MediaFax.ro

„Azi vom lua o măsură concretă pentru protejarea sectorului zootehnic și pentru sprijinirea crescătorilor români de ovine și caprine, care se confruntă cu pierderi economice din cauza bolilor care afectează animalele. Concret, vom aproba donația din rezervele strategice ale Uniunii Europene a 1,1 milioane de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine”, a declarat premierul Luca Niculescu.

Potrivit acestuia, donația vine din partea Comisiei Europene, în urma unei solicitări formulate de autoritățile române.

„Este un demers al Comisiei Europene, dar inițiat ca urmare a solicitării care vine din partea autorităților române. Primele 300 de mii de doze au ajuns deja în România, livrările continuă, ANSVSA va organiza la nivel național campania de vaccinare de urgență. Este o măsură benefică atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru veniturile crescătorilor”, a precizat șeful Executivului.

Circulația animalelor vii rămâne restricționată până la sfârșitul anului

Premierul a explicat că bolile care afectează animalele provoacă pierderi economice crescătorilor și limitează posibilitățile de comercializare pe piețele externe.

„Atunci când apar focare de boală, fermierii pierd bani, posibilitățile de a-și vinde animalele pe piețele externe sunt afectate. În prezent, circulația ovinelor și a caprinelor vii către alte state ale Uniunii Europene și către alte state terțe este restricționată până la finalul acestui an, în contextul epidemiologic actual. Iar acest sprijin european ne va permite să intervenim mai rapid pentru limitarea răspândirii bolilor”, a declarat Niculescu.

Șeful Guvernului a subliniat că autoritățile trebuie să limiteze focarele și să creeze condițiile necesare pentru reluarea comerțului cu animale vii și produse de origine animală.

„Între timp, sarcina autorităților naționale este clară: să limităm focarele, să protejăm efectivele de animale, să creăm condițiile pentru reluarea în siguranță a comerțului cu animale vii și produse de origine animală. Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România”, a afirmat premierul.

Luca Niculescu a adăugat că Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare cât mai repede, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare.

În debutul ședinței de guvern, prim-ministrul a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene, subliniind că întâlnirea va avea scopul de a clarifica foarte clar responsabilitățile miniștrilor. 

„Tot astăzi, imediat după ședința de guvern, am convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili de îndeplinirea jaloanelor restante din PNRR. Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente”, a spus premierul Niculescu. 

Premierul Luca Niculescu a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene. 

„Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare și obiectivul”, a declarat liderul de la Palatul Victoria. 

În august și septembrie, România a depus cererile de plată 5 și 6 care însumează o sumă de peste 6 miliarde de euro. Aceste sunt în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. 

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, polițiștii din Dej au fost sesizată în legătură cu incidentul produs pe strada 22 Decembrie, unde a mașină a intrat în sediul Centrului Turistic.

Din primele verificări a reieșit că, după producerea accidentului, conducătorul autoturismului și pasagerul au plecat de la fața locului.

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit cu o autospecială dotată cu modul de descarcerare și au asigurat măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor. Nu au fost persoane încarcerate și nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale la fața locului.

Polițiștii fac verificări pentru identificarea persoanelor implicate și stabilirea circumstanțelor în care s-a produs accidentul, urmând să dispună măsurile legale în funcție de cele constatate.

Incidentul s-a produs joi, 22 octombrie, în localitatea Morayfield, la nord de Brisbane, în statul australian Queensland, potrivit Reuters și televiziunii publice Australian Broadcasting Corporation (ABC). Reporterul Will Murray se afla în zonă pentru a relata despre inundațiile provocate de ploile torențiale. În timp ce echipa filma o șosea acoperită de apă, un șofer a încercat să traverseze zona inundată cu un autoturism de teren.

Mașina a început să se scufunde în câteva secunde

Șoferul a intrat cu viteză pe Buchanan Road, unde apa acoperea carosabilul. La scurt timp, autoturismul s-a oprit și a început să fie împins de curent. Will Murray a povestit că a sunat imediat la serviciile de urgență, însă situația s-a deteriorat atât de repede încât a decis să intervină personal.

În aproximativ 20–30 de secunde, mașina a ajuns aproape complet scufundată, iar șoferul nu mai putea ieși singur. Reporterul a intrat în apă, alături de Daniel Hainey, un bărbat care se afla în apropiere și observase incidentul. Cei doi au înotat până la autoturism și au încercat să deschidă portierele.

Reporterul și un trecător au reușit să deschidă o portieră înainte ca mașina să dispară sub apă

Intervenția a fost una extrem de dificilă. Presiunea apei împiedica deschiderea portierelor, iar vehiculul continua să se scufunde. Daniel Hainey a povestit că a încercat inclusiv să deschidă partea din spate a mașinii și să spargă un geam. În cele din urmă, salvatorii au reușit să deschidă portiera din spate, pe partea dreaptă.

Șoferul s-a deplasat spre deschidere, iar cei doi l-au tras afară și l-au ajutat să ajungă într-o zonă cu apă mai puțin adâncă. La scurt timp după salvare, autoturismul a fost acoperit complet de apă. Momentul a fost filmat de Liz Pickering, colega reporterului de la ABC.

Momentul salvării a fost filmat de colegii reporterului Will Murray. Sursa foto: captură video X

„A fost îngrozitor”. Reporterul povestește momentul în care a crezut că bărbatul se va îneca

Într-un interviu acordat Reuters, Will Murray a recunoscut că intervenția a fost una dintre cele mai înspăimântătoare experiențe din viața sa. Jurnalistul a explicat că este extrem de dificil să privești o persoană aflată în pericol de înec și să realizezi cât de repede se poate transforma situația într-o tragedie.

După ce șoferul a ajuns în siguranță, cei trei bărbați s-au îmbrățișat. Reporterul a descris momentul drept unul dintre cele mai frumoase din viața sa, datorită ușurării pe care a simțit-o când a văzut că bărbatul supraviețuise. Murray a precizat că nici măcar nu a apucat să afle numele sau numărul de telefon al persoanei salvate.

Peste 200 de milimetri de ploaie și sute de apeluri la serviciile de urgență

Salvarea a avut loc în timpul unor inundații severe care au afectat sud-estul statului Queensland. În unele zone au căzut peste 200 de milimetri de precipitații, ceea ce a provocat viituri rapide, închiderea drumurilor și suspendarea cursurilor în mai multe școli. Serviciile de urgență au primit sute de solicitări de ajutor în cursul zilelor de joi și vineri.

Autoritățile australiene au avertizat șoferii să nu traverseze drumurile inundate, deoarece chiar și vehiculele de teren pot fi luate de curent sau se pot scufunda foarte repede. Departamentul de pompieri din Queensland recomandă populației să evite inclusiv intrarea înot în apele inundațiilor, din cauza curenților și a pericolelor ascunse.

„Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii”, a declarat Luca Niculescu, precizând că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului.

Premierul a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți în incidentele grave din ultimele zile, din Bistrița și Pitești, și le-a urat însănătoșire grabnică.

Niculescu a spus că violențele din școli sunt „profund îngrijorătoare” și a afirmat că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ.

„Niciun copil nu trebuie să plece de acasă către școală cu frică și niciun părinte nu trebuie să se întrebe dacă acel copil se va întoarce de la școală în siguranță”, a afirmat acesta.

