MediaFax.ro

Industria aeronautică rusă a reușit să livreze până în august doar unul dintre cele 15 avioane planificate pentru acest an.

MC-21 a decolat de la fabrica de aviație din Irkutsk operată de Yakovlev, parte a United Aircraft Corp, din cadrul conglomeratului de stat Rostec, potrivit imaginilor postate marți de Ministerul Industriei pe Telegram.

Zborul a testat noile sisteme de bord fabricate în Rusia și motoarele PD-14, a adăugat ministerul, spre deosebire de prototipurile anterioare care combinau componente rusești și străine.

MC-21, care poate transporta aproximativ 175 de pasageri, este esențial pentru planurile de înlocuire a avioanelor fabricate de producătorii occidentali Airbus și Boeing, pe care companiile aeriene rusești se luptă să le întrețină în condițiile sancțiunilor impuse după invazia Ucrainei de către Moscova în 2022.

Versiunea MC-21 cu piese importate era mai ușoară decât prima, care avea o autonomie și un consum de combustibil limitate, ceea ce a determinat companiile aeriene să fie prudente, a declarat o sursă din aviația rusă pentru Reuters în august.

Datele de livrare au fost amânate în repetate rânduri de când Rostec, care supraveghează producția avioanelor Superjet-100, Tupolev Tu-214, Ilyushin și a noului Yakovlev MC-21, a declarat pentru Reuters că Rusia va produce propriile avioane de pasageri.

Primele livrări ale modelului MC-21 sunt preconizate pentru sfârșitul anului 2026, Rostec planificând să crească producția la 36 de avioane pe an până în 2030.

Schimbarea este cauzată exclusiv de calendar: ziua de 1 noiembrie 2025 cade sâmbăta, ceea ce influențează programul Poștei Române și al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Astfel, plata pensiilor prin Poșta Română va debuta luni, 3 noiembrie 2025, iar distribuirea la domiciliu se va desfășura până pe 15 noiembrie, notează Playtech.ro.

Aproximativ 2,3 milioane de pensionari care își primesc pensia în numerar, prin poștaș, vor încasa sumele începând de marți, 4 noiembrie, conform estimărilor CNPP. În situația în care beneficiarii nu se află acasă la momentul livrării, aceștia pot ridica pensia de la oficiul poștal în termen de două zile lucrătoare. După expirarea termenului, sumele nerevendicate sunt returnate Casei Județene de Pensii, potrivit reglementărilor în vigoare.
Pentru cei 2,6 milioane de beneficiari care au optat pentru plata prin cont bancar, transferurile vor fi efectuate pe 12 și 13 noiembrie 2025, conform programului obișnuit al CNPP și al băncilor partenere.

În a doua jumătate a lunii noiembrie sunt planificate și plățile altor beneficii sociale administrate de Ministerul Muncii. Alocațiile de stat pentru copii și indemnizațiile de creștere a copilului vor fi virate părinților în intervalul 10–14 noiembrie.

Conform grilei valabile pentru anul 2025, cuantumul alocațiilor rămâne neschimbat:

• 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani;
• 292 lei pe lună pentru copiii între 2 și 18 ani;
• 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap, cu vârsta între 3 și 18 ani.

Indemnizația pentru creșterea copilului va fi plătită începând cu 7 noiembrie 2025. În anumite situații administrative sau pentru beneficiarii care nu și-au actualizat la timp datele, se poate aplica o reducere de până la 10%.

De asemenea, în luna noiembrie, persoanele adulte și copiii cu dizabilități vor primi indemnizațiile de handicap, programate pentru 13 și 14 noiembrie 2025, potrivit informațiilor transmise de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

Autoritățile jamaicane au emis un ordin de evacuare a populației în principalele zone afectate: Port Royal, Kingston; Portland Cottage și Rocky Point, Clarendon; Old Harbour Bay, St. Catherine; Taylor Land, Bull Bay, New Haven și Riverton City, St. Andrew.

MAE recomandă cetățenilor români să respecte instrucțiunile autorităților locale și să acceseze paginile de internet ale instituțiilor specializate care monitorizează evoluția sistemului tropical: Institutul Național de Meteorologie din Jamaica, Tropical Storm Melissa – Jamaica Information Service și Centrul Național al Uraganelor din SUA (https://www.nhc.noaa.gov/cyclones/).

Cetățenii români aflați în zonele ce urmează a fi afectate de aceste condiții meteorologice, precum și cei care se confruntă cu situații deosebite sau urgențe pot contacta Ambasada României la Havana la numărul de telefon de permanență +53/52868386.

