Sicriul cu trupul Papei Francisc este în prezent depus în capela reședinței Santa Marta, unde a locuit, scrie Sky News.
Sicriul Papei Francisc va fi transferat miercuri la Bazilica Sfântul Petru la ora locală 9 a.m. pentru vizionare publică.
Camerlengo – șeful interimar al bisericii – și trei asistenți se vor asigura că „Inelul pescarului” al papei și sigiliul lui de plumb sunt rupte, astfel încât să nu poată fi folosite de nimeni altcineva.
Ritualurile de doliu sunt de așteptat să dureze nouă zile.
La sfârșitul acestei perioade, conclavul – procesul de alegere a unui nou papă – va începe din 5 mai.
Articolul Sicriul Papei Francisc va fi dus miercuri în Bazilica Sf. Petru apare prima dată în Mediafax.
Piața europeană a gazelor naturale s-a stabilizat pe termen scurt. Prețurile s-au echilibrat în jurul valorii de 35 € pe megawat-oră, datorită livrărilor consistente și a creșterii stocurilor de gaze folosite în procesele petrochimice, precum gazul natural lichefiat.
Contractele futures de referință au scăzut, iar livrările de gaze naturale lichefiate au fost ușor mai mari decât media sezonieră, semn al unei aprovizionări ridicate, chiar și în condițiile în care unele rafinării din regiuni cheie de producție sunt încă închise pentru mentenanță.
Umplerea depozitelor de gaze este principala grijă a companiilor europene după ce resursele au scăzut în timpul iernii. Potrivit Bloomberg, configurația prețurilor s-a schimbat într-un mic contango, care indică prețuri viitoare mai mari decât cele actuale.
Prognoza arată faptul că este mai profitabil pentru Europa să cumpere gaze acum și să le stocheze pentru a le vinde mai târziu la prețuri mai mari. Reînnoirea stocurilor va continua și în perioada următoare pentru a preveni posibile crize de aprovizionare în viitorul apropiat.
Articolul Prețurile gazelor europene scad pe măsură ce stocurile cresc apare prima dată în Mediafax.
„Astăzi este Ziua Internațională a Pământului, un bun prilej să ne reamintim cât de important este să avem grijă de mediu, nu doar pentru noi, ci și pentru cei care vin după noi. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății. Tema din acest an, «Our Power, Our Planet», subliniază legătura directă dintre modul în care gestionăm resursele, în special cele energetice, și viitorul planetei. Un sistem energetic sigur și sustenabil nu mai poate fi doar un obiectiv opțional, ci trebuie să devină o prioritate globală”, afirmă Ilie Bolojan.
Președintele interimar al României amintește ceea ce s-a realizat la nivel național în ultimul an„România a adoptat un nou Cod Silvic, care întărește regimul de protecție a pădurilor, a extins și a perfecționat Sistemul de Garanție-Returnare pentru reciclarea ambalajelor și a avansat în consolidarea educației pentru mediu, prin politici și instrumente de finanțare dedicate. În domeniul energetic, țara noastră a continuat tranziția către energie verde. Numărul prosumatorilor a continuat să crească, în special prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, iar datele arată că mixul energetic național devine tot mai sustenabil. Tot în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani, iar România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, adaugă șeful interimar al statului.
Potrivit acestuia, prin dialog și acțiune comună, autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă au capacitatea de a determina construirea unui sistem energetic rezilient„Acesta este un obiectiv strategic al României, pentru atingerea căruia este imperativ să fie depășite toate diferențele de opinie și obstacolele logistice, astfel încât dezvoltarea economică și protecția mediului să se susțină reciproc. România are resurse naturale semnificative, de la Munții Carpați la Delta Dunării, iar protejarea lor este în responsabilitatea noastră. În acest sens, trebuie să pregătim planuri eficiente pentru utilizarea lor chibzuită, concomitent cu reducerea surselor de poluare. Totodată, educația joacă un rol esențial, nu doar pentru a transmite informații despre protecția mediului, ci și pentru a motiva noile generații să se implice activ și să facă o diferență. Să contribuim zilnic la protejarea naturii, fiecare dintre noi, prin alegerile responsabile pe care le facem”, conchide Bolojan.
Articolul Bolojan, de Ziua Pământului: Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții apare prima dată în Mediafax.
Frații Tate se vor prezenta, în jurul orei 10.30, la sediul Poliției Voluntari, județul Ilfov, pentru a semna controlul judiciar.
Cei doi au plecat din România după ce s-au ridicat restricțiile de circulație impuse pe numele lor.
Ei au părăsit România la sfârşitul lunii februarie.
Fraţii Tate sunt cercetaţi pentru că ar fi recrutat, începând cu anul 2015, 34 de femei pe care le-ar fi obligat să producă materiale pornografice distribuite contra cost pe diverse platforme de profil.
Articolul Frații Tate s-au întors în România pentru a semna controlul judiciar apare prima dată în Mediafax.
Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani și, în ciuda faptului că recent a petrecut mai bine de o lună în spital și i s-a recomandat odihna, acesta a lucrat până în ultima sa zi de viață.
Duminică, 20 aprilie, în prima zi de Paște, Suveranul Pontif a fost prezent în Piața Sfântul Petru din Vatican, acolo unde oamenii l-au aclamat. Aceasta avea să fie ultima sa apariție publică.
Dintr-un scaun cu rotile, Papa Francisc a dat binecuvântarea cu ocazia Paștelui.
„Dragi frați și surori, vă doresc un Paște Fericit” – acestea au fost ultimele cuvinte rostite în public de Papa Francisc.