Premierul a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri pentru planul de siguranță, însă nu a prezentat deocamdată măsuri concrete sau un calendar pentru aplicarea acestora.

Măsurile anunțate vin după două incidente violente înregistrate în școli, la Bistrița și Pitești, în decurs de mai puțin de o săptămână.

Luni, un elev de clasa a VII-a din Bistrița a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg. Elevul a fost imobilizat, apoi dus de polițiști la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca.

Joi, un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă, într-un liceu din Pitești. Unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2021 a fost marcat de crize suprapuse, care au pus la încercare atât sistemul sanitar, cât și clasa politică și încrederea populației în autorități. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei în România, criza guvernamentală declanșată în toamnă a dus la căderea Executivului condus de Florin Cîțu și la formarea unei alianțe între PNL și PSD, două partide care se confruntaseră ani la rând în competițiile electorale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2021 a fost unul în care transmiterea rapidă a deciziilor de ultim moment ale autorităților pentru gestionarea situației sanitare generate de COVID-19, precum și schimbările politice de la București a constituit un element important pentru informarea corectă și rapidă a cititorilor.

Căderea Guvernului Cîțu și destrămarea coaliției de centru-dreapta

La începutul anului 2021, România era condusă de o coaliție formată din PNL, USR PLUS și UDMR, constituită după alegerile parlamentare din decembrie 2020. Florin Cîțu, reprezentant al PNL, devenise prim-ministru în decembrie 2020, iar guvernarea se baza pe un acord între cele trei formațiuni.

Tensiunile dintre parteneri s-au accentuat în vara anului 2021, pe fondul disputelor privind programul de investiții „Anghel Saligny”, inițiativa guvernamentală destinată finanțării proiectelor locale de infrastructură. USR PLUS s-a opus modului în care premierul a gestionat programul, invocând lipsa unor garanții suficiente privind utilizarea banilor publici.

Criza s-a agravat în septembrie, când Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, membru USR PLUS. Decizia a fost legată de conflictul privind avizarea programului de investiții și a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.

Florin Cîțu. Fotograf: Alexandru Dobre/Mediafax Foto

Pe 3 septembrie 2021, MEDIAFAX relata declarațiile liderilor USR PLUS, care anunțau că Florin Cîțu nu mai beneficia de sprijinul politic al formațiunii și că partidul depusese o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, împreună cu AUR.

„Am depus moţiunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliţia va putea să continue… Săptămâna viitoare ne vom depune demisiile. Florin Cîţu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS… Parlamentul va decide… noi vom merge în opoziţie dacă Guvernul nu o să cadă… Dacă moţiunea trece, noi ne vom aşeza la discuţii cu PNL şi UDMR”, a spus Dan Barna, potrivit MEDIAFAX.

La 7 septembrie, miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile, lăsând Guvernul fără majoritatea parlamentară inițială. Moțiunea depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, însă criza a continuat. PSD a depus, la rândul său, o moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută și supusă la vot pe 5 octombrie 2021. Ea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, un rezultat care a determinat căderea Executivului.

MEDIAFAX a transmis în regim de live text principalele declarații ale liderilor politici din timpul dezbaterilor parlamentare. Tot în ziua votului, agenția a publicat un material explicativ despre procedurile constituționale care urmau după demiterea Guvernului.

„În acest moment, Guvernul demis poate să îndeplinească doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou Guvern. (…) În cazul în care votul de încredere pentru formarea guvernului nu a fost acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar senatorii şi deputaţii au respins cel puţin două solicitări de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis poate dizolva parlamentul”, scria MEDIAFAX pe 5 octombrie 2021. 

A fost unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere împotriva unui guvern din istoria recentă a României. Guvernul Cîțu a rămas interimar, cu atribuții limitate, în timp ce partidele au început negocierile pentru formarea unei noi majorități.

La acel moment, criza fusese complicată și de faptul că România se confrunta, în același timp, cu agravarea pandemiei și cu o creștere puternică a numărului de infectări și decese. Negocierile politice au continuat timp de mai multe săptămâni, în timp ce sistemul sanitar se afla sub o presiune tot mai mare.

De la negocieri eșuate la Guvernul Nicolae Ciucă și alianța PNL-PSD-UDMR

După demiterea Guvernului Cîțu, președintele țării la momentul respectiv, Klaus Iohannis, a început consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Prima încercare de a forma un executiv a eșuat, iar negocierile au arătat cât de dificilă era constituirea unei majorități stabile.

În data de 11 octombrie 2021, Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze Guvernul. Propunerea sa pentru un executiv minoritar nu a obținut însă votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă, general în rezervă și reprezentant al PNL, pentru funcția de premier. Nici prima sa încercare de a forma un guvern minoritar nu s-a concretizat.

În cele din urmă, PNL a început negocierile cu PSD, partid rival în repetate rânduri în competițiile electorale și în disputele politice din anii precedenți. Cele două formațiuni au convenit să formeze o coaliție alături de UDMR, invocând nevoia de stabilitate într-o perioadă marcată de criza sanitară și de dificultăți economice.

Pe 20 noiembrie 2021, MEDIAFAX relata despre discuțiile dintre liderii celor trei partide pentru definitivarea acordului politic, stabilirea structurii Guvernului și negocierea programului de guvernare.

Liderul PNL, Florin Citu, sustine o declaratie de presa dupa ce a participat la negocierile PNL – PSD – UDMR pentru formarea noii majoritati parlamentare, care sa duca la investirea unui nou guvern, la Palatul Parlamentului, marti, 9 noiembrie 2021. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Acordul a presupus compromisuri importante de ambele părți. PNL și PSD au negociat programul de guvernare, distribuirea ministerelor și conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Un element central al înțelegerii a fost rotația premierilor: Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă, iar ulterior funcția de prim-ministru urma să revină unui reprezentant al PSD, potrivit acordului politic.

La 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Cabinetul a fost susținut de PNL, PSD și UDMR, punând capăt crizei politice care durase aproape trei luni.

„Guvernul Nicolae Ciucă a trecut de votul de învestire din Parlament. Executivul susţinut de PNL, PSD, UDMR şi minorităţi naţionale a fost votat cu 318 voturi pentru şi 126 împotrivă. ≪Doresc să vă mulţumesc tuturor celor care ne-au acordat votul de încredere. De asemenea, mulţumesc şi celor care nu ni l-au acordat. Cred că este foarte important să ştiţi că am înţeles că ne-am asumat o răspundere foarte mare≫”, a spus Nicolae Ciucă la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Nicolae Ciuca, premierul desemnat, se adreseaza plenului cele doua camere legislative, dupa votul dedicat investirii noului cabinet rezultat in urma negocierilor coalitiei PSD, PNL, UDMR, joi, 25 noiembrie 2021, la Palatul Parlamentului. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Formarea acestei coaliții a reprezentat o schimbare majoră în politica românească. PNL și PSD, rivali tradiționali, au ajuns să împartă puterea, invocând necesitatea depășirii crizelor suprapuse.

Pandemia de COVID-19 în 2021: de la valul de primăvară la criza provocată de varianta Delta

La începutul anului, România încă resimțea efectele valului epidemic din toamna și iarna anterioare. În februarie și martie, numărul infectărilor a început să crească din nou, iar în primăvară s-a conturat al treilea val al pandemiei.

