Nicolae Stanciu, căpitanul naționalei României, a ajuns la un acord de principiu cu Genoa, informează Marco Ottolini, conform ProSport.
Directorul sportiv al clubului consideră că fotbalistul lui Damac va fi o parte importantă a proiectului lui Dan Șucu.
„Avem un acord de principiu cu Nicolae Stanciu și suntem optimiști că vom putea finaliza totul în săptămânile care vin. E un jucător cu o mare experiență internațională, căpitanul naționalei României și va fi o parte importantă a proiectului nostru, cu începere din sezonul viitor”, a declarat Ottolini, potrivit Tuttomercatoweb.
Presa din Cehia consideră că mutarea în Serie A ar însemna un nou impuls în cariera lui Stanciu, fost jucător la Sparta și Slavia Praga.
„Un rol major în acest transfer îl joacă patronul și președintele lui Genoa, Dan Șucu, conaționalul lui Stanciu, care anterior dorise să-l aducă pe mijlocaș la celălalt club al său, Rapid București. O trecere în Serie A ar însemna un nou impuls în cariera lui Stanciu. În trecut, el a jucat pentru Anderlecht, Slavia Praga sau Sparta, de exemplu, și a impresionat. În trecut, Stanciu a declarat că s-ar întoarce fără ezitare doar la două cluburi, Slavia și FCSB. Totuși, angajarea în Serie A va fi o altă provocare în cariera lui”, au scris cehii de la infotbal.cz.
Articolul Nicolae Stanciu, căpitanul naționalei României, va juca din vară în Serie A apare prima dată în Mediafax.
„Guvernul României este alături de toți cei afectați de cutremurul care a lovit Myanmar și Thailanda și își exprimă speranța că eforturile de salvare și ajutorare în curs de desfășurare vor aduce sprijinul atât de necesar pentru populația afectată”, se arată într-un mesaj transmis pe rețeaua X.
Potrivit Reuters, cutremurul puternic a ucis peste 140 de persoane în Myanmar, dărâmând clădiri și distrugând infrastructura, inclusiv un zgârie-nori aflat în construcție în Thailanda vecină.
Cel mai afectat a fost al doilea oraș ca mărime din Myanmar, Mandalay, care se află aproape de epicentrul cutremurului cu magnitudinea de 7,7, care a avut loc la prânz și a fost urmat de o replică puternică și de mai multe cutremure mai moderate.
Articolul Mesaj al Guvernului României după cutremurul care a lovit Myanmar și Thailanda apare prima dată în Mediafax.
Deocamdată, omul cu banii de la CFR Cluj așteaptă între 15 și 17 milioane de euro în schimbul lui Louis Munteanu, plus 25% dintr-un viitor transfer al acestuia, scrie ProSport.
Louis Munteanu este pe val la CFR Cluj, astfel că un transfer al acestuia în perioada de mercato din vară pare iminent, în condițiile în care cluburi din ligile de top ale Europei se luptă pentru semnătura vârfului.
Dacă va puncta de zece ori în următoarea perioadă, Varga este convins că poate da marea lovitură cu fotbalistul care a fost dorit și de Gigi Becali la FCSB. Un play-off de excepție poate să aducă un transfer de 30 de milioane de euro pentru fosta campioană a României. Prin urmare, Varga nici nu în calcul oferta venită de la Genoa pentru Munteanu, care ar fi de șapte milioane de euro.
Echipa din Gruia se luptă și pentru cucerirea Cupei României, acolo unde a ajuns în faza sferturilor de finală, astfel că rivala celor de la U Cluj ar putea reuși chiar eventul în acest sezon, sub comanda lui Dan Petrescu.
Dacă se va transfera în schimbul sumei de 30 de milioane de euro, atunci Louis Munteanu ar călca pe urmele lui Radu Drăgușin, vândut chiar cu această sumă de Genoa la Tottenham.
„Eu acum vreau între 15 și 17 milioane de euro pentru Louis Munteanu, dar și 25% dintr-un viitor transfer. Totuși, în cazul în care mai dă zece goluri în acest sezon, atunci îl vând doar cu 30 de milioane de euro”, a fost anunțul făcut de Nelu Varga, pentru ProSport.
În această ediție de Superliga, Louis Munteanu a „explodat” pur și simplu, ajutându-și echipa să se lupte pentru prima poziție. Atacantul care a fost legitimat și la Fiorentina a reușit să marcheze 20 de goluri, iar șansele ca vârful din Gruia să devină golgheter sunt foarte mari.
