MediaFax.ro

NATO a publicat marți estimările privind cheltuielile pentru apărare ale statelor membre pentru 2026.

Potrivit datelor, cinci state membre NATO vor îndeplini obiectivul alianței de a cheltui 3,5% din PIB  pentru apărarea de bază chiar din acest an.

Concret, Lituania este țara din Alianță cu cele mai mari cheltuieli ca procent din PIB, cheltuielile esențiale pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an. Este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%).

În plus, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17% din PIB, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Țările care nu au îndeplinit vechiul obiectiv de 2%

Pe de altă parte, raportul a arătat că în 2025, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Estimările NATO arată că Europa și Canada vor cheltui în acest an la 634 de miliarde de dolari, față de 571 de miliarde de dolari în 2025. Chiar și așa, această valoare rămâne cu mult sub nivelul cheltuielilor militare ale Statelor Unite, estimat la 850 de miliarde de dolari în 2026.

Se preconizează ca Albania și Republica Cehă să cheltuiască peste 2% în acest an, fiind inclusă o notă care precizează că noul guvern al Sloveniei intenționează să cheltuiască mai mult de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Cât va aloca România în acest an, potrivit estimărilor

Raportul publicat marți de NATO evidențiază că România se află aproximativ la jumătatea clasamentului, după ce a îndeplinit vechiul obiectiv, de 2%, încă din 2024.

Estimările pentru acest an arată că țara noastră va aloca 2,43% din PIB, în creștere față de 2025, când cheltuielile pentru apărare s-au situat la 2,17% din PIB.

Presiuni din partea lui Trump pentru majorarea cheltuielilor de apărare

Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, aliații NATO s-au confruntat cu presiuni din partea acestuia, cerându-le să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 5% din PIB.

La summitul NATO de la Haga din 2025, statele NATO au răspuns solicitării lui Trump și s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare, precum armament și trupe, până în 2035 – o creștere față de obiectivul anterior de 2%.

De asemenea, aceștia au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securității cibernetice.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că a participat, în aprilie 2026, la o posibilă negociere cu Pfizer în interesul României, având un mandat clar din partea Guvernului. El susține că discuțiile au avut caracter exploratoriu și au vizat identificarea unei soluții pentru diminuarea pierderilor generate de contractele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Rogobete respinge acuzațiile de „trădare de țară”, pe care spune că i le-ar fi adus fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

„Nu a existat nicio clauză de confidențialitate în întâlnirea exploratorie avută la Washington, unde am prezentat alături de ministrul Finanțelor deschiderea României la o eventuală negociere. Nu a existat niciun agreement scris, un NDA sau o condiționalitate de vreun fel atașată discuției”, afirmă Rogobete.

Acesta mai susține că lista cu medicamente inovatoare produse de Pfizer, despre care spune că ar fi putut constitui baza unei negocieri, este un document emis de direcția farmaceutică din Ministerul Sănătății și se află în instituție.

„Ea există în Ministerul Sănătății, nu am plecat cu ea acasă”, precizează fostul ministru.

Rogobete afirmă, de asemenea, că transparența a reprezentat unul dintre principiile mandatului său, în limitele impuse de lege și de normele aplicabile.

În același mesaj, fostul ministru îl acuză pe Vlad Voiculescu că încearcă să deturneze atenția de la responsabilitatea privind contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID și susține că acestea au generat costuri de ordinul miliardelor de euro pentru statul român.

„Nu eu trebuie să dau explicații pentru contractele care au costat România miliarde. Nu eu am creat această problemă. Eu am încercat să găsesc o soluție”, afirmă Rogobete.

El invocă și un răspuns oficial al Pfizer, potrivit căruia „Hotărârea instanței belgiene reflectă importanța obligațiilor contractuale”, susținând că acesta se referă la contractele existente și nu la negocierile inițiate ulterior.

La finalul postării, Rogobete afirmă că a răspuns solicitării unui jurnalist referitoare la acest subiect și susține că, dacă informațiile publicate au avut drept sursă pe Vlad Voiculescu, aceasta este „o sursă mincinoasă”.

Până la momentul publicării acestei știri, Vlad Voiculescu nu a reacționat public la noile afirmații formulate de Alexandru Rogobete.

Partida s-a încheiat cu victoria argentinienilor, scor 3-2. Egipteanul Yasser Ibrahim a deschis scorul în minutul 15. Șase minute mai târziu Leo Messi a ratat o lovitură de la 11 metri. Tot Messi a trimis mingea în bară în minutul 31.

În minutul 58, Mostafa Ziko a înscris pentru Egipt, dar golul a fost anulat din cauza unui fault în atac în urma consultării sistemului VAR. Ziko a reușit totuși să înscrie în minutul 67 la capătul unui contraatac.

