Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit Myanmarul, a anunțat vineri Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ). Sute de persoane au ieșit panicate din clădiri în capitala Thailandei, Bangkok, după seism, transmite Reuters.
Nu există, deocamdată, informații din Myanmar privind eventuale pagube, dar GFZ a precizat că seismul a avut loc la o adâncime de 10 km, cu epicentrul în apropiere de orașul Mandalay.
Martorii din Bangkok au declarat că oamenii au fugit pe străzi în panică, iar apa a sărit din piscine din cauza mișcărilor seismice.
Articolul Cutremur puternic în centrul Myanmarului, panică în Bangkok apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 35,9 mii, în scădere cu 4,0 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior, arată datele publicate vineri de către Institutul de Statistică.
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante1 a fost 0,70%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de anul precedent.Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale În anul 2024, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,56%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,44%), urmate de administraţia publică (1,36%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7,6 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,70%.
Sectorul bugetar a deţinut aproape 24,0% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţie publică (3,7 mii locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială (3,3 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (1,5 mii locuri vacante).
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria extractivă (0,21%), alte activităţi de servicii (0,26%) şi tranzacţii imobiliare (0,32%).
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai scăzute valori înaceleaşi activităţi economice (0,1 mii locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Faţă de anul anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (-0,53 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (-0,37 puncte procentuale), respectiv informaţii şi comunicaţii (-0,27 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2,4 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparareaautovehiculelor şi motocicletelor (-0,6 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,17 puncte procentuale), respectiv în construcţii şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,09 puncte procentuale pentru fiecare în parte).
Cât priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s-au regăsit în construcţii (+0,4 mii locuri vacante), respectiv în învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (+0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupaţii:În anul 2024, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,87%), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,73%), respectiv lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,70%).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai mari valori s-au observat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră (10,5 mii locuri vacante), respectiv în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5, (5,7 mii locuri vacante).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,24%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,41%, respectiv 1,5 mii locuri vacante).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Comparativ cu anul 2023, cu excepţia ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 a cărei rată medie anuală a rămas constantă, cei doi indicatori au cunoscut doar scăderi.
Astfel, în ceea ce priveşte rata medie anuală, cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,17 puncte procentuale), de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,16 puncte procentuale), respectiv de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,15 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au observat diminuări mai relevante în rȃndul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-1,1 mii locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-1,0 mii locuri vacante).
Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare:În anul 2024, în profil teritorial, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1,10%), urmată de regiunile Vest (0,72%) şi Nord-Vest (0,69%).
Angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti -Ilfov (13,4 mii locuri vacante), care a reprezentat peste 37% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară.
Regiunile Nord-Vest (4,8 mii locuri vacante), Centru (3,6 mii locuri vacante), respectiv Vest (3,5 mii locuri vacante) au însumat circa o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări.
La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1,4 mii locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,52%, respectiv 2,9 mii locuri vacante).
Anul 2024 comparativ cu anul 2023:Comparativ cu anul precedent, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, unde rata medie anuală a înregistrat aceeaşi valoare, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a crescut uşor (+0,2 mii locuri vacante), în toate celelalte regiuni de dezvoltare cei doi indicatori au înregistrat scăderi.
Astfel, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative scăderi s-au observat în regiunile Vest (-0,22 puncte procentuale, respectiv -1,1 mii locuri vacante), Nord-Est (-0,16 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), respectiv Nord-Vest (-0,12 puncte procentuale, respectiv -0,8 mii locuri vacante).
Articolul Energie, spectacole şi administraţie – domeniile în care s-a angajat cel mai mult în 2024 apare prima dată în Mediafax.
Ciolacu i-a cerut lui Crin Antonescu să îşi asume „rolul de integrator”, numindu-l liderul informal al coaliţiei, fiindcă a mai fost o coaliţie în acelaşi format, la început, între PSD, PNL UDMR. Dar a venit „prima greşeală”, urmată de altele.
