Depresia rezistentă la tratament apare atunci când simptomele unei persoane nu se ameliorează după ce a încercat cel puțin două antidepresive diferite, notează Medical News Today.
Cercetătorii din Regatul Unit au observat dacă o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, ar putea ajuta adulții cu depresie rezistentă la tratament.
Depresia este frecventă în Statele Unite. Deși există multe medicamente și opțiuni terapeutice disponibile, unele persoane nu răspund la tratament.
Cercetările anterioare arată că alegerile alimentare pot influența starea de spirit.
Studiul a inclus 88 de participanți. Au fost repartizați aleatoriu să urmeze o dietă keto sau o dietă de control timp de șase săptămâni.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista JAMA Psychiatry.
Cum a fost realizat studiulScopul unei diete ketogenice este de a induce organismul în cetoză. De asemenea, de a arde grăsimile prin reducerea carbohidraților și creșterea consumului de grăsimi sănătoase.
Cercetătorii au recrutat 88 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu depresie rezistentă la tratament.
Jumătate dintre participanți au urmat o dietă keto, iar cealaltă jumătate din grupul de control a urmat o dietă fitochimică.
Cercetătorii au furnizat grupului keto alimente preparate care conțineau 30 de grame de carbohidrați sau mai puțin pe zi.
Participanții din grupul de control au folosit vouchere pentru a cumpăra fructe și legume și au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate.
Cercetătorii au oferit îndrumare și sprijin ambelor grupuri.
S-au asigurat că toți participanții au mâncat suficient pentru a-și menține greutatea actuală.
Oamenii de știință au utilizat Chestionarul de sănătate al pacientului (PHQ-9) pentru a monitoriza simptomele depresiei pe parcursul celor șase săptămâni.
Cercetătorii au urmărit participanții la 12 săptămâni.
Rezultatele studiuluiLa verificarea de șase săptămâni, ambele grupuri au înregistrat îmbunătățiri ale simptomelor depresiei.
Grupul keto a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, scorurile de depresie scăzând cu aproximativ 10 puncte, comparativ cu scăderea de aproximativ opt puncte a grupului de control.
În plus, unii participanți au obținut remisia depresiei la șase săptămâni — 25% în grupul keto față de 9% în grupul de control.
La controlul de la 12 săptămâni, jumătate dintre participanții din grupul keto încetaseră să mai urmeze dieta.
Restul participanților din acest grup urmau dieta keto doar uneori, iar aproximativ 9% o urmau aproape în fiecare zi.
Depresia a scăzut ușor în ambele grupuri, în timp ce ratele de remisie au rămas aproximativ aceleași.
O constatare a subgrupului a fost că persoanele cu depresie mai severă la începutul studiului păreau să beneficieze mai mult de dieta keto.
Deși studiul arată că dieta keto poate ajuta pe termen scurt, scăderea de la șase la 12 săptămâni sugerează că beneficiile pot să nu fie pe termen lung.
Min Gao, autorul principal al studiului publicat în JAMA Psychiatry, a declarat: „Dieta ketogenică poate oferi un mic beneficiu pe termen scurt pentru unele persoane cu depresie severă, dar nu este un remediu”.
Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health, a descris studiul ca fiind „bine conceput”.
El a avertizat că dieta keto nu poate înlocui tratamentele consacrate pentru depresie.
Toți participanții au continuat să ia antidepresive în timpul studiului.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat vineri la un eveniment public organizat de Hudson Institute, la Washington.
Dezbaterea, intitulată „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity – A Romanian View”, a fost transmisă în direct în Statele Unite de rețeaua C-SPAN.
Aceasta este a doua intervenție a ministrului român pe platforma Hudson Institute, după evenimentul din 9 octombrie 2025 („A View from Bucharest”), confirmând consolidarea dialogului strategic dintre România și instituțiile de analiză americane.
România în dialogul strategic transatlanticHudson Institute este unul dintre cele mai influente think-tank-uri americane, cu un rol important în formularea politicilor externe și de securitate la Washington.
Discuția a avut loc în contextul participării Oanei Țoiu la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, găzduită de Marco Rubio și J.D. Vance.
Marea Neagră și securitatea regionalăÎn deschiderea evenimentului, Vicepreședintele executiv al Hudson Institute, Joel Scanlon, a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre.
Acesta a amintit transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu Air Base în cea mai mare instalație militară NATO din Europa.
„Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre. Lucrările continuă pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare astfel de instalație din NATO” a spus Joel Scanlon.
Discuția a fost moderată de Peter Rough, Senior Fellow și director al Centrului pentru Europa și Eurasia din cadrul Hudson Institute.
Economie, energie și industrii ale viitoruluiMinistrul Oana Țoiu a evidențiat faptul că economia României a crescut de zece ori într-o singură generație, iar acest progres se intersectează cu nevoia de reziliență a spațiului transatlantic.
Ea a subliniat istoria de peste 120 de ani a relațiilor economice româno-americane și potențialul actual de cooperare în tehnologii avansate și minerale critice.
În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică în securitatea energetică regională.
„Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc. Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni. În calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, România își asumă o responsabilitate strategică.
Misiunea noastră este să ne creștem producția în următorii ani pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic și pentru a asigura o alternativă viabilă și sigură la resursele rusești”, a spus ministrul Oana Țoiu în intervenția sa la Hudson Institute.
Evenimentul poate fi urmărit aici.
Cifrele „Melaniei”, documentarul despre Melania Trump atât de promovat de Casa Albă, a avut rezultate foarte slabe în Europa.
Datele de box-office publicate până acum arată că documentarul „Melania”, lansat în cinematografe în ianuarie 2026 și distribuit de Amazon MGM Studios a început bine în SUA și Canada, unde a încasat 7 milioane de dolari în weekendul de debut, ceea ce e bine, spun experții, pentru un documentar non-muzical.
Cu toate astea, performanțele pe planetă sunt modeste.
În Italia, Regatul Unit și alte piețe majore „Melania” nu a făcut cine-știe-ce valuri.
772 de euro în ItaliaPe regiuni, cele 7 milioane încasate peste ocean arată că analiștii box-office au avut așteprări modeste – de 3 – 5 milioane.
În Italia , filmul a avut, conform unor rapoarte locale, încasări extrem de modeste, de doar 772 euro în 61 de cinematografe, ceea ce sugerează prezențe scăzute la proiecții – adică două persoane pe proiecție.
Însă date oficiale parțial actualizate indică un total de aproximativ 7 675 USD la box office în Italia. Indiferent de metodă, performanțele rămân mult sub nivelurile din America de Nord.