Situația s-a agravat în martie și aprilie, când spitalele au început să se confrunte cu un număr tot mai mare de pacienți cu forme grave. Secțiile de terapie intensivă au fost supuse unei presiuni considerabile, iar numărul de decese raportate creștea de la o zi la alta.

În perioada respectivă, campania de vaccinare era deja în desfășurare, însă imunizarea populației avansa mai lent decât sperau autoritățile.

Ulterior, în lunile de vară, numărul infectărilor a scăzut considerabil. Autoritățile au introdus unele măsuri de relaxare, inclusiv extinderea numărului de participanți la unele evenimente private și redeschiderea târgurilor și a altor activități. Totuși, nivelul vaccinării rămânea o problemă. În plus, varianta Delta, identificată inițial în India, se răspândea rapid în mai multe țări și avea o capacitate de transmitere mai mare decât variantele predominante anterior.

La începutul lui septembrie, semnele unui nou val deveniseră evidente. Valul patru, asociat în principal cu varianta Delta, a fost cea mai gravă perioadă a pandemiei din România în 2021. Creșterea infectărilor s-a accelerat în septembrie, iar în octombrie situația a devenit critică.

În această perioadă, secțiile ATI au fost supraaglomerate, iar spitalele au avut dificultăți în gestionarea numărului de pacienți. În plus, pe fondul răspândirii rapide a virusului, autoritățile au raportat și creșteri dramatice ale deceselor, inclusiv în rândul persoanelor care nu aveau afecțiuni cunoscute anterior.

Spitalul Clinic de Urgenta Craiova sectia ATI este plina cu pacienti COVID 19 , luni 15 martie 2021 .REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Situația era cu atât mai delicată, întrucât criza sanitară a avut loc simultan cu blocajul politic produs de căderea Guvernului Cîțu. România nu avea un guvern cu sprijin parlamentar stabil tocmai în momentul în care era nevoie de decizii rapide privind sănătatea publică.

În octombrie 2021, autoritățile au introdus un nou set de restricții la nivel național. Din 25 octombrie, purtarea măștii a redevenit obligatorie în spațiile publice închise și deschise, au fost impuse limitări privind circulația pe timpul nopții, iar accesul în numeroase spații și activități neesențiale a fost condiționat de certificatul verde, cu reguli și excepții specifice.

Ele au provocat însă noi nemulțumiri în societate.

Protestele împotriva restricțiilor anti-COVID-19

În 2021, măsurile sanitare au provocat proteste în mai multe orașe din România. Nemulțumirile au vizat restricțiile de circulație, obligativitatea măștii, închiderea sau limitarea activității unor afaceri, campania de vaccinare și, ulterior, folosirea certificatului verde COVID-19.

Manifestanții au avut motivații diferite: unii au contestat efectele economice ale restricțiilor, alții au respins vaccinarea sau au invocat încălcarea libertăților individuale. În spațiul public s-au răspândit și teorii conspiraționiste și informații false despre virus și vaccinuri.

La sfârșitul lunii martie 2021, manifestații împotriva restricțiilor au avut loc în București și în mai multe orașe, printre care Timișoara, Brăila, Galați, Pitești și Constanța. Pe 29 martie 2021, MEDIAFAX a urmărit evoluția protestelor în regim live text, relatând despre numărul participanților, mesajele scandate și desfășurarea manifestațiilor.

„În Bucureşti, în piaţa Universităţii, câteva zeci de oameni s-au adunat să protesteze faţă de restricţiile impuse de autorităţi. Participanţii la protestul spontan nu au purtat măşti şi au scandat lozinci anti-guvernamentale şi împotriva restricţiilor”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Manifestațiile au continuat în zilele următoare, iar unele dintre ele au fost marcate de tensiuni și intervenții ale forțelor de ordine. Pe 30 martie 2021, MEDIAFAX relata că poliția și jandarmeria aplicaseră sute de sancțiuni participanților la proteste.

„Poliţia a aplicat 222 de sancţiuni, în valoare de 200.000 de lei, participanţilor la proteste, autorităţile identificând 188 de persoane care au fost fotografiate şi amprentate, au menţionat oficialii Jandarmeriei şi Poliţiei”, a scris MEDIAFAX.

În aceeași perioadă, când numărul infectărilor era din nou în creștere, iar autoritățile înăspreau regulile în localitățile cu incidență ridicată, președintele Klaus Iohannis a condamnat violențele și a avertizat asupra consecințelor agravării situației epidemiologice.

„Sunt deja mult prea multe familii din România care au pierdut pe cineva drag din cauza acestui virus teribil. Eforturile şi sacrificiile tuturor, chiar dacă sunt foarte grele, salvează vieţi, salvează vieţile celor dragi nouă. Nu există altă alternativă pentru a stopa o creştere galopantă a numărului de îmbolnăviri, care ar duce la blocarea sistemului sanitar, cu consecinţe dintre cele mai dramatice. Virusul nu are culoare politică, nici opinii”, spunea Iohannis pe 30 martie 2021, citat de MEDIAFAX.

Nemulțumirile nu au dispărut în lunile următoare. Pe 2 octombrie 2021, mii de oameni s-au adunat în București și în alte localități pentru a protesta față de măsurile sanitare și față de folosirea certificatului verde. MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre manifestațiile desfășurate în Capitală.

„Aproximativ 3000 de persoane protestează în zona Piața Universităţii. Protestul împotriva măsurilor sanitare a fost intens promovat pe reţele de socializare în cursul săptămânii. Protestatarii solicită ridicarea stării de alertă, renunţarea la impunerea directă sau indirectă a vaccinării, renunţarea la folosirea certificatului verde, precum şi menţinerea unităţilor de învăţământ deschise”, scria MEDIAFAX pe 2 octombrie 2021. 

Persoane afiseaza un banner cu textul „OMS Afara din Tara!” in timpul unui protest impotriva restrictiilor impuse pentru limitarea pandemiei de COVID-19, in Piata Universitatii din Bucuresti, joi, 28 octombrie 2021. Luni, 25 octombrie, au intrat in vigoare noile restrictii stabilite de CNSU printre care prezentarea certificatului verde pentru o serie de activitati, inclusiv pentru intrarea in magazinele neesentiale si obligativitatea purtarii mastii de protectie peste tot. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Protestele din 2021 au evidențiat polarizarea societății în privința vaccinării și a restricțiilor. În timp ce autoritățile susțineau că măsurile erau necesare pentru limitarea răspândirii virusului, criticii acestora reclamau pierderi economice, limitarea libertăților și lipsa de încredere în instituții.

2021, anul crizelor suprapuse în România

Criza politică, agravarea pandemiei și protestele împotriva restricțiilor au transformat 2021 într-unul dintre cei mai tensionați ani ai perioadei recente. Destrămarea coaliției PNL-USR PLUS-UDMR, demiterea Guvernului Cîțu și formarea alianței PNL-PSD-UDMR au schimbat raportul de putere de la București. În același timp, valul patru al pandemiei de COVID-19 a pus sistemul sanitar sub o presiune extremă, în timp ce controversele privind vaccinarea și certificatul verde au alimentat neîncrederea și diviziunile din societate.