Atenționare de călătorie și în Cuba și Bahamas din cauza uraganului Melissa

Ministerul Afacerilor Externe avertizează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Cuba sau în Uniunea Bahamas că autoritățile naționale ale acestor state au decretat stare de urgență ca urmare a apropierii uraganului Melissa.

Sunt vizate de starea de alertă centrul și estul insulei Cuba – provinciile Camaguey, Las Tunas, Holguin, Granma, Santiago de Cuba și Guantanamo, respectiv provinciile centrale Ciego de Avila și Sancti Spiritus.

Se estimează că fenomenul meteo va ajunge în Cuba în zilele de 28-29 octombrie 2025, apoi se va deplasa către Uniunea Bahamas, unde va produce fenomene meteo extreme în cursul zilei de 29 octombrie 2025.

Autoritățile Uniunii Bahamas au anunțat evacuarea locuitorilor din insulele Inagua, Acklins, Crooked, Mayaguana și Ragged.

Cetățenii români aflați în zonele ce urmează a fi afectate de aceste condiții meteorologice, precum și cei care se confruntă cu situații deosebite sau urgențe pot contacta Ambasada României la Havana la numărul de telefon de permanență +53/52868386.

Populația urbană rămâne majoritară, reprezentând 55,3 la sută din total, în timp ce 51,2 la sută din populație este de sex feminin.

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a intensificat, populația vârstnică de 65 de ani și peste depășind cu 35,4 la sută populația tânără de 0-14 ani – 4,05 milioane față de 2,99 milioane de persoane.

La 1 iulie 2025, populația din mediul urban a fost de 11,99 milioane de persoane, în scădere cu 1,0 la sută față de 1 iulie 2024. Populația din mediul rural a fost de 9,68 milioane de persoane, în creștere cu 0,1 la sută față de anul precedent.

Populația feminină a fost de 11,10 milioane de persoane, în scădere cu peste 51.900 de persoane față de aceeași dată a anului precedent. Populația masculină a fost de 10,57 milioane de persoane, în scădere cu peste 55.600 de persoane.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2024, prin creșterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste) și prin scăderea, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 la 1 iulie 2024 la 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere la 1 iulie 2025.

Vârsta medie a populației a fost de 43,1 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 iulie 2024, în timp ce vârsta mediană a fost de 44,0 ani, în creștere cu 0,5 ani față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare pondere în totalul populației o deține grupa de vârstă 45-49 de ani, cu 8,6 la sută. În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0 la sută, iar la cele de sex feminin de 8,3 la sută.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,0 la sută, mai mică decât a grupelor de 5-9 ani (5,0 la sută) și 10-14 ani (4,8 la sută).

Datele sunt provizorii și urmează a fi revizuite în a doua jumătate a anului 2026.

Această măsură, care vizează creșterea veniturilor orașului și protejarea aparentă a locurilor de muncă locale, a atras critici vehemente din partea Comeos, federația belgiană de comerț și servicii, care a descris -o drept „punitivă și contraproductivă”, scrie ESM.

Potrivit consilierului local pentru finanțe, Carine Clotuche, taxa are un dublu obiectiv: se preconizează că va genera 77.000 de euro anual din aproximativ 150 de case de marcat automate și va asigura protecție socială pentru întreprinderile mici și locuri de muncă.

Clotuche a susținut că aceste case de marcat automate îi înlocuiesc pe lucrătorii umani și a adăugat: „Când există case de marcat automate, acestea înlocuiesc o persoană”, iar taxa ar sprijini întreprinderile mai mici care nu pot investi în astfel de tehnologii.

Cu toate acestea, Comeos – reprezentată de CEO-ul Pascal De Greef și de directoarea Valoniei, Lora Nivesse – a respins aceste afirmații. Asociația a afirmat că aceste case de marcat cu autoservire nu duc la pierderi de locuri de muncă, ci, dimpotrivă, mută rolurile angajaților către sarcini mai calitative, cum ar fi serviciul clienți și managementul magazinului.

„Casele de marcat cu autoservire nu au cauzat pierderi de locuri de muncă – cifrele noastre arată clar acest lucru”, a adăugat Nivesse.

De Greef a adăugat că taxa este o „sancțiune deghizată împotriva inovației și digitalizării”, creând un dezavantaj concurențial nedrept pentru magazinele fizice, în comparație cu comercianții digitali neimpozați.

Sectorul comerțului cu amănuntul, care se confruntă deja cu inflația, lipsa de personal și concurența internațională, se simte vizat de ceea ce consideră a fi încă o povară. Liège percepe deja mai multe taxe asupra unităților comerciale, inclusiv cele pe spațiile comerciale, publicitate și parcare.

