MediaFax.ro

Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali.

Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate”

Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI).

„Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există.

„Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul.

Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”.

Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate”

Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente.

„S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul.

El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă.

„Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila.

Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisia

Ministrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului.

„Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul.

Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”.

Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”.

Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia.

„Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte”

Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă.

„Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila.

Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta.

„Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul.

Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.

O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult.

La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric.

Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării.

Disputele istorice au adâncit tensiunile.

Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean.

Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław.

Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară.

Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.

Perimetrul a fost încercuit și izolat pe o rază de aproximativ 500 de metri, pentru ca verificările să se desfășoare în condiții de siguranță, potrivit ZiuadeConstanta.

Autoritățile efectuează verificări pentru a stabili circumstanțele în care a fost semnalată drona.

Potrivit IPJ Galați, polițiștii Secției 3 Poliție Galați au fost sesizați printr-un apel la 112, în jurul orei 20:17, cu privire la faptul că un bărbat ar fi fost agresat fizic.

Din primele cercetări ale polițiștilor, a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, adolescentul l-a atacat pe tânărul de 23 de ani cu un obiect tăietor-înțepător, provocându-i mai multe plăgi.

Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.

Adolescentul a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

În cursul zilei de miercuri, acesta urmează să fie prezentat unității de parchet și, ulterior, instanței de judecată, cu propunerea luării unei măsuri preventive.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.

 

Europa, China, Japonia și Coreea de Sud se pregătesc de ani întregi pentru ceea ce este descris adesea drept o „bombă demografică”: tot mai puțini copii, tot mai mulți pensionari și o populație activă care se micșorează.

Daron Acemoglu spune însă că ecuația economică ar putea fi mult mai complicată decât atât.

Într-o cercetare publicată în această vară împreună cu economiștii David Autor, Keelan Beirne și Andrew Scott, laureatul Nobel contestă una dintre cele mai răspândite presupuneri din economie: aceea că scăderea natalității trebuie să ducă, aproape mecanic, la o creștere economică mai slabă.

Analizând evoluțiile demografice și economice din ultimele aproximativ șapte decenii, cercetătorii ajung la o concluzie surprinzătoare: țările cu natalitate mai redusă au înregistrat, în medie, o creștere mai rapidă a PIB pe adult de vârstă activă. În Statele Unite, regiunile cu o natalitate mai scăzută au cunoscut și o creștere mai rapidă a salariilor. Studiul nu identifică, în datele istorice analizate, un efect negativ asupra creșterii PIB agregat sau a veniturilor totale.

De ce „lipsa oamenilor” poate face economia mai productivă

Explicația lui Acemoglu este legată de un mecanism economic simplu: atunci când oamenii capabili să muncească devin mai greu de găsit, munca devine mai valoroasă.

Companiile au atunci un stimulent mai mare să investească în tehnologii care permit unui număr mai mic de angajați să producă mai mult.

Cu alte cuvinte, o fabrică ce nu mai poate găsi suficienți muncitori nu este obligată să producă mai puțin. Poate cumpăra utilaje mai performante, poate automatiza anumite operațiuni și poate reorganiza activitatea astfel încât fiecare angajat să devină mai productiv.

Cercetătorii au găsit exact acest tipar. Țările și regiunile cu natalitate mai redusă au produs mai multe brevete pentru tehnologii care economisesc muncă și au înregistrat o extindere mai rapidă a activităților din sectoarele high-tech.

Totodată, autorii identifică o creștere mai rapidă a productivității totale a factorilor de producție, unul dintre indicatorii folosiți de economiști pentru a măsura cât de eficient sunt combinate capitalul, tehnologia și forța de muncă.

Teoria poate fi rezumată astfel:

mai puțini tineri -> forță de muncă mai rară -> salarii și costuri ale muncii mai mari -> stimulente mai puternice pentru automatizare și inovare -> productivitate mai mare.

Acemoglu și colegii săi au încercat inclusiv să separe efectul reducerii populației tinere de simpla scădere a numărului total de locuitori. Concluzia lor este că tocmai diminuarea generațiilor tinere pare să declanșeze o parte importantă a răspunsului tehnologic.

O lume cu mai puțini copii

În 1950, la nivel mondial existau aproximativ 3,78 nașteri anual la fiecare 100 de locuitori. În 2025, rata coborâse la aproximativ 1,71. Organizația Națiunilor Unite estimează că populația globală ar putea începe să scadă în a doua jumătate a acestui secol, ceea ce ar reprezenta primul declin demografic global susținut după epidemiile de ciumă din Evul Mediu.

Situația este deja extremă în unele dintre cele mai dezvoltate economii asiatice.

Potrivit datelor prezentate de Acemoglu și colegii săi, China, Japonia și Coreea de Sud se află printre țările cu cele mai reduse rate ale natalității, iar până în 2050 populația acestora ar putea scădea cu aproximativ 20%-30%. În același timp, persoanele de peste 65 de ani ar putea ajunge să reprezinte între 30% și 40% din populație.

Declinul demografic are și costuri

Teoria nu înseamnă că îmbătrânirea populației este lipsită de probleme.

Mai puțini angajați raportat la numărul pensionarilor pot pune presiune enormă asupra sistemelor publice de pensii, sănătate și îngrijire a vârstnicilor. Unele localități pot pierde populație până la punctul în care școli, spitale sau infrastructuri locale devin greu de susținut.

Legătura cu noua carte a lui Acemoglu

Argumentul este cu atât mai interesant cu cât apare aproape simultan cu noua carte a economistului, „What Happened to Liberal Democracy? Remaking a Politics of Shared Prosperity”, publicată în august 2026.

Volumul nu este o carte despre demografie. Acemoglu încearcă să explice de ce democrațiile liberale care au produs decenii de prosperitate și mobilitate socială au ajuns să piardă sprijinul unei părți tot mai mari a populației.

Economistul susține că liberalismul a prosperat cât timp a reușit să ofere trei lucruri: prosperitate împărțită mai larg în societate, servicii publice de calitate și posibilitatea oamenilor de a avea un cuvânt real de spus asupra comunităților și instituțiilor care îi conduc.

În ultimele patru decenii, susține Acemoglu, această promisiune s-a deteriorat: inegalitatea a crescut, serviciile publice s-au degradat în multe state industrializate, iar o parte importantă a clasei muncitoare a ajuns să considere că deciziile economice și politice sunt luate de elite îndepărtate de problemele sale.

Soluția propusă în carte este ceea ce Acemoglu numește „working-class liberalism”, un liberalism orientat din nou spre prosperitatea comună, locuri de muncă bune, comunități puternice și o distribuire mai largă a beneficiilor progresului tehnologic.

Mai puțini muncitori ar putea avea mai multă putere

O populație activă mai mică poate modifica raportul dintre angajați și companii.

Când există foarte mulți muncitori disponibili pentru relativ puține locuri de muncă, angajatorii au o putere mai mare de negociere. Când muncitorii devin rari, situația se poate inversa: firmele trebuie să concureze pentru angajați, să le plătească mai mult și să investească pentru a le crește productivitatea.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care cercetarea lui Acemoglu găsește o legătură între natalitatea mai redusă și creșterea salariilor.

Dar rezultatul depinde decisiv de tipul de tehnologie dezvoltat.

Acemoglu avertizează de ani de zile că automatizarea folosită exclusiv pentru eliminarea locurilor de muncă poate reduce salariile și poate accentua inegalitatea. Cercetări anterioare realizate împreună cu Pascual Restrepo au arătat că introducerea roboților industriali în anumite piețe locale americane a redus atât ocuparea forței de muncă, cât și salariile.

Economistul susține acum dezvoltarea unei „AI pro-angajat”: inteligență artificială construită nu doar pentru a substitui oamenii, ci pentru a-i ajuta să execute sarcini mai complexe și mai productive.

Paradoxul este că îmbătrânirea populației ar putea crea tocmai presiunea economică necesară pentru acest tip de tehnologie: dacă oamenii devin resursa rară, companiile au mai multe motive să investească în instrumente care îi fac mai productivi.

