MediaFax.ro

Crescătorii români de ovine nu sunt singurii care se plâng de declinul pieței. Din cauza creșterii costurilor de producție tot mai mari de la an la an, prețul cărnii de miel sare și el, iar asta se reflectă în scăderea vânzărilor.

Probleme asemănătoare au și crescătorii bulgari de ovine, potrivit actualno.com. Aceștia se plâng de importurile ilegale de carne de miel (uneori, chiar din România) și de creșterea accelerată a prețurilor, care induce o criză acută în acest sector.

14-15 euro pe kilogram de miel e încă bine, dar prețurile riscă să sară la un prag psihologic ce ar putea să însemne declinul

Prețul cărnii de miel pentru Paște ar putea ajunge, în Bulgaria, la 14-15 euro pe kilogram, ușor peste nivelul anilor trecuți, însă crescătorii bulgari de ovine avertizează că orice depășire a pragului de 16-17 euro riscă să afecteze serios consumul.

Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria spune că există un plafon psihologic al prețului: 14-15 euro pe kilogram este încă acceptabil, dar peste 16-17 euro pe kilogram înseamnă un risc de scădere a vânzărilor.

Chiar și așa, prețul cărnii de miel este mai mare decât în anii precedenți.

„Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare”

Reprezentanții crescătorilor acuză că piața este afectată de importuri ilegale și practici netransparente.

„Comerțul cu miel demască sistemul. Se văd importurile ilegale și schemele din spate, dar nimic nu ajunge în buzunarele crescătorilor”, a declarat Președintele Asociației Naționale de Creștere a Oilor și Caprelor din Bulgaria.

Acesta descrie situația fermierilor într-un ton dur: „Crescătorul bulgar moare zâmbind, dar moare.”

Probleme structurale în agricultură

Crescătorii critică lipsa unor politici eficiente, cum ar fi faptul că autoritățile nu încurajează cooperativele agricole, că fermierii sunt forțați să concureze între ei, ceea ce are ca rezultat prețuri mai mici la producători, dar nu neapărat și la raft.

Ouă suficiente, dar nu neapărat mai ieftine

Veștile sunt mai bune în ceea ce privește ouăle în Bulgaria. Există suficiente ouă pe piață și nu s-au înregistrat creșteri majore de preț în Bulgaria.

Totuși, pe termen lung, prețurile ouălor ar putea crește.

Ivailo Galabov, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, avertizează că noile tehnologii europene de creștere vor duce la scumpiri treptate.

Viktor Orbán, premierul Ungariei, transformă în această perioadă Ucraina în țap ispășitor în contextul alegerilor din 12 aprilie, potrivit analiștilor.

Unii dintre aceștia sugerează că Moscova îl sprijină indirect pentru a scădea provocarea politică fără precedent pe care o reprezintă Péter Magyar, liderul opoziției, aflat în fruntea sondajelor, scrie Euractiv.

Premierul maghiar, cunoscut ca unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei din Uniunea Europeană, a folosit imagini generate cu inteligență artificială pentru a amplifica sentimentul anti-Ucraina, aflată în acest moment încă în război cu Rusia.

Analiștii spun că Rusia îl ajută pe Viktor Orbán să distragă atenția de la problemele interne care favorizează partidul lui Péter Magyar.

„Retorica campaniei este deliberat binară – pace versus război – prezentând Ucraina ca un risc, iar guvernul maghiar actual ca fiind în căutarea stabilității și raționalității”, a declarat Csilla Fedinec, istoric de la Centrul pentru Științe Sociale al Universității ELTE, pentru Euractiv.

Conflictul între Ungaria și Ucraina a escaladat după ce Viktor Orbán a acuzat Kievul că a întârziat redeschiderea unei conducte de petrol rusesc către Ungaria, în timp ce Ucraina a precizat că aceasta fusese avariată în urma atacurilor aeriene rusești din ianuarie.

În toată această situație, Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei.

Luna trecută, forțele antiteroriste maghiare au reținut temporar angajați ai băncilor ucrainene și au confiscat obiecte de valoare în tranzit.

Tabloidele care susțin partidul Fidesz, al lui Orbán, au distribuit imagini generate de inteligență artificială, prin care era exagerată cantitatea de bani și aur, pentru a atrage un nivel neobișnuit de interacțiuni pe Facebook, multe conturi fiind suspecte de a fi false.

În săptămânile anterioare, au circulat imagini false care prezentau un memorial maghiar din Transcarpatia vandalizat cu simboluri ucrainene și naționaliste, realizate de inteligența artificială.

Reacțiile puternice au venit și atunci. Publicarea lor a stârnit cereri de represalii pe rețelele sociale.

Experții notează că este în desfășurare o campanie constantă de dezinformare a Rusiei pentru influențarea alegătorilor maghiari, inclusiv prin deepfake-uri și știri false.

„Există o campanie de dezinformare detectabilă în mod constant pentru a influența alegerile din Ungaria, la fel cum a fost în timpul alegerilor din Republica Moldova și România”, a explicat Ferenc Fresz, fost șef al Serviciului de Apărare Cibernetică al Ungariei.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, și alți oficiali pro-guvernamentali au calificat acuzațiile de interferență rusească drept „știri false”.

Viktor Orbán a încercat să îl prezinte pe principalul său rival ca fiind „marioneta” Uniunii Europene și a Ucrainei: „Trebuie să alegem cine va forma guvernul, eu sau (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski”.

Câteva ore mai târziu, la un marș al opoziției, un steag ucrainean a fost scos la vedere, iar fotografiile au fost preluate rapid de politicienii pro-guvernamentali.

Persoanele care țineau steagul au fost identificate ulterior ca aparținând aripii de tineret a partidului lui Orbán. „Am spus că vor exista operațiuni sub steag fals, dar nu asta aveam în minte”, a glumit Magyar la un eveniment de campanie.

În trecut, creatorii de conținut are susțineau Fidesz au folosit imagini manipulate cu steaguri ucrainene pentru a-l viza pe Magyar, în vederea influenței de opinie.

