MediaFax.ro

În ședința Biroului Executiv (BEx) al PNL s-a votat pentru mandatarea parlamentarilor PNL de a nu face propuneri la momentul bugetul ajunge la votul aleșilor.

De asemenea, parlamentarii au fost mandatați a nu vota niciun amendament în afară de cele negociate în Coaliție, respectiv varianta adoptată de Guvern.

Pentru cele două mandate, în unanimitate liberalii au fost „pentru”.

PSD a depus, luni, o serie de amendamente la proiectul bugetului de stat pe 2026.

Amendamentele depuse de PSD mai vizează, printre altele, și eliminarea CASS pentru unele categorii, respectiv mame, veterani de război, persoane invalide, personal monahal, fiindcă nu acest lucru nu este un privilegiu, ci „un sprijin firesc”.

De asemenea, PSD ar vrea să acorde ajutoare one/off și pentru pensionarii militari cu pensii mai mici de 3.000 de lei. Impactul bugetar ar fi de 10 milioane de lei pentru pensiile MAI și 12 milioane de lei la MApN. De asemenea, o altă propunere este aceea de a aloca 100 de milioane de lei pentru brățările electronice folosite în sistemul de supraveghere judiciară.

Amendamentele mai vizează și alocarea unor venituri suplimentare, care să vină drept sprijin pentru familiile cu venituri mici și copii, ajutoare pentru familiile care au în întreținere copii cu dizabilități, dar și un ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public.

Cu o zi înainte, Consiliului Politic Național al PSD a decis să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului au anunțat că vor depune amendamente.

Specialiștii estimează că alergiile afectează aproximativ 25% din populația globului, adică una din patru persoane.

În Statele Unite, de exemplu, aproape 67 de milioane de oameni suferă de reacții alergice, iar peste 80% dintre aceștia sunt sensibili la polen.

Principalii alergeni sezonieri sunt polenul arborilor, polenul de iarbă și sporii de mucegai. Copacii încep să polenizeze încă din februarie, iar concentrația de polen atinge nivelul maxim în lunile martie și aprilie.

Printre arborii cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor se numără mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul, plopul, salcia, dudul și nucul.

Polenul este produs în cantități mari și este transportat ușor de vânt, așa că-i este foarte ușor să ajungă în ochi, nas sau plămâni.

La persoanele alergice, sistemul imunitar confundă polenul cu o substanță periculoasă. Organismul reacționează prin eliberarea histaminei, o substanță responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute.

Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva semne caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• nas înfundat și secreții nazale apoase
• strănut repetat, în salve
• mâncărime la nivelul nasului și gâtului
• ochi roșii, iritați și lăcrimoși
• tuse, mai accentuată dimineața și noaptea
• dificultăți de respirație în cazuri severe
• oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare

La copii poate apărea un gest caracteristic – frecarea frecventă a nasului în sus, care uneori lasă o mică linie vizibilă pe nas.

Alergiile pot agrava și alte probleme de sănătate, în special astmul bronșic, și pot afecta semnificativ calitatea somnului.

Gestionarea alergiilor se bazează pe trei direcții principale: evitarea alergenilor, tratamentul medicamentos și imunoterapia.

Cele mai utilizate medicamente sunt antihistaminicele, disponibile sub formă de tablete, lichide sau spray-uri nazale. Acestea reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale.

De asemenea, medicii pot recomanda:

• spray-uri nazale cu corticosteroizi, considerate cele mai eficiente pentru rinita alergică, deoarece reduc inflamația și controlează majoritatea simptomelor
• decongestionante, care ajută la desfundarea nasului, dar sunt recomandate doar pe termen scurt
• cromoglicat de sodiu (cromolyn), un spray nazal care împiedică eliberarea substanțelor implicate în reacția alergică
• antagoniști ai receptorilor de leucotriene, utilizați uneori la pacienții cu alergii și astm

În formele severe, medicii pot prescrie corticosteroizi administrați oral sau injectabil, însă doar pentru perioade limitate, din cauza efectelor secundare.

Pentru persoanele care nu răspund suficient la medicamentele uzuale, specialiștii pot recomanda imunoterapia. Aceasta presupune administrarea controlată a unor cantități mici de alergen pentru a „antrena” sistemul imunitar să nu mai reacționeze excesiv.

Imunoterapia poate fi realizată prin injecții alergice sau prin tablete sublinguale care se dizolvă sub limbă. Tratamentul este de durată, dar poate reduce semnificativ simptomele și, în unele cazuri, poate duce la dispariția alergiei.

Medicii recomandă consultul unui alergolog dacă:

• simptomele persistă mai mult de 7–10 zile
• tratamentele obișnuite nu dau rezultate
• apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau presiune în piept

Specialiștii subliniază că alergiile pot fi ținute sub control prin diagnostic corect, tratament adecvat și măsuri simple de protecție, precum limitarea expunerii la polen și menținerea unui mediu interior cât mai curat.

„Trebuie să privim lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie. Chiar dacă nu ne place ceea ce se întâmplă, cred că este înțelept să rămânem deschiși la ideea că Europa… ar putea contribui într-un fel, dar cu scopul de a reduce tensiunile”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei, înaintea discuțiilor de la Bruxelles alături de omologii săi din UE, potrivit Reuters.

Acesta a adăugat că Danemarca nu a primit încă nicio solicitare din partea SUA pentru sprijin naval în strâmtoare.

Afirmațiile vin la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a precizat că administrația sa discută cu mai multe state pentru a iniția acțiuni de protejare a traficului naval în strâmtoarea Ormuz – unde traficul petrolier este, în mare parte, blocat de Teheran, iar atacurile asupra petrolierelor reprezintă un risc pentru transportatori, pe fondul atacurilor Iranului. 

Compania de transport maritim Maersk, dar și alte grupuri maritime au sediul în Danemarca. În 2024, Danemarca a trimis o fregată în Marea Roșie pentru a participa la coaliția condusă de SUA pentru a proteja traficul naval de atacurile rebelilor Houthi din Yemen.

„Danemarca este o țară maritimă și suntem interesați să asigurăm un trafic naval liber în orice mod. Deși suntem o țară mică, dar o mare națiune maritimă, trebuie să rămânem deschiși la această chestiune”, a declarat ministrul de Externe al Danemarcei.

În trecut, Danemarca a sprijinit SUA atunci când Statele Unite au căutat parteneri pentru operațiuni militare în Orientul Mijlociu, însă relațiile dintre cele două state s-au răcit, după ce Trump a încercat să obțină controlul Groenlandei.

Participantele la eveniment au avut ocazia să afle direct de la medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină care sunt mecanismele din spatele durerilor pelvine, dar și care sunt opțiunile moderne de diagnostic și tratament pentru aceste afecțiuni.

„Aproximativ 1 din 10 femei se confruntă cu dureri pelvine cronice, iar de cele mai multe ori suferința se întinde pe mulți ani, timp în care pacientele primesc explicații superficiale, precum stres, oboseală sau chiar sunt acuzate de sensibilitate extremă. Din acest motiv ne-am dorit să organizăm această întâlnire educativă, prin care să oferim persoanelor cu endometrioză și durere pelvină cronică informații și sprijin în luarea celor mai bune decizii terapeutice”, a declarat Dr. Gabriel Mitroi, medic supraspecializat în chirurgia endometriozei și neuropelveologie și coordonatorul Bucharest Endometriosis Center.

