Potrivit raportului ONU, citat de AFP, 994 dintre victime au murit în apropierea punctelor administrate de Gaza Humanitarian Foundation (GHF), susținută de SUA și Israel, iar 766 de-a lungul rutelor convoaielor de aprovizionare. Agenția afirmă că este „conștientă de prezența altor elemente armate” în zonă, dar nu are dovezi privind implicarea acestora în atacuri.
Bilanțul reprezintă o creștere de câteva sute de morți față de datele publicate la 1 august, când erau înregistrate cel puțin 1.373 de victime.
De la începutul lunii august, ONU a documentat 11 incidente în nordul și centrul Gazei, în care palestineni ce asigurau securitatea convoaielor au fost atacați. Cel mai recent, pe 13 august, lovituri aeriene israeliene în zonele As Saftawi și Al Karameh au ucis cel puțin 12 persoane și au rănit alte 18. O altă lovitură, în zona At Twam, a ucis șase palestinieni.
ONU consideră aceste acțiuni parte a unui „tipar recurent” ce sugerează un „cârlig deliberat” al civililor implicați în protecția ajutorului umanitar. De la 7 octombrie 2023, agenția a consemnat „zeci de incidente” similare, care au contribuit la prăbușirea forțelor de ordine și la escaladarea tulburărilor în jurul distribuției de provizii.
Articolul ONU: Cel puțin 1.760 de palestinieni uciși în Gaza în ultimele trei luni încercând să obțină provizii apare prima dată în Mediafax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că Rusia nu a transmis „niciun semnal” privind încetarea războiului, invocând atacurile desfășurate în mai multe orașe ucrainene în cursul zilei, chiar înaintea întâlnirii programate între președinții Rusiei și Statelor Unite, în Alaska.
„Războiul continuă… tocmai pentru că nu există nicio dispoziție și niciun semnal de la Moscova că s-ar pregăti să-l oprească”, a spus Zelenski într-un mesaj video, preluat de CNN. „Ei ucid chiar și în ziua negocierilor. Și asta spune totul”.
Potrivit autorităților ucrainene, un atac rusesc a ucis un civil în centrul Ucrainei, focuri de armă în regiunea Donețk au provocat moartea a doi polițiști, iar un alt bombardament a lovit infrastructura civilă în Sumî.
„Ucraina este pregătită să lucreze cât mai productiv pentru a pune capăt războiului. Sperăm într-o poziție fermă din partea Americii. Totul va depinde de asta – rușii respectă doar puterea americană”, a subliniat liderul ucrainean, adăugând că își coordonează acțiunile cu aliații europeni.
Zelenski a cerut „cel puțin” o întâlnire trilaterală între Rusia, Ucraina și Statele Unite, afirmând că „războiul început de Rusia trebuie să înceteze, iar crimele să se oprească”.
Articolul Zelenski: Rusia nu a dat niciun semnal că este pregătită să pună capăt războiului apare prima dată în Mediafax.
Premiul este acordat de Juriul Criticilor Independenți și elogiază „veridicitatea interpretativă și capacitatea de a lumina filmul cu umor și autenticitate”.
Filmul spune povestea Stelei, o tânără dintr-un sat timișorean, care visează să-l întâlnească pe un cântăreț balcanic, explorând teme precum căutarea fericirii și imperativul succesului. Sorella di Clausura a avut premiera oficială pe 13 august la Locarno și va continua parcursul festivalier la Sarajevo.
„Orice recunoaștere a muncii vine ca o recompensă, dar nu toate recompensele sunt egale. Sunt cu adevărat fericită și onorată de aceasta și o accept cu inima deschisă și în numele întregii noastre echipe. O muncă onestă și intensă pe care am avut norocul să o observ și să o admir și care m-a ținut într-o stare de plăcere totală, hipervigilență, respect și responsabilitate”, a declarat Katia Pascariu, potrivit unui comunicat al companiei producătoare.
Katia Pascariu este cunoscută și pentru colaborările cu Radu Jude (Babardeală cu bucluc sau porno balamuc) și Eugen Jebeleanu (Interior Zero).
Absolventă UNATC București și a masterului în Antropologie și Dezvoltare, actrița este fondatoare a Centrului de Artă Comunitară Vârsta 4 și a Asociației ADO – Artă pentru Drepturile Omului.