Mai mult, panouri publicitare plătite cu bani publici, care îl înfățișează pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o lumină negativă, au apărut și ele pe tot teritoriul Ungariei.

Politologul Eszter Kovats, de la Universitatea din Viena, spune că deși unele elemente ale campaniei sunt „suprarealiste”, acestea se bazează pe frica publicului că Ungaria ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina.

„Fidesz face apel la cea mai profundă nevoie a oamenilor de siguranță existențială. Mesajul lor este: atunci când lumea se destramă, ai încredere în ceea ce ai, chiar dacă există probleme, schimbarea este riscantă.”, a spus Kovats.

„Dezinformarea sugerează că Forțele Armate sârbe și personalul acestora acționează în numele unei alte părți sau al unei terțe părți, găsind explozibili ucraineni și dând vina pe Ucraina. Acest lucru nu este adevărat”, a declarat Jovanić.

Directorul Agenției Militare de Securitate din Serbia a subliniat că originea explozibililor nu înseamnă că producătorul este, de asemenea, responsabil pentru executarea sau comandarea atacului.

El a adăugat că marcajele de pe explozibili indică faptul că aceștia au fost „fabricați în SUA”.

„S-ar putea ca cineva să întrebe: asta înseamnă că SUA se află în spatele unui astfel de eveniment în acest moment?”, a spus Jovanić retoric.

Reamintim că în apropierea localității Kanjiza, situată la sud de granița sârbo-ungară, armata Serbiei a descoperit un dispozitiv exploziv cu o greutate de aproximativ patru kilograme. În urma aflării veștii, autoritățile maghiare au întețit, luni, protecția militară a gazoductului TurkStream, pe partea maghiară.

Conducta TurkStream transportă gazul rusesc prin Marea Neagră către Turcia, de unde este transportat prin Balcani către Ungaria și Europa Centrală, potrivit Kyiv Independent.

Maghiarii susțin că Ucraina ar fi vinovată

Oficialii maghiari acuză că atacul ar fi fost pus la cale de Ucraina, atât premierul maghiar Viktor Orbán, cât și ministrul maghiar al Externelor, Péter Szijjártó, afirmând că tentativa de sabotaj „se potrivește tiparului” atacurilor precedente asupra infrastructurii energetice din Rusia.

„Ucraina lucrează de ani întregi să deconecteze Europa de infrastructura energetică a Rusiei. Ei au aruncat în aer Nord-Stream și au închis conducta de gaze care suplimentează Ungaria, iar în acest an, prin închiderea conductei prieteniei, au cauzat supus Ungaria unui blocaj petrolier”, a acuzat premierul Viktor Orbán, într-un videoclip publicat pe X, duminică.

Reamintim că, din luna ianuarie, tranzitul de țiței rusesc prin conducta Drujba a fost oprit, după ce conducta a fost avariată în urma unor atacuri rusești.

Oficialii de la Kiev au respins acuzațiile

Legat de tentativa de sabotaj a conductei TurkStream, autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile din partea Ungariei, afirmând, în schimb, că tentativa ar putea reprezenta o operațiune rusă sub pavilion fals.

Cu toate acestea, autoritățile de la Kiev au respins acuzațiile din partea Ungariei, afirmând, în schimb, că tentativa de sabotaj ar putea reprezenta o operațiune rusă sub pavilion fals.

„Respingem categoric încercările de a asocia în mod fals Ucraina cu incidentul legat de explozivii descoperiți în apropierea conductei TurkStream din Serbia. Ucraina nu are nicio legătură cu acest incident. Cel mai probabil, este vorba de o operațiune sub pavilion fals a Rusiei, care face parte din intervenția masivă a Moscovei în alegerile din Ungaria”, a precizat, duminică, într-un mesaj pe X, Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina.

We categorically reject attempts to falsely link Ukraine to the incident with explosives found near the Turkstream pipeline in Serbia. Ukraine has nothing to do with this. Most probably, a Russian false-flag operation as part of Moscow’s heavy interference in Hungarian elections.

— Heorhii Tykhyi (@SpoxUkraineMFA) April 5, 2026

Acuzațiile guvernului de la Budapesta îndreptate spre Kiev, vin în contextul în care campania electorală pentru alegerile parlamentare din Ungaria se află pe ultima sută de metri, iar opoziția față de Ucraina este strategia principală de campanie a premierului Viktor Orbán, care reprezintă partidul Fidesz.

 

Administrația Prezidențială a anunțat că pe agenda lui Nicușor Dan, de la ora 14:00, este programată o întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili.

OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.

Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.

Poziția industriei

Conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.

„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.

Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, respectiv peste 4.200 de companii mari – printre care și OMV Petrom, și mici, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați.

Știre în curs de actualizare.

Industria roboticii încearcă să dezvolte roboți capabili să îndeplinească sarcini variate în mediul real. Pentru ca aceste sisteme să funcționeze în siguranță, dezvoltatorii au nevoie de cantități uriașe de date despre modul în care oamenii se mișcă și interacționează cu obiectele, scrie CNN.

În acest scop, companii precum startup-ul american Micro1 recrutează mii de persoane care filmează activități cotidiene precum gătitul, curățenia, grădinăritul sau îngrijirea animalelor. Participanții primesc o cameră montată pe cap sau pe ochelari, un smartphone și o listă de sarcini. Ei trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână.