România, unul dintre cele mai importante teste ale teoriei

Cele mai recente proiecții Eurostat estimează că populația României ar putea scădea de la aproximativ 19,04 milioane de persoane în 2025 la 14,4 milioane în 2100, o reducere de aproximativ 24%, dacă ipotezele demografice ale scenariului de bază se confirmă. La nivelul întregii Uniuni Europene, scăderea proiectată este de 11,7%, de la 451,8 milioane la aproximativ 398,8 milioane de persoane.

România se confruntă în același timp cu una dintre cele mai rapide îmbătrâniri din Uniunea Europeană. Între 2005 și 2025, vârsta mediană a populației a crescut cu 8,6 ani, cea mai mare creștere dintre statele membre UE.

Privită prin teoria lui Acemoglu, întrebarea pentru România nu este doar „cum oprim declinul populației?”, ci și una diferită: ce facem cu economia atunci când populația scade?

• Dacă lipsa angajaților este compensată prin productivitate, investiții, tehnologii care amplifică munca oamenilor și salarii mai mari, o țară poate continua să devină mai prosperă chiar dacă are mai puțini locuitori.
• Dacă răspunsul constă doar în presiune mai mare asupra unei forțe de muncă tot mai restrânse și în tehnologii care înlocuiesc oameni fără a crea activități mai productive, rezultatul poate fi exact opusul.

Întrebarea de pe buletinul de vot este simplă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?” Alegătorii pot răspunde „Da” sau „Nu”.

Dacă tabăra favorabilă câștigă, guvernul primește mandatul politic pentru a relua negocierile începute în urmă cu mai bine de 15 ani. Dacă negocierile se încheie cu un acord de aderare, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă sau resping condițiile concrete ale intrării în UE.

De ce Islanda negociase deja cu UE

Povestea începe în 2009, imediat după devastatoarea criză financiară care a lovit sistemul bancar islandez și a prăbușit coroana.

Islanda a depus atunci cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Procesul a avansat surprinzător de repede tocmai pentru că țara aplica deja o mare parte din legislația europeană.

Până la suspendarea negocierilor, fuseseră deschise 27 de capitole, dintre care 11 erau închise provizoriu. Problemele cele mai dificile – inclusiv pescuitul și agricultura – rămăseseră însă nerezolvate.

După schimbarea guvernului în 2013, procesul a fost înghețat.

Islanda este deja, practic, foarte aproape de UE

Situația Islandei este diferită de cea a majorității statelor candidate.

Țara este membră a Spațiului Economic European – SEE –, alături de Norvegia și Liechtenstein. Prin acest acord, Islanda participă la piața unică europeană și aplică legislația UE privind libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. În plus este și membră a spațiului Schengen.

Există însă o diferență politică fundamentală: Islanda trebuie să implementeze o mare parte dintre regulile pieței unice europene, dar nu votează atunci când aceste reguli sunt adoptate la Bruxelles. Acesta este unul dintre principalele argumente ale taberei proeuropene: țara este deja, în mare măsură, „rule-taker”, dar nu „rule-maker”.

Legătura economică este foarte puternică. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Islandei și a reprezentat 53,6% din comerțul său total cu bunuri în 2025. Aproximativ două treimi – 66,5% – din exporturile islandeze de bunuri au mers către UE.

De ce peștele poate decide referendumul

Paradoxal, principalul obstacol dintre Islanda și UE nu este o mare dispută constituțională, ci ceea ce se află în Atlanticul de Nord: peștele.

Pescuitul este în același timp industrie, simbol național și element central al independenței economice islandeze.

Produsele marine au reprezentat 38,9% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025, potrivit Statistics Iceland.

În prezent, politica europeană comună în domeniul pescuitului nu se aplică Islandei prin acordul SEE. Reykjavik își controlează propriile resurse piscicole și stabilește regimul de exploatare a apelor sale.

Intrarea în UE ar deschide inevitabil negocierea asupra acestui sistem.

Pentru mulți islandezi, subiectul are și o încărcătură istorică. În așa-numitele „Războaie ale Codului” din secolul trecut, Islanda s-a confruntat inclusiv cu Marea Britanie pentru extinderea controlului asupra zonelor sale de pescuit. Reuters notează că tocmai această istorie explică de ce problema este percepută nu doar economic, ci și ca una de suveranitate.

Oficiali europeni au semnalat că există disponibilitate pentru flexibilitate în eventualele negocieri cu Reykjavik, însă condițiile concrete vor trebui negociate. Capitolul pescuitului nici măcar nu fusese deschis atunci când procesul anterior a fost suspendat.

De ce discuția este diferită față de 2013

Contextul geopolitic s-a schimbat radical în cei 13 ani de când Islanda și-a suspendat negocierile.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, competiția tot mai accentuată în zona Arcticii, securitatea cablurilor și infrastructurii submarine și incertitudinile privind relația transatlantică au schimbat percepția asupra vulnerabilității unei insule cu mai puțin de 400.000 de locuitori.

Islanda are o poziție strategică excepțională între Groenlanda, Marea Britanie și Norvegia, în apropierea așa-numitei breșe GIUK – Greenland-Iceland-United Kingdom, una dintre principalele căi maritime dintre Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord.

Țara este membru fondator NATO din 1949, dar este singurul membru al Alianței fără forțe armate proprii. Securitatea sa se bazează în principal pe NATO și pe acordul bilateral de apărare încheiat cu Statele Unite în 1951. Islanda operează, între altele, un sistem de supraveghere aeriană integrat în sistemul NATO.

Discuția despre UE s-a intensificat și pe fondul tensiunilor geopolitice din Arctica și al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Financial Times și Reuters arată că aceste evoluții au făcut ca problema securității și a ancorării europene a Islandei să cântărească mai mult decât în urmă cu un deceniu.

Guvernul este el însuși împărțit

Referendumul este și rezultatul unei situații politice neobișnuite.

Guvernul format după alegerile din 2024 reunește Alianța Social-Democrată, partidul premierului Kristrún Frostadóttir, Partidul Reformei, favorabil aderării la UE, și Partidul Poporului, care se opune aderării.

Cele trei formațiuni au convenit însă în acordul de coaliție să permită populației să decidă dacă negocierile trebuie redeschise.

Susținătorii unui „Da” spun astfel că referendumul nu cere populației să accepte UE în orb, ci să permită negociatorilor să afle exact ce condiții poate obține Islanda de la Bruxelles. Abia apoi ar veni verdictul final.

Adversarii susțin contrariul: redeschiderea negocierilor ar crea un impuls politic care ar face aderarea mult mai greu de oprit și ar pune sub presiune controlul național asupra pescuitului și altor domenii sensibile.

46% la 46%. Un referendum imposibil de anticipat

Cu numai câteva zile înainte de vot, rezultatul este extrem de dificil de anticipat.

Un sondaj citat de Reuters plasează cele două tabere exact la egalitate: 46% pentru reluarea negocierilor și 46% împotrivă, cu 8% dintre respondenți indeciși.

De aceea, prezența la urne și mobilizarea celor care încă nu și-au decis votul pot deveni decisive.

Chiar și în cazul unei victorii a taberei „Da”, drumul către UE nu ar fi automat. Negocierile ar trebui finalizate, iar aderarea unui nou stat necesită acordul unanim al statelor membre, aprobarea Parlamentului European și ratificarea tratatului de aderare de către toate părțile.

Pentru Bruxelles, miza depășește însă cu mult cele aproximativ 400.000 de persoane care trăiesc în Islanda. O țară nordică prosperă, democratică și deja profund integrată în piața europeană ar putea deveni unul dintre cele mai simple cazuri de extindere din istoria recentă a UE.

Revenire a Islandei ar avea și o puternică valoare simbolică într-un moment în care Uniunea încearcă să mențină credibilă perspectiva aderării pentru state precum Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest.

