Cutremurul cu magnitudinea de 5,5 a avut epicentrul în orașul Niksar din provincia Tokat, la o adâncime de 6,4 kilometri, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de urgență, AFAD din Turcia, citată de Associated Press.
Cutremurul s-a petrecut în jurul orei 3:35 AM, și a fost resimțit în mai multe provincii, potrivit AFAD, care a adăugat că nu au fost raportate „evoluții negative”.
Cu toate acestea, mulți rezidenți au ieșit din locuințe. Aceștia au fost văzuți așteptând în mașini, în pofida frigului, fiind mult prea speriați să se întoarcă în locuințe, potrivit publicației Haberturk.
Tokat’ın Niksar ilçesinde 5.5 büyüklüğünde yaşanan deprem, Ordu’nun Altınordu ilçesindeki bir KYK yurdunda kalan öğrencileri panikle sokağa çıkardı.#deprem #tokat #ordu pic.twitter.com/G6GIhyedjm
— Kanal ORDU (@kanalordutv) March 13, 2026
Cutremurele sunt frecvente în Turcia din cauza așezării geografice a țării, situate pe mai multe linii majore de falie.
În 2023, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a ucis mai mult de 53.000 de cetățeni și a distrus sute de mii de clădiri în 11 provincii sudice și sud-estice. Tot atunci, alți 6.000 de cetățeni au murit în nordul Siriei, aflat în imediata vecinătate a Turciei.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini.
„Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ.
Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro.
La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară.
Tusk: Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriotCu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii.
„Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki.
Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață.
Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată.
Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse.
Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană.
Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski.
Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul TuskPentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski.
Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri.
Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
Negocierile urmau să reprezinte prima întâlnire oficială a președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, alături de un lider latino-american, potrivit Associated Press.
Liderul venezuelean urma să se întâlnească cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, pentru a purta discuții cu privire la interesele comune în ceea ce privește securitatea la frontieră, pe fondul prezenței grupărilor armate ilegale asociate cu traficul de droguri. De asemenea, liderii celor două state urmau să discute și despre posibilitatea ca Venezuela să exporte gaz natural în Columbia.
Într-o declarație comună publicată de Ministerul de Externe al Venezuelei, guvernele celor două state din America Latină au pus anularea întâlnirii pe seama circumstanțelor de „forță majoră”. Nu au fost oferite alte detalii, însă a fost precizat faptul că întâlnirea va avea loc la o dată ulterioară.
În declarația comună este precizat faptul că liderul din Columbia își menține invitația de a se întâlni cu Rodríguez în cadrul oficial. În declarație a fost precizat și că guvernele celor două țări rămân „angajate în consolidarea cooperării și a relațiilor bilaterale”.
La scurt timp înainte de anunț, Președinția Columbiei a anunțat că liderul Gustavo Petro a avut o discuție telefonică alături de președintele SUA, Donald Trump, în care liderul american i-a urat „succes” pentru întâlnirea cu Rodríguez.
Reamintim că lidera interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, este cea care i-a luat locul, la începutul lunii ianuarie, fostului președinte, Maduro, care a fost capturat de SUA, în urma atacului desfășurat la Caracas. În prezent, fostul lider se află într-o închisoare din New York. Acesta este judecat în SUA pentru acuzații de trafic de droguri.
„Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam, a fost o surpriză plăcută. Le mulțumesc”, a scris Corlățean, vineri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Acesta a precizat că demersul candidaturii sale nu este unul simplu. „Vorbim despre o competiție (…). Și nu e o competiție deloc simplă”, a scris senatorul PSD.
Social-democratul a pus, însă, accent pe experiența sa în domeniul politicii externe.
„Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru in această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului)”, a explicat Corlățean.
Termenul limită de depunere a candidaturilor în cadrul organizației de la Strasbourg s-a finalizat. Acesta a precizat că demersul său ar putea fi o oportunitate importantă pentru România.
„Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură… Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a scris senatorul social-democrat.
Reamintim că senatorul social-democrat este, încă de la finalul lunii ianuarie, reprezentant al Comisiei de la Veneția, din partea Comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru afaceri juridice și drepturile omului.
Reamintim că, Zelenski, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, au vizitat Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde tineri români, dar și ucraineni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.
„M-am întâlnit cu membri ai armatei ucrainene care se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 din România. Am discutat cu cadeții despre detaliile și condițiile programului lor de instruire. Am discutat, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă piloții noștri și despre modul în care statul poate contribui la rezolvarea acestora”, a scris Zelenski, joi noapte, pe X.
Acesta a oferit câteva detalii privind etapele de instruire pe care le parcurg tinerii care se antrenează să devină piloți.
„La centru, băieții noștri trec prin diferite etape de instruire, inclusiv teorie și misiuni reale. Primii piloți ucraineni și-au început programul acolo în 2024, iar unii dintre ei efectuează deja misiuni de luptă pentru a respinge agresiunea rusă”, se arată în mesajul oficial publicat de Zelenski.
I met with Ukrainian service members who are training at the European F-16 Training Center in Romania. We spoke with the cadets about specifics and conditions of their training program. We also discussed the challenges our pilots face and how the state can help address them.
