MediaFax.ro

„Președintele vine și spune: «Nu voi valida un guvern în care e AUR». Adică ce vrei să spui? Că dacă îl votează Parlamentul, tu refuzi semnarea decretelor? (…) Ce articol din Constituție îți spune că trebuie să ai confirmarea voturilor înainte de votul din Parlament? (…) Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu”, a declarat Băsescu, la Digi24.

Întrebat dacă tensiunile dintre președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan reprezintă principala sursă a actualei crize politice, fostul șef al statului a respins această ipoteză și a indicat o altă cauză.

„N-aș zice sursa primară, hai să fim cinstiți. A fost PSD-ul cu Grindeanu. Președintele poate s-a lipit de ocazie (…). PSD-ul, Grindeanu i-au vrut capul pentru că au intrat într-o criză de credibilitate din cauza măsurilor pe care le aprobau în Guvern și le criticau în afara Guvernului”, a afirmat Băsescu.

Ramona-Ioana Bruynseels, deputată AUR de Cluj și secretar al Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, afirmă că partidul său ar fi fost criticat indiferent dacă ar fi comentat sau nu incidentele provocate de drone.

„Suntem acuzați că tăcem în ceea ce privește dronele care au violat spațiul nostru aerian. Dacă am fi spus ceva, am fi fost acuzați că ne folosim de o chestiune de siguranță națională ca să exploatăm politic spaima și disperarea oamenilor”, a transmis Bruynseels într-o postare publicată pe Facebook.

Parlamentara susține că o eventuală reacție rapidă a AUR ar fi fost prezentată drept o încercare a „extremiștilor” de a crea tensiune, în timp ce lipsa unei reacții a alimentat acuzațiile că partidul ar fi primit ordin să tacă.

Bruynseels acuză guvernele că nu au investit suficient în apărare

Deputata AUR și-a îndreptat criticile spre partidele care au guvernat România, pe care le acuză că au preferat măsurile electorale în locul investițiilor în securitate și apărare.

„Rușine să vă fie, vouă, celor care ați condus România și o faceți în continuare, pentru că știați clar unde se poate ajunge și ați stat cu brațele încrucișate, gândindu-vă că «nouă nu ni se poate întâmpla»”, a scris Ramona Bruynseels.

Aceasta afirmă că România dispune de personal bine pregătit în Armată, serviciile de informații și Ministerul Afacerilor Interne, dar că militarii și angajații instituțiilor de securitate nu ar beneficia de toate echipamentele necesare.

„Este de neacceptat să aveți o resursă umană de înaltă calitate în Armată, în servicii și în MAI, iar voi să vă bateți joc de acești oameni, contând pe disciplina și bunul lor simț”, a susținut deputata.

Bruynseels acuză autoritățile că nu au reacționat suficient de repede la schimbarea naturii amenințărilor militare, în condițiile în care dronele sunt folosite pe scară largă în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Dronele nu au apărut ieri, ci sunt o realitate a ultimilor ani”, a subliniat reprezentanta AUR, care reproșează guvernelor că au avut la dispoziție trei ani pentru achiziționarea echipamentelor de apărare.

„Nu AUR a guvernat”

În finalul mesajului, Ramona Bruynseels respinge încercările de a transfera responsabilitatea politică asupra opoziției și susține că AUR nu a fost consultat în luarea deciziilor privind apărarea națională.

„Vă dau o veste proastă: chiar și atunci când noi tăcem, timpul și realitatea de pe teren nu vă mai iartă. Adevărul este simplu: nu AUR a guvernat! Sunteți vinovați!”, a încheiat deputata.

Trei drone doborâte în trei zile

Reacția vine după ce Forțele Aeriene Române au doborât trei drone care au intrat neautorizat în spațiul aerian național în perioada 24–26 iulie.

Duminică, 26 iulie, la ora 10:13, un avion F-16 românesc a doborât o dronă la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României. MApN a precizat că operațiunea s-a desfășurat în condiții de siguranță.

Un incident similar a avut loc sâmbătă, când o dronă a fost doborâtă într-o zonă nelocuită din apropierea frontierei, în județul Tulcea. Vineri, o altă dronă, detectată inițial în apropiere de Sulina, a traversat teritoriul României și a fost distrusă în apropierea localității Padina, județul Buzău.

Autoritățile au stabilit că aparatul doborât vineri era de tip Shahed, model utilizat de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei. Potrivit datelor comunicate de Ministerul Apărării, dronele rusești au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României de 33 de ori de la începutul războiului.

Suspectul, identificat de autoritățile germane drept Abdul B., în vârstă de 21 de ani, a fost localizat în jurul orei 18:00 ( n.r 19:00 ora României) într-un complex de grădini și cabane din districtul Spandau, în vestul Berlinului.

La operațiune au participat membri ai SEK Berlin, unitatea specială de intervenție a poliției germane.

„Potrivit informațiilor preliminare, acesta a alergat spre forțele de intervenție având asupra sa o armă albă, după care polițiștii au folosit armele de foc”, a transmis Poliția din Berlin.

Pompierii și echipele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, însă bărbatul a murit la locul intervenției. Parchetul federal german a confirmat decesul suspectului.

O femeie ucisă și 29 de persoane rănite

Abdul B. era căutat după atacul produs sâmbătă seară, în jurul orei 22:00, în parcul Tiergarten, în apropierea Porții Brandenburg și a zonei în care se desfășura Christopher Street Day, festivalul Pride din capitala Germaniei.

Potrivit anchetatorilor, o dubă albă a intrat pe trotuar și a lovit mai multe persoane, după care vehiculul s-a izbit de un copac. Suspectul ar fi coborât ulterior și ar fi atacat alte persoane cu o armă albă, despre care presa germană relatează că ar fi fost o macetă.

O femeie a murit, iar alte 29 de persoane au fost rănite, unele dintre ele grav. Autoritățile germane au anunțat ulterior că persoanele internate nu se mai aflau în pericol de moarte.

Evenimentele Pride au fost oprite la scurt timp după atac, iar participanții au fost îndemnați să părăsească zona și să evite traseele prin Tiergarten.

Suspect cunoscut pentru legături cu mediile islamiste

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că toate informațiile strânse până în prezent indică un atac terorist cu motivație islamistă.

