MediaFax.ro

Anunțul a fost făcut duminică în cadrul unor briefinguri ținute de oficiali ai Pentagonului în fața membrilor mai multor comisii de securitate națională din Senat și Camera Reprezentanților.

Conform surselor citate de Reuters, discuțiile au durat peste 90 de minute și au vizat desfășurarea atacurilor americane asupra Iranului.

Administrația a subliniat că rachetele balistice iraniene și grupările proxy ale Teheranului din regiune reprezintă o amenințare serioasă pentru interesele Statelor Unite

Afirmațiile făcute în cadrul briefingurilor contrazic declarațiile publice ale unor oficiali ai administrației, care au susținut anterior că președintele Donald Trump a decis lansarea atacurilor deoarece Iranul ar fi putut lovi „preventiv” forțele SUA din Orientul Mijlociu. 

Sâmbătă, Statele Unite și Israel au lansat cele mai ample atacuri asupra Iranului. În urma ofensivei,  peste 1.000 de ținte au fost lovite, au fost scufundate nave de război și a fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei.

De asemenea, Comandamentul Central al Statelor Unite a precizat că trei militari americani au fost uciși și alți cinci au fost grav răniți. 

Președintele Trump a anunțat că operațiunea este estimată să dureze mai multe săptămâni, urmărește să împiedice Iranul să obțină arme nucleare, să limiteze programul său de rachete și să elimine amenințările la adresa Statelor Unite și a aliaților săi.

În Cabot, o comunitate conservatoare din centrul statului Arkansas, Spencer și-a asigurat propria nominalizare în alegerile primare republicane pentru șerif. La 37 de ani, fără nicio experiență în forțele de ordine, el îl contracandidează pe actualul șerif, John Staley. Acesta deține funcția de peste 13 ani și conduce secția care l-a arestat pe Spencer în noaptea incidentului, arată CNN. Spencer explică decizia de a candida prin mesajele de susținere primite de la persoane care se simțeau dezamăgite de sistemul judiciar. „Am fost martor direct la deficiențele sistemului,” a declarat el.

Evenimentele din octombrie 2024

Cazul, care a divizat comunitatea, a început în octombrie 2024. Conform documentelor judiciare, Spencer s-a trezit brusc în toiul nopții. A descoperit că fiica sa, în vârstă de 13 ani la acel moment, nu era în camera ei. Tot el a relatat autorităților că și-a urmărit fiica și pe bărbatul cu care era, cu mașina și a intrat în coliziune cu autovehiculul acestuia într-o intersecție. Apoi a deschis focul în urma unei confruntări. Ulterior, el a apelat serviciul de urgență 911. Bărbatul împușcat, Michael Fosler, de 67 de ani, fusese anterior acuzat. Existau 43 de capete de acuzare legate de presupuse abuzuri sexuale asupra minorei, inclusiv agresiune sexuală și pornografie infantilă. Fosler pledase nevinovat și fusese eliberat pe cauțiune, având interdicția de a contacta victima.

Acuzarea de omor de gradul doi în Arkansas poate duce la o pedeapsă de până la 30 de ani de închisoare.

Cazul a stârnit emoții puternice în comitat. Unii rezidenți consideră că Spencer a acționat așa cum ar fi făcut orice părinte pentru a-și proteja copilul. Alții susțin că el a depășit limitele legale și că un viitor șerif trebuie să demonstreze autocontrol și o aderență strictă la proceduri. Pentru susținători, candidatura sa este un act de protest împotriva unui sistem perceput ca fiind prea indulgent cu infractorii acuzați de abuzuri asupra copiilor. Pentru critici, perspectiva ca o persoană acuzată de omor să devină șeful forțelor de ordine ridică serioase întrebări etice și instituționale.

Platforma și justificările campaniei sale

Spencer își concentrează campania pe protecția copiilor, transparența și responsabilitatea administrativă. El critică valoarea cauțiunii stabilite pentru Fosler, argumentând că sistemul nu a oferit suficientă protecție familiei sale. Ca veteran al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei americane, cu misiuni în Irak, Spencer afirmă că experiența militară l-a pregătit pentru roluri de lider. „Un șerif trebuie să fie lider”, a spue el. A mai menționat și faptul că a condus echipe, atât în armată, cât și în sectorul privat. Cu toate acestea, actualul șerif, John Staley, contestă lipsa sa de experiență în aplicarea legii, afirmând pentru presă: „Nu poți învăța această meserie pe parcurs.”

Procesul, inițial programat pentru începutul anului, a fost amânat după retragerea judecătorului inițial. Un magistrat pensionat a fost desemnat să preia cazul, iar o nouă dată de începere urmează să fie stabilită. Dacă Spencer ar câștiga alegerile, dar ar fi ulterior condamnat, Partidul Republican local ar fi nevoit să desemneze un alt candidat pentru funcția respectivă. Între timp, familia sa depune eforturi pentru a-și reface viața. Părinții menționează că fiica lor, acum în vârstă de 15 ani, urmează terapie și încearcă să revină la o rutină adolescentină normală.

„Am făcut ce ar face orice tată responsabil”

Spencer declară că este pregătit pentru orice rezultat juridic. „Am făcut ce ar face orice tată responsabil –  să-și salveze și să-și protejeze copilul”, afirmă el. Susține dealtfel că apărarea sa va demonstra ușor acest lucru, în instanță. Cazul a generat o dezbatere amplă în Arkansas și în alte state americane cu privire la limitele legale ale autoapărării. Se discută cât de departe poate merge un părinte în protejarea copilului său. Alegerile primare și termenele viitoare din instanță vor decide nu doar parcursul politic al lui Aaron Spencer, ci și viitorul său juridic.

