Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un mesaj pe platforma X, unde a scris că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor asupra țării, în perioada care urmează.
Declarația vine după întâlnirea fără rezultat dintre Vladimir Putin și Donald Trump, dar și înaintea vizitei programate a liderului ucrainean la Washington, unde luni urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite.
„Având în vedere situația politică și diplomatică din jurul Ucrainei și cunoscând trădarea Rusiei, anticipăm că în zilele următoare armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și atacurile împotriva pozițiilor ucrainene, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile pentru negocierile cu actorii globali.”, este mesajul lui Zelenski de pe pagina sa de X.
I received a report from Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi. The front, the defense of positions, and up-to-date information on the intentions and movements of the Russian army. We are defending our positions along the entire front line, and for the second day in a row, we have…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025
Articolul Zelenski avertizează asupra unor atacuri rusești mai puternice în perioada următoare apare prima dată în Mediafax.
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”.
Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi:„Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook.
Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE).
„Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.
Articolul Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor apare prima dată în Mediafax.
Forțele de ordine din Serbia au folosit gaze lacrimogene vineri seara, la Belgrad, pentru a dispersa protestatarii antiguvernamentali care au aruncat petarde și rachete de semnalizare asupra polițiștilor.
Protestatarii s-au adunat în jurul orei 20:00 în fața clădirii sediului armatei, care a fost bombardată în 1999 de NATO. Câteva ore mai târziu, au început să arunce rachete de semnalizare către polițiști.
Mai multe containere de gunoi au fost răsturnate și incendiate, iar un copac a luat foc. Poliția a aruncat grenade lacrimogene pentru a îndepărta protestatarii, informează Reuters.
Lunile de proteste din Serbia, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, l-au destabilizat pe președintele Aleksandar Vucic și pe partidul său, SNS.
Protestatarii au dat vina pe corupție pentru dezastrul de la gara din Novi Sad și cer alegeri anticipate, în speranța că îl vor înlătura pe Vucic și partidul său.
Articolul Forțele de ordine din Serbia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea sa cu Donald Trump a fost descrisă de analiști drept o etapă importantă pentru relațiile SUA-Rusia. Obiectivul principal al lui Putin a fost temperarea nemulțumirilor exprimate recent de fostul președinte american, care amenințase Moscova cu un ultimatum: încetarea focului în Ucraina sau impunerea de noi sancțiuni.
Surprinzător, la summit nu s-a rostit nici măcar o dată cuvântul „sancțiuni” și nici „încetare a focului”. În schimb, liderii au evocat o posibilă înțelegere-cadru, însă fără a furniza detalii clare. Declarațiile lui Vladimir Putin despre necesitatea „eliminării cauzelor profunde ale conflictului” au fost interpretate ca o reafirmare a pozițiilor ferme ale Moscovei privind teritoriile ocupate, neutralitatea Ucrainei și limitarea capacității sale militare.
În cadrul conferinței de presă, semnele dezechilibrului diplomatic au fost evidente. Putin a vorbit primul, iar sesiunea s-a încheiat fără întrebări, o situație fără precedent pentru stilul mediatic al lui Trump. Potrivit analiștilor, lipsa întrebărilor din partea presei a fost probabil o condiție impusă de echipa rusă, iar acceptarea acesteia de către Trump subliniază importanța pe care acesta o acordă relației cu Kremlinul.
Deși sloganul summitului a fost „Pursuing peace”, realitatea pare să indice altceva: Vladimir Putin urmărește consolidarea unei noi etape în relațiile SUA-Rusia, un proces care ar putea ridica mari temeri pentru Ucraina, ce riscă să plătească prețul compromisurilor diplomatice.
Articolul Putin a dominat summitul din Alaska. Trump a cedat, iar relațiile SUA-Rusia intră într-o nouă etapă apare prima dată în Mediafax.
Sâmbătă, un copil de doi ani și-a pierdut viața după ce a fost accidentat de tatăl său în timp ce acesta manevra un autoturism, anunță IPJ Bistrița Năsăud.