Suspectul era cetățean german, provenea dintr-o familie cu origini libaneze și se născuse în Germania în 2005. Potrivit ministrului, acesta intrase anterior în atenția autorităților pentru mai multe infracțiuni, procesul său de radicalizare și legăturile cu mediile islamiste din Berlin.

Autoritățile îl considerau potențial periculos, iar poliția avertizase populația să nu încerce să îl abordeze.

Parchetul Federal al Germaniei a preluat ancheta privind atacul. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă suspectul a acționat singur și dacă alte persoane l-au ajutat înainte sau în timpul atacului. Poliția anunțase anterior că una sau mai multe persoane ar fi putut coborî din dubă după impact.

Cancelarul Friedrich Merz a calificat atacul drept o agresiune împotriva societății germane și a promis că autoritățile vor apăra libertatea, deschiderea și valorile democratice ale țării.

Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței României reprezintă teste prin care Moscova încearcă să evalueze capacitatea de reacție a țării.

„Eu cred că testează capacitatea de ripostă. Au testat-o tot timpul. Iar acum au constatat, de asta au și venit în trei zile consecutive”, a declarat Băsescu, duminică seara, la Digi24.

Acesta consideră că România a făcut progrese în ceea ce privește reacția la astfel de amenințări.

„Una este să rezolvi problema cu o dronă și alta cu un roi. Practic, lupta cu drone nu se duce unul la unul. Se duce cu roiuri, din care una scapă, una, două scapă și lovesc ținta”, a explicat fostul șef al statului.

Băsescu a apreciat că doborârea dronelor este decizia corectă, însă spune că nu ar fi trebui să se facă conferință pentru „o dronă care, în mod normal, se dărâmă cu praștia”.

„Foarte bine că au fost dărâmate dronele, indiferent care este costul în aer. Dacă ajunge la sol și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie sau pe un bloc, pagubele pot fi infinit mai mari decât costul rachetei trase de pe un F-16”, a spus fostul președinte.

În același timp, el a atras atenția că nu exclude posibilitatea ca Rusia să testeze în viitor și capacitatea României de a face față unor atacuri cu roiuri de drone. „Să vedem, urmează testul cu roiul”, a afirmat Băsescu.

Invitat duminică la Digi24, fostul președinte Traian Băsescu a declarat, în contextul dronelor doborâte, că „suntem într-o situație aproape de o situație de război”.

„Atâta timp cât în spațiul tău  aerian îți intră zilnic aeronave sau cum să le spunem la dronele astea, care pot fi purtătoare de explozibil, nu poți să spui că ești într-o situație de pace”, a declarat Băsescu.

„Ești într-o situație de risc, de intervenție militară”, a adăugat el.

„Mâine a fost convocat la Ministerul de Externe Ambasadorul Federației Ruse la București. Probabil că o să urmeze un nou protest din partea României”, susține fostul președinte.

Întrebat ce poate face România în acest context, Traian Băsescu a transmis că „diplomatic, chemarea ambasadorului este maxim, deci se face ce trebuie. Militar, să le dărâm dacă poți. Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, în orice caz, în primă fază, trebuie convocat NATO pe articolul 4”.

Rutierul echipei Alpecin-Premier Tech a încheiat cei 88,7 kilometri ai etapei în 1 oră, 58 de minute și 49 de secunde. Jasper Philipsen, colegul său de echipă, a terminat pe locul al doilea, iar danezul Mads Pedersen a completat podiumul. Cei trei au fost înregistrați cu același timp.

Van der Poel și Pogacar au aruncat în aer cursa pe Montmartre

Ultima etapă nu a semănat cu tradiționala procesiune rezervată câștigătorilor Turului Franței. Cele trei treceri peste Côte de la Butte Montmartre au transformat finalul într-o cursă asemănătoare marilor clasice de primăvară.

Cu aproximativ 27 de kilometri înainte de sosire, Tadej Pogacar a accelerat pe străzile înguste din Montmartre, iar Mathieu van der Poel a fost singurul capabil să îi urmeze imediat atacul. Mads Pedersen și Remco Evenepoel au reușit temporar să ajungă în grupul fruntaș, însă plutonul a refăcut legătura înaintea ultimei ascensiuni.

Van der Poel și Pogacar au atacat din nou la ultimul pasaj prin Montmartre și au intrat împreună în ultimii zece kilometri, urmăriți de grupurile favoriților și de echipele sprinterilor.

În ultimul kilometru, avantajul lor a coborât la numai câteva secunde. Pogacar, care își asigurase deja victoria în clasamentul general, a redus ritmul în apropierea liniei de sosire și a fost prins de pluton. Van der Poel a continuat singur și a reușit să treacă primul linia, cu doar câțiva centimetri înaintea lui Philipsen și Pedersen.

Victoria de la Paris este a doua obținută de Mathieu van der Poel în ediția din 2026, după succesul din etapa a noua, disputată între Malemort și Ussel.

Tadej Pogacar câștigă pentru a cincea oară Turul Franței

Tadej Pogacar a încheiat Turul Franței 2026 cu un timp total de 73 de ore, 56 de minute și 26 de secunde, obținând al cincilea succes din carieră în Marea Buclă.

Slovenul l-a devansat cu 6 minute și 26 de secunde pe belgianul Remco Evenepoel. Mexicanul Isaac del Toro, colegul lui Pogacar la UAE Team Emirates-XRG, a terminat pe locul al treilea, la 9 minute și 42 de secunde.

Mads Pedersen a câștigat clasamentul pe puncte și tricoul verde, Richard Carapaz s-a impus în clasamentul cățărătorilor, iar Isaac del Toro a plecat de la Paris cu tricoul alb acordat celui mai bun rutier tânăr.

Etapa finală fusese programată inițial pe o distanță de 133 de kilometri, cu plecare din Thoiry, dar a fost redusă la 88,7 kilometri și mutată integral în Paris. Organizatorii au luat decizia pentru ca o parte dintre forțele de ordine să poată fi redistribuite în zonele din sudul Franței afectate de incendiile de vegetație.

