Surse medicale citate de ProSport susțin că Răzvan Lucescu a fost chemat de urgență la spital pentru a discuta cu medicii despre evoluția stării tatălui său și despre opțiunile de tratament disponibile. Mircea Lucescu, în vârstă de 80 de ani, a suferit un infarct vineri, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică starea sa s-a deteriorat semnificativ. De atunci, fostul selecționer se află internat în secția ATI a Spitalului Universitar București, unde este monitorizat permanent de echipa medicală. Potrivit informațiilor apărute în presă, Lucescu a rămas internat în terapie intensivă pe parcursul zilei de luni, iar situația sa medicală continuă să fie una delicată.
Medicii iau în calcul montarea unui sistem ECMO, un dispozitiv care poate susține funcțiile inimii și ale plămânilor în situații critice. Decizia privind această intervenție urmează să fie discutată împreună cu familia pacientului. Potrivit acelorași surse, procedura de ablație nu poate fi efectuată în acest moment din cauza problemelor cardiace severe, iar varianta unui eventual transplant de inimă ar fi extrem de dificilă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Timișoara că Mircea Lucescu este îngrijit în continuare în stare critică, sub supraveghere permanentă în secția de terapie intensivă. Potrivit acestuia, starea fostului selecționer rămâne gravă, iar prognosticul medicilor este unul rezervat. Următoarele ore sunt considerate decisive pentru evoluția stării lui Lucescu.
Președintele a fost întrebat despre scandalul fotografiilor marți, în timp ce se afla la Timișoara pentru a participa la inaugurarea Centrului de Mari Arși. El a spus că este treaba procurilor și a dezvăluit că vrea să afle cine i-a plătit pe cei implicați. De altfel, două dintre persoanele implicate au lucrat și pentru echipa Nicușor Dan, a mai spus președintele.
„Sunt două lucruri clare, eu am făcut plângere la DIICOT a doua zi după ce elementele au părut în spațiul public. (…) Eu am lucrat cu mai multe echipe. (…) Două dintre aceste persoane au fost și în fotografiile despre care vorbim, mai departe este treaba procurorilor (…) întrebarea esențială este cine i-a plătit pe oamenii ăștia”, a declarat Nicușor Dan.
Procurorii DIICOT au făcut mai multe audieri în scandalul fotografiilor publicate de Elena Lasconi în 2025, cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidata USR susținea atunci că Nicușor Dan și Victor Ponta s-au întâlnit cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București.
Pe scurt, procurorii cred că fotografiile ar fi fost realizate chiar de una dintre echipele implicate în campania electorală din 2025. Se pare că în realizarea scenei au fost implicate mai multe persoane care s-au „mascat”, au făcut fotografiile și închiriat imobilul din Tunari, Ilfov.
Șeful statului a declarat marți, ca răspuns la întrebările presei, că România stă bine în prezent la capitolul combustibili, dar a început să creioneze variante de lucru în cazul în care se va confrunta cu penuria.
„În primul rând, că sunt două chestiuni cumva distincte: una este aprovizionarea, cealaltă este prețul. Deci în discuția de ieri de la Cotroceni am discutat de procurare, de posibilitatea ca la un moment dat să existe o lipsă de combustibil pe piață. Nu suntem acolo. România este într-o poziție ceva mai bună decât alte țări europene, pentru că are o parte din producție internă, pentru că are o parte din rafinare pe teritoriul ei, deci lanțurile sunt mai scurte. Ce s-a discutat ieri la Cotroceni a fost așa cum, în fine, s-a relatat în presă, că în momentul acesta nu este o urgență pentru România. Însă, așa cum există niște scenarii de criză pentru gaz, cum există niște scenarii de criză pentru energie electrică, începe să lucreze la un scenariu de criză pentru eventualitatea în care va exista o criză de aprovizionare pe produse din petrol”, a declarat președintele Nicușor Dan, de la Timișoara.
„Pe partea de prețuri, aici lucrurile sunt, cum să spun, sunt mulți factori pe care noi nu-i putem controla în momentul de față. De exemplu, a început o oarecare tranzitare a Strâmtorii Ormuz. O să vedem în zilele următoare cât de cât la sută din lipsa acestui necesar va fi suplinită prin această traversare parțială. În ipoteza în care lucrurile continuă în direcția asta, o să avem o presiune mare pe preț, da, să zicem, două luni, trei luni de acum și o să vedem în ce măsură, în ce măsură bugetul poate să compenseze, așa cum a făcut-o zilele trecute. Dar, așa cum am spus, sunt mulți factori și o să vedem văzând și făcând”, a declarat președintele.
Ce s-a stabilit la Palatul CotroceniÎntrebarea jurnaliștilor a venit în completarea succintei informări transmise de Administrația Prezidențială luni după amiază, după ce președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și cei doi mari producători operaționali din industria petrolieră OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării cu țiței și combustibil în contextul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.
