MediaFax.ro

Deși școlile au salutat fondurile suplimentare, cercetătorii de la Biroul Olandez pentru Analiza Politicii Economice (CPB) afirmă că, până în prezent, aceste investiții masive nu au avut un impact măsurabil.

Din 2022 și până acum, în acest program au fost alocate 2 miliarde de euro, însă performanțele elevilor nu s-au îmbunătățit, relatează NL Times.

În paralel, nivelul elevilor olandezi la citire și matematică a scăzut constant în clasamentele internaționale începând cu anul 2012, pandemia de COVID-19 accentuând acest regres.

Finanțarea suplimentară a fost introdusă deoarece elevii, în special cei din învățământul pre-vocațional (vmbo), rămâneau tot mai mult în urma nivelului necesar pentru continuarea studiilor sau pentru integrarea pe piața muncii. Obiectivul era ca aceste decalaje să fie eliminate până în 2028.

Raportul CPB subliniază însă că fondurile nu au produs „niciun efect sistematic” asupra performanței școlare.

• Testele de tranziție: Rezultatele la evaluările naționale (fostul test Cito) nu s-au îmbunătățit în ultimii doi ani.
• Învățământul secundar: Nu a crescut numărul elevilor care promovează examenele finale, iar notele la matematică și limba olandeză stagnează.
• Școlile prioritare: Într-o a doua etapă de finanțare, au fost prioritizate școlile cu cele mai mari lacune de învățare. Nici aici nu s-au observat efecte concludente asupra rezultatelor în primul an de aplicare.

Problemele cele mai mari sunt raportate în sistemul vmbo, unde experții CPB se așteptau ca banii și atenția suplimentară să facă diferența. Realitatea cifrelor este însă alta.

Cel mai recent studiu PISA, recunoscut la nivel mondial, arată că o treime dintre tinerii olandezi de 15 ani riscă să termine școala cu un nivel scăzut de alfabetizare (analfabetism funcțional).

Singura rază de speranță vine din învățământul primar, unde elevii au performanțe ceva mai bune după pandemie. Totuși, cercetătorii CPB sunt de părere că această evoluție nu se datorează subvențiilor, ci mai degrabă încetării școlii de acasă și revenirii la formatul fizic.

În învățământul secundar, declinul continuă. Potrivit Fundației Cito, abilitățile de lectură și vocabularul sunt „semnificativ mai scăzute decât înainte de COVID”, iar subvențiile nu au reușit să schimbe această tendință.

Secretarul de stat interimar pentru educație, Koen Becking (VVD), a transmis că rezultatele raportului CPB sunt, „desigur, dezamăgitoare”. El a punctat totuși că programul este încă la început:

„Schimbările structurale necesită timp. Prin urmare, este prea devreme pentru concluzii definitive privind eficacitatea programului”.

Deși și CPB admite că este devreme pentru un verdict final, rămâne faptul că guvernul își stabilise explicit obiectivul de a obține rezultate mai bune până în 2024 — un obiectiv care nu a fost atins.

Rusia a cerut oficial, în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, eliberarea imediată a președintelui venezuelean Nicolás Maduro și a soției sale. Moscova spune că cei doi oficiali venezueleni sunt reținuți ilegal în Statele Unite.

Cererea a venit luni din partea lui Vassily Nebenzia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la ONU, în cadrul unui briefing dedicat situației din Venezuela. Diplomatul rus a condamnat acțiunea americană, pe care a calificat-o drept „un act de agresiune armată” și o încălcare gravă a dreptului internațional.

„Nu există nicio justificare pentru crima comisă cu cinism de Statele Unite la Caracas și nu va putea exista vreodată una”, a declarat Nebenzia.

„Facem apel la conducerea SUA să-l elibereze pe președintele ales în mod legitim al unui stat independent și pe soția acestuia”, a spus reprezentantul Rusiei. Cei doi se află în prezent în fața unei instanțe federale din New York. La acuzațiile procurorilor americani, Nicolás Maduro a pledat nevinovat.

Diplomatul rus a insistat că orice diferend între SUA și Venezuela trebuie rezolvat exclusiv prin dialog, așa cum prevede Carta ONU, acuzând unele state că aplică selectiv principiile dreptului internațional, în funcție de interese politice. „Aceasta este așa-numita ordine mondială bazată pe reguli, în toată splendoarea ei”, a afirmat el, într-un discurs cu accente critice la adresa Washingtonului.

Rusia și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul venezuelean, spunând că obiectivul real al operațiunii americane ar fi controlul resurselor naturale ale Venezuelei și reafirmarea influenței SUA în America Latină.

Între timp, la Washington, referindu-se la operațiunea din centrul Caracasului, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a ironizat public sistemele de apărare aeriană furnizate de Rusia Venezuelei.

Oficialul american, citat de NEXTA, a spus luni că aproape 200 de militari americani au acționat fără a fi opriți, sugerând că „apărările rusești nu au funcționat prea bine”. Declarația oficialului american a readus în atenția internațională sprijinul considerat „de neclintit”, oferit de Vladimir Putin regimului lui Nicolás Maduro.

Seismul s-a produs în prefectura Shimane, situată în nord-vestul Japoniei, a anunțat Agenția Japoneză de Meteorologie. 