Valoarea proiectelor chinezești de energie verde derulate în cadrul Inițiativei „Belt and Road” – cunoscută și drept „Noul Drum al Mătăsii” – a ajuns la nivelul-record de 20,1 miliarde de dolari în primele șase luni ale anului 2026, depășind suma înregistrată pe parcursul întregului an trecut.

Din total, aproximativ 11,8 miliarde de dolari au reprezentat contracte de construcție, iar alte 8,3 miliarde de dolari au fost investiții directe, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University of Queensland și Green Finance & Development Center din Shanghai.

Investiții de peste 126 de miliarde de dolari în șase luni

În total, investițiile și contractele Chinei din cadrul Belt and Road au ajuns la 126,3 miliarde de dolari în prima jumătate a anului, cel mai ridicat nivel înregistrat pentru primele șase luni ale unui an de la lansarea programului, în 2013.

Suma include investiții de 49,8 miliarde de dolari și contracte de construcție în valoare de 76,5 miliarde de dolari. Finanțările au crescut nu doar în energie, ci și în sectoare precum industria prelucrătoare, tehnologia, mineritul și infrastructura necesară centrelor de date și dezvoltării inteligenței artificiale.

Creșterea este alimentată și de companiile private chineze. Acestea au reprezentat 48% din implicarea Beijingului în proiectele Belt and Road în prima jumătate a anului 2026, față de numai 13% în 2022.

Evoluția indică o schimbare față de prima perioadă a programului, când marile proiecte erau coordonate în principal de companiile de stat și de băncile controlate de Beijing. Tot mai multe investiții sunt acum motivate comercial, pe fondul competitivității globale a producătorilor chinezi de panouri solare, baterii și automobile electrice.

Războiul din Iran a expus vulnerabilitatea importurilor de petrol

Investițiile vin după ce războiul declanșat la 28 februarie prin atacurile americane și israeliene asupra Iranului a afectat producția și exporturile de energie din Golful Persic.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trecea înaintea conflictului aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial, a fost în mare parte blocată sau supusă unor restricții. Reluarea ostilităților după o scurtă perioadă de acalmie a împins din nou prețurile în sus, iar petrolul Brent a acumulat o creștere de aproximativ 28% numai în luna iulie.

Criza afectează în special economiile asiatice dependente de importuri. O mare parte din petrolul și gazele transportate prin Hormuz avea ca destinație Asia, iar China era cel mai mare cumpărător de petrol iranian.

Scumpirea combustibililor face însă ca energia solară, bateriile și transportul electric să devină mai atractive. Statele care cumpără tehnologie energetică din China pot reduce atât costurile, cât și riscurile provocate de fluctuațiile prețurilor petrolului și gazelor.

Consumul chinez de petrol, redus de electrificare

În paralel cu investițiile externe, electrificarea transportului și înlocuirea combustibililor fosili reduc estimările privind cererea de petrol a Chinei.

HSBC și-a diminuat prognoza pentru consumul chinez cu aproximativ 780.000 de barili pe zi în 2026 și cu 550.000 de barili pe zi în 2027, comparativ cu estimările realizate înaintea războiului. Analiștii se așteaptă ca piața globală a petrolului, aflată în deficit în 2026, să revină la un excedent de aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în 2027, inclusiv pe fondul cererii mai slabe din China.

Beijingul are deja un avantaj industrial considerabil. China asigură peste 70% din producția mondială de automobile electrice și aproximativ 85% din producția de celule pentru baterii, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie citate de Associated Press.

Africa atrage tot mai multe fonduri chinezești

Africa a fost una dintre principalele destinații ale noilor investiții. Valoarea proiectelor chinezești pe continent aproape s-a triplat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproximativ 33,5 miliarde de dolari.

În schimb, în prima jumătate a anului nu au fost anunțate proiecte noi Belt and Road în Rusia sau Pakistan. Reducerea implicării în Rusia este asociată dificultăților de a transforma cooperarea politică în proiecte comerciale private, în timp ce Pakistanul încearcă să-și diversifice relațiile externe și să se apropie din nou de Statele Unite.

Inițiativa Belt and Road a fost lansată de președintele Xi Jinping în 2013 și urmărește finanțarea infrastructurii, dezvoltarea rutelor comerciale și extinderea influenței economice a Chinei în Asia, Africa, Europa și America Latină.

Programul a fost criticat pentru lipsa de transparență a unor contracte, condițiile de creditare și riscul acumulării unor datorii nesustenabile în țările beneficiare. Cu toate acestea, criza petrolului provocată de războiul din Iran oferă Chinei o nouă oportunitate: să-și consolideze poziția nu doar ca finanțator al infrastructurii globale, ci și ca principal furnizor al tranziției către energie verde.

Într-o intervenție la Digi24, Ministrul Apărării a vorbit despre dronele doborâte pe teritoriul României în 48 de ore.

Sunt așteptate rezultatele analizei din fragmentele dronei

Referitor la drona doborâtă duminică, ministrul a declarat că „informațiile pe care le așteptăm sunt rezultatul analizei din fragmentele care sunt preluate de la fața locului, pentru a identifica științific provenința acestei drone”.

„Azi dimineață, piloții militari au reușit să încadreze pe radarul avionului de vânătoare (n.r. – drona), să tragă în ea și să o doboară într-o zonă sigură în 5 minute de când a intrat în spațiu aerian al României. Avionul de vânătoare are o viteză minimă de vreo două ori și jumătate mai mare decât viteza drone. E un context de o măestrie a acestor piloți”, a transmis el.

De asemenea, a precizat că „am mers la NATO, am solicitat sprijin punctual cu niște capabilități pe care le-am justificat de ce este nevoie, s-a validat justificarea pe care noi am făcut-o”. „Am reușit la Ministerul Apărării contractarea în trei luni și jumătate a acestor capabilități pe care noi le-am cerut, practic ne-am făcut temele în România, după care am mers înapoi la NATO unde, cu vocea apăsată, România a demonstrat că și-a făcut temele și a solicitat sprijin temporal”, a mai spus el.

„Domnul Președinte a anunțat că drona de vineri este o dronă de proveniență rusească. Pentru drona de ieri și de astăzi este în curs aceeași analiză. Este o situație care durează un pic pentru că contextul este diferit” a explicat Ministrul Apărării.