OMV Petrom operează rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, iar Rompetrol, cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, și Vega Ploiești. A patra rafinărie de pe teritoriul României, Petrotel, este deținută de rușii de la Lukoil și este închisă în contextul sancțiunilor internaționale impuse.
„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Palatul Cotroceni la finalul întâlnirii de luni.
„Totuși, având în vedere caracterul dinamic al contextului global, Președintele, Guvernul și partenerii din mediul privat au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă. Acesta va permite monitorizarea atentă a situației și adoptarea rapidă a unor măsuri adecvate, dacă va fi necesar, în deplină coordonare și cu accent pe stabilitate și precauție”, a transmis Administrația Prezidențială.
Întâlnirea vine după ce, vineri, Guvernul – care a declarat de la 1 aprilie starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină și a instituit o taxă de solidaritate de suportat de către unii operatori din industrie.
Conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia, care reprezintă 20 dintre cele mai mari industrii ale României, a transmis, într-un comentariu la solicitarea Mediafax, că susțin măsura reducerii accizei cu 30 de bani, pe care o consideră, totuși, un ajutor marginal, în schimb critică noua taxă impusă, în contextul în care România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE.
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș a opinat, la întrebarea reporterul Mediafax, că măsurile temporare adoptate vineri de Guvern pentru amortizarea scumpirilor pe piața carburanților ar putea să îi entuziasmeze pe șoferi și, prin creșterea consumului, România să ajungă iar în risc de penurie, adică chiar scenariul pe care Executivul a vrut să îl evite.
„În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat. Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a subliniat directorul executiv al confederației.
Potrivit conducerii organizației, propunerea Concordia este clară: o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective este o abordare corectă, proporțională și care nu penalizează investițiile de care România are atâta nevoie.
„Rusia este marele câștigător al noului război din Orientul Mijlociu”, a declarat pentru dpa Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse.
Profiturile Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte depășesc 10 miliarde de euro pe lună, a precizat organizația.
Rusia beneficiază de creșterea prețurilor globale la materiile prime, deoarece folosește alte rute de export. Toate acestea ar putea „aduce Rusiei un câștig neașteptat la o scară istorică”, a spus Matthias Schepp, la Moscova.
Prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Bugetul Rusiei depinde în mare măsură de vânzarea de petrol, fiind construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril.
„La nivelul actual al prețurilor, Moscova poate obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze”, a mai transmis Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă.
Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina.
Președintele României Nicușor Dan a vorbit marți despre scrisoarea pe care a primit-o de la administrația Trump, cu privire la invitația adresată SUA de a participa la Summit-ul B9 care se va desfășura pe 13 mai, la București. Președintele a declarat că invitația a fost adresată secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii.
„Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii.
Și în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Dar, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a declarat președintele.
Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie anul trecut. Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București.
„S-a constituit o coaliție care este dedicată acestei probleme. România, în mod firesc, este parte din această coaliție. Pentru moment, a fost o discuție la nivelul miniștrilor Apărării, o discuție la nivelul miniștrilor de Externe. Continuă discuțiile tehnice”, spune președintele României.
Nicușor Dan a subliniat că eventualele acțiuni ale coaliției vor fi condiționate de încetarea ostilităților. „ Ce este important este că acțiunile pe care această coaliție le va face, nu le va face decât în situația unei încetări provizorii sau definitive a focului. Deci nu e vorba de a ne angrena în conflictul existent”, punctează șeful statului.
Privind rolul fiecărui stat în securizarea Strâmtorii, Dan explică: „Suntem în etapa în care se fac diferite scenarii tehnice, în care fiecare dintre țări își asumă participarea cu diferite tipuri de echipamente sau de militari”.
Președintele a evidențiat și experiența României în domeniul deminării: „Noi avem o experiență, pentru că suntem în proximitatea războiului din Ucraina, care parțial s-a desfășurat și pe mare, avem o experiență de deminare. Știți că avem un program comun cu Bulgaria și cu Turcia”.
În luna martie, președintele Nicușor Dan a anunțat că România se alătură inițiativei comune internaționale de securizare a Strâmtorii Ormuz, invocând creșterea prețului combustibililor.
Șeful statului a fost întrebat marți dacă a fost citat sau audiat la DIICOT în cazul fotografiilor de la Tunari.
„Eu la DIICOT am fost, sunt cel care am depus plângerea care a dus la această cercetare penală”, a răspuns președintele.
Întrebat dacă se așteaptă să fie audiat, Nicușor Dan a spus: „Dacă voi fi chemat vreodată mă voi duce, dar ce pot eu să spun mai mult decât ce a văzut toată lumea că niște oameni au adus în spațiul publici niște fotografii în care pretind că sunt eu”.
Procurorii DIICOT au făcut mai multe audieri în scandalul fotografiilor publicate de Elena Lasconi în 2025, cu 3 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidata USR susținea că Nicușor Dan și Victor Ponta s-au întâlnit cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la inaugurarea Centrului de mari arși al Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, că România trebuie să își continue proiectele importante, chiar și în contextul tensiunilor politice din coaliție.