Epicentrul cutremurului a fost localizat pe uscat, la o adâncime de aproximativ 10 kilometri. De asemenea, autoritățile au adăugat că nu există risc de producere a unui tsunami.

Cele mai puternice mișcări au fost resimțite în capitala prefecturii, Matsue, precum și în orașe din apropiere, inclusiv din prefectura vecină Tottori. 

Până în prezent, nu au fost raportate victime sau daune, iar  Autoritatea pentru Reglementare Nucleară a anunțat că nu au fost identificate anomalii la centrala nucleară Shimane sau la alte centrale din proximitate. 

Japonia se află pe Inelul de Foc al Pacificului, una dintre cele mai active zone seismice din lume. Doar în luna decembrie, țara a fost afectată de două cutremure puternice. 

Ședința de informare a fost prima susținută de oficiali ai guvernului în fața unui grup de congresmeni, după operațiunea de sâmbătă dimineață care a dus la capturarea lui Maduro și a soției sale.

După ședința la care au participat mai mulți oficiali ai administrației americane, Mike Johnson a spus: „Nu ne așteptăm la trupe pe teren. Nu ne așteptăm la o implicare directă în niciun alt mod dincolo de simpla constrângere a guvernului interimar pentru a demara acest proces. Mă aștept ca în Venezuela să fie convocate alegeri. Ar trebui să se întâmple în scurt timp”, citat de Politico.

Johnson a respins criticile potrivit cărora operațiunea ar reprezenta o schimbare de regim. „Modul în care este descris acest lucru – nu este vorba de o schimbare de regim. Este vorba de o cerere de schimbare a comportamentului din partea unui regim”, a clarificat liderul republican.  

El a mai precizat că toți membrii Camerei Reprezentanților vor primi un briefing miercuri, iar un briefing similar pentru Senat este în curs de planificare.

Despre ședință, liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer a spus că a fost „extinsă”, dar că a ridicat „mai multe întrebări decât a oferit răspunsuri”. 

Liderul democrat a mai afirmat: „Planul lor ca SUA să conducă Venezuela este vag, lipsit de fundament real și nesatisfăcător”, adăugând că a cerut asigurări că evenimentul nu se va mai repeta în alte state, însă nu a primit. 

Mai mulți congresmeni, atât democrați cât și republicani, au exprimat îngrijorări legate de strategia pe termen lung a administrației. 

Republicanul Brian Mast, președintele Comisiei pentru Afaceri externe din Cameră, a spus că ședința a fost cuprinzătoare, însă colegul său democrat, Gregory Meeks, a exprimat îngrijorări privind planurile americane după înlăturarea lui Maduro. 

Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate din Senat, a afirmat că are încredere în „profesioniști care gestionează”. 

Un alt senator republican, Thom Tillis a declarat că nu susține desfășurarea de trupe, declarând totuși: „Va trebui să așteptăm și să vedem. Nu știu cum poți face asta (n.r. o tranziție pașnică) fără trupe”. 

O sursă guvernamentală a declarat că dronele neidentificate care au zburat aproape de palat au determinat intervenția forțelor de securitate. 

Videoclipuri distribuite pe rețelele sociale arată ceea ce par a fi gloanțe trase către o țintă nevăzută, mobilizând un număr mare de forțe de ordine în jurul palatului. 

„Sunau ca niște detonări. Nu a fost la fel de tare ca ce se întâmplă înainte, cum ar fi sâmbătă cu exploziile. Primul lucru care mi-a venit în minte a fost să văd dacă zburau avioane pe cer, dar nu erau. Am văzut doar două lumini roșii pe cer. A durat cam un minut. Toată lumea se uita pe fereastră să vadă dacă era vreun avion sau ce se întâmpla.”, a transmis un locuitor din apropierea palatului prezidențial.

Evenimentul nu a fost comentat, până în prezent, de oficiali ai guvernului venezuelean. 

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos realizat duminică și luni pe un eșantion de 1.248 de persoane, 33% dintre respondenți susțin acțiunea militară din Venezuela, în timp ce 34% se opun. Restul respondenților nu au o părere privind evenimentul. 

Sprijinul pentru operațiune diferă puternic în funcție de afilierea politică. Astfel, 65% dintre republicanii care au participat la sondaj aprobă intervenția militară, comparativ cu doar 11% dintre democrați și 23% dintre alegătorii independenți. Democrații se opun acțiunii în proporție de 65%. 

Același sondaj arată că o majoritate de 72% din respondenți este îngrijorată că Washingtonul s-ar putea implica excesiv în Venezuela. Îngrijorarea se poate observa indiferent de opțiunea politică, acest sentiment fiind confirmat de 54% dintre republicani 90% dintre democrați și 74% dintre independenți. 

Sondajul indică, de asemenea, o susținere semnificativă în rândul republicanilor pentru o politică externă mai agresivă în emisfera vestică. Aproximativ 43% dintre republicani sunt de acord cu ideea că Statele Unite ar trebui să „domine afacerile din emisfera occidentală”, în timp ce 19% se declară în dezacord. 

În plus, 60% dintre alegătorii republicani susținu staționarea de trupe în Venezuela, 59% susțin preluarea de către SUA a controlului asupra câmpurilor petroliere venezuelene și 65% susțin ca SUA să conducă Venezuela pe o perioadă de tranziție. 