În cadrul întâlnirii, medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină au explicat modul în care aceste patologii pot afecta diferite structuri anatomice, inclusiv nervii pelvini, contribuind la apariția durerii pelvine persistente și a altor simptome care pot avea un impact major asupra calității vieții pacienților.

Evenimentul a fost structurat în două paneluri tematice care au abordat principalele mecanisme implicate în apariția durerii pelvine cronice și legătura acestora cu endometrioza.

Prima parte a conferinței a fost dedicată neuropelveologiei – chirurgia nervilor pelvini – și a explorat rolul neuropatiilor periferice pelvine în apariția durerii cronice atât la femei, cât și la bărbați. Specialiști din domenii precum ginecologie, chirurgie generală, neurochirurgie, imagistică medicală și recuperare au discutat despre simptomele acestor afecțiuni, opțiunile moderne de diagnostic și tratament, precum și despre strategiile de gestionare a durerii. Panelul a inclus și un moment interactiv dedicat participanților – un workshop de exerciții pentru gestionarea durerii pelvine, susținut de specialiști în recuperare medicală și osteopatie.

Neuropelveologia este o supraspecializare relativ nouă, destinată tratării durerii pelvine cronice şi a afecţiunilor neurologice pelvine printr-o abordare integrată, multidisciplinară şi minim invazivă. Pentru a veni în sprijinul pacienților, MedLife a lansat anul trecut Centrul de Excelenţă în Neurochirurgia Pelvină, în cadrul căruia sunt tratați pacienți cu un spectru larg de patologii – de la endometrioză cu afectare nervoasă şi cancere tratate robotic, până la cazuri cronice şi complexe, în care alte forme de tratament nu au funcționat.

Cel de-al doilea panel al conferinței a fost dedicat endometriozei, una dintre cele mai frecvente afecțiuni ginecologice cronice, și a abordat impactul normalizării durerii în rândul pacientelor, cauzele și simptomele bolii, precum și opțiunile actuale de tratament. Specialiștii au subliniat faptul că endometrioza nu este doar o boală ginecologică, ci o afecțiune inflamatorie cronică, cu componentă genetică, care poate debuta încă din viața intrauterină și care afectează multiple organe. De asemenea, endometrioza este una dintre principalele cauze de infertilitate la nivel global.

În același timp, medicii au remarcat că numărul femeilor diagnosticate cu endometrioză este în creștere, semn că pacientele sunt tot mai informate și acordă o importanță sporită recunoașterii simptomelor.

Numai în cadrul MedLife Bucharest Endometriosis Center, coordonat de Dr. Gabriel Mitroi, au fost realizate peste 650 de intervenții chirurgicale pentru endometrioză în anul 2025.

„Endometrioza este o afecțiune complexă, care poate avea manifestări variate și care, în anumite situații, poate implica și structurile nervoase pelvine. Înțelegerea mecanismelor durerii și colaborarea între specialități sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru alegerea tratamentului adecvat”, a adăugat Dr. Gabriel Mitroi.

Evenimentul „Durerea nevăzută – endometrioza și neuropelveologia” a fost conceput ca o întâlnire educativă dedicată persoanelor care se confruntă cu endometrioza și simptomele asociate acesteia, inclusiv durerea pelvină cronică, oferind acces la informații medicale corecte și la perspective moderne de diagnostic și tratament.

Inițiativa face parte din demersul MedLife de a crește nivelul de informare și conștientizare asupra endometriozei și asupra impactului acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților.

Despre Grupul MedLife

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

Tehnicianul spaniol a vorbit despre modul în care trebuie privite înfrângerile în sport, insistând că acestea nu trebuie tratate ca un eșec definitiv.

„Important este să nu crezi că este un eșec. În sport poți face lucrurile bine, poți încerca să te îmbunătățești și să revii în sezonul următor. Totul vine din muncă, dedicare și dragoste pentru sportul tău. Nu există echipă în lume care să câștige mereu”, a spus Pep Guardiola, în conferința premergătoare partidei programate marți seară, de la ora 22:00. În prima manșă, Real Madrid s-a impus, pe teren propriu, cu scorul de 3-0.

„Real Madrid a câștigat 15 trofee Champions League, dar a jucat peste 100 de meciuri. A pierdut mai mult decât a câștigat. Este asta un eșec?”, a afirmat antrenorul.

Guardiola a subliniat că elevii săi sunt conștienți de miza confruntării cu madrilenii.

„Nu sunt multe lucruri de spus. Este o finală pentru noi. Trebuie să facem un meci perfect pentru a întoarce rezultatul. Suntem toți destul de maturi să știm asta”, a declarat tehnicianul.

„Trebuie să marcăm goluri. Știm că putem crea ocazii, dar trebuie să fim foarte eficienți și să nu renunțăm niciodată. Din experiența mea, pot spune că suntem pregătiți, dar trebuie să fim foarte preciși”, a mai spus antrenorul.

Guardiola a vorbit și despre experiența acumulată în confruntările directe cu Real Madrid.

„Am jucat aproximativ 50 de meciuri contra lor și sunt foarte mulțumit de tot ce am trăit. Am făcut multe lucruri incredibile, iar experiența mea ca jucător și antrenor nu se va schimba”, a afirmat el.

Antrenorul lui City a insistat că, indiferent de context, echipa sa trebuie să lupte până la final.

„Este doar un meci de fotbal și orice se poate întâmpla. Trebuie să încercăm și să nu renunțăm niciodată”, a conchis tehnicianul.

Leavitt afirmă că au loc discuții „de la lider la lider” între președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping și că, „în acest moment”, Trump așteaptă cu nerăbdare să viziteze China.

Însă aceste date „ar putea fi modificate”, a spus ea, citată de AP News.

„În calitate de comandant suprem, prioritatea sa numărul unu în acest moment este să asigure succesul continuu al acestei operațiuni denumite Epic Fury”, a declarat Leavitt reporterilor la Casa Albă luni dimineață.

Potrivit autorităților de la Madrid, decizia a fost luată după ce condițiile de securitate au făcut imposibilă continuarea operațiunilor și a misiunilor de instruire desfășurate împreună cu forțele irakiene. Grupul de operațiuni speciale (Special Operations Task Group – SOTG) a fost relocat în baze sigure, însă Ministerul Apărării nu a precizat exact unde au fost mutați militarii, mai scrie Euronews.

Spania are aproximativ 300 de militari în Irak, desfășurați în cadrul coaliției internaționale conduse de SUA împotriva grupării Statul Islamic. Forțele speciale spaniole participă la instruirea unităților irakiene de combatere a terorismului. Ele operează atât în Bagdad, cât și în baze din regiunea autonomă Kurdistan. Unitatea SOTG este formată din militari proveniți din mai multe structuri ale armatei spaniole. Aici sunt incluse Comandamentul Operațiunilor Speciale, Forța Navală de Război Special și Regimentul de Parașutiști ai forțelor aeriene.

Relocarea militarilor spanioli vine la scurt timp după un atac cu dronă asupra unei baze militare franceze din apropiere de Erbil, în nordul Irakului. În urma atacului, un militar francez, Arnaud Frion, în vârstă de 42 de ani, a fost ucis, iar alți soldați au fost răniți. Potrivit autorităților, baza Mala Qara a fost lovită de o dronă de tip Shahed, de fabricație iraniană.