Nu este prima dată când o municipalitate belgiană a încercat o astfel de taxă. În 2022, Molenbeek a luat în considerare o taxă mult mai mare, de 5.600 de euro per casă de marcat, dar măsura a fost suspendată de guvernul de la Bruxelles pentru că era contrară tranziției digitale și nu avea un impact dovedit asupra ocupării forței de muncă.

În documentul transmis Ministerului Afacerilor Externe, deputatul arată că „Consiliul Regional Cernăuți a aprobat începând cu septembrie 2027 reorganizarea sistemului de învățământ din regiunea Cernăuți, respectiv în prezent din cele 32 de licee (12 licee mixte și 20 de licee cu predare în limba română) să rămână: 4 licee cu limba română de predare în comunitățile Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța și 9 bilingve (predare în ucraineană și limba română va fi predată doar la disciplinele Limba română și Literatura română și universală) în comunitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei”.

Deputatul subliniază că „începând cu 1 septembrie 2027 Noua Școală Ucraineană va închide liceele cu predare exclusiv în limba română din localități istorice românești precum Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț și Mămăliga”, precizând că „niciun liceu cu predare în limba română nu va mai exista în satele de pe Valea Siretului, o zonă cu o puternică tradiție românească”.

Corendea îi cere ministrului Oana Țoiu să precizeze:

Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini comunitățile românești din regiunea Cernăuți în contextul reorganizării sistemului de învățământ?

În ce mod a intervenit Ministerul pentru a proteja și promova identitatea culturală și lingvistică a românilor din regiunea Cernăuți, având în vedere că aceasta numără peste 181.780 de persoane?

Care este poziția și reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe față de decizia Consiliului Regional Cernăuți de a reduce numărul de licee cu predare în limba română, în condițiile în care sunt 101.230 de elevi români care doresc să studieze în limba maternă?

„Analizând situația de fapt și totodată prioritizând și promovând interesele României la nivel internațional, așa cum reiese și din reglementările legale, am rugămintea ca răspunsul să fie transmis în scris”, se arată în finalul interpelării semnate de deputatul Cosmin Corendea.

Într-un comunicat transmis sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „susține ca prioritar accesul la limba română și în afara granițelor României” și a transmis Ucrainei, pe canale diplomatice, că lista orientativă a liceelor din regiunea Cernăuți „nu reflectă solicitările legitime ale minorității române”. MAE a cerut identificarea unor soluții care să nu afecteze dreptul la educație în limba maternă, subliniind că documentul „nu reprezintă o decizie finală”. La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat vineri, la Iași, că prevederile privind închiderea liceelor românești „nu se vor aplica până în septembrie 2027”.

Ștefania Szabo a fost găsită moartă în cabinetul în care făcea garda, conform sansanews.ro.

Nu există încă informații privind circumstanțele în care s-a produs decesul, dar nu sunt urme de violență.

Femeia a fost găsită în jurul orei 7:00, dar primele date arată că decesul survenise de câteva ore, conform sursei citate.

Ultima oară când a fost văzută de colegi, luni seara, Ștefania Szabo nu părea să aibă vreo problemă de sănătate.

Medicul a ajuns la Buzău în anul 2020, după ce a lucrat la Spitalul de Urgențe Floreasca. Fusese numit director medical la circa un an de la încadrare.

Declarațiile au determinat o creștere temporară a yenului și au fost făcute înaintea reuniunii de două zile a Băncii Japoniei, care se încheie joi, când piețele se așteaptă ca banca centrală să amâne majorarea ratelor dobânzilor.

„Secretarul Bessent a subliniat rolul important al formulării și comunicării unei politici monetare solide în stabilizarea așteptărilor privind inflația și prevenirea volatilității excesive a cursului de schimb”, a declarat Departamentul Trezoreriei SUA într-un comunicat.

Problema era critică, deoarece condițiile economice din Japonia erau substanțial diferite față de momentul în care fostul premier Shinzo Abe a implementat măsurile de stimulare „Abenomics” în urmă cu 12 ani, potrivit declarației citate de Bessent în cadrul discuțiilor de luni.

Declarațiile au reînviat așteptările pieței că Washingtonul ar putea continua să exercite presiuni asupra Japoniei pentru a-și înăspri mai rapid politica monetară, potrivit Reuters.

Vorbind reporterilor după întâlnirea cu Bessent de luni, Katayama a spus că cele două părți nu au abordat direct politica monetară japoneză.

