MediaFax.ro

Oana Țoiu l-a felicitat, într-o postare pe X, pe ambasadorul Cosmin George Dinescu pentru numirea sa în funcția de șef al nou-înființatei Misiuni de Parteneriat a Uniunii Europene în Armenia (EUPM Armenia), mandat care începe la 11 iunie 2026.

„Această numire, realizată în urma unui proces de selecție extrem de competitiv, reprezintă o recunoaștere deplină a experienței sale profesionale și a standardelor înalte ale corpului diplomatic român”, a transmis Țoiu.

Ministrul a evidențiat experiența de peste 25 de ani a lui Cosmin Dinescu în diplomație, precum și rolul său în înființarea și conducerea Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova.

„Cariera sa diplomatică remarcabilă, de peste 25 de ani, abilitățile dovedite de leadership în înființarea și conducerea EUPM Moldova, precum și expertiza României în materie de reziliență societală constituie resurse esențiale pentru acest nou și important mandat”.

Conform lui Țoiu, „sub conducerea sa, EUPM Armenia va sprijini reziliența democratică și capacitățile de gestionare a crizelor din această țară, oferind consultanță strategică și operațională pentru combaterea amenințărilor cibernetice, a dezinformării și interferențelor externe, precum și a fluxurilor financiare ilicite”.

Ministrul a amintit că misiunea a fost înființată în primăvara anului 2026, la solicitarea autorităților armene, pentru un mandat inițial de doi ani.

„Misiunea EUPM Armenia reflectă angajamentul ferm al Uniunii Europene de a sprijini securitatea, reziliența și dezvoltarea democratică a Armeniei. Îi urez domnului ambasador Cosmin Dinescu mult succes în îndeplinirea acestui mandat de maximă importanță și în consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Armenia”, a conchis șefa diplomației române.

Sajedeh Rasti, cercetătoare specializată în organizarea și finanțarea cercetării științifice la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, spune că actualul sistem de granturi îi obligă pe tot mai mulți cercetători să concureze pentru aceleași surse de finanțare. În plus, folosirea inteligenței artificiale permite redactarea mai rapidă a aplicațiilor, ceea ce duce la o creștere a numărului de proiecte depuse.

„Oamenii de știință pierd timp valoros scriind granturi care au puține șanse să fie aprobate”, afirmă Rasti, citată de Nature. Ea susține că această competiție îi determină pe mulți dintre ei să se orienteze către teme populare și atractive pentru finanțatori, în detrimentul altor domenii importante, inclusiv studiile de replicare, esențiale pentru verificarea rezultatelor științifice.

Pe măsură ce numărul solicitărilor crește, șansele de succes scad. Potrivit cercetătoarei, rezultatul este un sistem „hipercompetitiv”, în care se investesc luni de muncă în proiecte care au puține șanse de a obține finanțare.

Pentru a ilustra modul în care ar putea funcționa acest model, Rasti a oferit exemplul unui grup de 12 cercetători care, deși în mod normal ar fi concurat pentru aceleași granturi, au decis să colaboreze la elaborarea unor proiecte comune.

Participanții au propus și evaluat împreună posibile teme de cercetare, încercând să identifice proiectele care ar putea aduce cele mai mari beneficii comunității științifice.

„Le-am cerut participanților să propună și să evalueze potențiale teme de grant și să stabilească împreună care dintre proiecte ar putea aduce cele mai mari beneficii domeniului lor”, a explicat ea.

Ulterior, propunerile au fost adaptate astfel încât să includă interesele comune ale mai multor cercetări. Rezultatul a fost depunerea a două cereri de finanțare, ambele aprobate.

Potrivit lui Rasti, colaborarea între cercetători care în mod normal ar fi concurenți poate reduce munca dublată și poate încuraja schimbul de date și idei.

În exemplul prezentat de autoare, participanții au împărtășit resurse și informații despre proiectele la care lucrau deja, evitând astfel situațiile în care mai multe echipe desfășoară cercetări similare fără să știe unele de altele.

„Participanții mi-au spus că implicarea într-un proiect considerat important de întregul grup a făcut ca munca lor să pară mai semnificativă, crescând satisfacția profesională”, afirmă cercetătoarea.

Sajedeh Rasti consideră că finanțatorii ar trebui să încurajeze mai mult colaborarea între solicitanții de granturi, inclusiv prin organizarea unor întâlniri în care aceștia să poată discuta proiecte comune. De asemenea, universitățile ar trebui să recompenseze munca în echipă, nu doar pe cercetătorii care apar oficial ca beneficiari ai granturilor.