La fața locului au intervenit polițiștii Compartimentului Rutier Sângeorz-Băi. Autoritățile au susținut că bărbatul, în vârstă de 38 de ani și-a accidentat accidental copilul de 2 ani în timp ce manevra un autoturism.
În ciuda intervenției echipelor medicale, copilul a fost declarat decedat la fața locului.
Tatăl a fost testat negativ cu etilotestul.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele tragediei.
Articolul Bistrița Năsăud: Un copil de 2 ani a murit după ce a fost accidentat de tatăl său apare prima dată în Mediafax.
Vineri, trei persoane, un adult și doi minori, au fost scoase din apele Mării Negre în stațiunea Jupiter. După încercarea manevrelor de resuscitare, un bărbat în vârstă de 35 de ani a decedat
Conform informațiilor transmise de ISU Constanța, trei persoane se aflau în pericol de înec, iar pentru salvarea lor au intervenit ambarcațiunea Mangalia, cu sprijinul echipajelor SMURD Vama Veche și al unei ambulanțe SAJ.
Din apă au fost scoși un adult și doi minori, de către salvamari.
Bărbatul de 35 de ani se afla în stop cardio-respirator, iar echipajul SAJ a început manevrele de resuscitare la fața locului. În ciuda încercărilor de salvare, bărbatul a decedat.
Articolul Un bărbat a decedat pe litoralul Mării Negre apare prima dată în Mediafax.
Vineri după-amiază, șase tineri din Borșa au fost răniți după ce un autoturism s-a răsturnat pe un drum forestier, anunță IPJ Maramureș.
Evenimentul a avut loc în jurul orei 14:00, când șase tineri, cu vârste între 17 și 20 de ani, s-au deplasat cu un autoturism pe un drum forestier. La volan se afla un tânăr de 20 de ani care, la un moment dat, a lăsat o fată de 17 ani să conducă.
Aceasta a pierdut controlul volanului, iar autovehiculul s-a răsturnat într-o prăpastie pe o distanță de aproximativ 30 de metri.
Toți tinerii au suferit leziuni corporale și au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Testele cu aparatul etilotest efectuate asupra celor doi conducători auto au fost negative.
Autoritățile continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Articolul Maramureș: Șase tineri răniți după ce un autoturism s-a răsturnat într-o prăpastie apare prima dată în Mediafax.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a reacționat pe X la evoluția discuțiilor privind oprirea Războiului din Ucraina. Țoiu a salutat invitația invitația președintelui Donald Trump către Zelenski pentru o întâlnire la Washington.
Șefa diplomației de la București a subliniat că noile evoluții în dialogul internațional privind pacea în Ucraina sunt pozitive, iar implicarea Statelor Unite, alături de perspectivele și acțiunile europene, poate fi decisivă nu doar pentru obținerea păcii, ci și pentru menținerea acesteia pe termen lung.
„Rămânem convinși că prin unitate transatlantică și solidaritate europeană putem reconstrui împreună un viitor în care pacea și securitate durabilă să fie baza prosperității în regiune”, se arată în mesajul publicat de Țoiu.
De asemenea, Oana Țoiu a reiterat că România va rămâne un actor activ în acest efort comun, subliniind importanța stabilității și securității regiunii Mării Negre.
Articolul Ministrul Oana Țoiu salută invitația lui Trump către Zelenski pentru o întâlnire la Washington apare prima dată în Mediafax.
Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a anunțat finalizarea și darea în exploatare a unui tronson de 500 de metri de conductă magistrală de termoficare, care va alimenta cu apă caldă o parte din zona Bucur Obor.
Potrivit mesajului publicat pe Facebook de Bujduveanu, noua magistrală a fost pus în funcțiune după terminarea testelor de presiune.