Susținătoare a politicii economice Abenomics, noua prim-ministră a Japoniei, Sanae Takaichi, a îndemnat Banca Japoniei să coopereze cu eforturile guvernului de stimulare a cererii, într-o declarație considerată de analiști ca fiind o reacție împotriva planurilor băncii centrale de majorare a dobânzilor.

După ieșirea din programul de stimulare masivă de zece ani lansat în 2024 ca parte a politicii Abenomics, Banca Japoniei a majorat dobânzile de două ori în ianuarie, dar menține în continuare costurile împrumuturilor la 0,5%.

Criticii au dat vina pe ritmul lent al majorărilor de dobânzi pentru slăbiciunea yenului, care a devenit o problemă politică, determinând creșterea costurilor de import și a inflației în general.

Complicând argumentul, ministrul japonez pentru revitalizarea economică, Minoru Kiuchi, a declarat marți că un yen slab are beneficii pentru economie, semnalând opinia optimistă a administrației cu privire la costul scăderii prelungite a yenului.

Comentariile lui Bessent vin în contextul în care creșterea costurilor alimentelor și materiilor prime a menținut inflația de bază a Japoniei peste ținta de 2% a băncii centrale timp de peste trei ani, determinând unii responsabili politici ai BOJ să se îngrijoreze cu privire la efectele de runda a doua asupra prețurilor.

Raportul concluzionează că atacurile cu drone lansate de Rusia asupra civililor din zonele situate de-a lungul liniei frontului reprezintă crime împotriva umanității, scrie CNN.

De asemenea, potrivit raportului Comisiei internaționale independente de anchetă a ONU privind Ucraina, Rusia a comis și crime de război prin atacarea intenționată a civililor și a țintelor civile, determinându-i pe aceștia să-și părăsească locuințele.

Datele autorităților locale arată că din iulie 2024, peste 200 de civili ucraineni au fost uciși în regiunile sudice Dnipropetrovsk, Kherson și Mykolaiv, menționează raportul. Alți peste 2.000 de civili au fost răniți în aceste zone în aceeași perioadă.

Raportul comisiei independente de anchetă a ONU a concluzionat că atacurile cu drone au vizat în mod regulat locuințe civile și infrastructuri precum spitale, puncte de distribuție umanitară, instalații electrice și o școală.

Totodată, detenția, tortura și confiscarea documentelor și bunurilor sunt alte acte menționate în raport, care „au provocat dureri și suferințe psihice grave și constituie tratamente inumane, fiind considerate crime de război și încălcări ale drepturilor omului”.

Comisia nu a acuzat pe cineva în mod particular pentru crimele pe care le-a documentat, ci a dat vina în general pe „forțele armate ruse” sau „autoritățile ruse”.

Rusia a negat, de la începutul războiului, astfel de acuzații. În plus, din 2023, Curtea Penală Internațională a emis mai multe mandate de arestare împotriva unor oficiali ruși, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Vizat de un astfel de mandat este și președintele Vladimir Putin.

Sanae Takaichi, care a devenit prima femeie prim-ministru a Japoniei în urmă cu doar câteva zile, trebuie să-și consolideze relația cu Trump, protejând în același timp interesele economice ale țării sale. Trump, la rândul său, încearcă să obțină investiții japoneze în valoare de 550 de miliarde de dolari, ca parte a unui acord comercial.

La întâlnirea de marți, Trump și Takaichi au dat mâna, iar președintele i-a făcut un compliment: „Asta e o strângere de mână foarte puternică”.

În replică, Takaichi a povestit că urmărise al treilea meci al World Series înainte de eveniment și a adăugat că Japonia va oferi Statelor Unite 250 de cireși anul viitor, pentru a marca 250 de ani de la fondarea Americii, precum și focuri de artificii din prefectura Akita pentru sărbătorile de 4 iulie, potrivit AP.

În discursul său, Takaichi l-a menționat pe fostul premier japonez Shinzo Abe, mentorul ei conservator, care legase o relație strânsă cu Trump în primul său mandat, prin pasiunea comună pentru golf.

„De fapt, premierul Abe îmi vorbea adesea despre diplomația dumneavoastră dinamică”, a spus Takaichi.

Trump a descris faptul că Japonia are pentru prima dată o femeie prim-ministru drept „un lucru uriaș”, subliniind angajamentul Americii față de Japonia. Deși în trecut a criticat public alți lideri străini, de această dată nu a avut decât cuvinte de laudă pentru Takaichi.

„Orice putem face pentru a ajuta Japonia, vom fi acolo”, a declarat Trump. „Suntem un aliat la cel mai înalt nivel”.