Cercetătoarea recunoaște că un astfel de model nu este lipsit de provocări. În grupurile mari apar inevitabil diferențe de opinie, iar nu toate ideile pot fi incluse într-un singur proiect. În experimentul prezentat de ea, unii participanți au ales în cele din urmă să depună propriile cereri de finanțare.

Rasti respinge însă ideea că o colaborare mai mare ar elimina competiția din cercetare. „Competiția este puțin probabil să dispară. În schimb, selecția se mută de la cel mai bun individ la cea mai bună propunere de echipă”, afirmă ea.

În esență, cercetătoarea arată că problemele complexe sunt rezolvate mai eficient atunci când oamenii își unesc competențele și resursele, în loc să concureze între ei pentru aceleași oportunități. Iar ideea poate fi aplicată în multe alte domenii, nu doar în cercetare.

Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP.

Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat.

Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei.

„Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”.

Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins.

În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate.

Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse.

Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență.

Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”.

Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.

Poliția regională Peel a anunțat că Geoffrey Wall, în vârstă de 59 de ani, este suspectat că a efectuat peste 900 de zboruri interne și internaționale între 2009 și 2025, relatează The Guardian.

Potrivit anchetatorilor, bărbatul nu deținea licența de transport aerian necesară pentru a comanda aeronave comerciale de pasageri.

Cazul a fost descoperit în urma verificării unor documente. Autoritatea canadiană pentru transporturi a sesizat poliția la începutul acestui an.

Anchetatorii susțin, de asemenea, că fostul pilot ar fi depus o plângere falsă privind presupusul furt al unor documente de pilotaj.

Air Canada a confirmat că pilotul deținea o licență comercială validă, însă nu și certificarea necesară pentru funcția de comandant.

Compania a precizat că l-a retras imediat din activitate după descoperirea neregulilor și a notificat voluntar autoritățile.

Pilotul nu mai este angajat al companiei.

Transport Canada i-a aplicat o sancțiune pentru lipsa licenței corespunzătoare, potrivit operatorului aerian.

Air Canada susține că siguranța pasagerilor nu a fost pusă în pericol.

Compania argumentează că toți piloții sunt supuși unor evaluări periodice obligatorii, inclusiv simulări și verificări anuale efectuate de inspectori autorizați.

Operatorul a anunțat că a efectuat un audit intern după descoperirea cazului și că nu au fost identificate alte situații similare.

Compania a refuzat să ofere detalii suplimentare, invocând legislația privind protecția datelor și ancheta penală aflată în desfășurare.

Cazul a atras atenția asupra procedurilor de verificare a licențelor și a mecanismelor de control din aviația civilă canadiană

„Tocmai am fost informat de către marea noastră armată că, noaptea trecută, iranienii au doborât unul dintre elicopterele noastre Apache extrem de sofisticate în timp ce patrulau deasupra Strâmtorii Ormuz”, a spus Trump, marți, într-o postare pe Truth Social.

Potrivit președintelui american, „au fost implicați doi piloți, ambii fiind în siguranță și nevătămați. Cu toate acestea, Statele Unite trebuie, din necesitate, să răspundă la acest atac”, relatează CNN.

O barcă-dronă fără echipaj a Statelor Unite a salvat doi membri ai echipajului elicopterului.

Incidentul a marcat prima pierdere a unui elicopter Apache de la începutul conflictului cu Iranul.

Cele nouă state ale lumii deținute de arme nucleare au cheltuit o sumă record de 119 miliarde de dolari pentru arsenalele lor în 2025, o creștere de 19% față de anul precedent, potrivit unui nou raport al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare.

Cifra este cea mai mare de când ICAN a început urmărirea detaliată în 2020. „Se apropie o nouă cursă a înarmării nucleare”, a avertizat organizația laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

• Statele Unite au rămas de departe cel mai mare cheltuitor, alocând 69,2 miliarde de dolari – o creștere de 22% față de 2024 și mai mult decât toate celelalte state dotate cu arme nucleare la un loc. Analiștii spun că această creștere reflectă răspunsul Washingtonului la tensiunile geopolitice crescânde și la provocările din partea puterilor rivale.

China s-a clasat pe locul al doilea, cu 13,5 miliarde USD, în creștere cu 7%.

Marea Britanie a depășit Rusia, majorându-și cheltuielile cu 17%, la 12,6 miliarde USD.

Rusia, în ciuda presiunilor economice, și-a majorat cheltuielile nucleare cu 6%, la 9,5 miliarde USD.