Sâmbătă, armata americană a efectuat un raid în urma căruia Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați. În urma operațiunii, liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor „administra” Venezuela pe perioada tranziției. 

Autoritățile statale au fost alertate cu privire la existența unui colet suspect care a fost identificat în camera destinată corespondenței de la Curtea Supremă.

Potrivit unui comunicat oficial, pachetul conținea mai multe fiole, dintre care două au fost testate pozitiv pentru o „substanță explozivă improvizată”.

Ca măsuri de precauție, au fost evacuate mai multe clădiri din apropiere. Printre acestea se numără: Curtea Supremă, o divizie a Curții de Apel, precum și sediile Departamentului Educației, Biroului Procurorului General și Departamentului de Administrație din Arizona, aflate în centrul orașului Phoenix.

Conform autorităților, la momentul incidentului, Curtea Supremă nu se afla în sesiune și că nu au fost raportate victime. 

În plus, au fost demarate operațiunile de îndepărtare a pachetului pentru investigații suplimentare și neutralizare. 

Potrivit presei locale, pachetul nu ar fi avut o adresă de retur, însă oficialii nu au confirmat dacă acesta conținea un dispozitiv capabil să detoneze și nici modul sau momentul în care a ajuns la destinație. 

„Cred că putem face asta în mai puțin timp, dar va fi o investiție considerabilă”, a spus Trump, luni, pentru NBC News. 

Potrivit președintelui, companiile petroliere ar urma să finanțeze costurile reparațiilor și modernizării infrastructurii învechite a Venezuelei, urmând ca aceste cheltuieli să fie recuperate ulterior fie prin rambursări guvernamentale, fie prin venituri generate din producție.

Privind costurile de modernizare, Trump nu a oferit o sumă, declarând: „Va fi o sumă foarte substanțială de bani. Dar se vor descurca foarte bine”. 

Despre impactul asupra prețurilor petrolului, Trump a spus: „O Venezuela producătoare de petrol este benefică pentru Statele Unite, deoarece menține prețul petrolului scăzut”.

Cu toate acestea, companiile petroliere au manifestat prudență față de o revenire rapidă pe piața venezueleană, invocând istoricul naționalizărilor, sancțiunile impuse de SUA și instabilitatea politică. 

În decursul acestei săptămâni, secretarul american al Energiei, Chris Wright, urmează să se întâlnească cu reprezentanți ai Exxon Mobil și ConocoPhillips pentru a discuta subiectul. 

Despre revenirea în Venezuela, companii precum Chevron și ConocoPhillips nu au comentat subiectul, iar directorul general al Exxon și-a exprimat rezerve privind inițiativa.  

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în municipiul București, în special în zonele periferice este prognozată ceață densă care va determina vizibilitate redusă sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri. Codul galben va fi valabil în noaptea de luni spre marți, de la 02:00 până la 07:00. 

Aceeași avertizare a fost emisă și pentru litoral. Județele Tulcea și Constanța se vor confrunta cu vizibilitate redusă sub 200 de metri și pe alocuri sub 50 de metri. 

Ceața va afecta și estul Moldovei, fiind vizate județele Galați și Vaslui.    

O avertizare meteorologică asemănătoare va afecta și județele Brăila, Ialomița, Călărași și Ilfov din sud-estul României.  

Pentru județele Constanța, Tulcea, Galați, Vaslui, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi și  Ilfov, avertizarea se va manifesta de la ora 02:00 până la 08:00. 

Presa de stat relatează că monumentul comemorează victimele nord-coreene din Războiul din Ucraina. În baza tratatului de cooperare militară dintre Rusia și Coreea de Nord, Phenianul a trimis aproximativ 14.000 de militari care să susțină armata rusă în Ucraina. 

Conform surselor occidentale și sud-coreene, peste 6.000 de soldați ar fi fost uciși în lupte.

Kim Jong Un a descris militarii căzuți ca: „eroi care s-au sacrificat fără ezitare”, punctând: „nimeni în lume nu poate învinge o astfel de armată care este absolut loială ordinelor partidului”. 

Acesta a participat alături de fiica sa la o ceremonie simbolică de plantare a copacilor în cadrul memorialului. 

Totodată, presa de stat a anunțat deschiderea la Phenian a unei expoziții foto care prezintă progresele Coreei de Nord sub conducerea lui Kim Jong Un. 

Evenimentul are loc în contextul pregătirilor pentru organizarea primului Congres al Partidului Muncitoresc din Coreea din ultimii cinci ani.   

Armando Benedetti, ministrul columbian de Interne, a declarat luni: „Guvernul Columbiei a informat guvernul SUA că va continua să se coordoneze și să coopereze în lupta împotriva traficului de droguri”, iar ministrul de Justiție, Andres Idarraga a adăugat: „Vom continua să punem accent pe lupta împotriva drogurilor, în special la granița dintre Columbia și Venezuela”.

Ministrul Apărării, Pedro Sanchez, a afirmat că situația actuală reprezintă o „oportunitate de aur” pentru consolidarea cooperării internaționale împotriva traficului de droguri. 

