Actualul ministru al Economiei, Radu Miruță – care este nominalizat acum de USR să preia portofoliul de la Apărare – a afirmat joi seara, la emisiunea „România Politică” de la Prima News, că Ionuț Moșteanu nu ar fi trebuit să își dea demisia din funcția de ministru al Apărării. Acesta spune că greșelile făcute de Moșteanu în CV-ul său privind studiile sunt regretabile, care nu trebuiau să fie făcute.
„Eu cred că n-ar fi trebuit să demisioneze, pentru că a fost o inadvertență în CV-ul lui. Și noi am ridicat lucrurile astea la un nivel foarte mare de așteptări în politica USR. Însă hai să ne uităm care au fost consecințele. Ionuț Moșteanu a trecut acolo, nici nu mai știu, Universitatea Athenaeum în loc de Bioterra. Sigur, e o nepotrivire pentru care trebuia să există atenție”, a afirmat Miruță, la Prima News.
Totuși, ministrul Economiei sugerează că „nu e ca și cum a venit și a spus că a făcut Harvard sau Sorbona, el făcând o universitate dintre cele două. Este o nepotrivire, regretabilă, care nu trebuia să fie făcută”.
Întrebat dacă există o legătură cu faptul că scandalul a apărut în săptămâna în care au avut loc alegerile pentru Primăria Capitalei, Miruță a adus în discuție un alt caz în care era menționat Ionuț Moșteanu.
„Cu două săptămâni înainte, Ionuț Moșteanu era un erou că refuzase pe interceptările procurorilor o șpagă de un milion de euro. (…) Sigur, este o greșeală. Nu vreau să spun că n-a fost o greșeală. Însă, eu-l cunosc de mult timp și dacă mulți români ar fi precum Ionuț Moșteanu, țara asta ar merge un pic mai bine”, a conchis Miruță.
Scandalul CV-ului lui MoșteanuIonuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării la sfârșitul lunii noiembrie, în urma scandalului privind studiile din CV-ul său.
O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile lui Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, acesta a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
Declarațiile au fost făcute în contextul apelului la „resetarea” coaliției lansat recent de premierul Ilie Bolojan.
„Susținem ce face Ilie Bolojan ca premier. Haideți să discutăm foarte asumat. Tensiunea există dacă două părți contribuie la ea. Noi nu am iritat într-un mod direct, pe acuzații politice, partenerii de la PSD sau de la PNL”, a afirmat Miruță.
Potrivit ministrului Economiei, nemulțumirea majoră a social-democraților vine din modul în care sunt gestionate ministerele conduse de actualii miniștri, diferit față de practicile anterioare.
„Ce îi irită fantastic pe cei de la PSD, în special, este că noi, în ministerele noastre, nu ducem mai departe modul de lucru pe care l-au lăsat ei acolo”, a spus Miruță.
Acesta a oferit ca exemplu situația numirilor din companiile de stat, afirmând că a reluat zeci de proceduri de selecție începute, dar niciodată finalizate.
„Astăzi sunt vreo 26 de selecții reluate, pentru că nu s-au terminat de ani de zile. Există proceduri pornite în 2016 care nu s-au încheiat nici astăzi. Vorbim de aproape zece ani”, a declarat ministrul.
Miruță a criticat faptul că, în opinia sa, unii foști miniștri au mimat respectarea legii, menținând proceduri deschise fără a le finaliza.
„Ar fi vrut ca noi să mergem și să o mai ținem încă doi ani, pentru că așa s-a întâmplat până atunci. Noi am spus stop. Asta nu mai facem”, a subliniat el.
Ministrul Economiei a mai precizat că, în cazurile în care au existat nereguli, ministerul va apela la justiție.
„Îi trimitem la parchet pe cei care au greșit, mergem în instanță pe civil să recuperăm prejudiciul. Pentru ei, asta a fost o declarație războinică, doar pentru faptul că nu am făcut ce făceau ei”, a afirmat Miruță.
În final, acesta a respins ideea că ar trebui să se conformeze presiunilor politice din interiorul coaliției.
„Am venit în guvern pe voturile unor oameni cărora le-am spus că fac altceva. Așteptarea că eu să vin în guvern și să fac ce spune un astfel de ministru sau un astfel de partid este nerealistă. PSD nu a luat 100% din voturi”, a conchis ministrul Economiei.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a comentat joi seară, la Prima News, situația politică actuală și rolul partidului din care face parte, USR în guvern.
El a răspuns la mai multe întrebări referitoare la posibila excludere a partidului din coaliție.
În cadrul intervenției, Miruță a explicat că, deși PSD și PNL au fost anterior la guvernare și au luat decizii controversate, acum USR se află într-o poziție dificilă, fiind nevoit să gestioneze consecințele fostei echipe de Guvern.
„Lucrurile nu stau chiar așa. Pentru că, fără USR, am avut până mai adineauri și cu aceiași actori rămași, PSD cu PNL. Au fost în toată splendoarea lor la guvernare și au făcut tot ce au vrut. Și am văzut că mașina s-a dus și a spart farurile și a îndoit capota cu ei acolo. Au luat cele mai puține voturi la alegerile parlamentare din istoria PSD. N-au reușit în tur 2 candidatul Subținut Comun la Primăria Generală și așa mai departe”, a spus Radu Miruță.
Întrebat dacă PSD și PNL sunt la fel de vinovați pentru situația curentă, Miruță a afirmat că este important să se privească și situația din trecut și perspectiva de acum, actuală.
„Eu pot să spun ce s-a întâmplat înainte și pot să spun că m-a interesat de ce putem face de acum încolo. Ce n-a fost nici USR, ei au fost. Dar lumea spune, măi, Miruță, ne sătorăm să spui că-s doar ăștia de vină. Ne era foarte confortabil să spunem, lumea, ați făcut țara praf. V-am spus dinainte că o să fie zob bugetul.”, a spus Miruță.
Ministrul a clarificat și poziția USR în guvern, spunând că partidul nu poate fi exclus de la Guvernare, în ciuda discuțiilor și presiunilor din ultima vreme.
„Nu, pentru că nu-i ajută nici pe ei să scoată USR-ul de la guvernare. Este o situație grea prin care trece țara pentru vinovăția căreia sunt interesați că timpii au generat asta, să o distribuie și cu USR. Pentru că dacă este să ne uităm aritmetic, scoțându-l de la tablă participanții, USR acum este într-un guvern care ia niște decizii care nu sunt populare. Și ia deciziile astea pentru a corecta o problemă la care n-a fost parte. PSD încasează cu PNL deciziile pe care le iau astăzi, nepopulare și ei le iau, însă ei sunt cei care le-au făcut. Adică ai spart vasele, totuși strângi cioburile. USR acum e la strânsul cioburilor. El n-a spart vasele.”, a spus Miruță.
Billboard a anunțat că piesa „All I want for Christmas is you”, lansată în 1994, a fost înlocuită în topul Global 200 de hitul de Crăciun al formației Wham!, „Last Christmas”, care a fost lansat cu un deceniu mai devreme, în 1984.
Este pentru prima dată când o altă piesă de Crăciun, în afară de „All I want for Christmas is you”, ocupă prima poziție în Billboard Global 200, scrie The Independent.
Totuși, Mariah Carey a reușit, cu această melodie, să rămână pe prima poziție în topul Global 200 Billboard timp de 19 săptămâni din decembrie 2020, anunță Billboard.
Andrew Ridgeley, membru al trupei Wham!, a declarat într-un comunicat că este „încântat” să afle că piesa „Last Christmas” și-a asigurat locul în top.
„Mulțumesc tuturor celor care au îmbrățișat piesa ca pe o mică parte din propriul lor Crăciun fericit”, a spus acesta, potrivit sursei citate.
