MediaFax.ro

Un autoturism aparținând unui militar a explodat duminică dimineață, 4 ianuarie, în districtul Obolon din Kiev, incidentul fiind încadrat de autorități drept atac terorist, potrivit Parchetului orașului.

Explozia s-a produs în jurul orei 10:30, în momentul în care militarul deschidea portbagajul mașinii.

Acesta a suferit răni și a primit îngrijiri medicale, potrivit Kyiv Independent.

O femeie care se afla în apropiere nu a fost rănită.

Forțele de ordine au demarat o anchetă penală pentru a stabili circumstanțele producerii exploziei.

Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre cauza deflagrației sau despre eventuali suspecți.

Cazul este investigat în regim de urgență, în contextul măsurilor sporite de securitate din capitala Ucrainei.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC, pe fondul dezbaterilor interne din Partidul Laburist privind viitorul relațiilor cu Bruxelles-ul.

Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit ar trebui să ia în calcul „o aliniere și mai strânsă” cu piața unică, dacă acest lucru servește interesului național. El a subliniat că, în contextul noilor acorduri comerciale semnate de Marea Britanie cu Statele Unite și India, o uniune vamală cu UE nu mai reprezintă soluția optimă.

„Suntem mai bine poziționați dacă ne uităm spre piața unică, nu spre uniunea vamală, pentru viitoarea noastră aliniere”, a declarat premierul, respingând astfel opiniile unor membri ai cabinetului său care susțin un nou acord vamal cu UE.

Declarațiile premierului vin într-un moment de tensiune în interiorul Partidului Laburist. Miniștri precum Wes Streeting și David Lammy, dar și lideri sindicali, au susținut public că o uniune vamală ar putea aduce beneficii economice semnificative. De asemenea, 13 parlamentari laburiști au votat recent în favoarea unei propuneri liberale-democrate privind aderarea la o uniune vamală.

Cu toate acestea, Starmer a avertizat că reluarea disputelor interne ar putea recrea „haosul” specific fostelor guverne conservatoare și ar favoriza ascensiunea partidului Reform, condus de Nigel Farage.

Premierul a exclus categoric revenirea la libera circulație a persoanelor, dar a apărat ideea unui program de mobilitate pentru tineri, care ar permite schimburi temporare de muncă și experiență între Regatul Unit și statele europene.

În plan politic, Starmer a declarat că următoarele alegeri generale vor fi decisive și vor opune un guvern laburist unei drepte radicale. El susține că miza va fi identitatea britanică și valorile fundamentale ale societății.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat BBC, pe fondul dezbaterilor interne din Partidul Laburist privind viitorul relațiilor cu Bruxelles-ul.

Keir Starmer a afirmat că Regatul Unit ar trebui să ia în calcul „o aliniere și mai strânsă” cu piața unică, dacă acest lucru servește interesului național. El a subliniat că, în contextul noilor acorduri comerciale semnate de Marea Britanie cu Statele Unite și India, o uniune vamală cu UE nu mai reprezintă soluția optimă.

„Suntem mai bine poziționați dacă ne uităm spre piața unică, nu spre uniunea vamală, pentru viitoarea noastră aliniere”, a declarat premierul, respingând astfel opiniile unor membri ai cabinetului său care susțin un nou acord vamal cu UE.

Declarațiile premierului vin într-un moment de tensiune în interiorul Partidului Laburist. Miniștri precum Wes Streeting și David Lammy, dar și lideri sindicali, au susținut public că o uniune vamală ar putea aduce beneficii economice semnificative. De asemenea, 13 parlamentari laburiști au votat recent în favoarea unei propuneri liberale-democrate privind aderarea la o uniune vamală.

Cu toate acestea, Starmer a avertizat că reluarea disputelor interne ar putea recrea „haosul” specific fostelor guverne conservatoare și ar favoriza ascensiunea partidului Reform, condus de Nigel Farage.

Premierul a exclus categoric revenirea la libera circulație a persoanelor, dar a apărat ideea unui program de mobilitate pentru tineri, care ar permite schimburi temporare de muncă și experiență între Regatul Unit și statele europene.

În plan politic, Starmer a declarat că următoarele alegeri generale vor fi decisive și vor opune un guvern laburist unei drepte radicale. El susține că miza va fi identitatea britanică și valorile fundamentale ale societății.

„Duminică, 04.01.2026, în jurul orei 13:50, am fost anunțați despre miros de gaz într-un bloc (10 etaje) situat pe Strada Constructorilor din Timișoara”, se arată în informarea transmisă de ISU Timiș. 

La locul evenimentului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul Detașamentului 1 Timișoara cu o autospecială de primă intervenție si comandă, precum și echipajul CBRN.