În Regatul Unit și Irlanda, „Melania” a debutat pe locul 29 la box office, cu încasări de aproximativ £32 974 (circa 44 600 USD) într-un număr de 155 de cinematografe. Media pe ecran a fost redusă, sugerând un interes moderat al publicului britanic și irlandez.
Rezultate internaționale variabile mici spre penibilePe alte piețe, filmul a înregistrat încasări variate, dar în general micuțe:
În multe țări mari precum Brazilia, Japonia, Spania sau Mexic, datele de box office nu sugerau, până la momentul raportării, încasări semnificative sau nu fuseseră centralizate complet.
Conform datelor box office centralizate de site-urile specializate, „Melania” a înregistrat venituri internaționale (în afara Americii de Nord) de aproximativ 126 392 USD, în timp ce totalul global combinat ajunge la peste 11,1 milioane USD — majoritatea acestei sume provenind din box office-ul american.
Povestea soldatului ucrainean declarat mort, documentată într-un videoclip emoționant realizat de BBC, relatează una dintre cele mai grave erori de identificare de la începutul războiului.
Nazar a fost eliberat în urma ultimului schimb de prizonieri între Moscova și Kiev.
Dispărut în mai 2022Povestea începe în februarie 2022. Nazar, un veteran din 2014, se întoarce pe front pentru a-și apăra țara de invazia rusă. În mai 2022, soldatul ucrainean dispare fără urmă.
Un telefon misterios în limba rusă o informează pe mama sa, Nataliya, că fiul ei a fost capturat.
Tăcerea autorităților și absența dovezilor oficiale aruncă familia în suferință.
Test ADN greșitPunctul de cotitură dramatic survine în 2023. O probă de ADN furnizată de mama sa pare să se potrivească cu rămășițele găsite într-o morgă din sud-estul Ucrainei.
Acestea sunt cadavre recuperate dintr-un autobuz carbonizat în timpul luptelor.
„Datele se potriveau”, a declarat verișoara soldatului ucrainean, Roksolana, pentru BBC.
Convinsă de moartea lui Nazar, familia a organizat o înmormântare, a îngropat rămășițele identificate ca fiind ale sale și a început lungul proces de doliu.
„Fiule, te-am așteptat atât de mult”Certitudinea familiei s-a prăbușit în septembrie anul trecut, când un soldat eliberat a raportat că l-a văzut pe Nazar în viață într-un centru de detenție rus. Speranța, amestecată cu scepticism, a devenit realitate săptămâna aceasta, printr-un telefon direct.
„Fiule, te-am așteptat atât de mult”, a exclamat Nataliya printre lacrimi, întrebându-l obsesiv pe fiul ei dacă este nevătămat fizic după trei ani și nouă luni de captivitate.
În timp ce familia șterge mesajele de condoleanțe de pe rețelele sociale și șterge numele lui Nazar de pe listele celor căzuți, rămâne o întrebare tulburătoare: cine este soldatul îngropat în locul lui?
Autoritățile ucrainene au lansat o anchetă pentru a clarifica cum a fost posibilă o identificare atât de greșită a soldatului ucrainean, în ciuda testelor ADN.
Pentru Nazar și familia sa, însă, birocrația poate aștepta.
Dan Peña, antreprenorul american supranumit „Omul de un trilion de dolari”, a ieșit recent și a făcut o afirmație care a băgat în sperieți nu doar comunitatea economică, ci pe toată lumea: „Dacă ați ști cine e în spatele Bitcoin, ați fugi mâncând pămânul să vindeți”.
Afirmația lui Dan Peña a fost difuzată online și preluată masiv de conturi de social media ca un avertisment puternic. Omul de afaceri a spus că, odată ce identitatea lui va fi devoalată, Bitcoin ar ajunge la valoarea zero într-o „microsecundă”.
„Dacă ați ști cine a început Bitcoin, n-ați putea dormi noaptea. Eu știu. 100%”, a spus acesta.
Cu toate astea, el nu a dat un nume concret și nici o declarație oficială, și a spus asta într-un context de speculații și avertizări privind consecințele dezvăluirii identității celui care se află în spatele Bitcoin, care ar crea o panică globală și ar duce la prăbușirea rapidă a monedei.
A fi sau a nu fi Epstein în spatele Bitcoin?În special comunitatea interesată de tranzacțiile cripto a răspândit această declarație, care nu face decât să alimenteze valul de teorii și controverse privind originile Bitcoin.
Dar afaceristul a mai ajuns în atenția publicului și în trecut, din cauza opiniilor sale nu foarte populare privind finanțele și criptomonedele.
Fragmentul video ce cuprinde controversata sa declarație au reaprins interesul pentru persoana din spatele celei mai puternice criptomonede din lume.
Și totuși, în același timp, documentele publicate recent care au legătură cu Jeffrey Epstein au readus în atenția publică conexiunile sale financiare, mai ales că acesta era implicat în cercuri timpurii de investiții în criptomonede, inclusiv relații de finanțare asociate cercetării în domeniul blockchain și unor companii conectate la ecosistemul crypto.
Toate drumurile duc la EpsteinÎntr-una dintre comunicări, Epstein a spus el însuși că ar fi discutat cu persoane implicate în dezvoltarea timpurie a Bitcoin.
Bitcoin a fost lansat în 2008 de o persoană sau un grup care a folosit numele Satoshi Nakamoto, un pseudonim care nu a fost niciodată asociat cu o identitate reală.
Unele discuții din online sugerează că Epstein ar fi putut juca un rol direct în crearea Bitcoin sau în utilizarea acestuia pentru activitățile financiare.
În orice caz, un lucru rămâne cert: Epstein s-a învârtit în cercuri financiare și tehnologice de elită și a investit în tehnologii emergente, inclusiv în proiecte ce au inclus criptomoendele.
Când vine vorba de cripto, Ucraina și Rusia sunt surori de block-chainCercetări independente recente au arătat că Bitcoin nu mai este de mult un experiment marginal, ci o realitate economică solidă, în special în Europa de Est, unde adopția criptomonedelor a atins niveluri comparabile sau chiar superioare celor din Occident.
În Europa de Est se concentrează peste 11% din valoarea totală a criptomonedelor primite on-chain la nivel global, ceea ce o situează pe locul al patrulea mondial din punctul de vedere al volumului tranzacțiilor.
Ucraina și Rusia se află constant în topul țărilor cu cele mai mari volume de tranzacții cripto, în pofida războiului și a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei.