O industrie globală de colectare a datelor

Micro1, cu sediul în Palo Alto, lucrează cu aproximativ 4.000 de colaboratori din 71 de țări. Aceștia trimit companiei peste 160.000 de ore de filmări în fiecare lună. Potrivit reprezentanților firmei, această cantitate este încă insuficientă pentru dezvoltarea roboților capabili să funcționeze autonom. Experții estimează că pentru antrenarea sistemelor robotice vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări.

the micro1 robotics lab:

real world data for intelligent models that co-exist in the physical world.

we’re in-the-wild across 75 countries in 6,000+ unique environments collecting data. diverse movements, objects, and settings.

the future of AI is as human as you can imagine.… pic.twitter.com/KFp97OKm8g

— Ali Ansari (@aliansarinik) March 18, 2026

Companiile care colectează și etichetează date pentru inteligență artificială văd în acest sector o oportunitate majoră de afaceri. Firmele de cercetare estimează că piața globală de colectare și adnotare a datelor pentru AI ar putea depăși 10 miliarde de dolari până în 2030. Creșterea ar urma să fie de aproximativ 30% anual, impulsionată în special de investițiile din Asia și de dezvoltarea roboților umanoizi.

De ce sunt necesare filmările din viața reală

În trecut, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Simulările sunt însă mai puțin eficiente atunci când roboții trebuie să interacționeze cu obiecte reale, precum pahare, haine sau instrumente de bucătărie. Filmările din perspectiva persoanei care execută activitatea, numite „date egocentrice”, oferă informații mai precise despre mișcare, distanțe și manipularea obiectelor.

Progresele recente în inteligența artificială au permis roboților să interpreteze imagini și să transforme informațiile vizuale în acțiuni fizice. Cu toate acestea, experții spun că roboții general-purpose, capabili să funcționeze în mediile domestice, rămân o provocare majoră. Casele sunt mult mai imprevizibile decât fabricile, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații schimbătoare și interacțiuni cu oamenii.

Provocări de siguranță și fiabilitate

În prezent, roboții umanoizi sunt folosiți în principal în medii controlate, precum fabrici sau centre logistice. În aceste condiții, ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%. În mediile domestice, însă, succesul unor sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, rămâne în jur de 70–80%. Experții avertizează că roboții trebuie să devină mult mai fiabili înainte de a putea fi folosiți în case, mai ales în situații care implică siguranța oamenilor.

Agenția de informații din Coreea de Sud: Phenianul ar putea încerca să se distanțeze de Iran

Coreea de Nord ar putea încerca să se distanțeze de Iran, o țară cu care a avut în mod tradițional relații de prietenie, a declarat agenția de informații a Coreei de Sud, potrivit unui parlamentar citat de CNN.

Există indicii că Phenianul încearcă să mențină o anumită distanță. De exemplu, nu a trimis un mesaj de condoleanțe când fostul lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile americano-israeliene și nu l-a felicitat pe Mojtaba Khamenei când acesta a fost numit noul lider, a spus parlamentarul din Coreea de Sud, citând Serviciul Național de Informații.

Universitate lovită în Iran, pe fondul intensificării atacurilor americane și israeliene

Teheranul a trecut printr-o altă noapte de bombardamente intense. Universitatea Tehnică Sharif a fost țința atacurilor, iar clădirile din jurul campusului au suferit pagube fără precedent.

Este a patra universitate importantă lovită în ultimele câteva săptămâni, ceea ce demonstrează amploarea extinsă a atacurilor israeliene și americane, scrie Al Jazeera.

Armata israeliană interceptează rachete iraniene îndreptate spre sudul țării

Presa israeliană relatează că atacul a declanșat alarme în toată zona de sud a Israelului, inclusiv în Beersheba cu câteva momente în urmă, și s-a încheiat cu o interceptare reușită.

Nu s-au înregistrat victime, a informat Channel 12, potrivit Al Jazeera.

Atac iranian asupra orașului Haifa: clădire distrusă și victime confirmate

Israel a fost lovit de un nou atac cu rachete lansate din Iran, care a vizat orașul Haifa. Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar o clădire rezidențială a fost distrusă, relatează Sky News.

Serviciile de intervenție Magen David Adom și Pompieri și Salvare au anunțat că două rachete au lovit ținte din oraș. Echipele de salvare au intervenit rapid la locul atacului și au reușit să scoată de sub dărâmături corpurile persoanelor.

Israelul afirmă că „valul de atacuri” asupra Teheranului s-a încheiat

Armata israeliană afirmă că forțele sale au „încheiat un val de atacuri” asupra infrastructurii guvernamentale iraniene din Teheran cu puțin timp în urmă.

Cel puțin patru persoane au fost ucise în estul Teheranului și alte 13 în județul Baharestan, din provincia Teheran, potrivit rapoartelor, scrie Al Jazeera.

Rachete observate pe cerul Ierusalimului

Imaginile video filmate de un producător CNN la Ierusalim luni dimineață au arătat rachete traversând cerul.

Armata Israelului a avertizat că au fost lansate rachete din Iran către Israel și că sistemele de apărare acționau pentru a intercepta amenințarea, scrie CNN.

Axios: SUA, Iranul și mediatorii fac eforturi pentru un armistițiu de 45 de zile

Axios relatează că SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unui potențial armistițiu de 45 de zile.

Potrivit a patru surse americane, israeliene și regionale care au cunoștință despre discuții citate de Axios, „negocierile au loc prin intermediul mediatorilor pakistanezi, egipteni și turci, precum și prin mesaje text trimise între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi”.

Sursele au descris șansele de a ajunge la un acord parțial în următoarele 48 de ore ca fiind „slabe”.

Kuweitul afirmă că răspunde amenințărilor cu rachete

Sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului se confruntă cu „atacuri ostile cu rachete și drone”, anunță armata.

„Statul Major General al Armatei precizează că, dacă se aud sunete de explozie, acestea sunt rezultatul interceptării atacurilor ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a declarat Armata Kuweitului într-o postare pe platforma X.

Atacurile SUA-Israel au lovit cel puțin 12 orașe din Iran în ultimele ore

Au avut loc multe atacuri în Teheran peste noapte.

12 orașe au fost țintite în ultimele câteva ore, inclusiv Bandar Abbas, Ahvaz, unde a fost lovit aeroportul, precum și orașul Mahshahr, Bandar-e Lengeh, Shiraz, Isfahan, Karaj, Qom, unde au fost ucise cinci persoane, și orașul Kong, unde șase persoane au fost ucise și 17 rănite, scrie Al Jazeera.