„Am făcut prima greşeală, fiindcă a trebuit să dăm afară UDMR-ul. Pe urmă, am luat nişte decizii bune politice, urmate – cum era de aşteptat – neavând un liant şi tocmai ce scosesem UDMR-ul din coaliţie -, am luat nişte decizii greşite, ca să nu spun proaste, să fiu elegant. Şi am pus, şi noi am pus umărul în creare unei situaţii periculoase, nu neapărat pentru actul de guvernare, unei situaţii foarte periculoase în România. Acesta este adevărat. Şi trebuie să realizăm întotdeauna că prezentul e o consecinţă a trecutului”, a spus Ciolacu la Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Premierul a spus că partidele trebuie să aibă capacitatea de a nu mai repeta aceste greşeli, şi de a nu mai intra în aceleaşi scenarii impuse „de către anumite persoane care au anumite interese directe”, mai ales să influenţeze deciziile oamenilor politici.„De această dată am reuşit să rezistăm la tot asaltul şi la toată diversiunea care a fost cu cine-i candidatul, când se retrage Crin Antonescu. Va fi candidat domnul preşedinte Bolojan, unul îl susţin pe (…) Victor Ponta, alţii îl susţin pe Nicuşor Dan. Şi mă bucur că astăzi ne-am strâns ca să spunem lucrurile directe”, a mai spus Ciolacu.
La Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România participă şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, şi preşedintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, dar şi candidatul coaliţiei, Crin Antonescu.
Articolul Ciolacu: Noi am pus umărul la crearea unei situaţii periculoase pentru România apare prima dată în Mediafax.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna martie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural 13%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3%.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +25%).
ConstrucţiiPotrivit estimărilor din luna martie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +32%).
Comerţ cu amănuntulÎn sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +18%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
ServiciiConform estimărilor din luna martie 2025, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere (sold conjunctural +18%).
Articolul Construcţiile şi comerţul conduc creşterea economică în primăvara lui 2025 apare prima dată în Mediafax.
În anul 2024 comparativ cu anul 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4959 mii persoane, în scădere cu 21 mii persoane faţă de anul precedent, conform datelor publicate vineri de către Institutul de Statistică.
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4590 mii persoane, în scădere cu 11 mii persoane față de anul precedent.
Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii1 a fost de
25812 lei, în creștere cu 22,1% față de anul precedent.
Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,9% (comparativ cu 50,2% în anul precedent).
Anul trecut, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară în numărul total de pensionari.
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (80,18%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,16%.
La nivel național, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 pensionari la 10 salariați.
Acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în județul Vaslui și 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.
Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1251 lei.Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1946 lei), Vrancea (1969 lei), Giurgiu (1976 lei) și în Vaslui (1998), iar cele mai mari valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele: Hunedoara 3197 lei), Municipiul București (3115 lei), Gorj (2896 lei) și Brașov (2892 lei).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG4 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în anul 2024, a fost de 1070,4 mii persoane. În rândul acestora cea mai mare pondere au avut-o persoanele din sistemul asigurărilor sociale de stat 90,8%, urmate de persoanele din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori 8,9% şi de persoanele din sistemul militar 0,3%.
Articolul Pensii mai mari, pensionari mai puțini în 2024 apare prima dată în Mediafax.
În zonele montane de peste 1800 m din judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, rafalele de vânt vor atinge viteze extreme, cuprinse între 120 şi 140 km/h.
Vântul va bate puternic şi în numeroase localităţi din judeţul Olt, inclusiv în municipiul Slatina şi oraşe precum Scorniceşti, Drăgăneşti-Olt şi Potcoava. În aceste zone, meteorologii prognozează intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 70-90 km/h.
O avertizare similară, cu rafale de 70-90 km/h, vizează şi mai multe localităţi din judeţul Argeş, printre care Costeşti, Buzoeşti, Bârla, Slobozia, Vedea, Bradu, Ungheni şi Stolnici.
Articolul Alertă cod portocaliu de vânt puternic în 4 judeţe din România apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat, vineri dimineața, schimbarea orei la care se întrunește ședința CSAT, aceasta urmând să aibă loc la ora 13.00.
Președintele interimar Ilie Bolojan va participa, de la ora 9.00, la Adunarea Generală a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, la Casa Timiș, în satul Chițorani, comuna Bucov, județul Prahova.
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT care începe la ora 13.00 sunt incluse subiecte referitoare la perspectivele conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România, dar și la poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.