Pentru MEDIAFAX, 2021 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte, într-un context sanitar fără precedent în România, dar și într-unul în care raportul de putere de la București s-a schimbat printr-o coaliție care era de neimaginat până la acel moment.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

„Demisia se datorează unor motive personale și are la bază erori de judecată pe care le-am comis în trecut, pentru care îmi asum responsabilitatea”, a declarat mareșalul aerian Tony Davies, citat de AFP.

„Erorile de judecată au fost contrare valorilor Forțelor de Apărare”, a adăugat el.

Acesta a precizat că motivul ce stă la baza plecării sale ar fi o „relație inadecvată” avută în timp ce ocupa funcția de comandă a unei unități, însă nu a oferit mai multe detalii.

„Aceste aspecte se referă la o relație inadecvată pe care am avut-o în timp ce ocupam o funcție de comandă a unei unități și regret că nu am dezvăluit acest lucru atunci când am avut ocazia să o fac”, a precizat Tony Davies, mareșal al aerului.

El a solicitat respectarea vieții private și a afirmat că, în acest moment, se concentrează asupra familiei sale, a precizat armata.

Cazul a fost trimis către un organism independent de supraveghere, au informat reprezentanții armatei.

Ministrul Apărării din Noua Zeelandă, Paul Goldsmith, a afirmat că circumstanțele legate de demisie vor constitui o „mare dezamăgire” pentru mulți membri ai forțelor armate.

„Motivele care stau la baza deciziei sale țin de chestiuni de integritate, pe care nu le-a dezvăluit anterior”, a declarat Goldsmith.

„Amândoi suntem de acord că poziția sa nu mai este sustenabilă”, a continuat acesta.

Forța de Apărare a Noii Zeelande a refuzat să ofere detalii suplimentare în urma solicitării AFP pentru comentarii.

Fost șef al forțelor aeriene, Davies a fost numit șef al armatei din Noua Zeelandă în 2024.

 

Potrivit ANM, din 2 până în 16 noiembrie, temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale la nivel național.

Prognoza pentru săptămâna 26.10.2026 – 02.11.2026

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile intracarpatice, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

ANM: Săptămâna 02.11.2026 – 09.11.2026

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Potrivit meteorologilor, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Cum va fi vremea în săptămâna 09.11.2026 – 16.11.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Prognoza ANM pentru săptămâna 16.11.2026 – 23.11.2026

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, conform ANM.

Diferențele apar în noua analiză Eurostat privind evoluția economiilor regionale față de anul 2019, ultimul dinaintea pandemiei de COVID-19. Din cele 244 de regiuni europene pentru care există date disponibile, București-Ilfov ocupă locul al treilea în clasamentul creșterii economice reale. În schimb, două regiuni românești se află printre cele numai cinci din Uniunea Europeană care au înregistrat contracții economice de două cifre.

București-Ilfov, pe locul trei în UE, cu o creștere economică de 33%

Regiunea capitalei a înregistrat o creștere de 33% a produsului intern brut în termeni reali între 2019 și 2024. Performanța depășește semnificativ media Uniunii Europene, unde economia a crescut cu 5,6% în același interval.

Doar două regiuni din Irlanda au avut rezultate mai bune. Eastern and Midland, regiunea care include capitala Dublin, a înregistrat cea mai mare creștere din UE, de 38%.

Pe locul al doilea s-a situat regiunea irlandeză Northern and Western, cu un avans de 36,4%. București-Ilfov a ocupat poziția a treia, depășind Malta, unde PIB-ul real a crescut cu 32,9%, și regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%.

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre cele mai mari scăderi economice din Europa

La polul opus se află două regiuni din România. În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024, potrivit Eurostat. Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat o contracție de 11,3%. Aceste rezultate plasează cele două regiuni printre cele mai afectate cinci economii regionale din Uniunea Europeană.

Bucureștiul a crescut cu 33%, dar Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au pierdut peste 11% economic. Sursa foto: Eurostat

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Yugoiztochen, din Bulgaria, unde PIB-ul real s-a redus cu 20,5%. Urmează Dytiki Makedonia, din Grecia, cu o contracție de 18%, și Groningen, din Țările de Jos, cu o scădere de 14%. Sud-Muntenia ocupă astfel locul al patrulea în clasamentul celor mai mari contracții economice, iar Sud-Vest Oltenia, locul al cincilea.

Europa a crescut cu 5,6%, dar 46 de regiuni au rămas sub nivelul dinaintea pandemiei

La nivelul Uniunii Europene, produsul intern brut real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni analizate, 197 au înregistrat creșteri economice. În alte 46 de regiuni, activitatea economică s-a situat sub nivelul anului 2019.

O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a înregistrat o evoluție staționară. Diferențe au apărut și între regiunile care includ capitalele statelor membre. Aproape toate au raportat creșteri economice în perioada analizată. Singura excepție a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.

Ce înseamnă diferențele economice dintre regiunile României

Datele Eurostat evidențiază amploarea decalajelor de evoluție economică dintre regiunile aceleiași țări. În timp ce București-Ilfov a înregistrat o creștere de șase ori mai mare decât media UE, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia nu au reușit să revină în 2024 la nivelul activității economice din 2019.

Comparația utilizează PIB-ul real, un indicator care măsoară evoluția producției economice după eliminarea efectului modificării prețurilor. Prin urmare, procentele prezentate nu reprezintă creșteri sau scăderi ale salariilor, veniturilor gospodăriilor ori nivelului de trai. De asemenea, datele nu arată în mod direct cauzele diferențelor dintre regiuni.

Analiza folosește clasificarea statistică europeană NUTS 2, utilizată pentru compararea teritoriilor din statele membre. Cifrele provin din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat și compară nivelul activității economice din 2024 cu cel din 2019. Eurostat precizează că unele date statistice pot fi actualizate ulterior publicării analizei.

Visul african și posibila prelungire a carierei

Hamilton, care a militat constant de-a lungul timpului pentru revenirea competiție în Africa, a glumit, în timpul conferinței de presă din cadrul Marelui Premiu al Statelor Unite de la Austin,  pe seama longevității sale sportive, declarând că acum este nevoit să rămână mai mult în Formula 1. 

„Acum trebuie să rămân mai mult timp în Formula 1, pentru că vom avea o cursă în Africa! A fost visul meu să am ocazia de a concura în Africa”, a declarat Hamilton, citat de AFP. 

Discuția a pornit de la tânărul pilot italian Kimi Antonelli de la Mercedes, aflat în luptă pentru primul său titlu mondial, care i-a sugerat britanicului să participe măcar la ediția inaugurală din Rwanda. 

„Da! Voi continua să lupt pentru a mă menține în formă, dacă pot. Dacă reușesc să obțin rezultate bune anul viitor, îmi voi continua cariera”, a contiunat pilotul Ferrari. 

Hamilton și-a exprimat, de asemenea, speranța că organizarea cursei va contribui la apropierea statelor africane.

„Sper cu adevărat că Africa se va unifica. Multe dintre problemele cu care se confruntă acolo sunt încă rezultatul colonizării și al intervențiilor occidentale”, a mai declarat fostul campion mondial. 

Revenirea pe continentul african

Formula 1 a anunțat încă de săptămâna trecută semnarea unui contract pe zece ani cu Rwanda, care va găzdui un Mare Premiu la începutul anilor 2030.

