MediaFax.ro

Oaspeții au rămas în inferioritate numerică încă din minutul 9. Răzvan Creț a fost eliminat după o intrare dură asupra lui Braun.

CFR Cluj a profitat de avantajul numeric și a deschis scorul în minutul 24. Lorenzo Biliboc l-a surprins pe Anestis cu un șut la colțul scurt.

Cinci minute mai târziu, Stefan Drazic a făcut 2-0.

Oaspeții au revenit în joc în repriza secundă. Mykola Kovtalyuk a redus din diferență în minutul 68. Golul a fost inițial anulat pentru ofsaid, dar a fost validat după intervenția VAR.

CFR Cluj a stabilit scorul final în minutul 77, când Sergiu Buș a înscris pentru 3-1.

CFR Cluj a ajuns la 13 puncte și ocupă locul 6, în timp ce FC Botoșani rămâne cu 11 puncte, pe locul 11.

Echipele de start

CFR Cluj: Vâlceanu – Ignat, Gelashvili, da Rocha – Braun, Perianu, Omic, Camora – Cordea, Drazic, Biliboc;

Rezerve: Gal, Buș, Gligor, Kun, Nalic, Omrani, Pantalon, Șfaiț, Sula, Țîrlea, Tordai, Ziblim;

Antrenor: Marius Șumudică.

FC Botoșani: Anestis – Bayeye, Miron, Diaw, Creț – de Vega, Petro, Ongenda – Gama, Dumiter, Bodișteanu;

Rezerve: Gurău, Bordeianu, Idow, Kovtalyuk, Markovic, Papa, M. Preda, Sadiku, Sorodoc, Suchianu, Țigănașu;

Antrenor: Marius Croitoru.

Potrivit declarațiilor date de cinci oficiali anonimi pentru Washington Post, în războiul din Iran au murit 22 de soldați, mai mult cu patru decât cifrele oficiale disponibile în baza de date publică a Pentagonului.

Potrivit relatărilor sub anonimat date de un alt oficial american, nu toate morțile nedivulgate erau erau legate direct de conflictul care durează de câteva luni, ci implicau personal american care se afla în Orientul Mijlociu pe fondul ostilităților în curs.

Trei contractori americani care își aveau sediul în regiune au murit de la începerea Războiului din Orientul Mijlociu.

Baza de date DCAS a Pentagonului înregistra 18 victime militare americane, inclusiv decese cauzate de acțiuni ostile și neostile, începând cu debutul conflictului din Iran.

Detaliile privind aceste decese, ale căror informații nu au fost făcute publice — inclusiv identitatea militarilor, precum și momentul, modul și locul în care au murit — rămân neclare.

Oficialii familiarizați cu numărul mai mare de victime și-au exprimat frustrarea față de faptul că aceste pierderi suplimentare de vieți omenești nu sunt reflectate în portalul public al Pentagonului dedicat victimelor.

Ce spunea Hegseth

Într-o postare publicată pe X, Secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, a calificat informația privind morțile nedivulgate drept „O MINCIUNĂ sfruntată”, potrivit Reuters, însă postarea pare să fi fost ștearsă între timp.

Cu toate acestea, vineri, Hegseth a postat un mesaj critic la adresa publicațiilor indepndente care relatau despre Războiul din Iran.

„Suntem recunoscători că aceste publicații au ales deja să se retragă de la Pentagon. Au pus în pericol trupele noastre cu știri false, scurgeri de informații și au răspândit ficțiuni și minciuni despre președinte, soldații noștri și misiunea lor” se arăta în mesajul de susținere al lui Hegseth pentru președintele Trump, care anunțase că CNN, Politico, dar și publicația MSNOW au fost interzise la Casa Albă. 

Pentagonul a refuzat, de asemenea, să răspundă la întrebările jurnaliștilor Washington Post privind discrepanța în contabilizarea victimelor.

„Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite”, le-a declarat Dragone jurnaliștilor în timpul unei reuniuni periodice, desfășurate la Copenhaga, a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, potrivit Politico.

El a adăugat că NATO continuă să lucreze la „creșterea” acestor forțe „ca număr și, de asemenea, ca nivel de sofisticare”.