Un raport separat al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm a menționat că armele nucleare câștigă importanță ca instrumente ale puterii de stat, eforturile de modernizare crescând riscul de calcule greșite și escaladarea conflictelor. SIPRI a evidențiat programul nuclear al Chinei, aflat în expansiune rapidă, ca o potențială schimbare în echilibrul global al puterii.

ICAN, care reprezintă sute de organizații din peste 100 de țări, a făcut apel la comunitatea internațională să ia măsuri decisive în direcția dezarmării nucleare.

Doi piloți americani au fost salvați de o dronă, după ce elicopterul lor s-a prăbușit marți în apropierea strâmtorii Ormuz, potrivit AP.

Președintele american Donald Trump a fost informat despre accident, în timp ce vorbea cu jurnaliștii pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York.

„Piloții sunt bine. Da”, a declarat Trump. „Nimeni rănit. Vom publica un raport mâine. Dar piloții sunt bine”, mai arată sursa.

Accidentul s-a produs marți, în jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, în largul coastei Omanului. Incidentul a avut loc în timp ce elicopterul se afla într-o patrulă, a declarat Comandamentul Central al armatei americane.

O ambarcațiune fără pilot, de 7,2 metri lungime, i-a localizat pe cei doi aviatori. Aceasta i-a adus la țărm după ce au petrecut aproximativ două ore în apă, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, potrivit sursei.

Oficialii militari nu au precizat ce a cauzat prăbușirea elicopterului armatei americane.

Potrivit unui comunicat de presă militar, cauzele producerii accidentului sunt în curs de investigare.

Elicopterele AH-64 Apache au fost un element cheie pentru armata americană. Elicopterele au fost folosite și de Emiratele Arabe Unite pentru a doborî drone iraniene.

Președintele american a mai declarat că un acord cu Iranul este aproape.

„Avem șanse mari” să semnăm un acord în „două sau trei zile”, a spus Trump. Însă, nu a oferit detalii despre motivele noului său optimism. În cele două luni de când SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu inițial, Trump a prezis în repetate rânduri că un acord este aproape.

Aflată la Geneva, Roxana Mînzatu reprezintă Uniunea Europeană atât la reuniunea miniștrilor muncii din statele G7, găzduită de președinția franceză, cât și la cea de-a 114-a Conferință Internațională a Muncii.

În cadrul reuniunii G7, liderii caută soluții pentru adaptarea pieței muncii la impactul inteligenței artificiale. Miniștrii discută despre cum pot fi create locuri de muncă de calitate, despre pregătirea angajaților pentru competențele viitorului și despre combaterea muncii forțate din lanțurile de aprovizionare cu materii prime esențiale pentru industrie.

În cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene susține abordarea europeană privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, insistând asupra principiului potrivit căruia tehnologia trebuie să sprijine lucrătorii, nu să îi înlocuiască sau să le afecteze drepturile.

„Progresul tehnologic trebuie să fie în beneficiul oamenilor și să contribuie la crearea unor locuri de muncă mai bune”, este mesajul pe care oficialul european l-a transmis în cadrul reuniunii.

Oficialul român va avea la Geneva discuții cu șeful Organizației Internaționale a Muncii despre reforma organizației și consolidarea cooperării dintre UE și OIM, dar și cu miniștri ai muncii din Canada, Japonia și Republica Coreea.

Cercetarea sugerează că vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin) poate reduce necesarul de insulină la persoane cu diabet de tip 1 și alte forme autoimune ale bolii, potrivit Nature.

Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Asociației Americane de Diabet, desfășurată la New Orleans.

Studiul a fost coordonat de cercetători de la Massachusetts General Hospital din Boston.

Aceștia au analizat efectele vaccinului asupra persoanelor cu diabet de tip 1 și asupra pacienților cu diabet autoimun latent la adulți (LADA), o formă a bolii care apare de regulă după vârsta de 30 de ani.

În ambele grupuri, vaccinul a fost asociat cu o reducere a consumului de insulină.

În cazul pacienților cu LADA, 68 de participanți au primit șase doze de vaccin pe parcursul a cinci ani, în timp ce restul au primit placebo.

Cercetătorii au observat că necesarul de insulină a scăzut în grupul vaccinat. În schimb, în grupul placebo, acesta a crescut semnificativ în aceeași perioadă.

Diabetul de tip 1 și LADA sunt afecțiuni autoimune. Sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină.

Oamenii de știință cred că vaccinul BCG ar putea modula răspunsul imun și ar putea încetini distrugerea acestor celule.