Și alte state europene au decis să își relocheze temporar militarii din unele baze din Irak. Italia a evacuat personalul din Camp Singara, aflat în apropierea aeroportului internațional din Erbil, după un atac similar cu dronă. Spania este prezentă militar în Irak din 2015, în cadrul operațiunii Inherent Resolve, coaliția internațională creată pentru combaterea grupării Statul Islamic.

Unitățile de operațiuni speciale sunt desfășurate în regim de rotație la fiecare șase luni și au rolul principal de a sprijini și instrui forțele irakiene în lupta împotriva terorismului.

Carie Hallford, în vârstă de 48 de ani, riscă până la 20 de ani de închisoare pentru că a luat peste 130.000 de dolari de la familii pentru servicii funerare, inclusiv incinerări, și le-a dat adesea urne pline cu amestec de beton, scrie AP.

În două cazuri, anchetatorii au descoperit că a fost înmormântat corpul greșit. În august, ea a pledat vinovată pentru un acuzație de conspirație la comiterea de fraudă electronică și a recunoscut că ea și fostul ei soț, Jon Hallford, au înșelat clienții și au fraudat guvernul federal cu aproape 900.000 de dolari din ajutorul pentru întreprinderile mici în timpul pandemiei.

Carie Hallford a decis să divorțeze după ce a fost readusă în închisoare în noiembrie 2024, în procesul ei penal, ceea ce a scos-o din raza de acțiune a soțului ei prin apeluri și mesaje text constante și i-a permis „ceții din mintea ei, cauzate de anii de abuz”, să se risipească, conform unui document depus la instanță de avocatul ei, Robert Charles Melihercik.

Liniile directoare federale privind condamnarea recomandă o pedeapsă cu închisoarea de până la opt ani, deoarece Carie Hallford nu avea antecedente penale. Însă avocații guvernului o solicită judecătoarei districtuale americane Nina Y. Wang să o condamne la 15 ani, parțial pentru că a profitat de oamenii îndurerați în urma uneia dintre cele mai mari descoperiri de cadavre în descompunere la o casă funerară din SUA.

Cei care și-au încredințat cei dragi familiei Hallford s-au luptat cu vinovăția, rușinea, coșmarurile și atacurile de panică de când au fost descoperite cadavrele în 2023. Acestea erau stivuite atât de sus în unele locuri încât blocau ușile. Erau insecte și viermi. Fuseseră amplasate găleți pentru a colecta fluidele care se scurgeau.

Procurorii doresc, de asemenea, o pedeapsă mai lungă, deoarece fostul cuplu, care oferise „înmormântări ecologice” fără îmbălsămare, a cheltuit generos un împrumut pentru o mică afacere din perioada pandemiei pe vehicule, criptomonede, bunuri scumpe de la magazine precum Gucci și Tiffany & Co. și sculptură corporală cu laser, în loc să-l plătească pentru casa lor funerară Return to Nature din Colorado Springs.

Jon și Carie Hallford au pledat vinovați în decembrie, în instanța de stat, pentru aproape 200 de capete de acuzare de abuz asupra cadavrelor. Acordurile de recunoaștere a vinovăției prevăd ca pedepsele lor statale și federale să fie executate simultan.

Jon Hallford a fost condamnat la 20 de ani în cazul federal și la 40 de ani în cazul statului. La pronunțarea sentinței de luna trecută în cazul statului, el și-a cerut scuze și a spus că își va regreta acțiunile pentru tot restul vieții.

Pe tot parcursul intervalului de prognoză, valorile termice vor avea oscilații ușoare în jurul celor normale pentru această perioadă. Astfel, în perioada 16 – 21 martie sunt estimate medii ale temperaturilor maxime de 13…15 grade, cu posibilitatea unor valori ușor mai coborâte în jurul datei de 20 martie. Ulterior, în intervalul 22 – 29 martie, valorile termice vor fi în medie de 15…17 grade. Totuși, spre finalul perioadei gradul de incertitudine al prognozei crește, fiind posibile variații mai mari ale regimului termic. Media temperaturilor minime va fi, în general, cuprinsă între 1 și 3 grade în prima parte a intervalului, iar după data de 23 martie valorile nocturne vor avea o tendință de creștere, situându-se între 2 și 4 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în data de 18 martie și din nou după data de 25 martie.

Pe tot parcursul intervalului de prognoză, valorile termice vor avea oscilații ușoare în jurul celor normale pentru această perioadă. În perioada 16 – 21 martie, sunt estimate medii ale temperaturilor maxime de 12…15 grade, cu valori ușor mai coborâte în jurul datei de 20 martie. Ulterior, în intervalul 22 – 29 martie, maximele termice vor avea valori în medie de 14…16 grade. Totuși, spre finalul perioadei gradul de incertitudine al prognozei crește, fiind posibile variații mai mari ale regimului termic. Media temperaturilor minime va fi, în general, cuprinsă între -1 și 2 grade în prima parte a intervalului, iar după data de 23 martie valorile termice nocturne vor avea o tendință de creștere, situându-se în medie între 1 și 4 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în data de 18 martie și din nou după data de 26 martie.

În intervalul 16-21 martie sunt estimate medii ale temperaturilor maxime cuprinse între 9 și 13 grade, cu cele mai scăzute valori în zilele de 19 și 20 martie. Din data de 21 martie, temperatura aerului va crește treptat, astfel încât maximele vor avea valori de 8…13 grade. Temperaturile minime vor oscila ușor, având în medie valori de -3…2 grade, iar cele mai mari valori vor apărea în a doua jumătate a intervalului.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă până în jurul datei de 25 martie, apoi va crește ușor.

Pe tot parcursul intervalului de prognoză, valorile termice vor avea oscilații ușoare în jurul celor normale pentru această perioadă. În intervalul 16-21 martie vor fi temperaturi maxime medii de 10…14 grade, cu cele mai scăzute valori în zilele de 19 și 20 martie. Din data de 21 martie, maximele vor crește treptat și vor avea valori de 13…16 grade. Temperaturile minime vor avea valori de -2…1 grad în prima săptămână a intervalului, iar apoi vor crește ușor la valori de 0…3 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în data de 18 martie și din nou după data de 26 martie.

În intervalul 16-21 martie sunt estimate medii ale temperaturilor maxime de 9…14 grade, cu cele mai scăzute valori în zilele de 19 și 20 martie. Din data de 21 martie, maximele vor crește treptat și vor avea valori de 13…15 grade. Temperaturile minime vor oscila ușor, având în medie valori de -2…3 grade, iar cele mai mari valori vor apărea în a doua jumătate a intervalului.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă până spre data de 22 martie, apoi va crește ușor.

Pe tot parcursul intervalului de prognoză, valorile termice vor oscila ușor, fiind apropiate de normalul perioadei în cea mai mare parte a intervalului. Vor fi maxime medii cuprinse între 10 și 13 grade și minime ce se vor încadra între 1 și 5 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă până spre data de 21 martie, apoi va crește ușor.