„Copiii și tinerii sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru familie, pentru Biserică și pentru popor. Prin educația lor creștină, ei pot deveni nu doar buni cetățeni ai patriei terestre, ci și cetățeni ai patriei cerești, adică sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe”, se arată în mesajul publicat marți, 25 august, de agenția Basilica.

Patriarhul a dat drept exemple familiile Sfântului Ierarh Vasile cel Mare și Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.

Patriarhul Daniel: Ora de Religie contribuie la dezvoltarea identității personale

O parte importantă a mesajului este dedicată orei de Religie, despre care Patriarhul Daniel spune că are un rol care depășește simpla transmitere a unor informații.

„Ora de Religie contribuie la dezvoltarea identității personale, la cunoașterea valorilor spirituale și culturale ale umanității, propune elemente de morală aplicată, necesare sănătății spirituale a persoanei și a comunității”, afirmă Patriarhul României.

Potrivit acestuia, educația religioasă trebuie privită în cadrul unei „educații integrale” a elevului, iar programa disciplinei nu urmărește numai acumularea de cunoștințe, ci și formarea unor abilități, comportamente, atitudini și valori.

Patriarhul Daniel invocă și documentele educaționale internaționale care pun accent pe cultivarea valorilor în școală.

Cum se face, de fapt, înscrierea la ora de Religie

Religia face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, însă participarea elevului la ore nu se face automat.

Potrivit Legii învățământului preuniversitar, înscrierea pentru frecventarea orei de Religie se face printr-o cerere scrisă depusă de părintele sau reprezentantul legal al elevului minor ori de elevul major. Elevii aparținând cultelor recunoscute de stat au dreptul de a studia Religia potrivit propriei confesiuni.

Noua metodologie pentru predarea disciplinei Religie, aprobată în decembrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2026, prevede că cererea este valabilă pe întreaga perioadă de școlarizare în învățământul preuniversitar, până când elevul major sau părintele decide schimbarea opțiunii. Dacă elevul nu frecventează Religia, situația sa școlară se încheie fără această disciplină.

BOR anunță ajutoare pentru copiii din familii defavorizate

Patriarhul Daniel a anunțat că parohiile vor continua și în acest an acțiunile prin care sunt sprijiniți elevii din familii cu dificultăți financiare.

„În baza cooperării dintre parohii și școli, se continuă și anul acesta tradiția Bisericii noastre de a ajuta copiii din familiile defavorizate, oferindu-le ghiozdane, rechizite școlare sau haine”, se arată în mesaj.

Mesajul se încheie cu o binecuvântare adresată elevilor, părinților și cadrelor didactice pentru noul an școlar.

„Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Maicii Domnului și tuturor sfinților să dăruiască pace și bucurie, sănătate și ajutor tuturor elevilor, părinților, învățătorilor și profesorilor în noul an școlar 2026-2027”, transmite Patriarhul Daniel.

Când începe anul școlar 2026-2027

Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe luni, 7 septembrie 2026, și se vor încheia pe 18 iunie 2027. Anul școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri. Pentru elevii claselor a XII-a cursurile se vor termina pe 4 iunie, iar pentru cei de clasa a VIII-a pe 11 iunie.

Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor putea fi organizate în intervalul 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, potrivit structurii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

Ceremonia Opening Night Live, organizată marți seară și prezentată de Geoff Keighley, a adunat aproximativ 5.000 de spectatori și a oferit, timp de aproape două ore, trailere și anunțuri pentru zeci de jocuri.

Ediția din acest an stabilește noi recorduri de dimensiune. Peste 1.600 de companii din 67 de țări participă la Gamescom 2026, iar aproximativ 70% dintre expozanți vin din afara Germaniei. Spațiul expozițional de la Koelnmesse ajunge la 233.000 de metri pătrați și este complet ocupat pentru prima dată, potrivit organizatorilor.

În total, catalogul oficial al Gamescom cuprinde peste 840 de jocuri, printre care EA Sports FC 27, Nintendo Switch Sports Resort, Persona 4 Revival, Alien: Isolation 2, Ace Combat 8 și noul titlu din seria The Witcher.

„The Witcher” revine înaintea celui de-al patrulea joc

Una dintre cele mai puternice reacții ale publicului a venit la anunțurile CD Projekt Red. Studioul polonez pregătește o versiune complet remasterizată a „The Witcher 3: Wild Hunt”, programată pentru 29 septembrie 2026.

Noua ediție va aduce îmbunătățiri grafice și modificări ale sistemului de luptă și ale arborelui de abilități și va include expansiunile „Hearts of Stone” și „Blood and Wine”. Pentru cei care dețin deja jocul, upgrade-ul va fi gratuit.

Franciza nu se oprește însă aici. CD Projekt lucrează și la „Songs of the Past”, a treia expansiune majoră pentru The Witcher 3, programată pentru 2027. Compania a confirmat încă din luna mai că proiectul se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.

Jocul original, lansat în 2015, a depășit între timp pragul de 65 de milioane de exemplare vândute, devenind unul dintre cele mai mari succese comerciale europene din istoria industriei.

Toate aceste lansări sunt concepute și pentru a menține interesul publicului până la apariția „The Witcher 4”, așteptată în 2028.

Finalul trilogiei remake „Final Fantasy VII”

Un alt moment important al serii a fost rezervat Square Enix, care a prezentat imagini noi din „Final Fantasy VII Revelation”, al treilea și ultimul joc din proiectul de refacere a celebrului Final Fantasy VII din 1997.

Directorul Naoki Hamaguchi a venit personal la Köln pentru prezentare, iar jocul este programat pentru primăvara anului 2027. Noul episod va încheia povestea începută de Square Enix prin reinterpretarea unuia dintre cele mai cunoscute RPG-uri japoneze.

Ucrainenii de la 4A Games aduc războiul în „Metro 2039”

Pe scena Gamescom au urcat și reprezentanți ai studioului 4A Games, fondat la Kiev și cunoscut pentru seria Metro.

Noul „Metro 2039”, programat pentru februarie 2027, continuă universul post-apocaliptic al seriei. Producătorul executiv Jon Bloch a explicat că războiul real din Ucraina a influențat inevitabil direcția noului joc.

„Metro a fost întotdeauna o poveste despre evitarea războiului, dar acum, când războiul se află la ușa noastră, am construit o poveste despre consecințele sale” și despre „prețul libertății”, a spus acesta, potrivit AFP.

Studioul chinez HoYoverse, cunoscut pentru succesul mondial „Genshin Impact”, a prezentat, la rândul său, „Nodus Fall”, un joc cooperativ de acțiune plasat într-un univers medieval întunecat.

Marele absent: GTA VI

Rockstar Games a ales să țină „Grand Theft Auto VI” departe de evenimentul german și pregătește propria prezentare extinsă pe 27 august. Materialul va putea fi urmărit inițial pe Netflix, iar ulterior pe canalele oficiale Rockstar.

GTA VI este programat pentru lansare pe 19 noiembrie 2026, pe PlayStation 5 și Xbox Series X/S.

Impactul anticipat al jocului este atât de mare încât unele companii au încercat să-și repoziționeze lansările pentru a evita o confruntare directă cu noul Grand Theft Auto.

„Este o piață foarte aglomerată. Pur și simplu există prea multe jocuri pentru ca oamenii să le poată juca pe toate”, a explicat Joost van Dreunen, profesor la Stern School of Business din cadrul New York University și specialist în economia industriei jocurilor.

Gamescom încearcă să redea optimismul unei industrii lovite de concedieri

După creșterea explozivă a pieței în perioada pandemiei, marile companii și numeroase studiouri independente au trecut în ultimii ani prin restructurări severe.

Datele ASGC Games Industry Layoffs Tracker indicau, la sfârșitul lunii iulie, aproape 9.800 de concedieri confirmate în 2026, iar proiecția pentru întregul an ajungea la aproximativ 14.300 de locuri de muncă eliminate. Recordul recent a fost stabilit în 2024, când au fost raportate peste 15.600 de concedieri.