Circuitul urmează să fie construit în Bugesera și va fi proiectat de fostul pilot de Formula 1 Alex Wurz care va încerca să profite de relieful deluros și schimbările naturale de altitudine din zonă.  

Evenimentul va pune capăt unei absențe îndelungate de pe continent, ultimul Mare Premiu african având loc în sezonul 1993, pe circuitul Kyalami din Africa de Sud, cursă câștigată de Alain Prost în fața lui Ayrton Senna. 

Un sondaj publicat marți de New Serbian Political Thought, un institut independent de sondare a opiniei publice, arată că Lista Studenților are un ușor avans față de Partidul Progresist, cu 44,5% față de 42,7% pentru partidul lui Vučić. Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când o listă a opoziției se află pe primul loc într-un sondaj național înaintea alegerilor, scrie Politico.

„Generația Z și studenții se mobilizează și luptă pentru un guvern care să investească în viitorul nostru, în loc să ne pună piedici înainte chiar de a ne începe cu adevărat viața de adult”, a declarat pentru Politico Kosta Golubović, un student la Drept în vârstă de 21 de ani de la Universitatea din Novi Sad.

Cea mai mare mișcare de protest din istoria modernă a Serbiei a început în noiembrie 2024, după ce o parte a acoperișului de beton de la intrarea în gara din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.

Comemorările organizate în memoria victimelor s-au transformat în proteste de amploare, alimentate de refuzul guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru tragedie.

Protestele au dus la demisia premierului de atunci. Manifestațiile au atras sute de mii de oameni, cel mai mare protest având loc în martie 2025, când peste 325.000 de persoane s-au adunat la Belgrad. De atunci, studenții cer organizarea de alegeri anticipate.

O campanie electorală tensionată

Pe parcursul campaniei electorale, tabloidele favorabile guvernului și reprezentanții de rang înalt ai Partidului Progresist au atacat institutele independente de sondare a opiniei publice, catalogându-i pe reprezentanții acestora drept „falși cercetători”.

Pentru Lista Studenților, rezultatele sondajelor reflectă însă luni întregi de campanie desfășurată din ușă în ușă, în încercarea de a ajunge la alegătorii din toate regiunile țării. Mișcarea beneficiază și de un avantaj de care partidele tradiționale de opoziție ar putea duce lipsă: perseverența tinerilor.

Vučić, care a condus Serbia timp de 12 ani, fie ca președinte, fie ca prim-ministru, și care a renunțat la funcția de președinte pentru a candida la postul de premier, și-a desfășurat la rândul său campania în întreaga țară.

Studenții propun candidați din afara politicii

Partidul Progresist Sârb se află la guvernare de 14 ani, perioadă în care Serbia și-a menținut relațiile atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia.

Deși este țară candidată la aderarea la UE, Serbia a refuzat să impună sancțiuni Rusiei. Anul trecut, Vučić a participat la Moscova la parada de Ziua Victoriei, organizată de președintele Vladimir Putin.

Politico scrie că liderii europeni au acordat prioritate menținerii unor relații stabile cu Belgradul și au reacționat cu întârziere la protestele studențești.

Igor Novaković, de la Centrul pentru Afaceri Internaționale și Securitate, a explicat că opoziția tradițională din Serbia nu a reușit să reprezinte o provocare de durată pentru partidul de guvernământ, în contextul consolidării controlului lui Vučić asupra instituțiilor-cheie și presei.

Spre deosebire de partidele tradiționale, mișcarea studențească nu este construită în jurul unui singur lider și se concentrează pe teme precum respectarea statului de drept.

După ce reprezentanții guvernului au pus la îndoială capacitatea studenților de a conduce țara, protestatarii au alcătuit o listă de candidați care include medici, ingineri și profesori universitari, persoane care și-au construit carierele în afara politicii.

Mișcarea are și o prezență importantă pe rețelele sociale. Studenții beneficiază de sprijinul a sute de influenceri cu milioane de urmăritori.

O eventuală victorie a studenților nu ar însemna o tranziție ușoară

Dacă Lista Studenților va câștiga alegerile, aceasta se va confrunta cu „un sistem și o birocrație adânc înrădăcinate, ceea ce ar putea fi extrem de dificil. Tranziția nu va fi ușoară”, a avertizat expertul Igor Novaković.

Pe de altă parte, nici o victorie a lui Vučić și a partidului său nu ar elimina problemele cu care se confruntă actuala conducere.

„SNS și guvernul sunt puternic slăbite”, a adăugat el. „Chiar dacă nu vor pierde alegerile, se vor confrunta cu o perioadă în care legitimitatea și autoritatea lor vor fi diminuate”.

Petrolul depozitat pe navele așa-numitei „flote-fantomă” a reprezentat, timp de mai multe luni, o soluție pentru Iran, după ce Statele Unite au început să blocheze transporturile maritime din porturile iraniene. Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, citată de Il Post, această rezervă este acum practic epuizată.

Cum a pierdut Iranul aproape 135 de milioane de barili de petrol

La începutul războiului, în februarie 2026, Iranul avea aproximativ 135 de milioane de barili de petrol depozitați pe petroliere aflate în afara Golfului Persic, în special în apropierea coastelor Malaysiei și Singapore. Aceste încărcături puteau fi vândute cumpărătorilor asiatici fără ca navele să mai fie nevoite să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Blocada navală impusă de Statele Unite în aprilie a împiedicat însă Iranul să înlocuiască petrolul vândut cu noi încărcături. Restricțiile au fost suspendate temporar în timpul negocierilor din vară, perioadă în care Teheranul a încercat să trimită cât mai multe petroliere către apele internaționale.

După eșecul negocierilor, Washingtonul a reinstaurat blocada în iulie. Potrivit Kpler, la începutul lunii octombrie mai rămăseseră sub un milion de barili în stocurile maritime monitorizate, iar până la mijlocul lunii acestea fuseseră practic epuizate.

Ce este „flota-fantomă” și cum ajungea petrolul iranian în China

Iranul utilizează de mai mulți ani o rețea de petroliere pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Multe dintre aceste nave sunt vechi, operează prin structuri de proprietate dificil de identificat și folosesc metode care complică monitorizarea încărcăturilor. Petrolul iranian era transportat către zone maritime din apropierea Malaysiei și Singapore, unde putea fi transferat pe alte nave înainte de livrarea către rafinăriile chineze.

HORMOZGAN, IRAN – 9 septembrie: Petrolierele de dimensiuni medii ale Iranului continuă să aștepte în largul coastelor orașului Bandar Abbas, în zona Strâmtorii Ormuz. Sursa foto: Fatemeh Bahrami / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Aceste transferuri făceau mai dificilă identificarea originii încărcăturilor și permiteau continuarea comerțului în ciuda sancțiunilor. Odată ce navele aflate în afara zonei blocate și-au vândut încărcăturile, ele nu au mai putut reveni în mod obișnuit în porturile iraniene pentru reaprovizionare. Astfel, rezerva plutitoare care susținuse exporturile Teheranului s-a diminuat treptat.