Metaloglobus București și antrenorul Mihai Teja au ajuns la un acord privind încetarea, de comun acord, a raporturilor contractuale.

Reprezenții clubului i-au mulțumit antrenorului pentru activitatea desfășurată și i-au urât succes în carieră.

Metaloglobus a peirdut sâmbătă meciul cu Universitatea Craiova, scor 2-1.

Echipa este p ultimul loc în Superligă, cu doar 11 puncte acumulate.

Prestianni e acuzat că ar fi avut un comentariu rasist la adresa lui Vinicius Junior, luna trecută, în timp ce își acoperea gura cu tricoul, relatează AFP.

„Dacă un jucător își acoperă gura și spune ceva, iar asta are o consecință rasistă, atunci trebuie eliminat, evident”, a declarat Infantino pentru Sky News.

„Trebuie să presupunem că a spus ceva ce nu ar fi trebuit să spună, altfel nu ar fi fost nevoie să-și acopere gura. Pur și simplu nu înțeleg. Dacă nu ai ceva de ascuns, nu îți ascunzi gura când spui ceva. E atât de simplu. Iar acestea sunt acțiuni pe care le putem lua și trebuie să le luăm pentru a fi serioși în lupta noastră împotriva rasismului”, a precizat președintele FIFA.

Următorul Congres FIFA va avea loc luna viitoare la Vancouver, unde forul mondial ar putea decide să implementeze măsuri pentru a-i împiedica pe jucători să-și acopere gura la Cupa Mondială din acest an.

Infantino a avansat și ideea unor pedepse diferite pentru abuz rasist, în funcție de faptul dacă jucătorul vinovat își cere sau nu scuze public.

„Poate ar trebui să ne gândim și la a nu doar pedepsi, ci și la a permite, cumva, schimbarea culturii noastre, permițând jucătorilor sau oricui face ceva să-și ceară scuze. Poți face lucruri pe care nu vrei să le faci într-un moment de furie și să-ți ceri scuze, iar atunci sancțiunea trebuie să fie diferită, ca să facem încă un pas înainte. Poate ar trebui să ne gândim și la așa ceva”, a adăugat el.

Update

Incidentul a fost confirmat oficial de Ministerul Apărării din Kuweit. „Purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării a declarat că, în cursul dimineții de astăzi, s-au prăbușit mai multe aeronave de luptă americane, confirmând totodată că echipajele acestora au supraviețuit în totalitate”, au transmis oficialii din Kuweit printr-un mesaj publicat pe X. 

În urma incidentului, au fost demarate operațiunile de căutare salvare, iar membrii echipajului au fost duși la spital, aceștia fiind în stare stabilă.  

Ancheta este în desfășurare pentru stabilirea cauzelor exacte ale accidentului, iar autoritățile au făcut apel la populație să se informeze exclusiv din surse oficiale.

Știrea inițială

Imaginile analizate de CNN surprind un avion cuprins de flăcări, aflat într-o cădere necontrolată, care se prăbușește în spirală. Potrivit geolocalizării realizate de jurnaliștii americani, aeronava s-ar fi prăbușit la mai puțin de 10 kilometri de baza americană  Ali Al Salem din Kuweit. 

Analiza CNN sugerează că ar fi vorba despre un avion de vânătoare cu două motoare, tip F-15.  

Pilotul a reușit să se catapulteze, însă cauza prăbușirii nu a fost încă anunțată. 

În dimineața zilei de luni, Kuweitul a respins un val de drone, marcând a treia zi de lovituri de represalii iraniene asupra statelor din Golf, ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iran.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a scris fostul consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, care a fost ucis în atacurile demarate de Israel și SUA, respingând rapoartele potrivit cărora ar intenționa să reia negocierile cu Washingtonul, notează CNBC. 

Într-o postare anterioară, oficialul de la Teheran a scris: „Trump a aruncat regiunea în haos cu «speranțele sale false» și acum este îngrijorat de noi victime în rândul trupelor americane”.

Pentagonul a confirmat că trei soldați americani au fost uciși. Trump a precizat că națiunea îi va jeli, însă a spus că probabil nu vor fi ultimele decese, după cum a declarat el într-un videoclip filmat la sediul clubului său exclusivist, Mar-a-Lago, publicat de Casa Albă.

Dacă numărul deceselor va crește în rândul soldaților americani, remarca lui Trump, alături de un alt comentariu anterior dintr-un interviu în care acesta spunea: „ne așteptăm la victime, dar în final va fi un lucru foarte bun pentru lume”, s-ar putea întoarce împotriva lui, remarcă BBC. 

Conflictul din Orientul Mijlociu ajunge la a treia zi de război. Conflictul se extinde și în Kuweit. 

Secretarul General Adjunct în cadrul Ministerului Educației, Ioana Lazăr, devine principalul coordonator de credite și reprezentant legal al ministerului, după 45 de zile în care premierul Bolojan nu a reușit să găsească un înlocuitor pentru Daniel David, fostul ministru al acestei instituții, care și-a dat demisia la sfârșitul anului trecut.

Potrivit unei analize EduPedu, un precedent de acest fel s-a mai petrecut în Guvernul Dăncilă, care a și modificat, prin Ordonanță de Urgență, Codul Administrativ tocmai pentru a preveni o situație de acest tip.

Cu ce se ocupă Ioana Lazăr în minister

În noua sa calitate, de ordonator de credite, Secretarul de Stat are dreptul legal de a angaja și de a aproba cheltuieli din bugetul public și răspunde pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Acesta se asigură, de asemenea, că plățile se încadrează în limita bugetului aprobat.