Apoi, Argentina a revenit în mod spectaculos. Cristian Gabriel Romero a punctat în minutul 79 din centrarea lui Messi. Vedeta argentiniană a egalat în minutul 82. Enzo Fernandez a dat lovitura în minutul 92 și a consfințit calificarea Argentinei în sferturile Cupei Mondiale.

Programul sferturilor Cupei Mondiale

Optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal 2026 au avut următoarele meciuri: Canada – Maroc 0–3, Paraguay – Franța 0–1, Brazilia – Norvegia 1–2, Mexic – Anglia 2–3, Portugalia – Spania 0–1 și Statele Unite – Belgia 1–4.

Ultimul meci din optimi este Elveția – Columbia. Acesta se va desfășura tot marți (ora 23.00, ora României) pe stadionul BC Place din Vancouver, Canada.

Meciurile din sferturile de finală ale Cupei Mondiale 2026 sunt Franța – Maroc, Spania – Belgia și Norvegia – Anglia. Argentina va întâlni câștigătoarea dintre Elveția și Columbia.

Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld.

Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA

De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut.

„Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta.

Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953.

Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior.

Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel.

Consolidarea capacităților militare

Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA.

În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.

UPDATE Cinci țări membre NATO ar urma să îndeplinească obiectivul de 3,5% privind cheltuielile pentru apărare

Se estimează că cinci țări membre NATO vor îndeplini încă din 2026 obiectivul Alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare.

Potrivit datelor NATO publicate astăzi, Lituania se află pe primul loc în cadrul alianței în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării, cheltuielile de bază pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an.

Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%), potrivit Sky News.

Raportul a arătat că, anul trecut, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că SUA vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%.

UPDATE Liderii NATO încep să ajungă la dineul organizat de Erdogan

Liderii statelor membre NATO încep să sosească la cina oferită de liderul Turciei la Ankara, cu ocazia summitului NATO.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și soția sa, Emine, i-au întâmpinat pe fiecare lider pe măsură ce aceștia soseau la Complexul Prezidențial Beștepe.

Potrivit Sky News, printre liderii sosiți până în prezent se numără prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit și ea la cină, la fel ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totodată, și Trump a ajuns la dineul oferit de Erdogan, potrivit CNN. 

UPDATE Trump reafirmă că Groenlanda „ar trebui să fie sub controlul SUA”

Președintele american Donald Trump a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să fie sub controlul SUA, nu al Danemarcei, motivând că teritoriul este vital din punct de vedere strategic pentru securitatea americană.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

UPDATE Nicușor Dan: România devine membru fondator al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență, care va fi coordonată de Canada

Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că România s-a alăturat statelor aliate care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o nouă instituție financiară multilaterală care va fi coordonată de Canada.

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

UPDATE 16.00. Donald Trump vorbește despre relațiile cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski:

• Trump spune că se înțelege bine și cu Vladimir Putin și cu Zelenski: „Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult.”

• Despre Meloni, susține că relațiile cu premierul Italiei s-au răcit, pentru că Italia nu a ajutat în criza din Iran, dar o place în continuare.
• „Sunt sigur că Erdogan nu dorește ca Iran să aibă o armă nucleară. Sunt sigur de asta”, spune Trump.
• Trump spune că va ridica sancțiunile CAATSA impuse Turciei. „Nu vrem să sancționăm prietenii”
• „Groenlanda mi-a rănit relațiile cu NATO”, susține președintele SUA.

UPDATE. 15.40. Președintele Turciei, R.T.Erdogan, are o întâlnire bilaterală la Palatul Prezidențial cu președintele SUA.

• Erdogan l-a felicitat pe Trump și a spus că sunt prieteni foarte buni.
• Trump a fost impresionat de ceremonie și a spus că va discuta mai multe teme cu omologul său, printre care și cea iraniană. „Astăzi vom vorbi despre comerț. Vom vorbi și despre alte lucruri care au legătură cu armata, o mulțime de lucruri diferite”, spune Trump.
• Președintele Trump: „vom lua o decizie în privința vânzării F35 către Turcia. luăm în considerare”.
• Președintele Trump: „De când ne-am întâlnit prima oară, ne înțelegem. Este o chimie bună între noi”
• Președintele Trump: „Am fost foarte dezamăgit de NATO. Dacă nu era în Turcia, la prietenul meu, e posibil să nu fi participat. Noi nu am fost tratați corect pe Iran. Am investit trilioane de dolari în NATO, pentru a proteja statele europene.”
• Președintele Trump: ” Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat [la NATO]. Am simțit că trebuie să particip pentru că [Erdogan] a dat totul. Într-un fel, testam oamenii! De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, ei nu au fost acolo pentru noi, noi am fost acolo pentru ei. Protejăm țările europene… ai crede că ar fi foarte dispuși să facă ceva pentru a ne ajuta. Și chiar nu au fost”.
• Președintele turc Erdogan despre avioanele F-35 ale Turciei: „Am primit un angajament pentru cinci aeronave, iar președintele Trump și-a respectat, de asemenea, cuvântul în această privință. Președintele Trump își respectă întotdeauna cuvântul. Cred că va fi luată o decizie favorabilă în ceea ce privește programul F-35„

• Donald Trump: „Aș spune că relația cu Turcia este acum probabil mai bună decât a fost vreodată”.