SUA susțin că blocada a privat Iranul de venituri de 25 de miliarde de dolari

Veniturile din petrol reprezintă principala sursă de valută a Iranului și asigură, potrivit estimărilor citate de presa internațională, între 30% și 40% din veniturile guvernamentale. Blocarea exporturilor afectează capacitatea Teheranului de a finanța cheltuielile publice, de a cumpăra bunuri din străinătate și de a susține o economie deja afectată de inflație și deprecierea monedei.

Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, CENTCOM, a susținut că blocada a împiedicat Iranul să obțină venituri petroliere estimate la 25 de miliarde de dolari. Cifra reprezintă evaluarea autorităților americane privind veniturile nerealizate, nu un bilanț financiar verificat independent.

Efectele economice ale blocadei nu sunt însă imediate în totalitate. Plățile pentru petrolul deja livrat ajung, de regulă, la vânzători în următoarele aproximativ două luni. Prin urmare, Teheranul mai poate încasa temporar valută din contractele anterioare.

Iranul mai are petrol, dar nu îl poate exporta la fel ca înainte

Epuizarea stocurilor maritime nu înseamnă că Iranul și-a consumat rezervele naturale de petrol. Țara continuă să dețină zăcăminte importante și cantități de țiței în instalații de depozitare sau pe nave aflate în interiorul zonei afectate de blocadă. Problema majoră este accesul la piețele internaționale. Alternativele de transport terestru nu au reușit să înlocuiască volumele comercializate anterior pe mare.

În același timp, rafinăriile chineze care cumpărau petrol iranian au început să caute furnizori alternativi, inclusiv în Brazilia și Africa de Vest. Estimările privind cantitățile rămase diferă între firmele de monitorizare maritimă, deoarece navele din flota-fantomă pot fi dificil de urmărit.

Blocada americană accentuează presiunea asupra economiei iraniene

Washingtonul urmărește să reducă veniturile care permit Iranului să își finanțeze activitățile militare și să își mențină capacitatea de rezistență economică. Pe 8 octombrie, Departamentul Trezoreriei din SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva unor rețele comerciale și a 17 nave implicate în transportul petrolului și produselor petroliere iraniene.

Autoritățile iraniene susțin însă că economia țării poate rezista presiunilor externe. Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, a respins recent afirmațiile privind un posibil colaps economic. În paralel, exporturile altor state din Golful Persic au început să se redreseze prin Strâmtoarea Ormuz și prin rute alternative, în timp ce petrolul iranian rămâne în mare parte blocat.

Situația s-a agravat joi, 22 octombrie, după aproape o săptămână de proteste ale transportatorilor, nemulțumiți de creșterea prețurilor la motorină. Potrivit publicației italiene Il Post, Napoli este cel mai mare oraș afectat atât de grav de blocajele logistice din sudul țării.

Rafturile supermarketurilor s-au golit, a început goana după benzină

În numeroase supermarketuri din Napoli au început să lipsească produsele alimentare de bază. Cele mai afectate sunt aprovizionările cu lapte, ouă, făină, conserve, fructe și legume. Pâinea se găsește în special în magazinele care dispun de brutării proprii, în timp ce alte unități depind de livrările blocate.

Situația este agravată și de cumpărăturile preventive ale locuitorilor, care încearcă să își facă provizii de teama unor lipsuri prelungite. Probleme similare se înregistrează la benzinării. Numeroase stații de alimentare au rămas fără carburant și au fost închise temporar. În fața celor care mai dispun de rezerve s-au format cozi lungi de automobile.

La polizia è intervenuta in una stazione di servizio di Arzano (Napoli) per prevenire tensioni tra la numerose persone che hanno preso d’assalto un distributore. Nel napoletano, molte pompe di benzina sono a secco in questi giorni a causa dello sciopero degli autotrasportatori e gli automobilisti si concentrano nei pochi distributori che ancora hanno scorte.

— Local Team (@localteamit) October 22, 2026

Miercuri, una dintre puținele benzinării din Napoli care mai aveau carburanți disponibili pentru vânzare, situată pe via Galileo Ferraris, în apropierea gării, a atras un număr uriaș de șoferi.

Pacienții care au nevoie de dializă riscă să nu mai ajungă la tratament

Una dintre cele mai grave consecințe ale crizei privește transportul medical. Manuel Ruggiero, reprezentantul asociației Nessuno Tocchi Ippocrate, a avertizat că pacienții cu afecțiuni renale întâmpină dificultăți în deplasarea către centrele de dializă. Sunt afectate și transferurile între spitale, precum și activitatea ambulanțelor.

Giuseppe Galano, responsabil al serviciului de urgență 118 din Napoli, a avertizat joi că rezervele de carburant ale ambulanțelor ar putea fi suficiente pentru numai trei zile, dacă aprovizionarea nu este reluată.

Pentru a preveni întreruperea serviciilor esențiale, prefectura a organizat escorte pentru camioanele care transportă medicamente, oxigen medical, combustibil și alimente. Autoritățile au anunțat că peste 500 de transporturi au beneficiat de astfel de măsuri în Napoli și în localitățile din apropiere.

Două universități au trecut la cursuri online, ca în pandemie

Criza combustibililor a determinat și modificarea activității universitare. Universitatea Federico II și Universitatea Luigi Vanvitelli au decis organizarea cursurilor online începând de joi, 22 octombrie. Măsura a fost introdusă pentru a limita dificultățile de deplasare ale studenților și profesorilor.

Universitatea Federico II a precizat că examenele și activitățile practice pot continua în anumite condiții, iar programul va fi adaptat în funcție de evoluția situației. Primarul orașului Napoli, Gaetano Manfredi, le-a cerut și conducătorilor instituțiilor municipale să permită, pe cât posibil, munca de la distanță.

În numeroase supermarketuri din Napoli au început să lipsească produsele alimentare de bază.Sursa foto: X

Criza ajunge și la colectarea gunoiului

Lipsa motorinei și blocarea accesului la instalațiile de tratare a deșeurilor afectează și serviciile de salubritate. Compania municipală ASIA Napoli a avertizat că unele operațiuni de colectare și transport al gunoiului ar putea fi întârziate. Reprezentanții companiei le-au cerut locuitorilor să reducă, pe cât posibil, cantitatea de deșeuri produse.

Serviciul de ridicare a obiectelor voluminoase de la domiciliu a fost suspendat, iar în unele localități din apropiere au fost anulate anumite colectări. În paralel, lipsa combustibilului a determinat reducerea sau suspendarea unor curse de autobuz în regiunea Campania. Operatorul EAV a avertizat că, dacă aprovizionarea nu revine la normal, ar putea apărea probleme și pe anumite rute feroviare.

Guvernul italian aprobă ajutoare, dar blocajele continuă

Autoritățile italiene au intervenit pentru a restabili circulația mărfurilor esențiale. Ministerul de Interne a anunțat identificarea a peste 1.300 de participanți la blocajele rutiere, iar 71 de persoane au fost reclamate autorităților judiciare.

Joi, guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat un decret cu măsuri de sprijin pentru transportatori, agricultori și sectorul pescuitului, inclusiv facilități fiscale pentru creșterea costurilor cu combustibilul.

Cu toate acestea, protestele au continuat în Campania. Camioanele au blocat inclusiv accesul spre portul Napoli, iar autoritățile au menținut escortele pentru transporturile esențiale. Vice-ministrul Transporturilor, Edoardo Rixi, a avertizat că guvernul ar putea recurge la măsuri suplimentare pentru încetarea blocajelor dacă acestea persistă.