Valorile termice vor avea ușoare variații, dar vor fi apropiate de normal în cea mai mare parte a intervalului. Vor fi maxime cuprinse în medie între 10 și 15 grade și minime ce se vor situa între 0 și 4 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi mai ridicată după data de 22 martie.

Valorile termice vor avea variații ușoare în jurul celor normale pentru această dată, în cea mai mare parte a intervalului. Vor fi maxime cuprinse în medie între 11 și 15 grade și minime cuprinse între 0 și 4 grade. Cele mai scăzute valori diurne vor fi în zilele de 19, 20 și 21 martie.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă până spre data de 22 martie, apoi va crește ușor.

Valorile termice vor oscila ușor, fiind apropiate de normalul perioadei în cea mai mare parte a intervalului. Vor fi medii ale maximelor cuprinse între 0 și 4 grade, cu cele mai coborâte în intervalul 19 – 21 martie și minime ce se vor situa între -6 și -2 grade.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi în creștere în data de 18 martie și din nou după data de 22 martie.

Factorii de decizie încearcă să găsească soluții de sprijin, însă opțiunile sunt mai limitate decât în timpul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. Atunci, datoria publică și costurile de împrumut erau mai mici, iar gospodăriile și companiile europene dispuneau de bani proveniți din programele de stimulare economică din perioada pandemiei, informează scrie The Wall Street Journal.

În prezent, costurile de împrumut cresc în întreaga Europă, iar datoria publică în Marea Britanie și Franța se află la cel mai ridicat nivel raportat la PIB din ultimele șase decenii.

„Nu mai avem bani”, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, pentru postul RTL.

Creșterea prețurilor la energie riscă să accelereze dezindustrializarea, deoarece industriile care consumă multă energie, precum producătorii de produse chimice, își închid fabricile din Europa și mută producția în China sau în Statele Unite.

În primele zece zile ale conflictului, creșterea prețurilor la petrol și gaze i-a costat pe contribuabilii europeni aproximativ trei miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili.

Grupul german Volkswagen a avertizat că războiul adaugă noi riscuri geopolitice și ar putea afecta vânzările mărcilor sale de lux, precum Porsche și Audi.

Conflictul din Orientul Mijlociu este doar cea mai recentă lovitură pentru economia Europei. Anul trecut, tarifele impuse de președintele american Donald Trump au limitat accesul produselor europene pe piața SUA.

Economia Europei depinde puternic de comerțul internațional, în parte pentru că are puține resurse naturale proprii. În zona euro, comerțul exterior reprezintă aproape jumătate din producția anuală a blocului, comparativ cu aproximativ 35% în China și 25% în Statele Unite.

Marea Britanie, care importă mai multă energie și alimente decât produce, ar putea fi una dintre cele mai afectate țări, potrivit unei analize Goldman Sachs.

Creșterea prețurilor la benzină, un subiect sensibil pentru alegători, este deja vizibilă în multe țări europene.

După invazia Rusiei în Ucraina, Franța a acordat sprijin energetic de aproximativ 105 miliarde de euro în 2022 și 2023. În prezent însă, cu o datorie publică record de 3,48 trilioane de euro și un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, astfel de programe nu mai par posibile.

Măsurile anunțate până acum de guvernele europene sunt mai limitate și nu implică cheltuieli mari. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a propus ca benzinăriile să nu mai poată modifica prețurile de mai mult de o dată pe zi. De asemenea, statele au convenit să elibereze rezerve de petrol.

Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, a susținut o declarație de presă luni, în cadrul evenimentului de lansare a Studiului Economic 2026 pentru România, care a fost elaborat de organizație.

Acesta a subliniat că rata inflației se menține mult peste ținta băncii centrale de 2,5% ± 1 punct procentual. Creșterea puternică a salariilor nominale a contribuit la presiunile asupra inflației și competitivității costurilor, deși presiunile din costul muncii s-au redus în ultimii doi ani, a punctat Cormann în discursul său. El a afirmat faptul că se preconizează o scădere a inflației anul viitor, ca urmare a măsurilor fiscale adoptate de Executiv.

„Se estimează că inflația va scădea la 3% anul viitor, pe măsură ce efectele modificărilor fiscale anterioare, inclusiv ale TVA, vor continua să se facă simțite, iar creșterea mai redusă a salariilor nominale va reduce presiunile asupra prețurilor”, a spus Cormann în cadrul conferinței de presă.

Acesta a avertizat, totuși, că există și un risc pentru aceste perspective, risc ce ar putea genera o inflație mai mare și, implicit, o creștere economică mai redusă.

„Un risc major pentru aceste perspective îl reprezintă însă un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și la o creștere economică mai redusă”, a explicat secretarul general al OCDE.

„Banca Centrală a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% din august 2024. Recomandarea noastră este, cu siguranță, ca reducerile să fie reluate numai după ce inflația va fi pe o traiectorie clar descendentă către țintă. În urma unei încetiniri a activității economice în 2024 și 2025, estimăm că creșterea PIB-ului se va redresa la 1% în acest an și la 2,2% anul viitor”, a completat Cormann.

Acesta a evidențiat faptul că „expansiunile fiscale din 2015 au condus la o creștere a deficitului bugetar, acesta atingând un nivel maxim de 9,3% din PIB în 2024”. În aceste condiții, Cormann a afirmat că datoria publică a României se preconizează că va crește la 61,5% din PIB în acest an, iar până în 2040 este estimată că va crește la 109% din PIB, pe baza orientărilor actuale de politică.

„Prin urmare, este necesară o consolidare fiscală suplimentară după acest an, iar noi estimăm că aceasta ar contribui la menținerea datoriei publice în 2040 la aproximativ același nivel ca în prezent”, a adăugat Cormann.

The Italian bank said in a statement on Monday that the move could raise its stake in Commerzbank above the 30% threshold, „without reaching control”. According to German law, exceeding this threshold requires the launch of a public takeover bid, Bloomberg reports.

The proposed offer involves the exchange of 0.485 UniCredit shares for each Commerzbank share. This would mean around €30.8 for one Commerzbank share. Bloomberg’s calculation indicates a total value of around €34.7 billion.

UniCredit Chief Executive Andrea Orcel told a conference call with analysts that the move meant the bank “would be free to launch a bid if it wanted to.”

“We do not anticipate at this point that we will take such a step. But yes, we have the freedom to do so,” he said.

German financial watchdog BaFin will make a final decision on the offer price in the coming days, UniCredit said.

A takeover of Commerzbank would allow Orcel to create a banking giant in Germany by combining Commerzbank with UniCredit’s German bank, HVB.

The German government, which owns a stake in Commerzbank, has repeatedly said it opposes a takeover by UniCredit.

Secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, se află la București, iar luni a avut două întâlniri importante, alături de președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, delegația OCDE a fost primită la Palatul Cotroceni la ora 9:00, de către președintele Nicușor Dan.

Cu ocazia întâlnirii dintre cei doi, președintele Nicușor Dan a discutat despre parcursul României în procesul de aderare la OCDE și despre concluziile Studiului Economic OCDE pentru 2026.

 „Am plăcerea să-l primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe Mathias Cormann, Secretarul General al OECD. Am avut un schimb de opinii cu privire la stadiul avansat al procesului de aderare a României la OCDE, la principalele concluzii ale Studiului Economic OCDE din 2026 pentru România și la evoluțiile internaționale actuale.”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.