S-a întâlnit cu lideri străiniÎn ultima sa zi de viață, deși era vizibil slăbit încă din momentul apariției sale la finalul slujbei de la Vatican, Papa Francisc nu s-a oprit din a lucra și a avut două întâlniri scurte cu vicepreședintele american JD Vance și cu prim-ministrul croat Andrej Plenkovic.
Vaticanul a anunțat oficial, luni seara, că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral și a unei insuficiențe cardiace. Înmormântarea sa este așteptată să aibă loc în acest weekend.
Articolul „Dragi frați și surori, vă doresc un Paște Fericit”. Ultimele cuvinte rostite în public de Papa Francisc, în prima zi de Paște apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024 populaţia activă a României era de 8,3 milioane de persoane, din care 7,85 milioane erau persoane ocupate şi 451de mii erau şomeri.
În anul 2024, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,8%, în creștere faţă de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (72,0%, faţă de 55,3% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (69,8%, faţă de 57,0% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,2%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 53,4%Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (90,0%). Erau ocupate 66,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi 36,9% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creștere faţă de anul precedent (+104,8 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (85,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2024 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13,3% din populaţia ocupată.
Distribuția populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,8% din aceasta; sectorul public concentra 16,6% din populaţia ocupată, iar ȋn sectorul mixt lucrau 0,6% dintre persoanele ocupate.
Specialiștii în diverse domenii de activitate și lucrătorii în domeniul serviciilor înregistrau cele mai mari ponderi ȋn totalul populaţiei ocupate (17,9% fiecare). Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi și asimilaţi (17,3%).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,6% în industrie şi construcţii, iar 56,1% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6968,7 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (21,2%), comerţ (19,8%) şi construcţii (12,1%).
Din totalul persoanelor ocupate, în anul 2024 au lucrat cu program parţial 252,0 mii persoane (3,2%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (75,3%).
În anul 2024, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,7 ore pe săptămână; 44,2 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 10,8 ore pe săptămână.
Rata şomajului a fost de 5,4%, valoare mai scăzută decât cea ȋnregistrată ȋn anul precedent cu 0,2 puncte procentualePe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,7 puncte procentuale (5,7% la bărbaţi, faţă de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 5,4 puncte procentuale (8,5% în rural, faţă de 3,1% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii cu nivel de educație scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 15,2%, respectiv 4,4%. Rata şomajului a fost de doar 1,9% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,8%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 33,4%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 10,0%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 41,9%.
Articolul INS: Mai mult de 6 din 10 români cu vârste între 15 și 64 de ani lucrează apare prima dată în Mediafax.
„Incendiu izbucnit la o casă de locuit din localitatea Putna. Intervin pompierii militari și civili cu 7 autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD”, anunță ISU Suceava.
Potrivit pompierilor, casa este afectată pe o suprafață de aproximativ 160 de metri pătrați, atât în interior, cât și la nivelul acoperișului.
Pompierii au localizat incendiul în limitele găsite, fiind salvate construcțiile învecinate.
Nu sunt înregistrate victime.
În prezent, forțele de intervenție lucrează pentru lichidarea ultimelor focare.
Articolul Incendiu izbucnit la o casă din Putna. Intervin 7 autospeciale ale pompierilor apare prima dată în Mediafax.
La conclavul din 2013, unul dintre favoriți a fost cardinalul Angelo Scola din Milano. Episcopii italieni erau atât de încrezători că acesta va fi ales încât, după ce fumul alb a ieșit din hornul Vaticanului, un înalt oficial al bisericii italiene a trimis un mesaj reporterilor în care își exprima bucuria pentru alegerea lui Scola. Problema a fost că cardinalul Jorge Bergoglio fusese deja numit papă.
Acest conclav va fi crucial pentru a decide direcția viitoare a Bisericii Romano-Catolice, iar câmpul candidaților este larg deschis datorită reformelor Papei Francisc.
În timpul pontificatului său, Francisc a revizuit componența organismului care îi va alege succesorul, făcându-l mai reprezentativ pentru biserica mondială. El a renunțat la vechea regulă nescrisă conform căreia episcopii anumitor dioceze (dintre care câteva în Italia) ar fi fost numiți automat cardinali și, în schimb, a acordat pălării roșii episcopilor din părți ale lumii care nu au mai avut parte de ele până acum, precum Tonga, Haiti și Papua Noua Guinee. Mai mulți dintre aceștia sunt „outsideri” ai sistemului roman, astfel încât este mai greu de prezis cum vor vota, scrie CNN.
Cu toate acestea, doar câțiva cardinali au competențele, experiența și personalitatea necesare pentru a-și asuma rolul de a conduce Biserica Romano-CatolicăAlegătorii vor trebui să ia în considerare prioritățile bisericii și profilul următorului candidat. De asemenea, vor trebui să se gândească dacă următorul papă ar trebui să continue reformele începute de Francisc sau să ia o direcție diferită. Ei vor căuta pe cineva capabil să conducă o biserică globală și să ofere o conducere morală credibilă pe scena mondială. Unii consideră că viitorul bisericii se află în Asia, ceea ce a dus la speculații că următorul papă ar putea fi din Asia de Sud-Est.
Vârsta este, de asemenea, un factor, ultimele două conclavuri optând pentru papi mai în vârstă pentru a asigura pontificate mai scurte.