În același timp, producătorii de console se confruntă cu costuri tot mai mari ale componentelor. Cererea uriașă de memorie pentru centrele de date și sistemele de inteligență artificială a pus presiune asupra pieței semiconductorilor, contribuind la majorarea prețurilor unor dispozitive destinate consumatorilor. În Statele Unite, prețul mediu al unei console vândute în iulie a ajuns la 542 de dolari, cu 16% mai mult față de anul precedent.

„Nu este niciun secret că industria jocurilor video se schimbă și evoluează”, a declarat Geoff Keighley la deschiderea Gamescom. „La un anumit nivel este entuziasmant, iar la altul este puțin înfricoșător.”

Pentru organizatori, pariul rămâne însă uriaș. După aproape 360.000 de vizitatori în 2025, Gamescom încearcă în acest an să se apropie sau chiar să depășească nivelurile înregistrate înaintea pandemiei. Expoziția propriu-zisă se desfășoară la Köln între 26 și 30 august, după seara Opening Night Live din 25 august.

Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară.

„Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS.

Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse.

Japonia spune că nu vrea bomba atomică

Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia.

Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție.

La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta.

Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo

Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu.

A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic.

Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate.

Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze.

Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare

Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup.

Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei.

Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice.

Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată.

Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial.

Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin

Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată.

Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”.

Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac.

Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.

Primele trei dintre cele șapte locuri disponibile prin play-off în faza de ligă a Ligii Campionilor au fost ocupate marți seară. Sabah a trecut de Hapoel Beer-Sheva, Bodø/Glimt a eliminat-o fără emoții pe NEC Nijmegen, iar LASK a produs marea surpriză împotriva lui Celtic.

UEFA precizează că 29 dintre cele 36 de formații din faza de ligă sunt calificate direct, ultimele șapte poziții fiind acordate câștigătoarelor play-off-urilor.

LASK – Celtic 5-1 după prelungiri. Scoțienii au pierdut o calificare care părea rezolvată

Meciul serii s-a disputat în Austria. Celtic venise la retur după victoria cu 3-0 de la Glasgow și părea foarte aproape de calificare.

Mai mult, Callum McGregor a deschis scorul pentru Celtic în minutul 21, ceea ce a dus scorul general la 4-0 pentru scoțieni.

A urmat însă o revenire incredibilă a celor de la LASK. Moses Usor a egalat în minutul 32, Robert Ljubičić a făcut 2-1 imediat după pauză, iar Samuel Adeniran a înscris pentru 3-1.

Florian Flecker a marcat în minutul 90 golul de 4-1, trimițând confruntarea în prelungiri. Acolo, Adeniran a înscris din nou, în minutul 109.

LASK – Celtic 5-1 după prelungiri, 5-4 la general, iar campioana Austriei merge în faza de ligă a Champions League.

Celtic va continua sezonul european în faza de ligă din Europa League.

Sabah scrie istorie pentru Azerbaidjan

Un alt meci dramatic a avut loc la Baku. Sabah a învins Hapoel Beer-Sheva cu 5-2 după prelungiri, după ce pierduse prima manșă cu 1-2.

Formația israeliană, ce joacă meciurile de acssă în Giulești, a condus de două ori în retur, însă Sabah a revenit. Tellur Mütəllimov a trimis confruntarea în prelungiri cu golul marcat în minutele suplimentare ale timpului regulamentar, iar Orphé Mbina și Joy-Lance Mickels au decis apoi calificarea.

Scorul general a fost 6-4 pentru Sabah, care ajunge pentru prima dată în istoria clubului în faza principală a Ligii Campionilor. Clubul azer a fost fondat în 2017.

Bodø/Glimt, calificare fără emoții

Bodø/Glimt și-a confirmat statutul de favorită în duelul cu NEC Nijmegen.

Norvegienii câștigaseră prima manșă din Olanda cu 3-1, iar în retur s-au impus cu 3-0.

Fredrik André Bjørkan și Sondre Auklend au marcat înainte de pauză, iar un autogol al lui Deveron Fonville a stabilit scorul final. Bodø/Glimt merge mai departe cu 6-1 la general.

Rezultatele de marți din play-off-ul Champions League

Sabah – Hapoel Beer-Sheva 5-2 după prelungiri – 6-4 la general
Bodø/Glimt – NEC Nijmegen 3-0 – 6-1 la general
LASK – Celtic 5-1 după prelungiri – 5-4 la general

Ultimele patru locuri vor fi stabilite miercuri, 26 august, în meciurile AEK Atena – Levski Sofia (0-0 în tur), Viking – Dinamo Zagreb (2-2), Celje – Slovan Bratislava (1-1) și Lyon – Fenerbahçe (1-1).

Tragerea la sorți pentru faza de ligă a Champions League este programată joi, 27 august la Monaco. Prima etapă se va disputa în perioada 8-10 septembrie.

Madonna și-a petrecut o parte din vacanța de vară pe insula Corfu, unde și-a sărbătorit împlinirea vârstei de 68 de ani. Artista a publicat pe rețelele sociale imagini cu petreceri, plimbări cu barca și peisajele insulei ionice, iar promovarea a fost suficient de importantă încât premierul grec Kyriakos Mitsotakis să îi mulțumească public și să o invite să revină anul viitor.

Madonna nu este însă un caz izolat. Justin Bieber și familia sa au fost văzuți la Porto Heli, în Peloponez, și pe insula Spetses, în timp ce Katy Perry și partenerul ei, fostul premier canadian Justin Trudeau, au ales Mykonos. Actrița Kate Hudson a petrecut timp în Skiathos, iar Rita Ora s-a numărat, la rândul său, printre vedetele care și-au prezentat vacanțele din Grecia milioanelor de urmăritori de pe rețelele sociale.

Presa elenă vorbește deja despre un nou val de celebrități care aleg Grecia și despre avantajul uriaș de imagine obținut de țară fără o campanie publicitară clasică. Fenomenul este cu atât mai important cu cât nu mai sunt vizate exclusiv destinațiile consacrate ale jet-setului, precum Mykonos și Santorini. Corfu, Spetses, Skiathos, Hydra sau diferite zone ale Peloponezului apar tot mai des în fotografiile vedetelor.

Americanii au lăsat 1,74 miliarde de euro în Grecia într-un singur an

În 2025, aproximativ 1,55 milioane de turiști din Statele Unite au vizitat Grecia, potrivit datelor finale ale Băncii Greciei. Numărul lor a crescut ușor, cu 0,2% față de anul precedent, însă veniturile generate de aceștia au avansat mult mai rapid.

Încasările Greciei de la vizitatorii americani au crescut cu 9,7%, până la 1,7367 miliarde de euro. În total, Grecia a încasat anul trecut 23,63 miliarde de euro din turismul internațional, cu 9,4% mai mult decât în 2024.

Datele arată de ce autoritățile de la Atena acordă o atenție atât de mare pieței americane: vizitatorii din SUA sunt relativ puțini raportat la numărul total de turiști, dar au o putere de cumpărare ridicată.

Iar tendința continuă în 2026. Numai în primele cinci luni ale anului, veniturile provenite de la turiștii americani au ajuns la 539 de milioane de euro, în creștere cu 19,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Turismul are o importanță excepțională pentru economia Greciei. Estimările INSETE arată că, atunci când sunt incluse efectele indirecte și induse asupra altor sectoare, contribuția totală poate ajunge în jurul pragului de 30% din PIB.

Record de zboruri directe între SUA și Grecia

Boom-ul american nu se bazează numai pe imaginile publicate de vedete. Grecia și-a extins puternic legăturile aeriene cu Statele Unite.

În sezonul de vârf din 2026, Atena are 103 zboruri directe pe săptămână către nouă destinații americane, față de numai 46 în 2019, înainte de pandemie. Aeroportul din Atena descrie SUA drept una dintre cele mai importante piețe ale sale pe segmentul curselor lung-curier.