Adopția cripto în Europa de Est a depășit-o pe cea din VestSă mai reținem și că Ucraina a înregistrat 100 de milioane de dolari intrări de criptomonede, în timp ce Rusia a depășit pragul de 180 de miliarde ded olari – un semn clar că atât utilizatorii individuali, cât și cei instituționali continuă să adopte active digitale la scară largă.
Analize recente indică faptul că nivelul de adopție „de jos în sus” din Europa de Est rivalizează sau chiar îl depășește pe cel din piețele vestice. Ucraina se remarcă printr-un grad de utilizare per capita printre cele mai ridicate din Europa.
Chiar și în contextul unei incertitudini legislative crescânde, activitatea din zona finanțelor descentralizate (DeFi) a cunoscut o creștere accelerată în regiune, în special în Ucraina, Rusia, Polonia, Belarus și Slovacia.
Adopția Bitcoin a crescut, dar tot nu e reglementatÎn prezent, DeFi reprezintă peste o treime din totalul fluxurilor de valoare cripto din Europa de Est.
Pentru milioane de oameni, Bitcoin nu mai este un instrument speculativ, ci o plasă de siguranță. Criptomoneda este utilizată ca protecție împotriva inflației, instabilității generate de conflicte armate și riscurilor valutare.
În același timp, activele digitale au devenit o componentă esențială a rețelelor de remitențe (rețelele de transfer) și a finanțărilor de urgență, în special în zonele afectate de crize.
Pe măsură ce adopția crește, se intensifică și luptele de reglementare.
De la underground la mainstream, dar cine ar vrea o criptomonedă reglementată financiar?În Uniunea Europeană, inclusiv în țări precum Polonia, Cehia și Slovacia, statele membre sunt presate să implementeze regimuri stricte de raportare, taxare și licențiere a activelor digitale. Astfel, criptomonedele trec treptat de la statutul de „frontieră nereglementată” la cel de infrastructură financiară mainstream.
Această tranziție are implicații majore pentru utilizatori, companii și instituții, dar și pentru filosofia inițială a Bitcoin, construită pe descentralizare și autonomie față de sistemele financiare tradiționale.
Din nou, despre EpsteinPe acest fundal, reapare un element mult mai incomod. Investigații recente și documente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA indică implicarea financiară a lui Jeffrey Epstein în ecosistemele timpurii ale Bitcoin, inclusiv legături cu dezvoltatori și instituții din primele faze ale criptomonedei.
Deși aceste materiale nu stabilesc identitatea creatorului Bitcoin, ele redeschid întrebări sensibile despre cine — și cu ce interese — ar fi putut influența etapele incipiente ale dezvoltării criptomonedelor și de ce.
Ce ar însemna dacă am ști cine e în spatele Bitcoin?Bitcoin a luat naștere dintr-un cod open-source, prezentat drept un proiect fără centru de comandă.
Astăzi, însă, se află la intersecția geopoliticii, reglementării și fluxurilor globale de capital.
Dacă afirmația lui Dan Peña ar fi vreodată confirmată, consecințele nu s-ar limita la prăbușiri de prețuri.
Ar însemna rescrierea narațiunii ultimilor peste 15 ani de istorie a criptomonedelor.
În orice caz, asta ridică o întrebare incomodă: cât de bine înțelegem, de fapt, sistemul financiar alternativ pe care l-am adoptat?
Titlurile Berkshire Hathaway au depășit performanța indicelui S&P 500 – unul dintre principalii indicatori bursieri din SUA, care urmărește evoluția a 500 de companii mari listate.
În același timp, acțiunile din sectorul tehnologic au scăzut, pe fondul îngrijorărilor că investițiile masive în inteligența artificială cresc mai repede decât veniturile pe care le generează. Potrivit CNBC, rezervele de numerar ale companiei, de peste 350 de miliarde de dolari, sunt acum văzute ca un avantaj.
Peste 5% într-o săptămânăÎn săptămâna care tocmai s-a încheiat, acțiunile companiei au crescut cu mai mult de 5%. În același timp, piața americană, în ansamblu, a stagnat ușor: indicele S&P 500 a scăzut cu 0,1%. În schimb, Dow Jones – indicele care urmărește evoluția celor mai mari 30 de companii americane, precum Apple, Microsoft sau Coca-Cola – a ajuns vineri la cel mai ridicat nivel din istorie, semn că marile firme americane continuă să crească.
Însă acțiunile companiei lui Buffett au recuperat rapid diferența față de piață: dacă săptămâna trecută erau în urmă cu aproape 8%, acum sunt aproape la același nivel de la începutul anului.
Investiția în DaVitaLa evoluția acțiunilor a contribuit și creșterea companiei medicale DaVita, în care compania lui Buffett deține aproximativ 44%, o participație evaluată la circa 4,2 miliarde de dolari. Acțiunile DaVita au urcat cu aproape 29% într-o singură săptămână, rezultatele financiare fiind peste așteptările analiștilor. Compania este specializată în tratamente de dializă pentru pacienții cu boli de rinichi.
Înainte de această creștere, Berkshire Hathaway a vândut aproape 1,7 milioane de acțiuni DaVita, la un preț de 120,56 dolari fiecare, pentru aproape 200 de milioane de dolari. Vânzarea a fost necesară pentru a respecta acordul care limitează participația companiei lui Buffett la cel mult 45% din DaVita.
Buffett: Nu vă lăsați influențați de câștigurile rapideDe-a lungul timpului, Buffett a explicat cum ar trebui privite investițiile pe termen lung. Miliardarul american consideră că oamenii nu ar trebui să fie influențați de câștigurile rapide pe care le văd pe bursă: „Nu trebuie să vă faceți griji pentru ce se întâmplă la listările inițiale sau pentru faptul că unii oameni câștigă bani. Oamenii câștigă la loterie în fiecare zi, dar nu există niciun motiv ca asta să vă influențeze. Nu ar trebui să fiți invidioși”.
El le recomandă investitorilor să gândească pe termen lung: „Când cumpărați o acțiune, gândiți-vă că, de fapt, cumpărați o afacere… iar, dacă nu vă uitați la prețul ei timp de cinci ani, este perfect în regulă. Tot ce trebuie să faceți este să vă dați seama ce are sens și să vă urmați propriul drum”.
ISU București – Ilfov intervine pe strada Serg. Predescu Vasile, sector 2, București, unde a avut loc o explozie la o locuință, neurmată de incendiu.