„Acest tronson alimentează cu agent termic o parte din zona Bucur Obor, între Strada Chiristigiilor și Șoseaua Colentina. Lucrarea face parte din Obiectivul 3 – Magistrala II SUD, cu o lungime totală a conductelor de 9 km, din care Compania Municipală Energetică Servicii a înlocuit până acum 3 km”, se arată în mesajul edilului interimar.
Potrivit primarului, magistrala are o importanță deosebită, asigurând distribuția agentului termic inclusiv către cartiere unde au existat probleme constante în ultimii ani, precum Aviației, afectate de avariile repetate ale rețelei vechi.
„În prezent, avem deschise 28 de șantiere pentru modernizarea sistemului de termoficare”, a mai anunțat Bujduveanu.
Articolul Stelian Bujduveanu anunță punerea în funcțiune a 500 metri de tronson de termoficare apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii de frontieră din Calafat au depistat zece cetățeni străini fără documente valabile ascunși într-un microbuz care circula din Bulgaria spre Italia.
Potrivit Poliției de Frontieră, în noapte de vineri spre sâmbătă, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial Giurgiu – Sectorul Calafat, împreună cu colegii bulgari, au oprit pentru control un microbuz înmatriculat în Bulgaria.
În microbuzul care circula pe ruta Bulgaria-Italia, se afla șoferul,un cetățean bulgar de 23 de ani, era însoțit de un pasager bulgar.
În urma controlului amănunțit, în compartimentul de marfă al microbuzului au fost descoperite zece persoane fără documentație valabilă. În urma verificărilor, s-a stabilită că migranții erau din Irak și Siria.
Șoferul, pasagerul, microbuzul și cei zece migranți au fost preluați de autoritățile bulgare pentru continuarea cercetărilor.
Articolul Zece migranți descoperiți la granița României cu Bulgaria apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile maghiare au redus intervalele orare de aplicare a restricțiilor de circulație pentru camioanele de 7.5 tone, pe durata weekendului, anunță Poliția de Frontieră.
Potrivit legislației maghiare, restricțiile pentru camioanele de peste 7,5 tone se aplică de regulă pe întreaga durată a sfârșitului de săptămână, însă autoritățile maghiare au decis ajustarea temporară a acestora.
Noile perioade de restricție sunt:
Sâmbătă, 16 august 2025: între orele 16:00 – 23:00 (ora României)
Duminică, 17 august 2025: între orele 07:00 – 23:00 (ora României)
Măsură are scopul de a permite desfășurarea în condiții optime a transportului de mărfuri pe teritoriul Ungariei, în contextul temperaturilor ridicate.
Articolul Ungaria modifică temporar restricțiile de circulație pentru camioanele de peste 7.5 tone apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a anunțat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, îl va vizita în Biroul Oval luni după-amiază, potrivit Reuters.
Trump a adăugat că „dacă totul decurge bine”, intenționează să „programeze o întâlnire cu președintele Putin”.
În timpul summitului din Alaska, Trump a subliniat că cea mai bună cale de a încheia războiul din Ucraina este „să se ajungă direct la un acord de pace, nu la un armistițiu.”
Articolul Trump plănuiește posibile discuții cu Putin dacă întâlnirea cu Zelenski „decurge bine” apare prima dată în Mediafax.
„Summitul din Alaska a fost o tentativă de bună credință a președintelui american Donald Trump de a restabili pacea în Ucraina. Din păcate, așa cum a reieșit din conferința de presă, pretențiile lui Vladimir Putin sunt mult mai mari”, începe mesajul publicat pe Facebook al lui Victor Negrescu.
Negrescu a identificat patru puncte de interes pentru România, iar printre acestea se numără situația Mării Negre, prezența militară NATO pe flancul estic, posibilitatea ca Republica Moldova să reintre în sfera de influență a Moscovei, dar și reconstrucția Ucrainei „unde România riscă să fie exclusă”.