UPDATE. 15.26. Președintele Erdogan și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au avut o conversație informală după primirea de la aeroport. Președintele Turciei îl întâmpină cu o ceremonie fastuoasă pe Donald Trump la Palatul său prezidențial.

UPDATE. 15.19. La Summitul NATO din Ankara a ajuns și președintele Nicușor Dan, dar și liderul Poloniei, Karol Nawrocki.

UPDATE 15.15.Uniforme ceremoniale turce, reprezentând cele 16 mari state turcice de-a lungul istoriei, au fost văzute la Complexul Prezidențial, aliniate pentru a-l întâmpina pe președintele american Trump.

UPDATE 14.40. Primele imagini din întâlnirea lui Donald Trump, la Ankara, înaintea Summitului NATO cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

UPDATE 14.30. Președintele SUA se va întâlni cu liderul Turciei înainte de summitul NATO. Donald Trump urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia se așteaptă să declare că Statele Unite sunt pregătite să restabilească accesul Turciei la achiziționarea de avioane de vânătoare stealth F-35. O astfel de mișcare s-ar putea confrunta cu opoziția Congresului, care ar putea încerca să blocheze demersul din cauza opoziției Israelului.

UPDATE 14.04. Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns la Summitul NATO de la Ankara.

Știrea inițială: Președintele Trump sosește la summitul NATO de la Ankara încă furios pe aliații care au refuzat să-l ajute în lupta împotriva Iranului – și hotărât să se asigure că aceștia știu acest lucru, arată Axios. Ani buni, Trump a pus la îndoială în mod deschis dacă cei mai apropiați aliați ai Americii sunt suficient de puternici, suficient de loiali sau suficient de utili pentru a merita protecția pe care s-au bazat de la al Doilea Război Mondial încoace. Refuzul unor aliați de a deschide baze aeriene pentru atacuri americane asupra Iranului – sau de a trimite forțe pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – i-a întărit scepticismul față de NATO până la un dispreț deschis. Umilirea liderilor UE

Trump și-a petrecut săptămânile de la războiul din Iran umilind public liderii UE, inclusiv pe cei care credeau cândva că relațiile lor personale îi pot proteja de mânia sa.

• El a batjocorit-o pe prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, susținând că aceasta l-a „implorat” să-i facă o fotografie la G7. Luni, Trump a postat un meme cu Meloni cu mesajul: „Este nevoie de un ordin de restricție”.
• El a anunțat demisia prim-ministrului britanic Keir Starmer, apoi l-a numit pe Starmer slab și a sugerat că ezitarea sa în privința Iranului arată că „nu este Winston Churchill”.
• Chiar și șeful NATO, Mark Rutte – proeminentul „șoptitor al lui Trump” în Europa – a dat greș luna trecută când a încercat să-l flateze pe Trump cu un grafic cu litere aurii care lăuda „trilionul Trump” în cheltuielile aliate pentru apărare.

„Vreau doar loialitate” Trump, care a spus că s-a gândit să nu participe complet la summitul NATO, a ignorat acest lucru: „Nu avem nevoie de banii lor – nu avem nevoie de nimic”, a spus el. „Vreau doar loialitate”. În Europa cresc temerile că disprețul lui Trump se va manifesta acolo unde contează cel mai mult: amprenta militară a Americii.

• Pentagonul a redus deja numărul echipelor de luptă ale brigăzilor armatei americane din Europa de la patru la trei, anulând o desfășurare planificată de aproximativ 4.000 de soldați în Polonia.
• SUA au luat măsuri de a reduce numărul de avioane, petroliere și nave de război disponibile NATO în caz de criză – forțând Europa să planifice un război cu o putere de foc americană mai mică.

Oficial SUA: „Președintele Trump este nemulțumit de europeni. Retragerea forțelor NATO nu este pe masă la Summit”

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire la 6 luni a forțelor americane din Europa, calificându-i pe aliați drept „o rușine” pentru că refuză să acorde acces la baze pentru atacurile iraniene.

• Un oficial american a declarat pentru Axios că revizuirea ar putea duce la ajustări în Europa. Un al doilea oficial american a spus că „o retragere a forțelor NATO nu este cu adevărat pe masă” pentru summit, dar a adăugat: „Președintele nu este mulțumit de europeni. Este aceeași poveste veche”.
• Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat duminică reporterilor că Trump își va îndemna aliații să accelereze procesul de cheltuire a 5% din PIB pentru apărare – parte a unui obiectiv mai amplu, a spus el, de a transfera „povara apărării convenționale a Europei” către Europa și Canada.
• În cadrul acelei convorbiri, un alt oficial al administrației a precizat că Trump încă dorește să preia controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, considerând-o „cea mai bună modalitate de a satisface nevoile de apărare ale NATO”, deoarece permite SUA să blocheze Rusia în Oceanul Arctic. Danemarca și aliații NATO se opun.