De asemnea, vor fi prezentate raportul privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025 și raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Articolul Ora ședinței CSAT a fost schimbată apare prima dată în Mediafax.
Declaraţiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk din nordul ţării, vin în contextul în care Statele Unite încearcă să faciliteze un acord de pace prin reluarea contactelor cu Rusia şi purtarea de discuţii separate cu Moscova şi Kiev.
Liderul de la Kremlin este acuzat de Ucraina şi de lideri europeni că tergiversează discuţiile de încetare a focului fără intenţii reale de a opri luptele. Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a provocat sute de mii de morţi şi răniţi, a strămutat milioane de oameni, a distrus oraşe întregi şi a generat cea mai gravă confruntare dintre Moscova şi Occident din ultimele decenii.
Propunerea unei administraţii temporare pare să vizeze una dintre principalele obiecţii exprimate de Putin în trecut – faptul că autorităţile ucrainene nu ar fi un partener legitim de negociere, întrucât preşedintele Volodimir Zelenski a rămas în funcţie după expirarea mandatului său în mai 2024.
„În principiu, desigur, ar putea fi introdusă o administraţie temporară în Ucraina, sub egida ONU, a Statelor Unite, a ţărilor europene şi a partenerilor noştri”, a declarat Putin în discuţii cu marinari din port.
„Aceasta ar avea scopul de a organiza alegeri democratice şi de a aduce la putere un guvern capabil, care să se bucure de încrederea poporului, iar apoi să începem discuţiile cu acesta despre un tratat de pace.”
Putin a lăudat eforturile administraţiei Trump de a relua discuţiile directe cu Rusia – o abordare diferită faţă de cea a predecesorului său, Joe Biden, care a evitat contactele.„Din punctul meu de vedere, noul preşedinte al Statelor Unite doreşte sincer încheierea conflictului, din mai multe motive,” a declarat Putin, potrivit agenţiilor.
Ucraina afirmă că peste 19.500 de copii au fost duşi în Rusia sau în teritorii ocupate de ruşi, fără consimţământul familiilor sau al tutorilor.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe a reacţionat la remarcile lui Putin, spunând că guvernarea în Ucraina este determinată de Constituţia ţării şi de voinţa poporului ucrainean.
Ucraina nu a emis deocamdată o reacţie oficială.Trump a afirmat că doreşte să intermedieze o încheiere rapidă a războiului, dar o serie de discuţii purtate până acum nu au dus la o schimbare semnificativă a situaţiei de pe front.
Statele Unite au anunţat marţi semnarea unor acorduri separate cu Moscova şi Kiev privind un armistiţiu în Marea Neagră, dar Rusia a declarat ulterior că pactul va intra în vigoare doar dacă vor fi îndeplinite anumite condiţii suplimentare, inclusiv ridicarea sancţiunilor asupra unei bănci de stat. Moscova a respins anterior o propunere americană pentru un armistiţiu mai larg de 30 de zile.
Liderii europeni au anunţat, în urma unei reuniuni la Paris de joi, că vor întări armata Ucrainei pentru ca aceasta să rămână piatra de temelie a securităţii viitoare a ţării.
Articolul Putin propune o administraţie temporară în Ucraina pentru a încheia războiul apare prima dată în Mediafax.
Rusia a pierdut 910.750 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei la 28 martie. Numărul include 1860 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10.455 de tancuri, 21.762 de vehicule blindate de luptă, 42.280 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25 387 de sisteme de artilerie, 1 344 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 119 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 31.070 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Vladimir Putin „va muri în curând”, spune ZelenskiZelenski a făcut aceste remarci în timpul unui interviu cu jurnalişti europeni pe 26 martie la Paris, în contextul zvonurilor persistente despre sănătatea lui Putin.
Declaraţia este una îndrăzneaţă, având în vedere conflictul în desfăşurare şi sensibilitatea subiectului privind sănătatea liderilor mondiali.
Conform The Kyiv Independent, comentariile sale vin la o zi după ce Rusia şi Ucraina au fost de acord să implementeze un armistiţiu parţial mediat de SUA privind atacurile asupra infrastructurii energetice şi ostilităţile din Marea Neagră. În schimb, SUA au fost de acord să extindă accesul Rusiei la pieţele globale.