Deși el nu face plățile efective, semnătura lui este vitală pentru ca o cheltuială să poată fi angajată legal.

Este secretar de stat în minister din 2020

În mod normal, ministrul e ordonatorul de credite al unui minister, iar secretarii de stat pot deveni ordonatori secundari dacă primesc delegare.

Ioana Lazăr este Secretar General Educație din 27.12.2020, potrivit CV-ului său publicat pe portalul ministerului.

Potrivit descrierii jobului, aceasta s-a ocupat, printre altele, de „proceduri de elaborare avizare, emitere acte normative, coordonarea întregului personal al ministerului”.

„Am început o campanie ofensivă împotriva Hezbollah. Nu suntem doar în defensivă, acum trecem la atac. Trebuie să ne pregătim pentru câteva zile de luptă, multe. Avem nevoie de o pregătire defensivă puternică și de o pregătire ofensivă continuă, în valuri”, a  declarat Eyal Zamir, șeful Statului Major al Forțelor Armate Israeliene, citat de The Times of Israel 

În noaptea de duminică spre luni, gruparea militantă libaneză și IDF s-au atacat reciproc. Primele atacuri au fost lansate de Hezbollah care a anunțat că operațiunea este „un răspuns la uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei”. Operațiunea a vizat o bază militară din apropierea orașului Haifa. 

Ca ripostă, armata israeliană a desfășurat mai multe valuri de lovituri aeriene asupra unor obiective ale Hezbollah din Beirut și din sudul Libanului.

În urma atacurilor israeliene, ministerul libanez al Sănătății a anunțat că cel puțin 31 de  persoane și-au pierdut viața și alte 149 au fost rănite, bilanțul fiind unul provizoriu, notează Al Jazeera. 

„Forțele noastre armate răspund la un presupus atac cu dronă asupra RAF Akrotiri. Nivelul de protecție al trupelor noastre din regiune este la cel mai înalt grad, iar baza a reacționat pentru a-și apăra personalul. Situația este în desfășurare și vom furniza informații suplimentare în timp util”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de Sky News.

Guvernul cipriot a confirmat că este vorba despre „o dronă fără pilot care a provocat daune minore”.

Întăriri militare „strict defensive”

În ultimele zile, Marea Britanie a trimis întăriri în Cipru: sisteme anti-dronă (echipamente care detectează și neutralizează aparatele fără pilot), avioane F-35 și radare suplimentare. Ministerul Apărării a subliniat că aceste măsuri sunt „strict defensive”, adică menite doar să protejeze baza și personalul militar.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit a permis Statelor Unite să folosească anumite baze britanice pentru lovituri asupra unor situri iraniene de rachete. Printre acestea se numără RAF Fairford din Gloucestershire și baza din Diego Garcia, în Oceanul Indian.

Conflictul s-a intensificat după moartea lui Khamenei.

Opoziția liberal-democrată a avertizat că decizia ar putea reprezenta „o pantă alunecoasă”, care riscă să atragă Marea Britanie într-un nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu.

Deși Cipru nu face parte din Orientul Mijlociu, insula este situată în estul Mediteranei, foarte aproape de zona de conflict, și găzduiește baze militare britanice importante pentru operațiunile din regiune.

Conflictul a intrat în cea de-a treia zi, iar tensiunile rămân extrem de ridicate după moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Evenimentul a declanșat noi lovituri și amenințări cu represalii, iar schimburile de atacuri cu rachete dintre Iran și statele din regiune continuă.

După ofensiva comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, direcționate către Bahrain, Qatar, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, dar și către Iordania și Irak, potrivit Breaking Defense.

Interceptări masive în statele din Golf

În Emiratele Arabe Unite, Ministerul Apărării a anunțat că forțele aeriene și sistemele de apărare antiaeriană au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone iraniene de la începutul atacurilor. Totuși, 35 de drone au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale.

Kuweitul a raportat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Bahrainul – care găzduiește Flota a 5-a a SUA – a doborât 45 de rachete și nouă drone, inclusiv modele Shahed-136. De asemenea, Qatarul a anunțat că a interceptat 18 rachete balistice, rachete de croazieră și drone, precizând că operațiunile au fost realizate atât cu avioane de luptă, cât și cu sisteme de apărare antiaeriană de la sol.

Arabia Saudită a confirmat că a fost vizată, fără să publice cifre detaliate.

Scenariul de coșmar al statelor din Golf

Deși oficial țintele au fost bazele americane din regiune, mai multe proiectile au lovit infrastructura civilă, inclusiv aeroporturi și clădiri urbane, amplificând tensiunea politică în capitalele din Golf.

„Pentru prima dată în istorie, toate statele Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC) au fost vizate de același actor în decurs de 24 de ore. Scenariul lor de coșmar, vechi de mult timp, a devenit realitate”, a explicat Sinem Cengiz, specialistă în politica statelor din Golf la Universitatea din Qatar.

Ea a subliniat că, deși se anticipa un răspuns iranian în cazul unui atac american, amploarea operațiunii „a șocat atât elitele politice din Golf, cât și opinia publică”.

Iranul „depășește o linie periculoasă”

Lovirea infrastructurii civile, intenționat sau nu, marchează o schimbare de prag strategic. „Iranul a depășit o linie periculoasă. Scopul poate fi creșterea tensiunilor în Golf pentru a pune presiune pe SUA, dar acest calcul se poate întoarce împotriva sa. Există riscul de a împinge statele GCC mai aproape de tabăra americană în acest război”, avertizează Cengiz, referindu-se la alianța regională care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman.