La sosirea la fața locului,  pompierii au constatat miros de gaz într-un singur apartament, provenit de la centrala termică. La momentul transmiterii știri, aceștia au acționat pentru ventilarea spațiului. 

Echipajul CBRN a efectuat măsurători în apartament, nefiind identificate valori peste limitele normale.

„În jurul orei 14:00, am fost anunțați despre scăpări de gaz în fața unui imobil din orașul Buziaș, Strada Matei Corvin”, se arată în informarea transmisă de pompieri.

La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Stației Buziaș care au constatat scăpări de gaz provenite de la contor; aceștia au contact distribuitor local de gaze naturale. 

„În jurul orei 14:20, pompierii din cadrul Detașamentului 2 Timișoara s-au deplasat pe strada Măslinul, unde se simte miros de gaz pe casa scării dintr-un bloc (4 etaje + Mansardă)”, se arată în informarea transmisă de ISU Timiș. 

La sosirea pompierilor la locul evenimentului, aceștia au constatat scăpări de gaz pe casa scării.

Pompierii au ventilat spațiul. La locul evenimentului se află o echipă de intervenție Delgaz; a fost oprită alimentarea cu gaz . Nu sunt persoane evacuate, potrivit pompierilor. 

Pentru a preveni producerea unor situații de urgență, amintim cetățenilor obligativitatea respectării următoarelor măsuri de siguranță:

• Verificați periodic instalațiile de gaze și apelați doar la personal autorizat pentru orice intervenție, revizie sau verificare tehnică.
• Instalați detectoare de gaz și monoxid de carbon în locuință.
• În cazul în care simțiți miros de gaz, întrerupeți imediat alimentarea, deschideți ferestrele pentru ventilare; nu acționați întrerupătoarele electrice și părăsiți zona în condiții de siguranță.
• Solicitați intervenția echipajelor specializate apelând numărul unic pentru apeluri de urgență 112.

Persoanele care urmăresc, contactează obsesiv sau intimidează pe cineva prin mesaje, rețele sociale ori alte mijloace electronice riscă pedepse penale în Republica Moldova, odată cu intrarea în vigoare a unor modificări ample ale Codului penal. Potrivit Logos Press, noile prevederi, adoptate anul trecut, se aplică din luna februarie.

Legislația introduce pentru prima dată infracțiunea de stalking, definită ca urmărirea sau supravegherea intenționată și repetată a unei persoane, inclusiv prin „tehnologii informaționale și rețele de comunicații electronice”.
Fapta este incriminată atunci când aceste acțiuni provoacă frică, anxietate sau obligă victima să își schimbe stilul de viață. Astfel de fapte pot fi pedepsite cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la doi ani, iar dacă victima este membru al familiei – până la trei ani.

Sunt înăsprite și sancțiunile pentru hărțuirea sexuală, care poate fi fizică, verbală sau non-verbală, inclusiv în mediul online. Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova prevăd amenzi consistente, muncă în folosul comunității sau pedepse cu închisoarea de până la patru ani. În cazul faptelor comise asupra minorilor, pedepsele cresc semnificativ, ajungând până la șapte ani de detenție.

Legislația penală introduce ca noțiune distinctă femicidul, definit ca „un act de violență extremă împotriva femeilor, comis pe baza prejudecăților de gen și soldat cu decesul victimei”. Pentru a lărgi protecția legală a victimelor violenței, autoritățile au extins regulile privind relațiile de rudenie, inclusiv în cazurile în care agresorul este un membru apropiat al familiei.

În România, femicidul nu este încă reglementat ca infracțiune distinctă în Codul penal. În acest sens, în luna octombrie 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, semnat de peste 250 de parlamentari.

Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova includ și măsuri pentru protejarea libertății presei. Interferența în activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media, inclusiv prin amenințări online, devine infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.

Sectorul agricol românesc traversează un început de an extrem de tensionat, pe fondul nemulțumirilor tot mai puternice față de politicile fiscale ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. Organizațiile de fermieri avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente de sprijin, agricultura românească se apropie de un punct critic, marcat de falimente, executări silite și lipsă acută de lichidități.

Potrivit publicației 7 Media, zeci de exploatații agricole se confruntă deja cu executări silite, iar multe altele sunt în pragul falimentului din cauza costurilor record de producție și a prețurilor scăzute de valorificare.

Agricultorii consideră că politicile de austeritate promovate de Executiv sunt „lipsite de realism” și nu țin cont de specificul agriculturii — un sector dependent de cicluri lungi de producție și de condiții naturale imprevizibile.

Dacă negocierile anunțate cu autoritățile nu vor produce rezultate concrete, fermierii avertizează că vor recurge la proteste de amploare, inclusiv blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră.

Scopul declarat este acela de a forța Guvernul să trateze siguranța alimentară a României drept o prioritate strategică.

Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, a declarat la Antena 3 că a fost depusă cerere de autorizare pentru un protest programat pe 5 ianuarie, iar agricultorii intenționează să vină cu tractoarele în Capitală.

„Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Dacă nu suntem ascultați, vom fi nevoiți să ne facem auziți”, a transmis liderul sindical.

Principala nemulțumire vizează pachetul de măsuri fiscale adoptat recent de Guvern.

Printre solicitările urgente ale fermierilor se numără:

• eliminarea așa-numitei „taxe pe stâlp”, considerată un obstacol în calea modernizării fermelor
• reducerea poverii fiscale prin scutiri de taxe și impozite, pentru a compensa pierderile majore din ultimul an
• înființarea unei bănci pentru agricultură cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate și să reducă dependența de băncile comerciale străine

Asociațiile agricole semnalează întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși fermierii au depus deja procesele-verbale de calamitate la primării.

Deși seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, fondurile necesare pentru reluarea lucrărilor agricole în 2026 nu au ajuns încă la beneficiari.

Lipsa lichidităților blochează activitatea multor producători, care nu mai pot achiziționa semințe, îngrășăminte sau combustibil pentru campania agricolă de primăvară.

În același timp, fermierii semnalează un dezechilibru major: costurile de producție cresc constant, în timp ce prețul cerealelor a scăzut la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani.

În absența unui preț minim garantat, producătorii români devin vulnerabili în fața marilor traderi internaționali, iar agricultura riscă să devină o activitate tot mai puțin viabilă economic.

Fermierii subliniază că nu solicită tratament preferențial, ci condiții minime pentru a-și putea continua activitatea.

În lipsa unor măsuri rapide, aceștia avertizează că România riscă nu doar pierderea unui sector economic esențial, ci și afectarea securității alimentare pe termen lung.

Protestul anunțat pentru 5 ianuarie ar putea deveni unul dintre cele mai ample din ultimii ani, semnalând o ruptură tot mai vizibilă între politicile guvernamentale și realitățile din teren ale agriculturii românești.

„În urma tragediei din Crans-Montana, a urmat un proces dificil de identificare a victimelor și, alături de familia și apropiații săi, am sperat că tânărul român va fi găsit printre cei cu șanse de supraviețuire. Din păcate, am fost informați de familie și de autoritățile elvețiene că a fost confirmat decesul său”, a spus ministrul de Externe, duminică, pe Facebook.

„Transmit condoleanțe familiei îndoliate; mult prea repede a fost luat de lângă ei. Dumnezeu să îl odihnească în pace”, a spus Țoiu.

„Împărtășim durerea lor, care, pentru noi, aduce brutal în amintire și incendiul de la Colectiv. În fața unei tragedii de asemenea amploare, doar solidaritatea umană poate să fie răspunsul”, a afirmat Țoiu.

Șefa diplomației române a precizat că reprezentanții Ambasadei României la Berna și consulul României au fost în contact direct cu familia.

Totodată, România a oferit sprijin internațional pentru victimele incendiului.

„România, prin mecanismul european de urgențe civile, pe care îl folosim și noi când cerem ajutorul internațional, a acordat asistență pentru transportul unor răniți din Elveția spre spitale din Franța, sub coordonarea DSU, cu o aeronavă a MApN”, a declarat Oana Țoiu.

„În momentele critice, alături de intervenția instituțiilor, contează enorm curajul și decizia de a ajuta a celor din jur, așa cum a făcut și George, românul care a intervenit voluntar alături de echipele de urgență în noaptea incendiului. L-am sunat să îi mulțumesc pentru gestul său, unul profund uman, dar care face și cinste României. Îmi vor rămâne alături cuvintele lui clare: «Dacă pot să ajut, nu stau la discuții»”, a spus ministrul de Externe.

Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii. Alte 16 victime au fost identificate.

La doar câteva zile de la începutul noului an, Donald Trump se confruntă cu critici în mediul online, după acțiuni care par să contrazică promisiunea sa de Anul Nou, scrie Indy100.

În cadrul unui eveniment organizat în noaptea de Revelion la Mar-a-Lago, președintele SUA a declarat că rezoluția sa pentru 2026 este una simplă: „Pace. Pace pe Pământ”.

REPORTER: „Mr. President, do you have a New Year’s resolution?”

PRESIDENT TRUMP: „Peace. Peace on Earth.” pic.twitter.com/NXS1QAJg46

— Fox News (@FoxNews) January 1, 2026

Declarația s-a răspândit rapid pe rețelele sociale.

Această promisiune a fost pusă sub semnul întrebării sâmbătă, când Trump a anunțat pe Truth Social că Statele Unite au desfășurat ceea ce el a numit un „atac de amploare împotriva Venezuelei”.

Potrivit mesajului său, operațiunea ar fi dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, care ar fi fost scoși din țară.