Takaichi a lansat o adevărată ofensivă a farmecului, care ar putea include și o achiziție de camioane Ford F-150. Jurnaliștii sosiți la eveniment au trecut pe lângă un Ford F-150 auriu și câteva Toyota albe fabricate în America, parcate în fața Palatului Akasaka, reședința oficială pentru oaspeții de stat din Tokyo.

Trump s-a plâns adesea că Japonia nu cumpără automobile americane, considerate prea late pentru străzile înguste din țară.

Deși politica externă a lui Trump în Asia s-a concentrat mai ales pe tarife și comerț, el urmează să țină un discurs la bordul portavionului USS George Washington, ancorat la o bază navală americană de lângă Tokyo.

Trump a sosit la Tokyo luni, când s-a întâlnit cu împăratul Japoniei într-o vizită ceremonială. Înainte fusese la Kuala Lumpur, Malaezia, unde a participat la summitul anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

Întâlnirea a fost prilejul pentru ca Trump să marcheze un acord extins de încetare a focului între Thailanda și Cambodgia, care se ciocniseră de-a lungul graniței disputate la începutul anului. Trump i-ar fi presat să înceteze luptele, amenințând că va retrage acordurile comerciale.

Existau și semne că tensiunile dintre SUA și China se mai domolesc, înaintea unei întâlniri planificate între Trump și liderul chinez Xi Jinping, care ar urma să aibă loc în Coreea de Sud mai târziu în cursul săptămânii. Negociatorii celor două țări au declarat că un acord comercial este aproape finalizat, ceea ce ar putea preveni o confruntare economică majoră între cele mai mari două economii ale lumii.

Totuși, detaliile erau puține și rămânea neclar cât de mult ar rezolva acordul problemele mai vechi sau dacă ar readuce relațiile la nivelul de dinaintea disputelor recente. China a restricționat exportul de pământuri rare necesare industriei tehnologice, iar Trump a răspuns amenințând cu tarife pe care chiar el a recunoscut că ar fi nesustenabile.

Trump urmează să plece miercuri spre Coreea de Sud, unde va participa la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Cu viteze ale vântului de până la 282 km/h, uraganul Melissa este o furtună de categoria a cincea – puterea maximă. Se intensifică și se așteaptă să atingă uscatul pe insula din Caraibe marți dimineața, transmite BBC.

Uraganul a produs patru decese în Haiti și Republica Dominicană, pe lângă viețile pierdute în Jamaica.

Experții avertizează că ritmul lent al Melissei ar putea însemna ploi torențiale prelungite în unele zone, crescând riscul de inundații mortale și alunecări de teren.

Guvernul jamaican a ordonat evacuarea unor părți din Kingston. Într-un interviu acordat BBC, ministrul jamaican al educației, Dana Morris Dixon, a avertizat asupra unei furtuni iminente „cum nu am mai văzut niciodată”.

„Am avut ploi toată luna octombrie. Așadar, solul este deja foarte saturat. Și dacă plouă atât de mult, vom avea inundații, inundații extinse și alunecări de teren în zonele muntoase”, a declarat ea pentru BBC Newshour.

Ministrul a adăugat: „Avem 881 de adăposturi. Am activat toate adăposturile noastre. Toate sunt gratuite.”

O aeronavă Hurricane Hunter, care colectează date în timpul furtunilor severe și elaborează prognoze privind traiectoria și intensitatea uraganelor, a fost forțată să renunțe la o misiune după ce a experimentat turbulențe severe, a declarat pentru CBS un purtător de cuvânt al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA.

Donald Trump s-a întâlnit marți dimineață cu premierul japonez Sanae Takaichi, aflată în funcție de o săptămână, și a asigurat-o imediat de sprijinul Washingtonului. „Întotdeauna am avut o mare dragoste și respect pentru Japonia. Vreau să vă asigur că aceasta va fi o relație specială (…) Suntem un aliat la cel mai înalt nivel ”, a declarat Trump înainte de întâlnire.

Sanae Takaichi, la rândul său, a indicat că dorește să deschidă „o nouă eră de aur” a relațiilor japonezo-americane, în contextul în care Tokyo se confruntă cu ascensiunea militară a vecinului său chinez, potrivit Le Figaro.

Președintele american Donald Trump i-a spus prim-ministrului japonez Sanae Takaichi că este convins că va fi „unul dintre marii prim-miniștri” în timpul întâlnirii lor de marți de la Tokyo.

„Aceasta va fi o relație mai puternică decât oricare alta de până acum și aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră și în numele țării noastre”, a spus Trump. Președintele SUA a declarat că Statele Unite vor fi acolo pentru a ajuta Japonia, adăugând că:„suntem un aliat la cel mai puternic nivel”.