Fără front comun

Răspunsul la valul de rachete și drone iraniene a însemnat o mobilizare amplă a autorităților din statele din Golf. Au fost dispersate aeronave militare, a fost consolidată infrastructura critică, au fost activate centre alternative de comandă și control, iar la nivel civil au fost emise alerte de adăpostire, școlile au fost închise și circulația publică a fost restricționată.

Cu toate acestea, conflictul a scos la iveală limitele sistemelor de apărare din regiune. „Conflictul a arătat vulnerabilități structurale. În ciuda deceniilor de cheltuieli masive pentru apărare, statele din Golf rămân extrem de expuse războiului cu rachete și drone. Sistemele de apărare pot intercepta, dar nu la scară largă și nu la costuri reduse. Atacurile de saturare rămân o preocupare serioasă”, afirmă analiștii.

În același timp, „coordonarea colectivă între statele din Golf rămâne limitată și, din punct de vedere operațional, aproape inexistentă dincolo de declarațiile publice”.

Riad și Abu Dhabi, tot mai aproape de o implicare directă

Toate guvernele din Golf și-au rezervat public dreptul de a răspunde agresiunii iraniene, iar experții în securitate avertizează că actuala strategie de interceptare ar putea să nu fie suficientă pe termen mediu: „Dacă atacurile iraniene continuă pe parcursul săptămânii, mă aștept ca statele arabe din Golf să participe, în cele din urmă, la contraatacuri împotriva Iranului”.

„În special Emiratele Arabe Unite ar trebui urmărite în acest sens, dar și Arabia Saudită. Ele trebuie să restabilească un anumit nivel de descurajare, iar simpla adoptare a unei poziții pasive și consumarea apărării antiaeriene nu va fi suficientă”.

Primul test pentru apărarea coordonată din Qatar

Actuala criză este primul test real pentru sistemul regional de apărare coordonat de SUA, după deschiderea, în ianuarie, a centrului de coordonare pentru apărare aeriană și antirachetă de la baza Al Udeid din Qatar.

Dacă interceptările nu vor reuși să oprească valurile următoare de atacuri iraniene, statele din Golf ar putea fi nevoite să treacă de la o strategie strict defensivă la una ofensivă, spun specialiștii în apărare.

Într-un interviu difuzat duminică de CNN, oficialul iranian a spus că uciderea liderului suprem are o încărcătură nu doar politică, ci și religioasă, iar consecințele ar putea depăși granițele Iranului.

„Desigur, din punct de vedere religios, el a fost un mare lider, astfel încât mulți dintre credincioșii șiiți din regiune și din întreaga lume vor reacționa la acest lucru. Este foarte evident că președintele Trump a depășit o linie roșie foarte periculoasă”, a afirmat diplomatul.

„Nu avem altă opțiune decât să răspundem”, a adăugat el, sugerând că reacția Iranului este inevitabilă.

Avertisment către statele din Golf

După loviturile lansate sâmbătă de SUA și Israel, Iranul a răspuns cu un val de atacuri fără precedent asupra mai multor state care găzduiesc baze militare americane, inclusiv Bahrain și Emiratele Arabe Unite. Loviturile au continuat și duminică, fiind raportate victime civile, distrugeri materiale și perturbări majore ale traficului aerian și maritim.

Khatibzadeh a susținut că Teheranul a transmis anterior mesaje clare statelor din Golf. „Am comunicat cu ele: fie să închidă acele baze americane care amenință constant Iranul și sunt folosite pentru a ataca Iranul, fie nu avem altă opțiune decât să ripostăm”, a spus el.

„Nu putem lovi SUA, vom ataca bazele americane”

Oficialul a explicat că Iranul nu are capacitatea de a lovi direct teritoriul american, ceea ce, în viziunea sa, limitează opțiunile strategice. „Iranul nu poate ajunge pe teritoriul american, așa că nu avem altă opțiune decât să atacăm orice bază aflată sub jurisdicție americană”, a declarat ministrul adjunct.

Întrebat dacă mai există loc pentru diplomație, oficianul iranian a afirmat că Washingtonul a „dezamăgit” în repetate rânduri Teheranul și că „nu exista nicio necesitate de a începe această agresiune”.

Un război ales

În opinia sa, conflictul actual nu a fost inevitabil. „Dacă președintele Trump nu voia să vadă Iranul ripostând, nu ar fi trebuit să înceapă acest război de la bun început. A fost un război ales”, a subliniat diplomatul.

Cartea, semnată de jurnaliștii Gerard O’Connell, corespondent al Vaticanului și Elisabetta Piqué, și colaboratoare CNN la conclavul din 2025, descrie o confruntare tensionată în interiorul Colegiului Cardinalilor: continuarea reformelor începute de Papa Francisc ori alegerea unui papă care să imprime o altă orientare Bisericii.

Potrivit autorilor, citați de CNN, cardinalul Robert Prevost, un călugăr augustinian discret din Chicago, a acumulat sprijin în mod constant încă din primele zile ale conclavului, fără a fi perceput inițial drept favorit. Alegerea sa a surprins inclusiv figuri importante din Vatican, în condițiile în care, timp de ani de zile, ideea unui papă american fusese considerată improbabilă din cauza influenței globale a Statelor Unite.

Primul tur: avantaj pentru conservatori

În primul scrutin, cardinalul Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, a obținut cel mai mare număr de voturi, dar fără o majoritate clară. Potrivit relatărilor, peste 30 de cardinali au primit voturi, însă doar trei candidați au depășit pragul de 20.

În tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatul conservator a pierdut teren. În al patrulea tur de scrutin, Prevost a obținut 108 voturi și a fost ales papă. Cartea menționează că votul final a trebuit repetat după ce un cardinal a introdus accidental două buletine de vot lipite între ele, situație similară celei din conclavul din 2013.