Germania ia în considerare participarea la forța de menținere a păcii din UcrainaMinistrul german al apărării, Boris Pistorius, a semnalat la 27 martie deschiderea Germaniei de a participa la o forță de menținere a păcii.
Germania a trimis anterior semnale contradictorii cu privire la participarea sa la o potențială forță de menținere a păcii. La 8 februarie, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este „prematur și nepotrivit” să se discute despre garanții de securitate pentru Ucraina.
Pistorius a fost însoțit la Berlin de ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur.
Introducerea unui guvern temporar în Ucraina ar trebui discutată, susține PutinUn guvern temporar ar trebui să fie introdus în Ucraina pentru a organiza noi alegeri, a declarat președintele rus Vladimir Putin într-o alocuțiune din 27 martie.
Oficialii ruși au discreditat în mod repetat legitimitatea președintelui Volodimir Zelenski și au pus la îndoială suveranitatea Ucrainei. Între timp, Rusia este considerată un regim autoritar consolidat cu alegeri manipulate de către Freedom House.
„Încă nu este clar cu cine să semneze anumite documente și încă nu este clar ce putere au, pentru că mâine vor veni alți lideri… prin alegeri”, a susținut Putin.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1129. Introducerea unui guvern temporar în Ucraina ar trebui discutată, susține Putin / Germania ia în considerare participarea la forța de menținere a păcii din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Pe parcursul dialogului, Cristoiu a evidențiat lipsa unor stenograme care să clarifice deciziile luate la acea ședință, menționând că informațiile existente sunt bazate pe declarații și presupuneri. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Pe parcursul dialogului, Cristoiu a evidențiat lipsa unor stenograme care să clarifice deciziile luate la acea ședință. El a menționat că informațiile existente sunt bazate pe declarații și presupuneri.
„Nimeni nu mi-a povestit epic ce-a fost la CSAT. Avem o stenogramă? Nu, nu avem stenogramă! Știu doar ce s-a zis. Eu nu știu nimic concret”, a spus Cristoiu.
În timpul dezbaterii, Marius Tucă a subliniat că nu există documente oficiale care să ateste că în cadrul CSAT s-ar fi luat decizia anulării alegerilor:
„Nu există stenograme, pentru că acolo s-a hotărât: gata, anulăm alegerile.”, susține Tucă.
Cristoiu susține că deciziile ar fi fost luate de toți participanții la ședință, dar că președintele Klaus Iohannis ar fi fost cel care a inițiat demersurile.
„Klaus Iohannis a spus: cum scăpăm de Călin Georgescu? Nu, n-a zis asta public, că n-avea curaj. Dar serviciilor, da, le-a zis”, a mai spus Cristoiu.
Marius Tucă a intervenit afirmând că, potrivit unor surse, președintele ar fi cerut explicit serviciilor secrete să creeze dosare care să justifice o presupusă intervenție străină în alegeri, astfel încât să se poată anula scrutinul și să fie blocat Călin Georgescu: „Președintele României a cerut serviciilor să facă repede un dosar, două dosare, cinci dosare, care să arate că a fost o intervenție în alegeri și să scape de Călin Georgescu.”, a spus gazda emisiunii.
Cristoiu a încercat să explice această teorie, afirmând că președintele s-ar fi bazat pe rapoartele serviciilor, dar că există incertitudini asupra modului în care acestea au fost generate:
„Iohannis a zis în stil securistic: ‘Serviciile au probe, aveți documentele. Dar serviciile au mult mai multe, pe care nu le pot spune.’ Însă întrebarea este: serviciile l-au manipulat pe el sau el a cerut aceste probe?”, spune Cristoiu.
În continuare, Tucă a speculat că președintele și serviciile ar fi ajuns la o înțelegere reciproc avantajoasă:
„Undeva s-au întâlnit la jumătatea drumului, că nici lui nu-i convenea să piardă controlul.”
De asemenea, jurnalistul a sugerat că președintele ar fi fost pus într-o situație în care nu avea de ales:
„El pleca peste o săptămână, a fost cumva șantajat să accepte propunerea serviciilor de anulare a alegerilor? A acceptat pentru că n-avea încotro, căci dacă venea Georgescu, în două săptămâni avea procurorii la poartă.”, a spus Tucă.