După ce a reușit hat-trick-ul cu Gloria Buzău, în victoria clară a clujenilor, scor 6-0, Louis Munteanu a început perfect play-off-ul, izbutind să marcheze o dată în victoria celor de la CFR Cluj cu Dinamo, scor 3-1.
Totuși, Louis Munteanu a lipsit de la naționala mare a României, care a început recent preliminariile Campionatului Mondial. Tricolorii au pierdut cu Bosnia la București, scor 0-1, reușind apoi să câștige cu 5-1 în San Marino, cea mai slabă reprezentativă din grupă.
„Drăguș nu prea a jucat. A mai fost și accidentat, dar nu prea a contat la Trabzonspor. Să nu-l iei pe Louis Munteanu, care are 20 de goluri marcate… Totuși, are 20 de goluri. Poate acum e invers, trebuie să iei jucători care nu marchează”, a spus Victor Becali, într-o intervenție la postul de radio Sport Total FM.
Articolul Nelu Varga vrea să doboare orice record cu transferul lui Louis Munteanu apare prima dată în Mediafax.
Pompierii au intervenit vineri, între orele 7.00 și 20.00, în 42 localități din 12 județe (Argeș, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova și Teleorman), precum și în municipiul București, pentru limitarea și înlăturarea efectelor generate de vremea rea.
Din cauza vântului puternic, salvatorii au acționat pentru îndepărtarea unor elemente de construcție de la 93 de imobile și pentru degajarea celor 68 de copaci și 7 stâlpi de electricitate prăbușiți pe carosabil. În urma acestor evenimente, au fost afectate 23 de autoturisme.
De asemenea, a fost înregistrată o victimă. Este vorba de o femeie de 20 ani, din municipiul București, care a fost lovită de tencuiala căzută de pe fațada unei clădiri. În urma evaluării medicale, persoana a fost transportată la spital, conștientă, cooperantă.
Pompierii monitorizează situația, având în vedere că avertizările meteorologice sunt încă în vigoare.
Articolul O femeie rănită și 23 de mașini avariate, în urma vântului puternic de vineri apare prima dată în Mediafax.
„Avem scenariile de lucru pregătite și se discută acest lucru. Sunt măsuri care au fost prevăzute, nu-mi fac griji pentru că totuși sunt niște limite peste care Federația Rusă nu va trece, asta cred eu, dar dacă se întâmplă asta există un plan bine pus la punct”, a declarat Sebastian Burduja la Antena 3 CNN.
„Istoria ne învață că, în general, de la est nu putem să presupunem că au bună-credință”, a adăugat el.
Întrebat ce va întâmpla dacă Rusia va câștiga influența asupra bazinului de Nord al Mării Negre, ajungând foarte aproape de zona noastră economică exclusivă, Burduja a spus: „Da, așa este, foarte aproape, dar nu peste ea. (…) Eu mă bazez pe faptul că sunt niște resurse importante mobilizate pentru investiția asta. Platforma în sine este americană, este un colos, și investiția este mult prea importantă ca să nu-i dăm atenția cuvenită și vă asigură că i-o dăm”.
Articolul Burduja, întrebat de eventuala apropiere a Rusiei în Marea Neagră: Avem scenariile de lucru pregătite apare prima dată în Mediafax.
Liderul ucrainean a declarat că avocații Kievului trebuie să analizeze proiectul înainte de a putea spune mai multe despre oferta SUA.
De asemenea, acesta a afirmat că Ucraina nu va recunoaște drept împrumuturi miliarde de dolari din ajutorul acordat de SUA în trecut, deși nu a precizat dacă o astfel de cerere figurează în ultima versiune a proiectului primită de un înalt oficial guvernamental.
Zelenski a declarat că textul a fost „complet diferit” de un acord-cadru anterior pe care urma să îl semneze cu Donald Trump înainte ca discuțiile lor să degenereze luna trecută.
„Nu vreau să declanșez un val (de comentarii), chiar vreau să obținem o revizuire specifică de către avocați la cel mai înalt nivel”, a declarat Zelenskiy la conferința de presă de la Kiev.
Viceprim-ministrul Iulia Svyrydenko a declarat legislatorilor că Kievul își va exprima poziția cu privire la noul proiect numai după ce va exista un consens. Până atunci, discuțiile publice ar fi dăunătoare, a spus ea.