Potrivit oficialilor columbieni, operațiunile antidrog vor viza laboratoarele de droguri, organizațiile criminale și taberele acestora. 

Declarațiile oficialilor columbieni vin pe fondul acțiunilor americane din America de Sud, dar și al declarațiilor făcute de președintele Trump. 

Sâmbătă, în urma unei operațiuni, fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost reținut de autoritățile americane și acuzat de narcoterorism. 

Duminică, privind Columbia, liderul de la Casa Albă l-a catalogat pe omologul său columbian, Gustavo Petro, drept „bolnav”, subliniind: „Columbia e și ea foarte bolnavă, condusă de un om bolnav, căruia îi place să producă cocaină și să o vândă Statelor Unite, și nu va mai face asta prea mult timp”.

Întrebat despre o posibilă operațiune militară împotriva Columbiei, Trump a spus: „Sună bine pentru mine”. 

Declarațiile lui Trump au fost calificate de ministerul de Externe de la Bogota drept: „o ingerință nejustificată în afacerile interne ale țării, împotriva normelor dreptului internațional”. 

Atacul a avut loc în regiunea Borno, epicentrul insurgenței jihadiste din Nigeria, pe drumul dintre orașele Gubio și Damasak.  

O sursă din armata nigeriană a declarat, luni, sub anonimat pentru AFP că în urma atacului, descris drept o ambuscadă, au decedat cel puțin opt militari.

Potrivit unui raport pregătit pentru Organizația Națiunilor Unite, militanții jihadiști au detonat un IED (dispozitiv exploziv improvizat) în momentul în care soldații se aflau opriți pe traseu. Potrivit raportului, nouă militari au murit în urma atacului. 

Documentul ONU mai notează că „ISWAP (Statul Islamic din Africa de Vest) își extinde aria de operațiuni și poate amplasa bombe artizanale dincolo de zonele sale obișnuite”. 

Sâmbătă, tot în statul Borno, în districtul Damboa, un IED amplasat de Statul Islamic a rănit mai mulți soldați. 

Potrivit ONU, activitatea ISWAP s-a intensificat semnificativ în statul Borno pe parcursul lunii decembrie.

În plus, administrația de la Washington a criticat autoritățile nigeriene pentru incapacitatea de a gestiona activitățile jihadiste. În acest context, la finalul lunii decembrie, armata americană a efectuat mai multe lovituri aeriene împotriva Statului Islamic. 

Din 2009, de la declanșarea insurgenței jihadiste conduse de gruparea Boko Haram, formațiune rivală a ISWAP, peste două milioane de persoane au fost strămutate, alte 40.000 au murit, iar conflictul s-a extins în state precum Niger, Camerun și Ciad.

Mark Donnelly, avocatul soției lui Maduro, a declarat luni, la proces, că Cilia Flores are „probleme medicale și de sănătate care necesită” îngrijiri medicale.

Potrivit declarațiilor avocatului, ea ar fi suferit leziunile în timpul arestării. Avocatul lui Flores a precizat că femeia ar putea avea o fractură, dar și vânătăi severe la coaste, afirmând că ea ar putea avea nevoie de o radiografie, potrivit Associated Press. 

Judecătorul a dispus procurorilor să se asigure că Flores primește îngrijirea corespunzătoare.

La fel ca și soțul ei, Maduro, ea a pledat nevinovată pentru acuzațiile de narco-terorism ce i se aduc.

Potrivit unui comunicat transmis ulterior de avocatul, fosta primă-doamnă a Venezuelei este „conștientă că are un drum lung de parcurs” în cadrul procesului, potrivit Sky News. 

„Clienta noastră are o stare pozitivă. Așteptăm cu nerăbdare să analizăm și să contestăm probele pe care le are guvernul. Deși ne-ar plăcea să prezentăm punctul nostru de vedere acum, vom aștepta să o facem în instanță, la momentul potrivit. Prima doamnă este conștientă că are un drum lung de parcurs și este pregătită”, se arată în comunicatul transmis sursei citate de avocatul Mark Donnelly.

Reamintim că atât Maduro, cât și soția sa, Cilia Flores, au fost arestați, sâmbătă, în Venezuela. Aceștia au fost duși cu avionul la New York.

Jubileul Speranței se încheie prin închiderea Porților Sfinte ale Bazilicii Sf. Petru de către Papa Leon al XIV-lea.

Printre cei 33.475.369 de pelerini sosiți din 185 de țări s-au aflat și numeroși români, veniți din țară sau din diferite părți ale lumii, arată Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun.

Potrivit acesteia, statisticile date publicității luni de Dicasterul pentru Evanghelizare, responsabil pentru organizarea Jubileului, arată că estimările inițiale privind prezența a 31 de milioane de persoane au fost depășite.

62% dintre pelerini au provenit din Europa, Italia fiind pe primul loc ca număr de prezențe, urmată de SUA, Spania, Brazilia și Polonia.

Evenimentele care s-au bucurat de o participare extraordinară au fost Conclavul și Jubileul Tinerilor.

„Ne-am bucurat și noi Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran de Malta să fim, pe întreg parcursul anului 2025, gazde pentru numeroasele grupuri sosite din România, să organizăm și să luăm parte la evenimentele și manifestările specifice, dar mai ales să promovăm o <diplomație a speranței>”, au transmis reprezentanții ambasadei.