Filmul este un coproducție România–Serbia–Italia–Spania, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Institutului Cultural Român și al partenerilor internaționali.
Articolul Actrița română Katia Pascariu, premiată la Locarno pentru rolul din „Sorella di Clausura” apare prima dată în Mediafax.
La meciul din Conference League disputat joi în Ungaria – unde jocul s-a mutat din motive de securitate, după prima manșă din Polonia – fanii echipei Maccabi Haifa au afișat un banner în limba engleză cu mesajul „Murderers since 1939” („Ucigași din 1939”), criticat de președintele Poloniei și de diplomați israelieni, potrivit AP.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a catalogat bannerul drept „scandalos” și un afront adus victimelor poloneze din al Doilea Război Mondial, inclusiv celor trei milioane de evrei uciși.
La rândul lor, fanii Rakow au afișat un banner în poloneză, acuzând Israelul de ucideri și afirmând că lumea rămâne tăcută.
UEFA a precizat că ambele cluburi sunt acuzate de „transmiterea unui mesaj neadecvat pentru un eveniment sportiv”, iar cazul va fi judecat de panelul său disciplinar. Nu a fost stabilit un termen pentru aplicarea eventualelor sancțiuni, care pot include amenzi sau închiderea unei părți a stadionului la un meci viitor. Rakow s-a impus joi cu 2-0, eliminând Maccabi Haifa cu scorul general de 2-1.
Ministerul polonez de Externe a declarat că a discutat incidentul cu ambasadorul Israelului în Polonia, Yaakov Finkelstein, care și-a exprimat „indignarea maximă” față de conținutul bannerului și a mulțumit pentru condamnarea fermă a acestuia. De asemenea, ambasadorul Poloniei în Israel va aborda situația cu autoritățile israeliene, subliniind că relațiile bilaterale nu trebuie să fie afectate de extremiști.
UEFA interzice mesajele politice evidente în stadion la competițiile europene, deși a fost criticată recent pentru afișarea pe teren a mesajului „Stop Killing Children. Stop Killing Civilians” înaintea Supercupei Europene dintre Paris Saint-Germain și Tottenham, parte a unei campanii umanitare pentru copii afectați de conflicte.
Articolul UEFA deschide dosar disciplinar împotriva cluburilor Maccabi Haifa și Rakow pentru bannere politice apare prima dată în Mediafax.
Campioana Angliei la fotbal Liverpool FC a anunțat, vineri seară, semnarea contractului cu fundașul italian Giovanni Leoni, transferul fiind condiționat de obținerea autorizațiilor internaționale și a permisului de muncă.
În vârstă de 18 ani, Leoni a trecut cu succes vizita medicală și a semnat un contract pe termen lung cu campioana din Premier League la centrul de antrenament AXA Training Centre.
Italianul a evoluat în Serie A pentru Parma în sezonul 2024-2025, adunând 17 apariții și un gol. Anterior, el și-a făcut debutul profesionist la Padova, în martie 2023, la doar 16 ani, iar în a doua parte a sezonului 2023-2024 a fost împrumutat la Sampdoria, în Serie B, unde a jucat de 12 ori și a înscris un gol.
Născut la Roma, Leoni, înalt de 1,93 m, a reprezentat Italia la nivel de tineret, evoluând de șapte ori pentru echipa U19. La Liverpool va purta tricoul cu numărul 15.
Articolul Liverpool FC a prezentat transferul oficial al fundașului italian Giovanni Leoni de la Parma apare prima dată în Mediafax.
Un oficial american a declarat pentru CNN că „toate opțiunile rămân deschise” în timpul summitului dintre Trump și Putin din Alaska, inclusiv retragerea președintelui american din întâlnire dacă acesta consideră că Putin nu este serios în privința încheierii unui acord.
Comentariul oficialului american vine în contextul în care în decursul zilei de vineri, Trump a făcut aluzie la această posibilitate în discuțiile cu reporterii.
„Vom afla care este poziția fiecăruia și voi ști în primele două, trei, patru sau cinci minute. De obicei, aflăm dacă vom avea o întâlnire bună sau una proastă, iar dacă este una proastă, se va termina foarte repede, iar dacă este una bună, vom ajunge la pace în viitorul foarte apropiat”, a spus Trump reporterilor.