Două victime conștiente scoase din casa în care s-a produs explozia sunt în grija echipajelor medicale prezente. Cele două persoane refuză transportul la spital.
În urma exploziei au fost desprinse elemente de tâmplărie ale locuinței și aruncate în stradă, avariind astfel 2 autoturisme parcate.
Pentru gestionarea situației de urgență intervin 3 autospeciale de stingere, 1 autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, 1 autospecială de descarcerare și 2 ambulanțe SMURD.
Misiunea este în dinamică.
Oamenii de știință de la Universitatea de stat din Oregon au dezvoltat un tratament experimental împotriva cancerului, care distruge tumorile fără a afecta celulele sănătoase, scrie SciTechDaily.
Abordarea utilizează un nanomaterial cu acțiune dublă, care exploatează chimia internă a cancerului pentru a declanșa stres oxidativ letal direct în interiorul tumorilor.
Rezultatele, publicate în revista Advanced Functional Materials, indică un posibil progres major în terapia oncologică țintită, cu mai puține efecte secundare.
Transformarea chimiei tumorale într-o armăCercetarea se bazează pe terapia chemodinamică (CDT), o strategie care vizează mediul acid și bogat în peroxid din celulele canceroase.
Aceste condiții permit generarea de specii reactive de oxigen, care deteriorează ADN-ul, proteinele și membranele celulare din interior.
Abordările convenționale produc, de regulă, o singură moleculă toxică, ceea ce le limitează eficiența în tumorile agresive sau rezistente.
Din acest motiv, multe tratamente experimentale obțin doar regresii tumorale parțiale în testele preclinice.
Un nanoagent cu acțiune dublă și potență crescutăEchipa din Oregon a creat o structură metal-organică pe bază de fier, capabilă să genereze simultan două specii distructive de oxigen.
Acest mecanism dublu amplifică semnificativ stresul oxidativ, distrugând celulele canceroase și protejând țesutul normal.
Testele de laborator au arătat o toxicitate ridicată asupra mai multor linii de celule canceroase, cu impact minim asupra celulelor sănătoase.
În experimente pe șoareci cu cancer mamar uman, nanoagentul s-a acumulat în tumori și le-a eliminat complet.
Spre aplicații oncologice mai largiCercetătorii au observat regresie tumorală totală și prevenirea pe termen lung a recidivei, fără toxicitate sistemică măsurabilă.
Următorul pas vizează testarea terapiei pe alte tipuri de cancer, inclusiv tumori pancreatice extrem de agresive.
Validările suplimentare ar putea deschide calea către tratamente oncologice mai sigure și mai durabile, înainte de studiile clinice pe oameni.
„Din probele strânse în cauză a rezultat că la săvârșirea omorului, fiica victimei ar fi beneficiat de complicitatea intelectuală a unei alte persoane”, arăta Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Iubita lui Kreiner a fost inițial reținută pentru complicitate la omor calificat, deoarece i-ar fi oferit sfaturi și informații ucigașei. Sâmbătă, a primit arest preventiv pentru 30 de zile.
Crima a avut loc îi iunie 2024. Atunci, fiica victimei i-a pus mamei sale substanțe sedative în ceai. După ce femeia a adormit, o asistentă medicală i-a injectat o cantitate de sedativ suficientă pentru a-i provoca decesul.
Mai mult, cele două au asfixiat-o cu o pernă.
Surse judiciare declarau la momentul respectiv că femeia acuzată că și-a ucis mama, cu ajutorul asistentei medicale, intenționa să pună mâna pe averea de peste un milion de euro a femeii.
Potrivit mărturiilor nord-coreenilor care au fugit de regim, citate de Sky News, unii liceeni au fost executați pentru că au vizionat serialul Squid Game.
Un caz de pedeapsă cu moartea în Coreea de Nord a fost raportat în provincia Yanggang.
Un alt caz de execuție pentru vizionarea serialului Squid Game a fost documentat în 2021 de Radio Free Asia în provincia Hamgyong de Nord.
„Luate împreună, aceste rapoarte din diferite provincii sugerează multiple execuții legate de seriale”, raportează Amnesty International.
Relatările nord-coreenilor care au fugit descriu un climat de teroare în care cultura sud-coreeană este tratată ca o infracțiune gravă.
Cei mai săraci suferă cele mai dure pedepse, iar cei mai bogați reușesc să evite urmărirea penală mituind oficiali corupți.
Muzica K-pop, risc majorNord-coreenii care au fugit de regim menționează riscul asociat muzicii străine, în special K-pop.
Respondenții fac referire la trupa de renume mondial BTS și amintesc anchetele din 2021 asupra adolescenților prinși ascultând „idoli” în provincia Pyongan de Sud.
Choi Suvin, care a fugit în 2019, spune că „oamenii sunt pedepsiți pentru aceeași faptă, dar totul depinde de bani”.
Nord-coreenii își vând casele pentru a strânge 5.000-10.000 de dolari și a evita lagărele.
Kim Joonsik, în vârstă de 28 de ani, spune că a fost prins de trei ori urmărind seriale sud-coreene fără să sufere consecințe datorită „relațiilor” sale.
Trei dintre prietenii surorii sale au fost condamnați la ani de muncă silnică la sfârșitul anilor 2010 pentru aceeași infracțiune, deoarece familiile lor nu puteau plăti.
Execuții publice pentru „educație ideologică”Execuțiile publice sunt folosite ca „educație ideologică” în Coreea de Nord, potrivit mai multor martori.
Choi Suvin spune că a văzut o execuție publică în Sinuiju în 2017-2018 pentru distribuirea presupusă de mass-media străină.
Zeci de mii de oameni au fost obligați să asiste la execuția publică din Coreea de Nord.
Kim Eunju își amintește că, la vârsta de 16-17 ani, elevii erau duși să asiste la execuțiile persoanelor care „vizionaseră sau distribuiseră materiale media sud-coreene”.
Sarah Brooks, directoarea regională adjunctă a Amnesty International, vorbește despre „represiune combinată cu corupție”.
Cadrul juridic este stabilit de legea din 2020 împotriva „gândirii și culturii reacționare”, care califică conținutul sud-coreean drept „ideologie putredă”.
Consumul de conținut sud-coreean poate costa 5-15 ani de muncă silnică în Coreea de Nord.
Distribuirea sau vizionarea în grup atrage pedepse mai severe, până la și inclusiv moartea.