AP notează că, marți, Papa Leon al XIV-lea va închide oficial Anul Sfânt prin închiderea Porții Sfinte a bazilicii, punând capăt unui an amețitor de audiențe speciale, liturghii și întâlniri care au dominat primele sale luni ca papă.

Pentru Vatican, Anul Sfânt este o tradiție veche de secole, în care credincioșii fac pelerinaje la Roma la fiecare 25 de ani pentru a vizita mormintele Sfinților Petru și Pavel și pentru a primi indulgențe pentru iertarea păcatelor lor dacă trec prin Poarta Sfântă.

Mandarina este, fără îndoială, fructul vedetă al iernii. Pe lângă gustul plăcut, este un aliment ușor de transportat și poate fi consumat aproape oriunde, scrie El Economista.

Acest citric are puține calorii și este bogat în fibre, antioxidanți, minerale și vitamina C. Pornind de la acest ultim aspect, una dintre cele mai frecvente întrebări este câte mandarine ar trebui să consumăm zilnic pentru a atinge doza recomandată.

Vitamina C este esențială pentru dezvoltarea corectă a organismului, iar necesarul zilnic diferă în funcție de caracteristicile fiecărei persoane. Potrivit National Institutes of Health, doza recomandată pentru femeile adulte este de 75 mg, iar pentru bărbați de aproximativ 90 mg. Această cantitate este mai mică la copii și mai mare în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează.

Clinica Universității din Navarra arată că la fiecare 100 g de mandarine se obțin aproximativ 35 mg de vitamina C. Deși greutatea unei mandarine poate varia între 50 și 170 g, mărimea medie este de aproximativ 85 g, ceea ce înseamnă în jur de 29 mg de vitamina C per fruct.

Astfel, o femeie adultă ar trebui să consume aproximativ două mandarine și jumătate pentru a acoperi necesarul zilnic, iar un bărbat puțin peste trei mandarine.

Vitamina C este unul dintre nutrienții esențiali pentru creștere și dezvoltare. Ea face parte din structura colagenului, un compus important pentru refacerea țesuturilor, oaselor și dinților. De asemenea, ajută la absorbția fierului, motiv pentru care este adesea recomandat ca alimentele bogate în fier să fie consumate împreună cu cele bogate în vitamina C.

Deși mandarina este un fruct foarte nutritiv, specialiștii subliniază că, la fel ca în cazul oricărui aliment, consumul trebuie să fie moderat. Consumul a mai mult de patru mandarine pe zi poate crește nivelul zahărului din sânge și poate provoca disconfort digestiv, din cauza conținutului ridicat de fibre.

În orice situație, ideal este să fie urmată o dietă sănătoasă și echilibrată, care să combine consumul de fructe și legume cu activitate fizică regulată.

„Din păcate, nu sunt încă pregătit fizic pentru a concura la Adelaide International săptămâna viitoare. Este o dezamăgire personală, deoarece am amintiri foarte frumoase de acolo, după ce am câștigat titlul acum doi ani. Eram foarte entuziasmat să revin, chiar se simte ca și cum aș juca acasă”, a scris Djokovic pe Instagram, potrivit BBC.

Sportivul în vârstă de 38 de ani a precizat că se concentrează pe pregătirea pentru Australian Open și că așteaptă să ajungă în curând la Melbourne.

Djokovic a cucerit 10 dintre cele 24 de titluri de Grand Slam ale sale la Australian Open. Actualul număr patru mondial nu a mai câștigat un titlu de Grand Slam din 2023, de la US Open, dar a fost unul dintre cei mai constanți jucători la turneele majore anul trecut.

El a ajuns în semifinale la toate cele patru Grand Slam-uri în 2025, pierzând în fața lui Jannik Sinner la Roland Garros și Wimbledon și în fața lui Carlos Alcaraz la US Open.

În ianuarie anul trecut, Djokovic a fost nevoit să abandoneze din cauza unei accidentări în semifinala de la Melbourne, contra lui Alexander Zverev.

De asemenea, Djokovic a câștigat două titluri ATP anul trecut, ajungând la un total de 101 trofee în carieră.

Australian Open se va desfășura între 18 ianuarie și 1 februarie.

Oficialii au declarat că revizuirea programului federal de vaccinare nu va duce la pierderea accesului și că asigurările vor acoperi în continuare vaccinările, dar experții medicali au criticat această măsură, afirmând că ar putea duce la reducerea administrării vaccinurilor importante și la creșterea incidenței bolilor.

Schimbarea a survenit după ce, în decembrie, președintele Donald Trump a solicitat Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale al SUA să analizeze modul în care alte țări abordează recomandările privind vaccinurile și să ia în considerare revizuirea orientărilor.

HHS a declarat că, în urma comparației cu 20 de țări similare, a constatat că SUA era o „excepție” atât în ceea ce privește numărul de vaccinări, cât și numărul de doze recomandate tuturor copiilor. Oficialii agenției au prezentat această schimbare ca o modalitate de a crește încrederea publicului, recomandând doar vaccinările cele mai importante pentru copii.

„Această decizie protejează copiii, respectă familiile și restabilește încrederea în sănătatea publică”, a declarat luni secretarul pentru sănătate Robert F. Kennedy Jr. într-un comunicat.