Pleased to welcome today @MathiasCormann, Secretary-General of the @OECD, at Cotroceni Palace. We exchanged on Romania’s advanced stage of the OECD accession process, the key findings of the 2026 OECD Economic Survey for Romania and current international developments. This year’s… pic.twitter.com/hdY1BPwqvH

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) March 16, 2026

Președintele Nicușor Dan a explicat că studiul din acest an oferă recomandări importante pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung. 

„Ediția din acest an a Studiului Economic oferă îndrumări valoroase pentru consolidarea economiei și a politicilor publice ale României.”, a punctat acesta.

În postarea sa, președintele a mai spus că i-a mulțumit lui Mathias Cormann, Secretarului General Cormann, mai ales pentru sprijinul acordat în acest proces strategic.

„I-am mulțumit Secretarului General Cormann pentru sprijinul său continuu pentru obiectivul nostru strategic de a adera la Organizație în 2026.”, a declarat președintele.

After several years leading the Farul Constanţa project and achieving important results with the team, Gheorghe Hagi has decided to take a step back from the club’s decision-making area. The founder of the Farul project explained that he wants to return to what he likes most: coaching and working directly with the team.

„Farul has a clear identity, a strong academy and a healthy model. The time has come for me to think about myself, what I feel I can do best, coaching. Farul is moving forward in good hands, and Gică is the best fit to become majority shareholder”, Gheorghe Hagi said.

In the new shareholder structure, Gheorghe Popescu will own 70% of the shares of the Farul Constanţa club. The remaining shares will be divided equally between Gheorghe Hagi, Rivaldo and Ciprian Marica, each with 10%. Hagi thus remains a shareholder of the club that he founded and developed in recent years.

Gheorghe Popescu, who has been the club’s president for the past seven years, said he is taking on the responsibility. „I take on this responsibility with respect for everything that Gică built when he started this extraordinary project and what we have continued to build together. Farul is a solid project, with huge potential. I am not here to change its DNA, but only to bring a few upgrades to it,” said Popescu.

The new majority shareholder stressed that the club’s main priorities will remain financial balance, sporting performance and preserving the identity of Farul.

In recent years, Farul Constanţa has recorded a stable course both from a sporting and financial point of view. The club’s management claims that the team has had positive financial results in most recent seasons. Through the new shareholding structure, Farul aims to continue the development model based on the academy, financial sustainability and sporting performance, maintaining the philosophy that was the basis of the project built by Gheorghe Hagi.

„Strâmtoarea Ormuz nu va fi deschisă pentru nicio țară care intenționează să lovească Iranul

Trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz are loc în condițiile impuse și din cauza insecurității create de regimul sionist și SUA în regiune, sub condiții speciale.

Forțele armate controlează trecerea și nicio țară nu poate folosi Strâmtoarea Ormuz pentru a lovi Iranul”, a anunțat Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al MAE Iran, într-o conferință de presă.

„Ca țară riverană, avem dreptul să luăm măsurile necesare în Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura securitatea națională.

Iran a fost întotdeauna gardianul și protectorul Strâmtorii Ormuz și al trecerii sigure a navelor prin această strâmtoare, dar americanii și israelienii au fost cei care au creat această situație.

Ca țară riverană, avem dreptul să luăm măsurile necesare pentru a preveni abuzurile agresorilor asupra acestei căi navigabile”, a spus el.

Baghaei a declarat că trecerea navelor prin strâmtoare va avea loc în condiții speciale, din cauza a ceea ce a descris ca fiind insecuritate creată de Israel și SUA în regiune, adăugând că forțele armate iraniene controlează trecerea și nicio țară nu o poate folosi pentru a lansa atacuri asupra Iranului.

În paralel, Donald Trump încearcă să construiască o coaliție de state („Coaliția Ormuz”) care să intervină militar pentru deblocarea căii navigabile.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că țara nu a avut niciodată încredere în SUA în timpul negocierilor.

Baghaei a declarat că discuțiile au fost purtate cu ochii larg deschiși de Teheran și cu o neîncredere absolută față de cealaltă parte, adăugând că Iranul a arătat că nu ezită să se angajeze în negocieri, în ciuda a ceea ce a descris ca fiind „crimele SUA, o pată pe istorie”.

Prime Minister Ilie Bolojan had an important meeting on Monday with the Secretary General of the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD), Mathias Cormann, who is in Bucharest.

Starting at 10:00, Mathias Cormann was received by Prime Minister Ilie Bolojan at the Victoria Palace.

On this occasion, the signing ceremony of the agreement between the Government of Romania and the OECD on the privileges and immunities granted to the organization was also organized.

During the meeting between the two, Ilie Bolojan made an official statement on the occasion of the launch of the new edition of the OECD Economic Survey for Romania.

„I am pleased to participate today, alongside you, along with the Secretary-General of the Organization for Economic Co-operation and Development, Mr. Mathias Cormann, at the launch of the new edition of the OECD Economic Survey for Romania. Since the opening of accession negotiations in January 2022, Romania has entered a process of evaluating its policies and practices, compared to OECD standards in almost all areas of public policy. Thanks to the joint effort of the institutions involved, our country has made important steps in this accession process.”, said Bolojan.

According to the Prime Minister, the economic survey represents an important milestone for the economic development and modernization of Romania.

„The economic survey that we are launching today provides important recommendations for fiscal and budgetary reforms, for the labor market and for increasing the competitiveness of the economy. It is a reference point for economic stability and for the modernization of the state.”, added Bolojan.

In his speech, Ilie Bolojan referred to concrete data on the country’s budget deficit and the economic outlook and expectations to remedy the current situation.

„After a deficit of approximately 8.7% of GDP in 2024, 2025 ended with a deficit of 7.7%, below the level estimated by the European Commission. We are continuing the reforms started last year, and the draft budget for 2026 is realistic, so that we can reach the deficit target of 6.2% at the end of this year. At the economic level, the study shows that Romania has withstood the shocks of recent years and the effects of the war in Ukraine.”

On the competitiveness and digitalization side, Prime Minister Ilie Bolojan stated that there is a need for administrative reforms as soon as possible.

„Increasing the competitiveness of the economy remains a priority. For this we need competitive costs, an efficient administration, clear rules and a modern and digitalized state. The ongoing reforms and investments, supported also through the PNRR, aim to simplify procedures for companies, reduce bureaucracy and accelerate the digitalization of public services.”, said Bolojan.

Regarding infrastructure and European funds, Ilie Bolojan stated that „Romania is accelerating the implementation of investment programs financed from European funds, especially in transport infrastructure and in the modernization of electricity networks, areas that directly influence logistics costs, energy security and the competitiveness of companies.”

„Before closing this introduction, I would like to thank Mr. Cormann and the team he leads for the guidance and collaboration we have had over these years, in order to go through this accession process. We are at an advanced stage, we have 23 committees that have been completed, we still have two committees and I hope that together, in the coming months, we will manage to go through these stages as well. I also want to thank everyone involved in the country because we had to adopt laws in Parliament and, despite all the divergences in our political world, there was a political agreement and all political forces supported the adoption of the legislation related to the various committees,” said the Prime Minister.

„Adoption to the OECD will become a reality this year, but not as an objective in itself, but as a means, so that our country can be a more competitive and prosperous country,” he added.