„Este o mare onoare să fiu alături de tine în ceea ce va fi… vei fi unul dintre marii prim-miniștri”, i-a spus Trump lui Takaichi și a felicitat-o pentru că a devenit prima femeie lider a Japoniei. „Vei face o treabă fantastică și vom avea o relație fantastică”, a spus el.

Președintele american Donald Trump și prim-ministrul japonez Sanae Takaichi au semnat un acord privind asigurarea aprovizionării cu minerale esențiale și pământuri rare, în urma întâlnirii bilaterale de marți de la Tokyo, transmite CNN.

Cei doi lideri au convenit să „sprijine aprovizionarea cu minerale critice brute și prelucrate și pământuri rare cruciale pentru industriile interne ale Statelor Unite și Japoniei”.

Și, ca o omagiu adus celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite care va avea loc anul viitor, Takaichi a confirmat că Japonia va dona 250 de cireși către Washington, DC.

După ce a cumpărat Twitter, l-a consiliat pe președintele SUA și a revoluționat industria auto, Elon Musk se ocupă de un nou gigant: Wikipedia, potrivit Le Figaro.

Luni, șeful Tesla și SpaceX a lansat Grokipedia, enciclopedia sa online generată în întregime de inteligența artificială. Scopul declarat este „să elimine propaganda” care, potrivit lui Musk, inundă enciclopedia colaborativă creată acum aproape 25 de ani.

„Scopul lui Grok este adevărul, întregul adevăr și nimic altceva decât adevărul”, insistă antreprenorul pe rețeaua sa de socializare X. „Nu vom fi niciodată perfecți, dar totuși ne vom strădui să atingem acest obiectiv.”

Site-ul se mândrește cu un design minimalist: un fundal negru, o bară de căutare curată și un font care amintește de cel al concurentului său. Lansată recent în versiunea „v0.1”, Grokipedia are deja 885.279 de articole enciclopedice. O cifră impresionantă, cu siguranță, dar care rămâne sub cele 8 milioane de articole de pe Wikipedia, subliniază Washington Post.

Site-ul și-a dezvăluit rapid defectele. Unele intrări conțineau erori factuale flagrante. La aproximativ o oră după ce a fost lansat, site-ul a devenit inaccesibil înainte de a reapărea seara.

Analizele preliminare sugerează că Grokipedia are o înclinație conservatoare.

Lansarea Grokipediei nu este nesemnificativă. Pentru Elon Musk, este vorba despre concurența cu Wikipedia, un site pe care l-a apreciat totuși în trecut.

Aproximativ 30.000 de posturi vor fi reduse într-o măsură de restricții salariale care urmează să înceapă marți, au relatat mai multe agenții de presă.

Reducerea va reprezenta aproape 10% din cele aproximativ 350.000 de locuri de muncă de birou de la Amazon, dar se pare că nu va afecta forța de muncă din distribuție și depozite, care reprezintă majoritatea celor peste 1,5 milioane de angajați ai companiei, potrivit AFP.

Amazon, cu sediul în Seattle, nu a răspuns solicitărilor AFP cu privire la reducerile planificate raportate de Wall Street Journal, New York Times și alte publicații care citează surse anonime.

Acțiunile Amazon au încheiat ziua oficială de tranzacționare în ușoară creștere, pe măsură ce vestea despre o posibilă mișcare de reducere a costurilor s-a răspândit.

Australia va obliga, începând cu 10 decembrie, platformele de socializare precum Facebook, Instagram și TikTok să elimine utilizatorii sub 16 ani.

Există un interes deosebit cu privire la funcționarea restricțiilor radicale impuse de Australia, în contextul în care autoritățile de reglementare din întreaga lume se confruntă cu pericolele rețelelor de socializare.

Atât TikTok, cât și Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – au declarat că interdicția va fi greu de controlat, dar au fost de acord că o vor respecta, potrivit AFP „Simplu spus, TikTok va respecta legea și își va îndeplini obligațiile legislative”, a declarat Ella Woods-Joyce, responsabilă de politicile firmei pentru Australia, în cadrul unei audieri în Senat, marți.

Pe hârtie, interdicția este una dintre cele mai stricte din lume, însă, cu puțin peste o lună până la intrarea în vigoare, Australia se luptă să răspundă la întrebări cheie legate de aplicarea legii și obligațiile firmelor.

TikTok a avertizat că interdicția „bruscă” privind vârsta ar putea avea o serie de consecințe nedorite. Ar funcționa pentru eliminarea a sute de mii de utilizatori sub 16 ani până la termenul limită de 10 decembrie, a declarat Ella Woods-Joyce în cadrul audierii. Însă identificarea și eliminarea acestor conturi încă prezintă „noi provocări semnificative de inginerie și de asigurare a vârstei”, a spus ea.