Experții medicali nu au fost de acord, afirmând că această schimbare, fără o discuție publică sau o revizuire transparentă a datelor, ar pune copiii în pericol.

„Renunțarea la recomandările privind vaccinurile care previn gripa, hepatita și rotavirusul și modificarea recomandării privind HPV fără un proces public de evaluare a riscurilor și beneficiilor va duce la creșterea numărului de spitalizări și decese evitabile în rândul copiilor americani”, a declarat Michael Osterholm, de la Vaccine Integrity Project, cu sediul la Universitatea din Minnesota.

Guvernul britanic dorește să reducă obezitatea infantilă și să ajute părinții „să crească cea mai sănătoasă generație de copii din toate timpurile”. Secretarul Sănătății, Ashley Dalton: „Prin restricționarea publicității pentru alimente nesănătoase înainte de ora 21:00 și interzicerea completă a publicității online plătite, reducem expunerea excesivă la alimente nesănătoase. Acest lucru face ca alegerea sănătoasă să fie alegerea ușoară pentru părinți și copii”,scrie retaildetail.eu.

Guvernul britanic se așteaptă ca această măsură să elimine 7,2 miliarde de calorii din alimentația copiilor în fiecare an. Aceasta ar trebui să reducă numărul copiilor obezi cu 20.000 pe an și, în cele din urmă, să genereze beneficii pentru sănătate de 2 miliarde de lire sterline.

La urma urmei, 22,1% dintre copiii din Anglia sunt supraponderali sau obezi când încep școala primară. Până la sfârșitul școlii primare, această proporție crește la 35,8%.

Interdicția privind publicitatea face parte dintr-o politică de prevenție mai amplă. Taxa pe băuturile zaharoase va fi extinsă pentru a include, printre altele, băuturile lactate îndulcite.

În plus, guvernul va interzice vânzarea de băuturi energizante cu conținut ridicat de cofeină copiilor sub 16 ani. Autoritățile locale vor primi, de asemenea, mai multe puteri pentru a împiedica deschiderea restaurantelor fast-food în apropierea școlilor.

Ea a fost investită în funcție de fratele său, Jorge Rodriguez, care, în cursul zilei de luni a fost învestit președinte al Adunării Naționale.

Rodriguez a invitat SUA să colaboreze cu Venezuela, însă a afirmat că țara își păstrează dreptul la „pace, dezvoltare, suveranitate și un viitor”.

Potrivit Associated Press, Rodríguez a ocupat funcția de vicepreședinte al lui Maduro din 2018, supraveghind o mare parte din economia Venezuelei, dependentă de petrol, și serviciul de informații al țării, fiind următoarea pe linia succesorală la președinție. 

Curtea supremă i-a ordonat încă de sâmbătă să preia funcția de președinte interimar al țării, iar lidera în vârstă de 56 de ani a fost susținută și de armata venezueleană.

Maduro, fostul președinte al Venezuelei a apărut luni, în fața judecătorilor din SUA, fiind acuzat de narco-terorism, acuzație pe care administrația Trump a folosit-o pentru a justifica atacul desfășurat sâmbătă în Caracas, în urma căruia Maduro a fost arestat și dus la New York.

Nu mai este vorba doar despre rezervele vaste de petrol pe care țara le are în continuare sau despre potențialul pe care aceste rezerve îl reprezintă pentru marile companii americane. Pentru că nu era aliniată cu Washingtonul, Venezuela lui Maduro participa la un comerț petrolier, în principal cu China, în care dolarul nu mai avea loc. Acest lucru reprezenta o provocare atât de serioasă la adresa arhitecturii hegemonice a petrodolarului, instaurată de SUA în urmă cu decenii, încât ar fi grăbit intervenția lui Trump, scrie El Economista.

Rezumatul este foarte simplu: o Venezuela sufocată de embargourile și sancțiunile impuse de SUA, extrem de dependentă de venituri, s a aruncat în brațele unei Chine care nu are prea multe scrupule când vine vorba de acapararea materiilor prime, în special a petrolului.

Din cei aproximativ 900.000 de barili pe zi produși de Venezuela, grosul ajunge în China. În luna septembrie trecută, 84% din petrolul venezuelean exportat a fost destinat gigantului asiatic, fie direct, fie indirect.

În încercarea ambelor țări de a ocoli controlul efectiv al SUA, ce metodă putea fi mai bună decât renunțarea la dolar în schimburile comerciale. Atât moneda chineză, yuanul, cât și criptomonedele au devenit mijloace de plată pentru acest comerț din ce în ce mai clandestin, desfășurat cu ajutorul celebrelor petroliere ale „flotei fantomă”.

Venezuela nu a încetat să transporte petrol către China prin această flotă paralelă, folosind tactici de evitare pe mare, precum oprirea transponderelor în timpul transferurilor de la o navă la alta și schimbarea etichetei petrolului venezuelean cu cea a Malaeziei, un punct considerat „mașina de spălat” a petrolului care pătează degetele Chinei. În 2020, importurile oficiale ale Chinei de petrol venezuelean au scăzut la zero, în timp ce importurile de petrol malaezian au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

Era o destinație puțin naturală, China fiind foarte departe de Venezuela, iar acest lucru irita SUA, mai ales din cauza mijlocului de plată utilizat. Dolarul începuse să fie înlocuit încă din 2017 în schimburile de țiței dintre China și Venezuela. O parte din tranzacții era plătită în yuani, o altă parte era livrată ca plată a datoriei pe care Caracas o are față de Beijing, iar o altă parte prin criptoactive.