Anunțul a marcat o escaladare majoră a tensiunilor dintre SUA și Venezuela și a declanșat imediat o dezbatere privind abandonarea angajamentului față de pace la doar câteva zile de la începutul anului.

Ulterior, procurorul general al SUA, Pam Bondi, a confirmat că Maduro și Flores au fost inculpați în Districtul de Sud al New York-ului.

Ea a precizat că acuzațiile includ conspirație pentru narco-terorism, trafic de cocaină și infracțiuni legate de arme automate și dispozitive explozive.

Bondi a declarat că cei acuzați vor „înfrunta în curând întreaga forță a justiției americane pe teritoriul Statelor Unite”, subliniind poziția fermă a administrației.

Între timp, relatări din Caracas au menționat cel puțin șapte explozii și aeronave zburând la joasă altitudine deasupra capitalei, sporind îngrijorările privind stabilitatea regională.

După anunț, utilizatorii de pe X au revenit rapid la declarațiile lui Trump din noaptea de Revelion.

Mulți s-au întrebat cum se împacă un atac militar și arestări spectaculoase cu o promisiune de pace globală.

În timp ce susținătorii afirmă că acțiunea ține de aplicarea legii, nu de război, criticii spun că evenimentele arată cât de repede pot intra în conflict promisiunile politice cu deciziile din lumea reală.

Leon, primul papă american, a cerut, de asemenea, respectarea drepturilor omului și a statului de drept „așa cum sunt consacrate” în constituția Venezuelei, scrie Reuters.

„Nu trebuie să întârziem în a depăși violența și în a porni pe căile dreptății și păcii, garantând totodată suveranitatea țării”, le-a spus papa pelerinilor adunați în Piața Sfântul Petru, în timpul rugăciunii de duminică.

Donald Trump a declarat, sâmbătă, că SUA vor prelua controlul asupra Venezuelei, bogată în petrol, după ce a ordonat un raid pentru capturarea lui Maduro, care se află în prezent într-un centru de detenție din New York, în așteptarea acuzațiilor de trafic de droguri.

Leon, care a criticat unele dintre politicile de dreapta ale lui Trump, l-a îndemnat în decembrie pe președintele SUA să nu îl înlăture pe Maduro folosind forța militară.

„Binele iubitului popor venezuelean trebuie să prevaleze asupra oricărei alte considerații”, a spus pontiful.

Moscova a fost vizată de un atac cu drone sâmbătă seara, până aproape de miezul nopții. Autoritățile ruse au anunțat că mai multe aparate de zbor fără pilot au fost interceptate în timp ce se îndreptau spre capitală, fără să fie raportate victime sau distrugeri majore.

Potrivit Kyiv Post, care citează declarații oficiale ruse, sistemele de apărare antiaeriană au doborât 19 drone în regiunea Moscova. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a scris pe rețelele sociale că forțele ruse „au doborât dronele în cursul serii” și că echipele de intervenție se află la locurile unde au căzut resturi ale aparatelor doborâte.

Agenția Federală pentru Transport Aerian din Rusia (Rosaviația) a anunțat că traficul aerian a fost perturbat în timpul incidentului. Patru aeroporturi au fost închise temporar: Vnukovo și Zhukovsky din Moscova, precum și aeroporturile din Iaroslavl și Ivanovo, situate la nord și nord-est de capitala rusă. Zborurile au fost reluate ulterior, după ridicarea restricțiilor de securitate.

Ministerul rus al Apărării a transmis separat că atacul cu drone a fost unul de amploare mai mare, susținând că, în total, 104 drone ar fi fost doborâte sâmbătă seara în nouă regiuni ale Rusiei și în Crimeea ocupată. Cele mai multe interceptări ar fi avut loc în regiunea Briansk, dar și în regiunile Kaluga și Moscova, precum și în Kursk, Oriol, Tula, Tver și Rostov. Alte drone ar fi fost interceptate inclusiv deasupra Ținutului Krasnodar, Crimeei și Mării Azov.

Încă nu există confirmări independente privind amploarea exactă a atacului sau originea dronelor, iar autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul. Potrivit Serviciului de Urgență al Ucrainei, trei persoane au fost rănite în regiunea Harkov în noaptea de sâmbătă spre duminică, în urma unor atacuri cu drone rusești.

„Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana. Transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate”, a transmis șeful statului.

Nicușor Dan a adăugat că România este solidară cu familiile victimelor, iar autoritățile statului acordă sprijinul necesar în aceste momente grele.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat duminică faptul că, potrivit informațiilor transmise de autoritățile elvețiene competente, cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat.

Ambasada României la Berna se află în contact cu familia persoanei decedate. Reprezentanții misiunii diplomatice acordă asistență consulară familiei.

Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii. Alte 16 victime au fost identificate.