Printre orașele conectate direct cu Atena se numără New York, Boston, Chicago, Philadelphia, Atlanta, Washington, Charlotte și Dallas. Extinderea rutelor face mult mai simplă transformarea Greciei dintr-o destinație predominant europeană într-una accesibilă direct pentru o categorie de turiști americani dispuși să cheltuiască mai mult și să petreacă perioade mai lungi în vacanță.

Efectul „Odiseea”: filmul lui Christopher Nolan începe să aducă turiști

Celebritățile nu sunt singura reclamă primită de Grecia. Industria cinematografică produce un al doilea efect, cunoscut drept „set-jetting”: turiștii aleg să viziteze locurile pe care le-au văzut în filme sau seriale.

Cel mai recent exemplu este „The Odyssey”, filmul lui Christopher Nolan inspirat de epopeea lui Homer și turnat inclusiv în Grecia.

Datele easyJet holidays indică o creștere de 18% într-o singură săptămână a rezervărilor pentru Grecia după lansarea filmului. Pentru Corfu, avansul rezervărilor a fost de 28%, iar căutările pentru vacanțe în Peloponez au crescut cu 12%. Interesul a avansat și pentru Kefalonia și Zakynthos.

Grecia cunoaște deja puterea acestui fenomen. Filmul „Mamma Mia!”, turnat parțial pe insula Skopelos, a contribuit la popularizarea destinației în rândul turiștilor străini.

Netflix a ales Grecia drept prima destinație de filmare pentru sezonul final al serialului „Emily in Paris”, producția mutându-se ulterior în Monaco și Paris. Filmările au început în primăvară inclusiv în Mykonos.

În februarie, Brad Pitt a ajuns și el pe insula Hydra pentru filmările la „The Riders”, regizat de Edward Berger.

Succesul are însă și un preț

Explozia turismului nu este privită exclusiv ca o veste bună în Grecia. Economiștii, specialiștii în turism și opoziția au avertizat în repetate rânduri asupra dependenței economiei de acest sector și asupra efectelor turismului excesiv.

Santorini și Mykonos se confruntă deja în perioadele de vârf cu aglomerație severă, presiune asupra infrastructurii și creșterea costurilor locuințelor și serviciilor.

Pentru moment însă, Atena încearcă să transforme momentul favorabil într-o extindere a sezonului și a hărții turistice. Iar combinația dintre vedete, producții cinematografice, zboruri directe și turiști americani cu bugete mari oferă Greciei una dintre cele mai puternice campanii de promovare din ultimii ani.

Horoscop, 26 august, Berbec

Astăzi stai bine pe plan financiar, pentru că ai învățat să alegi oportunitățile potrivite pentru tine.

La serviciu ai nevoie să îți susții ideile și opiniile mai clar pentru a te face auzit în rândul colegilor și superiorilor. Pe plan romantic, partenerul are nevoie de mai multă răbdare din partea ta, pentru că uneori reacționezi cu impulsivitate. În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de odihnă. Astrele te sfătuiesc să eviți conflictele cu cei dragi.

Horoscop, 26 august, Taur

Astăzi vei putea primi o sumă de bani sau vei rezolva o problemă financiară care te-a deranjat de ceva timp. În carieră, o amânare te poate enerva, dar verificarea detaliilor te ajută să eviți greșelile. În viața personală, familia are nevoie de ceva mai multă atenție din partea ta.

Pe plan romantic, o discuție sinceră cu persoana iubită poate clarifica neînțelegerile dintre voi.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de pauze. Astrele își recomandă să nu te grăbești.

Horoscop, 26 august, Gemeni

Astăzi trebuie să fii atent la cheltuieli, mai ales dacă accepți responsabilități financiare noi. În carieră, comunicarea te ajută să te faci remarcat, însă poți avea prea multe sarcini.

Pe plan personal, cineva apropiat îți poate reproșa că nu oferi suficientă atenție, iar pe plan romantic, persoana iubită vrea să te implici mai mult în relație.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de somn.

Horoscop, 26 august, Rac

Astăzi fii mai prudent în ceea ce privește banii, pentru că poate apărea o cheltuială legată de casă sau familie.

În carieră, munca ta este observată, chiar dacă simți sau vezi că rezultatele tale nu sunt apreciate imediat. În viața personală, ai nevoie de mai mult timp pentru tine.

Pe plan romantic, pot apărea o serie de neînțelegeri între tine și partener. Este important să vă ascultați reciproc și să fiți empatici. Astrele își recomandă să vorbești deschis.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de hidratare și odihnă.

Horoscop, 26 august, Leu

Astăzi trebuie să analizezi bine orice cheltuială importantă și să nu riști să cheltui bani fără un plan clar.

În carieră, o idee originală te poate ajuta să ieși în evidență, dar fii atent la criticile colegilor, pentru că s-ar putea să te ajute să observi ceea ce poate fi îmbunătățit în strategia ta.

În viața personală, cineva apropiat are nevoie de sprijinul tău. Pe plan romantic, ai nevoie să petreci timp de calitate alături de persoana iubită.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de relaxare.

Horoscop, 26 august, Fecioară

Astăzi vei reuși să-ți organizezi propriul buget și să reduci unele cheltuieli inutile.

La muncă, ai o atenție „de vultur”, care te va ajuta să vezi o greșeală. Însă ai grijă, pentru că tendința ta de a controla totul poate să genereze tensiuni cu ceilalți colegi. Pe plan personal, ai nevoie să fii mai flexibil cu cei din jur și să eviți să cauți perfecțiunea întruchipată.

Pe plan romantic, discuțiile despre responsabilități pot deveni apăsătoare, însă ai nevoie să faci concesii cu partenerul și să încerci să îi asculți punctul de vedere.

În ceea ce privește starea de sănătate, astrele îți recomandă să mănânci mai sănătos și să încerci să faci mișcare.

Horoscop, 26 august, Balanță

Astăzi trebuie să fii atent la bani și să nu iei o decizie financiară doar pentru a-i mulțumi pe ceilalți. În carieră, un proiect de grup poate evolua bine, dacă îți stabilești limitele.

Pe plan personal, o problemă de familie revine în discuție. Pe plan romantic, partenerul poate cere o decizie importantă. În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de odihnă. Astrele te sfătuiesc să alegi ceea ce îți aduce liniște.

Horoscop, 26 august, Scorpion

Astăzi vei putea primi o sumă de bani împrumutată sau vei găsi o soluție pentru o cheltuială urgentă.

În carieră, o situație tensionată îți testează răbdarea, iar replicile dure pot crea probleme. În viața personală, ai nevoie de un echilibru mai bun între muncă și atenția dată celor dragi.

Pe plan romantic, gelozia poate provoca discuții. În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie să te relaxezi mai mult, dar și să dormi mai bine.

Horoscop, 26 august, Săgetător

Astăzi vei reuși să nu cheltui banii inutil, dacă eviți cumpărăturile impulsive.

În carieră, poți învăța ceva nou sau poți primi o responsabilitate importantă.

În viața personală, o persoană apropiată poate considera că ai devenit distant, așa că ai nevoie să îi acorzi puțin mai mult timp.

Pe plan romantic, persoana iubită își dorește mai multă responsabilitate din partea ta.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de odihnă. Astrele te sfătuiesc să nu promiți mai mult decât poți face.

Horoscop, 26 august, Capricorn

Astăzi vei reuși să-ți organizezi mai bine banii și să rezolvi o obligație financiară amânată.

La serviciu, seriozitatea ta este apreciată, însă încearcă să nu fii atât de rigid. Acultă de spun colegii tăi și încearcă să fii ceva mai flexibil.

În viața personală, cineva din familie îți va cere ajutorul pentru o chestiune.

Pe plan romantic, partenerul se poate simți neglijat din cauză că petreci prea mult timp gândindu-te la problemele de la serviciu.

Astrele își recomandă să te deconectezi de stresul de la muncă și să petreci timp cu cei dragi.