Acum, dacă petrolul continuă să curgă din Venezuela către China, este probabil ca dolarul să redevină principalul mijloc de plată, odată ce companiile petroliere americane vor începe să investească în industria venezueleană aflată în ruină. Cu toate acestea, se așteaptă ca și fluxurile să se modifice, astfel încât SUA să „omoare doi iepuri dintr o lovitură”.

Trump a sugerat sâmbătă că China va continua să primească o parte din petrolul venezuelean, sub controlul SUA asupra Caracasului, dar este probabil ca această cantitate să fie limitată, iar schimburile să înceapă, mai devreme decât mai târziu, să fie realizate în dolari. Aproximativ două treimi din importurile Chinei de petrol din Venezuela sunt destinate rafinăriilor independente, cunoscute sub numele de „ceainice”, dispuse să eludeze sancțiunile pentru a cumpăra țiței la prețuri puternic reduse, potrivit estimărilor Reuters. Însă, dacă sancțiunile sunt ridicate, petrolul ar urma să fie vândut la prețuri internaționale, eliminând stimulentul pentru acești cumpărători.

Treimea rămasă din exporturile actuale de petrol către China este destinată plății datoriilor uriașe ale Caracasului față de Beijing. Nu este clar dacă acest comerț va continua, deoarece petrolul este livrat probabil la prețul de producție sau foarte aproape de acesta, mult sub prețurile pieței. În definitiv, direcția majorității petrolului venezuelean este clară.

SUA reprezintă o piață mult mai naturală decât China, datorită proximității geografice, care reduce semnificativ costurile de transport. În plus, rafinăriile americane au nevoie de petrolul greu din Venezuela. Dacă cea mai mare parte a exporturilor venezuelene este redirecționată către SUA, importurile americane ar putea crește cu peste 200.000 de barili pe zi în doar câteva luni după această măsură, mai mult decât dublul achizițiilor actuale, potrivit nivelurilor de export din 2025 și estimărilor Reuters.

Sub o structură logistică demnă de „răufăcătorii” dintr un film cu James Bond, acest comerț clandestin cu petrol provoacă axa care a structurat și încă structurează piața petrolieră globală: petrodolarul. Pe scurt, petrodolarul se referă la dolarii americani pe care țările îi obțin din vânzarea petrolului. Din anii 1970, cea mai mare parte a petrolului tranzacționat la nivel mondial este cotată în moneda americană, indiferent de locul în care este produs sau consumat.

Acest lucru înseamnă că țările importatoare de petrol trebuie să obțină mai întâi dolari pentru a putea cumpăra energie. Având în vedere că petrolul este esențial pentru transport, energie și industrie, cererea de dolari se menține constantă la nivel global. Țările exportatoare de petrol primesc dolari pentru vânzările de țiței, iar acești dolari sunt, de regulă, reinvestiți în economia americană, în principal prin obligațiuni guvernamentale și piețe financiare. Acest ciclu menține ridicată cererea atât pentru dolari, cât și pentru datoria SUA. În timp, acest sistem a ajutat dolarul să rămână moneda dominantă a lumii și a permis SUA să se împrumute mai ușor decât majoritatea celorlalte state.

Prin concentrarea atenției asupra Venezuelei, Washingtonul a tăiat, de fapt, mâna Chinei din Venezuela. „Conexiunea caraibiană” devenise una dintre cele mai clare demonstrații ale faptului că actorii nealiniați cu Washingtonul încearcă, pe cât posibil, să submineze dolarul atotputernic. În fața anilor de sancțiuni, Venezuela a început să experimenteze vânzarea de petrol în afara sistemului dolarului. Accepta plăți în yuani, euro și active digitale, ceea ce îi permitea să ocolească canalele bancare tradiționale controlate de SUA.

Această poveste a început în 2017, când Maduro a anunțat că va accepta și alte valute pentru vânzarea petrolului venezuelean. Acest lucru reprezenta și reprezintă un mare avantaj pentru țările importatoare. Pe de o parte, puteau cumpăra petrol venezuelean cotat cu discount, ceea ce însemna deja o economie, iar pe de altă parte puteau finanța achizițiile în propria monedă, controlată de banca centrală națională. Exista chiar opțiunea de a tipări bani, de exemplu ruble sau yuani, pentru a cumpăra petrol venezuelean, riscul valutar fiind suportat ulterior de Venezuela.

Acest comerț de petrol în diferite valute, deși avea loc într un colț relativ mic al pieței petroliere, arăta că existau alternative de tranzacționare a materiilor prime fără utilizarea dolarului. Maduro a creat un fel de coș valutar, format din rubla Rusiei, yuanul Chinei și rupia Indiei, care putea fi folosit de companiile locale pentru importuri și exporturi. În cele din urmă, toate indiciile arată că yuanul și criptoactivele au fost cele mai utilizate mijloace de plată.