Administrația Trump presează Kievul de săptămâni întregi să semneze un acord care să ofere Washingtonului o participație la resursele Ucrainei.
Articolul Zelenski, precaut cu privire la acordul cu SUA privind mineralele apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Energiei a spus vineri că România este pe primul loc în UE în ceea ce privește producția de gaz.
„România anul trecut a marcat o premieră: a devenit numărul 1 la producția de gaz din UE, am bătut Olanda, eram pe locul doi, am trecut pe locul 1. (…) Suntem pe locul întâi și vă dați seama că, la finalul anului următor, cînd vom avea și Neptun Deep vom fi de departe numărul 1 și vom avea acest mare atu în mânecă”, a spus Burduja la Antena3 CNN.
El a spus că forajele merg „foarte bine”
„Deja prima sondă se forează, au trecut de 1.000 de metri, merge foarte bine, urmează încă 9 sonde și ele sunt de la adâncimi între 100 și 1.000 de metri”, a explicat ministrul Energiei.
Burduja a anunțat la începutul săptămânii că a început forajul în blocul Neptun Deep, în largul Mării Negre, la 160 km de țărm.
Potrivit ministrului, forajul a început duminică, 23 martie 2025, la ora 13.00. Burduja susține că, de acolo, în 2027 sau poate chiar mai curând, va fi scos gaz pentru România și pentru întreaga regiune.
Articolul Ministrul Energiei, despre proiectul Neptun Deep: Se forează. Au trecut de 1.000 de metri apare prima dată în Mediafax.
Întrebat vineri, la ProTV, despre faptul că în ultima perioadă menționează tot mai des numele lui Dumnezeu, Victor Ponta a spus: „Cred că ține de maturizarea fiecăruia și de vârstă, probabil, să înțelegi că nu trebuie să te referi la Dumnezeu doar când ți-e rău. Cam așa făceam, când eram mai tineri, dacă mă loveam, dacă aveam vreo nenorocire, cred că Dumnezeu e tot timpul cu noi și, de multe ori, cum a fost momentul cînd am pierdut alegerile, de fapt a fost o lecție, nu mi-a vrut răul, mi-a vrut binele, cred că nu eram pregătit în 2014 să fiu președinte”.
El crede că, alături de armată și de familie, biserica este un pilon pentru o națiune.
Întrebat, de asemenea, dacă simte nevoia să împărtășească acest lucru, Ponta a răsouns: „Împărtășeșsc mult mai puțin decât ceea ce simt pentru că până la urmă credința e în interior și mai puțin în afară”.
„Dacă o să ieșiți președinte, cine o să fie prima doamnă?”, a fost o altă întrebare adresată candidatului independent. „O să rezolvăm problema asta, vă garantez”, a mai spus Ponta.
Articolul Victor Ponta: Cred că nu eram pregătit în 2014 să fiu președinte apare prima dată în Mediafax.
Marius Petrescu ocupă funcția de director al ORNISS încă din anul 2002. Instituția joacă un rol crucial în securitatea națională, având responsabilitatea de a asigura accesul legal la informațiile clasificate pentru autorități și alte entități publice, scrie Gândul.
În cazul lui Marius Petrescu longevitatea sa la conducerea unei astfel de instituții este dublată de lipsa de expunerii publice și de controversele legate de numirea și menținerea sa în această funcție. În anumite cercuri era supranumit „elefantul”.
De-a lungul celor peste două decenii, Petrescu a fost mai mult un personaj discret, evitând reflectoarele publice și întrebările incomode referitoare la performanțele sale, criteriile de evaluare sau competențele sale manageriale
Iată decizia privind schimbarea conducerii ORNISS, publicată în Monitorul Oficial de vineri.
DECIZIE pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea conducerii Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat
În temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie.
Art. 1. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Petrescu se eliberează din funcția de director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Art. 2. — Începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Nicu Marcu se numește în funcția de director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
Trebuie menționat că Marius Petrescu a preluat conducerea ORNISS la un moment critic pentru România, cu un an înainte de aderarea la NATO, în 2004. La acea vreme, era imperativ ca România să demonstreze partenerilor occidentali că are o structură solidă de protecție a informațiilor secrete, iar numirea sa a venit în acest context.