Candidații papali sunt cunoscuți drept „papabili”. Marea majoritate a papabililor au fost numiți de Papa Francisc, deși doi au fost aleși de Benedict al XVI-lea. Iată câțiva dintre candidați:
Cardinalul Pietro Parolin (Italia), 70 de ani, Secretar de Stat al Sfântului Scaun. Un diplomat priceput, cardinalul ocupă poziția numărul doi la Vatican din 2013 și are o cunoaștere profundă a bisericii globale. Parolin, care provine din nordul Italiei, a lucrat în America Latină în calitate de reprezentant papal în Venezuela și a participat la semnarea acordului de pace din 2016 din Columbia. El a fost arhitectul încercărilor Vaticanului de a construi relații cu Vietnamul și al demersului de restabilire a relațiilor diplomatice cu China, în urma căruia Sfântul Scaun a semnat un acord cu Beijingul privind numirea episcopilor. Alegerea sa ar putea duce la ciocniri cu administrația Trump, deoarece a respins planul pentru Gaza al președintelui american. Deși a sprijinit agenda lui Francisc, Parolin este o figură mai prudentă și mai conservatoare, deși abilitățile sale în mediere și diplomație ar putea atrage alegătorii.
Cardinalul Matteo Zuppi (Italia), 69 de ani, Arhiepiscop de Bologna. Zuppi are abilități diplomatice puternice care au fost recunoscute de Francisc atunci când i-a cerut cardinalului să conducă o misiune de pace pentru Ucraina în 2023. Prelatul italian, membru al grupului umanitar catolic Sant’Egidio, a făcut parte dintr-o echipă care a contribuit la medierea încheierii războiului civil din Mozambic în 1992. Cardinalul de origine romană este cunoscut pentru faptul că se deplasează prin Bologna pe bicicletă și pentru relațiile sale cu catolicii LGBTQ+.
Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine), 67 de ani, Șeful Biroului Vaticanului pentru Evanghelizare. Cardinalul filipinez este un lider modest, dar carismatic, adesea supranumit „Franciscul asiatic” datorită asocierii sale strânse cu prioritățile pastorale ale pontificatului lui Francisc. Timp de mai mulți ani, el a condus brațul caritabil global al bisericii. În 2019, Francisc i-a cerut să fie prefect al departamentului Vaticanului pentru evanghelizare, ceea ce l-a făcut să lucreze îndeaproape cu liderii bisericilor din țările în curs de dezvoltare. Deși este un lider atrăgător, unii au pus la îndoială abilitățile sale manageriale după ce, în urma unei revizuiri la Vatican a conducerii Caritas – federația organizațiilor caritabile catolice – el a renunțat la funcția de președinte. Tagle, cunoscut sub numele de „Chito”, ar fi primul papă din Asia de Sud-Est și din Filipine, iar candidatura sa reflectă influența în creștere a bisericii în Asia.
Cardinalul Pablo Virgilio Siongco David (Filipine), 66 de ani, Episcop de Kalookan. O voce deschisă pentru dreptate, el s-a confruntat cu amenințări cu moartea și acuzații penale în țara sa natală, Filipine, după ce a predicat împotriva crimelor din războiul împotriva drogurilor în timpul președinției lui Rodrigo Duterte. Cunoscut drept cardinalul „Ambo” (pe care îi place să îl asocieze cu „Apu”, care înseamnă „bunic”), acesta împărtășește viziunea lui Francisc asupra bisericii și spune că următorul papă trebuie să se concentreze pe construirea unei biserici care să fie „incluzivă” și ca un „spital de campanie” pentru răniți. Cardinalul este respectat de colegii săi, fiind lider al conferinței episcopilor filipinezi, iar în 2024 a fost ales să facă parte dintr-un consiliu care să discute reforme majore în Biserica Catolică. Ca și Tagle, el ar fi primul papă din Asia de Sud-Est și filipinez.
Cardinalul Gérald Cyprien Lacroix (Canada), 67 de ani, Arhiepiscop de Quebec. El este considerat un lider desăvârșit și sensibil din punct de vedere pastoral, cu experiență în îndrumarea unei biserici locale într-o țară cu rate ridicate de secularizare. Concentrarea lui Lacroix asupra unei biserici misionare este probabil să fie văzută favorabil într-o alegere papală, iar abilitățile sale de lider au fost recunoscute de Francisc, care l-a ales ca membru al Consiliului Cardinalilor, organismul care îl consiliază pe papă în chestiuni cruciale. Cu toate acestea, Lacroix s-a confruntat cu o acuzație de abuz sexual în anii 1980 de către o femeie anonimă care avea 17 ani la acea vreme. Cardinalul a negat vehement afirmațiile – cuprinse într-o acțiune civilă colectivă împotriva arhidiecezei din Quebec – iar un judecător pensionar, însărcinat de Vatican să investigheze acuzațiile, nu a găsit ulterior nicio dovadă de comportament sexual nepotrivit. Afirmația ar putea dăuna candidaturii lui Lacroix, însă concluzia judecătorului ar putea fi considerată, de asemenea, ca fiind faptul că Lacroix a fost deja verificat.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (Congo), 65 de ani, Arhiepiscop de Kinshasa. El este liderul unei biserici locale masive de peste șapte milioane de catolici și este o voce morală respectată în țara sa. Cardinalul Ambongo reprezintă biserica în creștere din Africa și ar putea face apel la o secțiune transversală a cardinalilor într-un conclav. Membru al ordinului religios franciscan capucin – un ordin de frați care urmează învățăturile Sfântului Francisc din Assisi și ale cărui obiceiuri maronii au inspirat numele cafelei spumoase „cappuccino” – a fost un apărător ferm al democrației și al drepturilor omului, fără teamă să se opună domnilor războiului și corupției. Dar cardinalul congolez a adoptat, de asemenea, o poziție fermă împotriva binecuvântării cuplurilor de același sex.