Potrivit cercetătorilor, efectul ar putea contribui la menținerea funcției pancreatice pentru o perioadă mai lungă.

„Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra modului în care poate fi controlată glicemia fără noi dispozitive sau tehnologii”, a declarat coordonatoarea cercetării, Denise Faustman.

Vaccinul BCG a fost dezvoltat în anii 1920 pentru prevenirea tuberculozei.

De-a lungul timpului, cercetările au indicat că acesta poate avea efecte și asupra altor afecțiuni.

În prezent, vaccinul este utilizat și în tratamentul anumitor forme de cancer de vezică urinară și este studiat pentru posibile beneficii în boli precum Alzheimer.

Specialiști independenți au apreciat rezultatele drept promițătoare, dar au subliniat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea efectelor observate și pentru stabilirea modului exact în care vaccinul influențează evoluția diabetului.

Autorii studiului consideră că descoperirea susține ipoteza potrivit căreia unele vaccinuri pot oferi beneficii care depășesc protecția împotriva bolii pentru care au fost create inițial.

Un jurnalist finlandez l-a întrebat pe Zelenski despre dronele ucrainene care au aterizat în țările vecine ale Rusiei și ce ar putea face Ucraina pentru a minimiza potențialele daune.

Zelenski a explicat că rușii pot schimba traiectoriile dronelor și că Rusia face acest lucru în mod deliberat pentru a diviza aceste societăți.

„Rusia ne atacă și vedem că numărul de rachete și drone este foarte mare în fiecare zi. Vom răspunde la asta”, a spus Zelenski.

„Dacă Ucraina va avea cel puțin același număr de drone cărora să le reziste, rușii vor simți acest război ca acasă. Rusia ne distruge apărarea aeriană și orașele, dar în același timp sunt capabili să schimbe traiectoria de zbor a dronelor. Și noi facem la fel. Dacă atacă, de exemplu, o grădiniță sau o școală, încercăm să schimbăm traiectoria de zbor a dronei, pentru că ne temem pentru copiii noștri. Deci este întotdeauna legat de obiective militare. Ceea ce fac ei – schimbă traiectoria, nu pot face asta pe scară largă, dar schimbă traiectoria de zbor a dronei pentru a ne diviza, pentru a pune presiune asupra Europei, Finlandei, prietenilor noștri din statele baltice. Apoi susțin că Ucraina atacă. Asta au vrut să facă de la bun început. Să reducă sprijinul european pentru Ucraina”, a explicat Zelenski.

Un jurnalist norvegian l-a întrebat pe Zelenski care sunt așteptările sale în legătură cu scrisoarea deschisă pe care i-a scris-o lui Putin săptămâna trecută. „Cred că am primit răspunsul de care aveam nevoie”, a spus el.

Un reprezentant al televiziunii letone l-a întrebat pe Zelenski ce măsuri mai concrete se iau pentru a pune capăt războiului în acest moment. „Avem nevoie de sancțiuni, trebuie să punem mai multă presiune pe Putin. Toate aceste presiuni sunt foarte importante. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că Ucraina are o poziție puternică”, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina se descurcă destul de bine pe câmpul de luptă în acest moment. Dacă Europa știe ce înseamnă Putin și Rusia, atunci SUA ar trebui să aibă aceeași înțelegere, a adăugat el.

Avioane ale poliției aeriene NATO (inclusiv aeronave franceze și un F-16 românesc aflat în misiune în regiune) au fost nevoite să intercepteze și să doboare drone ale Ucrainei intrate în spațiul aerian al statelor baltice.

Războiul din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu și efectele economice severe resimțite la nivel internațional pun sub o presiune uriașă ordinea globală stabilită după decenii de liniște.

Pentru România, aceste amenințări reprezintă realități concrete, evidențiate și de incidentele recente cu drone din Galați și Constanța. Aceste evenimente scot la iveală unele vulnerabilități în sistemul de apărare, cauzate de lipsa unei dotări adecvate.

Conferința internațională „Pacea și Ordinea Globală”, desfășurată în Platinum Grand Ballroom de la Hotel Sheraton Bucharest, a oferit spațiul ideal pentru dezbateri esențiale.

Evenimentul a fost organizat de filiala din București a Universității SWISS UMEF Geneva, prin intermediul Fundației Centrul de Excelență SWISS – Europa Centrală și de Est.