Între anii 2000 și 2002, Marius Petrescu a ocupat funcția de consilier pentru Mircea Geoană la Ministerul Afacerilor Externe și a fost, în același timp, director executiv al Autorității Naționale de Securitate, într-o perioadă în care cariera sa se intersecta semnificativ cu cea a lui Gabriel Oprea.
Articolul Marius Petrescu, director al ORNISS de peste 20 de ani, eliberat din funcție. Nicu Marcu, fost președinte ASF, îi va lua locul apare prima dată în Mediafax.
Procurorul-şef european Laura Kovesi a informat ieri instituţiile UE că a fost deschisă o anchetă administrativă fără precedent cu privire la posibile abateri comise de membrul bulgar al Parchetului European Teodora Georgieva.
„Independenţa tuturor procurorilor noştri este una dintre valorile fundamentale ale EPPO, care este esenţială pentru îndeplinirea misiunii noastre”, a făcut public Parchetul European, fără a oferi detalii suplimentare.
Procuroarea Georgieva a declarat că este investigată de colegii săi din Luxemburg pentru că s-a retras dintr-o anchetă privind posibila corupţie şi şantaj în cadrul proiectului de reconstrucţie a celei mai mari instalaţii de stocare a gazelor din Balcani, Chiren. Instalaţia este de importanţă strategică pentru regiune.
Georgieva a declarat că s-a simţit ameninţată de influentul europarlamentar bulgar Delyan Peevski cu privire la ancheta EPPO în cazul Chiren. Peevski, care este sancţionat de SUA şi Marea Britanie pentru corupţie, neagă acuzaţiile.
Ancheta privind proiectul Chiren a început în august 2024, când procurorii europeni au lansat percheziţii la compania de stat Bulgartransgaz, în urma unei informări din partea Forumului bulgar pentru energie şi minerit.
Denunţătorii au invocat nereguli şi un risc potenţial pentru instalaţia de stocare a gazelor din cauza forajului, pentru care au fost alocate 78 de milioane de euro de către Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA).
Articolul Scandal la EPPO. Procuroarea europeană bulgară Teodora Georgieva a fost suspendată apare prima dată în Mediafax.
Ambele echipe au avut câte un jucător eliminat. Este vorba de Keita de la Petrolul și de Akhamtov de la Uniurea.
Tot vineri, în etapa a doua a play-out-ului este programat, de la ora 20.30, meciul Sepsi OSK Sf. Gheorghe – FC Hermannstadt.
Play-out-ul continuă sâmbătă cu meciul FC Botoșani-Farul Constanța, duminică cu partida Poli iași-UTA Arad, iar luni este progranat meciul Gloria Buzău-Oțelul Galați.
Articolul Unirea Slobozia-Petrolul, remiză albă în deschiderea etapei a doua din play-out apare prima dată în Mediafax.
„Într-un moment în care suntem sub presiune, ca popor, trebuie să stăm uniți”, a spus Nielsen, făcând referire la interesul lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groelandei, într-o conferință de presă, pe care a susținut-o chiar înainte ca vicepreședintele JD Vance să aterizeze la baza din Pituffik, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
Nielsen a accentuat vineri, înainte ca delegația SUA să ajungă pe teritoriul groenlandez, că vizita oficialilor americani în Groelanda, fără să fi fost invitați de autoritățile din Groenlanda sau Danemarca, semnifică o „lipsă de respect” și a cerut unitate în fața „presiunii externe”.
Delegația SUA, din care urmau să facă parte, alături de vicepreședintele JD Vance, și soția sa, Usha Vance, împreună cu consilierul național pentru securitate Mike Waltz și cu secretarul pentru Energie Chris Wright și-a modificat planurile de călătorie. Planul inițial al călătoriei prevedea ca soția lui Vance să participe la o cursă cu sănii trase de câini, organizată la Sisimiut, alături ceilalți doi oficiali, chiar dacă aceștia nu fuseseră invitați de autoritățile din Groenlanda sau Danemarca.
Protestele publice și indignarea autorităților din Groenlanda și Danemarca au făcut ca delegația SUA să se reorienteze asupra vizitei din Groelanda, doar către baza militară din Pituffik, unde nu exista posibilitatea de a se întâlni cu cetățenii. Pituffik este situată în apropierea cercului polar arctic, departe de marile comunități.
Conform unui acord din 1951, SUA au dreptul să viziteze baza oricând doresc, cu înștiințarea prealabilă a Groenlandei și a Copenhagăi.