Trump, la Ankara Trump a sosit la Ankara marți după-amiază. În Turcia se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan , unul dintre puținii lideri NATO care se află în grațiile sale.

• Consecințele Iranului îl vor urmări și la acea întâlnire: premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut lui lui Trump vineri să se abțină de la vânzarea de sisteme de armament avansate pentru Turcia, invocând escaladarea retoricii anti-Israel a lui Erdoğan.

• Miercuri, Trump va participa la o sesiune de lucru a liderilor NATO și va avea întâlniri bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa.
• El încheie cu o conferință de presă înainte de a zbura spre casă, aterizând înapoi la Casa Albă miercuri seara.

Întâlnirea lui Trump cu Zelenski ar putea deveni cea mai importantă „dramă secundară” a summitului, arată Axios.

• Oficialii ucraineni speră că această întâlnire – a doua în trei săptămâni – va produce progrese în ceea ce privește două priorități urgente: sistemele de apărare aeriană Patriot și o nouă mișcare a SUA pentru un acord care să pună capăt războiului.
• Însă oficialii europeni spun că mesajul transmis de Washington în ultimele săptămâni a fost că Ucraina are avantajul pe câmpul de luptă, ceea ce face ca Casa Albă să fie foarte dornică în a lansa o nouă inițiativă diplomatică.
• „Ucrainenii atacă mai mult și acest lucru ar putea face o diferență”, a declarat un oficial american.

La summitul G7 de luna trecută, Trump și-a exprimat frustrarea față de Vladimir Putin și a semnalat că poate retrage înțelegerile la care au ajuns la summitul din Alaska de anul trecut privind principiile pentru încetarea războiului.

• Trump a vorbit în weekend atât cu Zelenski, cât și cu Putin. „Cred că simte presiune. Vrea să pună capăt acestei situații. Și Ucraina vrea să pună capăt. Discutăm cu ambele părți”, a declarat Trump reporterilor luni.
• Un oficial american a spus-o mai clar: „Credem că Putin vrea să pună capăt la asta pentru că e prea mult. Situația economică. Stagnarea. Morțile. Pierderile sunt pur și simplu uriașe. Rămâne fără carne pentru mașina de tocat carne.”
• „Dar Putin nu gândește așa cum gândesc noi”, a adăugat oficialul. „Așa că, dacă noi credem că este rațional să ne oprim, s-ar putea să nu o facă.”

Donald Trump, președintele SUA, a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să se afle sub control american, nu danez, menționând că teritoriul are o importanță strategică pentru securitatea SUA.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

Liderul de la Casa Albă a continuat să susțină că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face din ce în ce mai importantă, pe măsură ce Beijingul și Moscova își extind prezența în Arctic.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

Anterior, Trump a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, însă la începutul acestui an, la Forumul Mondial de la Davos, și-a schimbat poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.

Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor..

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026.

Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez.

Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică.

Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei

Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki.

Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev.

În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice.

Ajutorul din România, la secret

În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice.

Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT.

O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.

Președintele american Donald Trump a descris-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, drept „o persoană drăguță”, după ce anterior a ironizat-o, într-o postare pe Truth Social, spunând că ea „are nevoie de un ordin de restricție”.

„Este o persoană drăguță, de fapt”, a spus Trump în fața presei înaintea deschiderii summitului NATO.

Pe de altă parte, el a criticat-o pe Meloni pentru faptul că nu a oferit sprijin în conflictul SUA-Iran împotriva Iranului.

„Ea a refuzat să se implice, așa că relația mea cu ea s-a deteriorat puțin. Îîmi place de ea. (…) dar cred că a făcut o greșeală”, a adăugat Trump.

Tensiuni între Trump și Meloni

Tensiunile și schimburile de replici dintre Trump și Meloni au început în acest an, când președintele american l-a criticat pe Papa Leon pentru poziția pe care o are față de războiul din Iran. La momentul respectiv, Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, spunând că remarcile lui Trump sunt „inacceptabile”. 

În plus, în luna martie, Italia a refuzat să acorde permisiunea ca aeronavele militare americane să aterizeze la o bază aeriană din Sicilia înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, deoarece Washingtonul nu solicitase autorizația prealabilă din partea guvernului de la Roma, scrie Reuters. 

Disputa privind fotografia

Pe lângă acest schimb de replici, relația dintre Trump și Meloni s-a deteriorat și mai mult luna trecută, când liderul de la Casa Albă a declarat pentru postul de televiziune italian La7 că ea l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună la summitul G7 din Franța.

În replică, Meloni a negat acest lucru și l-a acuzat pe Trump că a inventat povestea.