Europarlamentarul a subliniat că summitul arată că viitorul regiunii este în joc și că România trebuie să fie mai implicată în plan extern: „Summitul a întărit ideea că, în aceste zile, se joacă viitorul regiunii noastre. Urmează discuții cruciale cu SUA dar și în interiorul UE și NATO. Agenda noastră de politică externă devine decisivă pentru viitorul României”.
Articolul Victor Negrescu: Agenda noastră de politică externă devine decisivă pentru viitorul României apare prima dată în Mediafax.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o convorbire telefonică sâmbătă dimineață cu Donald Trump și mai mulți parteneri europeni, imediat după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin în Alaska, conform unui comunicat transmis de Palatul Élysée.
Discuția a durat aproximativ o oră și a inclus alți șapte lideri din Europa, mai exact Volodimir Zelenski, Friedrich Merz, Keir Starmer, Giorgia Meloni, Alexander Stubb și Karol Nawrocki.
La apel a participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, se precizează în același document, conform relatărilor The Guardian.
Guvernul condus de Keir Starmer nu a transmis încă o poziție oficială, însă alți lideri politici din Europa au venit cu reacții imediate în urma summitului.
„Fiecare pas înainte către pace, precum acesta, este o veste bună. Așa cum a spus Papa Leon, fie ca diplomația să vorbească din nou în locul armelor, fără ca nimeni să o împiedice”, a afirmat vicepremierul Italiei, Matteo Salvini.
„Președintele Putin al Rusiei a reiterat argumente cunoscute, precum accentuarea așa-numitelor «cauze profunde» ale războiului, care este un cod pentru justificarea rusă a invaziei ilegale a Ucrainei”, a declarat și șeful diplomației norvegiene, Espen Barth Eide.
Oficialul a vorbit, de asemenea, și despre cât de important este să se mențină o presiune asupra Rusiei și să fie ascultate cerințele Ucrainei, în tot acest context.
Ministrul ceh de externe, Jan Lipavský, a spus că este „bucuros că președintele Trump încearcă să oprească războiul”, dar a atras atenția că, în conferința de presă de după summit, Putin a făcut „propagandă fără sens despre «rădăcinile conflictului»”.
„Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber”, a adăugat oficialul ceh.
„Dacă Putin ar fi fost serios în ceea ce privește negocierile de pace, nu ar fi atacat Ucraina toată ziua de astăzi.”
Ministrul apărării din Lituania, Dovilė Šakalienė, l-a acuzat pe liderul de la Kremlin că a făcut „alte amenințări voalate și manipulatoare” la adresa Europei și Ucrainei, în aceeași conferință de presă unde Putin a menționat că speră ca statele „să nu încerce să saboteze negocierile”.
„De ani de zile, am asistat la eliminarea cadrului de cooperare dintre cele două mari puteri nucleare și la schimbul de mesaje între ele.”, a declarat, de asemenea, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, într-o postare pe Facebook.
„Acum s-a terminat. Lumea este astăzi un loc mai sigur decât era ieri.”, a mai scris acesta.
Articolul Liderii europeni au purtat discuții cu Trump după summitul din Alaska. Ce reacții au avut oficialii apare prima dată în Mediafax.
Vladimir Putin rămâne hotărât să „reînvie Uniunea Sovietică” prin „distrugerea democrației de alături”, a declarat ambasadorul Ucrainei în Australia, Vasyl Myroshnychenko.
Vorbind pentru radiodifuzorul național australian, în contextul întâlnirii Trump-Putin, Myroshnychenko a respins retorica lui Putin despre necesitatea de a rezolva „cauzele rădăcină” ale conflictului.
El a spus că, din perspectiva lui Putin, cauza principală a conflictului este o Ucraină suverană, independentă și democratică.
„Când Putin vorbește despre ‘cauza războiului’, se referă la o Ucraină independentă pe harta Europei. Aceasta este singura cauză a războiului pentru Rusia”, a afirmat el.