Gazdele au început meciul mai bine și au avut numeroase ocazii în primele 20 de minute. Ialomițenii s-au aflat de patru ori în situație iminentă de gol și au lovit bara o dată. Bărbuș, Papeau și Ponde au fost cei mai periculoși jucători ai Unirii în prima parte a meciului.
Contrar cursului jocului, Farul a deschis scorul la prima mare ocazie: Denis Alibec a șutat, iar Dorobanțu a deviat mingea în poarta lui Denis Rusu, care nu a mai putut interveni.
Alibec a reluat ulterior în bară în minutul 36, mingea ajungând la Radaslavescu, însă șutul acestuia a fost blocat.
Unirea a egalat înainte de pauză, în minutul 43, prin francezul Papeau, care a finalizat o acțiune individuală remarcabilă, depășind apărarea Farului și învingând portarul Buzbuchi.
În partea a doua, Papeau a fost aproape de a marca din nou în minutul 57. Șutul său de la marginea careului a lovit, însă, bara transversală.
Când părea că meciul se va încheia la egalitate, Unirea a dat lovitura în minutele de prelungire. Papeau a fost din nou eroul meciului, înscriind în minutul 90+3 după o centrare perfectă a lui Dorobanțu.
Victoria este importantă pentru Unirea Slobozia, care acumulează 24 de puncte și se apropie la un singur punct de Petrolul Ploiești, echipa situată pe locul 12.
Pentru Farul, înfrângerea reprezintă o lovitură grea în lupta pentru play-off. „Marinarii” ocupă acum locul 11, cu 34 de puncte, la cinci puncte distanță de poziția a șasea.
„Domnul Ciucu, care, în ultimele două luni, s-a dovedit a fi nu doar un amator lipsit de soluții, care nu a făcut altceva decât să îi inducă în eroare pe bucureșteni în legătură cu profesionalismul său, a trecut la un alt nivel… cel al mitocăniei”, a scris Băluță sâmbătă pe rețelele sociale.
Băluță: PSD, ținta unui „bullying” publicAcesta susține că, în lipsa unor rezultate concrete, edilul Capitalei ar fi recurs la atacuri publice. „Frustrat de lipsa completă de soluții, sufocat de lacrimi și suspine, domnul Ciucu s-a gândit că este bine să treacă la bullying”, afirmă liderul PSD București.
Băluță, care deține și funcția de președinte al PSD București, amintește și de colaborarea politică de la nivelul Sectorului 6, făcând referire la majoritatea formată cu PSD: „Ca orice userist care se respectă, arată cu degetul (…) către PSD, partidul alături de care a câștigat alegerile în Sectorul 6 și alături de care are majoritate politică”, spune Băluță, acuzându-l pe Ciucu că se poziționează împotriva PSD, deși conduce cu sprijinul acestui partid.
Băluță: Nu voi răspunde acuzațiilor personalePrimarul Sectorului 4 spune că nu va răspunde acuzațiilor personale și că va continua proiectele pe care și le-a asumat. „Din respect pentru mama, soția și fiica dumnealui, nu voi comenta afirmațiile defăimătoare la adresa mea, afirmații caracteristice unui om slab și fără caracter. Vreau doar să îi asigur pe bucureșteni, fără echivoc, că nu voi ceda! Voi continua să lupt pentru a face dreptate!”, a transmis Băluță.
„Voi face tot ceea ce este omenește posibil ca nimeni să nu plătească pentru apă caldă și căldură dacă acestea nu sunt livrate la standarde contractuale. (…) Da, domnule Ciucu, voi continua să construiesc metrou, să dezvolt infrastructura rutieră, medicală și educațională”, a transmis Băluță, referindu-se la proiectele pe care spune că le are în derulare.
„Un om fără caracter”„Dacă puteți (și, sincer, pare că nu puteți), încercați să faceți același lucru, să dovediți că sunteți așa cum v-ați prezentat în campanie. Pentru «prestația» de astăzi, vă pot spune doar atât, domnule Ciucu: sunteți un om fără caracter!”, a mai scris Băluță, în mesajul adresat direct primarului general al Capitalei.
Reacția lui Băluță vine după ce primarul general Ciprian Ciucu a declarat că PSD se comportă în Consiliul General „exact ca în coaliţia de guvernare”, blocând deciziile, și că, dacă situaţia nu se schimbă, va fi nevoit să caute soluţii pentru a-și asigura o majoritate.
Băluță: „Apucături de baron. Baronul Münchhausen!Liderul PSD București îl îndeamnă pe Ciucu să se apuce de treabă și îl critică pentru modul în care își exercită funcția: „Apucați-vă, odată și odată, de treabă! Lăsați la o parte scuzele, cereți ajutor pentru lucruri serioase și fiți convins că îl veți primi! Prin țevi nu circulă nici politica și nici lacrimile dumneavoastră de crocodil. Aveți apucături de baron, domnule Ciucu! Și nu orice baron. Baronul Münchhausen!”
Alții pun la îndoială aptitudinea prințesei moștenitoare pentru rolul de viitoare regină.
Prima controversă o privește pe fiul de 29 de ani al prințesei moștenitoare Mette-Marit, Marius Borg Høiby, care la începutul acestei săptămâni a izbucnit în lacrimi în prima zi de mărturie, negând patru acuzații de viol în fața unui tribunal din Oslo.
Høiby nu se află în linia de succesiune, deoarece s-a născut înainte ca mama sa să se căsătorească cu prințul moștenitor Haakon în 2001, scrie CNN.
Haakon a reafirmat statutul lui Høiby de om de rând într-o declarație rară înaintea procesului pentru viol care a început marți, spunând că fiul său vitreg „nu este membru al Casei Regale a Norvegiei și, prin urmare, este autonom”.
Dar eforturile sale de a proteja reputația Coroanei au fost umbrite când a izbucnit o a doua controversă, de data aceasta implicând-o pe soția sa și mama lui Høiby, viitoarea regină a țării. Noile dosare Epstein publicate de Departamentul de Justiție al SUA arată o corespondență extinsă între Mette-Marit și defunctul infractor sexual – lucru pentru care prințesa și-a exprimat regretul – la ani după ce Epstein a pledat vinovat pentru solicitarea de favoruri sexuale de la o minoră.
Vineri, casa regală a Norvegiei a declarat că Mette-Marit „condamnă cu tărie abuzurile și faptele criminale ale lui Epstein” și regretă că „nu a înțeles suficient de devreme ce fel de persoană era acesta”.
„O parte din conținutul mesajelor dintre Epstein și mine nu reprezintă persoana care vreau să fiu. De asemenea, îmi cer scuze pentru situația în care am pus familia regală, în special pe rege și regină”, a declarat Mette-Marit într-un comunicat.