Participanții au subliniat faptul că statele lumii trebuie să își adapteze rapid politicile externe la actualele transformări, fiind necesară crearea unei strategii comune între liderii politici și experții militari pentru identificarea și eliminarea breșelor de securitate.

Invitatul special al reuniunii a fost Kjell Magne Bondevik, fost prim-ministru al Norvegiei. Acesta a lansat un avertisment ferm, unde a subliniat că securitatea întregului continent depinde direct de rezistența de pe frontul ucrainean. Acesta a explicat că Europa are datoria să sprijine independența Ucrainei, deoarece o eventuală victorie a Rusiei ar deschide calea unor agresiuni și către alte țări. Deși consideră că România este în siguranță datorită statutului pro-occidental, liderul norvegian a atras atenția că orice conflict trebuie să se încheie mai devreme sau mai târziu prin diplomație, singura cale pentru reconstruirea relațiilor și a unității europene.

Dezbaterile au fost ghidate de analizele unor speakeri marcanți, printre care s-au numărat Nicolae Badea, președintele Fundației Centrul de Excelență SWISS – Europa Centrală și de Est și președinte Computerland România, și Petre Roman, fost prim-ministru al României și președinte al Universității SWISS UMEF Geneva.

Lor li s-au alăturat, fostul ministru al afacerilor externe, ambasadorul Lazăr Comănescu, precum și Adrian Severin, fost viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe. Discuțiile au mai fost completat de intervențiile Ecaterinei Andronescu, ale parlamentarului Varujan Pambuccian, ale directorului IRSOP Petre Datculescu și ale lui Emanuel Marcus, director de programe în cadrul SWISS UMEF.

Dincolo de componenta diplomatică și geopolitică, evenimentul de la Hotel Sheraton a oferit o platformă de recunoaștere pentru noua generație de antreprenori. Partea finală a conferinței a fost dedicată celor trei echipe care au urcat pe podium în Marea Finală a Maratonului pentru Educație Antreprenorială, proiect de anvergură organizat pe 26 mai 2026 de CONAF România la Opera Națională din București.

„Ucraina este un partener strategic de securitate al NATO, contribuind direct la securitatea euro-atlantică prin experiența sa pe câmpul de luptă, inovația tehnologică și capacitatea industrială”, au declarat liderii în capitala Estoniei.

„Susținem Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, au declarat șefii de guvern reuniți la Tallinn în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Europa este cea mai puternică atunci când europenii acționează împreună, și nu separat. Exact asta realizăm în toate formatele noastre. Duminică a avut loc o întâlnire în formatul Ucraina – E3. Astăzi, Ucraina – NB8. În plus, menținem un contact constant cu Statele Unite. Ne pregătim împreună pentru viitoarele summituri UE și NATO, precum și pentru întâlnirile din cadrul summitului G7. Toate acestea pot asigura rezultate reale”, a anunțat Zelenski.

Statele din formatul NB8 (Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia) consideră că securitatea Ucrainei este direct legată de stabilitatea întregului continent

Pentru noul sezon, abonamentele sunt împărțite în trei categorii: reabonare, Early Bird și abonare standard. Reabonații, adică suporterii care au avut abonament și în sezonul precedent, vor beneficia de cele mai mici prețuri pe toată perioada campaniei, între 9 iunie și 1 septembrie.

Categoria Early Bird este destinată suporterilor care nu au avut abonament sezonul trecut, dar care își achiziționează abonamentul în perioada 9–25 iunie. Din 26 iunie până la 1 septembrie se va aplica prețul standard de abonare.

Cel mai ieftin abonament este cel pentru Peluza Cătălin Hîldan, care costă 300 de lei pentru reabonați, 360 de lei în perioada Early Bird și 450 de lei la preț standard.

La Tribuna a II-a, prețurile sunt de 600, 720 și 900 de lei, în funcție de categorie. Pentru Tribuna 0 – Categoria II, abonamentele costă 1.000, 1.200 sau 1.500 de lei, iar pentru Tribuna 0 – Categoria I prețurile sunt de 1.400, 1.680 și 2.100 de lei.

Pachetul VIP Experience costă 5.000 de lei pentru reabonați, 6.000 de lei în perioada Early Bird și 7.500 de lei la preț standard.

Abonamentele vor fi valabile pentru întreg sezonul, indiferent dacă Dinamo se va califica în play-off sau play-out la finalul sezonului regular. Acestea nu vor fi valabile însă pentru meciurile din Cupa României.