„În momentul în care racheta de pe avionul de vânătoare lovește drona, practic o pulverizează iar rămâșitele sunt componente foarte mici și care sunt mai complicate a fi analizate”, a explicat Miruță.

Întrebat dacă au fost găsite resturi din dronă, Radu Miruță a răspuns „da, cu siguranță da. S-a găsit și rezultatul pentru prima dronă în conformitate cu anunțul făcut de administrația prezidențială”.

„La granițele României cu Ucraina există un război real. La câteva sute de metri pe malul celorlalt al Dunării,  miroase a praf de pușcă și se moare”, a declarat Radu Miruță.

România vede „consecințe indirecte ale acestui război”

„România începe să vădă consecințe indirecte ale acestui război, din ce în ce mai dese. Armata Română răspunde cu fermitate, răspunde letal. Vedeți că prima zi a durat mai mult, a doua zi mai puțin”, a specificat el.

Doi frați, în vârstă de 12 și 15 ani, și-au pierdut viața duminică după-amiază după ce s-au înecat în apele râului Moldova, în amonte de podul de la Horia, județul Neamț. O fetiță de 6 ani, aflată și ea în apă, a fost salvată de o persoană din zonă înainte de sosirea echipajelor de intervenție.

Apelul la 112 a fost primit în jurul orei 16:35, când a fost anunțat că trei copii s-ar fi înecat în râul Moldova. La fața locului au fost alocate forțe și mijloace de intervenție de la Detașamentul de pompieri Roman (două autoturisme de serviciu, două bărci, o ambulanță SMURD TIM), Detașamentul de pompieri Piatra-Neamț (o autospecială pentru scafandri) SVSU Roman (un autoturism și o barcă), SVSU Horia, SAJ (două ambulanțe) și IPJ.

Fetița, salvată de un martor

Potrivit ISU Neamț, fetița de 6 ani a fost scoasă din apă de un martor, a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost transportată la spital. De asemenea, o femeie care a suferit un atac de panică a fost asistată de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

Între timp, scafandrii au continuat căutările pentru cei doi copii dispăruți. Aceștia au fost găsiți și aduși la mal, unde echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare.

În ciuda eforturilor depuse de salvatori, cei doi băieți nu au răspuns manevrelor de resuscitare, iar medicul de pe ambulanța SMURD de terapie intensivă mobilă a declarat decesul acestora. Victimele aveau 12 și, respectiv, 15 ani.

Potrivit surselor MEDIAFAX, fetița a fost luată de curent, iar un bărbat de 38 de ani, partenerul mamei, a sărit în apă după ea. Curentul i-ar fi luat pe amândoi și i-a fost cerut ajutorul băiatului de 15 ani. Acesta le-a dat mâna, fiind luat și el de curent. Băiatul de 12 ani a încercat să intervină, fiind luați toți de curent. Bărbatul și fetița au reușit să se agațe și să iasă la mal, dar din nefericire, cei doi băieți nu. Mama nu era cu aceștia.

Recomandările autorităților

Reprezentanții ISU le recomandă oamenilor să se scalde doar în locuri special amenajate, să evite râurile, lacurile și canalele cu curenți puternici sau maluri periculoase și să supravegheze permanent copiii aflați în apă sau în apropierea acesteia. De asemenea, autoritățile îi sfătuiesc pe oameni să nu intre singuri în apă, să nu sară de pe poduri sau alte construcții, să evite scăldatul după consumul de alcool ori pe timpul nopții și să nu intre în apă rece imediat după o expunere îndelungată la soare.

Duminică, la ora 11:26, un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al M.A.I. a decolat pentru o misiune de căutare și salvare.

Căutările, în zona localității Sfântu Gheorghe

Aceasta este desfășurată în zona localității Sfântu Gheorghe.

Elicopterul a decolat „la solicitarea Centrului Maritim de Coordonare pentru Căutare și Salvare de Vieți Omenești pe Mare (MRCC), din cadrul Autorității Navale Române”.

Două persoane au căzut de la bordul unei nave

Potrivit autorităților, „echipajul aerian acționează în cooperare cu celelalte structuri cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență în zona maritimă, alături de forțe care intervin cu mijloace navale, pentru căutarea a două persoane care au căzut de la bordul unei nave aflate în apele teritoriale ale Ucrainei”.

Misiunea este în dinamică. Toate forțele implicate continuă operațiunile de căutare în zonă.

Pe măsură ce criza energetică se adâncește, lipsa electricității împiedică funcționarea multor stații de pompare, iar rețeaua de distribuție învechită și penuria cronică de combustibil fac ca milioane de oameni să aibă dificultăți în accesarea apei.

Criza energetică s-a agravat în acest an după suspendarea exporturilor de petrol din Venezuela, principalul furnizor de combustibil al țării, ceea ce a accentuat lipsurile deja provocate de embargoul și sancțiunile impuse de Statele Unite.

Potrivit Institutului Național pentru Resurse Hidraulice, aproape 3 milioane de oameni întâmpină dificultăți în accesul la apă, potrivit The Guardian. Sistemul național de alimentare funcționează cu doar 37% din combustibilul necesar, iar până la 70% din apa destinată capitalei se pierde prin conducte fisurate înainte de a ajunge în locuințe.

Familiile cu venituri mai mari își permit să cumpere apă adusă cu cisterne private. Ceilalți așteaptă livrările, își transportă singuri apa sau plătesc persoane care o aduc contra cost.

„Apa aceasta este folosită pentru orice. Numărăm fiecare litru. Fac acest drum de trei ori pe zi, deși sunt pensionară. La vârsta mea nu ar trebui să car aceste bidoane, dar nu am de ales”, spune Mirella Martínez, care nu mai are alimentare constantă cu apă în locuință de aproape trei ani.

Viața este organizată în funcție de puținele ore în care revine electricitatea și începe să curgă apa. Oamenii se trezesc inclusiv în timpul nopții pentru a umple rezervoarele, a găti și a încărca telefoanele.

Pe fondul prăbușirii sistemului public de alimentare cu apă, în capitală s-a dezvoltat o economie informală. Unii locuitori transportă și vând apă celor care nu au puterea sau timpul să o aducă singuri.