Ministerul Culturii normează arta și o trimite la pontaj.
Publicarea, recentă a normelor privind „Organizarea unitară și evidența timpului de muncă” în instituțiile publice de spectacole și concerte a declanșat ironii și reacții extrem de dure dinspre lumea artistică.
Din perspectivă administrativă, documentul urmărește uniformizarea evidenței muncii și corelarea activităților artistice cu normele generale ale legislației muncii, însă, „pe teren”, această abordare este privită ca o negare a specificului creației, o încercare de a înghesui actul artistic într-un tipar incompatibil cu însăși natura lui.
Muzicienii să se jure cu mâna pe inimă că au exersat acasă!Ideea acestei birocratizări a artei a venit dinspre Curtea de Conturi în 2023, atunci când această instituție a elaborat un document care prevedea obligativitatea pontării timpului de lucru pentru personalul artistic și tehnic: repetiții, spectacole, dar și așa-numita „activitate de lucru invizibilă”, cum ar fi memorarea textelor de către actori sau exersarea muzicienilor pentru concerte.
Documentul Ministerului Culturii forțează o trasabilitate a actului artistic care, până la urmă, dacă e să ignorăm componenta pur birocratică, devine chiar comică.
Creația însăși e pontată între ore fixe, clare, în acord cu Legislația Muncii, atent urmărită și controlată, ca în cel mai bun roman distopic.
După un prim val de ironii, Ministerul Culturii simte nevoia să specifice că, de fapt, această normare a actului artistic se aplică doar instituțiilor aflate în subordinea primăriilor sau consiliilor județene, iar timpul de lucru poate fi inegal, atâta vreme cât se respectă numărul de 40 de ore pe săptămână și de 160 de ore pe lună.
Artistul trebuie să declare „pe proprie răspundere” că a muncit și că și-a îndeplinit numărul de ore cerute de lege.
„Alifantis de la tâmplărie!”Cu toate precizările ministerului, documentul rămâne expresia unei logici de control și contabilizare care pune semnul egalului între creația artistică și lucrul la banda de rulare.
Reacțiile artiștilor. Nicu Alifantis: „Hai, măi, Demeter, mama ei a dracului de politică!”
Nicu Alifantis se declară amuzat, însă, în egală măsură, este surprins de faptul că ministrul Culturii, András Demeter, el însuși actor și regizor, nu a înțeles până acum că arta nu poate fi normată.
„Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică!
Unu’ Alifantis de la tâmplărie!”, a scris muzicianul pe contul său de socializare.
„Când aud de cultură, îmi vine să scot pistolul”Pentru Lia Bugnar, măsura Ministerului Culturii, care vine, de fapt, în prelungirea măsurilor aberante ale administrației Bolojan, se înscrie perfect în tiparul nazist.
„Atribuită fie lui Göring, fie lui Goebbels, fie lui Himmler, fraza „Wenn ich Kultur höre… entsichere ich meinen Browning!” (întâlnită în românește drept „Când aud de cultură îmi vine să scot pistolul!”) i se potrivește perfect lui Ilie Bolojan (de fapt, fraza este o replică dintr-o piesă de teatru – Schlageter, actul I, scena 1 – scrisă de nazistul Hanns Johst, care a terminat al Doilea Război Mondial ca Gruppenführer SS).
Deși pozează în mare cititor, răsfoind cărți prin librării și la târguri de profil sau recomandând cărți scrise în engleză, limbă pe care nu o cunoaște deloc, Ilie Bolojan urăște cultura aproape la fel de mult cum îi urăște pe oameni”.
Actrița observă disprețul premierului pentru cultură („nu stăpânește mai mult de 6-700 de cuvinte) și remarcă obediența ministrului Culturii, „un nerealizat slugarnic, dispus să-i facă pe plac șefului, cu orice preț. András István Demeter este prezentat ca actor și regizor, dar este, de fapt, unul dintre rarele rebuturi politice produse de UDMR”, scrie aceasta.
„Înghesuim cultura în hale de producție”„Ideea domnului András István Demeter, idee care, cel mai probabil, i-a provocat lui Ilie Bolojan minim două orgasme mici, dar intense, este ca actorii, muzicienii, soliștii, balerinele, regizorii și personalul tehnic din amintitele instituții de spectacole și concerte să aibă program de lucru de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și, neapărat, să aibă și fișe de pontaj.
O fi văzut „domnul ministru” că până și Chaplin, oricât de genial era, a lucrat la banda de asamblare și-și ponta cartela. Ar fi de ajutor dacă i-ar explica cineva că ăla era un film artistic, „Timpuri noi”, nu un documentar.
Nu mai băgăm cultura la dubă, am avansat. Acum o înghesuim în hale de producție și-i punem pe actori, pe muzicieni, pe artiști să-și ponteze talentul și performanțele interpretative. (…) Nu, serios. Domnu’ Bolojan, domnu’ Demeter, fiți consecvenți și mergeți până la capăt: când auziți de cultură chiar scoateți pistolul și scăpați-ne de toți inutilii ăștia”!
„Normarea actului artistic înseamnă mediocritate și moarte culturală”Această tendință de subordonare a culturii a fost remarcată și de Oana Pellea, care comentează ridicola măsură a Ministerului Culturii cu un text relevant din Eugene Ionesco, scris în 1972.
Artistul, spune Ionesco, nu este un executant, ci un creator de lumi, un contestatar al ordinii existente, iar rolul statului și al funcționarului nu este să conducă actul artistic, ci să-i garanteze independența.
Este evident, deci, că din această perspectivă, normarea „la virgulă” a actului artistic riscă să producă exact ceea ce avertiza Ionesco: mediocritate, sufocare, moarte culturală.
„Ce e de fapt un artist? Creatorul sau născocitorul unei lumi noi, descoperitorul, căutătorul izvoarelor; datoria lui e să pună în discuție organizarea, societatea, cultura, civilizația însăși”, arată dramaturgul într-un editorial publicat în Le Monde și citat de Oana Pellea.
Al optulea schior la start, elvețianul Franjo Von Allmen și-a confirmat statutul de campion mondial, impunându-se la coborârea de la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, desfășurate sâmbătă la Bormio.
Italienii Giovanni Franzoni și Dominik Paris au completat podiumul.
Franjo Von Allmen (24 de ani) a câștigat, astfel, primul mare eveniment al Jocurilor Olimpice de iarnă 2026. Campionul mondial en-titre la această disciplină și-a asigurat prima medalie de aur olimpică, cu timpul de 1:51.61 minute.