Deși piesa „All I want for Christmas is you” a fost lansată acum trei decenii, Mariah Carey câștigă, anual, între 2,5 și 3 milioane de dolari din drepturi de autor. câștigând milioane de dolari anual din drepturi de autor, potrivit Forbes și The Economist.
Columna lui Marcus Aurelius, unul dintre cele mai importante monumente ale Romei antice, intră într-un amplu proces de restaurare, primul din ultimii 40 de ani.
Echipele de specialiști au renunțat la pensulele fine folosite în trecut și folosesc, în premieră, lasere pentru a îndepărta straturile de praf și murdărie acumulate de-a lungul deceniilor.
Monumentul, cu o înălțime de 47 de metri, a fost construit între anii 180 și 193 d.Hr. și este decorat cu un basorelief spiral care redă campaniile militare ale împăratului Marcus Aurelius.
Ultima restaurare a avut loc în anii 80, când curățarea s-a făcut manual, cu instrumente tradiționale.
„Laserul oferă un rezultat foarte bun. Este mai rapid și, mai ales, respectă mult mai bine materialul, marmura și straturile de suprafață”, a explicat Marta Baumgartner, directoarea lucrărilor de restaurare.
Relieful prezintă scene dure de război, cu soldați, prizonieri, femei și copii, detalii care au fost afectate de poluare, eroziune și de ciclurile de îngheț-dezgheț.
În unele zone, fețele personajelor sculptate au fost aproape șterse de timp.
Pe lângă tehnologia cu laser, restauratorii folosesc substanțe chimice speciale, bureți și rășini pentru a curăța smogul și pentru a repara fisurile apărute în piatră.
Un sistem nou de iluminat va pune în valoare monumentul pe timp de noapte.
Acesta este al doilea acord major între cele două țări privind sistemul Arrow, după ce Germania a achiziționat pentru prima dată sistemul în 2023, în contextul perceperii rachetelor cu rază medie de acțiune ale Rusiei ca fiind principala amenințare la adresa populației și infrastructurii critice germane. Potrivit oficialilor israelieni, cele două acorduri cumulate valorează aproximativ 6,7 miliarde de dolari, reprezentând cel mai mare contract de export de apărare din istoria Israelului, scrie Reuters.
Sistemul Arrow-3, dezvoltat de IAI în colaborare cu Agenția de Apărare Antirachetă a Statelor Unite, este conceput să intercepteze rachete balistice cu rază medie, cum ar fi racheta rusă Oreshnik. Germania a devenit, în decembrie, prima națiune europeană care a implementat sistemul Arrow, ca parte a strategiei sale de apărare împotriva unei amenințări tot mai mari din partea Rusiei.
Arrow-3 funcționează ca strat superior al apărării Israelului, completând sistemul Iron Dome, care elimină amenințările pe distanțe scurte. Extinderea Arrow-3 va permite atât Israelului, cât și Germaniei să își consolideze capacitățile de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice intermediare și să protejeze infrastructura critică și populația.
Analiza analiștilor de securitate evidențiază că acest acord nu doar că întărește cooperarea militară dintre Israel și Germania, dar marchează și o recunoaștere internațională a tehnologiei de apărare israeliene, care continuă să se afirme ca lider global în domeniul sistemelor antirachetă.
Pe lângă aspectele militare, tranzacția are și implicații economice semnificative, consolidând poziția Israelului pe piața exporturilor de tehnologie de apărare și întărind parteneriatele strategice cu aliați europeni.
Acest acord pentru sistemul Arrow-3 confirmă tendința creșterii investițiilor în tehnologia de apărare de ultimă generație în Europa, ca răspuns la provocările geopolitice actuale și la riscurile asociate cu rachetele cu rază medie de acțiune.
Locuințele accesibile devin un plan din ce în ce mai îndepărtat în Europa, însă o țară UE s-a dovedit că are cele mai supraevaluate prețuri imobiliare.
Este vorba despre Portugalia, iar Comisia Europeană estimează că supraevaluarea medie a prețurilor locuințelor în Portugalia este cu aproximativ 25% mai mare, „depășind alte piețe imobiliare” din blocul comunitar, potrivit Euronews.
Potrivit Comisiei, prețurile imobiliare cresc mult mai repede decât pot ține pasul oamenii din Portugalia. „Creșterea prețurilor a fost mai puternică decât creșterea veniturilor, reducând accesibilitatea pentru potențialii cumpărători, cu diferențe marcante între țări”, se arată în raport.
Alte țări care au înregistrat cele mai mari creșteri ale raportului preț-venit în ultimii zece ani au fost Portugalia, Țările de Jos, Ungaria, Luxemburg, Irlanda, Cehia și Austria.
Europenii se confruntă cu dificultăți în a-și asigura o locuințăDupă un deceniu în care prețurile medii ale locuințelor au crescut cu peste 60% și chiriile cu peste 20%, un număr tot mai mare de europeni se confruntă cu dificultăți în a-și asigura o locuință.
Astfel, Comisia avertizează că această criză restricționează mobilitatea forței de muncă, limitează accesul la educație și întârzie formarea familiilor. Aceste lucruri generează consecințe mai ample atât pentru competitivitatea economică a UE, cât și pentru coeziunea socială.
Ce planuri are ComisiaPotrivit Comisiei Europene, noul plan pentru această situație are drept scop creșterea ofertei de locuințe, încurajarea investițiilor și a reformelor, dar și combaterea impactului închirierilor pe termen scurt. De asemenea, se ia în calcul și acordarea unui sprijin specific celor mai afectați de criză.
Strategia Comisiei Europene pune un accent deosebit pe tineri, studenți, lucrători esențiali și gospodării cu venituri mici, precum și pe alte grupuri vulnerabile.
Storia lansează Rezumat de Storia, disponibil pe rezumat.storia.ro, un raport anual care oferă o imagine detaliată asupra pieței imobiliare din România. Analizele publicate în această etapă vizează segmentul proprietăților de vânzare, urmând ca raportul să fie extins, pe parcurs, cu noi date din platformă.
„În 2025, piața imobiliară a arătat că oamenii devin tot mai atenți înainte de a lua o decizie. Creșterea prețurilor nu i-a descurajat, ci i-a determinat să compare mai mult și să caute locuințe care răspund mai bine nevoilor lor reale. La fel ca în 2024, apartamentele cu trei camere se mențin printre cele mai frecvent incluse în căutări, semnalând o orientare constantă către mai mult spațiu și confort, iar Bucureștiul rămâne orașul în care proprietățile se tranzacționează în cel mai scurt timp. Prin acest raport, ne propunem să oferim o imagine clară asupra acestor evoluții și să sprijinim utilizatorii în procesul de informare și luare a deciziilor pe o piață tot mai complexă”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).
Citeşte comunicatul integral AICI
Un pod de peste fluviul Nistru, situat pe traseul Odesa–Reni, a fost lovit joi, în jurul orei 16:00, de drone care transportau încărcătură explozivă, în urma unui atac aerian desfășurat pe teritoriul Ucrainei. Incidentul a declanșat o alertă a Poliției de Frontieră, care a anunțat măsuri imediate de securitate.
Potrivit informațiilor apărute în presa locală, ar exista o victimă mortală, însă această informație nu a fost confirmată oficial până în acest moment. De asemenea, nu este clar dacă atacul s-a soldat cu alte victime, anunță tv8.md.
Imagini difuzate pe canale de Telegram arată un nor dens de fum în zona podului, un autoturism complet ars și un crater format în structura podului, indicii ale impactului puternic produs de explozie.