În final, Cristoiu și Tucă au ridicat întrebarea dacă aceste evenimente ar fi fost parte a unui plan mai amplu, iar rolul serviciilor secrete ar fi fost decisiv:
„Plecarea lui Iohannis ce înseamnă? A fost opera USR-ului, a fost opera altor structuri? Sunt întrebări la care, din păcate, nu avem răspunsuri concrete.” a mai spus Cristoiu.
Articolul Ion Cristoiu: „Iohannis n-avea CURAJ să declare că vrea să scape de Georgescu” apare prima dată în Mediafax.
„În concluzia editorialului tău, cu Epoca Șobolanilor, de 10 ani, românii votează șobolani. Miniștri, parlamentari, oameni care fug de rațiune, de școală, de responsabilitate. Ei răspândesc ciuma hoției și bacilul prostiei”.
„Dar de ce sunt șobolani? Nu doar că au comportamentul, dar se ascund. Caracteristica principală e că se ascund. Când țara merge bine, ei se bat cu pumnii în piept. Între timp, s-au împrumutat cu 1 miliard de euro pe săptămână anul trecut. Dă o ploaie? 2 zile stau….că nu știm ce s-a întâmplat. Cade un pod, dă un viscol….se ascund. Apare un Colectiv? Se ascund. E ceva ce se întinde de 10 ani. Iohannis, în pandemie, s-a ascuns, a ieșit și a zis prostii. Cea mai gravă ascundere a fost în ultimii 3 ani, de când cu războiul ăsta. Au fugit. Au negat, au repetat poezia cu „Umbrela NATO”, cu parteneriatul strategic, nicio secundă preocupându-se de capacitatea țării de apărar, ei crezând că dacă fug de lucrurile astea, cineva o să repare lucrurile astea, că o să fie pace. Nu o să fie. Acești șobolani o să dea socoteală. O să dea în fața istoriei, că la pușcărie nu o să ajungă niciodată. E bine din când în când să le fluturăm clopoțelul pisicii”, a comentat Doru Bușcu.
„Mi se pare că s-au întors și cu mai mult curaj după palma care și-au luat-o la alegeri. Obraznici. Ei ne ceartă. Îmi aleg cuvintele cu grijă. Ajunge să te amenințe că „încă ne comportăm democratic cu voi”. PNRR de care s-a ales praful. E un dezastru. Nu s-a făcut nicio reformă”, a spus Ionuț Cristache.
Doru Buscu:„Nu putem face aceeași politică externă a golului. Dacă nu aduci inteligență, adu relații, adu conexiuni, suntem în afara jocului. După această somație pe care ne-au dat-o americanii, începi să te întrebi dacă nu facem parte din tranzacție. Suntem o țară instabilă, dezarmată. Suntem puși la zid de o America a lui Donald Trump”.
Articolul Doru Bușcu: „Șobolanii o să dea socoteală în fața istoriei” apare prima dată în Mediafax.
Elevii lui Flavius Stoican au prestat un joc solid și au învins fără drept de apel Metaloglobus, în deplasare, pe stadionul de la Clinceni, cu scorul de 4-0!
Meciul a fost rezolvat, în mare măsură, din primele 17 minute, când ACSM Reșița avea 2-0 pe tabelă. Celelalte două goluri au venit în minutele 28 și 89.
ACSM Reșița a terminat în forță sezonul regular, etapa a 21-a din Liga 2, reușind să treacă și de Metalul Buzău, în deplasare, cu scorul de 2-0. A condus cu 2-0 încă de la pauză formația lui Flavius Stoican, care se concentrează pe evoluțiile din play-off și pe Cupa României de acum înainte, scrie Prosport.
Clubul din Valea Domanului a înregistrat 10 victorii, patru egaluri și cinci eșecuri. În acest an nu a pierdut, înregistrând 3-0 cu AFC Câmpulung Muscel și 0-0 cu CFC Argeș, iar astfel a reușit să se califice în play-off. De acum, ACSM Reșița va lupta pentru promovarea în SuperLiga României, iar Flavius Stoican își dorește clasarea pe podium, de unde poate promova direct.