„Putin își urmărește doar misiunea de a reînvia Uniunea Sovietică, de a reînvia imperiul rus, iar acest lucru nu se poate realiza fără Ucraina. Doar peste noapte, chiar în timp ce vorbim, rușii au atacat multe orașe ucrainene și au trimis numeroase drone. Așadar, nu vedem nicio dovadă că și-ar încheia războiul.”
Reacții din Europa după întâlnirea Trump-PutinMinistrul Apărării din Cehia, Jana Černochová, a declarat că summitul a arătat că președintele rus nu caută pacea și vrea să slăbească unitatea Occidentului.
„Discuțiile Trump-Putin din Alaska nu au adus progrese semnificative pentru încheierea războiului din Ucraina, dar au confirmat că Putin nu caută pacea, ci oportunități de a slăbi unitatea Occidentului și de a-și răspândi propaganda”, a scris ea pe X, adăugând că Occidentul trebuie să continue să sprijine Ucraina.
Schumer și alți democrați critică întâlnirea Trump-Putin: „Doar teatru, nu diplomație”Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, l-a acuzat pe Trump că a întins covorul roșu „pentru un ticălos autoritar”, într-o întâlnire care a fost „doar teatru”, nu diplomație, scrie The Guardian.
„În loc să stea alături de Ucraina și de aliații noștri, Trump a stat umăr la umăr cu un autocrat care a terorizat poporul ucrainean și întreaga lume de ani de zile”, a declarat Schumer pe X.
„În timp ce așteptăm detalii esențiale despre ce s-a discutat – la prima vedere, se pare că Trump i-a oferit lui Putin legitimitate, o scenă globală, zero responsabilitate și nu a primit nimic în schimb.”
Schumer a fost susținut de alți democrați în criticile lor la adresa întâlnirii.
Ken Martin, președintele Comitetului Național Democrat, a spus: „Donald Trump s-a apropiat de Vladimir Putin de ani de zile, iar această întâlnire a subliniat adâncimea obsesiei sale bolnave față de dictatorul rus și criminalul de război acuzat.”
El a adăugat: „Trump a fost clar că agenda sa de politică externă permite Rusiei să facă «ce vrea», indiferent cât de dezastruos ar fi pentru SUA și aliații noștri – și, pus la încercare, Trump a făcut de rușine Statele Unite, cedând ca un costum ieftin.”
Între timp, senatorul democrat Mark Kelly i-a spus lui Trump că ar trebui „să semneze întâi acordul”.
Treat a war criminal like royalty, hide the meeting, share nothing. Putin gets a headline and Ukraine gets what? Next time, ink the deal first.
— Senator Mark Kelly (@SenMarkKelly) August 15, 2025
Norvegia: Prea devreme pentru a evalua progresul întâlnirii Trump-PutinMinistrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, spune că este prea devreme pentru a evalua progresul; presiunea asupra Rusiei trebuie să continue, iar suveranitatea Ucrainei să fie respectată, conform The Guardian.
„Trebuie să continuăm să punem presiune pe Rusia și chiar să o intensificăm, pentru a transmite un semnal clar Rusiei că trebuie să plătească prețul (pentru invazia sa în Ucraina)”, a declarat Eide pentru jurnaliști la Oslo.
La începutul acestei luni, Eide afirmase pe X că salută „inițiativa lui Trump de a pune capăt războiului ilegal al Rusiei”. Dar a adăugat: „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. O pace demnă trebuie să fie durabilă și justă. Nicio decizie privind Ucraina nu ar trebui luată fără Ucraina. Suveranitatea și integritatea teritorială a țării trebuie respectate.”
„Dezgustător. Rușinos. Și, în cele din urmă, inutil”The Kyiv Independent a publicat un editorial despre întâlnirea Trump-Putin.
Trump nu a obținut ce și-a dorit. Dar Putin? Cu siguranță, da.
Din momentul în care a coborât din avion pe pământ american, dictatorul rus radia.
Nu mai era un paria internațional, ci în sfârșit era acceptat – și respectat – de liderul lumii libere. Predecesorul lui Trump l-a numit pe Putin „ucigaș”; Trump i-a oferit o primire de rege.