JD Vance: interesul SUA pentru securitatea Arcticii va crește în următoarele deceniiVicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat la sosirea sa în Groenlanda că interesul SUA pentru securitatea Arcticii va crește în următoarele decenii, sugerând că presiunea exercitată de președintele Donald Trump pentru preluarea controlului american asupra teritoriului semi-autonom danez se va intensifica.
Vizita la baza militară americană Thule Air de la Pituffik a delegației lui JD Vance a avut loc la câteva ore după ce, în capitala Nuuk, a fost prezentată o nouă coaliție guvernamentală, care a unit patru dintre cele cinci partide parlamentare, anunțându-și intenția de a păstra legăturile cu Danemarca, chiar dacă partidul lui Nielsen, care dispune de majoritate în parlament, a susținut până acum dobândirea, treptat, a independenței față de Danemarca.
Nu suntem de vânzare, au spus cetățenii GroelandeiPremierul danez, Mette Frederiksen, care a calificat planurile inițiale pentru vizita SUA drept „inacceptabile”, a felicitat Groenlanda pentru noul său guvern într-o postare pe Instagram: „Aștept cu nerăbdare o cooperare strânsă într-o perioadă prea plină de conflicte inutile.”
Prin modificarea planului de călătorie, administrația Trump a încearcat să redirecționeze discuția către subiectele care o interesează: prezența SUA în Groenlanda, capacitățile militare disponibile și securitatea în regiunea Arctică, consideră Catherine Sendak, șefa programului de Apărare și Securitate Transatlantică la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.
Analiștii Reuters au arătat că – în ciuda încercării americanilor de a arăta că respectă dorințele cetățenilor din Groelanda odată cu schimbarea itinerarului – în capitala Nuuk, oamenii au spus „Nu suntem de vânzare! Oamenii nu sunt de vânzare!”, precizând că sondajele au indicat că aproape toți groenlandezii se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
Articolul Noul guvern al Groelandei a cerut unitate în fața ”presiunii externe” americane apare prima dată în Mediafax.
„Am un mesaj pentru toți cei care încearcă să ajungă la un tur doi, să fie viitori președinți ai României: trebuie să învățați să respectați. Dacă spuneți că noi conducem ca mișcare suveranistă în preferințele românilor, învățați să ne respectați, să respectați milioanele și milioanele de români”, a spus Simion într-un mesaj video postat pe Facebook.
„Învățați să respectați și nu ne mai numiți izolaționiști, cum am auzit, nu vă mai bateți joc pentru că ce s-a întâmplat în România este foarte grav și toată lumea înțelege”, adaugă candidatul AUR la prezidențiale.
El susține că trebuie „să aducem respectul înapoi în societatea românească”.
„Turul doi pe care îl visați voi împotriva mea, de fapt s-ar putea să înțelegeți că trebuie să fie sub o altă formă, sub forma unei reveniri la democrație”, adaugă liderul AUR.
Articolul Simion, mesaj pentru adversarii lui din campanie: Nu ne mai numiți izolaționiști apare prima dată în Mediafax.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat vineri că Ucraina are un guvern legitim care trebuie respectat.
Declarațiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk din nordul țării, vin în contextul în care Statele Unite încearcă să faciliteze un acord de pace prin reluarea contactelor cu Rusia și purtarea de discuții separate cu Moscova și Kiev.
„În principiu, desigur, ar putea fi introdusă o administrație temporară în Ucraina, sub egida ONU, a Statelor Unite, a țărilor europene și a partenerilor noștri”, a declarat Putin în discuții cu marinari din port, potrivit Reuters.
„Aceasta ar avea scopul de a organiza alegeri democratice și de a aduce la putere un guvern capabil, care să se bucure de încrederea poporului, iar apoi să începem discuțiile cu acesta despre un tratat de pace”.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a reacționat la remarcile lui Putin, spunând că guvernarea în Ucraina este determinată de Constituția țării și de voința poporului ucrainean.
Articolul ONU respinge propunerea lui Putin pentru o administrație temporară în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Această mișcare nu a fost comentată, până la ora transmiterii știrii, de oficialii ucraineni și cei ruși. Cu toate acestea, Andrii Kovalenko, un oficial din cadrul Consiliului Național de Apărare și Securitate al Ucrainei, a sugerat într-o declarație din 18 martie că forțele ucrainene ar putea acționa în regiunea Belgorod, „neutralizând amenințările” din partea forțelor ruse care s-ar putea masa în apropierea frontierei, scrie Reuters.