Favoriții care au pierdut teren

Înaintea conclavului, doi cardinali erau considerați favoriți: Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, și Luis Antonio Tagle, responsabil de oficiul pentru evanghelizare.

Parolin era perceput drept o figură moderată, capabilă să aducă stabilitate după anii marcați de reformele lui Francisc. Totuși, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic rostit de unul dintre susținătorii săi la adresa unei reforme promovate de Francisc i-ar fi afectat candidatura.

Tagle, considerat carismatic și reprezentant al unei Biserici dinamice din Asia, ar fi fost perceput de unii cardinali drept insuficient de ferm din punct de vedere administrativ, iar atacurile din mediul online i-au slăbit sprijinul.

„Cel mai puțin american dintre americani”

Peste 20 de cardinali l-au identificat din timp pe Prevost drept o opțiune solidă pentru a continua linia trasată de Francisc. Experiența sa misionară în Peru și activitatea din fruntea departamentului vatican responsabil cu numirea episcopilor i-au consolidat profilul internațional.

În contextul în care alegerea unui papă american fusese mult timp considerată improbabilă, Prevost ar fi fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”, iar cardinalii din America Latină l-ar fi considerat „unul de-al lor”.

Episoade din interiorul conclavului

Cartea oferă și detalii despre atmosfera din Capela Sixtină. În prima zi, votul ar fi fost amânat după detectarea unui semnal de telefon mobil, provenit din buzunarul unui cardinal care uitase să-l predea. În lipsa telefoanelor, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare pentru a evita întârzierile la sesiunile de vot.

Volumul, intitulat „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va apărea în limba engleză la finalul lunii martie.

Hezbollah a transmis luni dimineață că atacul său a fost lansat „în apărarea Libanului și a poporului său” și „ca răspuns la agresiunile repetate ale Israelului”.

„Atât timp cât agresiunea israeliană continuă, iar liderii și oamenii noștri sunt asasinați, avem dreptul să ne apărăm și să răspundem la momentul și în locul potrivit”, se arată în comunicatul grupării, citat de Al Jazeera.

Sudul Beirutului, ținta raidurilor israeliene

Reprezentanții organizației spun că „inamicul israelian nu poate continua agresiunea sa de cincisprezece luni fără un răspuns de avertisment care să oprească această agresiune și să ducă la retragerea din teritoriile libaneze ocupate”.

La scurt timp, Israelul a răspuns cu lovituri aeriene în sudul Beirutului. Presa locală a relatat despre explozii și în mai multe localități din sudul Libanului, precum și în Valea Bekaa, din estul țării.

Armata israeliană a transmis că „atacă energic Hezbollah” pe întreg teritoriul Libanului.

Israel: Hezbollah agravează conflictul

„Vom acționa împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura operațiunii militare împotriva Iranului și nu vom permite organizației să reprezinte o amenințare la adresa statului Israel și să pună în pericol locuitorii din nord”, se arată în poziția oficială a armatei.

De asemenea, Israelul a acuzat direct gruparea libaneză că a agravat conflictul: „Organizația teroristă Hezbollah distruge statul Liban. Responsabilitatea pentru această situație îi aparține, iar armata va răspunde ferm”.

Violențele arată o intensificare semnificativă a conflictului, care capătă tot mai clar dimensiuni regionale, între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran și aliații săi, pe de altă parte.

Hezbollah și Israel au încheiat un armistițiu în noiembrie 2024, însă tensiunile au continuat. Israelul a bombardat constant teritoriul libanez, în timp ce Hezbollah a susținut că își menține capacitatea de răspuns.

În 2025, guvernul libanez a emis un decret pentru dezarmarea Hezbollah, însă gruparea a ignorat decizia, argumentând că arsenalul său este „necesar pentru a proteja Libanul împotriva expansionismului israelian”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat Națiunile Unite că uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, „deschide o cutie a Pandorei periculoasă”.

Într-o scrisoare transmisă duminică către ONU, Abbas Araghchi a scris că eliminarea liderului suprem „constituie o încălcare gravă și fără precedent a celor mai fundamentale norme care guvernează relațiile dintre state”.

O amenințare la adresa stabilității

El a cerut din nou organizației mondiale și Consiliului de Securitate să adopte măsuri pentru a asigura tragerea la răspundere a Statelor Unite și Israelului pentru rolul lor în această acțiune.

„Un asemenea comportament nu încalcă doar principiile consacrate ale dreptului internațional; el deschide în mod imprudent o cutie a Pandorei periculoasă, erodând fundamentul egalității suverane și stabilitatea sistemului internațional”, a adăugat oficialul iranian, citat de Associated Press.

Doliu național

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în noaptea de 28 februarie spre 1 martie într-un atac militar simultan al Statelor Unite și Israel asupra Iranului. Mai multe rachete au lovit complexul său din Teheran, potrivit relatărilor oficiale și presei internaționale.

Operațiunea, denumită de oficialii americani și israelieni Operation Epic Fury, a vizat lideri iranieni de rang înalt și a inclus lovituri coordonate care au distrus clădirea în care se afla Khamenei.

Anunțul oficial al decesului a venit din partea televiziunii de stat iraniene sâmbătă dimineața, după ce inițial guvernul de la Teheran a negat informațiile.

Iranul a decretat 40 de zile de doliu național.

Volodimir Zelenski a transmis duminică seara, pe platforma X, un apel statelor europene pentru a-și consolidarea urgentă a capacităților de apărare aeriană.