Editorialul publicației ucrainene de limbă engleză a comparat „primirea regală” făcută lui Putin cu atitudinea ostilă a lui Trump față de Zelenski în Biroul Oval, în urmă cu doar șase luni.
„Președintele Ucrainei a îndurat o umilire publică. Cel al Rusiei a fost răsfățat. Ambele episoade au fost scandaloase”, se arată în text.
„Trump nu înțelege că Putin nu abordează Ucraina într-un mod tranzacțional – pentru el este ceva mesianic. Vrea Ucraina pentru Rusia, punct. Pentru Putin și cercul său apropiat, independența Ucrainei este un accident, iar ei doar îl corectează.”
„Trump nu a pierdut, dar Putin a câștigat clar”John Bolton, fostul ambasador al SUA la ONU și consilier pentru securitate națională a declarat pentru CNN: „Trump nu a pierdut, dar Putin a câștigat clar”.
„Trump nu a obținut nimic în afară de promisiunea altor întâlniri. Putin, cred eu, a făcut pași importanți în refacerea relației, care a fost mereu obiectivul lui principal. A scăpat de sancțiuni, nu se confruntă cu un armistițiu, următoarea întâlnire nu este stabilită, iar [președintele ucrainean] Zelenski nu a fost informat despre nimic înainte de această conferință de presă. Lucrurile sunt departe de a se fi terminat, dar aș spune că Putin a obținut aproape tot ce și-a dorit, iar Trump foarte puțin.”
„Și aș mai spune ceva. Trump părea foarte obosit acolo sus”, a adăugat Bolton. „Nu dezamăgit, obosit. Și va trebui să reflectăm la ce înseamnă asta.”
Articolul Reacții după întâlnirea Trump-Putin din Alaska. Schumer și alți democrați critică întâlnirea Trump-Putin: „Doar teatru, nu diplomație” / Presa ucraineană: „Dezgustător. Rușinos. Inutil” apare prima dată în Mediafax.
Sindicatul Canadian al Angajaților Publici (CUPE), care reprezintă cei 10.000 de însoțitori de zbor ai Air Canada, se află în poziție legală de grevă începând de sâmbătă, întrucât miercuri a depus un preaviz de grevă. Astfel, greva a început întrucât comapnia nu a ajuns la un acord cu sindicatul.
Până vineri seară, Air Canada anunțase deja anularea a 623 de zboruri, afectând peste 100.000 de pasageri, iar pentru sâmbătă au fost anulate toate cele 700 de zboruri efectuate de Air Canada.
Pe lângă cererile salariale, sindicatul solicită plata muncii efectuate la sol, inclusiv în timpul procesului de îmbarcare.
Air Canada a oferit ca salariu mediu pentru un însoțitor senior 65.000 de dolari americani până în 2027, însă CUPE a respins oferta, considerând-o sub nivelul inflației și al pieței. S-a încercat gestionarea conflictului prin arbitraj extern, însă sindicatul a refuzat această metodă.
Articolul Air Canada a anulat sute de zboruri în contextul grevei însoțitorilor de zbor apare prima dată în Mediafax.
Ucraina raportează atacuri masive nocturne cu drone și rachete, în timp ce Rusia afirmă că a doborât 29 de drone ucrainene pe teritoriul său, scrie The Guardian.
În timpul întâlnirii dintre Trump și Putin, ce a avut loc în Alaska, Rusia a lansat 85 de drone de atac și o rachetă balistică asupra Ucrainei, vizând regiunile de pe linia frontului.
Forțele Aeriene ucrainene au declarat că 61 de drone au fost distruse, în timp ce armata a raportat 139 de confruntări într-o singură zi.