Clubul a anunțat și că abonamentele vor fi livrate după data de 1 iulie. Suporterii care doresc abonament în format fizic vor trebui să achite o taxă de 10 lei pentru emiterea cardului, aceeași sumă urmând să fie plătită și în cazul reprintării acestuia, dacă este pierdut sau furat. Programul casieriei pentru ridicarea abonamentelor fizice va fi între 1 și 10 iulie, în intervalul orar 11:00–18:00.

Reabonații vor primi pe e-mail codurile de reducere aferente categoriei de abonament achiziționate sezonul trecut, linkul de achiziție și informațiile complete despre procesul de reabonare. Clubul precizează că fiecare cod poate fi folosit o singură dată și reduce prețul unui singur abonament.

Sicilia este la mare căutare în contextul viitoarei nunți a cântăreței Dua Lipa și a nunții lui Charli XCX de anul trecut, relatează Euronews.

Căutările pe Google pentru locația nunții cântăreței au crescut cu 94% în ultima săptămână.

Având în vedere că artista Charli XCX a ales și ea Sicilia pentru nunta sa în septembrie 2025, insula se dovedește chiar mai populară decât unele dintre cele mai emblematice destinații de nunți ale celebrităților din ultimii ani, cum ar fi Lacul Como.

În ultima lună, căutările Google pentru Lacul Como au ajuns la 225.000. Aceasta reprezintă o scădere de 7% față de anul precedent. Sicilia a înregistrat 2,4 milioane de căutări în aceeași perioadă, potrivit experților în călătorii citați de sursă.

Dua Lipa a ales un hotel din Palermo pentru șederea sa în Sicilia. Căutările pe Google pentru locația aleasă de ea au crescut cu 306% în ultimele 90 de zile. Căutările au crescut după ce s-au răspândit zvonurile despre nunta sa.

Locația aleasă de Dua Lipa a găzduit în trecut membri ai familiei regale și vedete de la Hollywood, mai precizează sursa.

Festivitățile de nuntă ale artistei au readus în atenția publicului locația siciliană a lui Charli XCX. În ultimele 90 de zile, căutările pe Google pentru Tonnara Di Scopello au crescut cu 1.576% în Italia.

Câinele celebru, cu 1,5 milioane de urmăritori, a fost răpit de la o fermă și vândut unui restaurant specializat. Acolo, Chutou a fost sacrificat și mâncat în aceeași zi. Stăpânul său, un blogger de călătorie celebru din provincia Henan, luptă acum cu disperare pentru dreptate.

Timp de opt ani, câinele de rasă Border Collie l-a însoțit pe stăpânul său în călătorii prin toată China. Milioane de utilizatori au urmărit duetul pe rețelele de socializare. Dar, în mai, Guo a călătorit în Georgia de unul singur, iar Chutou a rămas la ferma părinților săi.

Acolo s-a întâmplat ceva de neconceput: camerele de supraveghere au arătat că Chutou dormea în câmp. Apoi, doi bărbați pe o trotinetă electrică l-au răpit și au dispărut, potrivit South China Morning Post.

Când influencerul a aflat acest lucru, a zburat imediat acasă. La sfârșitul lunii mai, a reușit să-l localizeze pe unul dintre presupușii hoți. Acesta i-a cerut în jur de 1300 de euro pentru a-l returna pe iubitul său Chutou. Bărbatul a susținut că l-a confundat cu un câine fără stăpân (deși Chutou purta un guler și un localizator GPS).

Apoi, Guo a aflat adevărul îngrozitor: hoții i-au vândut câinele pentru echivalentul a 23 de euro unui restaurant specializat în mâncăruri din carne de câine. Iar Chutou fusese deja servit clienților. Șocat, Guo nu a primit nici măcar o bucată de blană: măcelarul restaurantului „o aruncase de mult timp la gunoi”.

Presupusul hoț i-ar fi spus lui Guo: „Câinele este mort, așa că nu mai face atâta tam-tam. Nu am încălcat legea”. Și poate că are dreptate. Deși Guo a depus plângere la poliție, în Henan furtul este o infracțiune doar dacă valoarea bunului furat depășește 2.000 de yuani.

Conform lui Guo, a cumpărat Border Collie-ul în 2018, când era un cățeluș, de la un vânzător ambulant, pentru exact 2.000 de yuani (260 de euro). Dacă poate dovedi că Chutou valora mai mult la momentul furtului, suspectul riscă o sentință de trei ani de închisoare.

Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților:

„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.

Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea.

Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.

Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.

S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.

Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea.

Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete:

„Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.

Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. 

Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.

Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.

Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.

O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”.

Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA:

„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept.

Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate.

Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.