„Nu știm niciodată când va reveni curentul. Apa și electricitatea ar trebui să fie drepturi fundamentale, dar aici au devenit un lux”, spune Martínez.

Faza s-a petrecut în minutul 59 al partidei disputate sâmbătă seară, pe Stadionul Arcul de Triumf. Alexandru Pop a primit pasa lui Danny Armstrong și a trimis mingea în poarta lui Răzvan Sava, însă arbitrul asistent a ridicat fanionul pentru ofsaid.

Verificarea a durat aproximativ trei minute, iar Istvan Kovacs a fost chemat la marginea terenului pentru a revedea personal imaginile. Centralul a constatat că Alexandru Crețu îl scotea din ofsaid pe atacantul dinamovist și a validat reușita, scorul devenind 3-1.

De ce a fost chemat arbitrul la monitor pentru un ofsaid

Situația a provocat nedumerire deoarece pozițiile de ofsaid sunt, în mod obișnuit, considerate decizii factuale. Acestea sunt analizate direct în camera VAR, prin trasarea liniilor, iar arbitrul de centru primește rezultatul verificării fără să mai fie necesară deplasarea sa la monitor.

Protocolul IFAB prevede că, în cazul deciziilor factuale, precum poziția unui jucător la ofsaid, este utilizată de regulă o verificare exclusivă în camera VAR. Regulamentul permite însă și o revizuire la marginea terenului în situații speciale, decizia finală aparținând întotdeauna arbitrului de centru.

În partida Dinamo – Universitatea Craiova, sistemul de calibrare nu a funcționat corespunzător în momentul fazei. În lipsa liniilor generate tehnic, imaginile au fost analizate manual, iar Istvan Kovacs a trebuit să stabilească dacă atacantul se afla în poziție regulamentară.

FRF susține că revizuirea la marginea terenului a fost „absolut necesară” și că imaginile au demonstrat că golul a fost valabil, fără o infracțiune de ofsaid. Decizia inițială luată de brigada de arbitri a fost astfel corectată.

FRF cere răbdare: noul sistem VAR este încă testat

Federația a precizat că noul sistem VAR utilizat în fotbalul românesc se află încă într-o etapă de testare și optimizare. Oficialii susțin că durata mare a unor verificări poate fi provocată de procesul de calibrare sau de analizele suplimentare necesare atunci când calibrarea eșuează.

„Acuratețea rămâne prioritatea absolută”, a transmis echipa care implementează sistemul VAR, argumentând că o decizie corectă este preferabilă uneia rapide, dar greșite.

FRF a anunțat și că lucrează la îmbunătățirea conexiunilor la internet și la pregătirea operatorilor de reluări. Federația intenționează să folosească și supervizori care să urmărească activitatea operatorilor și a arbitrilor video și să raporteze eventualele probleme tehnice sau procedurale.

Pentru situațiile în care HUB-ul central VAR nu funcționează, la stadion sunt prezenți arbitri de rezervă, pregătiți să preia operarea sistemului dintr-o unitate mobilă VAR VAN.

Dinamo a câștigat partida cu 5-1, prin golurile marcate de Alberto Soro, Alexandru Musi, Alexandru Pop, Cătălin Cîrjan și Martin Pascual. Universitatea Craiova a înscris prin Steven Nsimba și a evoluat întreaga repriză secundă în inferioritate numerică, după eliminarea lui Juraj Badelj.

Fostul președinte al Cubei, Raúl Castro, a absentat de la un miting tradițional pentru a comemora una dintre cele mai importante aniversări ale revoluției, potrivit AP.

Prima oară în trei decenii când lipsește de la un eveniment

Este prima dată în cel puțin 30 de ani când Castro nu a participat la eveniment. Mai mult, nu au fost oferite explicații cu privire la absența sa.

Evenimentul a fost prezidat de președintele Miguel Díaz-Canel. Acesta a citit un mesaj de felicitare din partea lui Castro, adresat compatrioților săi din orașul Pinar del Río, din estul țării, unde a avut loc mitingul.

Ocazia celebrării

Evenimentul anual comemorează asaltul din 26 iulie 1953, condus de frații Fidel și Raúl Castro asupra cazărmilor Moncada și Carlos Manuel de Céspedes din regiunea estică a Cubei. Acțiunea militară împotriva fostului dictator Fulgencio Batista a eșuat. Totuși, a marcat începutul luptei revoluționare care a culminat la 1 ianuarie 1959, potrivit sursei.

Ultimele apariții publice ale lui Castro au avut loc în iunie. Fostul președinte a apărut în timpul unui eveniment de înființare a Ministerului de Interne și pe 1 mai, pentru a sărbători Ziua Muncii.

Prezența lui Castro rămâne una puternică

Castro nu mai deține nicio funcție oficială. Cu toatre acestea, prezența sa simbolică este puternică. Recent, a fost identificat ca unul dintre negociatorii din discuțiile cu Statele Unite în urma impunerii unui embargou energetic american.

În luna mai, Castro a fost acuzat într-un rechizitoriu american de crimă și alte infracțiuni pentru presupusul său rol în doborârea a două aeronave civile. Acestea au fost operate de exilați cu sediul la Miami în 1996, în largul coastei insulei caraibiene, mai arată sursa.

Acuzațiile au fost respinse pe scară largă de guvernul cubanez.

Trei sucuri roșii ar putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale, arată unele cercetări menționeate de Mirror.

Aceste băuturi ar putea reduce riscul de complicații grave, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.

Ce este hipertensiunea arterială

Hipertensiune arterială înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot corpul. În timp, aceasta pune o presiune suplimentară asupra organelor vitale, cum ar fi inima. De asemenea, poate duce la leziuni de durată, potrivit sursei.

Mai mult, este asociată cu o serie de afecțiuni grave, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și chiar demență. Din fericire, există schimbări ale stilului de viață pe care le puteți face pentru a vă reduce tensiunea arterială. Printre acestea, se numără renunțarea la fumat, creșterea activității fizice și reducerea consumului de alcool. Dieta este un alt factor crucial, consumul excesiv de sare fiind recunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre cei mai mari vinovați.