Între timp, Rusia a afirmat că a doborât 29 de drone ucrainene pe teritoriul său, inclusiv 10 în regiunea Rostov.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.270. Rusia atacă Ucraina cu 85 de drone în timpul summitului Trump-Putin din Alaska apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Ministerului Apărării, datele personale a peste 3.700 de afgani aduși în Regatul Unit în perioada ianuarie-martie 2024 ar fi fost compromise.
Ministerul a precizat că breșa nu a vizat guvernul, ci o parte terță, The Jet Center, care asigură servicii în privința zborurilor de pe aeroportul Stansted din Londra. Aceste zboruri au fost folosite pentru transferul cetățenilor afgani în Regatul Unit.
Incidentul survine după o breșă masivă dezvăluită la începutul anului, care a expus datele personale a aproape 20.000 de afgani și a dus la relocarea a șapte mii de persoane în Marea Britanie.
„Incidentul nu a reprezentat nicio amenințare la adresa siguranței persoanelor și nici nu a compromis vreun sistem guvernamental.”, a precizat un purtător de cuvânt al guvernului de la Londra.
Articolul Datele a peste 3.700 de afgani aduși în Regatul Unit au fost compromise apare prima dată în Mediafax.
„Datorită a ce s-a întâmplat astăzi, cred că nu trebuie să mă gândesc la asta. Acum, poate va trebui să mă gândesc la asta peste două sau trei săptămâni sau ceva de genul, dar nu trebuie să ne gândim la asta acum. Cred că întâlnirea a mers foarte bine”, a declarat președintele Trump după summitul cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Anterior, Statelele Unite au sancționat India, impunând taxe vamale suplimentare de 25%, însă măsuri asemănătoare nu au fost impuse și asupra Chinei, deși Beijingul rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc.
În paralele, Statele Unite și China negociază o înțelegere comerciale cu scopul de a reduce tensiunile economice și taxele vamale.
Articolul Trump declară că momentan nu exista planuri de a sancționa China pentru achizițiile de petrol rusesc apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a evaluat summitul său de mare profil cu președintele rus Vladimir Putin din Alaska drept „10 din 10”, descriind discuțiile ca fiind „foarte calde” și „extrem de productive”.
Deși nu s-a ajuns la un acord, Trump a spus că s-au făcut progrese semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a subliniat că o rezoluție finală depinde de consimțământul Kievului.
O întâlnire constructivăTrump i-a declarat lui Sean Hannity, gazda Fox News, că el și Putin au convenit asupra „multor, multor puncte”, deși unele chestiuni cheie rămân nerezolvate.
El a adăugat că Putin „vrea să o ducă la bun sfârșit”, semnalând disponibilitatea ambilor lideri de a avansa spre o încetare a focului.
Putin a confirmat la rândul său, lăudând „atmosfera constructivă de respect reciproc” din timpul summitului.
Următorii pași spre paceDiscuțiile din Alaska deschid calea negocierilor directe între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump oferindu-se să participe.
El l-a îndemnat pe Zelenski „să facă un acord”, subliniind că și națiunile europene trebuie să contribuie la soluționarea crizei.
Trump a evidențiat costul uman devastator al războiului, amintind de mii de prizonieri și familii afectate, cerând acțiuni urgente pentru a „salva multe vieți”.
Context politic și criticiTrump a profitat de ocazie pentru a critica administrația Biden, afirmând că acest conflict „nu s-ar fi întâmplat niciodată” sub conducerea sa.
Potrivit relatărilor, Putin a susținut această perspectivă în discuțiile private.
Președintele american a prezentat summitul drept un moment crucial, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru consolidarea influenței SUA la nivel global, subliniindu-și disponibilitatea de a facilita următoarea etapă a negocierilor.
În ciuda optimismului, Trump a avertizat că „nu există un acord până când nu există un acord”, recunoscând fragilitatea procesului. Totuși, summitul din Alaska marchează un pas important în eforturile de a pune capăt războiului.
Articolul Trump numește summitul cu Putin „10 din 10” și pune presiune pe Zelenski pentru un acord de pace apare prima dată în Mediafax.