Cardinalul Joseph Tobin (SUA), 72 de ani, Aiepiscop de Newark. O figură cu inimă mare și cu picioarele pe pământ, cardinalul Tobin a lucrat la Roma ca înalt funcționar al Vaticanului și ca lider al ordinului său Redemptorist, o congregație de misionari care lucrează în peste 80 de țări, cu accent pe cei săraci. Experiența sa internațională, activitatea sa la Vatican și conducerea comunităților catolice din Indianapolis și Newark fac din el unul dintre principalii candidați americani în viitorul conclav. Cardinalul – care vorbește și spaniolă, portugheză, franceză și italiană – a fost un susținător proeminent al migranților, sfidând odată interdicția fostului guvernator Mike Pence de a reinstala refugiați din Siria în Indiana. El va fi unul de urmărit.
Cardinalul Robert Prevost (SUA), 69 de ani, Prefect al Dicasterului Vaticanului pentru Episcopi. Considerat un lider foarte capabil și experimentat, el îndeplinește rolul vital de conducător al puternicului birou de la Vatican pentru numirea episcopilor, evaluând candidații și făcând recomandări papei. Născut în Chicago, este membru al ordinului religios augustinian – pe care l-a condus ulterior ca superior global – și a lucrat mulți ani în Peru. Ulterior, el a fost episcop de Chicalayo, Peru, înainte de a fi ales de Francisc pentru a conduce biroul episcopal al Vaticanului. Deși se spune adesea că cardinalii electori s-ar feri întotdeauna să aleagă un papă din SUA din cauza influenței politice globale a Americii, experiența îndelungată a lui Prevost în Peru ar putea contribui la atenuarea acestei situații.
Cardinalul Tarcisius Isao Kikuchi (Japonia), 66 de ani, Arhiepiscop de Tokyo. Misionar japonez care a fost ales să conducă brațul caritabil al bisericii (Caritas) în 2023, Kikuchi cunoaște biserica globală și ar oferi continuitate cu prioritățile pastorale ale lui Francisc. Kikuchi a lucrat mulți ani în Africa, inclusiv ca misionar în Ghana și ajutând refugiații care fugeau de genocidul din Rwanda în 1994. Între timp, el a jucat un rol proeminent în biserica japoneză și este cunoscut pentru poziția sa fermă împotriva armelor nucleare. Experiența sa de slujire în diferite țări ar putea fi văzută ca un avantaj în cadrul grupului de cardinali, din ce în ce mai divers la nivel global, în timp ce abilitățile sale de lider au fost deja recunoscute prin alegerea sa în fruntea conferinței episcopale japoneze, Caritas și în calitate de secretar general al Federației conferințelor episcopale din Asia.
Cardinalul Michael Czerny (Canada), 78 de ani, Liderul biroului pentru justiție socială al Vaticanului. Copil de migranți, Czerny s-a născut în Cehoslovacia, dar a crescut în Canada după ce părinții săi au emigrat acolo în 1948. S-a alăturat iezuiților în 1963, iar misiunea sa l-a văzut conducând un institut pentru drepturile omului în El Salvador și Rețeaua iezuiților africani pentru SIDA, care oferă sprijin și îngrijire persoanelor cu HIV/SIDA din întreaga Africă. La Vatican, a fost omul de legătură al lui Francisc în ceea ce privește migranții și, ulterior, a fost numit lider al departamentului Vaticanului pentru promovarea dezvoltării umane. Este posibil ca unii cardinali să nu dorească un alt papă iezuit, dar Czerny are puternice abilități organizaționale și experiență globală.
Cardinalul Cristóbal López Romero (Spania), 72 de ani, Arhiepiscop de Rabat, Maroc. Cardinalul spaniol conduce o biserică mică, dar vibrantă, în Maroc, care lucrează îndeaproape cu migranții. Este membru al ordinului religios Salesian, un grup din cadrul bisericii dedicat educării tinerilor, și a petrecut mai mulți ani în America Latină, inclusiv o lungă perioadă în Paraguay. Perioada petrecută în Maroc i-a oferit experiență în dialogul cu islamul și a subliniat importanța colaborării cu musulmanii. López Romero a fost, de asemenea, un susținător al procesului de reformă sinodală inițiat de Francisc. El insistă asupra faptului că Biserica Catolică „nu este o organizație occidentală”, iar activitatea sa reflectă prioritățile bisericii contemporane de dialog și misiune.
Cardinalul Jean-Claude Hollerich (Luxemburg), 66 de ani, Arhiepiscop de Luxemburg. Acesta a fost lăudat pentru modul în care a coordonat două summituri recente vitale la Vatican privind reforma bisericii (sinoade) și este iezuit, la fel ca Francisc. Hollerich a lucrat mulți ani în Japonia și vorbește fluent mai multe limbi, inclusiv japoneza, astfel încât ar putea atrage alegătorii din mai multe țări. El este un susținător al reformelor bisericești, a lucrat ca unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Francisc și a îndeplinit un mandat de cinci ani ca președinte ales al unui grup de episcopi din țările Uniunii Europene.
Cardinalul Peter Erdő (Ungaria), 72 de ani, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta. Un respectat avocat bisericesc, cardinalul maghiar se bucură de sprijinul cardinalilor conservatori, care ar dori ca viitorul papă să ducă biserica într-o direcție diferită de cea a lui Francisc. Erdő, perceput ca un aliat al președintelui Viktor Orban, care se opune imigranților, a sugerat că primirea refugiaților în Ungaria ar echivala cu traficul de persoane, în timp ce în ceea ce privește reforma bisericii a adoptat un ton conservator. Erdő ar putea fi un candidat atractiv pentru cei care caută un papă care să stabilească regulile bisericii cu forță și claritate, deși nu este considerat un comunicator captivant sau carismatic.