Echipa sa a început în forță și grupa pentru promovareÎn prima rundă din play-off, ACSM Reșița a întâlnit Metaloglobus, în deplasare, pe care a învins-o cu un categoric 4-0!
Scorul a fost deschis repede, din minutul 6, când a reușit să înscrie experimentatul Elton da Silva. Apoi, Marius Cioiu a mărit ecartul în minutul 17, dar scorul pauzei a fost stabilit de Florian Haită, care a punctat în minutul 28. El s-a distrat cu apărarea Metaloglobusului și a marcat cu un șut cu stângul din careu.
În partea secundă, ACSM Reșița nu a mai fost la fel de incisivă în atac, dar tot a mai avut câteva ocazii destul de importante. Golul de 4-0 a venit pe final, în minutul 89, când a reușit dubla Marius Cioiu.
La final, Flavius Stoican a declarat că este încântat de jocul elevilor săi, dar nu avea cum să nu fie astfel. ACSM Reșița a început play-off-ul într-un mod care îi va da un plus de moral suplimentar pentru ce va urma în play-0off, dar și pentru întâlnirile din Cupa României.
Antrenorul speră ca jucătorii să ducă mult acest ritm solid și să reușească o serie cât mai lungă de rezultate pozitiveACSM Reșița are șapte meciuri la rând fără înfrângere în toate competițiile, cinci victorii și două remize. În plus, în acest interval nu a primit gol!
”Frumos a început play-off-ul, pentru că am reușit o victorie clară, care ne dă încredere. Am prestat un joc solid, mai ales în prima repriză. Și în a doua am avut multe momente în care puteam să mai marcăm goluri, dar una peste alta este o victorie importantă pentru noi și pentru suporterii noștri, mai ales cei care vin după noi în deplasări.
Vreau să felicit jucătorii, dar în special pe cei care au avut realizăriCioiu, care a marcat două goluri frumoase, Haită și Elton au prestat un joc foarte bun și cinste lor pentru aceste realizări. Cred că am fost echipa care a pus presiunea încă de la începutul meciului, am gândit această partidă astfel încât să nu lăsăm Metaloglobus să joace.
Această formație încearcă să paseze, știam acest lucru și am reușit s-o blocăm în multe momente când a considerat că putea ieși prin pase din apărare. Cred că acolo s-a făcut diferența. Am demonstrat că nu suntem cu nimic mai prejoși decât revelația acestui campionat, care a fost Metaloglobus. În ultimele meciuri nu am primit gol și acest lucru este un aspect important pentru echipa noastră.
De asemenea, am marcat gol la fiecare partidă, exceptând meciul cu FC Argeș de acasă. Aceste lucruri ne dau încredere în puterile noastre. Mai sunt nouă meciuri, a trecut doar unul singur, deci fiecare echipă are șansele ei”, a declarat Flavius Stoican, conform Caraș Online.
ACSM Reșița a ajuns la 37 de puncte în urma acestui succes cu Metaloglobus, dar continuă să fie pe locul 4, la un punct de formația din București.
În următorul duel din play-off, trupa din Valea Domanului va întâlni, pe teren advers, FC Voluntari. De partea cealaltă, Metaloglobus va da piept cu Campionii FC Argeș, la Mioveni.
Articolul ACSM Reșița a făcut KO Metaloglobus în debutul play-off-ului Ligii 2 apare prima dată în Mediafax.
Realizatorul susține că, spre deosebire de regimurile autoritare evidente, cenzura în democrațiile occidentale devine tot mai subtilă și omniprezentă.
De asemenea, Marius Tucă menționează că România adoptă aceste practici, iar deciziile sunt luate în unanimitate, fără opoziție reală, inclusiv la nivel european.
„Începe să devină modelul occidental, aici e problema. Ăla la Moscova măcar știai ca e acolo. Aici sub ideea de occident, de democrație, de libertate, lucrurile sunt din ce în ce mai strânse și cenzura începe să devină nu excepție, ci regulă. Exact aici am ajuns. Nu avea nevoie nimeni niciodată de un astfel de organism. Și e una de la PSD în Comisia Europeană. Când e vorba de cenzură, e unanimitate. La CCR n-a fost nici măcar unul împotrivă. România a devenit țara în care, de o vreme încoace deciziile se iau în unanimitate, când e vorba de cenzură, de lovitură de stat”.