„În ceea ce privește popularitatea mea, faptul că sunt prietena dumneavoastră cu siguranță nu a contribuit la aceasta, și nici nu depinde de relația mea cu dumneavoastră. Popularitatea mea nu este treaba dumneavoastră. Vă sugerez să vă concentrați asupra propriei dumneavoastră popularități”, a spus Meloni la momentul respectiv.

În plus, ea a mai transmis, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, că este consternată de comportamentul președintelui american față de aliați.

Datele au fost centralizate de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și verificate în teren de agențiile județene pentru plăți și inspecție socială.

Situația documentelor de identitate și a veniturilor

Conform situației prezentate, 171 dintre persoanele relocate dețin acte de identitate, unele expirate, iar pentru alte 159 au fost demarate proceduri de emitere a documentelor sau de stabilire a identității. Totodată, 125 de persoane au certificate de încadrare în grad de handicap, 121 figurează cu venituri sau au declarat venituri, iar 18 au declarat că dețin o locuință. În cazul a 165 de persoane a fost confirmată existența unor rude.

Din totalul persoanelor relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, 125 sunt femei și 268 bărbați. Din punct de vedere al vârstei, șase persoane au până în 40 de ani, 131 au între 40 și 65 de ani, 28 au peste 80 de ani, iar pentru 19 persoane nu există date disponibile. Alte 15 persoane au fost internate în unități medicale, majoritatea fiind bărbați, cu vârste cuprinse între 40 și peste 80 de ani.

Cele mai multe relocări în centre sociale au avut loc în județele Alba (60 de persoane), Satu Mare (56), Sibiu (42), Arad (38) și Cluj (36), fiind implicate în total 20 de județe. Alte 15 persoane au fost relocate în unități medicale din județul Bihor, inclusiv la Spitalul de Neurologie și Psihiatrie Oradea.

Ministrul interimar a anunțat că a dispus monitorizarea și verificarea săptămânală a situației persoanelor relocate de către inspectorii sociali și a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române pentru identificarea celor 11 persoane care nu dețin CNP.

De asemenea, Guvernul urmează să adopte o hotărâre prin care vor fi alocate resurse financiare din Fondul de rezervă bugetară, astfel încât standardul de cost pentru toate persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului.

Prioritatea autorităților

Potrivit ministrului, măsura va permite furnizorilor de servicii sociale să asigure îngrijirea și sprijinul necesare fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale.

„Prioritatea mea și a Ministerului este ca fiecare persoană relocată să beneficieze de protecția, îngrijirea și sprijinul de care are nevoie”, a transmis ministrul, precizând că va reveni cu informări suplimentare pe acest subiect.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat marți, la Podcasturile Cotidianul, că în jurul coaliţiei PNL-USR-UDMR, astăzi, sunt undeva la 150-160 de voturi și a susținut că PSD are susținerea a mai mult de 200 de parlamentari în privința unui nou executiv.

El a afirmat că prima opțiune a PSD rămâne refacerea coaliției, iar o altă variantă ar fi și un guvern minoritar în jurul PSD, unde ar mai fi nevoie de „30 şi ceva de voturi”.

„În jurul PSD sunt 200 şi un pic de voturi. Vorbim de PSD, de grupul minorităţilor şi de alte grupuri politice care au şi votat la moţiune”, a declarat secretarul general al PSD, Claudiu Manda, la Podcasturile Cotidianul.

„În jurul coaliţiei PNL, USR, UDMR, astăzi cred că sunt undeva 150-160 de voturi. În jurul coaliţiei PSD sunt peste 200 de voturi. Şi atunci există o variantă în care să se refacă coaliţia sau să existe un guvern minoritar, sau în jurul PSD şi atunci ar mai fi nevoie de 30 şi ceva de voturi”, a completat Manda.

Manda: Cu susținerea UDMR am putea pune Guvern

Social-democratul a mai punctat faptul că dacă UDMR ar decide să voteze pentru învestirea unui guvern PSD în Parlament, Executivul ar trece.

„Spre exemplu, UDMR-ul dacă ar veni alături de PSD, să fie la guvernare, fie să susţină investirea unui astfel de guvern, am putea să vorbim de peste 233 de voturi, să mergem în faţa preşedintelui şi să spunem că putem să generăm o astfel de majoritate. (…) Cel puțin pe subiectul anticipatelor și pe subiectul suspendării, între UDMR și PSD există cumva o convergență de mesaj. Și eu nu cred că UDMR-ul ar merge până la capăt alături de PNL și USR cu ideea de anticipate și, bineînțeles, cu ideea de suspendarea președintelui”, a conchis Manda.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a făcut declarațiile în cadrul unui interviu acordat pentru Podcasturile Cotidianul.

„PSD, astăzi pe sondajele pe care le facem noi, considerăm că nu am pierdut electorat și că deciziile sunt în concordanță cu ce se așteaptă de la noi”, a spus Manda.