Avertismentul Iranului: Rutele maritime dincolo de Strâmtoarea Ormuz, în pericol dacă SUA și Israelul își intensifică atacurile

Un consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului a lansat un avertisment privind rutele energetice globale, sugerând că principalele rute maritime dincolo de Strâmtoarea Ormuz ar putea fi vizate dacă SUA și Israelul își intensifică și mai mult acțiunile, scrie Al Jazeera.

Ali Akbar Velayati, consilier al lui Mojtaba Khamenei, a declarat că o singură greșeală din partea oricăreia dintre cele două țări ar putea perturba grav fluxurile energetice globale și comerțul internațional.

Comentariile sale vin după ce Trump a amenințat că va „dezlănțui iadul” asupra Iranului dacă acesta nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți.

Iranul promite să se apere și amenință cu lovituri de represalii

Oficialii iranieni își mențin poziția conform căreia războiul SUA-Israel împotriva Iranului este ilegal, deoarece se bazează pe o serie de minciuni.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că este o minciună faptul că Iranul urmărește să obțină arme nucleare, că Iranul reprezintă o amenințare imediată pentru Statele Unite și că acest război are scopul de a elibera iranienii de un regim despotic.

Baghaei afirmă că iranienii nu se lasă intimidați de amenințările SUA și a subliniat că au tot ce le trebuie pentru a se apăra.

Atacurile israeliene asupra Beirutului: opt morți și 55 de răniți

Numărul victimelor atacurilor israeliene asupra cartierelor Jnah și Ain Saadeh din Beirut a crescut la opt, iar 55 de persoane au fost rănite, relatează Al Jazeera.

Atacul asupra cartierului Jnah a ucis cinci persoane, printre care o fată de 15 ani, și a rănit alte 52, inclusiv opt copii.

Atacul asupra dealurilor Ain Saadeh din districtul Matn a ucis trei persoane, printre care două femei, și a rănit alte trei – toate femei.

Donald Trump anunță posibilitatea unui acord cu Iranul: ”Dacă nu, arunc totul în aer și le iau petrolul”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că există „șanse mari” pentru un acord cu Iranul până luni, însă a avertizat că în lipsa unui rezultat rapid, este pregătit să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice.

Întrebat despre un posibil acord cu autoritățile de la Teheran, președintele Trump a spus duminică: „Cred că există o șansă bună mâine, ei negociază acum”, în cadrul unui interviu acordat Fox News.

Președintele a avertizat și asupra unei tergiversări a negocierilor: „Dacă nu ajung la un acord repede, iau în calcul să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”.

Șeful parlamentului iranian îi răspunde lui Trump: Întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a reacționat dur la amenințările lui Donald Trump. Acesta a avertizat cu privire la consecințele acțiunilor Statelor Unite, subliniind că „nu va obține nimic prin crime de război”.

„Mișcările voastre nechibzuite duc Statele Unite într-un IAD pentru fiecare familie în parte, iar întreaga noastră regiune va arde pentru că insistați să urmați ordinele lui Netanyahu. Nu vă înșelați, nu veți câștiga nimic prin crime de război. Singura soluție reală este respectarea drepturilor poporului iranian și încetarea acestui joc periculos”, se arată în mesajul publicat pe X

Rusia și-a schimbat tactica de atac și epuizează sistemul de apărare aeriană din Ucraina, anunță The Times. Acum, atacurile durează până la 24 de ore și pot implica până la 1.000 de drone. De asemenea, atacurile nu mai au loc doar noaptea, ci și ziua.

Oficialii militari ucraineni susțin că scopul nu este doar distrugerea țintelor, ci și epuizarea sistemului de apărare aeriană.

Dronele false sunt utilizate frecvent în atacuri. Țintele false suprasolicită sistemul de apărare aeriană și îl obligă pe ucraineni să cheltuiască resurse. Totodată, atacurile în valuri cu drone oferă oportunități pentru utilizarea unor rachete distrugătoare.

Ucrainenii cred că schimbarea tacticii are legătură cu războiul din Iran. SUA și aliații săi redistribuie sistemele de apărare aeriană, iar Ucraina riscă să se confrunte cu o criză de muniție.

În mesajul său, Mihai Fifor enumeră mai mulți politicieni USR despre care susține că au fost implicați în controverse publice sau probleme de integritate, printre care Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu, Clotilde Armand, dar și foști miniștri ai Sănătății precum Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

El afirmă că aceste cazuri ar demonstra existența unui tipar politic în interiorul partidului, caracterizat — în opinia sa — de acuzații lansate împotriva adversarilor, urmate de controverse proprii.

Ținta principală: ministrul Apărării

Cea mai dură parte a declarației îl vizează pe ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță, despre care deputatul PSD susține că ar fi implicat într-o situație ce ar putea duce la demisie sau demitere dacă acuzațiile prezentate public se confirmă.

Potrivit lui Fifor, o anchetă jurnalistică difuzată la Antena 3 CNN ar ridica suspiciuni privind:

• declarații publice contradictorii,
• posibile incompatibilități,
• venituri nedeclarate,
• implicarea într-un dosar penal sensibil.

Social-democratul afirmă că aceste elemente ar pune sub semnul întrebării credibilitatea unui ministru aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului.

„Problemă de securitate instituțională”

În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român.

În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român.

Deputatul PSD afirmă că, într-un „stat serios”, astfel de acuzații ar trebui clarificate rapid, inclusiv prin demisie sau demitere, dacă se confirmă.