Suc de sfeclă roșie

O alegere neobișnuită de băutură, sucul de sfeclă roșie este plin de nitrați. Ei sunt compuși naturali care ar putea ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Acest lucru se datorează faptului că organismul transformă nitrații în oxid nitric, care dilată vasele de sânge, potrivit aceleiași surse.

Suc de roșii

O altă băutură este sucul de roșii. Aceasta ar putea fi esențială pentru o tensiune arterială mai bună. Un studiu din 2019, publicat în Food Science and Nutrition, a examinat impactul sucului de roșii nesărat asupra participanților.

Participanții au consumat aproximativ 200 de mililitri de băutură zilnic, în medie, timp de un an. Cercetătorii au observat reduceri ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice la 94 de persoane cu hipertensiune arterială netratată sau prehipertensiune arterială.

Suc de rodie

Cercetările au asociat, de asemenea, sucul de rodie cu creșterea tensiunii arteriale. O meta-analiză publicată în Pharmacological Research în 2017 a examinat opt ​​studii, controlate cu placebo, care au implicat 574 de persoane.

Unii participanți au băut sucul în mod regulat timp de două săptămâni, în timp ce alții au continuat timp de 18 luni. Analiza a stabilit că sucul de rodie a scăzut atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică, reducerea tensiunii sistolice apărând indiferent de durata consumului, potrivit sursei.

Raed Arafat afirmă, într-o postare publicată duminică, că neregulile privind dosarul ar fi fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” privind modul în care a fost deschis și instrumentat.

„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, susține șeful DSU.

Dosarul vizează patru medici și o asistentă medicală angajați cu jumătate de normă la DSU, despre care procurorii suspectează că ar fi fost plătiți fără să presteze activitatea pentru care fuseseră angajați. Șeful DSU respinge acuzațiile și susține că instituția a trimis anchetatorilor 44 de bibliorafturi, aproximativ 20.000 de pagini și aproape 8.000 de fișiere care ar demonstra că aceștia au muncit.

Arafat: Am fost filați prin GPS, fotografiați și înregistrați ambiental

Șeful DSU afirmă că urmărirea penală a fost desfășurată mai mult de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale.

Șeful DSU susține că persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor măsuri complexe de supraveghere tehnică.

Potrivit acestuia, măsurile ar fi inclus urmărirea prin GPS, filajul și fotografierea persoanelor, precum și înregistrări audio, video și ambientale. Arafat afirmă că autorizările ar fi fost acordate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți.

El acuză însă că solicitările transmise instanțelor ar fi conținut „informații false”, în special în privința implicării unui general în aprobarea pontajelor.

„Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile. GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Raed Arafat.

Generalul care ar fi atras competența Parchetului Militar

Arafat susține că procurorul a afirmat în documentele transmise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și ale asistentei medicale cercetate.

Șeful DSU afirmă că informația este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau persoanele respective.

Conform explicațiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structura respectivă.

Arafat susține că includerea generalului în dosar ar fi fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În absența unui militar cu gradul respectiv, dosarul ar fi trebuit, în opinia sa, să fie cercetat de un parchet inferior sau de un parchet civil.

„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat Arafat.

Ce ar fi constatat Inspecția Judiciară

Raed Arafat afirmă că problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalată și în documentul primit de la Inspecția Judiciară.

Potrivit interpretării prezentate de șeful DSU, această situație ridică problema atragerii incorecte sau chiar ilegale a competenței de către procurorul militar.

Arafat mai susține că Inspecția Judiciară ar fi remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, deși anchetatorul ar fi știut care sunt persoanele urmărite.

În opinia sa, prin menținerea investigației in rem și neacordarea unei calități procesuale persoanelor vizate, acestea nu și-ar fi putut exercita în mod efectiv dreptul la apărare.

Șeful DSU a anunțat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.

Judecătorul ar fi respins perchezițiile la domiciliile celor 13 persoane

Arafat a mai declarat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea unor percheziții la domiciliile și în birourile tuturor celor 13 persoane vizate.

Cererea ar fi fost însă respinsă de un judecător de drepturi și libertăți, care ar fi considerat măsura nejustificată și disproporționată în raport cu gravitatea faptelor investigate.

Potrivit relatării lui Arafat, judecătorul ar fi arătat că percheziția domiciliară reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul nu poate solicita accesul în locuințele oamenilor fără să precizeze clar ce probe caută.

„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele și birourile noastre”, a afirmat șeful DSU.

El susține că magistratul ar fi catalogat presupusa infracțiune drept una minoră și ar fi constatat că datele strânse de procuror în cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justifică efectuarea perchezițiilor.

Arafat spune că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.

Arafat: Eventualele probleme privind pontajele sunt administrative, nu penale

Raed Arafat recunoaște că programul medicilor putea varia, deoarece aceștia lucrau și în alte instituții medicale, efectuau gărzi sau își schimbau orele de lucru.

El susține însă că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituției.

„Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat șeful DSU.

Potrivit acestuia, eventualele neconcordanțe privind modul de întocmire a pontajelor reprezintă o problemă administrativă care putea fi clarificată în interiorul instituției, nu o faptă penală.

Arafat susține că nu a existat intenția de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți și că situația putea fi lămurită prin „două-trei discuții cu documentele pe masă”, fără filaje și înregistrări ambientale.

Ce acuzație i-ar fi atribuită lui Raed Arafat

Șeful DSU afirmă că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false.

Arafat respinge acuzația și susține că, după studierea dosarului, nu a identificat nicio probă care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat.

El mai spune că nu semnează pontajele zilnice sau cele privind munca la distanță, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc direcțiile în care lucrează angajații respectivi.

„Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat fictiv”, a declarat secretarul de stat.

Arafat afirmă că una dintre declarațiile existente la dosar ar demonstra, dimpotrivă, că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU.

Șeful DSU anunță demersuri împotriva procurorului

Raed Arafat consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” și afirmă că situația nu poate rămâne fără consecințe.

El spune că este în continuare îngrijorat deoarece procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate.

„Nu știm dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim și din ce am înțeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a declarat Arafat.

Șeful DSU a invocat și riscul ca eventuale percheziții să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior s-ar stabili că acuzațiile nu sunt întemeiate.