Italienii Giovanni Franzoni și Dominik Paris au încheiat la 0.20 de secunde, respectiv 0.50 de secunde, obținând medaliile de argint și de bronz.
Principalul favorit, lider al Cupei Mondiale de schi alpin, elvețianul Marco Odermatt, a sosit doar al patrulea, cu o întârziere de șapte zecimi.
Von Allmen îl succede pe un alt elvețian, Beat Feuz, campion la Beijing 2022.
Echipa ICIM Arad s-a impus în fiecare sfert al partidei, astfel: 23-19, 24-17, 17-15, 30-16
Cea mai bună jucătoare de pe teren a fost Porchia, care a încheiat cu 29 de puncte, având un procentaj excelent, 12/15 la aruncările din acțiune, la care a adăugat 12 recuperări. Redmond a contribuit cu 22 de puncte, 10 pase decisive și 6 recuperări, în timp ce Fota a adăugat 14 puncte.
Arădencele au avut procentaje superioare la aruncări (58% din acțiune, față de 36% Agronomia), au dominat clar lupta la recuperare (44-33) și au marcat 58 de puncte din spațiul de trei secunde. De asemenea, au punctat eficient pe contraatac (19 puncte).
De partea cealaltă, Alexe a fost cea mai eficientă pentru Agronomia, cu 18 puncte (4/9 de la distanță). Cazacu a înscris 11 puncte, iar Diaconu Ticu a adăugat 8 puncte.
ICIM Arad ajunge la un bilanț de 12 victorii și 3 înfrângeri, devansând, pe moment, pe Sepsi Sfântu Gheorghe și Rapid București.
Principalele rivale la prima poziție joacă tot sâmbătă în cadrul etapei.
Sepsi evoluează pe teren propriu, de la ora 16:00, cu Sportul Studențesc. Rapid joacă, tot pe teren propriu, cu Universitatea Cluj, de la ora 19:00.
Turnul lăcașului de cult a cedat la începutul acestei săptămâni, în timp ce se desfășurau lucrări de renovare la biserică. Specialiștii încearcă acum să stabilizeze structura rămasă și să prevină alte degradări.
Potrivit datelor prezentate sâmbătă de Ministerul Culturii, problemele la structura turnului au fost observate încă din 30 ianuarie, când au apărut fisuri și desprinderi de material, iar în zilele următoare au fost făcute verificări repetate în teren.
Primele semne clareÎnainte de intervențiile la nivelul turnului, pe șantier au avut loc doar lucrări în interiorul bisericii și săpături arheologice, fără modificări asupra structurii acestuia. După îndepărtarea tencuielilor de pe conturul turnului, muncitorii și specialiștii au constatat că zidăria de piatră era mult mai degradată și fisurată decât indicau evaluările inițiale. „Degradarea, fisurarea și calitatea zidăriei de piatră sunt semnificativ mai severe decât estimările rezultate din cercetările anterioare”, au comunicat reprezentanții Ministerului Culturii.
Imediat ce au fost observate desprinderi de material, înainte de prăbușirea turnului, autoritățile au dispus „oprirea imediată a îndepărtării tencuielilor”, fiind montate elemente de susținere și martori de sticlă pentru monitorizarea fisurilor.
Soluții pentru salvareArheologii care lucrau în interior au semnalat și scurgeri de praf și fragmente de mortar în zona turnului, semn că structura se degrada rapid. Eforturile de stabilizare nu au putut opri însă degradarea pentru că, în seara zilei de marți, turnul bisericii s-a prăbușit.
În prezent, sunt analizate soluții de stabilizare a ceea ce a mai rămas din biserică. Specialiștii au început monitorizarea structurii și pregătesc expertizele tehnice necesare pentru a decide pașii următori. Ministerul Culturii a transmis că rezultatele investigațiilor vor fi făcute publice.
Potrivit ISU Prahova, în jurul orei 12:00, pompierii militari au fost solicitați să intervină la locul accidentului. Ajunși la fața locului, salvatorii au identificat un autoturism răsturnat pe o parte, la aproximativ 20 de metri diferență de nivel față de carosabil.
În interiorul mașinii se aflau trei ocupante, toate conștiente, însă încarcerate.
Pentru gestionarea intervenției au fost mobilizate o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD de la Punctul de Lucru Cheia, precum și o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD de la Garda de Intervenție Măneciu.
Victimele, trei femei cu vârste cuprinse între 22 și 23 de ani, au fost extrase de echipajele de intervenție și preluate de echipajele medicale pentru evaluare și îngrijiri de specialitate. Toate erau conștiente în momentul acordării primului ajutor.
Intervenția este în desfășurare, au mai transmis reprezentanții ISU Prahova.
Zelenski a făcut declarații reporterilor, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au forțat centralele nucleare să reducă producția, sâmbătă.
Dacă termenul limită din iunie nu va fi respectat, administrația Trump va exercita probabil presiuni asupra ambelor părți pentru a-l respecta, a adăugat el.
„Americanii propun părților să pună capăt războiului până la începutul acestei veri și probabil vor exercita presiuni asupra părților tocmai în conformitate cu acest calendar”, a declarat Zelenski, vorbind reporterilor vineri. Comentariile lui Zelenski au fost supuse unui embargo până sâmbătă dimineață, scrie AP.
„Și ei spun că vor să facă totul până în iunie. Și vor face totul pentru a pune capăt războiului. Și vor un calendar clar al tuturor evenimentelor”, a spus el.
El a spus că SUA au propus organizarea următoarei runde de discuții trilaterale săptămâna viitoare în țara lor pentru prima dată, probabil în Miami, a spus Zelenski. „Am confirmat participarea noastră”, a adăugat el.
Pachetul „Dmitriev” propus de rușiZelenski a spus că Rusia a prezentat SUA o propunere economică de 12 trilioane de dolari – pe care el a numit-o „pachetul Dmitriev”, după numele trimisului rus Kirill Dmitriev. Acordurile economice bilaterale cu SUA fac parte dintr-un proces de negociere mai amplu.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au continuat cu peste 400 de drone și aproximativ 40 de rachete lansate în noaptea de sâmbătă, a spus Zelenski într-o postare pe X. Țintele au inclus rețeaua energetică, instalațiile de producere a energiei și rețelele de distribuție.