Atacul are loc înaintea negocierilor de pace pentru încheierea războiului, care durează de aproape patru ani, programate să aibă loc la Paris, scrie AP.

Guvernatorul regional al Belgorodului, Viacheslav Gladkov, a declarat că printre răniți se află și un copil.

În Ucraina, trei persoane au fost rănite în regiunea Harkov în urma unor atacuri cu drone în noaptea de sâmbătă spre duminică, a declarat Serviciul de Urgență al țării.

Între timp, numărul morților în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Harkov, vineri, a crescut la patru, după ce alte două cadavre au fost găsite sub dărâmăturile unei clădiri, a scris duminică pe Telegram șeful regional al Harkovului, Oleh Siniehubov.

Ultimele atacuri au avut loc după ce consilierii de securitate națională din Europa și alți aliați au vizitat Kievul sâmbătă pentru a discuta garanțiile de securitate și sprijinul economic, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Volodomir Zelenski, care se pregătește să călătorească la Paris pentru o întâlnire cu partenerii, a declarat sâmbătă că lucrările la propunerile de pace ar putea acum să se accelereze, întrucât Ucraina a împărtășit toate documentele aflate în discuție cu cei 18 consilieri de securitate națională, inclusiv cele privind garanțiile de securitate.

El a spus că reprezentanții Statului Major General și ai sectorului militar al Ucrainei se vor întâlni luni la Paris, urmând ca marți să aibă loc o întâlnire a liderilor europeni, unde a spus că speră ca documentele privind garanțiile de securitate să fie finalizate.

El a spus că vor avea loc și întâlniri cu reprezentanții SUA la Paris.

România a primit de la Uniunea Europeană fonduri mai mari decât sumele pe care le-a contribuit la bugetul comunitar, potrivit europarlamentarului liberal Dan Motreanu. De la aderare și până în prezent, România ar fi primit aproximativ 106 miliarde de euro, în timp ce contribuția totală s-ar fi ridicat la 35 de miliarde de euro, diferența fiind de 71 de miliarde de euro.

Banii au fost direcționați către proiecte esențiale pentru îmbunătățirea nivelului de trai, de la infrastructură rutieră și feroviară, până la educație, sănătate și utilități publice. Autostrăzi, drumuri, școli, grădinițe, spitale, rețele de apă și canalizare sau extinderi ale rețelelor de gaze au fost realizate cu sprijin financiar european, alături de programe dedicate IMM-urilor și agriculturii.

„Apartenența la Uniunea Europeană le permite românilor să ducă o viață mai bună. Fondurile europene se văd în comunități, în investiții concrete și în oportunități reale de dezvoltare”, a scris eurparlamentarul pe pagina sa de socializare.

O parte din fondurile europene a fost folosită și pentru protejarea patrimoniului cultural. Proiectele susținute din bani europeni au permis restaurarea unor biserici și mănăstiri istorice, salvarea de la degradare a cetăților, castelelor și conacelor, precum și promovarea meșteșugurilor și tradițiilor locale.

„Această susținere arată respectul Uniunii Europene față de valorile care ne definesc ca popor: credința, cultura și rădăcinile noastre”, a transmis Dan Motreanu.

Propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034 prevede 60,2 miliarde de euro pentru România. Din această sumă, 54,6 miliarde de euro reprezintă componenta generală destinată finanțării proiectelor de dezvoltare economică și regională.

Un miliard de euro este prevăzut pentru domenii precum migrația, securitatea și afacerile interne, fonduri care pot fi utilizate pentru gestionarea fluxurilor migratorii, întărirea securității și cooperarea în domeniul justiției.

Alte 4,6 miliarde de euro sunt alocate Fondului Social și Fondului pentru Climă, mecanisme europene prin care sunt susținute măsuri sociale, ocuparea forței de muncă și tranziția către politici de mediu mai sustenabile.

La finalul lunii decembrie, Comisia Europeană a virat României peste 586 de milioane de euro, bani solicitați prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri de coeziune și dezvoltare regională.

ELCEN a transmis că duminică dimineața, la ora 6.50, „s-a produs declanșarea cazanului de abur nr 4 în incinta CET București Sud, ca urmare a evoluției fisurării unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile. Acest incident a condus la oprirea turbinei cu abur nr 4 aferente acestui cazan”.

Intervenții tehnice vor putea fi făcute doar după răcirea completă a cazanului, motiv pentru care durata estimată a indisponibilității este de aproximativ 3 zile.

ELCEN precizează că, în acest moment, CET București Sud funcționează cu cazanul de abur nr 3 și turbina de abur nr 3, precum și cu două cazane de apă fierbinte.