„Regimul pakistanez a tras obuze asupra satului Nari, din districtul Gurbaz, ucigând o femeie și un copil” în noaptea de duminică spre luni, a declarat luni pentru AFP Mustaghfar Gurbaz, purtătorul de cuvânt al guvernatorului taliban al provinciei Khost (est).

Duminică seara, autoritățile din Khost au raportat moartea a doi copii într-un atac pakistanez cu mortiere „împotriva locuințelor civile din districtul Spira”, relatează Le Figaro. În total, în ultima săptămână, autoritățile afgane au raportat 18 civili uciși în provinciile de la granița cu Pakistanul și în Kabul.

Obținerea unei verificări imediate și independente a numărului de morți și răniți este dificilă, având în vedere inaccesibilitatea unor locații din Pakistan și Afganistan. Cu toate acestea, Misiunea Națiunilor Unite de Asistență în Afganistan (UNAMA) a confirmat moartea a cel puțin patru civili într-un bombardament pakistanez la Kabul, desfășurat în noaptea de joi spre vineri, indicând faptul că 75 de civili au fost uciși în Afganistan de la escaladarea luptelor cu Pakistanul pe 26 februarie.

Islamabadul își acuză vecinul că adăpostește luptători din cadrul talibanilor pakistanezi (TTP), care și-au asumat responsabilitatea pentru atacurile mortale de pe teritoriul pakistanez – o afirmație pe care autoritățile afgane o neagă. După o escaladare din octombrie, soldată cu zeci de morți, luptele s-au potolit, dar nu s-au oprit niciodată complet. Cu toate acestea, acestea au fost reluate cu o intensitate reînnoită de la atacurile aeriene pakistaneze din 26 februarie, Islamabadul descriindu-le drept „război deschis” .

Duminică, Pakistanul a raportat că patru civili au fost uciși de focul de artilerie afgană asupra unei case din Bajaur, de partea pakistaneză a frontierei. În Afganistan, Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU a început duminică să ofere ajutoare de urgență către 20.000 de familii afgane strămutate din cauza conflictului cu Pakistanul, avertizând că „instabilitatea persistentă va împinge milioane de oameni într-o foamete și mai mare ” .

Autoritatea Aviației Civile din Dubai a anunțat că zborurile către și dinspre aeroportul internațional al orașului sunt reluate gradual către anumite destinații. Conform Euronews, suspendarea temporară a operațiunilor a fost provocată de un incident cu dronă. Acesta a dus la izbucnirea unui incendiu în apropierea unei instalații de combustibil. Autoritățile locale au confirmat ulterior că focul a fost stins rapid și nu au fost raportate victime.

Oficialii au recomandat pasagerilor să verifice în permanență actualizările companiilor aeriene pentru informații despre cursele programate.

Compania aeriană Emirates, cu sediul în Dubai, a anunțat că intenționează să revină la capacitatea completă de operare în următoarele zile. Transportatorul a funcționat în ultimele zile cu un program redus de zboruri, în timp ce spațiul aerian regional a fost redeschis doar parțial, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Criza din regiune a determinat compania Gulf Air să își extindă temporar operațiunile din Aeroportul Internațional King Fahd din Dammam (Arabia Saudită). Spațiul aerian al Bahrainului rămâne deocamdată închis. Compania operează zboruri speciale către destinații internaționale majore. Aici sunt incluse Londra, Mumbai și Bangkok, pentru a ajuta pasagerii blocați să ajungă la destinație.

Qatar Airways a anunțat că va relua treptat zborurile regulate de pe Aeroportul Internațional Hamad din Doha. Autoritățile aeronautice din Qatar au aprobat coridoare aeriene pentru un număr limitat de curse. Compania a programat reluarea operațiunilor cu un orar limitat începând cu 18 martie.

Autoritățile qatareze au raportat că aproximativ 8.000 de pasageri au rămas blocați în aeroporturi. Guvernul a acoperit costurile de cazare și a extins vizele acestora.

Numeroase companii aeriene internaționale au modificat sau suspendat zborurile către Orientul Mijlociu din cauza situației de securitate și a restricțiilor din spațiul aerian.

Printre acestea se numără:

• British Airways, care a suspendat temporar zborurile către mai multe destinații din regiune
• Wizz Air, care a anulat zborurile către Israel, Dubai, Abu Dhabi și Amman până la mijlocul lunii martie
• Air France și KLM, care au suspendat sau redirecționat mai multe rute
• Lufthansa Group, care a oprit zborurile către mai multe aeroporturi din Orientul Mijlociu până la sfârșitul lunii martie

În același timp, alte companii au reluat operațiuni limitate, în funcție de condițiile de siguranță și de redeschiderea unor coridoare aeriene. Autoritățile aviatice și companiile aeriene monitorizează în continuare situația din regiune. Programul zborurilor poate suferi modificări în funcție de evoluțiile de securitate.

Pentru moment, aeroportul din Dubai încearcă să revină treptat la normal, însă traficul aerian din Orientul Mijlociu rămâne puternic afectat de tensiunile regionale și de restricțiile din spațiul aerian.

În plus, ne putem lămuri care sunt interesele actorilor implicați în război, ce este mai grav decât șocul energetic global precum și consecințele economice și sociale ale războiului din Orientul Mijlociu asupra economiilor SUA, UE și României.

După ce emoția a trecut, se pot descoperi mai bine lucrurile cu privire la cauzele și consecințele războiului din Iran. Sunt puține certitudini și multe întrebări rămase fără răspuns sau cu un răspuns deschis.

1. De ce explodează multe dintre punctele de presiune la nivel global acum, de ce lumea se află într-un climat de totală incertitudine? Pentru că se finalizează un ciclu lung (de tip Kondratieff, 40-60 de ani) și omenirea intră într-un nou ciclu lung. Până în anii 2030-2035, se manifestă faza de contracție (”iarna”) a vechiului ciclu lung și se ”naște” – în chinuri, ca întotdeauna, faza de revenire (”primăvara”) noului ciclu de 40-60 de ani. Istoric, distrugerea creatoare a vechiului și apariția noului a însemnat crize economice, tensiuni sociale, războaie și incertitudine record. Jocul se resetează, fiecare putere globală încearcă să se situeze cât mai aproape de linia de start pentru cursa de câștigare a poziției dominante în noul ciclu. Războiul din Ucraina, războiul de 12 zile din Iran de anul trecut și cel de astăzi – care a cuprins mai multe țări din Orientul Mijlociu, fac toate parte din acest tablou, al resetării ordinii mondiale înainte de începerea noului ciclu lung. Am scris aici în detaliu pentru cine a dorit să înțeleagă ce se întâmplă cu lumea la nivel strategic.