„Știrea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puțini vor afla acest lucru”, a spus el.

Arafat anunță că toate demersurile vor fi realizate pe cale legală, prin avocații care reprezintă cele 13 persoane.

Contextul dosarului angajărilor fictive de la DSU

Ancheta a devenit publică pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență și au ridicat documente și telefoane mobile aparținând unor angajați, inclusiv telefonul lui Raed Arafat.

DSU a transmis atunci că dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, ceea ce înseamnă că investigația privea faptele, nu persoane acuzate oficial. Instituția preciza că, la acel moment, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat și că va pune la dispoziția anchetatorilor toate documentele solicitate.

Potrivit informațiilor publicate inițial pe surse judiciare, procurorii verificau posibile angajări fictive, pontaje și sporuri acordate unor medici despre care exista suspiciunea că ar fi fost plătiți pentru o activitate neprestată în realitate.

La 1 aprilie, Raed Arafat a respins categoric existența unor angajări fictive în cadrul DSU și a afirmat că informațiile privind implicarea sa într-o activitate ilegală sunt false sau grav scoase din context. El declara atunci că va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completă a situației.

În declarația actuală, șeful DSU susține pentru prima dată în detaliu că problema nu privește doar temeinicia acuzațiilor, ci și competența Parchetului Militar, datele prezentate judecătorilor și proporționalitatea măsurilor de supraveghere.

La momentul redactării, documentul atribuit Inspecției Judiciare nu a fost prezentat integral în spațiul public, iar Parchetul Militar nu a oferit public un punct de vedere asupra noilor acuzații formulate de Raed Arafat.

 

Pilotul McLaren Lando Norris a controlat partea finală a cursei și a trecut linia de sosire cu un avans confortabil de peste 14 secunde față de Max Verstappen (Red Bull).

Verstappen a încheiat pe locul al doilea, după o strategie diferită de pneuri și o cursă în care a rezistat atacurilor rivalilor. Tânărul Kimi Antonelli (Mercedes) a completat podiumul după o revenire spectaculoasă de pe poziția a șaptea a grilei de start. Rezultatul îi permite italianului să își mărească avantajul în fruntea clasamentului piloților.

Piloții Ferrari au încheiat pe locurile 4 și 5. Charles Leclerc a terminat al patrulea, profitând de penalizarea de cinci secunde primită de coechipierul său Lewis Hamilton pentru depășirea vitezei în linia boxelor.

Cursa a fost animată de numeroase dueluri strategice și schimbări de lider. McLaren a gestionat o luptă internă între Norris și Oscar Piastri, în timp ce Verstappen, Hamilton și Antonelli au adoptat strategii diferite de opriri la boxe. Momentul decisiv a venit după abandonul lui Piastri, cauzat de o problemă la cutia de viteze, incident care a provocat o perioadă de Virtual Safety Car și a schimbat complet calculele tactice din final.

În ultimele tururi, Norris și-a mărit constant avantajul, fiind avertizat doar să evite limitele circuitului și utilizarea agresivă a vibratoarelor. În spatele său, Antonelli a reușit să treacă de Hamilton și să își securizeze podiumul, în timp ce Verstappen și-a păstrat fără emoții poziția secundă.

„Fericit să văd din nou numărul 1”

Lando Norris s-a declarat fericit să câștige din nou.

„Sunt obosit! Nu știu ce s-a întâmplat în primul tur, pur și simplu tot pierdeam spatele mașinii. Am forțat la maximum pentru a-l determina pe Oscar să greșească. Ritmul meu de astăzi a fost printre cele mai bune pe care le-am avut vreodată. A fost atât de bun încât puteam prelungi fiecare stint. Sunt fericit că am revenit, fericit să văd din nou numărul 1. Acest circuit este foarte bun pentru noi și este unul dintre cele care mi se potrivesc cel mai bine în acest sezon. Poate că acesta este maximul pe care îl putem obține pentru moment”, a declarat Lando Norris, după cursa în care a obținut a 12-a sa victorie din carieră în Formula 1.

„Există momente în sport pe care nu le uiți niciodată. Weekendul acesta a fost unul dintre ele. Ca fost sportiv, știu cât costă o medalie. Știu câte sacrificii sunt în spatele fiecărei curse și tocmai de aceea bucuria acestui weekend a fost cu atât mai mare”, a scris Lipă pe rețelele de socializare, duminică seară.

Președintele Federației Române de Canotaj a evidențiat în mod special performanța Biancăi-Camelia Ifteni, care a devenit prima campioană mondială Under 23 a României în proba feminină de schif simplu.

„Victoria Biancăi-Camelia Ifteni în proba de schif simplu feminin va rămâne, cu siguranță, în istoria canotajului românesc. Să devii prima campioană mondială Under23 a României în această probă este o performanță extraordinară, iar revenirea ei spectaculoasă din finală spune totul despre caracterul unui campion”, a afirmat aceasta.

România a mai obținut următoarele medalii la Duisburg: argint – David Costel Chitic și Stejara Olariu, în proba de dublu vâsle mixt; argint – echipajul de 8+1 mixt; bronzul – Patrick Francisc Sebestyen și Eduard Angel Moldovan, la dublu rame masculin.

În mesajul său, oficialul a subliniat că valoarea delegației nu se măsoară doar prin numărul medaliilor.

„Cele cinci echipaje calificate în finale demonstrează că România are o generație valoroasă, capabilă să ducă mai departe tradiția de excelență a canotajului românesc. Uneori, o calificare într-o finală spune la fel de mult despre viitor ca o medalie”, a transmis ea.

Un moment aparte al competiției a fost aniversarea lui Patrick Francisc Sebestyen, care a împlinit 18 ani chiar în timpul Campionatelor Mondiale și a sărbătorit majoratul cu o medalie de bronz.

O echipă spațială americano-rusă a aterizat din nou pe Pământ, duminică, după o misiune de opt luni la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), relatează Euronews.

Astronautul NASA Chris Williams și cosmonauții ruși Sergey Kud-Sverchkov și Sergei Mikaev au aterizat în siguranță la bordul navei lor spațiale Soiuz MS-28 în Kazahstan. Aceștia au aterizat în jurul orei locale 15:27, la sud-est de orașul Dzhezkazgan.