Circulație întreruptă și puncte de frontieră închiseÎntr-un comunicat oficial, Poliția de Frontieră a precizat că circulația pe pod a fost suspendată, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea unor riscuri suplimentare.
Totodată, autoritățile au anunțat suspendarea temporară a activității la punctele de trecere a frontierei Palanca – Maiaki – Udobnoe și Tudora – Starokazacie.
Recomandări pentru populațieAutoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în zona afectată și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa, în contextul intensificării atacurilor aeriene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că nu crede că e necesară o modificare a Constituției țării, care include obiectivul aderării la NATO.
Aceasta vine la câteva zile după ce președintele ucrainean a sugerat că ar putea renunța temporar la această ambiție în schimbul unor garanții de securitate.
Blocarea intrării Ucrainei în alianța militară a fost o cerință constantă a Rusiei pentru a opri războiul de aproape patru ani împotriva țării.
Volodimir Zelenski a spus anterior că Ucraina ar putea accepta compromisuri privind NATO dacă primește garanții bilaterale de securitate, similare cu Articolul 5 al alianței.
Potrivit Articolului 5, acesta consideră un atac asupra unui membru ca un atac asupra tuturor.
„Ca să fiu sincer, nu cred că trebuie să schimbăm Constituția țării noastre”, a spus Zelenski, adăugând că poporul ucrainean trebuie să decidă asupra propriei Constituții.
„Cu siguranță nu din cauza apelurilor din partea Federației Ruse sau a altcuiva”, a mai spus el.
Președintele a mai precizat că garanțiile de securitate împotriva unor noi atacuri rusești, susținute de aliați precum Statele Unite, sunt foarte importante pentru orice potențial acord de pace.
Totuși, el a declarat că discuțiile internaționale ar putea pune presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii în alte domenii în schimbul acestor garanții.
„Trebuie să existe un parteneriat. Nu poate exista nicio discuție despre schimb aici”, a spus Zelenski.
Kievul a inclus obiectivele de aderare la NATO și Uniunea Europeană în Constituția sa din 2019.
Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%.
„Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology.
Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedeziPotrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor.
„Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu.
Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi.
Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânzăÎn contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate.
În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă.
Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.
Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, alocarea a peste 2,6 miliarde de lei pentru continuarea a sute de proiecte de mediu din domeniile apă, canalizare și managementul deșeurilor, preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
Prin acest act normativ este asigurată finanțarea necesară pentru proiectele care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu se mai încadrează integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor putea continua fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de Administrația Fondului pentru Mediu.
Investiții vitale pentru comunitățiMinistra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale.
„Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național. Prin acest demers pot continua zecile de lucrări de pe șantierele din țară, stabilizăm proiectele locale și protejăm investițiile realizate din fonduri europene și naționale”, a precizat ministra.
Alocări pe componenteDin totalul sumei aprobate, 2,3 miliarde de lei vor fi alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.
Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, care urmărește dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Continuarea proiectelor din PNRRMăsura este susținută și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește noi reguli pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul adaptării calendarului și al jaloanelor asumate de România la nivel european.
Recunoscută pentru proiectele sale inovatoare, pianista aduce pe scenă și de această dată atât repertorii de referință ale muzicii clasice pentru pian solo, compoziții proprii, cât și combinații neobișnuite de instrumente ce susțin dialoguri între muzica clasică și muzica electronică. Această abordare interdisciplinară a devenit emblema seriei IMAGINE, inițiată în 2019 și ajunsă la a șasea ediție.
În 2026, alături de Sînziana Mircea, vor urca pe scenă invitații săi de mare prestigiu Pietro Dossena-sintetizator & live electronics, percuționistul Marco Scazzetta și Mariia Velia – flautistă aleasă de inițiatoarea proiectului ca tânăr artist promovat în cadrul turneului.
Citeşte comunicatul integral AICI
Proiectul reprezintă platforma oficială de streaming a Televiziunii Patriarhiei Române și marchează un moment important pentru promovarea conținutului audiovizual ortodox în mediul digital, scrie Basilica.ro.
Lansarea platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas Film răspunde nevoii de a pune la dispoziția publicului larg o arhivă vastă de producții religioase, culturale și educaționale realizate de-a lungul anilor de Trinitas TV.
Platforma este accesibilă online, dar și prin aplicații dedicate pentru dispozitive mobile cu sisteme de operare Android și iOS, urmând să fie extinsă și pentru televizoarele inteligente.
Platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas Film, dedicată filmului documentarPrezentarea oficială a platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas Film a fost realizată de arhidiaconul Gheorghe Popa, consilier patriarhal coordonator și director al Trinitas TV. Acesta a subliniat faptul că Trinitas Film este „o platformă dedicată, în mod asumat, filmului documentar, filmului de autor și producțiilor audiovizuale cu valoare culturală și spirituală”.
Arhiva Televiziunii Patriarhiei Române depășește în prezent 150 de filme realizate în format high definition (HD), considerate un adevărat tezaur vizual și cultural, care a fost organizat tematic pentru a fi ușor accesibil publicului interesat de conținut ortodox de calitate.
Catalogul platformei de streaming creștin-ortodox Trinitas FilmDin punct de vedere structural, platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas Film este organizată în două secțiuni principale: Trinitas Film, care include filme documentare și producții tematice, și Trinitas Live, secțiune care permite vizionarea în direct a programelor Trinitas TV.
Catalogul este împărțit pe categorii tematice precum: mănăstiri și schituri, istoria Patriarhiei Române, sfinții centenarului, Țara Sfântă, sfinții Ortodoxiei, Ortodoxia și societatea, duhovnici și mărturisitori, Catedrala Națională, patrimoniu cultural și personalități românești.
Platforma oferă funcționalități moderne, printre care reluarea automată a vizionării, salvarea filmelor favorite, recomandări personalizate și posibilitatea de a asculta conținutul cu ecranul închis, opțiune utilă mai ales pentru transmisiunea Trinitas Live.
Accesul la conținut pe platforma de streaming creștin-ortodox Trinitas FilmAccesul la conținut se realizează printr-un model mixt: peste jumătate dintre materiale sunt disponibile gratuit, prin simpla înregistrare pe platformă, iar restul pot fi accesate pe bază de abonament, la un cost de 2 euro pe lună. Potrivit directorului Trinitas TV, acest model contribuie la susținerea calității producțiilor și la dezvoltarea continuă a platformei.
La finalul evenimentului, arhidiaconul Gheorghe Popa a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru binecuvântarea acordată proiectului, precum și echipei Trinitas TV și Centrului de Presă Basilica pentru implicare.
Ministerul Energiei își reafirmă sprijinul pentru continuarea proiectului SMR de la Doicești, aflat în Faza 2 a Studiilor de Design și Fezabilitate, implicit înainte unei decizii finale de investiție, au transmis oficialii instituției, joi, printr-un comunicat de presă.
Centrala nucleară de la Doicești este un proiect cu șase module, care utilizează tehnologia americanilor de la NuScale Power, cu o putere instalată care echivalează cu o treime din producția celor două reactoare de la Cernavodă.
Potrivit Ministerului Energiei, după discuții aplicate cu acționarii companiei de proiect, a fost identificată soluția finanțării integrale a etapei actuale de dezvoltare. Conform parcursului actual, decizia finală de investiție urmează să fie luată în cursul anului viitor.
Ministerul Energiei a anunțat că explorează în același timp posibilitatea dezvoltării unor proiecte noi tip SMR în România, cu obiectivul de a plasa țara noastră în poziția de lider și promotor al unei tehnologii inovatoare și sigure din surse nucleare.