2. Unei țări atât de puternice precum cea a SUA – din punct de vedere militar, economic, tehnologic – îi poate fi amenințată poziția în startul cursei, în noul ciclu global? Da și nu, totul depinde de deciziile strategice luate în prezent și următorii ani. De la criza financiară încoace, trecând prin criza pandemică și alte turbulențe medii / ușoare din ultimii 18 ani, economia SUA simte în spate încercările repetate de a fi depășită în cursă de către China. Deficitele bugetare ridicate (de exemplu 5,8% din PIB în 2025) care au alimentat / alimentează creșterea datoriei publice la niveluri record în ultimii 80 de ani (125% din PIB în prezent) se suprapun unor deficite comerciale cronice. După anul 2000, economia SUA se află pe o traiectorie nesustenabilă, deficitele gemene și problemele industriale (și de ocupare asociate) generând nevoia unei intervenții abrupte asupra cauzelor, inclusiv prin asigurarea energiei ieftine, reconsolidarea supremației tehnologice, keynesianism militar – prin creșterea puternică a comenzilor pentru industria de apărare și reducerea dependenței de China în asigurarea mineralelor critice pentru industriile de vârf – motoare ale noului ciclu global. SUA nu mai putea conduce pasiv cursa, a fost, este și va fi nevoită să accelereze viteza deciziilor și să riște intrarea într-o incertitudine puternică, cu tot cu lumea globală. Tensiunile din punctele de presiune globale sunt corelate puternic cu starea economiei SUA.

3. Se aplică teoria superciclurilor (ciclurilor lungi) și pe economia SUA, pot fi ele modelate, întinse și netezi amplitudinile de către hegemonul global? Da și nu, din nou. Da, SUA are capacitatea de a influența ciclul economic global, poate prelungi, amortiza sau chiar netezi anumite faze ale ciclului, având la dispoziție niște instrumente unice – rolul Federal Reserve în politica monetară globală, statutul de monedă de rezervă al dolarului, capacitatea fiscală și instituțională puternică. Nu, nici măcar SUA nu poate opri evoluția naturală a ciclicității globale – sunt factori structurali pe care nu îi poate controla – de la îmbătrânirea demografică, scăderea normală a productivității și până la ciclurile geopolitice. Pentru a valida această ultimă teză, puteți citi George Friedman – Furtuna dinaintea liniștii, Editura Litera, București 2020 – veți observa că în SUA perioadei 2020-2030 se suprapun – pentru prima dată în istorie – fazele de ”iarnă” ale ciclului socio – economic lung (50 de ani) și ciclului instituțional (80 de ani). Și de aici ne explicăm deciziile care par greu de înțeles la suprafață.

4. Cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, de ce vor SUA și Trump capitularea necondiționată a Iranului? Răspunsul are conotație complexă, începând de la riscul unui război de uzură, în cazul unei invazii terestre, până la imposibilitatea existenței unui regim marionetă în Iran, având în vedere un aparat de stat bine înrădăcinat și sentimentele naționalist-religioase puternice. Există o structură instituțională a puterii foarte clară, cu un Corp al Gardienilor Revoluției Islamice bine conectat militar, economic și politic. Loialitatea militară și religioasă, conectată cu interesele financiare betonează o structură care nu va permite căderea regimului. Chiar dacă vorbim de căderea unui regim opresiv, o economie slab rezistentă în faza crizelor și tensiuni sociale evidente, devine din ce în ce mai dificil de crezut că un regim perceput ca fiind ”străin” de interesele naționaliste, culturale și religioase va putea rezista acolo. Războiul din Iran este unul cu potențial de risc mai ridicat decât cel din Irak și nu se compară deloc cu situația din Venezuela.

5. Totuși, ce ar însemna un vid de putere în Iran? Daunele provocate de atacurile aeriene sunt puternice și au înlăturat marea majoritate a liderilor iranieni la momentul respectiv. Însă inexistența unui gândiri strategice, a unui plan de gestiune a situației post conflict poate da naștere la haos. Strategia ”decapitare plus delegare” nu funcționează aici precum în Venezuela. Să ne imaginăm ce dezastru ar provoca prăbușirea unui control centralizat, cu armament ajuns în mâinile unor ”actori” imprevizibili și greu de monitorizat și controlat. Lecția fragmentării și haosului generate de căderea regimului Saddam Hussein nu este prea departe. Foarte grav în cazul Iranului, mai ales în condițiile în care există informații că în 2025 această țară deținea peste 400 kg de uraniu îmbogățit, adică material suficient pentru 11 dispozitive nucleare. Nimeni nu știe dacă acest material este securizat 100%. Nimeni nu știe ce se întâmplă cu specialiștii iranieni în domeniul nuclear. Există o probabilitate destul de mare pentru ca forța militară pentru atacarea Iranului să înlăture tocmai posibilitatea obținerii unui acord durabil și înzestrat cu autoritate politică în Iran.

6. Care sunt interesele Israelului, Turciei și ale altor țări din regiune? Informațiile arată că decizia de atac coordonat a venit din partea Israelului, interesată direct de fragmentarea / dispersarea autorității în Iran. Un Iran cu frământări interne, cu o autoritate politică descentralizată și incapabil de a purta ofensive militare puternice convine strategiei israeliene. Numai că în acest șoc de șah, informațiile arată că Iranul, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice se antrenează de ani buni pentru a răspunde unei decapitări a conducerii centralizate (prin crearea de unități autonome pe regiuni, în cazul în care unitatea centrală de comandă ”pică”). Spre deosebire de SUA – care nu dorește un război extins spațial și temporal, Israelul ar putea fi interesată de antagonizarea cât mai multor țări din regiune față de Iran. Turcia își dorește și ea o deteriorare controlată a capacităților Iranului. Vrea o tranziție ordonată, consecințele unei prăbușiri în Iran cauzând consecințe dificile în Turcia – de la instabilitate geopolitică cronică la inflație, creșterea costurilor de finanțare și până la fluxuri masive de refugiați care trebuie gestionate (reamintesc că Iranul are 90 milioane locuitori, fiind de aproape 4 ori mai mare decât populația Siriei). Cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, Bahrein și Oman) ar trebui să continue cu strategia ”răbdării tactice”, o escaladare a conflictului în zonă provocând daune catastrofale din punct de vedere economic. Strategiei deliberată a Iranului de a extinde conflictul, pentru a mări daunele economice ale aliaților SUA nu trebuie să i se răspundă simetric, chiar dacă credibilitatea regiunii ca centru global stabil – țintă atinsă cu eforturi mari – este acum distrusă. Prudența în a escalada conflictul în zonă este probabil cea mai bună opțiune pe termen mediu și lung pentru aceste țări. Și, complementar, cooperare și implicare activă pentru rezolvarea conflictului pe cale diplomatică, proces pe care l-au făcut asiduu și înainte de începerea lui.

7. Care sunt consecințele economice pentru economia SUA? Nici măcar cea mai puternică economie a lumii nu își permite un război de lungă durată în Orientul Mijlociu fără a înregistra consecințe economice grave. Doar costurile directe ale războiului sunt estimate la peste 1,1 miliarde dolari pe zi. Într-o lună se vor aduna peste 52 miliarde dolari, în condițiile în care trecerea timpului adaugă costuri suplimentare. Finanțele publice ale SUA nu se află în cea mai bună perioadă, deficitele bugetare de 6% din PIB adăugând la o datorie de peste 125% din PIB, ajungând aceasta din urmă la cel mai ridicat nivel ca pondere în PIB de după 1946. Cum s-ar putea crește sustenabil bugetul de apărare cu peste 500 milioane dolari pe an, așa cum a propus Trump? Refinanțarea celor 9 trilioane de dolari în condițiile creșterii randamentelor globale la obligațiuni ca urmare a incertitudinii record nu constituie o misiune prea ușoară. Mărirea prețului la energie și gaze creează un șoc inflaționist, generând un șoc pe ofertă și încetinind astfel creșterea economică. Toate acestea în condițiile în care în trimestrul IV din 2025 creșterea a fost sub așteptări, iar plusurile privind crearea de locuri de muncă sunt din ce în ce mai firave.