„În interiorul Armatei Române, onoarea nu este un slogan – este o condiție de bază. Cum poate cere un ministru al Apărării respectarea regulilor, când el însuși le ocolește? Cum poate cere loialitate și disciplină, când propriul său parcurs este marcat de ambiguități și neadevăruri? Cum poate reprezenta România în fața aliaților, când credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării? Aici nu mai este doar o problemă de imagine. Este o problemă de securitate instituțională. Și, inevitabil, apare întrebarea: dacă aceste lucruri sunt reale – și documentele indică asta – cât timp mai poate rămâne în funcție? Pentru că într-un stat serios, astfel de situații nu se gestionează cu explicații. Se gestionează cu demisii sau demiteri. (…) În cazul lui Miruță, această ipocrizie nu mai este doar ridicolă. Este profund periculoasă. Întrebarea e: USR-iștilor… mai aveți? Sau acesta este, în realitate, standardul vostru moral și etic pentru conducerea României?”, încheie Fifor.

În perioada de Florii, echipele de intervenție din România au avut o activitate intensă, cu mii de misiuni desfășurate în doar trei zile. Pompierii militari au acționat la nivel național pentru gestionarea a aproximativ 4.600 de situații de urgență.

Pe parcursul zilelor de vineri, sâmbătă și duminică, echipajele SMURD au desfășurat 3.888 de intervenții. Dintre acestea, 3.872 au fost pentru acordarea primului ajutor, iar 16 au vizat descarcerarea victimelor implicate în accidente rutiere. În urma acestor misiuni, aproape 3.900 de persoane au primit asistență medicală.

În paralel, pompierii au intervenit pentru stingerea a 181 de incendii produse în diferite zone ale țării, acțiunile lor contribuind la limitarea extinderii flăcărilor și la prevenirea altor situații de risc.

Totodată, autoritățile au gestionat 531 de misiuni pentru protejarea comunităților.

Acestea au inclus salvarea persoanelor și animalelor din medii ostile vieții, gestionarea unor incidente din domeniul CBRN, dar și alte situații care puteau pune în pericol viața sau bunurile cetățenilor.

Datorită intervențiilor rapide ale echipajelor operative, 12 persoane aflate în situații critice au fost salvate în această perioadă.

În ceea ce privește informarea populației, în ultimele trei zile au fost transmise 13 mesaje prin sistemul RO-ALERT. Cele mai multe au semnalat prezența unor animale periculoase în localități din județele Argeș, Buzău, Covasna, Neamț și Vâlcea.

Autoritățile anunță că adoptarea unui comportament preventiv poate contribui la salvarea de vieți și la protejarea bunurilor, iar pentru informații utile recomandă consultarea platformelor oficiale dedicate situațiilor de urgență.

Iranul a executat deja alte trei persoane implicate în incident, printre care Amirhossein Hatami la începutul săptămânii trecute, precum și Mohammadamin Biglari și Shahin Vahedparast duminică.
Un alt bărbat implicat în același caz ar urma să fie executat în zilele următoare, potrivit organizației pentru drepturile omului, Amnesty International, titrează Reuters.

Protestele antiguvernamentale la nivel național din ianuarie au fost reprimate în cadrul celei mai ample acțiuni de represiune din istoria Republicii Islamice.

Autoritățile au declarat că acuzații au încercat să pună mâna pe arme și echipament militar în timpul protestelor, descriindu-i drept „revoluționari” care acționau împotriva securității naționale.

Amnesty International a declarat că mai mulți acuzați riscă execuția pentru tulburările respective, adăugând într-un raport recent că deținuții din astfel de cazuri au fost supuși torturii și „proceselor extrem de inechitabile”.

Armata ucraineană a lansat un atac masiv asupra orașului port Novorosisk. Atacul a avut loc în noaptea de duminică spre luni.

În urma atacului au izbucnit incendii în port. Observatorii spun că probabil au fost deteriorate echipamentele de încărcare a petrolului și au fost perturbate transporturile.

Novorossiisk este principalul centru de export de petrol al Rusiei la Marea Neagră.

Autoritatea Vamală Română a demarat, luni, o acțiune operativă de amploare asupra transporturilor de produse alimentare perisabile provenite din import, pe fondul unor analize de risc realizate de specialiști vamali, care indică o serie de nereguli semnificative în acest domeniu.

Concret, aceste verificări vizează „potențiale diferențe între cantitățile declarate și cele transportate efectiv”, precum și „subevaluarea mărfurilor și declararea incorectă a acestora”. De asemenea, sunt investigate „posibila disimulare a originii produselor” și „introducerea pe piața românească de produse neconforme din punct de vedere al siguranței alimentare”.

Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul acestei acțiuni, transporturile sunt oprite și supuse unor verificări complexe, inclusiv control fizic, prelevare de probe și verificări documentare, în vederea stabilirii conformității, atât din punct de vedere vamal și fiscal, cât și din punct de vedere al siguranței produselor.

„Având în vedere caracterul perisabil al produselor, transporturile verificate sunt direcționate către locațiile declarate sub sigiliu vamal și monitorizare, iar punerea în liberă circulație va fi permisă doar după confirmarea îndeplinirii tuturor condițiilor legale, inclusiv a celor privind siguranța alimentară”, se precizează în comunicatul emis.

Aceste acțiuni de control sunt desfășurate în sistem coordonat, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și implică echipe mobile ale Autorității Vamale Române, dispuse operativ pe principalele fluxuri de transport ale mărfurilor provenite din import, în zone precum Giurgiu, Negru Vodă, Calafat, Ilfov, precum și pe rutele interne către destinațiile declarate.

Acțiunea face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a fraudei vamale și fiscale, precum și de protejare a consumatorilor și a intereselor financiare ale statului.

După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews.

În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară.

Ce este energia de fuziune

Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată.

Proxima Fusion și tehnologia stellarator

Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei.

Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania.

Germania investește miliarde în fuziunea nucleară

Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale.

Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.

Cel puțin trei persoane, inclusiv un copil, au fost ucise într-un atac rusesc asupra  orașului Odesa, în sudul Ucrainei, a anunțat luni șeful administrației militare a orașului, Serhiy Lysak, potrivit Le Figaro. „În urma atacului inamic efectuat aseară, regretăm din păcate să raportăm trei decese, inclusiv un copil”, a scris Lysak pe Telegram.