„Proiectul SMR de la Doicești continuă, cu susținerea Ministerului Energiei. Le mulțumesc acționarilor companiei de proiect care au găsit soluția și resursele necesare pentru a definitiva faza finală a studiilor de design și fezabilitate, care ne va oferi toate informațiile necesare pentru o decizie finală de investiție, programată pentru anul 2026”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Structura acționariatuluiConducerea Ministerului a anunțat că proiectul SMR de la Doicești va continua cu structura nemodificată a acționariatului companiei de proiect RoPower Nuclear, formată din Nuclearelectrica și Nova Power and Gas.
„Echipa de proiect este foarte aproape de a finaliza ultima etapă de studii necesare unei decizii corecte și finale de investiție. În acest moment, considerăm că este oportun ca structura acționariatului să rămână neschimbată, urmând ca, pe baza concluziilor studiului de fezabilitate, să deschidem proiectul către investitori”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.
Decizia era pe ordinea de zi de joi a Adunării Generale Extraordinare a Acționari (AGEA) a acționarilor Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, care deșine jumătatte din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Mai exact, acționarii Nucleareletrica aveau de desis încheierea unui parteneriat direct cu DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE), din Coreea, în calitate de investior în compania de proiect RoPower Nuclear S.A. (RPN),inclusiv încheierea unui acord ce urma să fie semnat între SNN, NOVA POWER & GAS S.R.L (NPG) si DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND (DSPE/PEF) pentru dezvoltarea Proiectului SMR în Doicești.
DSPE BETA PRIVATE EQUITY FUND („DSPE” sau „PEF”) este un fond de capital privat, cu sediul în Coreea de Sud, care a fost înființat și este administrat de DS Private Equity Co., Ltd, o companie angajată în activități de investiții de tip leveraged buyouts, recapitalizari și achiziții în următoarele industrii: tehnologie, sănătate, consum, servicii financiare, infrastructură și energie, fiind afiliată DS Asset Management, deținând la ora actuală o participație și în NuScale, că urmare a unei tranzacții directe autorizată de guvernul SUA. De altfel, intenția DSPE de a investi în proiectul RoPower a făcut parte din anunțul Casei Albe cu ocazia summit-ului G7 din luna mai 2023. În acest sens, DSPE a creat un fond special pentru acest proiect în cuantum reprezentând contravaloarea in euro a 109,171,500,000 woni sud-coreeni (68 milioane de euro) prin intermediul a 3 investitori (LPs): KIND (34,7%), K-Growth (35%) și Samsung (30,3%).
Potrivit documentelor de fundamentare, DSPE (PEF) ar fi urmat să investească 68 de milioane de euro, pentru a se obține majorarea valorii capitalului social al RoPower Nuclear până la valoarea totală de 172 milioane de euro (fiind incluse aici și valoarea capitalului social inițial, subscris și vărsat de primii doi acționari, SNN – 80 milioane de euro, și NPG – 24 milioane de euro). Astfel, SNN ar fi avut o participație de 46,51%, NPG – 13,95% și DSPE, 39,53%.
Estimările Nuclearelectrica
„Nuclearelectrica SA continuă dezvoltarea Proiectului Reactoarelor Modulare Mici în conformitate cu aprobările corporative de până acum și hotărârile acționarilor. Proiectul se află în cea de-a două etapă a studiilor FEED (Front End Engineering), etapă care va permite obținerea unor date suplimentare privind fezabilitatea și economia proiectului”, a transmis, joi, compania într-un infromare la BVB.
Potrivit oficialilor, faza de dezvoltare ulterioară FEED 2 se va derula cu respectarea legislației aplicabile proiectelor nucleare și a tuturor prevederilor de guvernanță corporativă, cu încadrarea în capabilitățile financiare ale SNN, similar celorlalte proiecte dezvoltate de companie.
„Proiectul Reactoarelor Modulare Mici, adițional retehnologizării Unității 1 și Unităților 3 și 4, tehnologie CANDU, vor poziționa România pe harta internațională a industriei nucleare, prin know-how și dezvoltarea lanțului de aprovizionare, într-o etapă a tranziției energetice în care, la nivel global și european, reactoarele modulare reprezintă o soluție în asigurarea securității și independenței energetice”, se arată în mesajul directorul general companiei, Cosmin Ghiță, la BVB
„Conform Wood Mackenzie, portofoliul global SMR a crescut cu 65% din 2021 până la o capacitate planificată de 22 gigawati. Proiectele nucleare și inovația tehnologică, bazată pe zeci de ani de experiență în operare, reprezintă viitorul energetic, însă implementarea acestora se poate realiza doar cu sprijinul adecvat guvernamental, sprijin pe care contăm în etapele următoare de dezvoltare a proiectului și care reprezintă o diferența semnificativă în avansare și implementare, conform graficului de dezvoltare. Votul din AGA privind modificarea structurii acționariatului companiei de proiect RoPower reprezintă decizia acționarului majoritar la acest moment”, a transmis conducerea companiei.
Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, cu două unități nucleare CANDU, unde produce peste 20% din producția totală de energie și cu 33% din producția totală de energie fără CO2 din România. Fiecare unitate are o putere instalată de producție de 700 MW.
Mesajul Nova Power & GasNova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA, continuă să susțină și să investească, cu încredere, în proiectul SMR de la Doicești. Reprezentanții companiei au declarat că investițiile proprii în dezvoltarea primului proiect SMR din Europa vor continua, în ritmul și termenii stabiliți cu partenerii de proiect din România și SUA, a transmis compania, joi, printr-un comunciat de presă.
„Situl amplasamentului de la Doicești este transformat total. Acolo unde era una dintre cele mai mari termocentrale pe cărbune din țară, acum este un amplasament ecologizat, pregătit pentru dezvoltarea proiectului SMR atât la suprafață, cât și în subsol. Lucrările derulate din investițiile NOVA în beneficiul Proiectului SMR Doicești în perioada 2022 – 2025 au inclus lucrări complexe și de mare anvergură, urmărind să îndeplinească cerințele autorității de mediu și nu în ultimul rând cerințele speciale ale unui proiect nuclear de tip SMR”, a declarat dl Septimiu Costea, CEO Nova Power & Gas.
Compania Nova Power & Gas deține 50% din compania de proiect RoPower Nuclear, înființată pentru dezvoltarea primului proiect SMR din Europa, în Doicești România.
Potrivit companiei, Nova Power & Gas a efectuat în perioada 2022 – 2025 pe cost propriu și cu până la 200 de angajați prezenți în sit în perioada maximă de lucrări, ample lucrări de amenajare, îmbunătățire și conservare a Amplasamentului, cu scopul pregătirii acestuia pentru începerea lucrărilor la centrala SMR. Acest lucru contribuie la eficientizarea costurilor și la respectarea calendarului de proiect în conformitate cu planurile din cadrul etapei FEED 1 Faza 1.
Capacitatea proiectului de la DoiceștiPotrivit Ministerului Energiei, proiectul SMR de la Doicești înseamnă instalarea a 6 reactoare nucleare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Complexul va produce în bandă 462 de MW la un factor de capacitate de peste 95%. Tehnologia pe care se bazează proiectul este singura din lume care a primit două aprobări de design din partea reglementatorului nuclear din Statele Unite ale Americii.
„Eu cred în acest proiect pentru că vine cu o soluție inovatoare și sigură la nevoia noastră de energie livrată în bandă. Funcționează constant, indiferent de condițiile de vreme, debitul apelor sau puterea soarelui și, foarte important, fără emisii nocive în atmosferă. De aceea, am dispus explorarea de noi posibilități pentru a dezvolta proiecte similare în România. Pe lângă energie, vorbim de locul nostru asigurat într-o industrie emergentă care se generează locuri de muncă, expertiză și profit pentru companiile românești, precum și pregătirea unor generații de experți înalt specializați pentru viitor”, a subliniat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Proiectul SMR de la Doicești se află în ultima fază a studiilor de design și fezabilitate (FEED 2). Pe baza rezultatelor studiilor, este preconizat ca decizia finală de investiție pentru cea mai nouă mini centrală nucleară din România să fie luată în anul 2026.