El a subliniat că Europa trebuie „în sfârșit” să își construiască o forță reală, capabilă să apere cerul, teritoriul și spațiul maritim împotriva oricărui tip de atac. „În special, acest lucru înseamnă asigurarea unei producții suficiente de sisteme de apărare aeriană, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor balistice”, spune Zelenski.

Nicio apărare nu oferă protecție totală

Liderul ucrainean a invocat situația din Orientul Mijlociu, unde nici măcar statele din Golf, dotate cu sisteme avansate de apărare aeriană, nu reușesc să intercepteze toate rachetele și dronele lansate împotriva lor. Mesajul sugerează că protecția totală este dificil de atins, dar poate fi îmbunătățită prin investiții și coordonare comună.

„Situația din Orientul Mijlociu arată cât de dificil este să asiguri o protecție de sută la sută împotriva rachetelor și a dronelor de tip Shahed. Chiar și în țările din Golf, care dispun de sisteme de apărare aeriană mai avansate decât cele furnizate nouă până acum de partenerii noștri și în cantități mai mari, nu toate rachetele balistice sunt interceptate. Au existat, de asemenea, drone Shahed pe care apărarea aeriană din regiune nu le-a oprit”, a explicat Zelenski.

Zelenski: Experiența Ucrainei, de neînlocuit

În același timp, liderul de la Kiev spune că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu drone și rachete este „de neînlocuit” și s-a declarat pregătit să o împărtășească statelor europene care au sprijinit Kievul de la începutul războiului.

„Împreună, putem face acest lucru posibil”, a transmis Zelenski, pledând pentru o Europă unită și suficient de bine echipată pentru a face față unor noi amenințări de securitate.

Reacția piețelor a fost rapidă și amplă. Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial – a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol.

Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, potrivit Financial Times. De asemenea, contractele futures pentru petrolul american – acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare – au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril.

De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins prețul și mai sus.

Bursele scad, aurul urcă

În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluția indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a piețelor americane. Indicele S&P 500, care urmărește evoluția celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%.

În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.

Economia mondială, în pericol

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile. El a declarat că atacurile asupra Iranului – care au vizat peste 1.000 de ținte și au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt – vor continua.

Economiștii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril și se menține la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, combinația periculoasă dintre inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.

Criza ar putea avea efecte de durată

Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenția că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creșteri de prețuri, ci și probleme în disponibilitatea livrărilor. În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei.

Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi.

Piețele emergente, cele mai expuse la scumpiri

Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist. Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse și o revenire a activelor de refugiu. Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimți rapid și în economie, inclusiv la pompă și în facturile la energie.

Momentul a luat prin surprindere elita conducătoare a emiratului, dar și sutele de mii de expați și investitori străini.

În cartierele rezidențiale moderne și în turnurile de sticlă din districtul financiar, atmosfera s-a schimbat peste noapte. „Niciodată nu ne-am imaginat că vom sta treji ascultând dacă se aud explozii”, spun rezidenți britanici citați de Daily Mail. Cei mai mulți au plecat dintr-o Britanie „cenușie, ploioasă și sufocată de taxe”, atrași de promisiunea unui refugiu însorit, fără impozit pe venit și cu oportunități nelimitate.

Încrederea, cea mai vulnerabilă resursă

Consecințele nu sunt încă pe deplin cuantificate, dar riscurile sunt evidente. O eventuală retragere a investitorilor, scăderea tranzacțiilor imobiliare și afectarea turismului pot lovi rapid acest model economic construit pe încredere și stabilitate. Pentru un stat mic, dar cu ambiții globale, orice fisură în această încredere este o lovitură serioasă.

În doar câteva decenii, Dubaiul s-a transformat dintr-un sat de pescari și scufundători după perle într-un simbol al opulenței și al ambiției fără limite. Zgârie-norii ridicați din nisip, insulele artificiale și mall-urile extravagante au devenit cartea sa de vizită.

Acum însă, temerile legate de securitate planează asupra unei economii care depinde masiv de străini. Din cei aproximativ 3,4 milioane de locuitori, aproape 90% sunt rezidenți străini și reprezintă motorul economiei. Dacă un număr semnificativ ar decide să plece din cauza riscurilor de securitate, impactul ar fi imediat și semnificativ.

Imobiliarele și turismul, primele afectate

Piața imobiliară ar putea fi printre primele afectate. După investitorii indieni, britanicii sunt al doilea cel mai mare grup de cumpărători de proprietăți în Dubai. O eventuală diminuare a cererii ar putea afecta rapid un sector care a fost unul dintre principalii piloni ai boom-ului local.

Turismul, un alt pilon al economiei, riscă la rândul său să sufere. Hotelurile de lux, restaurantele și centrele comerciale depind de imaginea unui oraș spectaculos și stabil, în același timp. Orice umbră de instabilitate poate schimba rapid planurile de vacanță ale turiștilor.

Test nou pentru „spiritul Dubaiului”

Ironia este că Dubaiul s-a mai confruntat cu crize majore și a reușit să le depășească. Prăbușirea pieței imobiliare din 2008 și pandemia au lovit puternic aviația, ospitalitatea și retailul de lux. Totuși, orașul și-a revenit de fiecare dată.

La Expo 2020 Dubai, marele târg mondial organizat după pandemie, autoritățile au vorbit despre reziliență și capacitatea orașului de a depăși orice criză. „Oricât de greu ar fi, vom găsi o cale de a merge mai departe”, declarau atunci oficiali-cheie ai evenimentului, vorbind despre „un spirit de sfidare” care definește emiratul.