Președintele a vorbit, mai întâi, despre stadiul centrelor pentru mari arși din România, construite cu sprijinul Băncii Mondiale, menționând că există un progres diferit al lucrărilor din țară.
„Avem trei spitale de mari arși pe fonduri de la Banca Mondială… Aici, după cum vedeți, e aproape gata partea de construcție, 95% și urmează echipamentul. La Târgu Mureș suntem undeva pe la 80%, iar la București suntem undeva la 50% pe acest proiect pe Banca Mondială, la Grigore Alexandrescu, unde am semnat autorizația acum patru ani”, a declarat Nicușor Dan.
În ceea ce privește situația politică și posibilitatea ca PSD să iasă de la guvernare, așa cum se vehiculează, președintele României a evitat să comenteze scenarii concrete, dar a declarat că este nevoie de stabilitate și colaborare între partidele pro-occidentale de la putere.
„Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide pro-occidentale și minoritățile naționale să conlucreze pentru ca România să-și ducă la sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat. Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE… au colaborat destul de bine pe PNRR”, a spus el.
„Mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit.”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă îi va cere demisia premierului Ilie Bolojan, Nicușor Dan a respins o astfel de intervenție.
„Eu? În ce calitate? Nu cred că trebuie să facem aici o analiză pe toate scenariile posibile… Ce pot eu să spun este că există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiecte importante ale României să meargă mai departe”, a afirmat președintele.
Președintele Nicușor Dan a efectuat o vizită marți, de Ziua Mondială a Sănătății, la Centrul de Mari Arși al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, primul de acest fel construit în România post-decembristă.
În timpul vizitei, șeful statului a fost însoțit de autoritățile locale, dar și de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
După vizită, Nicușor Dan a transmis un mesaj pentru întregul sistem medical și a subliniat că dincolo de problemele existente, este esențial ca opinia publică să observe și realizările din sistemul sanitar.
„Mulțumim (personalului medical – n.r.) pentru tot ce fac, pentru nopțile nedormite, pentru anii de studii pe care i-au făcut, măcar de ziua asta (Ziua Mondială a Sănătății – n.r.). În doilea rând e important să spunem oamenilor că se întâmplă și lucruri bune în România. (…) Bineînțeles că sunt lucruri care nu merg și le-am spus și le vom spune de multe ori. Dar sunt lucruri care se întâmplă și noi ca societate dacă vrem să fim maturi, vrem să construim, vrem să progresăm, trebuie să privim cu echilibru ce e bun și ce e rău în societatea noastră. Faptul că în trei ani s-a construit acest spital care răspunde unei necesități e un lucru extrem de bun pe care trebuie să-l subliniem”, a spus Nicușor Dan, după vizită.
Rolul fondurilor europene în dezvoltarea RomânieiPreședintele a subliniat și rolul fondurilor europene în dezvoltarea României în ultimele două decenii, arătând că o parte importantă a investițiilor a fost posibilă datorită contribuțiilor din cadrul Uniunea Europeană.
„Partea importantă din dezvoltarea pe care România a avut-o în ultimii 20 de ani a venit prin fonduri europene, adică prin bani pe care contribuabili din alte țări europene pentru binele comun al Europei l-au pus pentru dezvoltarea unor țări cum e România”, a mai spus Nicușor Dan.
În același timp, șeful statului a atras atenția asupra unui „război informațional” desfășurat inclusiv în domeniul medical, indicând Rusia drept unul dintre actorii implicați. El a avertizat asupra pericolelor dezinformării și a promovat necesitatea implicării active a profesioniștilor în combaterea informațiilor false.
„Nu e suficient ca fiecare dintre noi să ne facem jobul, din păcate. Trebuie să intervenim activ în acest război informațional, astfel încât opinia profesionistului și credibilitatea profesionistului să vină în această dezbatere”, a conchis președintele.
România este o țară mare consumatoare de produse second-hand, inclusiv haine.
Magazine dedicate, care vând produse second-hand sunt tot mai căutate, într-o criză economică ce obligă românul de rând la prudență în cheltuieli.
Un proiect de OUG inițiat de Ministerul Mediului în colaborare cu Ministerul Economiei își propune să stabilească reguli clare și definiții exacte pentru cum trebuie gestionate produsele utilizate care intră în țara noastră.
Nimic rău până aici, numai că reprezentanți ai „industriei refolosirii” spun că definițiile pentru produsele second-hand sunt ambigue și că restricțiile sunt atât de mari, încât riscă să arunce în aer întregul domeniu al reutilizării cu cap al produselor deja folosite.
În plus de asta, mii de locuri de muncă ar fi butuci, iar prețurile la haine ar urca vertiginos, făcându-le inaccesibile.
În mod cu totul ironic, cine ar avea de câștigat de aici ar fi doar industria de fast-fashion, adevăratul producător de deșeuri textile.