Horoscop, 26 august, Vărsător

Astăzi vei putea descoperi o metodă prin care poți câștiga bani în plus. La serviciu ai parte de schimbări de ultim moment care îți dau planurile peste cap, însă un coleg te-ar putea ajuta în legătură cu asta.

În viața personală, ai nevoie de discuții sincere cu cei apropiați. Pe plan romantic, partenerul poate reacționa negativ la o decizie pe care ai luat-o fără să te sfătuiești cu el. Astrele te sfătuiesc să ții cont și de dorințele partenerului.

În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de somn regulat.

Horoscop, 26 august, Pești

În următoarea perioadă poți avea o cheltuială legată de locuință, așa că este bine să ai o sumă de bani de rezervă.

La muncă, o propunere din partea unui coleg îți poate schimba planurile, așa că este bine să o analizezi cu atenție. Astrele își recomandă să verifici toate detaliile înainte de a lua o decizie.

În viața personală, o promisiune neonorată poate provoca dezamăgire. Pe plan romantic, partenerul are nevoie de mai multă apropiere. În ceea ce privește starea de sănătate, ai nevoie de liniște și odihnă.

Investițiile uriașe în inteligență artificială, care în ultimii ani au fost concentrate în Statele Unite, încep să alimenteze creșterea economică și în restul lumii.

Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a declarat marți că ceea ce a început ca un fenomen predominant american se transformă într-un motor al economiei globale, pe măsură ce alte state construiesc centre de date, infrastructură energetică și capacități pentru producerea echipamentelor necesare industriei AI.

În SUA, valul de investiții în inteligență artificială susține profiturile companiilor și cheltuielile de consum, iar efectul începe să se propage către economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori, servere și alte echipamente tehnologice.

FMI descrie în prezent economia mondială ca fiind prinsă într-un adevărat „război de tracțiune”: pe de o parte se află șocul energetic provocat de conflictul cu Iranul, iar pe de alta investițiile masive asociate inteligenței artificiale.

Economia mondială a rezistat mai bine decât se temea FMI

Surpriza ultimelor luni este rezistența economiei globale în fața crizei energetice.

În actualizarea din iulie a World Economic Outlook, FMI estimează o creștere economică mondială de 3% în 2026 și 3,4% în 2027. Instituția spune că cererea legată de tehnologie și AI susține mai ales economiile conectate la lanțurile globale de producție din sectorul tehnologic.

„Economia globală a traversat șocul energetic al războiului cu Iranul mai bine decât ne-am temut”, a transmis Georgieva, potrivit Reuters.

Printre motive se numără reducerea cererii de energie, folosirea rezervelor strategice de petrol și gaze, creșterea producției din afara Golfului, extinderea surselor regenerabile și, în anumite state, revenirea temporară la utilizarea mai intensă a cărbunelui.

Situația din Strâmtoarea Ormuz explică amploarea șocului. În prima jumătate a anului 2025, prin această rută treceau aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere și aproximativ un sfert din comerțul maritim mondial cu petrol.

Perturbările provocate de conflict au redus drastic fluxurile. Datele Energy Information Administration arată că în trimestrul al doilea din 2026 prin Ormuz au mai trecut în medie doar 4,9 milioane de barili pe zi. EIA a anunțat ulterior că traficul a început să crească după acordul din 18 iunie și estimează că fluxurile ar putea reveni aproape de nivelurile anterioare conflictului până la sfârșitul anului.

Avertismentul FMI: vine iarna, iar rezervele se consumă

Georgieva avertizează că stocurile de petrol și gaze folosite pentru amortizarea șocului energetic scad, în timp ce emisfera nordică se apropie de sezonul rece.

O nouă creștere puternică a prețului petrolului și gazelor ar putea alimenta din nou inflația. În acest scenariu, băncile centrale ar putea fi obligate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Consecințele s-ar transmite apoi către întreaga economie: credite mai scumpe pentru populație și companii, costuri mai mari pentru statele care trebuie să se împrumute și o frână suplimentară asupra creșterii economice.

FMI avertiza deja în iulie că procesul global de dezinflație s-a oprit, chiar dacă riscurile pentru economie sunt ceva mai echilibrate decât în primăvară.

Germania începe să-și revină

Semnele că economia mondială rezistă mai bine decât se anticipa apar și în Europa.

Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creștere a PIB de 0,3% în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate marți de Destatis.

Estimarea inițială indica numai 0,2%. Statisticienii germani spun că revizuirea în sus a venit în special după date mai bune privind exporturile și vânzările din comerț. În primul trimestru, economia germană crescuse cu 0,4%.

Evoluția este importantă pentru întreaga Uniune Europeană, după anii în care industria germană a fost afectată de energie scumpă, cerere externă slabă și probleme în sectoare precum automobilele și industria chimică.

Ce înseamnă avertismentul pentru România

Pentru România, partea negativă a ecuației prezentate de FMI este deosebit de importantă.

Comisia Europeană estima în prognoza sa din mai că economia României va crește cu numai 0,1% în 2026, în timp ce inflația armonizată ar urma să ajungă la o medie de aproximativ 7%.

Comisia sublinia explicit că majorarea prețurilor energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a încetinit procesul de reducere a inflației.

O nouă explozie a petrolului sau gazelor ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor din România și ar putea întârzia relaxarea condițiilor de finanțare, exact într-o perioadă în care economia crește foarte lent și statul are nevoie de împrumuturi importante.

Mesajul FMI este astfel unul neobișnuit: inteligența artificială începe să funcționeze ca un veritabil stimul economic global, însă avantajul oferit de investițiile de sute de miliarde în centre de date, cipuri și infrastructură se confruntă cu un adversar greu de anticipat — energia.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat marți o vizită surpriză la Moscova, au declarat oficiali americani, aceasta fiind prima sa deplasare cunoscută public în capitala Rusiei, scrie The Wall Street Journal.

Potrivit presei americane, Ratcliffe a ajuns în capitala Rusiei la bordul unui avion militar de transport Boeing C-17 Globemaster III, care a aterizat pe aeroportul Vnukovo.

Nici autoritățile americane, nici cele ruse nu au oferit informații despre scopul vizitei sau despre persoanele cu care directorul CIA s-a întâlnit.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu sunt programate în această săptămână întâlniri între președintele Vladimir Putin și oficiali ai administrației americane.

Ipoteza unui avertisment transmis Moscovei

Vizita are loc în timp ce Statele Unite încearcă să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina și războiului din Iran, deși motivul deplasării nu a fost clar imediat.

SUA au obținut informații care indică pregătiri preliminare ale Rusiei pentru o posibilă mobilizare militară în Ucraina și planuri de testare a hotărârii NATO, a relatat WSJ.

Analiștii au luat în calcul posibilitatea ca Ratcliffe să se fi întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru a-i transmite un avertisment.

„Ar putea fi vorba despre a-i spune: «Știm ce vă gândiți să faceți și ar fi mai bine să nu o faceți»”, a declarat Beth Sanner, fost oficial de rang înalt al comunității americane de informații.

„Ar putea fi vorba și despre armistițiul cu Iranul și despre aducerea unei alte părți la masa discuțiilor”, a spus ea, adăugând că Ratcliffe ar putea aborda și sprijinul Kremlinului pentru Iran, în urma unei noi campanii de sancțiuni lansate de SUA împotriva regimului de la Teheran.

Precedentul din 2021

Vizita lui Ratcliffe amintește de deplasarea făcută la Moscova în noiembrie 2021 de William Burns, pe atunci director al CIA.

Burns l-a avertizat atunci pe Vladimir Putin să nu invadeze Ucraina, invocând informațiile obținute de serviciile americane despre pregătirile pentru un atac de amploare. Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

Potrivit unui expert rus citat de WSJ, Moscova consideră utile contactele dintre serviciile de informații chiar și atunci când relațiile politice dintre cele două țări sunt tensionate.