Articolul Cine va fi următorul papă? Posibilii candidați si viziunea fiecăruia apare prima dată în Mediafax.
Vorbind la televiziunea rusă de stat, Putin a declarat că luptele au fost reluate după expirarea armistițiului anunțat de Paște. Moscova, a spus el, este deschisă oricăror inițiative de pace și așteaptă același lucru din partea Kievului, scrie Reuters.
„Am vorbit întotdeauna despre acest lucru, că avem o atitudine pozitivă față de orice inițiativă de pace. Sperăm că reprezentanții regimului de la Kiev vor simți la fel”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.
Anunțul lui Putin este cu atât mai important cu cât nu au existat discuții directe între cele două părți din primele săptămâni după invazia Rusiei din februarie 2022.
După aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a clarificat ceea ce a vrut să transmită Putin: „Atunci când președintele a spus că este posibil să se discute problema de a nu lovi ținte civile, inclusiv bilateral, președintele a avut în vedere negocieri și discuții cu partea ucraineană”.
Luni seara, deși nu a răspuns direct afirmațiilor lui Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că Ucraina „este pregătită pentru orice discuție” despre o încetare a focului care ar opri atacurile asupra civililor.
Miercuri, reprezentanți ai Ucrainei, SUA, Regatului Unit și Franței se vor întâlni la Londra pentru discuții de pace.
Articolul Putin sugerează că Rusia este deschisă la discuții directe de pace cu Ucraina apare prima dată în Mediafax.
„În urma încălcării prevederilor legale în vigoare, jandarmii au aplicat 27 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 106.600 de lei. Subliniem faptul că, dintre acestea, două sancţiuni contravenționale, în valoare totală de 100.000 de lei, au fost aplicate organizatorului evenimentului sportiv, pentru nerespectarea obligațiilor ce îi revin”, anunță Jandarmeria Capitalei.
Totodată, au fost aplicate șapte sancţiuni complementare privind interzicerea accesului la competițiile sportive pe o perioadă de șase luni sau un an.
„În continuare, se fac verificări pentru identificarea şi sancționarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare”, se arată în finalul informării.
Universitatea Craiova s-a impus în partida de pe Arena Națională datorită golurilor marcate de Baiaram (53), și Mitriță (63), cu o execuție superbă, la vinclu, de la marginea careului mare.
Articolul Amenzi uriașe date la meciul Dinamo-Universitatea Craiova apare prima dată în Mediafax.
Disputa dintre Universitatea Harvard și administrația Trump continuă. Instituția de învățământ a dat în judecată administrația președintelui american, după ce instituția de elită a respins o listă de cereri privind limitarea inițiativelor de diversitate și combaterea antisemitismului în cadrul școlii, scrie BBC.
Disputa a escaladat după ce o finanțare de peste 2 miliarde de dolari a fost înghețată, iar administrația Trump a amenințat instituția cu riscul de a-și pierde posibilitatea de a înscrie studenți străini.
„Consecințele exagerării guvernului vor fi grave și de lungă durată”, a declarat luni președintele Harvard, Alan M. Garber, într-o scrisoare adresată universității.
În replică, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, a reacționat la anunțul făcut de instituția de învățământ. „Fondurile contribuabililor sunt un privilegiu, iar Harvard nu îndeplinește condițiile de bază necesare pentru a avea acces la acest privilegiu”, a spus acesta.
Înghețarea finanțărilor a afectat cercetarea criticăÎnghețarea finanțării de către administrația Trump a afectat cercetarea critică, inclusiv studiile privind cancerul pediatric, boala Alzheimer și boala Parkinson.
Cererile adresate Universității Harvard includeau acceptarea unor audituri externe, aprobate de guvern, ale programelor de studii ale universității, precum și ale datelor privind angajarea și admiterea.
Articolul Disputa dintre Harvard și Administrația Trump: Universitatea dă în judecată administrația președintelui republican apare prima dată în Mediafax.
Li Gang a condus în trecut echipa de inspecție și supraveghere disciplinară a Departamentului de organizare al Partidului Comunist Chinez, care funcționează drept componentă de resurse umane care atribuie roluri membrilor de partid.
China a luat măsuri împotriva unor persoane importante pentru corupție, cu anchete anul trecut asupra unui guvernator adjunct al băncii centrale, a unui oficial militar de rang înalt și a unui fost președinte al celei mai mari companii de petrol și gaze din țară.
Președintele Xi Jinping a catalogat corupția drept cea mai mare amenințare la adresa Partidului Comunist, spunând într-un discurs adresat în ianuarie celei mai importante autorități anti-corupție din China, că aceasta este încă răspândită în China și este în creștere.
Articolul Un fost oficial anti-corupție chinez arestat pentru primire de mită apare prima dată în Mediafax.
„Suntem pregătiți să avansăm cât mai constructiv posibil, așa cum am făcut și înainte, pentru a obține un armistițiu necondiționat, urmat de instaurarea unei păci reale și durabile”, a scris Zelenski pe X, după o discuție cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer, informează The Kyiv Independent.
Întâlnirea are loc în contextul în care Ucraina se confruntă cu o presiune tot mai mare de a răspunde unei propuneri controversate a SUA, care ar include prevederi privind recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia în 2014 și interzicerea aderării Ucrainei la NATO, a relatat Wall Street Journal.