Industria reutilizării, pusă pe butuci de un proiect de lege controversat al Ministerului MediuluiAsociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) cere retragerea de urgență a proiectului de OUG care reglementează introducerea produselor second-hand în țară, susținând că acesta riscă să producă efecte exact opuse celor declarate: mai multe deșeuri și mai puțină reutilizare.
Potrivit organizației, noul act normativ introduce un set de reguli „sufocante”: avize prealabile, registre speciale și aplicații de trasabilitate, restricții de program, etichetare individuală pentru fiecare produs, amenzi de până la 100.000 de lei și chiar riscuri penale pentru abateri administrative.
10.000 de locuri de muncă în pericol, prețuri mai mari pentru români / Efecte devastatoare – bugetul de stat ar putea pierde peste 250 de milioane de leiImpactul economic ar putea fi sever, avertizează reprezentanții industriei.
Estimările industriei arată că peste 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol, iar bugetul de stat ar putea pierde anual aproximativ 250 de milioane de lei.
Tot ca efect al acestei OUG, prețurile hainelor second-hand vor crește, ceea ce va afecta direct peste 50% dintre români care cumpără astfel de produse.
Potrivit analizei Aretex, în loc să reducă problema deșeurilor textile, măsurile propuse ar putea duce exact la opusul: mai puțină reutilizare și mai mult gunoi, adică exact inversul a ceea ce-și propune acest proiect de OUG.
Avertisment: risc de infringement și conflict cu legislația europeanăARETEX susține că proiectul intră în contradicție directă cu legislația europeană privind deșeurile și ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva României, exact pe managementul deșeurilor.
Mai mult, proiectul ar inversa logica europeană a economiei circulare: reutilizarea – una dintre cele mai valoroase practici pentru mediu – este tratată mai dur decât eliminarea deșeurilor.
Confuzie între „produs” și „deșeu”Un alt punct critic: definițiile sunt neclare.
Reprezentanții companiei avertizează că proiectul confundă produsele reutilizabile cu deșeurile textile, că introduce termeni diferiți față de cei din legislația existentă și că riscă să transpună hainele reutilizabile în categoria „deșeuri”, din punct de vedere legal.
Consecința?
Blocaje administrative și costuri suplimentare pentru operatorii corecți.
Ei spun că susțin combaterea importurilor ilegale de deșeuri textile, dar avertizează că forma actuală a proiectului „pedepsește exact actorii corecți din piață”.
„Susținem intenția legitimă a statului de a combate importurile ilegale de deșeuri textile, un fenomen care afectează inclusiv operatorii corecți din industria second-hand.
În forma actuală însă, proiectul introduce o serie de reglementări și sancțiuni disproporționate, care riscă să blocheze o parte importantă a economiei circulare.
Vorbim despre un sector care susține mii de locuri de muncă, contribuie la bugetul de stat, oferă cetățenilor acces la îmbrăcăminte la prețuri accesibile și reduce semnificativ amprenta de carbon asociată consumului de haine.
Suntem încrezători că factorii de decizie vor analiza cu atenție aceste argumente și că, prin dialog, putem identifica soluții eficiente pentru combaterea importurilor ilegale, fără a afecta activitatea legitimă de reutilizare. ARETEX își exprimă disponibilitatea pentru consultări și pentru construirea unui cadru legislativ echilibrat, aliniat obiectivelor economiei circulare”, spune Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Miza reală: economia circulară vs. birocrațiaOrganizația propune rescrierea actului normativ în urma consultărilor cu industria și alinierea acestuia la legislația europeană.
De altfel, reprezentanții industriei șiau declarat intenția de a participa la dezbaterea publică de pe 16 aprilie, despre care Mediafax a scris aici.
În joc nu sunt doar interesele comerciale, ci și direcția în care merge România: spre o economie circulară funcțională sau spre blocaje birocratice care cresc poluarea?
Conform ultimelor rapoarte, explozia a avut loc în zona în care este depozitat și transferat combustibilul din cisternele maritime. Camioanele de combustibil ajung de obicei la terminal pentru a pompa combustibil la bord, potrivit Top War.
Se pare că, dintr-un anumit motiv, camioanele cu combustibil au explodat.
Operatorul terminalului a raportat o amenințare la adresa întregului complex de încărcare a petrolului. Conform datelor preliminare, incidentul nu are legătură cu sabotajul sau actele de sabotaj.
Patru persoane au fost rănite în urma exploziilor și a incendiului. O persoană este încă dispărută. Incendiul a fost stins la cel puțin cinci ore după ce a izbucnit.
Autoritățile au decis să nu închidă traficul pe Podul Americilor (Amerikas) pe durata incendiului, argumentând că „nu podul în sine arde, ci structura de pe țărm, iar flăcările nu vor ajunge la structurile podului”.
Podul leagă America de Nord și de Sud și este una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din regiune, transportând zilnic peste 60 de vehicule.