Declarațiile vin în contextul în care liderii europeni avertizează tot mai des asupra riscului unei escaladări din partea Rusiei în Europa.

Joi, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, în cadrul unei provocări deliberate menite să testeze Alianța. Ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos.

Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu un număr tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, în timp ce tensiunile cu Rusia continuă să crească pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Moscova în Ucraina.

NATO are planuri pregătite pentru apărarea flancului estic

Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că generalii Alianței nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente, dar a precizat că NATO are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic, pornind de la scenarii care implică „o criză minimă sau o ingerință pe teritoriul nostru”.

Aliații sunt „pregătiți în cazul unei escaladări”, a spus Dragone. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.”

„Comportamentul iresponsabil al Rusiei din ultimele săptămâni și luni… continuă să testeze hotărârea aliaților” și „urmărește să submineze încrederea și să ne slăbească unitatea”, a declarat Dragone.

„Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți”, a adăugat el.

„Astfel, în jurul orei 21.00, colegii noştri au observat la aproximativ 20 de metri de linia de frontieră (pe malul râului Tisa), trei persoane care transportau, în spate, colete voluminoase, îndreptându-se spre interiorul țării, pe direcția localității Valea Vișeului”, informează, sâmbătă, Poliția de Frontieră.

Polițiștii i-au somat pe cei trei, însă aceștia nu s-au supus. Au abandonat coletele cu țigări și su fugit spre Ucraina.

„Pentru reținerea persoanelor, lucrătorii noștri au executat cinci focuri de avertisment în plan vertical, conform procedurilor legale, însă acestea tot nu s-au oprit și au sărit în apa râului Tisa, întorcându-se pe teritoriul ucrainean”, transmite Poliția de Frontieră.

Polițiștii români i-au anunțat pe omologii ucraineni, pentru cercetarea comună a cazului și prinderea făptașilor.

În locul unde fugarii au lăsat pachetele, polițiștii de frontieră au descoperit șase colete cu țigări din Ucraina. Coletele conțineau 3.250 pachete cu țigări fără timbru fiscal, în valoare aproximativ 63.000 lei, marfă care urma să fie introduse în țară și vândute pe piața neagră din România.

Coletele cu țigări au fost duse la sediul Poliției de Frontieră pentru continuarea cercetărilor.

Polițiștii fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de contrabandă și trecere frauduloasă a frontierei de stat, întreaga cantitate de țigarete fiind ridicată în vederea confiscării.

Fugarii, dar și celelalte persoane implicate vor fi depistați, iar cercetările continuă sub directa supraveghere a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, urmând ca la final să fie luate măsurile legale ce se impun.

„Via Transilvanica este mai mult decât un traseu. Este un proiect care unește oameni, comunități și regiuni și care ne arată cât de multe putem face atunci când alegem să lucrăm împreună”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Șeful statului a subliniat că societatea are nevoie de mai mult dialog.

„Avem nevoie să ne cunoaștem mai bine. Prea des privim societatea prin clișee și prea puțin prin experiența directă a dialogului și a colaborării”, a subliniat președintele.

Nicușor Dan a prezentat Via Transilvanica drept un exemplu de proiect construit prin implicare și colaborare.

„Proiecte precum Via Transilvanica ne arată că putem construi împreună și că există în România oameni care aleg să facă, nu doar să vorbească despre schimbare. La Via Transilvanica Business Fest, am avut ocazia să transmit aprecierea mea echipei Tășuleasa Social și comunității de voluntari care, prin implicare și perseverență, transformă responsabilitatea și solidaritatea în fapte”, a spus acesta.

Președintele a afirmat că este optimist în privința viitorului României.

„Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere”, a mai scris Nicușor Dan.

Nicușor Dan a participat sâmbătă la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest”, organizat la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud.

Viorel Oarză fusese găsit marți într-o pădure din zona localității Holboca. El a fost transportat la spital în stare gravă și a fost operat pentru extragerea glonțului din cutia craniană.

Sâmbătă dimineață, bărbatul a fost deconectat de la aparate, iar familia și-a dat acordul pentru prelevarea organelor.