Rybar, un blog militar rus cu 1,3 milioane de abonați, a declarat că au avut loc ciocniri puternice într-o așezare numită Popovka și că fiecare parte o lovește pe cealaltă cu drone.
Intențiile Ucrainei sunt, pentru moment, neclare, însă operațiunea ucraineană în Belgorod ar putea fi o încercare de a distrage atenția forțelor ruse în timp ce acestea încearcă să alunge ultimele forțe ucrainene din Kursk.
Emil Kastehelmi, analist militar la Black Bird Group, a declarat pentru Reuters că forțele ucrainene au pătruns în primele apărări rusești și au avansat cel mai probabil la o adâncime de 3-4 km.
Răspunsul MoscoveiPotrivit The New York Times, drept replică, Rusia ar fi desfășurat batalioane cecene, soldați ai armatei regulate și infanterie navală. Cu toate acestea, Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a declarat vineri într-o postare pe Telegram că unele părți ale regiunii sunt în prezent nesigure, citând atacuri cu drone și de artilerie, însă nu a menționat nimic despre o eventuală prezență a trupelor ucrainene.
Pe de altă parte, în regiunea Kursk, armata ucraineană ar mai controla încă puțin sub 80 km pătrați din Kursk, în urma incursiunii lansate în luna august 2024.
Articolul Armata ucraineană a lansat o incursiune într-o nouă regiune din Rusia. Cum a reacționat Moscova apare prima dată în Mediafax.
MApN arată că ambele subiecte reprezintă încercări de manipulare a populației, fără niciun temei legal și fără legătură legătură cu o situație reală.
Prima dintre aceste dezinformări semnalează „chemarea la instruire militară de urgenţă a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani de pe tot teritoriul României, începând cu 3.04.2025”.
Ministerul reamitește că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Ministerul Apărării Naționale a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.
„Cea de a doua dezinformare anunță așa-zise <exerciţii de mobilizare aflate în pregătire>, bazate pe un articol de presă care face referire la un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova și nu de autoritățile din România, cum arată autorii materialului publicat de platforma unimedia.info de la Chișinău”, transmite MApN. Ministerul precizează că execută, conform atribuțiilor funcționale, exerciţii de acest gen și în țara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activități care sunt anunțate din timp în spațiul public. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24). Și pentru anul 2025 sunt planificate, spre finalul primului semestru exerciţii de acest gen, care vor fi comunicate public.
MApN susține că este de așteptat ca astfel de dezinformări să fie semnalate și în continuare, pe diferite platforme de comunicare digitală.
Articolul MApN: Dezinformări cu privire la mobilizarea rezerviștilor sau pregătirea populației pentru apărare apare prima dată în Mediafax.
Avocatul Adrian Cuculis spune, vineri, că procesul privind pretinsa defăimare a Rodicăi Bădălău, soția fostului vicepreședinte al Curții de Conturi, a fost respins.
Rodica Bădălău și-a dat în judecată fosta noră, pe Claudia Pătrășcanu, dar a pierdut procesul introdus la Judecătoria Constanța.
Mama lui Gabi Bădălău îi solicita Claudiei Pătrășcanu inițial despăgubiri și scuze publice.
„Deși inclusiv instanța de judecată a încercat să medieze un conflict care părea existent cel puțin doar pentru o singură parte, în cele din urmă, după mai bine de trei ore de ședință, instanța a rămas în pronunțare, iar după 10 amânări de pronunțare, mai târziu a respins cererea Rodicăi Bădălău”, spune avocatul Adrian Cuculis.
Claudia Pătrășacanu și fiul politicianului Niculae Bădălău aub fost căsătoriți și au împreună doi copii. Scandalurile dintre cei doi nu au contenit niciodată, deși sunt separați de mulți ani.
Articolul Rodica Bădălău a pierdut procesul cu fosta noră, Claudia Pătrășcanu apare prima dată în Mediafax.
Motiejunas a spus că este dispus să intre în discuții cu NBA, chiar dacă Euroliga nu pare să fie inclusă în „explorarea” NBA, deși încă nu au fost anunțate planuri ferme.
„Suntem întotdeauna gata să ne așezăm și să explorăm împreună cea mai bună soluție pentru a oferi un produs și mai bun. Vedem cu ochi buni faptul că NBA dorește să exploreze piața europeană cu ajutorul FIBA”, a explicat el.