Traseul proiectuluiÎn septembrie 2024, Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A. pentru finanțarea dezvoltării unui proiect nuclear la Doicești.
Conform datelor oficiale, proiectul Doicești va avea un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Va crea aproape 200 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în etapa de construcție și 2.300 de locuri de muncă în producție.
În noiembrie 2020, directorul executiv al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, şi preşedintele şi directorul general al NuScale Power, John Hopkins, au semnat, la Glasgow, acordul pe baza căruia cele două companii vor coopera pentru construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (Small Modular Reactor – SMR) în România. Semnarea documentelor a avut loc după ce Administraţia SUA a anunţat că firma americană NuScale Power va construi în România un reactor nuclear modular de mici dimensiuni În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear.
Ulterior, în aprilie 2022, NuScale a anunțat că încep procesul de fabricare a componentelor reactoarelor, compania coreeană Doosan Enerbility fiind aleasă pentru producția de echipamente principale pentru reactoarele modulare mici (SMR) NuScale.
Între timp, proiectul-pilot, din SUA, al NuScale a căzut, în noiembrie 2023, din cauza unor probleme de finanțare, lăsând astfel România în poziția de a fi primul stat din lume în care ar putea să fie amplasate aceste reactoare, la amplasamentul unei foste centrale de cărbune din Doicești, Dâmbovița, ales de compania de proiect, RoPower.
Centrala nucleară ar urma să aibă cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generațional care va produce energie curată, sigură și fără emisii de carbon în atmosferă și un punct cheie în angajamentul României de a-și tripla capacitățile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050, arată informațiile oficiale.
Anul trecut, pe 23 decembrie, Daniel David era numit în funcția de ministru al Educației. A urmat un an de mandat tumultuos, presărat cu multe controverse, la Educație. Profesorii i-au cerut demisia în stradă, studenților le-a tăiat bursele și i-a trimis la muncă, a comasat școlile, obligându-I pe copii să meargă kilometri întregi pe jos la școală.
Ultima boroboață a ministrului Educației: un proiect de reformă a programei de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a, criticat dur de cercetători ai Academiei Române, de scriitori și de profesori.
Controversatul document al confidențialitateMai multe voci din societatea de profil au acuzat grupul de lucru de lipsă de transparență și au comentat în spațiul public că membrii acestuia au fost nevoiți să semneze un act de confidențialitate, obligându-se, deci, să nu desconspire nimic din discuțiile ce au loc pe această temă.
La un an de mandat, Daniel David a oferit unele clarificări cu privire la acest draft de program, în cel mai recent interviu acordat publicației Cultura la Dubă.
„Am făcut, cred eu, o comisie formată din oameni buni”„În primul rând, dezbaterile sunt mai fierbinți, ca să spun așa, în zona literaturii, nu atât în zona de limbă, gramatică. A fost perioada de consultare publică, am văzut și eu dezbaterile, am primit memorii. Și la sfârșitul perioadei am avut o întâlnire cu coordonatoarea științifică a comisiei. Nu ministrul sau niște birocrați din ministere care nu sunt specialiști în domeniu se apucă să scrie programe.
Eu trebuia să mă asigur că fac o comisie formată din oameni buni. Și am făcut, cred eu, o comisie formată din oameni buni, din zona preuniversitară, din zona Academiei Române, din zona universitară. Coordonatorul este și decanul celei mai mari facultăți de profil din țară, de la Universitatea din București”, a spus David, care a adăugat că așteaptă sugestii pentru o flexibilizare a programei.
„Să fie preluate cât mai multe sugestii”„Și discuția pe care am avut-o a fost că, ținând cont de intensitatea dezbaterilor, probabil că ar trebui să mai lăsăm o perioadă, am zis o săptămână, dar nu-i bătut în cuie, n-o să numărăm exact șapte zile, pentru că aș vrea cât mai multe sugestii, fiindcă am văzut lumea foarte polarizată și am văzut oameni foarte buni și într-o tabără și în cealaltă.
Să fie preluate cât mai multe sugestii și, unde se pot face flexibilizări care să ajute copiii că, până la urmă, acolo trebuie să ajungem.
Așa că aștept să văd cum se vor integra aceste sugestii și cu ce variantă flexibilă va veni grupul de lucru”.
Tensiuni și acuzeDezbaterile aprinse pe tema programei școlare scot la iveală o tensiune structurală veche din sistemul românesc de Educație: raportul dintre expertiza academică, realitățile din zona preuniversitară și rolul decidentului politic. Daniel David nu dorește o tranșare autoritară, ci crede într-o formulă de compromis.
Dar tensiunile sunt greu de gestionat, mai ales când sunt dublate de acuzații grele, cum e, de pildă, cea potrivit căreia draftul de programă a fost dictat de la București, de către coordonatoarele de la Facultatea de Litere.
„Nu cred că trebuie să intru în bucătăria internă a unei comisii de specialiști”Invitat să răspundă în ce măsură reflectă acest lucru așteptările sale, David a răspuns sec că nu s-a amestecat în procedura internă a grupului de lucru.
„Nu știu care a fost procedura internă, dar până la urmă, repet, dacă ministrul trebuie să medieze între specialiști, cred că avem o problemă și am evitat acest lucru. Nu cred că trebuie să intru în bucătăria internă a unei comisii de specialiști, totuși”, a spus ministrul.
„Ăsta este motivul pentru care am prelungit lucrul la programă”În privința uneia dintre cele mai criticate componente ale programei – direcția cronologică de studiu al literaturii – David a spus că preferă să-i lase pe specialiști la lucru:
„Ăsta este motivul pentru care am prelungit lucrul la programă, spunându-le celor din comisie, analizați foarte serios, sugestiile bune trebuie integrate, vreau o variantă mai flexibilă, care să nu polarizeze oamenii de valoare din domeniu. Și gândiți pentru copii. Acesta a fost mesajul meu. Aștept să văd ce vom primi”.
Vorbim, deci, de un echilibru dificil între nevoia de stabilitate instituțională și presiunea publică pentru schimbare, într-un an de mandat suficient de zbuciumat pentru Daniel David.
În vârstă de 33 de ani, Yaroslava Burlachenko este originară din Ucraina, dar a obținut și cetățenia română.
Burlachenko evoluează pe postul de pivot și se află la Bistrița din 2024.
Handbalista a mai evoluat în România la Danubius Galați, SCM Craiova, HCM Slobozia și Minaur Baia Mare.
„Sunt bucuroasă să vă anunț că voi juca pentru Gloria și în sezonul următor. Mă simt bine alături de echipă. Avem un drum de parcurs împreună, cu multă muncă, determinare și ambiții mari”, a declarat jucătoarea.
Yaroslava Burlachenko are în palmares o medalie de bronz în Liga Europeană, fiind și sfertfinalistă în Challenge Cup.
Gloria Bistrița ocupă locul al treilea în grupa din Liga Campionilor și se află pe a doua poziție în Liga Florilor.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, între 2003 și august 2025 au fost raportate 990 de cazuri umane de gripă aviară H5N1 în 25 de țări, dintre care 475 s-au soldat cu decese.
Gripa aviară H5N1 în SUA și AsiaÎn Statele Unite, virusul a afectat peste 180 de milioane de păsări și s-a răspândit în mai mult de 1.000 de ferme de bovine din 18 state.