„Această configurație permite menținerea producției de energie termică necesare alimentării rețelei de termoficare, asigurând continuitatea livrării agentului termic și limitarea impactului temperaturii livrate până la gardul centralei, chiar și în condițiile indisponibilizării temporare a unui grup energetic. Subliniem că angajații ELCEN fac eforturi deosebite să mențină în funcțiune echipamente vechi puse în funcțiune în anii 60-70 și nemodernizate la timp din cauza subfinanțării îndelungate a companiei ce a împiedicat acțiunile de reabilitare majoră a instalațiilor. Datoria Termoenergetica către ELCEN este în prezent de aprox 1,5 miliarde lei”, transmit reprezentanții ELCEN.

Termoenergetica a anunțat că avaria s-a produs la CET Sud – ELCEN, care aparține de Ministerul Energiei.

„Problema a apărut la un cazan-turbină care încălzește sute de litri de apă”, arată compania.

Conform acesteia, furnizarea agentului termic pentru încălzire și apă caldă este afectată în sectoarele 2, 3, și parțial în sectoarele 4 și 5.

O parte dintre consumatorii din Sectorul 4 vor fi arondați la CET Progresul.

„Potrivit ELCEN, termenul estimat pentru remedierea avariei este data de 7 ianuarie. Apoi, după finalizarea lucrărilor și repunerea în funcțiune a cazanului-turbină, este necesar un interval de aproximativ 24 de ore pentru ca temperatura agentului termic să ajungă la parametri normali în toate punctele termice afectate și în casele voastre”, susține Termoenergetica într-o postare făcută pe Facebook.

O avarie s-a produs în Capitală și în 27 decembrie Mai mulți bucureșteni din sectoarele 2 și 3 și, parțial, 4 și 5, au rămas atunci fără apă caldă și căldură.

Consilierii europeni pentru securitate națională au mers la Kiev, sâmbătă, pentru a participa la o reuniune la nivel înalt a Coaliției de Voință.

Întâlnirea a avut loc în contextul mai multor întâlniri anunțate de liderul ucrainean Volodimir Zelenski pentru începutul lunii ianuarie, printre care o reuniune la nivel de consilieri la Kiev și o întâlnire la nivel de lideri în Franța, potrivit The Kyiv Independent.

„Ne-aștepta o zi de lucru intensă: probleme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru, coordonarea pașilor următori cu partenerii”, a declarat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov.

Umerov a precizat că la discuții participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și membri ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.

Întâlnirile au loc în contextul în care Ucraina și partenerii săi continuă să lucreze la un plan de pace menit să pună capăt războiului declanșat de Rusia.

Elon Musk a transmis un avertisment ferm utilizatorilor chatbot-ului Grok, instrumentul de inteligență artificială (AI) integrat în platforma X, precizând că folosirea acestuia pentru a crea conținut ilegal va atrage consecințe legale complete, potrivit IndiaToday.

Proprietarul X a subliniat că inteligența artificială nu îi exonerează pe utilizatori de responsabilitate, mai ales în contextul în care guvernele intensifică supravegherea materialelor generate cu ajutorul AI.

Musk a declarat că oricine folosește Grok pentru a genera materiale ilegale va fi tratat la fel ca o persoană care încarcă direct conținut ilegal pe X.

Într-o dezbatere privind neutralitatea instrumentelor AI, Musk a insistat că responsabilitatea aparține intenției și acțiunilor utilizatorului.

Comentariile sale subliniază faptul că asistența oferită de AI nu diminuează răspunderea conform regulilor platformei sau legislației naționale.

Declarația vine pe fondul îngrijorărilor globale tot mai mari legate de modul în care inteligența artificială generativă poate fi exploatată pentru a produce conținut dăunător sau ilegal.

Avertismentul lui Musk pare să anticipeze argumentele potrivit cărora instrumentele AI ar funcționa dincolo de controlul utilizatorilor.

Declarațiile lui Musk urmează unei directive emise de Ministerul indian al Electronicii și Tehnologiei Informației, care a cerut platformei X să elimine imediat conținutul vulgar, obscen și ilegal.

Ministerul a indicat în mod explicit materiale care ar fi fost generate cu ajutorul Grok, avertizând că lipsa de reacție ar putea duce la acțiuni legale în baza legislației indiene.

Autoritățile au solicitat platformei X să transmită, în termen de 72 de ore, un raport detaliat privind măsurile luate împotriva conținutului și conturilor problematice.

Oficialii indieni au precizat că numeroase sesizări au scos la iveală lacune în aplicarea regulilor, în special în cazurile ce vizează conținut îndreptat împotriva femeilor.

Subiectul a căpătat și o dimensiune politică după ce un parlamentar indian de rang înalt a cerut intervenții urgente în legătură cu imaginile degradante generate de AI și distribuite online.

Potrivit ministerului, Grok ar fi fost folosit pentru a crea conturi false care difuzează conținut obscen, încălcând mai multe prevederi legale.