Discuțiile dintre Trump și Putin sunt programate să înceapă la ora 22:00, ora României. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de presa de stat rusă, a declarat că întâlnirea dintre cei doi președinți ar putea dura cel puțin 6-7 ore.
„Partea rusă se așteaptă ca întâlnirea dintre Putin și Trump în Alaska să se încheie productiv”, a transmis RIA Novosti, citând declarațiile lui Dmitri Peskov, potrivit CNN.
Articolul Oficial american: Trump ar putea părăsi întâlnirea dacă observă că Putin nu vrea un acord privind războiul apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a declarat că Statele Unite, împreună cu Europa, ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate la un moment dat în viitor, în timp ce a exclus scenariul aderării Kievului la NATO.
„Poate, împreună cu Europa și alte țări”, a spus liderul american, fiind întrebat despre posibilitatea ca Statele Unite să ofere Ucrainei garanții de securitate. „Nu în format NATO, pentru că, știți, sunt anumite lucruri care nu se vor întâmpla”, le-a spus Trump jurnaliștilor la bordul Air Force One, în drum spre Anchorage, pentru discuții cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.
„Dar da, împreună cu Europa, există o astfel de posibilitate”, a adăugat liderul american, referindu-se la acordarea de garanții de securitate Kievului. Nu a oferit detalii suplimentare.
Declarațiile sunt în concordanță cu poziția exprimată de președintele Franței, Emmanuel Macron, după ce Trump a discutat cu liderii europeni și cu Zelenski pe 13 august.
Macron a declarat că Trump a spus mai multe lucruri pe care el le consideră foarte importante, inclusiv faptul că NATO nu ar trebui să facă parte din garanțiile de securitate, aspect pe care Macron l-a descris ca fiind o cerere deosebit de insistentă din partea Rusiei. El a adăugat însă că Trump consideră că SUA și toți aliații dispuși să facă acest lucru ar trebui să participe la acordarea acestor garanții.
Trump a confirmat, de asemenea, că problema teritoriilor ucrainene va fi ridicată în conversația sa cu Putin, dar că nu va „negocia în numele Ucrainei”.
Articolul Trump spune că SUA, împreună cu Europa, ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate apare prima dată în Mediafax.
Circuitul privat de atletism Grand Slam Track (GST), lansat în 2025 de fostul sprinter american Michael Johnson, este deja în criză, iar sezonul 2026 a fost anulat până la rezolvarea problemelor financiare, în special neplata premiilor către sportivi, a anunțat vineri fostul campion olimpic.
GST, format din patru etape anual, oferea premii foarte mari – până la 100.000 de dolari pentru câștigători – și avea ca scop să atragă atenția asupra atletismului între Jocurile Olimpice. După etapele din Jamaica, Miami și Philadelphia, ultima oprire, programată la Los Angeles, a fost anulată, precizează AFP.
Printre participanți s-au numărat Sydney McLaughlin-Levrone și Gabby Thomas, în timp ce alți mari sprinteri, precum Noah Lyles, Julien Alfred și Sha’Carri Richardson, au refuzat să participe.
Michael Johnson a explicat că situația financiară dificilă este cauzată de pierderi de investitori și circumstanțe economice imprevizibile.
Se așteaptă ca problema plății premiilor restante să fie rezolvată înainte de reluarea activității circuitului.
Articolul Grand Slam Track, circuitul privat de atletism al lui Michael Johnson, este în criză financiară apare prima dată în Mediafax.
Ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, a declarat joi că proiectul, mult întârziat, va fi pus în aplicare și va „îngropa” ideea unui stat palestinian. Reprezentantul ONU a avertizat că extinderea așezărilor ar fragmenta Cisiordania în enclave izolate și că „este o crimă de război pentru o putere ocupantă să mute propria populație civilă în teritoriul ocupat”, potrivit Reuters.
În prezent, aproximativ 700.000 de coloniști israelieni trăiesc alături de 2,7 milioane de palestinieni în Cisiordania și Ierusalimul de Est. Majoritatea țărilor nu recunosc anexarea Ierusalimului de Est de către Israel din 1980 și consideră că extinderea așezărilor slăbește șansele unei soluții cu două state, care ar presupune existența unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est, alături de Israel.