Peste 200 de zile petrecute în spațiu

Potrivit NASA, echipajul a petrecut ultimele 241 de zile în spațiu, orbitând Pământul de 3.856 de ori. De asemenea, au călătorit peste 164 de milioane de km, în timp ce efectuau investigații științifice. Cercetările sunt menite să ajute la „îmbunătățirea vieții pe Pământ”. Ele vor ajuta și la pregătirea pentru viitoare misiuni pe Lună și Marte.

Agenția spațială rusă Roscosmos a declarat că misiunea ISS 74 a inclus o ieșire în spațiu pentru a instala echipamente pentru experimentul științific Sun-Terahertz. Acesta va examina radiația terahertz a Soarelui. Echipajul a primit, de asemenea, două nave spațiale rusești Progress MS încărcate cu provizii esențiale pentru susținerea vieții pe ISS. El includea apă, combustibil și gaze atmosferice, a declarat agenția, potrivit sursei citate.

Controale medicale pentru echipaj

Echipa va fi supusă unor controale medicale înainte de a fi transportată la Karaganda, în centrul Kazahstanului. Acolo urmează să se întâlnească cu echipele de recuperare.

O echipă de înlocuire, formată din astronautul NASA Anil Menon și cosmonauții Roscosmos Pyotr Dubrov și Anna Kikina, a sosit pe ISS la începutul acestei luni la bordul navei spațiale Soyuz MS-29.

Aceștia s-au alăturat Jessicai Meir și lui Jack Hathaway de la NASA, astronautei Sophie Adenot de la Agenția Spațială Europeană și cosmonautului Andrey Fedyaev pe stație înaintea Expediției 75. Ea începe duminică și urmează să se încheie în primăvara anului 2027, mai arată sursa.

Expediția 75 va însoți echipa care va explora „tehnici de fabricație în spațiu, realitate augmentată și metode de inteligență artificială pentru verificările stării de sănătate a echipajului”. De asemenea, va explora și „bioimprimarea țesuturilor umane”, potrivit NASA.

Turismul reprezintă o oportunitate importantă pentru economiile locale, iar banii cheltuiți de vizitatori pot revitaliza o zonă. Supraturismul apare însă atunci când avantajele turismului sunt depășite de dezavantaje. Una dintre cele mai mari probleme este aglomerația excesivă, care îi face pe localnici să simtă că nu își mai pot desfășura viața de zi cu zi în mod normal.

Aceasta este situația cu care se confruntă acum satul Bourton-on-the-Water, din regiunea Cotswolds, ai cărui locuitori spun că s-au săturat de mulțimea de turiști și de autocarele care aduc vizitatori în localitate.

Satul are doar 4.000 de locuitori, însă unii localnici susțin că, în perioadele de vârf, între 5.000 și 10.000 de turiști ajung aici în fiecare zi. Vizitatorii vin să stea pe malul râului, să se relaxeze și să ia masa în aer liber, potrivit Express.

Niciuna dintre aceste activități nu este ilegală, însă numărul foarte mare de vizitatori, combinat cu faptul că aceștia cheltuiesc foarte puțin, creează probleme comunității locale.

Charlotte, care locuiește în sat de peste 30 de ani, a spus și că Bourton nu beneficiază cu adevărat din punct de vedere financiar de pe urma turismului, deoarece impactul asupra economiei locale este redus.

Bourton este departe de a fi singura destinație din Marea Britanie care încearcă să găsească un echilibru în relația cu vizitatorii. La începutul acestei luni, capitala Scoției, Edinburgh, a introdus o taxă pentru turiști, care presupune o taxă de 5% aplicată cazărilor peste noapte.

Datele cercetării indică, în același timp, un nivel ridicat de nemulțumire în societate: 80% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 16% cred că direcția este bună, iar 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă.

AUR, la 11 puncte în fața PSD

În ceea ce privește intenția de vot la alegerile parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD, cu 23%, și PNL, cu 21%.

USR ar obține 9%, UDMR este cotat cu 4%, iar SOS România cu 3%. „PNRR – Piedone” și Acțiunea Conservatoare ar obține câte 2%. Alte partide cumulează, de asemenea, 2%.

Călin Georgescu, Nicușor Dan și George Simion, primii în clasamentul încrederii

Călin Georgescu se află pe primul loc în clasamentul personalităților politice, 33% dintre respondenți declarând că au multă sau foarte multă încredere în acesta. Este urmat de Nicușor Dan, cu 30%, și de George Simion, cu 24%.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate, cu câte 23%. Cristian Popescu Piedone are 18%, Claudiu Târziu 16%, Kelemen Hunor 14%, Diana Șoșoacă 11%, iar Dominic Fritz 10%.

Sondajul indică însă și niveluri ridicate de neîncredere. Diana Șoșoacă înregistrează 84% opinii de tip „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. În cazul lui Călin Georgescu, procentul este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%.

Armata și Biserica, instituțiile cel mai bine evaluate

Armata este instituția cu cea mai bună imagine în rândul populației, 81% dintre respondenți având o părere bună sau foarte bună. Urmează Biserica, cu 79%, și Pompierii/SMURD, cu 66%.

Poliția beneficiază de 54% opinii favorabile, mediul privat de 53%, iar Uniunea Europeană de 51%. Presa scrisă și online este evaluată favorabil de 46% dintre respondenți și nefavorabil de 51%.

La polul opus se află Guvernul, cu doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, și Parlamentul, cu 20% evaluări favorabile și 77% nefavorabile. Președinția are 31% opinii bune și 67% opinii proaste.

Majoritatea românilor nu vrea alegeri anticipate

Deși întrebarea din sondaj face referire la blocajul politic și la posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, 58% dintre respondenți se declară împotriva acestei soluții.

O treime dintre cei intervievați, respectiv 33%, susțin organizarea anticipatelor, iar 9% nu au o opinie sau nu au răspuns.

O proporție similară se opune variantei suspendării și demiterii președintelui României. Astfel, 57% nu sunt de acord cu acest scenariu, 31% îl susțin, iar 12% nu știu sau nu răspund.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte, rezidente în România. Datele au fost culese telefonic, prin metoda CATI.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de plus sau minus 3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.