PSD nu crede în sondaje

El a mai spus că unele sondaje care circulă în spațiul public și arată o prăbușire a PSD „nu sunt bazate pe realitate, nu au logică”.

Social democratul a mai susținut că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție în prezent.

„Alegerile anticipate nu rezolvă situația, noi nu pierdem deloc (…) Eu nu cred ca UDMR ar merge până la capăt alături de PNL și USR pentru anticipate”, a explicat Claudiu Manda.

Istoria agitată a ultimelor două luni

Criza politică a izbucnit în urmă cu două luni. Atunci, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură care a fost inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele României, Nicușor Dan, i-a desemnat pe Eugen Tomac și Adrian Veștea să formeze guverne, dar aceștia nu au reușit să adune numărul necesar de voturi în Parlament.

În prezent se vorbește despre guverne minoritare formate în jurul PSD sau al alianței PNL-USR-UDMR.

Vara aceasta, PENNY aduce energia de festival mai aproape de public și revine la CODRU Festival cu experiențe unice. Între 28 și 30 august, Pădurea Verde din Timișoara se transformă într-un spațiu al muzicii, naturii și momentelor trăite împreună, într-una dintre cele mai îndrăgite experiențe ale verii.
La ediția din acest an, PENNY pregătește pentru participanți experiențe speciale, gândite să completeze atmosfera de festival. Printre acestea se numără un cort de activare, sampling cu produse PENNY, un photo corner, stand cu fructe proaspete și un fresh bar. Festivalierii vor putea descoperi și o zonă dedicată copiilor, iar prezența PENNY va fi marcată inclusiv printr-un moment special pe scena principală și un takeover pe scena de folk. Pe durata celor trei zile, participanții vor avea parte și de concursuri, premii și alte surprize.
Pentru cei care își pregătesc deja experiența la festival, PENNY aduce un motiv în plus de bucurie: începând cu 2 iulie, biletele la CODRU Festival pot fi achiziționate cu o reducere de 20% folosind codul de discount din aplicația PENNY. Surprizele continuă și pe canalele oficiale de social media PENNY, Facebook și Instagram, unde, începând cu 30 iulie, vor fi organizate concursuri dedicate fanilor la care se pot câștiga prin tragere la sorți invitații duble. Citeşte comunicatul integral AICI

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că România va avea statut de membru fondator al acestei instituții și va găzdui unul dintre birourile regionale ale acesteia.

„În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a spus președintele.

Anunțul a fost făcut în prima zi a summitului NATO, care se desfășoară la Ankara.

Textul integral al declarației

„Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți la Summitul NATO de la Ankara, anunțăm astăzi intenția noastră comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).

Într-un moment în care aliații își sporesc investițiile în apărare, își extind capacitatea industrială și accelerează producția de capabilități critice, recunoaștem necesitatea de a mobiliza capital public și privat la scară largă pentru a sprijini prioritățile noastre în materie de apărare, securitate și reziliență.

Ne afirmăm angajamentul comun de a colabora în vederea înființării DSRB. Negocierea cu succes, la Montréal, a Actului constitutiv al DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună în acest demers.

Prin valorificarea unei baze solide de creditare, DSRB este concepută pentru a extinde accesul la capital, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacității industriale în țările membre. Subliniem faptul că DSRB este menit să completeze, și nu să dubleze, alte instrumente naționale și multilaterale care vizează creșterea producției din domeniul apărării”, este textul declarației care a fost semnată și de România, potrivit Administrației Prezidențiale.

Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că a recomandat ridicarea restricțiilor impuse sportivilor ruși, potrivit Nexta. De asemenea, Comitetul Olimpic Internațional a ridicat interdicția privind organizarea de competiții internaționale în Rusia.

Totodată, instituția a restabilit temporar activitatea Comitetului Olimpic al Federației Ruse.

Concret, Comitetul Internațional Olimpic a recomandat federațiilor sportive să încheie procesul de verificare a neutralității. Asta înseamnă că forurile sportive olimpice nu mai trebuie să efectueze evaluările speciale de neutralitate care au fost aplicate în ultimii trei ani.

Ce efecte are decizia Comitetului Olimpic Internațional

Decizia de marți deschide calea pentru participarea sportivilor din Rusia în calificările pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028. Totuși, o hotărâre privind permisiunea de a folosi drapelul și imnul Rusiei la Jocurile Olimpice din 2028 va fi luată de CIO „la momentul potrivit”.

În plus, unele federații internaționale, precum World Athletics, mențin interdicții proprii și de durată pentru sportivii ruși.

74% dintre români sunt deschiși prezenței brandurilor la evenimente, însă peste jumătate dintre participanți penalizează brandurile care se limitează la expunere și comunicare comercială. Potrivit studiului Events Behavior 2026, realizat de Starcom România, consumatorii apreciază brandurile care se integrează natural în experiență, oferă beneficii utile și contribuie autentic la atmosfera evenimentului. În schimb, activările percepute ca fiind agresiv comerciale sau intruzive pot afecta percepția asupra brandului.