Comisarul NBA, Adam Silver, a spus joi că liga a simțit că este „momentul să treacă la etapa următoare”, după ce a analizat oportunitățile din Europa.
Planul inițial este de a avea o ligă europeană cu 16 echipe formată din 12 cluburi permanente și patru care ar trebui să se califice anual. Euroliga are 18 echipe.
Articolul Șeful Euroligii, gata de discuții cu NBA pentru o nouă ligă europeană apare prima dată în Mediafax.
În incertitudinea politică din ultimele luni de la București subiectul Republicii Moldova, ce a respins la limită curentul antieuropean într-un referendum și a ales-o pe Maia Sandu ca președinte într-un tur doi tensionat, a căzut din atenția publică. Atât în discursurile politicienilor de la București cât și în căutările românilor pe Google, Republica Moldova este din ce în ce mai absentă. În acest timp peste Prut pare să reînvie un curent periculos – un curent antiromânesc ce vorbește de o Moldovă Mare ce conține și teritorii din România.
Susţinătorii acestui curent „moldovenism” acuză de obicei România de interferenţe în afacerile interne ale Republicii Moldova. Deși curentul la prima vedere pare că este critic și la adresa Rusiei în realitate este adesea folosit de Moscova ca o armă în propagarea unor idei antiromânești și antieuropene.
Un astfel de exemplu este o pagină mai veche ce a revenit în atenție – „Moldova 1359”O pagină cu peste 150.000 de urmăritori din Republica Moldova ce distribuie constat mesaje anti-românești ce sunt îndreptate spre vorbitorii de „limbă moldovenească”, terminologia folosită de administratorii paginii pentru a descrie cea ce este recunoscută oficial ca fiind limba română.
„Recunoaștem doar această unire. Fără trădători din București”, se precizează într-o postare însoțită de o hartă a Moldovei ce cuprinde teritorii atât din Republica Moldova cât și din România.
Într-o altă postare este prezentată o hartă a „Moldovei Mari” ce este însoțită de un manifest, ce este numit de autor „dedicație”, cu titlul „Rădăcinile memoriei: întoarcerea la originea poporului”.
„O limbă străină și o istorie străină devin o armă – moale, dar distructivă. Ele nu strigă tare, ci pătrund în minți ca un venin nevăzut. Și generație după generație, tinerii moldoveni încetează să-și pună întrebări, încetează să-și amintească cine au fost strămoșii lor, încep să creadă că propria lor istorie este doar o umbră a uneia străine, mai răsunătoare. Dar acesta este un fals. Istoria Moldovei, limba sa, cultura sa – nu sînt o umbră. Ele sînt o lumină proprie, care a ars de veacuri și continuă să ardă (…) E timpul să redăm rădăcinilor puterea. E timpul să auzim din nou limba moldovenească în coridoarele școlilor și în sălile universităților, să vedem din nou pagini de istorie scrise nu cu vorbe străine, ci cu adevărul izvorît din adîncurile pămîntului moldovenesc. Doar astfel copacul poporului își va putea întinde din nou ramurile și va putea rezista oricărei furtuni. „, se precizează în postare.
Într-o altă postare este prezentată o carte ce conform autorului postării este o istorie a „ocupației romîne a Moldovei 1918-1940. 22 ani de teroare a jandarmului romîn”.
Activitatea paginii, dar și a altora similare s-a intensificat în ultima perioadă în apropierea datei de 27 martie ( data unirii Basarabiei cu România).
Pe 26 martie pagina posta o poză, cu un grup de persoane în fața unui monument, însoțită de un mesaj prin care erau atacate trupelor române din al Doilea Război Mondial.
„Romîno-naziștii au ucis peste 400 mii de oameni în Moldova, iar 150 mii de moldoveni au luptat contra ciumei maro. La sfîrșit de război populația Chișinăului nu avea nici 40 mii de locuitori.
Romîno-naziștii au venit după teritoriu, băștinașii urmau să fie eliminați în totalitate”, se preciază în descrierea pozei.
Și în alte postări sunt distribuite videoclipuri și imagini antiunioniste, dar și antiromânești.
„Bucureștiul consideră Moldova (partea ocupată Moldova de Vest) drept o colonie, din acest motiv nu investește în școli, universități, spitale sau drumuri. Moldova din Romînia ultima la capitolul educație, medicină. Aceeași viziune o are și față de Moldova de Est – un viitor de colonie provincială și zero investiții”, se precizează în descrierea unui astefel de videoclip.