Israelul susține că are legături istorice și biblice cu regiunea și că așezările oferă adâncime strategică și securitate, considerând Cisiordania un teritoriu „disputat”, nu „ocupat”.
Uniunea Europeană a exprimat aceeași poziție. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat joi că decizia Israelului de a avansa proiectul subminează soluția celor două state și încalcă dreptul internațional, reiterând apelul Uniunii Europene de a opri construcția de așezări.
Articolul ONU: Planul de extindere a așezărilor israeliene încalcă dreptul internațional apare prima dată în Mediafax.
Înaintea summitului SUA–Rusia privind războiul din Ucraina, opozanta Iulia Navalnaia i-a cerut lui Vladimir Putin să elibereze toți prizonierii politici.
Ea a spus că în Rusia există 1.000 de prizonieri politici. Zeci dintre ei au fost condamnați la mulți ani de închisoare pentru că au protestat împotriva războiului lui Putin.
„Nu știm, și nici voi nu știți, cum se vor desfășura lucrurile după discuțiile voastre. Poate că rezultatele vor conta. Poate vor fi uitate într-o săptămână. Dar există o modalitate de a vă asigura că acest summit va rămâne în istorie, indiferent de ce se va întâmpla”, a spus Navalnaia într-un clip video publicat vineri pe rețelele de socializare.
„Pentru a reuși acest lucru, trebuie să faceți un pas ireversibil, ceva ce nu poate fi anulat… Anume: să lansați o nouă rundă de schimburi de prizonieri”, a adăugat ea.
Navalnaia a subliniat că o întâlnire față în față oferă o oportunitate rară de a ajunge la un acord fără „ani de diplomație”, pur și simplu „schimbând listele” cu prizonierii incluși în tranzacție.
„Știu că aceste liste sunt deja pregătite”, a spus ea.
Aleksei Navalnîi a murit anul trecut într-o colonie penitenciară din Arctica, în circumstanțe neclare.
Washingtonul și Moscova au reușit să orchestreze două schimburi de prizonieri de la începutul mandatului președintelui Donald Trump, la începutul acestui an.
Vladimir Putin și Donald Trump urmează să se întâlnească la baza militară comună Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, vineri, pentru discuții menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de peste trei ani.
Articolul Văduva lui Aleksei Navalnîi îi cere lui Putin, înainte de summitul din Alaska, să elibereze prizonierii politici apare prima dată în Mediafax.
În experimente, șoarecii tratați cu aceste tehnici au avut crize mai puțin severe, s-au mișcat și au învățat mai bine, iar durata lor de viață a crescut, potrivit unui articol publicat joi în jurnalul de știință Nature. Cercetătorii spun că rezultatele sunt „remarcabile” și că suntem tot mai aproape de teste pe oameni.
O provocare este modul de a livra aceste „instrumente genetice” în creier, care este protejat de o barieră naturală ce împiedică pătrunderea multor substanțe. În prezent, cercetătorii folosesc virusuri modificate, care pot transporta componentele necesare în celulele creierului, dar există riscuri dacă dozele sunt mari.
Un alt obstacol este financiar: terapiile genetice sunt scumpe, iar investițiile în acest domeniu au scăzut în ultima perioadă. Totuși, oamenii de știință speră ca în 5 ani să înceapă primele teste clinice pe oameni, aducând speranță pacienților cu boli neurologice pentru care nu există tratamente eficiente.
Articolul Editarea genetică a creierului, aproape să devină realitate: Speranțe pentru bolile neurologice apare prima dată în Mediafax.
„Echipa muncește din greu pentru a se îmbunătăți în fiecare zi. Jucătorii sunt pregătiți pentru meciul de la Son Moix. Vom da totul și în acest sezon și vom încerca să continuăm să ne dezvoltăm ca echipă”, a declarat Flick în conferința de presă de vineri.
Antrenorul a apreciat versatilitatea jucătorilor și forma atacanților Fermín și Dani Olmo, spunând că „sunt jucători cheie în atac și sunt foarte mulțumit de progresul lor din ultimele săptămâni”, precum și prestația portarului Joan Garcia, declarând că „Joan Garcia este un portar fantastic”.