Oficialii au declarat anterior că firmele de socializare nu vor fi obligate să verifice vârsta tuturor utilizatorilor, dar trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a-i detecta și dezactiva pe cei minori.

Companiile care încalcă legile riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari americani).

Companiile de tehnologie și-au exprimat unanim criticile la adresa interdicției impuse de Australia, care a fost descrisă ca fiind „vagă”, „problematică” și „grăbită”.

Site-ul de streaming video YouTube – care intră sub incidența interdicției a declarat luna aceasta că eforturile Australiei au fost bine intenționate, dar prost gândite.

Autoritatea australiană de supraveghere a traficului de informații online a sugerat recent că serviciul de mesagerie WhatsApp, platforma de streaming Twitch și site-ul de jocuri Roblox ar putea fi, de asemenea, acoperite de interdicție.

Atacantul în vârstă de 38 de ani de la Inter Miami din MLS a condus Argentina la titlul de campioană mondială din 2022 și își dorește să fie pe teren atunci când argentinienii își vor apăra titlul, anul viitor în America de Nord.

De opt ori câștigător al Balonului de Aur, Messi, a declarat pentru NBC News într-un interviu difuzat luni că va vedea anul viitor cum se simte corpul său înainte de a decide dacă poate juca sau nu la Cupa Mondială organizată în comun de Statele Unite, Mexic și Canada.

„Este ceva extraordinar să pot fi într-o Cupă Mondială și mi-ar plăcea foarte mult”, a spus Messi, care va împlini 39 de ani în iunie anul viitor. „Aș vrea să fiu acolo, să fiu bine și să fiu o parte importantă în a ajuta echipa mea națională, dacă voi fi acolo.”

Messi, care este în fotbalul profesionist din 2004, își dorește încă o dată șansa de a deveni vedetă pe cea mai mare scenă a fotbalului.

„Sunt foarte nerăbdător pentru că este o Cupă Mondială. Venim după ce am câștigat ultima Cupă Mondială și faptul că putem apăra din nou victoria pe teren este spectaculos, pentru că este întotdeauna un vis să joci cu echipa națională, mai ales în competițiile oficiale.”

Messi, care a debutat cu Barcelona în La Liga la vârsta de 17 ani, s-a alăturat echipei Paris Saint-Germain în 2021 și a trecut în MLS în 2023. El are 195 de apariții pentru echipa națională a Argentinei, marcând 114 goluri.

Avocații politicianului de extremă dreapta invocă „ambiguități, omisiuni, contradicții și obscurități” în decizia Curții Supreme care l-a găsit vinovat de tentativă de înlăturare a președintelui Luiz Inacio Lula da Silva, într-un proces controversat care a stârnit furia președintelui american Donald Trump, potrivit AFP.

Judecătorii Curții Supreme nu au un termen limită pentru examinarea argumentelor de apel.

Complotul prevedea asasinarea lui Lula, a vicepreședintelui său, Geraldo Alckmin, și a lui Alexandre de Moraes – unul dintre cei cinci judecători ai Curții Supreme care decid soarta lui Bolsonaro. Procurorii au spus că planul a eșuat doar din cauza lipsei de sprijin din partea înalților comandanți ai armatei.

Bolsonaro se află în arest la domiciliu din august. Conform legislației braziliene, el nu va fi trimis la închisoare până când nu vor fi epuizate toate căile legale.

Dacă apelul său eșuează, Bolsonaro ar putea solicita să își execute pedeapsa în arest la domiciliu, invocând starea de sănătate precară. În vârstă de 70 de ani, el a fost recent diagnosticat cu cancer de piele și a fost internat pentru scurt timp în spital în septembrie, după ce a suferit accese violente de sughiț, vărsături și tensiune arterială scăzută.

Bolsonaro a avut multiple probleme de sănătate și operații în ultimii ani din cauza complicațiilor suferite în urma unei înjunghieri în abdomen în 2018, în timp ce își desfășura campania pentru președinție.

În singurul său interviu înainte de summitul climatic Cop30 de luna viitoare, Antonio Guterres a recunoscut că este acum „inevitabil” ca omenirea să depășească obiectivul din acordul climatic de la Paris, cu „consecințe devastatoare” pentru lume.

El i-a îndemnat pe liderii care se vor reuni în orașul Belem, situat în pădurea tropicală braziliană, să realizeze că, cu cât amână reducerea emisiilor, cu atât este mai mare pericolul de a depăși „puncte de cotitură” catastrofale din Amazon, Arctica și oceane.