El a adăugat că atacul, care a lovit clădiri rezidențiale, a rănit și zece persoane, dintre care două sunt grav. Odesa, un oraș portuar important cu un milion de locuitori la Marea Neagră, prin care trec majoritatea exporturilor ucrainene, este în mod regulat vizat de Moscova.

De partea rusă, guvernatorul regiunii Krasnodar (sudul Ucrainei), Veniamin Kondratiev, a raportat „atacuri masive cu drone” din partea Ucrainei, care au rănit cel puțin opt persoane și au avariat clădiri de apartamente și case începând de duminică dimineață. Potrivit Ministerului Apărării rus, așa cum a relatat agenția de știri TASS, apărarea aeriană a doborât 50 de drone ucrainene deasupra Rusiei în noaptea de duminică spre luni.

Carabinierii din Napoli l-au arestat pe Roberto Mazzarella în noaptea de vineri spre sâmbătă, în localitatea Vietri sul Mare, unde se ascundea într-un resort de lux. Potrivit autorităților italiene, citate de Il Post, liderul clanului camorrist își închiriase o vilă sub un nume fals pentru a petrece sărbătorile de Paște alături de soție și cei doi copii. Mazzarella figura pe lista celor mai periculoși patru fugari din Italia, întocmită de Ministerul de Interne.

Fugar din ianuarie 2025, acuzat de omor

Roberto Mazzarella, în vârstă de 48 de ani, era căutat de autorități din 28 ianuarie 2025. El reușise să scape de arestarea ordonată de Tribunalul din Napoli, care îl acuza de omor agravat prin metodă mafiotă. Pe numele său fusese emis și un mandat european de arestare. Procurorii îl acuză că a fost instigatorul uciderii lui Antonio Maione. Victima era fratele lui Ivan Maione, cel care îl ucisese în trecut pe Salvatore Mazzarella, tatăl lui Roberto. Crima ar fi fost legată de o veche rivalitate dintre clanul Mazzarella și clanul Rinaldi, conflict care datează de mai multe decenii.

Potrivit anchetatorilor, Mazzarella nu ar fi fost doar instigatorul crimei. Procurorii susțin că el ar fi participat direct la ambuscada din 15 decembrie 2000, conducând scuterul de pe care a tras autorul atacului. Un alt suspect, Clemente Amodio, este în prezent investigat ca posibil executant al crimei.

Bani, ceasuri de lux și documente false găsite în vilă

În vila în care se ascundea, carabinierii au descoperit mai multe bunuri care ar putea fi relevante pentru anchetă. Autoritățile au găsit trei ceasuri de lux, aproximativ 20.000 de euro în numerar și documente false. De asemenea, au fost ridicate telefoane mobile și notițe care par să conțină evidențe financiare ale unor activități economice suspecte. Anchetatorii au anunțat că documentele vor fi analizate pentru a identifica eventuale legături cu activități ale clanului camorrist.

Ce nu e bine să faci în Săptămâna Mare 2026. În ce zile nu se spală rufe și ce semnifică fiecare zi până la Paște

Paștele ortodox 2026 se apropie, iar credincioșii intră de luni, 6 aprilie, în Săptămâna Mare, perioada care precede una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Anul acesta, Paștele ortodox va fi celebrat duminică, 12 aprilie, iar Vinerea Mare cade pe 10 aprilie. Pentru mulți români, aceste zile sunt dedicate rugăciunii, postului, liniștii sufletești și pregătirii pentru Învierea Domnului.

Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Sfintelor Pătimiri, este perioada de la Florii până în Sâmbăta Mare inclusiv și are ca element central Deniile, slujbe de seară care marchează, pas cu pas, ultimele zile din viața pământească a lui Iisus Hristos. În tradiția ortodoxă, fiecare zi are o încărcătură spirituală aparte și cheamă la mai multă atenție față de viața lăuntrică.

În ce zile nu se spală rufe în Săptămâna Mare

În multe zone din țară, tradiția populară spune că rufele se spală doar luni și marți din Săptămâna Mare. Lunea este considerată ziua curățeniei generale, când gospodinele aerisesc casa, spală geamurile și pun totul în ordine, în timp ce marțea este văzută ca ultima zi potrivită pentru treburi gospodărești mai grele.

De miercuri și până la Paște, potrivit obiceiului păstrat din bătrâni, nu este bine să se spele rufe. În mentalul popular, miercurea este asociată cu ziua trădării lui Iuda, iar joia, vinerea și sâmbăta sunt zile de reculegere, respect și pregătire sufletească. De aceea, în multe familii se evită spălatul, certurile, petrecerile sau activitățile considerate nepotrivite pentru solemnitatea acestor zile.

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Lunea Mare deschide Săptămâna Patimilor și, în tradiția liturgică, este ziua în care se face pomenirea lui Iosif cel preafrumos și a smochinului neroditor, simbol al vieții fără rod duhovnicesc. Este și motivul pentru care această zi este privită ca un moment de început, de curățire și de îndreptare.

Marțea Mare este legată de pilda celor zece fecioare, un îndemn la veghe și pregătire sufletească. Mesajul acestei zile este limpede: credinciosul trebuie să fie pregătit în orice clipă, cu mintea trează și cu sufletul curat.

Miercurea Mare. În tradiția populară, această zi este adesea legată și de momentul vânzării lui Iisus de către Iuda, motiv pentru care este privită cu și mai multă sobrietate.

Joia Mare are o semnificație aparte și este una dintre cele mai importante zile din această săptămână. Potrivit tradiției ortodoxe, sunt pomenite patru momente esențiale: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și începutul Pătimirilor prin vânzarea Domnului. În multe case din România, în această zi se vopsesc ouăle roșii și se fac ultimele pregătiri importante pentru masa de Paște.

Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, este ziua răstignirii lui Iisus Hristos și una dintre cele mai triste, dar și cele mai profunde zile din calendarul ortodox. În biserici se citesc cele 12 Evanghelii, are loc scoaterea Epitafului, iar mulți credincioși țin post aspru sau chiar post negru. În tradiția populară, spălatul, gătitul de plăcere și orice activitate zgomotoasă sunt evitate în această zi.