Ministerul german de Interne a anunțat că în 2025 au fost înregistrate 85.837 de infracțiuni motivate politic, cu aproximativ 2% mai multe decât în anul precedent, când se înregistrase un salt masiv de 40%, informează Politico. 

„Majoritatea infracțiunilor au fost comise de autori de extremă dreapta și extremă dreapta, ceea ce demonstrează încă o dată că cel mai mare pericol provine în prezent din extremismul de extremă dreapta”, a spus ministrul Alexander Dobrindt, punctând totuși că fost observată o creștere de aproximativ 42% a infracțiunilor violente atribuite extremismului de stânga. 

Această intensificare a violențelor de stânga a fost înregistrată în principal în timpul protestelor și demonstrațiilor, cum au fost cele organizate împotriva convenției partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). 

Autoritățile consideră că nivelul ridicat al infracțiunilor motivate politic este alimentat de radicalizarea și polarizarea tot mai accentuate din societate, din cauza rețelelor de socializare. 

„Rețelele de socializare, prin intermediul cărora se răspândesc discursul instigator la ură, incitarea și propaganda, sunt factori majori ai polarizării sociale. Acest lucru accelerează, de asemenea, radicalizarea și, în cel mai rău caz, duce la infracțiuni grave în lumea reală”, a declarat Holger Münch, șeful Biroului Federal de Poliție Criminală. 

Raportul arată și și o creștere puternică a incidentelor de spionaj. Numărul acestora a crescut cu 558% față de anul precedent, ajungând la 474 de cazuri înregistrate în 2025. 

Autoritățile germane au observat o utilizare tot mai frecventă a „agenților de unică folosință”, recrutați prin intermediul rețelelor sociale și folosiți strict pentru operațiuni punctuale de spionaj sau sabotaj. 

Decizia consolidează opoziția noului guvern bulgar față de sprijinul militar european pentru Ucraina, după victoria categorică obținută în alegerile parlamentare din aprilie de premierul Rumen Radev, considerat apropiat de pozițiile Moscovei. De la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, Bulgaria a trimis 13 pachete de ajutor către Kiev.

„Am arătat deja clar că războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de uzură, iar indiferent cât armament va fi acumulat, singurul rezultat este pierderea de vieți omenești. Este timpul să ne așezăm la masa negocierilor”, a declarat Stoyanov, într-o conferință de presă.

Radev, fost pilot militar, și-a invocat experiența din armată pentru a susține că Ucraina ar trebui să negocieze pacea cu Rusia. În luna mai, acesta a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol central în inițierea discuțiilor de pace.

Deși noul guvern de la Sofia a adoptat o poziție mai favorabilă Kremlinului, acesta a evitat până acum o confruntare deschisă cu Bruxellesul pe tema Ucrainei. Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, depinde semnificativ de fondurile europene.

Pe lângă oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, Stoyanov a prezentat și planul guvernului de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, în linie cu angajamentele NATO asumate anterior de Radev.

Cupa Mondială din acest an vine la pachet cu un impact semnificativ asupra mediului, anunță Reuters.

Costul ecologic al acestui eveniment important din fotbal se află în expansiune.

Se așteaptă ca evenimentul din acest an să aibă și un cost climatic de peste două ori mai mare decât cel al Cupei Mondiale din Qatar 2022.

O evaluare publicată săptămâna trecută de platforma globală de contabilizare a carbonului, Greenly, estimează că ar putea genera 7,8 milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit sursei.

Această sumă este aproximativ echivalentă cu emisiile anuale a 1,7 milioane de mașini sau cu emisiile anuale ale Sierrei Leone. Astfel, Cupa Mondială 2026 este cea mai poluantă Cupă Mondială organizată vreodată, potrivit academicienilor și activiștilor.

„Cred că, în teorie, Cupa Mondială este foarte distractivă pentru sport și pentru vizibilitate. Însă, e rea din punct de vedere climatic”, a declarat autoarea și ecologista sportivă Madeleine Orr pentru Reuters.

Cauzele principale pentru aceste emisii sunt distanțele uriașe pe care echipele, fanii și presa le vor parcurge, în formatul cu trei țări și 16 orașe.

Cercetătorii estimează că până la 87% din emisiile turneului vor proveni din călătorii. Acestea sunt în principal zboruri. Milioane de fani traversează un continent pentru a-și urmări echipele.