Această excludere a dolarului nu reprezenta un risc pe termen scurt pentru moneda americană, însă pe termen lung, alături de sancțiunile asupra activelor rusești și de politica internațională imprevizibilă a lui Donald Trump, putea eroda credibilitatea și utilizarea dolarului în tranzacțiile cu materii prime, unde țările emergente, inclusiv toate statele BRICS, sunt profund implicate. Acum, controlul asupra petrolului venezuelean astupă una dintre aceste breșe. „Lovitura” indirectă dată Chinei de Washington este un avertisment, însă extinderea utilizării anumitor criptoactive pentru schimburile petroliere pare să fi deschis o ușă foarte largă.

Cu permisiunea bastionului yuanului, pe care China îl protejează din ce în ce mai atent, activele digitale au căpătat o pondere tot mai mare în strategia „inamicului intim” al SUA. Informațiile disponibile până în prezent indică faptul că guvernul venezuelean a primit plăți pentru petrol în stablecoin ul legat de dolar Tether (USDT) încă din 2024, subminând sancțiunile impuse de administrația Trump companiei petroliere de stat PDVSA și băncii centrale a Venezuelei în 2019.

„La fel ca Iranul și Rusia, Venezuela avea nevoie să primească plăți pentru petrol din China în afara supravegherii financiare occidentale. Tranzacțiile cu criptomonede sunt una dintre aceste metode de evitare, pe care Coreea de Nord, de exemplu, le a folosit în trecut pentru a spăla câștiguri provenite din criminalitate cibernetică. Anul trecut, Rusia și a relaxat poziția restrictivă față de criptomonede, permițând companiilor să le utilizeze în comerțul transfrontalier. Informații din acest an indică faptul că Rusia a primit plăți pentru petrol de la clienți chinezi și indieni în bitcoin și alte criptomonede, cu volume de tranzacții de zeci de milioane de dolari”, explică strategi ai think tank ului Atlantic Council într o notă.

În realitate, guvernul chavist experimentează de mai mulți ani cu criptomonedele, în special odată cu lansarea petro (PTR), moneda susținută de stat, lansată în 2018 și prăbușită în 2024. Pe măsură ce sancțiunile SUA împotriva Venezuelei s au intensificat din 2019 și în anii următori, regimul Maduro s a orientat tot mai mult către utilizarea activelor digitale pentru a facilita tranzacțiile petroliere, ceea ce a determinat Departamentul de Justiție al SUA să formuleze acuzații împotriva intermediarilor acestor operațiuni. În ultimul an, Caracas a apelat la Tether, emis de compania offshore cu același nume, ca vehicul alternativ pentru plățile internaționale.

Tether s a confruntat anterior cu un control atent din cauza presupusei implicări în finanțe ilicite și spălare de bani. Este de menționat că Tether a colaborat și cu Departamentul de Justiție al SUA într o investigație care a dus la destructurarea infrastructurii online ce susținea Garantex, o platformă de schimb de criptomonede sancționată, implicată în facilitarea evitării sancțiunilor impuse Rusiei și în spălarea de bani pentru organizații criminale transnaționale. Până în 2024, Tether a înghețat și 41 de portofele care utilizau stablecoin ul pentru a eluda sancțiunile asupra petrolului venezuelean.

La sfârșitul primului trimestru din 2024, PDVSA a început să le ceară noilor clienți să folosească portofele digitale și să efectueze plăți în Tether pentru tranzacțiile petroliere spot. Ulterior, autoritățile venezuelene au permis unui număr limitat de bănci și case de schimb să ofere Tether companiilor private în schimbul bolivarilor. Doar în luna iulie, sectorul privat a achiziționat criptomonede în valoare estimată de 119 milioane de dolari.

„Această schimbare a marcat utilizarea tot mai frecventă a criptomonedelor, în principal Tether, ca substitut al dolarilor americani fizici în fluxurile financiare interne. Deși criptomonedele reprezintă încă doar o mică parte din valoarea totală a comerțului cu petrol, ele joacă un rol strategic disproporționat, oferind regimurilor sancționate un canal paralel de plată în afara sistemului bancar tradițional”, explică strategi ai Atlantic Council.

Având în vedere faptul, deja bine documentat, că petrolul venezuelean destinat Chinei ajunge să fie plătit în Tether pentru țara exportatoare, ceea ce rămâne necunoscut și necesită investigații suplimentare, subliniază acești analiști, este lanțul de plăți care leagă aceste două realități.

„Această metodă seamănă cu schemele de evitare a sancțiunilor utilizate de alte state sever sancționate, precum Rusia, Iranul și Coreea de Nord, și merită un răspuns politic ferm și coordonat din partea SUA”, avertizează think-tankul. Odată cu marile companii petroliere rusești Lukoil și Rosneft aflate acum sub sancțiuni, este probabil ca Moscova să adopte abordarea venezueleană, folosind stablecoin uri pentru a facilita plățile de petrol din partea cumpărătorilor chinezi, avertizează experții

„Prin urmare, este esențială elaborarea unei strategii clare privind modul în care autoritățile americane responsabile de sancțiuni și aplicarea legii abordează utilizarea stablecoin urilor legate de dolar și a altor criptomonede”, conchid aceștia.