Sâmbăta Mare este ziua îngropării Domnului și a așteptării Învierii. În plan spiritual, este o zi a tăcerii și a nădejdii, iar în plan gospodăresc este momentul ultimelor pregătiri pentru noaptea de Înviere. În multe familii se pregătesc pasca, cozonacul și celelalte bucate tradiționale, însă atmosfera rămâne una de reculegere.

Ce nu e bine să faci în Săptămâna Mare

Dincolo de obiceiul legat de spălatul rufelor, bătrânii spun că în Săptămâna Mare nu este bine să porți ceartă, să vorbești urât, să faci excese sau să neglijezi rugăciunea. Accentul cade pe curățenia casei, dar mai ales pe curățenia sufletului. Pentru credincioși, aceste zile nu înseamnă doar pregătiri pentru masa de Paște, ci și un drum interior către Înviere, marcat de post, liniște și participare la slujbele speciale din biserici.

„Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Acesta spune că, în iarna aceasta, a cumpărat îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută. Potrivit lui, după escaladarea tensiunilor din Iran, prețurile au continuat să crească.

Blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, a afectat puternic piața globală. Aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare ajung pe piața mondială prin acest punct strategic. ONU și-a exprimat deja îngrijorarea, în special în privința impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare.

În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot, produse din gaze, a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă. Pentru fermieri, aceasta este o nouă lovitură, după scumpirile generate deja de războiul din Ucraina.

Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, arată Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe. „Nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani”, a spus acesta. În Franța, aproximativ 300.000 de hectare de teren folosite anterior pentru cultivarea cerealelor au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, a adăugat Vernet.

Se cere intervenția Comisiei

Pe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus deja taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia, unul dintre marii producători mondiali, și intenționează să oprească importurile până în 2022, într-o încercare de a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei.

Franța și organizațiile fermierilor cer acum suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte. Totuși, Comisia a exclus deocamdată această variantă.

Susținătorii taxei spun că aceasta vizează importurile cu emisii mari de carbon și urmărește să protejeze industria europeană, supusă unor reguli stricte de mediu. În opinia lor, dezvoltarea producției interne este esențială pentru ca Europa să evite pe viitor o criză similară.

Războiul cu Iranul a arătat clar că „menținerea unei producții interne puternice de îngrășăminte este de importanță strategică pentru Europa”, a transmis Fertilizers Europe, organizație reprezentativă a industriei.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că executivul comunitar monitorizează constant evoluția prețurilor și că a luat deja mai multe măsuri pentru a sprijini fermierii în privința accesibilității îngrășămintelor. Printre acestea se numără suspendarea taxelor la import pentru toate produsele, cu excepția celor din Rusia și Belarus, precum și ajustarea mecanismului de taxare la frontieră pentru a-i reduce impactul.

Comisia promite un plan de acțiune în luna mai, care va viza „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață” și va urmări creșterea producției interne, inclusiv prin alternative cu emisii reduse de carbon.

Până atunci însă, sectorul rămâne sub presiune. Potrivit lui Luc Vernet, unele proiecte „verzi” din domeniu au fost deja abandonate din cauza costurilor prea mari, iar altele se află abia în faze incipiente.

La nivel global, cererea în creştere pentru produse din peşte şi fructe de mare a pus o presiune tot mai mare asupra stocurilor de peşte sălbatic, iar dezvoltarea acvaculturii – creşterea peştilor în medii controlate – a redus această presiune. În prezent, producţia din acvacultură a depăşit capturile de peşte din mediul natural.

Potrivit analizei, citate de ZF, populaţia lumii s-a dublat în ultimii 50 de ani, consumul mediu pe cap de locuitor s-a dublat, iar producţia mondială de peşte şi fructe de mare a crescut de patru ori faţă de acum o jumătate de secol.

În anii 1960, acvacultura era o activitate de nişă, cu o producţie de numai câteva milioane de tone anual. Ritmul de creştere s-a accelerat la sfârşitul anilor 1980, astfel că în 1990 producţia ajunsese la 17 milioane de tone. În prezent, la nivel mondial se produc peste 100 de milioane de tone de peşte prin acvacultură.

În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, producţia mondială de peşte capturat din mări şi oceane a fost de 88 de milioane de tone, cea mai mare parte provenind din Asia de Est şi regiunea Pacificului, cu 36 de milioane de tone. În acelaşi timp, producţia din acvacultură a urcat la 127 de milioane de tone, de la doar 2 milioane de tone în anii 1960. Capturile de peşte sălbatic nu au mai crescut de la începutul anilor 1990.

Situația din România

În România, însă, evoluţia este inversă. În anii 1960, producţia de peşte din acvacultură era de 13.700 de tone, iar în 2023 a coborât la 11.200 de tone. În perioada comunistă şi chiar la începutul anilor 1990, România depăşea 50.000 de tone de peşte din acvacultură, însă în ultimele trei decenii sectorul a intrat pe un trend descendent. Producţia a scăzut până la 8.000 de tone în 2014, a revenit temporar la circa 13.000 de tone în 2015-2016, iar ulterior a coborât din nou la 11.200 de tone.

Şi pescuitul a urmat o traiectorie similară. Dacă în 1960 România avea o producţie de aproximativ 24.300 de tone, în 2023 aceasta a ajuns la doar 6.613 tone. La finalul anilor 1990, capturile depăşeau 200.000 de tone, în principal din Marea Neagră, însă o parte din flotă a fost vândută sau scoasă din uz, au fost introduse noi reguli, legislaţia s-a modificat, iar activitatea a devenit tot mai puţin atractivă.

Pe fondul acestui declin, România importă în prezent peste 100.000 de tone de peşte şi produse din peşte, de zece ori mai mult decât exportă, iar producţia internă acoperă doar 13% din consum.