Turneul din acest an se întinde pe 4.500 km, de la Vancouver la Miami. Acest lucru îl face inerent mai intens din punct de vedere al emisiilor de carbon decât evenimentul compact din Qatar. Acesta din urmă a fost criticat pentru construirea a șapte stadioane noi. Emisiile de gaze cu efect de seră din Qatar au fost calculate la aproximativ 3,8 milioane de tone, mai arată sursa.

„Măriți numărul echipelor și apoi plasați-le într-o țară în care este nevoie de călătorii semnificative. Mai întâi, pentru a ajunge acolo pe calea aerului, și apoi călătorii semnificative între locațiile gazdă. Eliminăm o sursă de influență negativă asupra mediului, dar apoi o creștem în alta”, a declarat David Gogishvili, geograf la Universitatea din Lausanne.

Locațiile Cupei Mondiale sunt împărțite în trei grupuri regionale, Vest, Centru și Est. Împărțeala are rolul de a reduce distanțele de călătorie, potrivit aceleiași surse.

La summitul COP26 al Națiunilor Unite privind clima din 2021, FIFA s-a angajat să își înjumătățească emisiile de carbon până în 2030. De asemenea, s-a angajat și să atingă zero emisii nete până în 2040. Măsurile sunt parte a Cadrului ONU pentru Sportul în Acțiune Climatică.

FIFA nu a stabilit un obiectiv specific de emisii de carbon pentru Cupa Mondială.

Federația a subliniat utilizarea stadioanelor existente, încurajarea fanilor să folosească transportul public, reducerea dependenței de generatoarele diesel și inițiativele de reciclare și combatere a risipei alimentare.

Pe lângă emisiile rezultate de mijloacele de transport, Cupa Mondială indică o parte adesea trecută cu vederea a amprentei de carbon a turneului. Acesta este ecosistemul digital, care stă la baza sportului modern.

Transmisiunile, streamingul, fluxurile de date și platformele de pariuri necesită aporturi enorme de energie. Acestea variază de la centre de date la sateliți și la miliardele de dispozitive pe care fanii le folosesc pentru a urmări meciurile.

Operatorul Sistemului Energetic Național al Regatului Unit a estimat că fiecare dintre meciurile din grupele Scoției și Angliei ar putea înregistra o utilizare națională cu 600 de megawați mai mare de energie electrică. Acesta este echivalentul cererii totale de energie electrică pentru Glasgow și Leeds la un loc, mai menționează sursa.

„Trebuie să ții cont de faptul că toți cei care se uită în fiecare loc din lume fac parte din asta”, a declarat Orr, autorul unei cărți despre cum sportul afectează mediul.

„Și marea majoritate a lor se uită pe două ecrane, se uită la televizor. Apoi, urmăresc pe telefon”, a mai precizat acesta.

Spre deosebire de zboruri sau construcția stadioanelor, aceste emisii sunt rareori luate în considerare în calculele oficiale de sustenabilitate, mai arată sursa inițială.

Potrivit șefei statului, Europa de Sud-Est suferă de un deficit grav de conectivitate. Este un moment în care schimbările în materie de securitate din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate în domeniul infrastructurii.

Blocarea acestei infrastructuri strategice condamnă Ruse la cozi kilometrice de camioane, potrivit dunavmost.

Președinta Iotova a prezentat construirea noului pod ca un proiect cu o întârziere critică, care trebuie să fie pus urgent la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București.

Ea a subliniat că, în ciuda finanțării asigurate pentru studiul pre-proiect, obiectivul nu primește locul necesar în prioritățile europene.

„Nu pot explica de ani de zile, în diversele funcții pe care le-am ocupat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve față de construirea acestui pod”, a declarat Iliana Iotova.

Problema se reflectă direct asupra traficului din regiunea Ruse. Structurile locale ale Poliției Rutiere – Ruse sunt nevoite zilnic să regleze fluxul nesfârșit de camioane grele. Progresul diplomatic lipsește.

Șefa statului și-a îndreptat atenția critică și asupra cauzelor interne ale lipsei infrastructurii de transport din Balcani. Iotova s-a referit la soarta Coridorului nr. 8. Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru întârziere nu trebuie căutată doar în afara granițelor Bulgariei.

„Marea întrebare de ce Coridorul nr. 8 nu este încă o realitate nu ține doar de relațiile interstatale, ci este, de altfel, o chestiune care ține și de politica noastră națională”, a afirmat Iotova.

Președinta a adăugat că regiunea nu este încă conectată în mod eficient nici pe mare, nici prin legături terestre sau feroviare. Acest lucru impune o mobilizare totală la nivel de stat pentru construirea axei Sud-Nord.