Rămâne de văzut dacă același spirit va prevala și acum. Pentru mulți dintre cei care și-au legat viața și afacerile de acest oraș al extremelor, atacurile recente reprezintă o trezire brutală. Visul din Dubai – construit pe stabilitate, lux și promisiunea unui nou început – este pus pentru prima dată sub semnul întrebării.

Forțele iraniene au lansat sute de drone și rachete în mai multe valuri în Orientul Mijlociu, dar fără a provoca daune semnificative asupra activelor americane din regiune, cum ar fi scufundarea unei nave de război sau distrugerea unei baze. În schimb, loviturile americane și israeliene au devastat deja ținte ale regimului din Iran, eliminând conducerea supremă – Ali Khamenei, precum și șeful Statului Major al armatei, generalul Abdol Rahim Mousavi, și ministrul apărării, generalul Aziz Nasirzadeh.

Totuși, este doar ziua a doua a războiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a promis „pedeapsă severă, decisivă și regretabilă”.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece fără ca această retorică să devină realitate, apar tot mai multe întrebări privind capacitatea forțelor militare cele mai temute ale Iranului de a localiza, ținti și lovi navele și avioanele americane și israeliene care atacă, se arată într-o analiză SkyNews.

Generalul Sir Richard Barrons, fost înalt ofițer militar britanic, a declarat că mai mulți factori limitează probabil opțiunile Iranului, inclusiv pierderea unui număr mare de lideri de top. Orice încercare de lansare a rachetelor ar expune, de asemenea, locul de lansare atacurilor americane și israeliene aeriene, ceea ce înseamnă că lansatoarele Iranului ar avea o „durată de viață destul de scurtă”.

În plus, atacurile anterioare ale SUA și Israel asupra Iranului din ultimii ani au degradat deja stocurile de rachete, lansatoarele și sistemele de apărare aeriană, reducând astfel capacitatea regimului de a detecta aeronavele inamice.

Toate acestea ar putea explica de ce până acum atât de puține ținte militare americane și israeliene par să fi suferit daune semnificative, în ciuda lansării a sute de rachete și drone de către Iran. Extinderea completă a daunelor rămâne neclară, se mai arată în analiză.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a avertizat că un Iran rănit încă are capacitatea de a provoca daune – posibil într-un mod mai haotic și fără a ține cont de impactul asupra milioanelor de civili din Golful Persic.

„Acest regim lovește înapoi. Lovește în mod din ce în ce mai indiscriminat și extins”, a declarat el pentru Sky News.

„Și oamenii vor fi foarte îngrijorați că nu doar țintele militare sunt vizate, ci și aeroporturi civile precum cel din Kuwait, hoteluri din Dubai și Bahrain.”

Zone turistice prinse în focul încrucișat

Țările afectate până acum includ Israel, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuwait, Iordania și Irak, unde se află mai multe baze americane.

Multe dintre muniții par să fi fost interceptate, dar resturile căzute pot fi mortale. Cu atât de mult metal zburând în jur, locațiile civile și turistice au fost prinse în focul încrucișat, inclusiv unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, în Dubai, unde toate zborurile au fost suspendate, și intrarea unui hotel de lux.

Aceste atacuri ar fi fost înfricoșătoare pentru cei afectați, dar par să nu fi redus capacitatea SUA și Israelului de a continua să lovească Iranul. O țintă de mare valoare pentru regim sunt probabil două grupuri de atac ale portavioanelor americane, conduse de USS Gerald R. Ford și USS Abraham Lincoln, situate probabil la sud de Cipru. O încercare de a lovi aceste nave ar putea explica de ce Marea Britanie a raportat că două rachete iraniene au fost trase în direcția insulei mediteraneene. Cipru găzduiește baze britanice, dar acestea nu au fost considerate ținta atacului.

Generalul Barrons a declarat că un Iran depășit pe câmpul de luptă ar putea căuta alternative pentru a lovi înapoi, cum ar fi închiderea Strâmtorii Hormuz – un punct vital pentru tranzitul global al petrolului și gazelor. Perturbarea acestei căi de navigație ar afecta economiile din întreaga lume – iar atacurile au început deja, vizând petroliere, inclusiv în largul coastelor Omanului.

Președintele Trump pariază că Iranul nu are capacitatea de a rezista puterii sale copleșitoare. Și acest lucru s-ar putea să fie adevărat.

Dar este suficient ca o singură rachetă iraniană să pătrundă apărarea aeriană americană pentru a schimba acest calcul sau, cel puțin, pentru a crește dramatic costul războiului pentru Washington.

Președintele Statelor Unite a vorbit pentru prima dată despre evoluția războiului cu Iranul într-un interviu telefonic acordat în exclusivitate publicației Daily Mail în cursul zilei de duminică, de la reședința sa din Mar-a-Lago, unde s-a retras după ce a ordonat loviturile asupra Iranului.

Liderul american a estimat că operațiunile militare ar putea continua încă patru săptămâni: „Operațiunea a fost planificată de la început ca un proces de aproximativ patru săptămâni. Așa că, oricât de intens ar fi, este o țară mare, va dura patru săptămâni sau mai puțin”.

48 de oficiali iranieni au fost eliminați

Președintele a afirmat că intervenția se desfășoară „conform planului” și că rezultatele au depășit așteptările inițiale. El a spus că nu a fost surprins de evoluția loviturilor de până acum: „Merge conform planului. În afară de faptul că le-am eliminat întreaga conducere – mult, mult peste ceea ce ne-am așteptat. Se pare că sunt 48”, a declarat Trump, referindu-se la numărul oficialilor iranieni despre care susține că au fost eliminați.

Deși Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind identitatea celor eliminați, declarația lui Trump sugerează o neutralizare pe scară largă a conducerii iraniene.