Moartea lui Viorel Oarză a fost anunțată și de fiul său, Robert Oarză, într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Cu nemărginită durere în suflet, familia anunță trecerea la cele veșnice a lui Viorel Oarză. (…) Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină, tată! Vei rămâne mereu în inimile noastre”, a transmis acesta.

Anchetatorii continuă cercetările pentru a stabili ce s-a întâmplat. Una dintre ipotezele luate în calcul este sinuciderea, însă familia și apropiații lui Viorel Oarză resping această variantă.

Cine este Viorel Oarză

Viorel Oarză este un fost boxer profesionist român, cunoscut publicului atât pentru activitatea sa sportivă, cât și pentru implicarea sa ulterioară în structuri de criminalitate organizată autohtone și internaționale.

Numele său a devenit extrem de cunoscut la nivel internațional după ce autoritățile italiene l-au identificat drept liderul grupării mafiote Brigada. Gruparea, activă în special în zona Torino și în nordul Italiei, a fost considerată primul clan mafiot format exclusiv din cetățeni români.

Viorel Oarză a primit porecla de„Il Padrino” din partea presei și a procurorilor, întrucât a reușit să coordoneze activitățile infracționale ale clanului) direct din închisoarea „Delle Vallette” din Torino, unde executa o pedeapsă pentru tentativă de omor.

După eliberare și revenirea în țară, Oarză a rămas o figură controversată în lumea interlopă din Iași, fiind implicat în mai multe episoade de violență cu clanul rival Corduneanu. De asemenea, de numele său sunt legate scandaluri imobiliare.

Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională. De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic.

Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el.

Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU

Situația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori.

Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german.

AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%.

În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide.

Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz

În capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent.

Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent.

Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040.

CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin.

Popularitatea lui Merz s-a prăbușit

Alegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice.

Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid.

Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate.

În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%.

Presiune și din interiorul CDU

Presa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder.

Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe.

Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului.

Partidele din Germania, explicate

CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria.

SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig.

Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est.

AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.

„Cei care depind zilnic de mașină ajung la limita posibilităților financiare. (…) Pachetul de sprijin de 2,5 miliarde de euro nu este deloc o sumă mică într-o perioadă în care bugetele sunt sub presiune”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, potrivit Politico.

Taxele pentru benzină și motorină vor fi reduse cu 17 cenți pe litru începând de luna viitoare.

Măsura, negociată între guvernul federal și landurile germane, face parte din pachetul promis de Merz, în condițiile în care prețurile carburanților continuă să crească pe fondul războiului din Iran și al escaladării conflictului dintre rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, și Arabia Saudită.

În urmă cu două săptămâni, prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din iulie, pe fondul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, ceea ce a dus la scumpirea carburanților în întreaga Europă.

Germania pregătește și plafonarea prețurilor

Guvernul Merz intenționează, de asemenea, să introducă temporar un plafon pentru prețurile benzinei și motorinei, după modelul unor măsuri similare din Luxemburg și Belgia. Plafonul ar urma să țină cont de evoluția prețurilor petrolului pe piețele internaționale, de costurile de transport și distribuție și de marjele de profit ale comercianților.

Germania, prin vocea ministrului de Finanțe Lars Klingbeil, se numără printre statele membre ale UE care cer introducerea la nivelul blocului comunitar a unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere, care au obținut profituri suplimentare de miliarde de euro de la începutul războiului.

Conservatorii lui Merz s-au opus însă propunerii. Ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a declarat pentru Handelsblatt că o taxă pe profiturile excepționale ar avea sens doar în cazul unor creșteri abuzive ale prețurilor.

Traian Băsescu a fost întrebat, sâmbătă, la Digi24, despre decizia președintelui Nicușor Dan de a nu participa la ceremoniile de Ziua Marinei și de a merge, în schimb, la mănăstiri.

„Uite care-i treaba. Ziua Marinei trebuie să aibă același regim pe care îl are Ziua Aviației. Eu m-am dus o singură dată la Ziua Aviației în cei zece ani și cred că doar de vreo 5-6 ori din 10 la Ziua Marinei. Aș spune că nu e obligatoriu ca președintele să fie prezent la Ziua Marinei. Important este să trimită un mesaj dacă nu se duce. Este aceeași poveste cu ONU”, a spus Traian Băsescu.