Ukrenergo, operatorul de stat pentru transportul energiei, a declarat că atacul a fost al doilea atac masiv asupra infrastructurii energetice de la începutul anului, forțând centralele nucleare să reducă producția. Opt instalații din opt regiuni au fost atacate, se arată într-un comunicat.
„Ca urmare a atacurilor cu rachete asupra stațiilor electrice de înaltă tensiune care asigurau producția unităților nucleare, toate centralele nucleare din teritoriile aflate sub control au fost forțate să-și reducă sarcina”, se arată în comunicat.
Deficit masiv de energieSe menționează că deficitul de energie electrică din țară a crescut „semnificativ” ca urmare a atacurilor, forțând prelungirea întreruperilor de curent pe oră în toate regiunile Ucrainei.
Ultimul termen limită urmează discuțiilor trilaterale mediate de SUA la Abu Dhabi, care nu au dus la niciun progres, deoarece părțile beligerante se agață de cereri reciproc exclusive. Rusia presează Ucraina să se retragă din Donbas, unde luptele rămân intense – o condiție pe care Kievul spune că nu o va accepta niciodată.
„Problemele dificile au rămas dificile. Ucraina și-a confirmat încă o dată poziția cu privire la problema Donbasului. «Rămânem pe pozițiile noastre» este, în opinia noastră, modelul cel mai echitabil și mai fiabil pentru un armistițiu în acest moment”, a declarat Zelenski. El a reiterat că subiectele cele mai dificile vor fi rezervate pentru o întâlnire trilaterală între lideri.
Zelenski a declarat că nu s-a ajuns la un consens în ceea ce privește gestionarea centralei nucleare din Zaporojia, controlată de Rusia, și și-a exprimat scepticismul față de propunerea SUA de a transforma regiunea Donbas, râvnită de Rusia, într-o zonă economică liberă, ca compromis.
„Nu știu dacă acest lucru poate fi pus în aplicare, deoarece, atunci când am discutat despre o zonă economică liberă, am avut opinii diferite în această privință”, a spus el.
El a spus că în ultima rundă de negocieri, negociatorii au discutat despre modul în care ar fi monitorizat din punct de vedere tehnic un armistițiu. El a adăugat că SUA au reafirmat că vor juca un rol în acest proces.
În ultimele luni, atacurile aeriene repetate ale Rusiei s-au concentrat asupra rețelei electrice a Ucrainei, provocând întreruperi de curent și perturbând aprovizionarea cu căldură și apă a familiilor în timpul unei ierni extrem de reci, punând și mai multă presiune pe Kiev.
Zelenski a spus că SUA au propus din nou un armistițiu care să interzică atacurile asupra infrastructurii energetice. Ucraina este gata să respecte o astfel de pauză dacă Rusia se angajează să o respecte, dar el a adăugat că, atunci când Moscova a acceptat anterior o pauză de o săptămână sugerată de SUA, aceasta a fost încălcată după doar patru zile.
TikTok are funcții care creează dependență.
Este concluzia unei anchete a Comisiei Europene care a constatat că întreg designul platformei ar încălca reglementările UE privind protecția utilizatorilor.
Funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor, notificările push și algoritmul extrem de personalizat sunt considerate elemente care favorizează comportamentele adictive, cu impact asupra sănătății fizice și mentale a utilizatorilor.
Ancheta – realizată de specialiști independențiÎn consecință, Comisia intenționează să sancționeze platforma de socializare deținută de compania chineză ByteDance cu o amendă care poate ajunge până la 6% din veniturile globale. Având în vedere că TikTok a raportat venituri de aproximativ 20 de miliarde de euro în 2024, amenda maximă ar putea depăși un miliard de euro.
Până la luarea unei decizii finale, compania va avea posibilitatea de a se apăra și de a contesta concluziile preliminare.
Constatările Comisiei se bazează pe o investigație aprofundată, lansată în urmă cu doi ani, care a inclus analiza unor volume mari de date și documente interne ale TikTok.
De asemenea, ancheta a beneficiat de expertiza unor oameni de știință și specialiști independenți.
Utilizatorii sunt „recompensați” cu conținut nouPotrivit Comisiei Europene, investigația a arătat că TikTok nu a evaluat suficient riscurile generate de „caracteristicile adictive” ale aplicației, în special în ceea ce privește minorii și adulții vulnerabili. Utilizatorii sunt permanent „recompensați” cu conținut nou, ceea ce îi încurajează să continue să deruleze și să intre într-o stare de consum automatizat.
Cercetările științifice citate de Comisie indică faptul că acest mecanism poate duce la comportamente compulsive și la scăderea autocontrolului.
Indicatori esențiali ai utilizării compulsiveAutoritățile europene susțin că TikTok ignoră indicatori esențiali ai utilizării compulsive, precum timpul petrecut de minori în aplicație în timpul nopții sau frecvența cu care utilizatorii deschid aplicația.
În acest context, Comisia solicită modificări structurale ale designului aplicației.
Printre măsurile avute în vedere se numără dezactivarea, la anumite intervale, a funcțiilor-cheie precum derularea infinită și introducerea unor pauze obligatorii pentru utilizatori.
TikTok afirmă că a implementat deja o serie de instrumente menite să reducă riscul de dependență, inclusiv opțiuni de monitorizare a timpului petrecut în aplicație și instrumente de control parental.
TikTok: „Nu suntem fundamental de acord cu aceste constatări”De asemenea, platforma susține că utilizează tehnologii pentru a detecta situațiile în care copiii își introduc o dată de naștere falsă pentru a accesa aplicația, vârsta minimă oficială fiind de 13 ani. Comisia Europeană consideră însă aceste măsuri insuficiente.
Reacția TikTok nu a întârziat să apară.
Compania a calificat concluziile preliminare drept „inexacte și nefondate” și a anunțat că le va contesta.
„Nu suntem în mod fundamental de acord cu aceste constatări și vom lupta împotriva lor prin toate mijloacele legale”, a transmis platforma.
E luată și Meta în vizorDemersul Comisiei se înscrie în aplicarea Legii privind serviciile digitale, un cadru legislativ european care urmărește să creeze un spațiu online mai sigur, mai transparent și mai echitabil. Conform acestei legi, marile platforme online au responsabilități sporite, inclusiv în ceea ce privește protejarea sănătății mintale a utilizatorilor.
Nu doar TikTok se află în vizorul autorităților europene.
Comisarul european Henna Virkkunen a declarat că aplicarea legii va fi fermă, iar Meta, compania care deține Facebook și Instagram, este la rândul său investigată pentru posibile încălcări ale normelor privind publicitatea înșelătoare și conținutul politic.