„S-au acumulat multe probleme între Rusia și SUA, iar acestea nu se rezumă doar la Ucraina. Este vorba și despre America Latină, Iran și China”, a declarat Rustam Churyakov, directorul unui centru de analiză în domeniul informațiilor din Moscova.

Discuțiile privind prelungirea perioadei în care pensionarii ar putea plăti contribuția la CASS au apărut în spațiul public după ce un expert din cadrul Comisiei Europene ar fi sugerat această variantă. Cu toate acestea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România nu este obligată să decidă această politică fiscală. 

Întrebat despre chestiunea prelungirii CASS-ului, premierul Ilie Bolojan a declarat că „măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute”.

„Nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni, care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. În toată Europa și peste tot, fiecare cetățean contribuie pe măsura venitului său. (…) Trebuie să fie păstrat pentru ca banii pentru ca banii să rămână la Sănătate, pentru că altfel Sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat, că nu funcționează într-o formă echilibrată”, a declarat Ilie Bolojan. 

De la 1 august anul trecut, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei plătesc contribuții la CASS în cuantum de 10% diferența dintre venitul brut și 3.000 de lei. Măsura este valabilă până în este valabilă până la 31 decembrie 2027.

Sursa video: Digi 24

Ministrul Radu Miruță a anunțat că a semnat ordinul de aprobare a Scrisorii de așteptări pentru viitorul Consiliu de Administrație al CFR SA, pentru mandatul 2027-2031.

Potrivit ministrului, documentul stabilește indicatori concreți pe care viitorii administratori ai companiei vor trebui să îi îndeplinească.

„Schimbăm regulile jocului la companiile de stat din transporturi pentru a încuraja performanța”, a transmis Radu Miruță.

Întârzierile trenurilor vor fi măsurate și publicate lunar

Printre noile obiective se află măsurarea întârzierilor provocate de infrastructură pentru fiecare tren.

Datele vor fi publicate lunar, atât la nivelul întregii rețele, cât și pentru fiecare magistrală.
CFR SA va trebui să aibă și un program anual pentru eliminarea restricțiilor punctuale de viteză, iar efectul acestora va fi exprimat în minute de călătorie câștigate pe rute concrete, precum București-Constanța, București-Brașov și Cluj-Oradea.

O altă țintă vizează infrastructura modernizată.

Pe magistralele București-Constanța și București-Arad, indisponibilitatea infrastructurii trebuie să scadă cu 8% în fiecare an. Totodată, numărul kilometrilor de restricții de viteză eliminați pe secțiunile modernizate trebuie să fie cel puțin egal cu cel al restricțiilor nou-apărute.

Cel puțin 30% din banii alocați pentru întreținere vor trebui direcționați, potrivit noilor reguli, către protejarea secțiunilor modernizate.

Miruță vrea ca CFR să reducă pierderile cu 5% pe an

Și situația financiară a companiei intră în evaluarea viitorului Consiliu de Administrație.

Pierderea CFR SA trebuie să scadă cu minimum 5% pe an. Reducerea nu va putea fi obținută prin vânzarea de active, diminuarea lucrărilor de întreținere sau amânarea investițiilor.

Costurile de mentenanță trebuie, la rândul lor, să scadă cu 2% pe an în termeni reali.

Ministrul precizează că reducerea costurilor nu va putea fi obținută prin simpla diminuare a programului de întreținere. Dacă acesta este subexecutat, indicatorul de performanță va fi considerat neîndeplinit.

ERTMS trebuie să intre efectiv în funcțiune

Un alt obiectiv important este legat de sistemul european de management al traficului feroviar, ERTMS.

Potrivit documentului prezentat de ministru, tronsonul București Nord-Constanța trebuie să fie autorizat până la finalul anului 2027 și să intre în exploatare comercială în prima jumătate a anului 2028.

Începând din 2028, gradul de utilizare trebuie să fie de cel puțin 95%.

De asemenea, ordinele de circulație transmise și confirmate pe cale electronică ar urma să înlocuiască documentele pe hârtie, cu păstrarea trasabilității.

Datele despre întârzieri vor fi disponibile public

CFR SA va trebui să publice în format deschis datele privind circulația trenurilor și întârzierile.
Potrivit ministrului, acest lucru trebuie realizat în cel mult 18 luni, astfel încât datele să poată fi utilizate inclusiv pentru dezvoltarea unor aplicații destinate călătorilor.

Compania va trebui, de asemenea, să realizeze în 12 luni o contabilitate analitică pe secții de circulație-pilot, iar în 24 de luni la nivelul întregii rețele, pentru a putea fi stabilit cât costă fiecare kilometru de infrastructură.

Indicatori și pentru stații, transportul de marfă și siguranță

Noile obiective vizează și stațiile de cale ferată. Acestea vor intra într-un program multianual care prevede peroane la standarde moderne, informare în timp real și accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități.

Pentru transportul de marfă va fi elaborată o strategie care va urmări timpii de tranzit pe coridoarele europene, trasee competitive și reactivarea unor linii industriale și racorduri, în legătură cu Portul Constanța.

În ceea ce privește siguranța, CFR va trebui să trateze anual toate punctele critice în care vegetația acoperă semnale sau treceri la nivel.

Documentul prevede și un plan pentru funcțiile tehnice esențiale, recrutarea de specialiști și pregătirea angajaților pentru activități de mentenanță și siguranță.

Administratorii pot pierde remunerația variabilă

Unul dintre cele mai importante elemente ale noului sistem este legat de remunerația de performanță.

Remunerația variabilă va fi acordată doar în cazul unui grad de realizare de cel puțin 85%. Sub acest prag, remunerația variabilă va fi zero.

Fiecare proiect major va avea un administrator responsabil, al cărui nume va fi făcut public.

Potrivit lui Radu Miruță, neîndeplinirea la termen a obligațiilor legale poate constitui motiv de revocare. De asemenea, trimiterea în judecată pentru fapte de corupție este prevăzută ca motiv de revocare.

„Calea Ferată Română nu duce lipsă de planuri. A dus lipsă de răspundere. De azi, răspunderea are indicatori, termene și consecințe”, a transmis ministrul.

Procedura de selecție pentru viitorul Consiliu de Administrație al CFR SA este în desfășurare. Mandatul noului Consiliu este prevăzut pentru perioada 2027-2031.

Trei tineri din Brașov au fost recuperați de salvamontiști după ce au încercat să parcurgă un traseu nemarcat din Munții Bucegi, deși nu aveau experiența și echipamentul tehnic necesare pentru o astfel de ascensiune.

Potrivit Salvamont Prahova, cei trei au încercat să traverseze o vale de abrupt din Bucegi, însă au ajuns într-o zonă din care nu au mai putut continua și au rămas blocați pe firul secundar al Văii Gălbinele.

Tinerii au sunat la numărul de urgență 112 și au solicitat ajutor

„Trei tineri din Brașov, au încercat să parcurgă un traseu nemarcat, o vale de abrupt din Bucegi, dar fără a avea experiența și echipamentul tehnic necesar unei astfel de ascensiuni”, au transmis salvatorii montani.

Din cauza zonei dificile în care se aflau cei trei, salvamontiștii au solicitat sprijin aerian pentru ca intervenția să poată fi realizată cât mai rapid.

„Având în vedere zona în care se aflau aceștia, pentru operativitate, am solicitat sprijin aerian”, au precizat salvatorii.

Un elicopter sosit de la Punctul de Operare Aeromedicală (POA) Târgu Mureș a intervenit în operațiune. Echipajul aerian a transportat doi salvatori montani până în zona în care se aflau cei trei tineri.

„Elicopterul sosit de la POA Tg. Mureș a inserat doi salvatori montani, care i-au recuperat prin troliere pe cei trei”, au explicat salvatorii.

Operațiunea s-a încheiat cu recuperarea celor trei persoane, fără ca acestea să fie nevoite să continue coborârea pe cont propriu din zona dificilă în care ajunseseră.