Rezultatele arată că 70% dintre respondenți au o părere mai bună despre brandurile care se potrivesc natural contextului unui eveniment, iar 64% apreciază companiile care oferă ceva util participanților. În același timp, 55% declară că au o percepție mai puțin favorabilă asupra brandurilor care se limitează la publicitate și promovare, fără a aduce valoare experienței.

După cum subliniază echipa de cercetare Starcom România „evenimentele nu mai sunt doar spații de expunere pentru branduri. Ele au devenit contexte în care oamenii aleg să petreacă timp, să descopere lucruri noi și să creeze amintiri. În acest mediu, relevanța și utilitatea contează mai mult decât simpla prezență sau vizibilitate.” Citeşte comunicatul integral AICI

Înainte de Summitul NATO și dineul șefilor de stat și de guvern, Nicușor Dan s-a întâlnit marți după amiază la Ankara cu delegația Congresului SUA.

„Înainte de Summitul NATO, am avut o întâlnire productivă la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA.

Am avut o discuție foarte bună despre importanța relației transatlantice și prioritățile noastre comune pe agenda Aliaților.

De asemenea, am explorat modalități concrete de a dezvolta în continuare Parteneriatul Strategic SUA – România, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, oportunitățile economice și legăturile interpersonale.

Vom continua să lucrăm împreună pentru a crește securitatea regiunii Mării Negre, a Flancului Estic și a întregii zone euro-atlantice”, a anunțat Nicușor Dan pe rețeaua X.

Din delegația americană a Congresului cu care s-a întâlnit Nicușor Dan au făcut parte:

• Republicanul Mike Turner – Ohio
• Democratul Richard J. Durbin – Illinois
• Democratul Chris Coons – Delaware, un apropiat al fostului președinte SUA, Joe Biden
• Democrata Jeanne Shaheen, New Hampshire

Președintele Nicușor Dan, alături de Mirabela Grădinaru, au ajuns astăzi la Summitul NATO de la Ankara, la bordul unui Spartan.

Astăzi (marți), la ora 18.30, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru vor participa la recepția și dineul oficial pentru șefii de stat și de guvern și partenerii/partenerele acestora, oferite de Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe.

Miercuri, președintele Dan va participa la Summitul NATO – moment care va include:

• ceremonia oficială de întâmpinare a liderilor de către Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de către Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan
• Fotografia de familie a liderilor NATO
• Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic

În paralel, Mirabela Grădinaru va participa și ea la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Republicii Turcia, Emine Erdoğan, la Palatul Prezidențial Çankaya Köşkü.

Ministerul Sănătății a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că a transmis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea a peste 7.500 de posturi vacante din spitale.

Concret, prin acest memorandum, se propune deblocarea ocupării a 7.621 de posturi vacante, respectiv: 1.910 posturi pentru medici, 2.955 posturi pentru asistenți medicali, 2.261 posturi pentru personal auxiliar sanitar, 436 posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare, 59 posturi pentru personal de cercetare.

„Este un demers necesar pentru întărirea echipelor medicale din spitale, reducerea presiunii asupra personalului existent și asigurarea continuității serviciilor medicale pentru pacienți”, se arată în comunicatul de presă.

Memorandumul, elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare

Ministerul precizează că memorandumul a fost elaborat pe baza solicitărilor transmise de unitățile sanitare, dar ținând cont de analiza necesarului real de personal, pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemului medical.

„Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a spus ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Dacă memorandumul va fi aprobat, spitalele publice vor putea începe organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi.

Ministerul Sănătății scoate la concurs zeci de posturi la DSP și Serviciile de Ambulanță

Informația vine după ce la începutul lunii iunie, Ministerul Sănătății a anunțat organizarea de zeci de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Direcții de Sănătate Publică, Serviciile de Ambulanță și două instituții naționale. De asemenea, sunt lansate procese de selecție pentru noi manageri în șapte spitale și institute medicale.

„Măsura vizează ocuparea a 29 de funcții de conducere din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, precum și a 42 funcții de manager general ale Serviciului de Ambulanță București–Ilfov și ale serviciilor de ambulanță județene, precum și ocuparea prin concurs a posturilor de președinte și vicepreședinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și director general al Institutul Național de Transfuzie Sanguină „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății în luna iunie.

Două persoane au murit iar alte 20 au fost rănite în capitala Portugaliei, marți, după ce șoferul unui autobuz a pierdut controlul volanului, potrivit AFP.

Incidentul a avut loc în suburbiile vestice ale Lisabonei, au anunțat autoritățile portugheze.

„Cele două victime așteptau autobuzul când au fost lovite”, a declarat comandantul poliției municipale Sintra, Francisco Alves, pentru presa locală.