Cel puțin 70 de persoane, majoritatea lucrători agricoli, au fost infectate, fiind înregistrată și o victimă.
În Asia, virusul rămâne endemic, iar recent, mai multe feline sălbatice au murit în India după infectarea cu H5N1.
Modelarea unui posibil focar de gripă aviarăUn studiu publicat în revista BMC Public Health de cercetători indieni de la Universitatea Ashoka a analizat scenariile posibile ale unui focar uman de gripă aviară H5N1.
Folosind platforma de simulare BharatSim, inițial creată pentru pandemia de Covid-19, cercetătorii au demonstrat că fereastra de intervenție este extrem de limitată. Dacă autoritățile reacționează când sunt identificate doar două cazuri, prin carantinarea contactelor apropiate, focarul poate fi aproape sigur stopat.
De ce contează reacția rapidă în tratarea gripei aviareSimulările arată că odată ce numărul cazurilor ajunge la zece, virusul este deja răspândit în comunitate, iar măsurile timpurii devin ineficiente.
Izolarea persoanelor infectate și carantinarea gospodăriilor funcționează doar în fazele inițiale.
Vaccinarea țintită poate ajuta pe termen mediu, dar nu elimină riscul imediat din interiorul familiilor.
Ce urmează dacă gripa aviară H5N1 se adaptează la omSpecialiștii avertizează că, dacă H5N1 se va adapta la transmiterea umană, impactul ar putea semăna cu pandemia de gripă porcină din 2009.
Deși există antivirale și vaccinuri candidate, virusul ar putea interacționa cu alte tulpini gripale, generând epidemii sezoniere imprevizibile.
Confederația Patronală Concordia propune un pachet de relansare și creștere economică prin politici fiscale pentru investiții, reforme structurale și mobilizarea capitalului autohton pentru competitivitate, pachet detaliat, joi, de conducerea acestei entități.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.
Întâlnirea cu jurnaliștii economici a avut loc după anunțul privind reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026, de la 1% la 0,5%.
„În ultimii trei ani responsabilitatea cheltuirii banilor publici este dubioas㔄România în ultimii 20 de ani, cum bine știm, a crescut de patru ori, deci este în primele cinci țări din lume și probabil că pe primul loc în Europa. Cine a realizat această creștere este evident: această creștere este realizată de 4 milioane de oameni care lucrează în firmele private și de 2 milioane de români, 3 milioane de români care lucrează în afara țării și care trimit banii mai departe către familia lor de aici. Este o poveste de succes extraordinară. Dar această poveste de succes poate să intre într-un pericol în față dacă cheltuirea banului public se face într-un mod iresponsabil. Iar în ultimii trei ani responsabilitatea cheltuirii banilor publici este dubioasă. Ne așteptăm, sigur, de la Guvernul Bolojan să schimbe acest lucru, dar pe partea cealaltă, discuția noastră este în principal și pe ideea de soluții. Adică trebuie să vii cu soluții constructive, și, repet, sunt ele vin din partea unor oameni care lucrează zi de zi cu aceste probleme, care știu despre ce discutăm. Da, sigur că avem și noi puncte de vedere. Pe partea cealaltă pot să fie punct de vedere diferite, numai că trebuie să existe acest dialog, trebuie să existe această posibilitate de le aplica împreună”, a declarat președintele Concordia, în cadrul conferinței de presă de joi.
Potrivi lui Dan Șucu, creșterea salariului minim, care ar urma să crească de la 1 iulie 2026,are impact chiar asupra industriilor care sunt cele mai afectate în prezent. Potrivit pozițiilor oficiale,
„Situația în piață este relativ simplă: exact industriile care depind foarte mult de salariul minim sunt cele mai afectate în momentul de față de această repoziționare economică de care vorbim în acest moment. Dacă vorbim de Horeca, dacă vorbim de industria mobilei, dacă vorbim de industria textilă și alte industrii care sunt extrem de mult legate de acest salariu minim, ele sunt cele mai afectate. În ultimii 3, 4 ani de zile salariul minim a crescut cu aproape 80% în condiția în care productivitatea a crescut sub 20%. Diferența dintre cele două se duce în preț, în inflație, în lipsă de competitivitate. Asta e realitatea. Lipsa de competitivitate duce mai departe în punerea în pericol a acelor locuri de muncă de care vorbim”, a explicat Dan Șucu, la întrebarea jurnaliștilor despre creșterea salariului minim.
În acest context, președintele Confederației Concordia a detaliat necesitatea reintroducerii programului redus de muncă din pandemie, similar unui șomaj tehnic, cunoscut drept „Kurtzarbeit”, numai în cazul unor companii care îndeplinesc mai multe condiții.
„Ce solicităm noi este, înainte de noii decizii de mărire, creați, creăm împreună o plasă de siguranță, creăm împreună, recreăm ideea de Kurtzarbeit, în așa fel încât în perioade dificile are unei întreprinderi, da, să poată să aibă o plasă de siguranță, să nu fim în situația în care închidem fabrica în loc să putem să avem pe o anumită perioadă un șomaj tehnic sau alte variante mult mai favorabile decât să trimiți, să pui lacătul pe întreprindere. O întreprindere nu are totdeauna o situație pozitivă în economie tot ce se întâmplă este și va rămâne sinusoidal. Sunt perioade în care lucrurile merg foarte bine, sunt perioade în care lucrurile merg mediu și sunt și perioade în care lucrurile merg rău. Noi nu cerem lucrul ăsta pentru orice întreprindere. Noi cerem în principal pentru întreprindere care au activat în piață, care și-au adus o contribuție serioasă, care care au plătit cel puțin trei ani de zile taxe până atunci și care pot într-o anumită perioadă să treacă și printr-o perioadă mai dificilă. De fapt, ce cerem este un parteneriat”, a subliniat Dan Șucu.
În ceea ce privește IMCA, Dan Șucu a detaliat traseul deciziei de introducere a acestui impozit, în care a fost implicat de la început.
„În vara lui 2023, decidenții de atunci – mulți dintre ei sunt și acum – au venit cu seninătate să spună că bugetul pe 2023 este construit prost -nu că e construit prost, e construit nu știu cum, dar, într-un fel sau altul, nu se închide, că ar fi trebuit să se închidă pe deficit de 4% și în pericol să se închidă pe deficit de 7% și pentru lucrul ăsta cineva trebuie să vină cu bani ca să acopere acest deficit. Cine poate să vină, în afară de contribuabil – societăți sau persoane fizice – solicitări de majorare de taxe. Atunci am primit promisiunea, tot ce am putut obține a fost promisiune fermă că jumătate din această a din această repoziționare de care discutăm, de această acoperire de deficit bugetar va fi făcut din economii la buget făcute de către decidenți și cealaltă jumătate va fi prin mărire de taxe. Una dintre mărire acestea de taxe s-a numit IMCA, cu care am fost în totalitate în dezacord și care ne-a fost promisă că nu va fi aplicată în niciun fel, că toată lumea înțelege că este o chestiune completă, anormală și că nu va fi aplicată mai mult de 2 ani de zile. Surpriză! Exact ce atunci care propuneau și care spuneau clar că nu va fi aplicată mai mult de 2 ani de zile acuma vor să o prelungească”, a precizat Dan Șucu.
Potrivit acestuia, măririle succesive de taxe din septembrie 2023 și în ianuarie 2024 au condus în 2024 la o creștere a veniturilor bugetare cu 14%, dar în același timp cheltuieli au crescut cu 20%. „Deci am mărit și taxele, am mărit și deficitul”, a detaliat președintele Concordia.