Primele pierderi americane

În același interviu, președintele a confirmat moartea a trei militari americani în timpul loviturilor asupra Iranului – primele pierderi americane în conflictul în curs. Identitatea acestora nu a fost făcută publică, urmând să fie anunțată după notificarea familiilor.

„Sunt oameni extraordinari”, a spus el despre cei decedați. „Și, știți, ne așteptăm ca asta să se întâmple, din păcate. Se poate întâmpla în continuare, s-ar putea întâmpla din nou.”

Trump a recunoscut că sunt primele victime americane din mandatul său actual, subliniind că operațiunile anterioare – inclusiv capturarea lui Nicolás Maduro și bombardarea instalațiilor nucleare iraniene – au fost realizate fără pierderi de vieți omenești în rândul trupelor SUA.

Trump se va întâlni cu familiile militarilor uciși

„Ne-am descurcat destul de bine”, a spus el. „Dar erau oameni deosebiți, cu cariere remarcabile.” Administrația sa a luat legătura cu familiile celor trei militari uciși, iar președintele intenționează să se întâlnească personal cu acestea.

„Mă voi întâlni cu familiile lor la momentul potrivit”, a spus Trump, adăugând că ar putea merge la baza aeriană Dover, din statul Delaware, pentru transferul solemn al rămășițelor sau că ar putea invita familiile la Casa Albă.

Trump: Iranul trebuia să vorbească săptămâna trecută

În același timp, Trump nu a exclus complet posibilitatea reluării negocierilor cu Teheranul.

„Acum vor să vorbească”, a spus el. „Dar le-am spus că trebuia să vorbească săptămâna trecută, nu săptămâna aceasta.”

Arabia Saudită ar putea interveni

Liderul american a precizat că se află în consultări permanente cu comandanții militari și că se va adresa din nou poporului american.

„Sunt cu generalii chiar acum, pentru a primi o actualizare. Voi face un anunț imediat după acest apel”, a declarat el.

Trump a spus că a discutat deja cu liderii din Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Iordania, într-un efort de coordonare regională. Răspunzând la informațiile potrivit cărora Arabia Saudită ar putea lansa atacuri asupra Iranului după ce a fost inițial vizată, președintele a declarat: „Luptă, luptă și ei.”

Posibilă democrație în Iran

În ciuda pierderilor și a incertitudinilor, Trump s-a declarat optimist în privința rezultatului politic al intervenției.

„Cred că se pot întâmpla lucruri foarte pozitive”, a spus el, întrebat dacă în Iran ar putea apărea o democrație după încheierea loviturilor. „Va fi foarte interesant de urmărit.”

Interviul acordat Daily Mail este primul în care președintele american vorbește pe larg despre războiul cu Iranul, în timp ce operațiunile militare sunt în plină desfășurare.

Horoscop Berbec 2 martie

Ziua aduce inițiativă și curaj. Ai energie pentru a începe ceva nou, mai ales în plan profesional. Evită însă deciziile impulsive în relații; ascultarea activă îți va aduce mai mult decât confruntarea directă.

Horoscop Taur 2 martie

Concentrarea cade pe stabilitate și resurse. Este un moment favorabil pentru a-ți reorganiza bugetul sau pentru a lua decizii practice legate de casă. În plan emoțional, ai nevoie de siguranță și confirmări clare.

Horoscop Gemeni 2 martie

Comunicarea este punctul tău forte astăzi. Discuții importante, mesaje sau negocieri pot clarifica situații rămase în suspensie. Fii atent la detalii și evită promisiunile făcute în grabă.

Horoscop Rac 2 martie

Ziua te îndeamnă la introspecție. Este posibil să simți nevoia de retragere sau de timp pentru tine. Ascultă-ți intuiția, mai ales în chestiuni legate de familie sau de trecut.

Horoscop Leu 2 martie

Relațiile sociale sunt în prim-plan. Poți primi sprijin din partea prietenilor sau a unui grup profesional. Este un moment bun pentru a-ți afirma viziunea, dar fără a domina conversația.

Horoscop Fecioară 2 martie

Responsabilitățile profesionale cer atenție maximă. Ai șansa să te remarci prin organizare și eficiență. Nu neglija însă echilibrul dintre muncă și viața personală.

Horoscop Balanță 2 martie

Zi favorabilă pentru planuri de viitor și extinderea orizonturilor. Fie că este vorba de studiu, călătorii sau proiecte noi, simți nevoia de sens și coerență. Dialogurile pot avea un rol revelator.

Horoscop Scorpion 2 martie

Accentul cade pe transformare și clarificări profunde. Poți încheia o etapă sau o situație care nu te mai reprezintă. Este important să fii onest, atât cu tine, cât și cu ceilalți.

Horoscop Săgetător 2 martie

Parteneriatele sunt puse sub lupă. Ziua aduce discuții decisive în relații personale sau profesionale. Compromisul inteligent îți poate aduce stabilitate pe termen lung.

Horoscop Capricorn 2 martie

Rutina zilnică și eficiența sunt esențiale. Este un moment potrivit pentru a-ți optimiza programul sau pentru a rezolva chestiuni administrative. Atenție la semnalele corpului; odihna contează.

Horoscop Vărsător 2 martie

Creativitatea și dorința de exprimare sunt accentuate. Te poți bucura de activități artistice sau de momente plăcute alături de cei dragi. Lasă lucrurile să curgă natural, fără a forța rezultate.

Horoscop Pești 2 martie

Familia și spațiul personal devin prioritare. Ai nevoie de liniște și de stabilitate emoțională. Este o zi bună pentru a clarifica chestiuni domestice sau pentru a vindeca tensiuni mai vechi.