India și-a înăsprit recent poziția față de platformele digitale, avertizând că aplicarea deficitară a regulilor poate duce la urmăriri penale.

Psihologul social Colette Capriles, profesoară de științe politice la Universitatea Simón Bolívar din Caracas, avertizează că plecarea lui Maduro nu înseamnă automat schimbarea sistemului. Capriles descrie un stat care nu mai funcționează ca furnizor de servicii publice, dar care continuă să existe ca mecanism de control, coerciție și supraveghere.

„Nu suntem o națiune ținută unită de un guvern sau de un contract social, ci o colecție de indivizi prinși într-o luptă pentru supraviețuire”, spune aceasta.

Plecarea lui Maduro nu este, prin urmare, un punct de cotitură pentru una dintre cele mai grave crize politice și sociale ale secolului XXI.

Mulți venezueleni se bucură, însă și mai mulți nu au nicio speranță imediată.

Capriles vorbește despre un paradox fundamental: statul venezuelean este în același timp absent și omnipotent.

Statul a dispărut din zonele esențiale ale vieții – sănătate, educație, infrastructură, protecție socială – dar este extrem de prezent în monitorizarea politică, în aparatul represiv și în rețelele de loialitate care leagă armata, poliția, grupările paramilitare și liderii locali de centrul puterii.

Această fragmentare deliberată a autorității, spune ea, a fost mecanismul-cheie prin care regimul s-a protejat de lovituri interne și a menținut controlul: nimeni nu este suficient de puternic pentru a prelua sistemul, dar toți sunt suficient de dependenți de el pentru a-l apăra.

Regimul Chávez a fost construit pe două baze: legitimitatea electorală și redistribuirea bogăției petroliere. Atâta timp cât aceste două surse au existat, statul a putut susține o narațiune de justiție socială și incluziune.

Prăbușirea prețului petrolului, combinată cu politicile economice distructive ale guvernului Maduro, a dus însă la o catastrofă economică ale cărei costuri au fost transferate brutal asupra populației.

Rezultatul nu a fost o societate egalitară, ci una dominată de relații informale, favoruri, piețe negre și dependență de conexiuni personale.

„Nu socialism autocratic, ci cel mai rău tip de capitalism primitiv”, îl numește Capriles.

Potrivit autoarei, chiar și în absența lui Maduro, structura de putere rămâne intactă: serviciile de informații, grupările paramilitare, „colectivele” locale și elitele regionale formează un labirint instituțional greu de dezmembrat.

În aceste condiții, riscul nu este doar instabilitatea politică, ci apariția unui conflict prelungit, difuz, în care populația civilă devine din nou ostatic.

„Este foarte ușor să creezi haos și să faci o țară neguvernabilă atunci când instituțiile sunt deja distruse”, avertizează Capriles.

Dar poate că cel mai puternic mesaj al textului este cel uman.

Dincolo de teorii politice și structuri de putere, Venezuela este o societate traumatizată: oameni care se tem de dispariții, de hiperinflație, de pierderea rudelor, de nesiguranța migrației.

Tinerii, spune Capriles, sunt prinși într-un „prezent etern”, incapabili să-și imagineze un viitor diferit.

Schimbarea dorită de venezueleni nu este neapărat ideologică, ci existențială: vor un stat funcțional, previzibil, limitat în putere și capabil să-și respecte obligațiile de bază.

Analiza lui Colette Capriles oferă o corecție importantă optimismului grăbit al observatorilor externi: Venezuela nu este doar o criză de leadership, ci o criză de structură socială, instituțională și psihologică.

Vindecarea nu va veni dintr-o intervenție rapidă sau dintr-o simplă schimbare de regim, ci dintr-un proces lent de reconstrucție a încrederii, a instituțiilor și a sensului de apartenență colectivă.

Venezuela vine după un deceniu de colaps continuu.

Pentru ea, adevărata tranziție nu este politică, ci socială. Aceasta va dura mai mult decât orice operațiune militară sau aranjament diplomatic.

Majoritatea alimentelor de bază s-au ieftinit în Bulgaria spre finalul anului 2025. Tendința generală este una de scădere a prețurilor, chiar dacă anumite legume au înregistrat creșteri vizibile.

Potrivit datelor oficiale, citate de Novinite, cele mai multe scăderi de preț s-au regăsit la fructe, produse lactate, carne, ouă și alimente de bază precum zahărul, orezul sau leguminoasele. Reducerile nu au fost spectaculoase, dar sunt suficiente pentru a indica o temperare a pieței alimentare, după perioadele de scumpiri din ultimii ani.

Există însă și excepții notabile. Prețurile unor legume au crescut, iar acestea au influențat ușor evoluția generală a pieței. Castraveții și roșiile au înregistrat cele mai mari majorări procentuale, produse care nu se află în plin sezon. Dovleceii au urmat aceeași tendință, în timp ce varza și ceapa au avut creșteri mai moderate.