8. Care vor fi consecințele economice și sociale asupra UE? Europenii sunt prinși la mijloc între două războaie cu efecte însemnate la nivel economic și social – războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu. Amândouă formând un șoc energetic masiv, cu efecte inflaționiste și recesioniste puternice. UE trebuie să continue cu strategia de ”răbdare strategică” – câștigătoare în războiul tarifar cu SUA, să continue eliminarea stimulilor de răspuns de tipul ”dinte pentru dinte” și să acționeze conform strategiei ”echilibrului durabil”, cu soluții stabile pe termen lung. Despre consecințele economice și sociale asupra UE, am scris în analiza anterioară pe această temă. În Scenariul pe termen scurt (șoc temporar, normalizare în 6-9 luni), se poate estima o reducere anualizată de 0,4-0,6pp la dinamica PIB potențial (în ipoteza creșterii prețului petrolului cu 10-30%), un plus de 0,4-0,8pp la inflația HICP și o deteriorare a balanței comerciale cu 8-10%. În Scenariul pe termen mediu și lung costurile sunt mai mari, o creștere cu 50% a prețului petrolului conducând la o reducere anualizată a creșterii PIB potential de 1-1,2pp, inclusiv prin influența șocurilor de ofertă, generate de costurile mai ridicate asupra productivității și investițiilor.

9. Care vor fi consecințele economice și sociale asupra României? Repet ce am estimat în analiza anterioară publicată pe această platformă. Pe termen scurt, impactul negativ asupra ratei de creștere a PIB real ar putea fi de 0,5-0,6pp, asupra inflației de 0,6pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 50bps (0,5pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,15-0,2pp și o deteriorare a balanței comerciale. Pe termen mediu și lung, impactul asupra ratei de creștere economică ar putea fi de 1,5pp, asupra inflației de 1pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 60-80bps (0,6-0,8pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,25-0,35pp și o deteriorare mai puternică a balanței comerciale (față de scenariul pe termne scurt). Industriile cele mai expuse sunt industria chimică, materiale de construcții, transport și agroalimentară.

Trebuie să avem în vedere că șocul energetic nu are cum să se manifeste pe termen lung. Putem valida această ipoteză atât pe baza experienței istorice – crizele petroliere din anii ”80 – cât și pe baza intereselor economice afectate. Iranul știe că strategia blocării Strâmtorii Ormuz nu poate fi o strategie militară pe termen mediu și lung. Vom constata că la 30-45 zile de la începutul crizei, evoluția prețului petrolului nu va semăna deloc cu cea de la șocul initial. O să scadă destul de abrupt în condițiile în care ”oboseala” războiului își va face simțită prezența.

       10. Există ceva mai rău decât șocul energetic și creșterea prețului petrolului? Una dintre consecințele războiului din Iran – închiderea Strâmtorii Hormuz provoacă o criză alimentară și, implicit, o criză umanitară. Peste 100 milioane de oameni sunt în pericol în condițiile unei închideri prelungite a Strâmtorii, din ce în ce mai probabilă ca efect al plasării de mine marine de către Iran în acel spațiu. Consecințele nedorite pot apărea atât în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente a țărilor din Golf (70% din alimentele consumate în regiune trec prin Strâmtoarea Hormuz) cât și tranzitul blocat de îngrășăminte chimice și combustibil, de natură să afecteze fermierii din întreaga lume (în afara prețului la petrol, gazele naturale reprezintă un input cheie pentru producția de îngrășăminte și, atenție, 40% din îngrășămintele cu azot comercializate la nivel global trec prin strâmtoare). Mai mult, bombardarea instalațiilor de desalinizare a apei și contaminarea apelor din Golf ar putea provoca o criză a apei. Și da, Iranul va fi afectat în egală măsură, fiind o țară deja confruntată cu proteste majore din cauza exploziei inflației la alimente.

Ar fi interesant ca cineva să știe și să ne spună când și cum se va finaliza acest război. Un război militar care a condus la o criză energetică și va conduce la turbulențe financiare și de natura alimentară, toate acestea topindu-se într-o criză socială, umanitară. Este evident că nici cei implicați nu pot estima, având în vedere escaladarea și multitudinea de factori care influențează sfârșitul acestui război. Pentru Iran, degradarea puterii militare (inclusiv epuizarea stocurilor militare) și efectele economice și sociale reprezintă un factor important pentru  sfârșitul acestui conflict. Pentru SUA, cei mai importanți determinanți sunt legați de efectele crizei energetice, ale șocurilor pe piețele financiare și bursiere, alegerile de la jumătatea mandatului în SUA și bilaterala de peste câteva săptămâni dintre Trump și Xi Jinping. Pentru Israel, atingerea obiectivului de degradare puternică a capacității economice și militare a Iranului. Pentru celelalte țări din Golf, pierderile economice mari și manifestarea unei crize alimentare vor presa pentru negocieri diplomatice ofensive în sensul finalizării războiului.

Secretarul general al Partidul Național Liberal, Dan Motreanu, a criticat propunerile venite din partea Partidul Social Democrat (PSD) privind măsuri de sprijin social, spunând că social-democrații nu au explicat de unde ar urma să vină fondurile pentru aceste inițiative.

Liderul liberal afirmă că poate înțelege preocuparea PSD pentru categoriile vulnerabile, însă consideră că partidul trebuie să clarifice sursa finanțării.

„Pot înțelege preocuparea PSD pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, fie ea și sub presiunea procentelor pe care le are astăzi PSD, însă nu este deloc clar de unde ar urma să vină banii pentru aceste propuneri. PSD trebuie să spună direct dacă propune introducerea unor noi taxe, tăieri de investiții sau reducerea bugetelor altor ministere”, a transmis Motreanu.

În același timp, secretarul general al PNL susține că inițiativa PSD ar marca și o apropiere parlamentară de partidele din opoziție.

„Un lucru devine însă foarte clar: prin acest demers, PSD oficializează astăzi colaborarea parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri. Oare acesta este doar începutul acestei colaborări?”, a mai spus liderul liberal.

Declarația vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare pe tema bugetului și a pachetului de măsuri sociale propus de PSD.

Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat un nou atac la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzându-l că a blocat adoptarea bugetului și că promovează politici de austeritate care lovesc în categoriile vulnerabile. Reprezentantul Partidului Social Democrat (PSD) a avertizat că partidul său nu va accepta „sacrificarea românilor vulnerabili în favoarea corporațiilor”.

„Să vă fie clar, domnule Bolojan: PSD refuză să mai participe la falimentul României! Ați împins această țară într-un blocaj periculos, ați întârziat nepermis bugetul de stat și ați transformat guvernarea într-un exercițiu de încăpățânare, austeritate oarbă și dispreț față de cei vulnerabili”, a transmis Fifor.

Liderul social-democrat a precizat că PSD va vota bugetul de stat „din responsabilitate față de țară”, însă doar împreună cu amendamentele necesare pentru a include măsuri sociale pentru pensionari, familii vulnerabile și copii cu dizabilități.