Noile informații privind starea de sănătate a liderului suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, sunt parte a unei note diplomatice, despre care se crede că se bazează pe informații americane și israeliene.
Nota diplomatică, văzută de publicația The Times, sugerează că noul lider suprem al Iranului se află în stare de inconștiență și este tratat pentru o afecțiune medicală „gravă”.
„Mojtaba Khamenei este tratat la Qom într-o stare gravă, fiind incapabil să se implice în luarea oricărei decizii de către regim”, se arată în nota consultată de The Times.
Totodată, același document dezvăluie, pentru prima dată, și locația liderului suprem iranian – Qom – oraș aflat în centrul țării, la 140 de kilometri de Teheran.
Potrivit The Times, se presupune că locația lui Mojtaba Khamenei era cunoscută de agențiile de spionaj americane și israeliene de ceva timp, însă detalii despre aceasta nu au fost făcute publice până acum.
În plus, în nota diplomatică, transmisă și aliaților din Golf, se menționează că agențiile de informații au identificat pregătirile pentru „pregătirea terenului necesar construirii unui mausoleu de mari dimensiuni în Qom”, conturându-se astfel ideea că alți membri ai familiei — și, posibil, chiar Mojtaba — ar putea fi înmormântați alături de Ali Khamenei, ucis în atacurile de la sfârșitul lunii februarie.
Noul lider suprem al Iranului nu a avut apariții publice de la alegerea saMojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, este noul lider suprem al Iranului și, de la alegerea sa în această funcție, el nu a avut apariții publice. Două mesaje, atribuite lui Khamenei, au fost citite de televiziunea de stat iraniană.
Acest lucru a generat speculații privind starea sa de sănătate, inclusiv din partea administrației Trump. Președintele american a spus, la jumătatea lunii martie, că Mojtaba Khamenei ar putea fi mort, în timp ce șeful Pentagonului susține că acesta este „rănit și probabil desfigurat” în urma atacurilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului.
Pe de o parte, oficialii iranieni au insistat că noul lider suprem este „la conducerea” țării, în timp ce grupurile de opoziție au susținut că acesta este tratat în comă la spital.
La câteva zile după debutul războiului în Orientul Mijlociu, Iranul a confirmat că Mojtaba Khamenei a fost rănit în același atac aerian care i-a ucis tatăl, mama, soția și unul dintre fiii săi în prima zi a războiului.
Poliția Capitalei anunță că luni, în jurul orei 23.00, „polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 11 Poliție au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, la o adresă din Sectorul 3, un bărbat amenință că își va face rău, punând totodată în pericol și alte persoane.”
La fața locului s-au deplasat de urgență mai multe echipaje de poliție, care au constatat că bărbatul s-a baricadat în locuință. Bărbatul era agitat și a refuzat orice formă de cooperare.
De asemenea, la fața locului a venit un echipaj din cadrul companiei de distribuție a gazelor, care a sistat alimentarea în vederea prevenirii oricărui pericol.
Negociatorii au fost trimiși și ei în misiune. Până la urmă, bărbatul a fost imobilizat.
„A fost solicitat sprijinul negociatorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, care au încercat să convingă persoana în cauză să renunțe la gestul său, însă, având în vedere riscul, în momentul oportun, polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale au pătruns în locuință, acționând rapid și profesionist. Persoana a fost depistată în dormitor, în afara oricărui pericol și fără a prezenta urme de violență. Bărbatul a fost preluat de echipajele medicale specializate, fiind transportat și internat într-o unitate medicală de profil, unde se află în afara oricărui pericol”, au mai transmis polițiștii.
Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 11 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, au precizat reprezentanții Poliției Capitalei.
Această mișcare se îndepărtează de tradiția Vietnamului de conducere comună, în care funcțiile au fost de obicei deținute de persoane diferite, și reflectă structurile de putere din China sub Xi Jinping și din Laosul vecin, potrivit AP.
Acest lucru era așteptat pe scară largă de la realegerea lui Lam în funcția de șef al Partidului Comunist în ianuarie, când observatorii au remarcat că consolidarea autorității partidului l-a poziționat și pe acesta pentru a prelua președinția.
După ce a depus jurământul, bărbatul în vârstă de 69 de ani a declarat Adunării Naționale că prioritatea sa principală este menținerea păcii și stabilității, care reprezintă fundamentul unei creșteri rapide și durabile. „Ne propunem să îmbunătățim mijloacele de trai ale oamenilor, astfel încât toți să poată beneficia de beneficiile dezvoltării”, a spus el.
Vietnamul a lansat reformeAceasta este a doua oară când To Lam deține ambele funcții, după ce a făcut-o pentru scurt timp în 2024, când predecesorul său ca șef al partidului, Nguyen Phu Trong, a murit.