Băsescu: E o pierdere de vreme la adunările generale

Băsescu a spus apoi că, în cei zece ani în care a fost președinte, a participat o singură dată la Adunarea Generală a ONU.

„Eu am fost zece ani președinte și m-am dus o singură dată la ONU. Pentru că e o pierdere de vreme la adunările generale. În general, sigur, dacă te duci, ții un mic speech acolo, decent, de tip european”, a declarat Traian Băsescu.

El și-a amintit apoi de discursurile susținute de liderii prezenți la reuniunea de la New York.

„Dar acolo când am fost eu, am nimerit, încă trăia Gaddafi (fostul lider libian Muammar Gaddafi – n.r.), s-a dus la tribună o oră jumătate și-a vărsat tot năduful. Vin africanii și în sfârșit au un loc în care să vorbească, să acuze”, a spus fostul președinte.

În ce situații consideră Băsescu importantă participarea la ONU

Băsescu a precizat că prezența președintelui la ONU este importantă atunci când țara deține președinția temporară a Consiliului de Securitate.

„E bine să te duci dacă țara ta deține președinția temporară a Consiliului de Securitate, atunci trebuie să te duci. Eu am avut și această șansă, dețineam președinția Consiliului de Securitate și atunci m-am dus și la plen, am vorbit după Blair. Și pe urmă a venit Gaddafi după noi”, a spus Băsescu.

Fostul președinte a vorbit și despre recepția organizată de președintele Statelor Unite pentru liderii prezenți la Adunarea Generală.

„Mai are un avantaj, te poți pricopsi cu o poză cu președintele Statelor Unite, care de regulă dă o recepție pentru șefii de stat care vin la Adunarea Generală. Și o dă împreună cu soția, deci s-ar putea ca domnul Nicușor să meargă însoțit, pentru că invitația este soțul și soția”, a mai spus Traian Băsescu.

Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan urmează să participe, la New York, la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Fostul președinte Traian Băsescu a făcut o serie de comentarii despre actualii lideri politici parlamentari, vorbind despre președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PSD Sorin Grindeanu și liderul AUR George Simion. 

Bolojan „atât poate”

Fostul șef al statului a afirmat că orizontul administrativ al liderului liberal Ilie Bolojan este limitat la un nivel administrativ. 

„Oradea e lumea lui, atât poate. Să-i ceri lui Bolojan să gândească procese macroeconomice, efectele unor decizii asupra economiei este prea mult. Numai că la Oradea dacă pui o taxă pe parcare, este una, afectezi un om, aici dacă pui o taxă pe venituri, afectezi o economie întreagă. El asta nu realizează încă. Deci cred că Bolojan este total nepregătit pentru funcția de prim-ministru”, a spus fostul șef de stat, sâmbătă, la Digi24. 

Grindeanu, „Un demagog”

În privința lui Sorin Grindeanu, Traian Băsescu a afirmat că acesta este un „demagog” care a provocat o criză politică fără alternative și consultări prealabile cu foștii colegi de coaliție. 

„Un demagog. Un demagog ieftin, pe care, dacă nu mă înșel, chiar pesediștii l-au dat afară din funcția de premier. Un om care a declanșat din voință personală, sau din interes personal, sau din ură, dacă vreți, un proces extrem de grav de prăbușirea unui guvern. Dar pe urmă n-a mai știut ce să facă să aibă țara guvern. Nu poți să fii atât de mic ca și om politic, încât să inițiezi, să susții, să realizezi căderea unui guvern și după ce se realizează acest obiectiv, să nu ai soluția”, a precizat fostul președinte. 

Simion, „un om de peluză de succes”

Referitor la George Simion, liderul AUR, Băsescu l-a numit „om de peluză”. 

„Om de peluză, da, cu succes. Faptul că stăm atât de prost la testele PISA ne dă și explicația de ce are succes un politician ca Simion. Deci nu-l consider un politician valoros, dar este un politician de succes fără să aibă valoare”, a precizat Băsescu. 