Înalți oficiali ai administrației Trump au prezentat planul oficialilor ucraineni și europeni în cadrul discuțiilor de la Paris din 17 aprilie, conform Bloomberg.
Întâlnirea de la Londra este așteptată să fie o continuare a discuției de la Paris, iar reacția Ucrainei va juca un rol decisiv în stabilirea dacă propunerea va fi sau nu prezentată oficial Moscovei.
Întâlnirea de la Londra este așteptată să fie o continuare a acestora. În funcție de reacția Ucrainei, propunerea va fi sau nu prezentată oficial Moscovei.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat pentru Fox News, pe 20 aprilie, că „aderarea la NATO nu este pe masă”, confirmând astfel că Washingtonul ia în considerare excluderea perspectivei aderării Ucrainei ca parte a unui acord de pace.
Kievul a afirmat constant că nu va recunoaște ocupația rusă a niciunui teritoriu ucrainean, inclusiv Crimeea.
Propunerea americană ar reprezenta o schimbare radicală față de un deceniu de politică bipartizană la Washington și ar contrazice dreptul internațional, care consideră anexarea din 2014 ca fiind ilegală.
Articolul Zelenski anunță că reprezentanți ai Ucrainei, SUA, Regatului Unit și Franței se vor întâlni miercuri la Londra pentru discuții de pace apare prima dată în Mediafax.
La audierea de luni, procurorul districtual din El Paso, James Montoya, a citit numele fiecăreia dintre cele 23 de persoane ucise în atac, precum și ale celor 22 de răniți, a relatat presa locală, citată de Reuters.
Montoya a declarat reporterilor luna trecută că nu va mai solicita pedeapsa cu moartea dacă Patrick Crusius, 26 de ani, va pleda vinovat.
„Știu că mulți au vrut să continuăm să urmărim pedeapsa cu moartea împotriva trăgătorului”, a declarat Montoya luni, adăugând că multe dintre familii doreau ca cazul să se încheie cât mai curând posibil.
„După aproape șase ani, multe familii doreau doar să se termine. Și acum s-a terminat”, a spus el.
Judecătorul Sam Medrano l-a condamnat pe Crusius la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate pentru omor calificat a mai multor persoane și la închisoare pe viață pentru fiecare dintre cele 22 de capete de acuzare de atac calificat cu o armă letală, a precizat procurorul într-o declarație.
Unele dintre cele peste 40 de victime și rude ale victimelor care au solicitat să dea declarații de impact au început să se adreseze instanței după pronunțarea sentinței. Declarațiile în fața instanței vor continua probabil până miercuri, a declarat procurorul.
Crusius a pledat anterior vinovat la o acuzație federală cu 90 de capete de acuzare pentru crime motivate de ură și infracțiuni cu arme în atacul din 3 august 2019 din orașul de frontieră El Paso și a fost condamnat la 90 de pedepse consecutive pe viață.
Crusius a recunoscut că a vizat persoane din cauza originii lor hispanice și că intenționa să ucidă pe toți cei pe care îi împușca, au declarat procurorii federali.
Articolul Tânărul care a ucis 23 de oameni și a rănit 22 într-un atac armat în masă în 2019, condamnat pe viață apare prima dată în Mediafax.
În Duminica Paștelui, cu o zi înainte de moartea sa la vârsta de 88 de ani, Francisc a avut prima sa apariție publică prelungită din februarie, intrând în Piața Sfântul Petru într-un papamobil alb pentru a saluta mulțimile care îl aclamau.
Papa s-a întâlnit duminică și cu lideri străini, primindu-l pe vicepreședintele american JD Vance la reședința sa pentru o scurtă întâlnire.
„Am fost fericit să-l văd ieri, deși era evident foarte bolnav”, a scris Vance pe X. «Dumnezeu să-l odihnească în pace».
Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic și familia sa au avut, de asemenea, o scurtă întâlnire cu Francisc duminică.
„A fost un moment scurt, dar profund emoționant, o întâlnire plină de bunătate, zâmbete și binecuvântare”, a spus Plenkovic într-o declarație luni.
Pentru cineva aflat în convalescență după o boală prelungită, Francisc a muncit din greuCardinalul Michael Czerny, un înalt oficial al Vaticanului care a fost apropiat de Francisc, a declarat că nu crede că Francisc s-a împins în mod iresponsabil și că avea nevoie să se miște.
„Odihna absolută nu este vindecătoare”, a spus Czerny. „El a echilibrat convalescența cu calitatea sa de episcop al Romei”.
Czerny a spus că papa a fost devotat muncii sale de conducere a catolicilor din lume.
Citând o instrucțiune pe care Francisc o dădea adesea episcopilor catolici pentru a se asigura că sunt aproape de turmele lor, Czerny a spus: „A murit cu mirosul oilor pe el”.
Austen Ivereigh, un biograf al lui Francisc care a scris, de asemenea, o carte cu papa în 2020, a spus că pontiful „a ascultat cu atenție sfaturile medicilor săi, dar prima sa prioritate a fost misiunea sa de prezență”.
Francisc, a spus Ivereigh, a fost „un maestru al sincronizării”.
„S-a asigurat că vom avea un papă pentru Paște și și-a continuat misiunea de prezență până la sfârșit”, a spus biograful.
În timpul spitalizării sale, Francisc a suferit crize respiratorii severe, despre care medicii săi au spus ulterior că aproape l-au ucis. Vaticanul a declarat luni seara că papa a murit în urma unui accident vascular cerebral și a unui stop cardiovascular ireversibil.