Germanul a subliniat că filosofia sa rămâne axată pe succesul echipei, nu pe performanțele individuale: „Cel mai important este să câștigăm ca echipă. Nu contează câte goluri marchează Lamine Yamal, contează să câștigăm împreună”.
Articolul Hansi Flick, înainte de debutul noului sezon La Liga: „Vom da totul” apare prima dată în Mediafax.
Mai mulți jucători sunt indisponibili din cauza accidentărilor, inclusiv Mateo Kovacic, Josko Gvardiol și Savinho, dar noile achiziții – Tijjani Reijnders, Rayan Ai-Nouri, Rayan Cherki și James Trafford – sunt disponibile pentru primul lor meci în Premier League, a confirmat tehnicianul echipei engleze vineri, potrivit unui comunicat oficial.
Guardiola a recunoscut că echipa are mai mulți jucători decât ar fi dorit și că va fi nevoie de ajustări înainte de termenul limită de 1 septembrie: „Trebuie să reducem lotul, dar nu este ușor pentru că îmi plac toți și și lor le place să fie aici. Situația nu este ideală, dar ei știu”.
Referitor la numărul final de jucători, Guardiola a precizat: „Nu știu exact câți vom avea la sfârșitul ferestrei. Piața din Arabia Saudită este puțin mai lungă și multe echipe au loturi mari pe care trebuie să le ajusteze. Toți antrenorii doresc să lucreze cu numărul potrivit de jucători, astfel încât fiecare să aibă șansa de a juca”.
Plecările definitive din această varăAntrenorul a explicat că la anumite meciuri unii jucători vor sta pe bancă sau vor fi acasă, ceea ce nu este optim, dar lotul trebuie să fie suficient de mare pentru a face față numărului mare de meciuri din sezon.
Printre plecările definitive din această vară se numără Kevin De Bruyne, Kyle Walker și Maximo Perrone, în timp ce Vitor Reis și Jack Grealish au fost împrumutați pe un sezon la Girona și, respectiv, Everton.
Guardiola subliniază importanța ca jucătorii să aibă minute de joc regulate: „Am decis împreună că cel mai bine pentru ei este să joace și să acumuleze experiență”.
Articolul Pep Guardiola așteaptă un lot mai redus la Manchester City după încheierea perioadei de transferuri apare prima dată în Mediafax.
Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au convenit să se întâlnească după summitul din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin, a relatat, vineri, canalul francez BFMTV, citând biroul lui Macron, conform The Kyiv Independent.
Acordul ar fi fost încheiat după ce Macron și Zelenski au făcut un schimb de mesaje în orele dinaintea întâlnirii Trump-Putin. Palatul Elysee a descris dialogul dintre cei doi lideri ca fiind „strâns și constant”, dar nu a oferit o dată sau locație precisă pentru întâlnirea ulterioară.
Zelenski a călători, miercuri, în Germania și în Regatul Unit, joi, pentru a se consulta cu aliații europeni.
După discuțiile cu cancelarul german Friedrich Merz, Zelenski a avut, miercuri, o videoconferință cu Trump și lideri europeni.
În Regatul Unit, Zelenski a purtat discuții față în față cu premierul britanic Keir Starmer.
Trump îl va întâmpina personal pe Putin la baza militară americană Joint Base Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Discuțiile vor include un mic dejun și negocieri, acoperind teme legate de Ucraina, securitatea globală și cooperarea economică.
Articolul Macron și Zelenski vor avea o întâlnire după summitul Trump-Putin din Alaska apare prima dată în Mediafax.
Președintele Trump a declarat că a avut „o convorbire excelentă” cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukasenko, subliniind că „scopul apelului a fost să-i mulțumesc pentru eliberarea a 16 prizonieri”, în timp ce discuțiile continuă pentru eliberarea altor 1.300, potrivit The Guardian.
Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre viitorul summit cu președintele rus, Vladimir Putin.
În mesajul său, Trump menționează și o posibilă întâlnire viitoare cu președintele Belarusului.
„Am avut o discuție minunată cu foarte respectatul președinte al Belarusului, Aleksandr Lukasenko. Scopul apelului a fost să-i mulțumesc pentru eliberarea a 16 prizonieri. Discutăm, de asemenea, despre eliberarea altor 1.300 de prizonieri. Convorbirea noastră a fost foarte bună. Am discutat multe subiecte, inclusiv vizita președintelui Putin în Alaska. Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu președintele Lukașenko în viitor. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a scris Trump pe o rețea de socializare.