Amplificarea mesajului antiromânesc pe pagini de acest tip a fost semnalată pe rețele de socializare și de Marius Diaconescu, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
„La Chișinău nu se mai vorbește de Re-Unirea cu România. E subiect interzis. În schimb se promovează ideea ruperii Moldovei dintre Prut și Carpați de România și crearea unei Moldove Mari. Campania este foarte intensă, este creată de o echipă organizată, cineva are bani multi pentru a promova narative rusești”, a precizat acesta într-o postare recentă pe Facebook.
Un partid nou – legături cu rușiiPagina a distribuit recent și o postare a unei formațiuni politice noi „Partidul Moldova Mare”.
Partidul, sub acestă formă și titulatură, este unul nou și conform datelor publice este înființat de fostul procuror și candidat la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, care, conform unei investigații a publicației ZdG, a fost susținută în campania electorală de Federația Rusă prin rețeaua controlată de oligarhul fugar Ilan Șor.
„Vom lupta pentru pace, pentru dezvoltarea țării și pentru continuitatea neamului, ca o țară neutră și suverană”, a declara Victoria Furtună la lansarea proiectului politic ce are ca stemă un porumbel, simbol al păcii.
Partidul, ce este distribuit de paginile cu viziuni antiunioniste și antiromânești, se descrie proeuropean, dar militează pentru restabilirea relațiilor cu Federația Rusă.
Analistul politic Anatol Țăranu a descris partidul într-un material pe moldova1 drept un „partid păpușă”, creat pentru a sprijini forțele pro-ruse în alegerile parlamentare din toamnă.
Pagini și grupări antiromânești au mai existat în Republica MoldovaÎn 2021 publicația Veridica publica o analiză numită „DEZINFORMARE: România a fost putere de ocupație în Moldova”.
În material jurnaliștii prezentau cazul „Mișcarea de Tineret Urmașii lui Stefan”. O organizație lansată în 2016, cu scopul declarat să protejeze Moldova de unionism şi „educarea tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc şi dragoste faţă de ţară”.
În analiză ei precizează că astfel de mișcări și pagini au scopul de a submina identitatea românească a populației din Republica Moldova. Totodată se încearcă discreditarea imaginii României care este prezentată ca un stat agresor și expansionist. Alimentarea problemei identitare care divizează societatea moldovenească. Întreținerea liniei moldoveni-stataliste, care e promovată și de politicienii pro-ruși.
Ce s-a schimbat de la analiza din 2021? Amploarea rețelelor de socializare a crescut și TikTok-ul a devenit un mediu mai bun ca vechile rețele pentru distribuirea de astfel de mesaje.
Articolul Antiromânismul ia amploare pe rețelele de socializare în R. Moldova. Hărți cu Moldova Mare, atacuri spre București și acum și un partid politic cu multe semne de întrebare apare prima dată în Mediafax.
Pe lângă cele 144 de decese, ar fi 732 de persoane rănite de cutremurul și replicile de vineri dimineață, potrivit televiziunii de stat.
Aceasta este prima cifră oficială din partea juntei militare din Myanmar, în timp ce șeful armatei țării, Min Aung Hlaing, adaugă că vor exista mai multe decese și victime.
El spune: „Am declarat stare de urgență și am solicitat asistență internațională. Am aprobat o cerere din partea Centrului AHA [biroul umanitar al ASEAN], care va trimite ajutor mâine, iar India va trimite, de asemenea, asistență. Aș dori să adresez o invitație deschisă tuturor organizațiilor și națiunilor care doresc să vină și să ajute oamenii nevoiași din țara noastră”.
În prezent, cifra nu pare să includă nimic din regiunea Mandalay, una dintre cele mai afectate de cutremurul din această dimineață.
Crește bilanțul victimelor și în urma cutremurelor din Bangkok.
Viceguvernatorul din Bangkok, Tavida Kamolvej, a declarat pentru agenția de presă Reuters că cel puțin nouă persoane au murit în urma cutremurelor.
Dintre acestea, opt au murit în urma prăbușirii unei clădiri în construcție, iar un altul a murit într-o altă locație.
Articolul Myanmar: 144 de morți și 732 de răniți după cutremur; crește bilanțul deceselor și în Bangkok apare prima dată în Mediafax.