Finlanda a aprobat operarea primului depozit permanent de combustibil nuclear uzat din lume. După cum a anunțat joi compania de gestionare a deșeurilor Posiva, se așteaptă ca depozitul din municipalitatea Eurajoki din sud-vestul Finlandei să înceapă să funcționeze în curând, deși nu a fost încă stabilită o dată precisă, potrivit Der Spiegel.

Construcția instalației de stocare subterană, numită „Onkalo” – peșteră în finlandeză – a început acum 22 de ani. Centralele nucleare sunt construite mult mai rapid: în funcție de țară și de tipul de reactor, durează de obicei între 7 și 15 ani.

Directorul general al Posiva, Ilkka Poikolainen, a vorbit despre o „zi măreață și istorică atât pentru Posiva, cât și pentru Finlanda”. Înainte de începerea eliminării finale, Posiva va efectua testele și inspecțiile necesare, care trebuie, de asemenea, revizuite și aprobate de Autoritatea Finlandeză pentru Protecție Radiologică și Securitate Nucleară, a explicat compania.

Depozitul, săpat în stâncă

Depozitul a fost forat în rocă solidă și are o capacitate de 6.500 de tone de uraniu. Este destinat să servească drept instalație de depozitare pentru elementele de combustibil uzat provenite de la cele cinci reactoare nucleare finlandeze, care vor rămâne extrem de radioactive timp de milenii.

Elementele combustibile urmează să fie încapsulate în recipiente de cupru rezistente la coroziune și apoi coborâte în găuri din tunelurile săpate în stâncă, care vor fi apoi umplute și sigilate cu un dop din beton armat cu oțel.

În închisoarea Cotopaxi au fost raportate „decesele a patru persoane private de libertate” , iar în închisoarea Pichincha din capitala ecuadoriană alte patru au fost ucise, a precizat SNAI într-un comunicat, adăugând că zece persoane au fost rănite, potrivit Le Figaro.

Închisorile ecuadoriene, unele aflate sub control militar, au devenit scena unor masacre care au lăsat peste 500 de morți din 2021. Bandele de traficanți de droguri luptă pentru controlul traficului de droguri și ordonă asasinate și extorcare.

Autoritățile nu au oferit mai multe detalii despre revolte, dar au indicat că deținuții responsabili au fost identificați și vor fi transferați la închisoarea de înaltă securitate El Encuentro, construită de guvernul președintelui de dreapta Daniel Noboa pentru cei mai căutați infractori din țară.

La mijlocul lunii octombrie, guvernul a lansat un plan de clasificare a deținuților în funcție de periculozitatea lor, pentru a „slăbi influența structurilor criminale” în închisorile țării.

„Escroacă”, „ticăloasă”, „diabolică” : adjectivele abundă pe rețelele de socializare, inclusiv cele mai grave insulte, pentru a descrie această femeie de patruzeci de ani care a devenit un simbol al sosirii inteligenței artificiale în domeniul editorial. Ea vorbește despre „zeci de mii” de mesaje pline de ură și numeroase amenințări cu moartea, potrivit Le Figaro.

În acest context, foarte puțini autori sunt dispuși să vorbească public. „Am ales să fiu cea care apare și spune: aceste discuții despre inteligența artificială și scris trebuie să aibă loc”, explică Coral Hart, un pseudonim folosit pentru a o proteja. Această tehnologie „este aici. (…) Nu o vor opri doar pentru că unii autori au decis să o facă”.

Înainte de a-și lansa proiectul acum 20 de luni, acumulase paisprezece ani de experiență în publicare și scrisese câteva zeci de cărți fără intervenția inteligenței artificiale. I-a luat trei luni să se familiarizeze cu modelele de inteligență artificială și să construiască o matrice capabilă să producă o carte.

Coral Hart jonglează acum între ChatGPT, „foarte bun la dialog”, Claude, „incredibil pentru proză”, și altele, precum Grok, „total lipsite de inhibiții” și recomandate pentru scene erotice. „Dacă le ceri doar lui ChatGPT sau lui Claude să «îmi scrie o carte», vei obține ceva catastrofal”, spune ea, „pentru că nu le-ai dat nimic”.

Autoarea definește un concept narativ, un stil, personaje descrise cu precizie, o listă de capitole cu un rezumat al conținutului lor și abia apoi „generează cartea” . „Când am început”, își amintește ea, „puteai scrie doar câte un paragraf odată și aveam nevoie de două sau trei sugestii. Acum pot avea o primă schiță dintr-o dată”. Și datorită șabloanelor îmbunătățite, calitatea rezultatului este „mult mai bună”, potrivit lui Coral Hart. „Sintaxa s-a îmbunătățit, la fel și structura propozițiilor”.

Un corector uman a revizuit conținutul

Prima variantă, considerată în mod constant „proastă” de către romancier, a fost apoi procesată de o inteligență artificială care a armonizat textul, a asigurat continuitatea narativă și a verificat consecvența elementelor factuale. O a doua variantă s-a concentrat pe stil și fluxul narativ. În cele din urmă, un corector uman a revizuit meticulos conținutul, a revizuit detaliile și a rescris câteva pasaje.

Deși unul dintre romanele sale a ajuns în top 100 de bestselleruri Amazon, marea majoritate a celor 371 de titluri ale sale sunt produse de nișă identificate după o analiză aprofundată a pieței. Acest lucru nu a împiedicat-o pe Coral Hart să depășească un milion de cărți vândute în total, conform estimărilor sale, în format digital, tipărit și audio, cu venituri de peste un milion de dolari numai în 2026. Sud-africana conduce acum un IMM care a instruit deja câteva sute de persoane în metoda sa și se pregătește să lanseze un software de autor bazat pe inteligență artificială la cheie, numit Autorythm.

Peste un milion de cărți vândute

În ceea ce privește propria sa operă, ea menționează utilizarea inteligenței artificiale doar dacă platforma de vânzări o impune. „Deodată ”, argumentează autoarea, care publică sub peste zece pseudonime diferite de Coral Hart, „ar trebui să-mi dezvălui procesul creativ când, timp de 16 ani, nimeni nu m-a întrebat vreodată ”. Spune că este totuși gata să o facă „din motive întemeiate ”, dar refuză deocamdată. „Astăzi, dacă o spun, voi fi urâtă, numele meu va fi adăugat pe o listă și voi fi amenințată”. Acuzată în mod regulat că contribuie la „mizeria inteligenței artificiale”, un potop de conținut de calitate inferioară generat de inteligența artificială în text, video, muzică sau fotografii, ea indică standardul de aur al publicării. „Cărțile mele se vând ”, insistă autoarea. „Cititorii nu citesc cărți proaste, le returnează”, o opțiune permisă de Amazon.

 

Brian Louis Sguros, în vârstă de 35 de ani, ofițer de poliție din Lauderhill, Florida, a fost arestat săptămâna aceasta de Biroul Șerifului din comitatul Broward. Anchetatorii susțin că s-a dat drept bărbatul decedat, Dennis West, s-a mutat în casa în care l-a găsit pe West mort și apoi a renovat casa cu două etaje din sudul Floridei. Poliția spune că a locuit acolo ani de zile nedetectat, relatează BBC.