Articolul Trump a avut „o convorbire excelentă” cu președintele Belarusului despre eliberarea prizonierilor apare prima dată în Mediafax.
Președintele SUA, Donald Trump, discută acum cu jurnaliștii aflați la bordul Air Force One.
El spune că Putin este „un tip inteligent” și că „se înțeleg bine”, cu „un nivel bun de respect de ambele părți”, adăugând că a crezut că „va apărea ceva”.
„Am observat că aduce mulți oameni de afaceri din Rusia, și asta e bine. Îmi place asta pentru că vor să facă afaceri, dar nu vor face până când nu vom opri războiul”.
Despre continuarea atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, Trump spune că Putin „încearcă să pregătească terenul” și că „în mintea lui asta îl ajută să obțină un acord mai bun”.
Totuși, președintele SUA afirmă că „de fapt, asta îi face rău, și voi discuta cu el despre asta”.
Principalele informații despre desfășurarea summitului din Alaska pot fi citite AICI.
Articolul Trump îl numește pe Putin „un tip inteligent”, înainte de întâlnirea din Alaska apare prima dată în Mediafax.
Indicele MSCI All Country World și-a consolidat câștigurile recente, în timp ce acțiunile europene au urcat ușor în primele tranzacții. Indicele era în urcare cu 0,2%, la 953,54, aproape de nivelul record de 954,21 înregistrat miercuri.
Contractele futures de pe Wall Street erau, în general, stabile.
Casa Albă a anunțat că întâlnirea Trump-Putin va avea loc la ora 11:00, ora Alaskăi (ora 22:00, ora României), iar speranțele președintelui american pentru un acord de încetare a focului în Ucraina rămân nesigure. Trump a declarat că un al doilea summit, care să-l implice președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ar putea urma dacă discuțiile vor decurge favorabil.
„Există încă un mic premiu de risc pe piețele europene din cauza războiului. Orice tip de rezolvare va reduce în cele din urmă acest risc”, a spus Shaniel Ramjee, co-șef al diviziei multi-asset la Pictet Asset Management, adăugând că prețurile petrolului și ale altor mărfuri ar putea reacționa: „Dar cred că piața a învățat să nu aștepte prea mult de la aceste negocieri. În cele din urmă, Zelenski și europenii nu sunt invitați. Ei vor trebui să fie implicați în orice negociere finală”.
Investitorii își concentrează atenția și asupra datelor privind retailul din SUA, care urmează să fie publicate, după ce creșterea neașteptată a indicelui prețurilor producătorilor (PPI) de joi a adus din nou temeri legate de inflație și a redus așteptările pieței privind eventualele reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală în acest an.
Articolul Acțiunile globale se apropie de maxime istorice, în timp ce piețele așteaptă summitul Trump-Putin din Alaska apare prima dată în Mediafax.
Baza NATO va fi construită în apropierea satului Kabile din provincia Yambol, iar proiectul vine după ce guvernul a semnat un proiect de acord cu Italia pentru construirea și utilizarea în comun a instalațiilor militare din districtul militar Kabile, scrie agenția de presă bulgară Novinite.
Scopul acestei baze este acela de a găzdui grupul de luptă multinațional staționat în Bulgaria, cu potențialul de a se extinde până la dimensiunea unei brigăzi complete sau chiar a unei divizii.
Acest proiect este considerat unul strategic pentru consolidarea capacităților de apărare atât la nivel național, cât și la nivelul alianței. Costul inițial al inițiativei este estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, fiind preconizată o finanțare substanțială din bugetul general al NATO, relevă sursa citată.
Momentan, nu sunt informații despre data la care va începe construcția și nici când se preconizează că va fi operaţională.
Extinderea infrastructurii militare în Bulgaria, parte a strategiei summitului de la Vilnius din 2023Grupul de luptă staționat în prezent în Bulgaria cuprinde aproximativ 1.300 de persoane. Italia este cea care contribuie cu peste 700 de soldați și mai mult de 50 de echipamente militare. Alte state-contributori sunt SUA, Marea Britanie, Grecia, dar și Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania. Baza are scopul de a consolida flancul estic al alianței și de a asigura capacități de răspuns rapid și adecvat în regiune.