La testele PISA de anul acesta, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar la Citire procentul ajunge la 48%. La Științe, 46% dintre elevi sunt sub nivelul de bază.  

„Dacă am avea un astfel de guvern la București, de extremă dreaptă, un guvern naționalist, cum îi spunem, România n-ar fi finanțată. Punct”, a spus Traian Băsescu, la Digi24.

El a continuat cu un scenariu privind efectele unei eventuale crize de finanțare.

„Și atunci ce s-ar întâmpla? Criză, faliment. Vedem ce înseamnă să nu plătești salarii, să nu plătești sporuri, să nu plătești asistența socială, să nu plătești educația, să nu plătești Armata”, a spus Băsescu.

Fostul președinte s-a referit și la militarii în rezervă care susțin AUR.

„Poate este timpul ca rezerviștii care se uită cu drag la AUR să se trezească: pensiile lor nu sunt pensii care ies din economie, sunt din bani împrumutați”, a mai declarat Traian Băsescu.

Traian Băsescu a declarat că nu consideră o eventuală guvernare PSD-AUR „inevitabilă”, subliniind că cele două partide au un bazin electoral comun.

„N-aș spune inevitabilă, dar este foarte posibilă. E foarte posibilă, pentru că cele două partide au același bazin electoral. Ei funcționează pe principiul vaselor comunicante. Când electoratul lor e supărat pe PSD, se duce laAUR. Când se va supăra pe AUR, va veni înapoi la PSD”, a declarat Băsescu, la Digi24. 

Fostul președinte a descris acest segment drept o parte importantă a ceea ce a numit „opțiunea naționalistă” din România, însă a subliniat că alegătorii nu sunt în opinia sa, anti-UE sau anti-NATO.

„Este tronsonul electoral naționalist. Marea majoritate sunt convins, nu sunt anti-UE, nu sunt anti-NATO. Din electorate. Însă vor o Românie în care noi să hotărâm tot. Păi trebuie să se uite Constituție. Și-n Tratat să vadă că la momentul în care am votat să intrăm în Uniunea Europeană, am cedat o bună parte din suveranitate. Ăsta-i costul să fii în Uniunea Europeană”, a continuat fostul șef de stat. 

Totodată, fostul președinte a criticat retorica liderilor care exploatează fricile electoratului privind străinătate, evidențiind că o parte importantă din dezvoltarea României s-a făcut pe baza fondurilor europene.  

„De reacredință sunt mulți dintre liderii lor care îi folosesc pentru a parveni politic. Utilizăm minciuna, spaima de străinătate. Noi suntem buni ei, sunt răi și ne fură tot. Ca și cum autostrăzile le-am făcut din banii noștri. Și nu, le-am făcut din banii acestor străini care cotizează lunar la statele lor să ajungă parte din bani să-și facă România autostrăzi termocentrale, căi ferate și așa mai departe”, a conchis Băsescu. 

„Categoric va candida la prezidențiale Călin Georgescu. Nu cred că Simion va candida. Dacă va fi Călin Georgescu în cursă, Simion îl va sprijini și se va orienta către funcția de premier. Dacă acest tandem, încă nedeclarat, se va menține, cred că aceasta va fi soluția politică”, a declarat Traian Băsescu la Digi24.

Fostul președinte a precizat că nu este convins că Georgescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale din 2024 dacă scrutinul ar fi continuat și a spus că este posibil ca Elena Lasconi să fi ajuns președinta României.

„Nu sunt convins că Georgescu ar fi câștigat prezidențialele dacă se mergea înainte. Este posibil ca Lasconi să fi fost președinta României pentru că toți oamenii politici ar fi trecut la un proces de a clarifica cine este Călin Georgescu”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte a vorbit și despre scorul pe care estimează că l-ar putea obține AUR la următoarele alegeri parlamentare.

„Toată lumea vede AUR-ul ca fiind viitorul partid care se apropie acum de 50%, 40%. Eu cred că nu va face mai mult de 35%”, a spus fostul președinte.