Trei persoane au fost grav rănite

Victimele erau două femei cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, potrivit serviciului medical de urgență. Un raport preliminar a indicat, de asemenea, că trei persoane au fost grav rănite.

La fața locului au fost desfășurate resurse importante de urgență și o unitate de intervenție psihologică, arată sursa citată.

Prim-ministrul Luis Montenegro a reacționat la accident, exprimându-și „profunda consternare”.

Anunțul a fost făcut în marja summitului NATO de la Ankara și reflectă presiunea tot mai mare asupra stocurilor de apărare aeriană din Europa.

Ministrul apărării din Polonia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că acordul a fost semnat cu Statele Unite, Germania, Olanda și Suedia, în cadrul reuniunii NATO desfășurate la Ankara.

Potrivit oficialului polonez, noul centru european de mentenanță PAC-3 Patriot va accelera semnificativ procesele de producție și mentenanță pentru interceptoarele utilizate de sistemele Patriot din Europa, scrie TVPWorld.

Unde ar putea fi amplasat centrul 

Locația exactă a centrului european de mentenanță PAC-3 Patriot nu a fost încă stabilită.

Totuși, Varșovia a precizat anterior că Polonia este una dintre țările serios luate în calcul pentru găzduirea facilității, în contextul investițiilor masive realizate în apărarea aeriană națională.

Anterior, oficiali americani, inclusiv din cadrul Pentagonului, au indicat că producția interceptoarelor PAC-3, dezvoltate de compania americană Lockheed Martin, ar putea fi extinsă în afara Statelor Unite.

Interceptoarele PAC-3 sunt considerate printre cele mai performante sisteme de apărare antirachetă din lume, capabile să neutralizeze rachete balistice și amenințări aeriene avansate. Cererea pentru aceste sisteme a crescut accelerat, inclusiv pe fondul conflictelor recente din Orientul Mijlociu, unde tensiunile cu Iran au pus presiune suplimentară pe stocurile occidentale.

În paralel, Ucraina a solicitat în mod repetat aliaților livrări suplimentare de interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și hipersonice.

Controversele din Polonia

Decizia Varșoviei de a transfera o parte dintre interceptoarele PAC-3 către Ucraina a generat tensiuni politice interne.

Opoziția de dreapta a acuzat guvernul că ar fi diminuat securitatea națională. Ministrul apărării a respins acuzațiile, susținând că transferul a avut loc la solicitarea partenerilor NATO și că nu a afectat capacitatea defensivă a Poloniei.

Fostul premier Florin Cîțu susține că Guvernul a renunțat la reformele promise și a ales să majoreze taxele, deși existau alternative pentru echilibrarea bugetului.

„Nu s-au făcut reforme și este încă la guvern”, a declarat Cîțu, marți, într-un interviu la „Ai aflat! cu  Ionuț Cristache”, la Gândul, referindu-se la actualul Executiv Ilie Bolojan.

Critic cu „marea reformă” a lui Bolojan

Fostul lider al PNL a afirmat că reforma administrației nu a produs rezultatele anunțate și a dat exemplul Senatului, unde, potrivit acestuia, doar o persoană ar fi părăsit instituția.

„Știți câți oameni au plecat de la Senat? O persoană. Asta e marea reformă (a lui Bolojan – n.r.)?”, a spus Cîțu.

Cîțu spune că și el a guvernat cu PSD, dar nu a crescut taxe

Acesta a susținut că, în schimb, Guvernul a promovat trei angajări ale răspunderii în Parlament, toate vizând creșteri de taxe.

„Au fost trei asumări în Parlamentul României, toate cu creșteri de taxe. Dar reformele nu s-au putut face”, a afirmat fostul premier.

Florin Cîțu a declarat că, în perioada în care a condus Partidul Național Liberal, nu au fost majorate taxe, deși PNL guverna împreună cu PSD.

„Cât timp am fost președinte al Partidului Național Liberal, nu au crescut nicio taxă. Se poate să fii și cu PSD la guvernare și să nu îi lași să facă prostii. Dar asta înseamnă să-ți pui în pericol propria funcție”, a spus acesta.

Avertisment: PNL a mers exact împotriva propriului electorat

El a criticat și actuala politică fiscală, afirmând că un guvern care se revendică de dreapta a adoptat măsuri contrare propriilor principii.

„Este un guvern care a crescut TVA-ul la 21% și impozitul pe dividende. A mers exact împotriva propriului electorat și împotriva ideologiei”, a declarat Cîțu.

Cîțu a avertizat că majorările de taxe vor avea efecte negative asupra economiei și a invocat raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Națională a României.

„A început să crească rata creditelor neperformante la companii. Asta înseamnă că economia începe să gâfâie. Este clar că șocul de taxe va avea un efect negativ”, a afirmat fostul premier.

În opinia sa, ideea că majorările de taxe erau singura soluție este greșită: „Trebuie demontată ideea că nu se putea altfel. Se putea altfel”, a mai spus Florin Cîțu.