Stadiul discuților cu partenerii socialiReintroducerea Kurtzarbeit este o măsură din planul de relansare care este obligatorie, a declarat Dan Șucu, întrebat dacă ideea a fost prezentată autorităților, parteneri de dialog.
„Am început, am explicat că trebuie neapărat să existe această legătură între salariul minim și plasa de siguranță de care vorbeam. Încă o dată: trebuie să înțelegem ideea de rezonabilitate. Mediul de afaceri e o activitate rezonabilă, trăim în societate împreună, nu avem chestiuni de egoism, dar, pe partea cealaltă, repet, o plasă de siguranță este obligatorie. Tu crești cu 80% în 4 ani salariul minim, în condiția în care productivitatea a crescut cu 80%. Unde e diferența? Banii aștia pică din cer?”, a comentat Dan Șucu.
Președintele Concordia a precizat ca măsurile, extraordinar de tehnice, au început să fie prezentate și urmează noi discuții cu membrii coaliției.
„Am început deja să le prezentăm, dar sunt extraordinar de tehnice. Nu ne așteptăm ca lucrurile se întâmplă peste noapte. Solicitarea noastră, inclusiv pa față de dumneavoastră, este o solicitare de sprijin, e doar o aplicare de lege. Legea dialogului social îți de acest drept: ai Consiliul tripartit, ai Consiliu Economic și Social, sunt instituții ale statului în care funcționează, de care trebuie perfecționate pentru că legea dialogului social și dialogul social este una dintre componentele importante ale societății. Am avut deja o întâlnire cu domnul prim-ministru acum două zile, am avut ieri o întâlnire cu domnul Fritz de la USR și așteptăm acuma confirmare și din partea PSD și UDMR”, a spus președintele Concordia.
„Așteptarea noastră este ca statul român să încerce să-și obțină veniturile de la cei care fac în clipa de față evaziune fiscală și nu de la cei care plătesc deja. Asta e așteptarea noastră, asta ne-a fost prezentat, asta ne-a fost promis în ultimii 3 ani de zile la fiecare întâlnire. Ne mai așteptăm în același rând, în aceeași măsură, ca statul român să cheltuie banii care îi are într-un mod responsabil și să se întindă atât cât este plapuma”, a afirmat Dan Șucu.
Specialiștii Concordia lucrează în prezent pentru a evalua impactul creșterii salariului minim de la 1 iulie, decizi anunțată doar cu câteva ore înainte de conferința de presă de joi.
La alte surprize din partea unei eventuale viitoare ordonanțe-trenuleț la finalul anului Dan Șucu a răspuns că nu se așteaptă.
Întrebat care ar fi pașii următori în cazul în care acest plan de măsuri nu ar fi implementat, președintele Concordia a spus că va încerca să atragă să se alăture acestui demers cât mai mulți actori din piață.
„Va trebui să mergem la toți, din ce în ce mai mult la alte industrii din România, să-i convingem pe toți să vină alături de noi, ca vocea noastră să fie din ce în ce mai puternică Da, 30% din PIB-ul României înseamnă mult, 50% înseamnă mult mai mult, 60% înseamnă mult mai mult. Treaba noastră este să-i convingem pe toți că trebuie să se implice, că trebuie să-și apere propriile lor creații, că sunt mulți oameni care au muncit zeci de ani de zile și că toată munca lor e în pericol, în condiția în care nu se implică să și-o protejeze”, a conchis Dan Șucu.
Care e contextulPachetul propus vizează șapte domenii strategice de acțiune: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Economia românească are resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor, au transmis oficialii Concordia.
„Principiul este că noi credem că trebuie regândit un pic arhitectura instituțională a României. În momentul ăsta, noi avem un sector public în care instituțiile au ajuns să existe strict pentru a exista și noi trebuie să ajungem la o arhitectură instituțională care să fie gândită în slujba cetățenilor și în slujba companiilor. Și veți vedea că foarte multe dintre măsuri sunt măsuri de simplificare, sunt măsuri de debirocratizare, cred că cel puțin trei presupun implementarea unor puncte unice prin care companiile să-și poată depune toate cererile de modificări, de autorizări la toate rapoartele și așa mai departe. Și toate astea vin din acest principiu:trebuie să gândim instituțiile statului să servească interesul cetățenilor și interesul instituțiilor. Fără acest lucru nu vom avea o economie puternică. Și o parte mare din măsuri este concentrată pe a crește valoarea adăugată a economiei: sunt măsuri de încurajare a cercetării-dezvoltării, sunt măsuri de simplificare a atragerii de fonduri și așa și așa mai departe”, a declarat Mihai Matei, vicepreședintele Confederația Patronală Concordia, la conferința de presă de joi.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al Concordia, a detaliat planul de măsuri pentru România al patronatelor, mai ales în contextul global, de susținere a investițiilor și debirocratizare la nivelul SUA și Europa.
„Nu ne permitem să rămânem în logica unei birocrații anacronice și să ignorăm toate fenomenele și tendințele care ne pot face mai agili și mai pregătiți pentru economia viitorului. Dacă ne uităm la ultimii doi sau trei ani din perspectivă fiscală, companiile din România au fost puse să alerge cu frâna de mână trasă, iar sigur, decizii precum cele anunțate de Guvern și de coaliția ieri, reducerea IMCA la 0,5%, pot fi salutate, dar jumătate de frână rămâne o frână, iar mediul de afaceri și-ar fi dorit să vadă eliminarea IMCA încă din 2026, pentru că, așa cum a punctat domnul Șucu, discuțiile inițiale pe această măsură au vizat un termen foarte limitat al IMCA”, a precizat directorul executiv al Concordia.
Calculele specialiștilor Confederației arată că IMCA a avut un impact în economiei de aproximativ la 1,5 miliarde de lei, bani care nu s-au dus spre investiții.
„Au însemnat, de fapt, penalizare a firmelor, atât a celor care au fost pe pierdere, cât și a celor care au planificat investiții. Vorbind strict pe datele raportate la membrii Concordia, trei din cinci companii membre au spus că au resimțit puternic impactul acestei taxe și, în general, 80% din membrii chestionați de noi au văzut în tot ce a venit în ultimii ani peste economie drept o frână și am dorit să ducem propuneri din partea lor spre soluții constructive pe care să le lucrăm alături de de membrii Guvernului și ai coaliției”, a declarat Paul Aparaschivei în cadrul conferinței de joi.
„Ce am măsurat și se referă la 80% din membrii noștri e sentimentul profund negativ și negativ față de contextul de business sau contextul în care afacerile din România trebuie să facă business. Restul sunt neutri. Dacă patru din cinci companii văd perspectivă sumbră în față, e un semnal groaznic, pentru că asta înseamnă lipsă de încredere, lipsă de perspectivă, lipsă de apetit către investiții. Iar pe partea cealaltă, referitoare la IMCA, datele noastre arată că trei din cinci companii și-au stopat sau și-au reanalizat complet planul de investiții ca urmare a acestei impozit. Și, la fel, nu poți să ai creștere economică care să spargă bariera de 1%, una foarte joasă, adică nu putem vorbi de o relansare economică adevărată cât timp nu există investiții în economie. Iar investiții le pot veni în principal din două zone. Există investițiile publice. pe care le putem avea din fonduri europene sau din PNRR, și există investițiile mediului de business care au fost profund inhibate de această măsură fiscală”, a completat Paul Aparaschivei.
Conducerea Concordia vrea astfel ca măsurile propuse să fie asumate de autorități, pentru a permite relansarea economică a României.
