de Kristi Noem, secretar pentru Securitate Internă, care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Acest individ odios nu ar fi trebuit niciodată să fie admis în țara noastră. La indicațiile președintelui Trump, solicit imediat USCIS (n.r. Serviciile de Cetățenie și Imigrare) să întrerupă programul DV1 (n.r. loteria vizelor) pentru a mă asigura că niciun alt american nu este afectat de acest program dezastruos”. 

Neves Valente este suspectat că a atacat Universitatea Brown și a ucis două persoane și rănit alte nouă. Potrivit autorităților, acesta a fost găsit mort joi seară, cauza decesului fiind sinuciderea. 

Procurorul federal pentru statul Massachusetts, Leah B. Foley, a declarat că Neves Valente a obținut statutul de rezident permanent legal în anul 2017, prin intermediul programului Loteria vizelor. 

Suspendarea programului este de așteptat să genereze contestări legale, întrucât loteria vizelor este prevăzută prin lege federală. 

Donald Trump s-a opus în mod constant acestui mecanism, iar anunțul făcut de Kristi Noem este considerat un nou exemplu de folosire a unei tragedii pentru a promova politici restrictive în domeniul imigrației.

Trump a adoptat anterior măsuri drastice, inclusiv restricții asupra imigrației din anumite țări și inițiative de deportare în masă. De asemenea, președintele a contestat dreptul la cetățenie prin naștere, garantat de Constituție. 

Claudio Neves Valente, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort joi seara, din cauza unei răni „prin împușcare autoprovocate”, a declarat Oscar Perez, șeful poliției din Providence. Suspectul este fost student la Universitatea Brown și cetățean portughez, potrivit AP. Se pare că el a acționat singur.

Anchetatorii cred că Valente este responsabil atât pentru atacul armat de la Universitatea Brown, cât și pentru uciderea unui profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Profesorul a fost împușcat mortal în casa sa din Brookline, luni. Totuși, autoritățile nu au confirmat în mod oficial dacă există o legătură între cele două atacuri armate.

Bărbatul suspectat de uciderea a doi oameni și de rănirea mai multor persoane la Universitatea Brown a fost găsit mort într-un depozit din New Hampshire. Depozitul a fost închiriat de bărbat.

Președintele Universității Brown, Christina Paxson, a declarat că Valente a fost înscris la Brown din toamna anului 2000 până în primăvara anului 2001. A fost admis la școala postuniversitară pentru a studia fizica începând cu septembrie 2000.

„Nu are nicio legătură actuală cu universitatea”, a spus ea.

Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în atacul armat de sâmbătă de la Universitatea Brown. Ancheta a evoluat spectaculos joi, când autoritățile au declarat că investighează o legătură între atacul armat de la Brown și un atac de lângă Boston, în care a fost ucis profesorul MIT, Nuno F.G. Loureiro, în vârstă de 47 de ani.

Se pare că Valente și Loureiro au urmat cursurile aceleiași universități din Portugalia, au declarat oficialii.

Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.

„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.

În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații.

„Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro.

Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,.

Numeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat.

„Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră.

Administrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”.

Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.

Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin.

„Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico.

Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”.

Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev.

„Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron.

La finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă.

„Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.

Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.

Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.

Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.

Scandalul uriaș a izbucnit după ce membrii unui consiliu de administrație ales de Trump a aprobat redenumirea centrului de arte din Washington. Cunoscut drept Centrul Kennedy acesta a fost redenumit în Centrul Trump Kennedy, potrivit AP. Aprobarea a avut loc joi, așa cum a anunțat Casa Albă.

Anunțul a stârnit furia democraților, dar și comentarii din partea unor istorici. Unii spun că membrii consiliului și-au depășit autoritatea legală. Congresul a numit centrul după președintele John F. Kennedy în 1964, ca urmare a asasinării acestuia. Istoricul Donald A. Ritchie a declarat că doar Congresul poate să modifice numele deoarece decizia inițială a fost luată de instituția menționată. Și liderul democrat al Camerei Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că o schimbare de nume necesită o inițiativă legislativă.

„Doar Congresul poate redenumi Centrul Kennedy”, a spus democratul.

Consiliul nu a așteptat ca dezbaterea publică să se desfășoare și a schimbat rapid numele de pe site-ul web. Roma Daravi, purtătorul de cuvânt al centrului, a declarat că membrii consiliului instituției au votat în unanimitate pentru noul nume: Centrul Memorial Donald J. Trump și John F. Kennedy pentru Arte

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat informația pe rețelele de socializare, menționând „munca incredibilă” pe care a depus-o Trump la centru de la revenirea în funcție în luna ianuarie. În schimb, Donald Trump a spus că este onorat de decizia consiliului.

Președintele s-a referit și în trecut la „Centrul Trump Kennedy”. La începutul lunii decembrie, el a vorbit despre un „mare eveniment” care va avea loc la „Centrul Trump Kennedy”. În râsetele celor din sală, Trump a părut că regretă greșeala. „Scuzați-mă, la Centrul Kennedy”, a spus el. „Marele eveniment” a fost tragerea la sorți a Cupei Mondiale de fotbal 2026, la care a participat și Trump.

Votul consiliului de administrație nu a fost pe placul unora dintre membrii familiei Kennedy. Maria Shriver, o nepoată a lui John F. Kennedy, a declarat că este „de neînțeles” faptul că Trump vrea să-și adauge numele la memorialul dedicat unchiului ei.

De asemenea, rudele lui Kennedy au criticat dur decizia lui Trump de a renova Grădina de Trandafiri din epoca Kennedy de la Casa Albă. Gazonul grădinii din epoca Kennedy a fost înlocuit cu pavele. „O insultă la adresa unui mare președinte”, a spus Tim Shriver, fratele Mariei.