Cardinalul Kevin Farrell, anunțând decesul pe canalul de televiziune al Vaticanului mai devreme luni, a declarat că Francisc a murit la ora 7:35 a.m.
Articolul Papa Francisc și-a petrecut ultima zi de viață muncind, în ciuda recomandărilor medicilor apare prima dată în Mediafax.
Noem, care a fost întrebată în legătură cu furtul la un eveniment de la Casa Albă, a recunoscut incidentul și a declarat că problema nu a fost rezolvată, potrivit CNN.
Secret Service, care asigură securitatea lui Noem, a revizuit înregistrările camerelor de supraveghere de la restaurantul Capital Burger și a văzut un bărbat alb necunoscut, purtând o mască medicală, furându-i geanta și părăsind restaurantul, a declarat o sursă de aplicare a legii.
Hoțul a fugit cu permisul de conducere al lui Noem, medicamentele, cheile de la apartament, pașaportul, insigna de acces DHS, trusa de machiaj, cecuri în alb și aproximativ 3 000 de dolari în numerar.
Secret Service a lansat o anchetă pentru a depista orice utilizare a instrumentelor financiare ale lui Noem, a adăugat sursa.
„Întreaga ei familie se afla în oraș, inclusiv copiii și nepoții ei – ea a folosit retragerea (de cash – n.r.) pentru a-și trata familia la cină, activități și cadouri de Paște”, a declarat un purtător de cuvânt al DHS.
Articolul Geanta secretarului pentru Securitate Internă a SUA, în care avea 3.000 de dolari, a fost furată apare prima dată în Mediafax.
Clădirea a fost împodobită cu o fotografie a pontifului, buchete de flori albe și steagul alb-albastru al Argentinei.
Guvernul a declarat că vor fi șapte zile de doliu, scrie Reuters.
„Papa celor săraci ne-a părăsit, papa celor marginalizați”, a declarat Jorge Garcia Cuerva, în prezent arhiepiscop de Buenos Aires, referindu-se la perioada în care Francisc a lucrat în cartierele sărace ale orașului, care i-a adus porecla de „papa mahalalelor”.
„A insistat să construim punți, a insistat să trăim în fraternitate universală. Papa a fost tatăl nostru, tatăl săracilor, tatăl milei. Cel mai bun tribut pe care noi, argentinienii, i-l putem aduce lui Francisc este să ne unim”.
Născut Jorge Mario Bergoglio în 1936 din părinți imigranți italieni, Francisc a fost primul papă latino-american. Unii din țara sa natală au regretat că nu a mai revenit ca pontif, dar au fost aplaudate atenția sa pentru săraci și reformele sale liberale.
„Moartea papei va lăsa cu adevărat un semn de durere în inimile oamenilor”, a declarat Nicolas Cordoba, locuitor al centrului orașului Buenos Aires.
„Mă doare foarte mult, pentru că îmi amintesc mai ales cuvintele sale în sprijinul bisexualilor și homosexualilor. Mă doare la propriu”.
Biroul prezidențial al Argentinei a lăudat accentul pus de Francisc pe dialogul interreligios, pe dezvoltarea spiritualității în rândul tinerilor și pe reducerea costurilor la Vatican, ceea ce se potrivește cu austeritatea „cu drujbă” a președintelui Javier Milei.
Articolul Șapte zile de doliu în Argentina, care îl plânge pe compatriotul său, Papa Francisc apare prima dată în Mediafax.
Prin urmare, este probabil ca funeraliile să aibă loc sâmbătă, 26 aprilie.
Conclavul va avea loc între a 15-a și a 20-a zi după moartea lui Francisc, deci, în acest caz, între 6 și 10 mai. Cu toate acestea, dacă toți cardinalii electori se află la Roma, începutul conclavului poate fi și devansat.
Luni au fost sigilate apartamentele Papei: nu doar cel de la etajul al doilea al Casei Santa Marta, ci și cel de la etajul al treilea al Palatului Apostolic, deși Papa Francisc nu l-a folosit practic niciodată, cu excepția Angelusului de duminică.
Bergoglio, argentinianul din Buenos Aires, avea 88 de ani și fusese ales Papă după renunțarea la pontificat al lui Benedict al XVI-lea în urmă cu 12 ani, pe 13 martie 2013. În martie, starea sa de sănătate s-a deteriorat din cauza unei pneumonii bilaterale și a fost internat timp de 38 de zile la Spitalul Gemelli, perioadă care s-a încheiat duminică, 23 martie. Pentru reluarea treptată a activității până duminică, în ziua de Paște, când Francisc a făcut un tur al Pieței Sfântul Petru în papamobil pentru o ultimă baie de mulțime, a participat la binecuvântarea urbi et orbi și s-a întâlnit, de asemenea, cu vicepreședintele american Vance pentru o scurtă salutare.
Articolul Au fost sigilate apartamentele Papei. Când vor avea loc înmormântarea și Conclavul apare prima dată în Mediafax.
În întregul Orient Mijlociu, creștinii palestinieni, libanezi și sirieni, atât catolici, cât și ortodocși, au lăudat angajamentul constant al lui Francisc față de ei ca fiind o sursă de consolare într-o perioadă în care comunitățile lor s-au confruntat cu războaie, dezastre, greutăți și persecuții.
„Am pierdut un sfânt care ne-a învățat în fiecare zi cum să fim curajoși, cum să avem răbdare și să rămânem puternici. Am pierdut un om care a luptat în fiecare zi în toate direcțiile pentru a proteja această mică turmă a sa”, a declarat pentru Reuters George Antone, 44 de ani, șeful comitetului de urgență de la Biserica Sfânta Familie din Gaza.