În schimb, alte legume importante pentru consumul zilnic s-au ieftinit. Ardeii, morcovii și cartofii se numără printre produsele care au înregistrat scăderi de preț. La fructe, aproape toate prețurile au scăzut, singura excepție fiind bananele.

La produsele lactate, prețurile au scăzut la lapte, unt și unele brânzeturi, compensând ușoarele creșteri înregistrate la alte produse. Și în categoria carne și ouă, prețurile au fost, per ansamblu, în scădere.

Chiar dacă indicele general al pieței a urcat ușor, evoluția este explicată în principal de scumpirile punctuale la legume, nu de o creștere generalizată a costurilor. Per ansamblu, datele arată că Bulgaria încheie anul cu mai multe ieftiniri decât scumpiri la alimentele de bază.

„O proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au degenerat”, a transmis, duminică, Rogobete.

Ministrul a subliniat că nu contestă existența unor afecțiuni medicale reale și că respectă situațiile obiective din sistem, însă consideră că o astfel de proporție ridicată ridică semne serioase de întrebare privind funcționarea secțiilor respective.

Rogobete a precizat că va trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Spitalul Județean Constanța și va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă pentru secțiile respective, strict din perspectivă profesională și medicală.

„Nu pot accepta situații în care restricțiile medicale par să existe doar în zona publicǎ, dar nu și în activitatea din sistemul privat. Nu poți avea lombosciatică doar într-un spital public, dar să poți face fără probleme activitate medicală în altă parte”, a precizat ministrul.

Ministrul Sănătății a arătat că problema gărzilor este una cunoscută la nivelul sistemului și că nu poate fi ignorată, însă trebuie abordată cu dialog și respect față de profesioniști, având în vedere și impactul asupra pacienților.

Potrivit acestuia, un spital județean de urgență nu își poate permite să lase descoperite linii esențiale de gardă, indiferent de conflictele interne.

„Un spital județean de urgență, care deservește o întreagă regiune, nu își poate permite să lase linii de gardă esențiale descoperite, indiferent de motivele și conflictele interne. Din punctul meu de vedere, nu este corect și nu este etic, iar acesta este motivul pentru care intervin direct”, a transmis Rogobete.

În același context, ministrul a anunțat că reforma gărzilor este una structurală și se află deja în curs. În acest an urmează să fie implementat un nou sistem de gărzi, care va include gardă la domiciliu, gardă de monitorizare și gardă de urgență, plătite diferențiat, în funcție de nivelul de responsabilitate și efort.

Totodată, Ministerul Sănătății analizează, împreună cu sindicatele și profesioniștii din domeniu, posibilitatea introducerii gărzilor de 12 ore.

Măsura nu va fi obligatorie și va putea fi aplicată doar acolo unde este fezabilă, în funcție de specificul fiecărui spital și al fiecărei secții.

„Spitalul va putea decide dacă organizează gărzi de 12 sau 24 de ore, iar în interiorul aceluiași spital, decizia va putea fi adaptată pe secții. Estimez că în cursul semestrului I vom putea crea și acest cadru legislativ, cu implementare treptată, responsabilă și adaptată realităților din teren”, a conchis Rogobete.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de condoleanțe.

„Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana”, a transmis șeful statului.

Polițiștii din Elveția au anunțat că au fost identificate încă 16 victime, printre care și mai mulți copii, scrie Sky News.

Printre acestea se numără o femeie din Elveția în vârstă de 18 ani, doi tineri de 15 ani și unul de 14 ani, trei bărbați elvețieni în vârstă de 31, 20 și 18 ani, un tânăr de 17 ani și doi de 16 ani.

Au fost identificați și doi italieni de 16 ani și un adolescent de 16 ani cu dublă cetățenie (italiană și emirateză).

Poliția a adăugat că printre victime se află și un român de 18 ani, un francez de 39 de ani și un cetățean turc de 18 ani.

Până în prezent, 24 de persoane au fost confirmate decedate.

„În conformitate cu informațiile transmise de autoritățile elvețiene competente, cetățeanul român presupus inițial dispărut este decedat”, a transmis MAE.

Ambasada României la Berna se află în contact cu familia persoanei decedate, iar reprezentanții misiunii diplomatice acordă asistență consulară familiei. De asemenea, echipa consulară a ambasadei menține legătura cu autoritățile elvețiene competente.

Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanțe familiei îndoliate.

MAE anunțase în urmă cu două zile că Ambasada României la Berna este în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului.

Incendiul izbucnit în Noaptea de Revelion într-un bar din Crans-Montana a ucis 40 de persoane și a rănit alte 119, au declarat oficialii.