Ulterior, Băsescu a indicat un interval și mai precis: „Va face maxim 35%, dacă nu chiar undeva în jur de 30% și va rămâne în opoziție”.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a afirmat că platforma de vot electronic din Moscova a fost ținta unui atac de amploare în cursul nopții, susținând însă că situația a rămas sub control și că toate agresiunile cibernetice au fost respinse cu succes, relatează Reuters.  

În mod separat, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a anunțat dejucarea unei încercări de sabotaj asupra rețelelor de comunicații din Extremul Orient rus, precizând că fluxul de transmisie a fost complet restabilit. 

Anunțul vine la scurt timp după ce președintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să interfereze cu alegerile, fără să prezinte dovezi în acest sens. 

Primul scrutin legislativ de la declanșarea Războiului din Ucraina

Alegerile parlamentare sunt primele organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Peste 111 milioane de persoane sunt eligibile să voteze, iar autoritățile au extins scrutinul pe durata întregului weekend și au permis votul electronic pentru a crește prezența la urne.  

Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică apropiată de Kremlin, este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat. 

Opoziția anti-război are o reprezentare redusă pe listele electorale, întrucât partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus. 

Aceste alegeri includ și locuitori din patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat în 2022 (Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie), deși nu controlează în totalitate aceste teritorii. 

Traian Băsescu a fost întrebat la Digi24 despre schimbul de replici avut cu liderul UDMR Kelemen Hunor, care l-ar fi numit pe fostul președinte „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”.

Băsescu spune că este un produs al vechiului regim.

„Domnul Kelemen Hunor trebuie să țină cont că acest produs și eu sunt un produs al vechiului regim. Nu m-am școlit și nu am trăit la Londra, ci la București, la Constanța, la Bacău. În România am trăit și în România am evoluat și am comandat cea mai mare navă a României”, a spus fostul șef al statului.

Băsescu explică și care este, în opinia sa, deosebirea dintre el și Kelemen Hunor.

„Deci sunt un produs al vechiului regim, dar un produs care, spre deosebire de lașii din politică, a avut curaj să desecretizeze arhivele fostei Securități și a avut curaj să condamne comunismul. Asta e deosebirea între mine și Kelemen Hunor”, a adăugat Băsescu.

Fostul președinte a lansat apoi un atac direct la adresa liderului UDMR, referindu-se la relația acestuia cu Viktor Orbán.

„Eu nu l-am lins pe Orban. El l-a lins, acum neavând ce linge s-a îndreptat către zona autohtonă. Își caută stăpân aici”, a mai spus Traian Băsescu.

Schimbul de replici dintre cei doi a început după ce Traian Băsescu a criticat implicarea UDMR în negocierile politice de la București. Kelemen Hunor a reacționat și a folosit numele „Petrov”, asociat fostului președinte.

Extinderea Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud prin construirea noului pavilion medical este finalizată, anunță Ministerul Sănătății.

Investiția, finanțată integral prin PNRR, include patru săli noi de operație și dezvoltarea unor specialități precum Cardiologia Intervențională, Neurochirurgia, Neurologia, Gastroenterologia, ORL și Oftalmologia.

Noul pavilion este dotat cu aparatură medicală modernă, inclusiv angiograf și computer tomograf (CT). Proiectul mai cuprinde digitalizarea spitalului, sisteme moderne de monitorizare a pacienților, măsuri pentru eficientizarea energetică și modernizarea infrastructurii existente.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, spune că investiția va permite tratarea unui număr mai mare de cazuri la Bistrița, ceea ce ar putea reduce deplasările pacienților către marile centre medicale din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.

„Dincolo de cifre și de tehnologie, această investiție are un obiectiv foarte simplu: să ofere oamenilor acces la servicii medicale mai bune, mai aproape de casă”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul a mai spus că dezvoltarea spitalului din Bistrița-Năsăud va însemna o capacitate mai mare pentru tratarea pacienților și dezvoltarea unor specialități medicale, astfel încât mai multe cazuri să poată fi rezolvate local.

Seria de alerte a debutat vineri în jurul orei 23:40, când echipajele de jandarmerie au fost trimise în localitatea Rădășeni. Animalul nu a fost identificat, fiind contiunate misiunile de patrulare prevenitvă. 