Concentrarea puterii a fost semnificativă, deoarece a însemnat că Lam a avut „un mandat mai puternic și mult mai mult spațiu politic pentru a-și impune agenda decât oricare alt lider” de la anii 1980, când Hanoi a lansat reforme pentru a renunța la o economie de stat în favoarea uneia orientate spre piață și deschisă străinilor, a declarat Nguyen Khac Giang, de la centrul de cercetare ISEAS-Yusof Ishak Institute din Singapore.
Fostul director CIA, David Petraeus, a călătorit în Ucraina de 10 ori începând din 2022. În timpul celei mai recente călătorii sale de săptămâna trecută, el a declarat pentru CBS News că Rusia „nu mai are avantajul” pe teren.
„În ultimele două luni, ucrainenii au obținut de fapt câștiguri mai mari decât rușii”, a declarat Petraeus, într-un interviu acordat la Kiev, după ce a vizitat unități din apropierea frontului.
David Petraeus a mai spus că această evaluare poate părea improbabilă, având în vedere avantajele Rusiei în ceea ce privește forța de muncă, puterea de foc și mărimea economiei. Totuși, Ucraina a compensat aceste dezavantaje prin inovația sa în sistemele sale fără pilot, a fost concluzia lui David Petraeus.
El a explicat că avantajul Ucrainei nu constă doar în utilizarea dronei, ci în sistemul construit în jurul dronelor.
„Adevărata genialitate constă în modul în care reușesc să pună totul cap la cap”, a spus Petraeus, indicând un „ecosistem general de comandă și control” care integrează capacitățile de supraveghere, țintire și atac. În centru se află platforma ucraineană de gestionare a luptelor Delta, care servește ca un fel de „hărți Google militare”, afișând o hartă digitală a pozițiilor, țintelor și altor informații relevante. Această integrare permite forțelor ucrainene să dețină capacități de supraveghere și atac aproape absolute, în raza de aproximativ 32 de kilometri de linia frontului.
Petraeus a povestit cum a urmărit o luptă pe linia frontului în care un militar rus a fost urmărit permanent de drone.
„Odată ce ești observat pe acest câmp de luptă și nu poți ajunge într-o poziție adânc îngropată foarte repede, nu se va termina bine”, a spus el.
Sfatul expertului: învățați rapid de la ucraineniDe asemenea, Ucraina își extinde producția de drone ieftine într-un ritm mult mai rapid decât cel al armatelor occidentale. Inteligența artificială va accelera aceste inovații, a mai arătat fostul director CIA. De aceea, David Petraeus le recomandă americanilor și celorlalți occidentali să învețe rapid de la ucraineni.
„În unele țări occidentale, în acest moment, se crede că inovația înseamnă să oferi 50 de drone unui batalion blindat. Nu. Ceea ce ar trebui să facem este să renunțăm la batalioanele blindate și să le înlocuim cu un batalion de drone”, a spus David Petraeus.
Americanul a adăugat că armatele occidentale nu au nevoie doar de o reformă a achizițiilor.„Conceptul complet nou de război” presupune modificări ale doctrinei, antrenamentului și structurii forțelor. Ucraina a creat standardul prin crearea unei Forțe de Sisteme Fără Pilot, în loc să implementeze pur și simplu drone în diferite forțe, a precizat David Petraeus.
Informații obținute din zona serviciilor ucrainene indică faptul că Rusia ar fi transmis Iranului o listă detaliată cu 55 de obiective esențiale din infrastructura energetică a Israelului, transmite Jerusalem Post.
Datele arată că există o cooperare tot mai strânsă între Moscova și Teheran în domeniul militar și al informațiilor. Potrivit evaluării, țintele sunt împărțite în trei categorii, în funcție de importanța lor strategică.
Prima categorie include instalații de producție esențiale, a căror distrugere ar putea bloca întregul sistem energetic. A doua categorie vizează centre urbane și industriale majore, iar a treia se referă la infrastructura locală, precum substații și unități de dimensiuni mai mici.
Analiza Rusiei arată că sistemul energetic israelian prezintă vulnerabilități speciale, „spre deosebire de multe națiuni europene, rețeaua electrică a Israelului este caracterizată de un grad ridicat de izolare”.
În același context, Israelul este descris drept o „insulă energetică”, ceea ce înseamnă că avarierea unor puncte cheie ar putea duce la un colaps și la pene de curent greu de remediat.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în mai multe rânduri, că există o relație tot mai apropiată între Rusia și Iran. El a spus că experiența acumulată de armata rusească în războiul din Ucraina ajunge acum și în alte regiuni.
„Rușii i-au ajutat și ei, așa cum iranienii au ajutat [Rusia] la începutul războiului, când le-au dat Shahed-uri. Au acumulat cunoștințe vaste pe câmpul de luptă, iar acest lucru are și va avea un impact asupra altor regiuni.”, a declarat Zelenski pentru Jerusalem Post într-un interviu de acum două săptămâni.
Președintele din Ucraina susține și că Rusia ar fi livrat Iranului drone produse pe teritoriul său. El a vorbit și despre componentele descoperite recent.