„Ce facem astăzi este să întindem mâna și vrem să lucrăm împreună cu decidenții. Mi se pare că modelul pe care România a stat până acum, cel pe care l-am văzut, și anume venituri crescute, deficit crescut – este unul pe care, realist vorbind, nu mai putem merge sustenabil în următorii ani, iar dacă vrem să schimbăm modelul de dezvoltare și să ne conectăm la tendințele pe care noi le vedem în plan global – adică la o luptă efectivă, toată lumea împotriva a toată lumea pentru a fi mai competitivi – obiectivul nostru este să avem un calendar de implementare al majorității măsurilor sau a tuturor măsurilor pe care le-am prezentat astăzi, astfel încât 2026 să fie sau să înceapă să fie un an al reconstrucției economice”, a subliniat directorul executiv al Concordia.
Cele șapte domenii strategice ale planului ConcordiaPotrivit oficialilor Concordia, reducere la 0,5%% a IMCA în 2026 înseamnă doar înjumătățirea problemei.
„Eliminarea acestui impozit ar fi eliberat în economie 1,3-1,5 miliarde lei pentru investiții productive în sectoare esențiale precum IT&C, comerț, transport și producție. IMCA va continua să descurajeze și să blocheze investiții în domenii cu valoare adăugată mare, afectând capacitatea companiilor de a se dezvolta și a concura în regiune și pe piețele internaționale”, arată reprezentanții confederației.
Planul Concordia:
Stabilitate fiscală și predictibilitate
„Concordia solicită menținerea cotei unice de impozitare, care și-a dovedit viabilitatea și a sprijinit dezvoltarea clasei de mijloc în ultimul deceniu. Orice modificare fiscală semnificativă trebuie anunțată cu un termen minim de 6 luni înainte de aplicare și integrată într-un calendar multianual de politici fiscale. Stabilitatea fiscală și predictibilitatea sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și pentru planificarea pe termen lung a companiilor.
Digitalizare și debirocratizare – creștere fără presiune bugetară
Simplificarea administrativă, debirocratizarea și digitalizarea reprezintă priorități imediate cu impact economic și social major. Implementarea unei platforme unice de raportare fiscală și statistică, a dosarului electronic unic pentru companii și digitalizarea ANAF ar reduce timpul de conformare cu 30-40% și ar crește colectarea voluntară cu 10-20%. Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale ar aduce aprox. 1,4 miliarde euro anual la bugetul de stat. Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, coordonată digital, care să integreze controalele ITM, ANSVSA, ANPC și Mediu într-o singură vizită la contribuabil, ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii.
Mobilizarea capitalului autohton – un miliard de euro pentru investiții
Mobilizarea capitalului autohton constituie un pilon esențial al relansării economice. Concordia propune creșterea capacității fondurilor de pensii de a investi în economia reală prin majorarea plafonului legal pentru investiții în fonduri de private equity și venture capital la 5-10% din active, aliniat practicilor europene. Această măsură ar mobiliza peste un miliard de euro capital autohton către dezvoltarea IMM-urilor și start-up-urilor, fără costuri pentru bugetul de stat.
Pentru stimularea inovării și investițiilor, pachetul include introducerea creditelor fiscale și deductibilităților de 150-200% pentru investițiile productive, un regim fiscal pentru business angels și implementarea unui sistem IP Box pentru valorificarea proprietății intelectuale dezvoltate în România. Studiile arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 euro investit generează 3-5 euro în PIB, iar companiile care adoptă soluții digitale își cresc productivitatea cu 15-30%. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, stimulează exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.
Deblocarea creditării și a lichidități
Eliminarea suprataxării sectorului bancar și recunoașterea deductibilității integrale a pierderilor din cesiunile de creanță ar debloca 4-6 miliarde lei anual pentru creditare nouă, sprijinind IMM-urile și investițiile productive, și ar genera venituri suplimentare la buget de peste 360 milioane lei prin creșterea tranzacțiilor și reducerea creditelor neperformante. Accesul la finanțare este critic pentru relansarea economiei, iar relaxarea presiunii fiscale asupra băncilor ar permite redirecționarea resurselor către investiții, consum și incluziune financiară.
Piața muncii – competențe pentru economia digitală
România are cel mai scăzut nivel al competențelor digitale din UE, o rată a ocupării sub media europeană și un cost ridicat al muncii raportat la productivitate. Pentru piața muncii, direcțiile structurale necesare propuse de Concordia vizează:
Accelerarea absorbției fondurilor europene
Pachetul include măsuri concrete pentru accelerarea accesului la fondurile europene prin standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante și introducerea plăților rapide. Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44,4 miliarde disponibile pentru perioada 2021-2027 – o oportunitate care nu poate fi ratată în contextul actual al presiunilor bugetare.
Infrastructura strategică – energie și transporturi
Reindustrializarea României depinde critic de accesul la energie sigură și la prețuri competitive. Solicităm stabilitate legislativă și eliminarea taxelor pe cifra de afaceri, măsuri care ar debloca investiții necesare de 1,5 miliarde de euro anual în modernizarea rețelelor de distribuție. Simultan, pentru a menține competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană, cerem reluarea rapidă a mecanismului de returnare a accizei la carburant pe tot parcursul anului 2026, o măsură vitală pentru a opri fenomenul alimentării flotelor în țările vecine și care generează o pierdere directă pentru bugetul de stat. Fără energie sigură și logistică eficientă, nu putem discuta despre creștere economică sustenabilă.
Impactul economic așteptat
Implementarea pachetului de măsuri Concordia ar genera:
Pachetul de măsuri reprezintă un cadru pragmatic de acțiune pentru decidenții politici, axat pe stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate, implementate într-o formulă de parteneriat între stat și mediul privat”, au conchis oficialii Concordia.
Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat joi contractul pentru supervizarea lucrărilor pe lotul 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii Unirii.
Foto: Compania Națională de Investiții Rutiere
Este al doilea contract de supervizare pentru secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii.
Contractul are o valoare de 30 de milioane lei. Proiectarea lotului 1D va începe din 12 ianuarie 2026.
CNIR a semnat cu firma de inginerie IRD Engineering (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni-Ditrău al Autostrăzii A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț.
Contractul pentru serviciile de supervizare are o durată de 98 de luni. Din aceștia, 34 de luni sunt pentru proiectare și execuție, respectiv 60 de luni garanția lucrărilor.
Autostrada Unirii: Rolul supervizoruluiRolul supervizorului este deosebit de important. Va monitoriza proiectarea și execuția lucrărilor. Va verifica conformitatea acestora, calitatea materialelor și a echipamentelor folosite. De asemenea, va evalua performanța echipei de execuție.
Foto: Compania Națională de Investiții Rutiere
Etapa de proiectare a lotului 1D va începe din 12 ianuarie 2026, conform Ordinului CNIR emis săptămâna trecută.
Acesta este al doilea contract de supervizare semnat pentru secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii. În urmă cu trei săptămâni, a fost parafat contractul pentru lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km).
Autostrada Unirii: Detalii despre lotul 1DLotul 1D Joseni-Ditrău face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii (Miercurea Nirajului-Leghin). Se desfășoară în județul Harghita și are o lungime de 14,4 km. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în urmă cu trei săptămâni cu o asociere de constructori din România și Bulgaria.
Pe traseu vor fi construite 21 de structuri (poduri și pasaje). Dintre acestea, trei vor fi ecoducte pentru permeabilitatea animalelor. Va fi amenajat un nod rutier la Joseni. Se va realiza o descărcare provizorie în zona de conexiune cu lotul următor, 2A Ditrău-Grințieș, pentru a se asigura funcționarea independentă.
De asemenea, va fi construit un spațiu de servicii (stânga/dreapta). Acesta va include zonă comercială, benzinării, 12 spații de încărcare pentru mașini electrice și toalete.