Salvamont: Traseele nemarcate pot deveni foarte periculoase

Salvatorii montani atrag din nou atenția asupra riscurilor pe care le presupune abordarea unor trasee nemarcate, în special în zonele de abrupt.

„Deși în repetate rânduri am făcut apel la responsabilitate în pregătirea turelor montane, prin informare prealabilă asupra stării traseelor, deținerea de echipament adecvat dificultății traseului și respectarea regulilor de siguranță, periodic ne întâlnim cu astfel de cazuri”, au transmis reprezentanții Salvamont.

Ilie Bolojan a declarat că încrederea românilor în clasa politică și în partidele politice se află la un nivel redus, situație pe care o consideră o consecință a evoluției  scenei politice românești. 

Acesta a mai subliniat și că partidele trebuie să se reformeze din interior și să promoveze oamenii valoroși pe care îi au, dar și să se deschidă către profesioniști din afara politicii. 

„Am făcut asta promovându-l și susținându-l candidat la Primăria Generală a Capitalei pe domnul Ciprian Ciucu, care era un membru mai vechi al PNL, primar și așa mai departe. Asta e o direcție. Dar a doua direcție este ca un partid să se deschidă către societate”, a declarat Bolojan la Digi24. 

Atragerea profesioniștilor din afara politicii

Liderul liberal a subliniat că recrutarea de profesioniști din societatea civilă poate aduce un capital de credibilitate Partidului Național Liberal. 

„Decizia de a deschide partidul către oameni noi este o direcție foarte importantă, pentru că resursele importante sunt în afara partidelor politice și e o direcție de a le recredibiliza cu profesioniști, cu oameni care în profesia lor, în activitatea lor, în diferite sectoare de activitate, au confirmat, care au o bază de încredere și care o pot aduce în partide”, a spus liderul din Modrogan. 

Acesta a avertizat și împotriva acestei deschideri pe care a propus-o: „Dacă nu facem acest lucru și stăm închiși doar în carapacea noastră, dacă nu ne deschidem către oamenii valoroși, dacă nu susținem o componentă meritocratică, atât din interior cât și din afară, n-am făcut nimic”. 

Noua echipă pentru filialele din Capitală

Declarațiile președintelui PNL vin în contextul reorganizării structurilor partidului din București. Pentru conducerile organizațiilor PNL din sectoarele Capitalei au fost propuși Sanda Nicola la Sectorul 2, Dragoș Pîslaru la Sectorul 3, Oana Gheorghiu la Sectorul 4 și Andrei Badiu la Sectorul 5. 

Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu au fost membrii ai Cabinetului condus de Ilie Bolojan, ca ministrul al Investiții și Proiectelor Europene și ca vicepremier pentru reforma companiilor de stat. Cei doi au intrat în Partidul Național Liberal cu o zi înainte de Congresul extraordinar din 21 iunie. 

Sanda Nicola a fost purtătoarea de cuvânt a fostului candidat la prezidențiale, Mircea Geoană. 

Conducerea celorlalte filiale este ocupată de membrii cu vechime în PNL: George Cristian Tuță la Sectorul 1, Andrei Badiu la Sectorul 5 și Paul Moldovan la Sectorul 6. 

Sursa video: Digi 24

Bolojan a explicat că în ultima perioadă au avut loc mai multe discuții între partidele din fosta coaliție, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, iar forma proiectului a fost analizată în mai multe variante.

„Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că avem termen să-l aprobăm până luni, săptămâna viitoare, până pe data de 31”, a declarat Ilie Bolojan, marți seară, la Digi24.

„E o probabilitate redusă să susțină acest proiect”

Premierul interimar a susținut că, în actualele condiții, există șanse reduse ca PSD să susțină proiectul.

„Văzând declarațiile PSD, care au fost făcute inclusiv prin postări sau reacții publice, cred că e o probabilitate redusă să susțină acest proiect, deși el este unul foarte important pentru România din mai multe puncte de vedere”, a spus Bolojan.

Premierul a spus că adoptarea legii este un jalon din PNRR, iar neîndeplinirea lui duce la pierderea a 770 de milioane de euro. El a adăugat că proiectul este important și pentru credibilitatea României.

„E un proiect care ține de încrederea în România, pentru că este un angajament luat de guvernele României de ani de zile, pe care puteau să-l pună în practică, dar nu l-au pus și a trebuit să-l luăm pe ultimele trei luni de zile, de când Guvernul a fost demis, și să închidem tot ce s-a putut închide. Asta a fost o prioritate în aceste trei luni de zile, să închidem cât mai mult din PNRR, să îndeplinim jaloanele, să închidem lucrările, să renegociem tot ce a fost negociat. Pe de altă parte, este foarte important ca predictibilitate pentru România, pentru că componenta de cheltuieli de personal este una foarte importantă în ecuația echilibrelor bugetare”, a subliniat Bolojan.

Bolojan avertizează asupra unui nou derapaj al cheltuielilor

Ilie Bolojan a spus că o nouă lege a salarizării ar trebui să ofere mai multă predictibilitate pentru cheltuielile de personal și să prevină repetarea situației din anii 2023-2024.

„Având în vedere ce s-a întâmplat în anii 2023-2024, ani preelectorali și electorali, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control, jucând doar după calcule electorale și nu după echilibrele bugetare, dacă nu vine o lege a salarizării, riscăm ca și în 2027-2028, cu guverne care sunt iresponsabile, și putem avea astfel de situații, cu guverne care se gândesc doar la calculele electorale, să ne trezim că din nou derapăm și toate eforturile care s-au făcut în această perioadă să fie anulate de un astfel de lucru”, a spus premierul interimar.

El a adăugat că proiectul ar trebui să corecteze și o serie de inechități existente în sistemul public.

„E foarte important și din acest punct de vedere al încrederii în România, al predictibilității cheltuielilor cu salariile în 2027 și 2028. Și în ultimul rând, e o problemă de lege care corectează niște inechități importante. Avem niște inechități grave în sistemul public și ar fi un prim pas pentru a le corecta”, a declarat Bolojan.

Bolojan acuză PSD

Bolojan a pus pe seama PSD o eventuală blocare a Legii salarizării.

„Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării Legii salarizării este Partidul Social Democrat”, a spus premierul interimar.

Sursa video: Digi 24

„Consider că a vota acest proiect, chiar cu această prevedere anormală – care retroactivează, practic, întrerupând un mandat, dacă așa va fi, deși prevederile anterioare spuneau că această ancțiune se aplică de la finalizarea mandatului – cred că trebuie votat în așa fel încât România să bifeze și acest jalon”, a declarat Ilir Bolojan, referindu-se la jalonul PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, aferent Legii Integrității. 

Premierul interimar a mai precizat că, pentru el, în toată această perioadă „a fost foarte important să facem tot ce ține de noi ca să ne încasăm banii”, a declarat Bolojan. 

Referitor la votul de miercuri al reformei ANI în Senat, premierul interimar a precizat că „ar fi păcat” ca senatorii să nu „trecă” proiectul.

„Ar fi păcat să nu treacă asta (n.r. – Legea Incompatibilității). Dar asta nu înseamnă că nu trebuie făcută și luptat pentru ca această anomalie să nu mai figureze în proiectul de alege printr-o modificare pe care noi o vom susține”, a delclarat Ilie Bolojan. 

Premierul interimar a vorbit despre noul proiect de lege depus de USR la Camera Deputaților în cadrul căruia să nu mai figureze prevederi care „țintesc anumite persoane, care nu urmăresc reguli generale (…) pentru că astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este oricum un lucru anormal”, a declarat Bolojan.

Legea Integrității, cu tot cu amendamentul propus de PSD, care stipulează că aleșii locali sau județeni care au fost găsiți în conflict de interese sau incompatibiliate își vor pierde funcția va fi votat, miercuri, în Senat.

Există 47 de persoane cu funcții publice afectate de noul amendament la Legea Integrității, însă cel mai afectat de noile prevederi va fi primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.