În 2022, poliția a fost chemată să-l verifice pe Dennis West, un rezident în vârstă de 71 de ani din Lauderhill, Florida. Ofițerul Brian Louis Sguros a fost chemat ca rezervă pentru verificarea asistenței sociale. Când l-a găsit pe West mort din cauze naturale, se presupune că „a creat o schemă complexă pentru a prelua controlul asupra casei individului”, a declarat Biroul Șerifului din comitatul Broward într-un comunicat de presă.

Polițistul a ordonat incinerarea cadavrului

Anchetatorii spun că Sguros a declarat la biroul medicului legist că este prieten cu West, deși autoritățile nu au găsit niciun indiciu că cei doi se cunoșteau, potrivit comunicatului de presă.

De asemenea, ar fi declarat medicului legist al comitatului că West nu are rude în viață, ceea ce autoritățile consideră, de asemenea, neadevărat, se arată în comunicat.

Sguros a ordonat apoi incinerarea corpului lui West, potrivit partenerului de știri al BBC, CBS.

Conform unei anchete comune realizate de biroul șerifului și de Biroul Evaluatorului de Proprietăți din comitatul Broward, Sguros a intrat în posesia casei în august 2022 și s-a mutat acolo.

Autoritățile spun că în 2025, el ar fi depus documente la biroul evaluatorului imobiliar, în care preciza că posesia sa datează din august 2022. Sguros a spus că a intrat în posesia casei pentru că era periculoasă și a vrut să împiedice oamenii străzii să o ocupe ilegal, conform documentelor instanței.

A plătit facturi în numele decedatului și a făcut renovări

El a plătit facturi la utilități care erau pe numele decedatului. De asemenea, a solicitat un permis pentru înlocuirea ușilor și ferestrelor exterioare, în valoare de 8.000 de dolari, conform documentelor instanței.

Sguros a susținut că a mărit valoarea proprietății, cheltuind peste 214.000 de dolari pe aceasta, potrivit biroului șerifului.

Sguros se confruntă cu acuzații de abatere oficială, utilizare infracțională a identității unei persoane decedate, utilizare infracțională a informațiilor de identificare personală, infracțiune împotriva unui utilizator de computer și utilizare ilegală a unui dispozitiv de comunicare bidirecțională. A fost eliberat din închisoare pe o cauțiune de 25.000 de dolari.

Moștenitorii au vrut să vândă casa

Forțele de ordine locale au fost informate despre situație atunci când moștenitorii lui West au încercat să vândă proprietatea, potrivit unei declarații a poliției.

După ce Sguros a returnat în cele din urmă cheile proprietarilor de drept ai proprietății, acesta ar fi cerut rambursarea pentru îmbunătățirile pe care le adusese proprietății, conform documentelor instanței.

Acest sondaj de opinie dă o nouă speranță taberei lui Lula, care s-a clasat pe locul doi în primul tur, pe 4 octombrie, cu 45% din voturi, în spatele fiului fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), care a obținut 47% din voturi, relatează Le Figaro.

Cu demonstrații masive pe străzi și pe rețelele de socializare, stânga pare să-și recapete avântul pe măsură ce se apropie al doilea tur, după o campanie din primul tur pe care Lula a descris-o ca fiind cea mai „dezorganizată” din ultimele decenii.

Acum două săptămâni, institutul de sondaje Datafolha i-a acordat președintelui în exercițiu 48% din voturi, comparativ cu 52% pentru senatorul conservator. Acum o săptămână, Lula redusese deja diferența (51% – 49%).

Lula și Bolsonaro sunt practic la egalitate atunci când se ia în considerare marja de eroare, la fel ca în alte sondaje, cum ar fi cel realizat de Institutul Quaest, care miercuri i-a acordat lui Bolsonaro 45% și lui Lula 44%. Majoritatea sondajelor nu anticipaseră victoria lui Flávio Bolsonaro în primul tur, deoarece preziceau că Lula va câștiga la o diferență mică.

Noile reguli ale platformei de închirieri pe termen scurt Airbnb limitează gazdele la solicitări „rezonabile” de checkout începând cu 20 noiembrie. Oaspeții pot fi în continuare rugați să lase vasele în chiuvetă, să adune prosoapele folosite și să sorteze gunoiul și materialele reciclabile, dar, în general, gazdele nu pot solicita treburi casnice efectuate de obicei de personal de curățenie profesionist, potrivit AP.

„Nu uita să gândești ca un oaspete și să ții cont de ce ai considera nerezonabil”, le spune Airbnb gazdelor într-un videoclip care anunță noua politică.

Așteptări diferite între gazde și turiști

Treburile legate de check-out au fost un punct recurent de dispută pentru oaspeții Airbnb, în ​​special atunci când aceștia plătesc și taxe de curățenie. Compania a recunoscut anterior că aceste taxe pot crea așteptări diferite între gazde și călători.

Airbnb a declarat că se pot aplica excepții în anumite circumstanțe, cum ar fi obligarea oaspeților să pună gunoiul în containere rezistente la animale în zonele cu urși.

Gazdele trebuie acum să dezvăluie toate regulile casei și solicitările într-o secțiune specială a anunțului lor înainte ca oaspeții să rezerve, potrivit Airbnb. Nu mai pot adăuga cerințe suplimentare prin mesaje, semne în interiorul proprietății sau alte secțiuni ale unui anunț.

Ca parte a schimbărilor, Airbnb a declarat că standardizează regulile casei în șapte categorii, acoperind subiecte precum oaspeții care stau peste noapte, orele de liniște, animalele de companie, fumatul și dacă oaspeții trebuie să încuie la check-out.

Schimbările se bazează pe eforturile mai ample ale Airbnb de a face rezervarea unei proprietăți de închiriat mai previzibilă pentru călători.

Actorul Tom Skerritt a murit miercuri din cauze naturale, a declarat familia sa: „Deși lumea îl cunoștea pe Tom prin remarcabila sa carieră de actor, noi îl cunoșteam pentru umorul, curiozitatea, înțelepciunea, generozitatea și dragostea pe care a adus-o în viețile noastre.”

Într-o carieră de șase decenii, a preluat roluri în film și televiziune, apărând în filmele Mash, A River Runs Through It și Ted. De asemenea, a co-fondat TheFilmSchool în Seattle pentru a sprijini cineaștii și povestitorii din generația următoare.

Familia sa a spus că va fi ținut minte „pentru credința sa că poveștile îi pot ajuta pe oameni să se vindece, să își găsească un scop și să creeze schimbări”.

Vedeta mai multor filme de succes din secolul XX s-a născut în 1933 în Detroit, Michigan, și a servit în Forțele Aeriene ale SUA înainte de a urma o carieră de actorie în care a inclus mai multe roluri militare.

Și-a făcut debutul în cinematografie în 1962, alături de tânărul Robert Redford în „Vânătoare de război”, iar ani mai târziu a făcut din nou echipă cu Redford în drama de epocă din 1992 „Un râu curge prin ea”, cu Brad Pitt în rol principal.

Rolul decisiv al lui Skerritt a venit când l-a interpretat pe chirurgul armatei americane, Duke Forrest, în comedia Mash din 1970 despre războiul din Coreea, în care au jucat și Donald Sutherland, Elliott Gould și Sally Kellerman.