Francisc a sunat la biserică la câteva ore după ce războiul din Gaza a început în octombrie 2023, a spus Antone, începutul a ceea ce Vatican News Service va descrie ca fiind o rutină nocturnă de-a lungul războiului. El se asigura că vorbește nu numai cu preotul, ci și cu toți ceilalți din cameră, a spus Antone.
„Avem inima frântă din cauza morții Papei Francisc, dar știm că el lasă în urmă o biserică care are grijă de noi și care ne cunoaște pe nume pe fiecare dintre noi”, a spus Antone, referindu-se la creștinii din Gaza, care sunt câteva sute.
„Obișnuia să le spună fiecăruia: Sunt cu tine, nu-ți fie teamă”.
Francisc a sunat o ultimă dată sâmbătă seara, a declarat pastorul parohiei Sfânta Familie, reverendul Gabriel Romanelli, pentru Vatican News Service.
„A spus că se roagă pentru noi, ne-a binecuvântat și ne-a mulțumit pentru rugăciunile noastre”, a spus Romanelli.
A doua zi, în ultima sa declarație publică de Paște, Francisc a făcut apel la pace în Gaza, spunând părților beligerante să „ceară încetarea focului, să elibereze ostaticii și să vină în ajutorul unui popor înfometat care aspiră la un viitor de pace”.
La Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, pe locul unde mulți creștini cred că Iisus a fost răstignit, îngropat și a înviat, superiorul comunității latine, părintele Stephane Milovitch, a spus că Francisc a militat pentru pace.
„Ne dorim ca pacea să vină în cele din urmă foarte curând în această țară și ne dorim ca următorul papă să poată ajuta la pace în Ierusalim și în întreaga lume”, a spus el.
În Liban, unde războiul dintre Israel și Hezbollah a provocat anul trecut numeroase victime și pagube importante, trimițând milioane de oameni departe de casele lor, membrii comunității catolice maronite au vorbit despre menționarea frecventă de către Francisc a situației lor dificile.
„Este un sfânt pentru noi pentru că a purtat Libanul și Orientul Mijlociu în inima sa, mai ales în ultima perioadă de război”, a declarat un preot din orașul Rmeish din sudul Libanului, care a fost grav afectat în timpul campaniei militare a Israelului de anul trecut.
„Am simțit întotdeauna că a fost foarte implicat și a mobilizat toate instituțiile și fondurile catolice pentru a ajuta Libanul în timpul crizelor prin care am trecut”, a declarat Marie-Jo Dib, care lucrează la o fundație socială din Liban.
„A fost un rebel și chiar mă rog ca următorul papă să fie ca el”, a adăugat ea.
Francisc a făcut călătorii repetate în Orientul Mijlociu, inclusiv în Irak în 2021, unde a aflat că doi kamikaze au încercat să îl asasineze în Mosul, un oraș cândva cosmopolit unde gruparea militantă Statul Islamic a proclamat un califat în perioada 2014-2017.
El a vizitat ruinele a patru biserici distruse acolo și a lansat un apel pentru pace.
În Siria, arhiepiscopul Antiba Nicolas a declarat că ținea slujba la biserica istorică Zaitoun din Damasc când i s-a înmânat o foaie de hârtie cu vestea.
„Obișnuia să spună „dragă Siria” de fiecare dată când vorbea despre Siria. A făcut apel la toate organizațiile internaționale să sprijine Siria, prezența creștină și biserica din Siria în timpul crizei din ultimii ani”.
Articolul Creștinii din Gaza au „inima frântă” pentru Papa Francisc care îi suna în fiecare seară apare prima dată în Mediafax.
Testamentul Papei publicat de Vatican:
„Pe măsură ce simt că se apropie amurgul vieții mele pământești și cu speranța fermă în viața veșnică, doresc să îmi expun ultimele dorințe numai în ceea ce privește locul în care voi fi înmormântat.
De-a lungul vieții mele și în timpul slujirii mele ca preot și episcop, m-am încredințat întotdeauna Maicii Domnului nostru, binecuvântata Fecioară Maria.
Din acest motiv, cer ca rămășițele mele muritoare să se odihnească – în așteptarea zilei învierii – în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore.
Doresc ca ultima mea călătorie pământească să se încheie tocmai în acest vechi sanctuar marian, unde mă voi opri întotdeauna pentru a mă ruga la începutul și la sfârșitul fiecărei călătorii apostolice, încredințând cu încredere intențiile mele Mamei Imaculate și mulțumind pentru grija sa blândă și maternă.
Cer ca mormântul meu să fie pregătit în nișa funerară din culoarul lateral dintre Capela Paulină (Capela Salus Populi Romani) și Capela Sforza a bazilicii, așa cum se arată în planul atașat.
Mormântul trebuie să fie în pământ; simplu, fără ornamente deosebite, purtând doar inscripția: Franciscus.
Costul pregătirii înmormântării va fi acoperit de o sumă oferită de un binefăcător, pe care am aranjat să fie transferată bazilicii papale Sfânta Maria Mare (Santa Maria Maggiore).
Am dat instrucțiunile necesare în acest sens cardinalului Rolandas Makrickas, comisar extraordinar al bazilicii liberiene.
Fie ca Domnul să acorde o răsplată potrivită tuturor celor care m-au iubit și care continuă să se roage pentru mine. Suferința care a marcat ultima parte a vieții mele o ofer Domnului, pentru pacea în lume și pentru fraternitatea între popoare”.
Articolul Testamentul Papei Francisc: A cerut să fie „îngropat în pământ” și fără decorațiuni speciale apare prima dată în Mediafax.