În jurul orei 01:30, autoritățile au primit o nouă sesizare, de această dată din municipiul Fălticeni. Autoritățile au reușit atunci să alunge animalul din localitate. 

„Totodată, a fost constituită o echipă operativă formată dintr-un reprezentant al unității administrativ-teritoriale și doi vânători din cadrul AJVPS Fălticeni, pentru monitorizarea situației și desfășurarea activităților specifice”, au transmis autoritățile. 

„O noua avertizare  a fost emisă la ora 06:00, însă ursul nu a fost observat de jandarmi. Ulterior, în jurul orei 10:00, prezența ursului a fost surprinsă de camerele de supraveghere ale unor locuitori din zona „Dumbrava Minunată”, animalul fiind observat în timp ce se deplasa către o zonă împădurită”, au mai transmis jandarmii. 

Forțele de ordine continuă monitorizarea întregului perimetru. Autoritățile le cer oamenilor să rămână vigilenți, să nu încerce să se apropie de animal, să nu îl hrănească sau să încerce să îl alunge pe cont propriu, ci să sune de urgență la 112 dacă îl observă. 

Primul meci va avea loc vineri, 25 septembrie, de la ora 19.00, în deplasare, cu Cipru U21, pe AEK Arena din Larnaca.

Pe 30 septembrie, România U21 va întâlni Finlanda U21, de la ora 19.00, pe stadionul „Eugen Popescu” din Târgoviște. Ultima partidă din grupă este programată pe 6 octombrie, de la ora 20.00, împotriva Spaniei U21, pe Estadio Municipal Can Misses din Ibiza.

Lotul României U21

Portari: Ștefan Lefter (Universitatea Cluj), Rafael Munteanu (Farul Constanța), Codruț Sandu (Corvinul Hunedoara).

Fundași: Andrei Dorobanțu (UTA Arad), David Irimia (Dinamo), Răzvan Pașcalău (Cosenza, Italia), Mario Bărăitaru (CSM Slatina), Matteo Duțu (Dinamo), Darius Fălcușan (Concordia Chiajna), Kevin Ciubotaru (Dundee United, Scoția), Ricardo Pădurariu (FCSB), Alexandru Șuteu (FC Voluntari).

Mijlocași: Iustin Doicaru (Rizespor, Turcia), Eduard Radaslavescu (Farul Constanța), Cătălin Vulturar (Rapid), Yanis Pîrvu (CFC Argeș), Raul Cîmpean (Sepsi OSK), Cristian Mihai (Dinamo), Luca Banu (Farul Constanța), Lorenzo Biliboc (CFR Cluj), Remus Guțea (FC Voluntari), Alexandru Stoian (FCSB).

Atacanți: Atanas Trică (AEK Larnaca, Cipru), Rareș Burnete (Südtirol, Italia), Ioan Vermeșan (Widzew Lodz, Polonia).

România, la trei puncte de locul secund

Cu trei meciuri rămase de disputat, România are 13 puncte și se află pe locul 3. Finlanda ocupă poziția secundă, cu 16 puncte, în timp ce Spania este liderul grupei, cu 21 de puncte.

În actuala campanie, România a remizat cu Kosovo, 0-0, și a obținut victorii cu San Marino, 2-0, și Cipru, 2-0. Tricolorii au pierdut cu Finlanda, 0-2, și Spania, 0-2, iar apoi au câștigat în deplasare cu Kosovo, 1-0, și au trecut de San Marino, 3-0.

Turneul final al Campionatului European U21 din 2027 va fi găzduit de Albania și Serbia.

Siegfried Mureșan este în prezent europarlamentar, iar dacă va ajunge efectiv prim-ministru nu va putea păstra în paralel mandatul de la Bruxelles. Funcția de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu cea de membru al guvernului unui stat membru al Uniunii Europene.

Dincolo de schimbarea politică, mutarea ar însemna și o scădere importantă a remunerației.