Datele INS arată că, în ultimii ani, consumul total de peşte al românilor s-a menţinut relativ constant, la 6,4 – 6,5 kilograme pe cap de locuitor pe an, echivalentul a aproximativ 122.000 de tone anual.

După orez, unde gradul de autoaprovizionare este de 8%, peştele şi produsele din peşte reprezintă categoria agroalimentară de bază cu al doilea cel mai redus grad de acoperire din producţia locală. Importurile de peşte şi preparate din peşte se apropie de 500 de milioane de euro.

În acest context, autorităţile încearcă relansarea sectorului. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat planuri de dezvoltare a acvaculturii româneşti şi a semnat un memorandum de înţelegere care vizează exportul mai multor produse agroalimentare în China, inclusiv din acest sector.

Burkert a declarat că, în loc să lase companiile petroliere să dicteze evoluția prețurilor, politicienii ar trebui să folosească Deutsche Bahn, companie aflată în proprietatea statului, ca instrument de sprijin pentru consumatori. El propune o reducere temporară de 30% pentru Deutschlandticket și scăderi de până la 50% pentru biletele de tren pe distanțe lungi.

În prezent, Deutschlandticket costă 63 de euro pe lună. O reducere de 30% ar însemna o economie de aproape 20 de euro lunar pentru cei aproximativ 14 milioane de posesori ai abonamentului. Biletul este finanțat de guvernul federal, de landuri și din veniturile obținute din vânzarea acestuia.

O astfel de decizie ar putea reaprinde însă disputa privind finanțarea programului. În ultimii ani, nici autoritățile federale, nici cele regionale nu s-au arătat dispuse să majoreze fondurile alocate, iar prețul abonamentului a crescut treptat cu 14 euro de la lansarea sa, în mai 2023. În acest moment, guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro anual la susținerea Deutschlandticket.

Și în cazul călătoriilor pe distanțe lungi, impactul unei reduceri ar varia în funcție de rută și de momentul rezervării, deoarece prețurile biletelor diferă considerabil. Totuși, tarifele mai mici ar putea stimula semnificativ cererea pentru transportul feroviar.

Rămâne însă neclar cine ar urma să suporte costurile unei astfel de reduceri. Deutsche Bahn este puțin probabil să susțină ideea, în condițiile în care grupul a raportat pierderi de aproximativ 2,3 miliarde de euro în 2025, cu circa o jumătate de miliard mai mult decât în anul precedent. Deși divizia de transport pe distanțe lungi a înregistrat un profit operațional de 45 de milioane de euro înainte de dobânzi și taxe, rezultatul a fost sub așteptări. Directorul general Evelyn Palla a anunțat deja un program de restructurare pentru această divizie.

Artemis II ajunge astăzi în spatele Lunii. Prima misiune umană către vecinul cosmic după 1972 intră în momentul decisiv

Potrivit NASA, survolul părții îndepărtate a Lunii este programat să înceapă luni seară, la 21:45, ora României, și să se încheie marți, la 04:40, timp în care astronauții vor avea ferestrele capsulei orientate spre Lună pentru un survol științific de aproximativ șapte ore. În acest interval, Orion va trece la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii și va atinge o distanță maximă de 406.770 de kilometri față de Pământ, depășind recordul stabilit de Apollo 13 pentru cea mai mare depărtare la care au ajuns vreodată oameni de planeta noastră.

Miza științifică a momentului este uriașă. Echipa NASA spune că, din cauza geometriei dintre Soare, Lună și capsula Orion, doar aproximativ 20% din partea nevăzută a Lunii va fi iluminată în timpul survolului. Chiar și așa, porțiunile vizibile ar putea oferi primele observații directe făcute de ochiul uman asupra unor regiuni de pe fața îndepărtată, inclusiv întregul bazin Orientale, dar și craterele Pierazzo și Ohm.

Partea nevăzută a Lunii este foarte diferită de cea orientată spre Pământ: are o crustă mai groasă, este mult mai puternic craterizată și nu prezintă aceleași întinderi întunecate de lavă solidificată, atât de vizibile pe fața apropiată. Tocmai aceste contraste îi interesează pe geologi, pentru că pot oferi indicii despre felul în care s-a format și a evoluat Luna în primele sute de milioane de ani ale Sistemului Solar.

În centrul atenției se află bazinul Orientale, o structură de impact de aproximativ 930 de kilometri lățime, considerată cel mai tânăr și cel mai bine conservat bazin mare de impact de pe Lună. Cercetătorii NASA îl folosesc ca model pentru a înțelege cum se formează craterele și bazinele uriașe nu doar pe Lună, ci și pe alte corpuri cerești. Faptul că astronauții Artemis II ar putea vedea pentru prima dată întreaga structură direct, și nu doar în imagini robotice, este considerat un moment cu valoare științifică și simbolică aparte.

Ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros

NASA subliniază că ochiul uman rămâne un instrument de observație valoros chiar și într-o epocă dominată de sonde și sateliți. Astronauții au fost pregătiți să urmărească nu doar formele mari de relief, ci și diferențe subtile de culoare, textură, strălucire și umbre, care se schimbă odată cu unghiul luminii solare. Agenția consideră că aceste observații pot completa datele obținute de sondele orbitale și pot rafina pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj spre suprafața Lunii.

Survolul va include și un interval de pierdere temporară a comunicațiilor, atunci când Orion va trece în spatele Lunii, precum și o perioadă în care astronauții vor vedea Soarele eclipsat de discul lunar din perspectiva capsulei. După manevra de azi, Artemis II va intra pe traiectoria de întoarcere spre Pământ, iar amerizarea este programată în Pacific, în largul coastelor San Diego, pe 10 aprilie.

Dincolo de valoarea istorică, Artemis II este un test critic pentru viitorul programului lunar american. Misiunea verifică în condiții reale de spațiu îndepărtat sistemele capsulei Orion și ale rachetei SLS, înaintea viitoarelor zboruri care ar trebui să readucă astronauți pe suprafața Lunii.