Articolul Marius Tucă, despre cenzura din România apare prima dată în Mediafax.
Alexis Kohler, în vârstă de 52 de ani, deși necunoscut pentru mulți francezi, este considerat unul dintre cei mai importanți actori în politica din Franța și practic singurul înalt oficial care a rămas alături de Macron pe parcursul celor două mandate ale sale.
Macron mai are doi ani din ultimul său mandat și caută să-și restabilească poziția după o serie de crize politice interne din ultimul an, care l-au făcut să treacă printr-o succesiune de prim-miniștri.
Emmanuel Moulin, fost director al Trezoreriei și apoi șef al cabinetului lui Gabriel Attal când acesta era prim-ministru, este așteptat să-i succeadă lui Kohler, a adăugat sursa citată.
Kohler, supranumit „vicepreședintele” și „geamănul” lui Macron și considerat omul său de încredere, a vorbit rar în public, dar avea sarcina de a anunța noile cabinete când erau numite, ca semn al autorității sale.
Se așteaptă ca el să se alăture unei bănci, potrivit cotidianului Le Figaro, care a relatat primul această știre.
„Alexis Kohler și-a dedicat toată energia, talentul și munca sa fără egal pentru a servi proiectul nostru politic și poporul francez”, a declarat Macron într-o declarație pentru cotidian.
Articolul Șeful de cabinet al lui Macron demisionează după 8 ani – surse apare prima dată în Mediafax.
Începutul acestui an a adus cea mai caldă lună ianuarie din istorie, urmată de a treia cea mai caldă lună februarie, regiunile polare încălzindu-se de câteva ori mai rapid decât media globală, informează AFP.
Suprafața maximă a gheții marine din 2025 a fost probabil atinsă pe 22 martie, măsurând 14,33 milioane de kilometri pătrați – sub recordul anterior de 14,41 milioane de kilometri pătrați stabilit în 2017.
Mai mult, acest an adaugă încă un punct de date la pierderea continuă pe termen lung a gheții marine arctice în toate anotimpurile.
Minimul antarctic de gheață marină din 2025, atins pe 1 martie, a fost de 1,98 milioane de kilometri pătrați, la egalitate cu al doilea cel mai scăzut minim anual din istoria înregistrărilor prin satelit, alături de 2022 și 2024.
Articolul Gheața din Marea Arctică atinge cel mai scăzut nivel maxim din istoria înregistrărilor prin satelit apare prima dată în Mediafax.
Echipele de control au verificat 16 unităţi comerciale şi au constatat numeroase nereguli, printre care: produse expirate, materii prime cu stare termică modificată, igienizare necorespunzătoare, agregate frigorifice depreciate şi diferenţe de gramaj între cel afişat şi cel constatat.
În urma controalelor, ANPC a aplicat 23 de sancţiuni contravenţionale principale şi 8 avertismente. De asemenea, a fost dispusă măsura de oprire definitivă de la comercializare pentru produse în valoare de 6.826 lei.
Pentru şase unităţi comerciale a fost dispusă oprirea temporară a activităţii până la remedierea deficienţelor.
ANPC a semnalat şi probleme la banda rulantă care asigură legătura între Gara de Nord şi metrou, aceasta prezentând „depuneri de excremente şi lipsă de igienizare”. Pentru operatorul care administrează acest echipament au fost cerute documente suplimentare.
În cadrul controalelor au fost verificate 16 unități, iar principalele deficiențe constatate au fost:Articolul Piedone a închis mai tot în Gara de Nord. Amenzi de peste 160.000 lei după controalele ANPC apare prima dată în Mediafax.
Potrivit acestuia, respectarea drepturilor fundamentale prevăzute în Constituție este obligatorie pentru toate instituțiile statului.