„Am văzut unele componente; acestea aveau detalii rusești. Știm asta pentru că iranienii nu le-au prezentat”, a declarat președintele ucrainean.
Oficialii ucraineni consideră că Moscova urmărește două obiective: sprijinirea unui aliat important și mutarea atenției internaționale dinspre conflictul din Ucraina către Orientul Mijlociu.
De cealaltă parte, reprezentanții Rusiei resping toate aceste acuzații. Ambasadorul Anatoli Viktorov a declarat că există unele relații vechi cu Israelul în domeniul securității.
„Rusia și Israelul au stabilit contacte pentru a discuta probleme de securitate națională cu mult timp în urmă. Aceste contacte au fost menținute intens între agențiile rusești și israeliene relevante. Cele mai presante probleme au fost discutate la cel mai înalt nivel. Prețuim experiența acumulată în acest domeniu.”, a declarat Viktorov.
„Reprezentanții conducerii politice ruse au fost în mod repetat împotriva «acuzațiilor» conform cărora țara noastră ar furniza date de informații Iranului”, a adăugat el.
Autoritățile australiene au confirmat că bărbatul, în vârstă de 47 de ani și fost membru al Forțelor de Apărare ale Australiei, va fi acuzat de cinci capete de acuzare pentru crimă de război. Pedeapsa maximă pentru fiecare dintre aceste acuzații este închisoarea pe viață, scrie CNN.
Arestare la aeroportul din SydneyPoliția Federală Australiană a anunțat că suspectul a fost reținut marți dimineață pe aeroportul din Sydney. Deși autoritățile nu au menționat oficial numele, presa australiană a relatat că este vorba despre Ben Roberts-Smith. Acesta urmează să fie prezentat în fața unei instanțe locale din statul New South Wales. Roberts-Smith a fost considerat mult timp un erou național în Australia. El a primit mai multe distincții militare pentru activitatea sa în cadrul regimentului de elită Special Air Service (SAS), după șase misiuni în Afganistan între 2006 și 2012. Printre distincțiile primite se numără și Victoria Cross, cea mai înaltă decorație militară australiană.
De-a lungul anilor, Roberts-Smith a fost acuzat de implicare în uciderea unor civili sau prizonieri afgani. Unele dintre acuzațiile publicate în presă susțin că ar fi împușcat un adolescent neînarmat și ar fi ordonat uciderea unui bărbat încătușat după ce acesta ar fi fost aruncat de pe o stâncă. Fostul militar a respins în mod constant aceste acuzații.
Proces de defăimare pierdut în instanțăÎn 2018, mai multe publicații australiene au publicat o serie de investigații privind presupuse crime de război comise de Roberts-Smith. Acesta a dat în judecată ziarele pentru defăimare într-un proces care a devenit cel mai costisitor proces de acest tip din Australia. În 2023, un judecător federal a decis că jurnaliștii au reușit să demonstreze patru dintre acuzațiile de crimă. Curtea Supremă a Australiei a respins ulterior apelul depus de Roberts-Smith în 2025.
Investigații privind acțiunile trupelor australieneArestarea vine după mai mulți ani de investigații privind acțiunile forțelor speciale australiene în Afganistan. Un raport publicat în 2020 a identificat dovezi credibile că membri ai regimentului SAS ar fi ucis zeci de prizonieri neînarmați în timpul conflictului. Ulterior, autoritățile australiene au creat un organism special pentru investigarea acestor acuzații. Ancheta privind cazul Roberts-Smith a fost deschisă în 2021 de Poliția Federală Australiană și de Oficiul Special pentru Investigarea Crimelor de Război. Procesul său ar putea deveni unul dintre cele mai importante cazuri judiciare legate de operațiunile militare australiene din Afganistan.
Echipajul misiunii Artemis II au intrat pe traiectoria de întoarcere pe Pământ, după ce luni au finalizat, cu succes, survolarea Lunii.
Cunoscută sub numele de traiectorie lunară cu întoarcere liberă, această rută fără oprire pentru aterizare profită de gravitația Pământului și a Lunii, reducând astfel necesarul de combustibil, scrie Euronews.
Zborul în jurul Lunii a venit la pachet cu o pierdere temporară a semnalului dintre echipaj și centrul de control al misiunii NASA din Houston, după ce nava a ieșit din linia directă de vedere a Pământului, trecând în spatele părții îndepărtate a Lunii.
Approaching the near side of the Moon.
The Artemis II astronauts have surpassed the record for the distance from Earth at 1:56 ET (1756 UTC). This record was previously set during the Apollo 13 mission when the astronauts traveled 248,655 miles from Earth. The Moon continues to… pic.twitter.com/OapAGgGMex
— NASA Artemis (@NASAArtemis) April 6, 2026
Centrul de control al misiunii NASA din Houston a restabilit contactul cu echipajul după 40 de minute.
„E minunat să primim din nou vești de pe Pământ”, a spus astronauta Christina Koch, în momentul în care membrii echipajului au putut să comunice din nou cu centrul de control de pe Pământ.