„Să ne recunoaștem eșecul”, a declarat el pentru The Guardian și organizația de știri Sumaúma, cu sediul pe Amazon. „Adevărul este că nu am reușit să evităm o depășire a temperaturii de peste 1,5°C în următorii câțiva ani. Iar această depășire a limitei de 1,5°C are consecințe devastatoare. Unele dintre aceste consecințe devastatoare sunt puncte de cotitură, fie că este vorba de Amazon, fie de Groenlanda, fie de vestul Antarcticii sau de recifele de corali.”

El a spus că prioritatea la Cop30 a fost schimbarea direcției: „Este absolut indispensabil să schimbăm cursul pentru a ne asigura că depășirea este cât mai scurtă posibil și de intensitate cât mai scăzută, pentru a evita punctele de cotitură precum Amazonul. Nu vrem să vedem Amazonul ca pe o savană. Dar acesta este un risc real dacă nu schimbăm cursul și dacă nu facem o scădere dramatică a emisiilor cât mai curând posibil.”

Ultimii 10 ani ai planetei au fost cei mai fierbinți din istoria înregistrată. În ciuda alarmei științifice crescânde cu privire la viteza creșterii temperaturii globale cauzate de arderea combustibililor fosili – petrol, cărbune și gaze – secretarul general ONU a declarat că angajamentele guvernamentale au fost insuficiente.

Mai puțin de o treime dintre națiunile lumii (62 din 197) și-au trimis planurile de acțiune climatică, cunoscute sub numele de contribuții stabilite la nivel național (NDC) în temeiul acordului de la Paris.

SUA, sub conducerea lui Donald Trump, au abandonat procesul. Europa a promis, dar până acum nu a reușit să își îndeplinească angajamentele. China, cel mai mare emițător de gaze din lume, a fost acuzată că nu și-a asumat angajamente suficiente.

Autoritățile venezuelene au declarat că au descoperit o operațiune care viza distrugătorul cu rachete ghidate USS Gravely, care a acostat duminică în Trinidad – la o distanță de tragere de continentul venezuelean, potrivit AFP.

Pentagonul a desfășurat până acum șapte nave de război în Caraibe și una în Golful Mexic, aparent pentru operațiuni antidrog. Președintele Donald Trump a anunțat, de asemenea, sosirea iminentă a USS Ford, cel mai mare portavion din lume, și a flotei sale.

Venezuela și unii observatori cred că administrația Trump folosește desfășurările militare pentru a exercita presiuni asupra guvernului și a-l detrona pe Nicolas Maduro, pe care Washingtonul nu-l recunoaște drept președinte legitim.

„Cel puțin patru suspecți au fost arestați”, a declarat ministrul de Interne, Diosdado Cabello. Caracas a susținut că celula destructurată a fost „finanțată de CIA” și plănuia să atace distrugătorul și să însceneze o crimă în Venezuela.

Nu au fost oferite alte detalii despre presupușii suspecți. Venezuela susține în mod regulat că a arestat mercenari susținuți de SUA care lucrează pentru a destabiliza administrația Maduro.

Pe lângă consolidarea forțelor navale, Trump a confirmat recent autorizarea operațiunilor CIA în Venezuela și luarea în considerare a atacurilor terestre.

Din septembrie, forțele americane au distrus cel puțin 10 ambarcațiuni despre care au spus că transportau narcotice, ucigând 43 de persoane în apele internaționale.

Într-o declarație acordată jurnaliștilor în timpul unei vizite în Ungaria, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat că Israelul se opune participării trupelor turcești în Gaza din cauza ostilității de lungă durată a președintelui Recep Tayyip Erdogan față de Israel. Saar a precizat că Israelul și-a comunicat poziția oficialilor americani.

Acordul în 20 de puncte mediat de președintele american Donald Trump la începutul acestei luni prevede o forță care să monitorizeze armistițiul, dar nu menționează ce țări ar furniza trupe.

Se precizează că SUA vor „colabora cu parteneri arabi și internaționali pentru a dezvolta o Forță Internațională de Stabilizare temporară” care să fie desfășurată în Gaza. Forța va instrui și va oferi sprijin „forțelor de poliție palestiniene verificate” și se va „consulta cu Iordania și Egiptul, care au o vastă experiență în acest domeniu”.

Prima fază a acordului de încetare a focului este încă în desfășurare și se concentrează pe eliberarea ostaticilor morți rămași în Gaza, în schimbul cadavrelor palestinienilor deținute de Israel.