„Opiniile nu trebuie confundate cu informațiile și nu trebuie cenzurate niciodată. Fiecare este liber să fie sau nu de acord cu o opinie exprimată în spațiul public. Și este incalificabil că membri CNA să își justifice deciziile de sancționare culmea – pe opinii politice și rațiuni personale, și nu pe lege! CNA trebuie să își revizuiască urgent principiile de funcționare, iar comisiile de specialitate din Parlament să facă o dezbatere serioasă atunci când vor discuta raportul anual de activitate a instituției. Rolul principal al CNA este de a asigura un cadru civilizat și echilibrat de dezbateri publice, și nu de a le obstrucționa sau de a se transforma într-un Minister al Adevărului”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Articolul Ciolacu: Decizia CNA, derapaj democratic și cenzură a presei apare prima dată în Mediafax.
„În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru investițiile pe care le-ați realizat în România în toți acești ani. Cele peste 200.000 de locuri de muncă și miliardele de dolari investite în țara noastră înseamnă taxe și impozite virate la bugetul de stat, înseamnă transfer de tehnologie, înseamnă acces la piețe și înseamnă prosperitate pentru economia românească. Fiecare investiție care se face în România înseamnă un plus de calitate și de prosperitate pentru cetățenii țării noastre și vă mulțumesc pentru ceea ce ați făcut în acești ani și din acest punct de vedere. Suntem într-o perioadă complicată, dar pentru România câteva lucruri sunt cât se poate de clare. Vom rămâne o țară proeuropeană și proatlantică, pentru că sunt două elemente de bază care au făcut să progresăm în toți acești ani”, a spus Bolojan.
Potrivit președintelui interimar, apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii au însemnat siguranță, au însemnat securitate, iar apartenența la Uniunea Europeană a însemnat acces la piețele europene, transferul de tehnologie și acces la fondurile europene care au schimbat fața țării noastre în multe locuri.
Aceste direcții sunt convergente și le vom susține în continuare: „În ceea ce privește stabilitatea economică internă, este o perioadă în care am acumulat deficite importante ca țară și este nevoie în anii următori să le corectăm prin reducerea cheltuielilor bugetare, prin încasarea veniturilor la bugetul de stat, prin combaterea evaziunii fiscale, prin accesarea fondurilor europene pentru a asigura investiții și dezvoltare. Un guvern nu schimbă o țară, dar creează condiții pentru ca firmele din țara respectivă, pentru ca oamenii din țara respectivă să schimbe lucrurile. Și sper să facem tot ceea ce este posibil să creăm un context bun, în așa fel încât dumneavoastră, investitorii, să aveți condiții cât mai bune pentru investiții și pentru afaceri bune în România și în anii următori”.
Articolul Bolojan: România va rămâne o țară proeuropeană și proatlantică apare prima dată în Mediafax.
De asemenea, CCR a respins și obiecțiile legate de legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul României.
În motivarea deciziei, CCR precizează că participarea autorităților militare ale NATO la controlul spațiului aerian național trebuie analizată în contextul obligațiilor asumate de România ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice, iar acest lucru nu afectează suveranitatea țării.
„Transferul de autoritate reglementat are în vedere o acțiune de predare/preluare a controlului și comenzii de către autoritățile militare desemnate ale NATO asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice”, se arată în comunicatul CCR.
În aceeași ședință, Curtea a declarat neconstituțională prevederea din Statutul funcționarilor publici referitoare la condamnările penale care ar face o persoană „incompatibilă cu exercitarea funcției publice”, considerând că sintagma este ambiguă și poate genera abuzuri.
De asemenea, CCR a respins sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva hotărârilor Senatului și Camerei Deputaților privind restructurarea serviciilor parlamentare, reținând că acestea au fost emise în temeiul autonomiei organizatorice a celor două camere.
Deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii.
Articolul CCR: Legile privind controlul spațiului aerian pe teritoriul României sunt contituționale apare prima dată în Mediafax.
Conform comunicatului MAE, în contextul acestei acțiuni sindicale, toate cursele aeriene dinspre și spre Belgia vor fi suspendate.
Autoritățile române avertizează, de asemenea, că sunt preconizate perturbări majore la nivelul întregului sistem de transport public în comun din țară, inclusiv al celui feroviar.
Articolul Atenționare de călătorie: Perturbări ale transportului public în Belgia, ca urmare a unei greve apare prima dată în Mediafax.