Decizia de a extinde infrastructura militară în Bulgaria se află în concordanță cu strategia regională a NATO formulată în cadrul summitului de la Vilnius din 2023, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Alianța își propune să consolideze capacitatea de descurajare de-a lungul flancului său estic, în special în țările riverane Mării Negre.
Articolul Bulgaria începe construcția unei bazei NATO, pentru consolidarea flancului estic. Unde va fi amplasată apare prima dată în Mediafax.
La ora 13.30, echipajul navei Sar Artemis a preluat pacientul și l-a transportat către dana 12 a portului, unde la ora 14.00 a fost predat în siguranță ambulanței pentru continuarea îngrijirilor medicale.
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a felicitat echipajul Sar Artemis pentru promptitudine și profesionalism în gestionarea situației.
O misiune Medevac este o evacuare medicală de urgență a unei persoane rănite sau grav bolnave dintr-o zonă fără facilități adecvate, către o unitate medicală corespunzătoare. Se realizează cu vehicule special echipate (ambulanțe, elicoptere, avioane) și implică asistență medicală pe parcurs, diferențiindu-se astfel de o simplă evacuare.
Scopul principal este salvarea vieții sau prevenirea agravării stării pacientului.
Articolul Marinar evacuat de urgență din rada portului Constanța de echipajul Sar Artemis apare prima dată în Mediafax.
Studiul, publicat în Cancer Cell, a urmărit să demonstreze eficiența, la pacienți cu cancer, a unui format îmbunătățit de anticorpi agoniști ai CD40, care, deși inițial au arătat un potențial ridicat în experimente pe animale, la oameni au avut un impact limitat și efecte adverse semnificative, scrie 20minutos.
Într-un prim experiment, realizat în 2018 pe șoareci modificați genetic, laboratorul condus de Jeffrey V. Ravetch, de la Universitatea Rockefeller, a arătat că noul format al medicamentului proiectat de echipa sa avea o eficacitate mult mai mare, cu o putere de 10 ori mai ridicată în generarea unui răspuns imun antitumoral.
Ulterior, cercetătorii au schimbat modul de administrare a medicamentului. Tradițional, acesta era injectat intravenos, însă, din cauza faptului că receptorii CD40 sunt distribuiți pe scară largă, multe celule non-canceroase îl captau, provocând efecte secundare toxice. În locul acestei metode, medicamentul a fost injectat direct în tumori, prin administrare intratumorală. „Când am procedat astfel, am observat doar o toxicitate ușoară”, a precizat Jeffrey V. Ravetch.
Rezultate promițătoareNoul studiu, realizat pe pacienți umani, a relevat rezultate încurajatoare pentru utilizarea clinică viitoare. Studiul a inclus 12 pacienți cu diverse tipuri de cancer metastatic – melanom, carcinom cu celule renale și diferite tipuri de cancer mamar. Cei doi pacienți care au avut o remisie completă sufereau de melanom și cancer mamar, ambele forme fiind notoriu agresive și recurente.
„Pacienta cu melanom avea zeci de tumori metastatice la picior și laba piciorului, iar noi am injectat medicamentul doar într-o tumoră de pe coapsă”, a explicat Ravetch. „După mai multe injecții în acea tumoră, toate celelalte au dispărut. Același lucru s-a întâmplat și cu pacienta cu cancer mamar metastatic, care avea tumori la nivelul pielii, ficatului și plămânilor. Deși am injectat doar tumora de la nivelul pielii, am văzut cum toate tumorile au dispărut”, a detaliat acesta.
Pe baza acestor rezultate, au fost lansate mai multe studii clinice suplimentare, în cadrul cărora laboratorul lui Ravetch colaborează cu cercetători de la Memorial Sloan Kettering și Universitatea Duke. Aceste cercetări, aflate în faza 1 sau 2, analizează efectul 2141-V11 în cancere specifice, precum cancerul de vezică, cancerul de prostată și glioblastomul, având în total aproape 200 de participanți.
Articolul Un medicament experimental a reșit să reducă tumorile metastatice la șase pacienți. Doi dintre pacienți, vindecați complet apare prima dată în Mediafax.