Peste 11.000 de euro brut la Parlamentul European

Salariul lunar al unui eurodeputat este de 11.255,26 euro brut. După impozitul european și contribuțiile de asigurări, Parlamentul European indică un venit de 8.772,70 euro net pe lună, înaintea eventualelor taxe naționale care pot fi aplicate de statul de origine.

La un curs orientativ de aproximativ 5,26 lei pentru un euro, salariul brut de europarlamentar înseamnă aproape 59.240 de lei pe lună.

Parlamentul European acordă, separat de salariu, o indemnizație pentru cheltuieli generale de 4.950 de euro pe lună, destinată costurilor biroului și activității parlamentare, precum și o diurnă de 359 de euro pe zi în 2026 pentru perioadele de activitate parlamentară, cu respectarea condițiilor de prezență.

Cât este salariul premierului României

Pentru funcția de prim-ministru, indemnizația aflată în prezent în plată este de 23.920 de lei brut pe lună, echivalentul a aproximativ 4.545 de euro.

Nivelul indemnizațiilor demnitarilor a fost menținut succesiv prin legislația fiscal-bugetară, iar pentru 2026 Legea 141/2025 stabilește că indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică rămân la nivelul aferent lunii decembrie 2025. În 2025 ele fuseseră, de asemenea, înghețate la nivelul din noiembrie 2024.

Aproape 6.700 de euro pierduți lunar, înainte de diurne și alte deconturi

Mureșan ar trece de la aproximativ 59.240 de lei brut pe lună în Parlamentul European la 23.920 de lei brut la Palatul Victoria.

Asta înseamnă o diferență de aproximativ 35.300 de lei în fiecare lună, adică circa 6.710 euro.

Raportat la salariul actual de europarlamentar, reducerea ar fi de aproximativ 59,6%.

Pe parcursul unui an întreg, diferența salarială brută ajunge la aproximativ 423.800 de lei, adică peste 80.500 de euro.

Calculul nu include însă celelalte sume de care beneficiază un eurodeputat pentru desfășurarea activității parlamentare

Mureșan se află în procedura pentru preluarea funcției de premier, după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va semna sâmbătă, 19 septembrie, decretul de desemnare, care urmează să fie publicat luni în Monitorul Oficial.

Nicușor Dan a participat la evenimentul de inaugurare a lucrărilor de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, unde a vorbit despre importanța investițiilor în infrastructura medicală și despre realizările României. 

„Vreau să spun un lucru care cred că e important în zilele astea. Să ne bucurăm când avem succese și să ne uităm la noi cu echilibru”, a declarat președintele. 

Șeful statului a făcut apel la echilibru, în raport cu discursul public dominat de un pesimism. 

„Pare că, dacă citim presa, dacă ne uităm la televizor, pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc așa. Bineînțeles că România are corupție. Bineînțeles că România are grupuri de interese care acționează în interes propriu și nu în interesul public. Bineînțeles că am fi putut să fim mai digitalizați, mult mai digitalizați decât suntem. Bineînțeles că am fi putut să fim mult mai departe decât suntem”, a continuat Nicușor Dan. 

Acesta a evidențiat reușita autorităților responsabile de proiectul Spitalului din Bistrița. 

„Când avem niște succese, să ne uităm la ele ca niște succese. Am avut niște oameni care au avut un termen limită, au avut niște bani europeni și s-au încadrat în termenul limită. Ăsta e un succes. Și sunt multe altele.  Și toate realizările astea noi, ca societate, le-am făcut împreună. Oamenii de aici au muncit, au făcut, cum s-a întâmplat acum, studiu de fezabilitate, proceduri de achiziții. Și de aici speranța”, a mai subliniat Dan. 

Pentru a puncta parcursul României în ultima perioadă, șeful statului a prezentat un episod de la Summitul Inițiativei pentru Integrare Carpatică, în care președintele Serbiei s-a declarat impresionat de dezvoltarea României. 

„Ieri am participat la o conferință, la un summit în Ucraina, și acolo a participat președintele Serbiei care a călătorit cu avionul până în Suceava și de acolo cu mașina până în Ucraina și a spus public în conferință de presă sunt impresionat de realizările României în 20 de ani de când am venit eu ultima oară aici”, a mai precizat Nicușor Dan.