După ce au restabilit legătura cu centrul de control al misiunii, echipajul a asistat și la o eclipsă totală de Soare.
Artemis II a stabilit un nou recordDe asemenea, Artemis II a doborât recordul de distanță stabilit de misiunea Apollo 13 din 1970, de 248.655 mile (400.171 kilometri), continuând să se îndepărteze de Pământ cu încă peste 6.600 de kilometri.
Potrivit BBC, călătoria de întoarcere a echipajului va dura aproximativ patru zile. Amerizarea, prevăzută pentru ora 20:07 (ora de est a SUA), va avea loc pe 10 aprilie în largul coastei de vest a Statelor Unite, în Oceanul Pacific.
Astronauții vor fi preluați din apă cu elicoptere și vor fi duși la o navă a Marinei SUA din apropiere. Aceștia vor fi supuși unor controale medicale la bordul navei în timp ce se îndreaptă spre țărm, potrivit NASA.
Democrații cer demisia șefului Pentagonului, Pete Hegseth, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Nexta. Congresmena Yassmin Ansari l-a acuzat pe Pete Hegseth de „crime de război” și de încălcarea Constituției.
De asemenea, ea a cerut înlăturarea din funcția a lui Donald Trump în temeiul celui de-al 25-lea amendament. Totuși, acest lucru este puțin probabil, deoarece Congresul este controlat de republicani.
CBS susține că peste 370 de militari americani au fost deja răniți în operațiunea împotriva Iranului. Unii s-au întors în serviciu, dar există și răniți grav.
Anthropic, creatorul modelului de inteligență artificială generativă Claude, a anunțat luni o creștere „exponențială” a veniturilor sale, care s-au triplat într-un singur trimestru, până la punctul de a revendica pentru prima dată un venit anualizat care îl depășește pe cel al principalului său rival OpenAI, compania-mamă a ChatGPT, potrivit Le Figaro. „Veniturile noastre anualizate”, adică extrapolate din veniturile recente, „au depășit acum 30 de miliarde de dolari, comparativ cu aproximativ 9 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025”, a declarat startup-ul cu sediul în San Francisco într-un comunicat de presă.
OpenAI, care revendică un număr record de 900 de milioane de utilizatori săptămânali pentru ChatGPT, a anunțat la sfârșitul lunii martie venituri de două miliarde de dolari pe lună, sau o rată anualizată de aproximativ 24 de miliarde de dolari. Aceste cifre anualizate nu sunt conturi auditate, ci proiecții ale celor două companii, ținând cont de veniturile în creștere generate de inteligența artificială generativă.
Anthropic și OpenAI investesc foarte multAmbele companii încă operează cu pierderi semnificative, deoarece aceste venituri rămân mult sub investițiile și cheltuielile suportate pentru construirea și operarea centrelor de date gigantice necesare pentru goana după inteligența artificială.
Însă această rată de creștere ilustrează adoptarea dinamică a instrumentelor de inteligență artificială în economie. Prin comparație, Google a avut nevoie de treisprezece ani și Amazon de șaisprezece pentru a ajunge la venituri anuale de 30 de miliarde de dolari. Anthropic, fondată în 2021 de foști angajați OpenAI, ar atinge această etapă importantă în cinci ani, dacă acest ritm continuă. Compania, condusă de frații Dario și Daniela Amodei, a beneficiat de popularitatea largă a instrumentelor profesionale bazate pe modelul său Claude. Aceasta susține că are acum peste 1.000 de clienți care cheltuiesc peste 1 milion de dolari anual, o dublare în mai puțin de două luni.
OpenAI, mult mai populară în rândul publicului larg datorită ChatGPT, a început să se concentreze din nou pe instrumentele sale profesionale mai profitabile, ceea ce a dus, de exemplu, la închiderea rețelei sale sociale de video generate de inteligență artificială, Sora2, la sfârșitul lunii martie. Performanța Anthropic contrastează puternic cu dificultățile sale cu administrația Trump, care a desemnat-o drept un „risc” pentru securitatea națională după refuzul acesteia de a permite Pentagonului să îl folosească pe Claude pentru supravegherea în masă a cetățenilor americani sau pentru a opera arme complet autonome.
Investiții în infrastrucura americanăAceste cifre actualizate de la Anthropic au fost publicate în legătură cu acordul semnat cu Google și Broadcom pentru implementarea unei capacități de calcul de mai mulți gigawați, începând cu 2027. „Marea majoritate a acestei noi capacități va fi instalată în Statele Unite”, a declarat Anthropic, încadrând acest proiect în angajamentul său de a investi 50 de miliarde de dolari în infrastructura americană. Construcția accelerată a centrelor de date mari consumatoare de energie în Statele Unite generează o opoziție tot mai mare din partea cetățenilor americani, majoritatea fiind sceptici sau îngrijorați de ascensiunea inteligenței artificiale, conform sondajelor de opinie.