At… pic.twitter.com/GBKJb0q8A5
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 12, 2026
Președintele Ucrainei a mulțumit, încă odată public, României, instructorilor de la Baza 86 Aeriană Fetești, dar și celorlalte națiuni care au oferit sprijin Ucrainei în invazia la scară largă pornită de Rusia.
„Mulțumesc României, instructorilor de la centru și tuturor celor care ne ajută să ne apărăm și să combatem teroarea rusă. Vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite pentru oportunitatea de a consolida protecția spațiului nostru aerian cu avioane de vânătoare americane, precum și Danemarcei, Olandei și Norvegiei, care au transferat deja avioane în Ucraina”, a scris Zelenski.
În cadrul vizitei oficiale în România, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic, dar și mai multe documente care atestă cooperarea în domeniile apărării și energiei.
De asemenea, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu premierul Ilie Bolojan.Cei doi oficiali au purtat discuții despre proiecte comune, precum construirea de drone în România folosind expertiza ucraineană, dar și importanța respectării drepturilor minorităților române din Ucraina.
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC.
Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
Comandamentul Central al Armatei SUA anunță, printr-un comunicat oficial, că și-a pierdut aeronava cisternă KC-135, chiar în timpul realimentării, pe teritoriul Irakului.
Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.
U.S. Central Command is aware of the loss of a U.S. KC-135 refueling aircraft. The incident occurred in friendly airspace during Operation Epic Fury, and rescue efforts are ongoing. Two aircraft were involved in the incident. One of the aircraft went down in western Iraq, and the…
— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 12, 2026
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare irakieneCei șase soldați francezi care au fost răniți se aflau într-o bază militară din nordul Irakului, când aceasta a fost atacată de drone, potrivit Sky News.
Atacul a vizat obiectivul militar militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
Anterior, o sursă din cadrul securității a declarat pentru Sky News că doi soldați americani au fost răniți în urma atacurilor cu drone asupra unei baze militare în interiorul Aeroportului Internațional Erbil, miercuri seara.
Rugăciuni suspendate în lăcașurile sfinte din IerusalimRugăciunea în lăcașurile sfinte din Ierusalim a fost „temporar suspendată”, ca rezultat al amenințărilor Iranului legate de atacurile cu rachete, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe al Israelului.
„Una dintre ele a lovit la câteva sute de metri de Orașul Vechi, Zidul de Vest, Moscheea Al-Aqsa și Biserica Sfântului Mormânt”, potrivit comunicatului citat de BBC.
În urma atacului, Ministerul de Externe a precizat că rugăciunile „la toate siturile sfinte” au fost temporar suspendate pentru protejarea vieților omenești, dar a siguranței credincioșilor.
Câteva dintre cele mai importante lăcașuri de cult iudaice, musulmane și creștine se află în Ierusalim.
UPDATE. Irakienii susțin că ei au doborât avionul cisternă iar tot echipajul SUA a murit.
Sediul Comandamentului Central „Khatem al-Anbiya”: „Un avion american de realimentare a fost doborât de sistemele de apărare aeriană din vestul Irakului, ducând la prăbușirea sa și moartea întregului echipaj”.
UPDATE. Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.
Un comunicat de ultimă oră al Comandamentului Central al Armatei SUA din Tampa, Florida, anunță că un avion american KC-135, care se afla în timpul realimentării, a fost pierdut în spațiul aerian prietenos în timpul Operațiunii Epic Fury
Incidentul, susține CENTCOM, a implicat două aeronave: una s-a prăbușit în vestul Irakului, în timp ce cealaltă a aterizat în siguranță.
Armata SUA a declarat că incidentul nu a fost cauzat de foc ostil sau dintr-o greșeală.
Operațiunile de salvare sunt în desfășurare, spune SUA.
„Mai multe informații vor fi puse la dispoziție pe măsură ce situația evoluează. Vă rugăm să aveți răbdare pentru a aduna detalii suplimentare și a oferi clarificări familiilor ofițerilor”.
Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.
KC-135 a fost inițial însărcinat cu realimentarea bombardierelor strategice și a fost utilizat pe scară largă în Războiul din Vietnam și în conflicte ulterioare, cum ar fi Operațiunea Furtună în Deșert, pentru a extinde raza de acțiune și rezistența avioanelor de vânătoare și bombardiere tactice americane.
Costul unei aeronave de acest tip, în funcție de gradul de modernizare, variază între 26 și 62 milioane de dolari.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite operează în jur de 396 de Avioane Boeing KC-135 Stratotanker de la sfârșitul anului 2025/începutul anului 2026, care servesc drept coloana vertebrală a capacității lor de realimentare în aer.
Aceste aeronave sunt răspândite în unități din serviciul activ (aproximativ 153), Garda Națională Aeriană (171) și Rezerva Forțelor Aeriene (72).
Președintele SUA a precizat că situația din Orientul Mijlociu „evoluează foarte rapid” și „merge foarte bine”.
El și-a continuat declarațiile numind Iranul drept: „o națiune a terorii și a urii” și a sugerat că țara „plătește un preț mare în acest moment”.
Trump a declarat, în repetate rânduri, că războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului este o operațiune pe termen scurt, însă nu a oferit o dată precisă pentru încheierea operațiunilor.
În același timp, Forțele Armate Israeliene au lansat un nou val de atacuri la Teheran. Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, publicat, joi noapte, pe social media, a fost declanșat „un nou val de atacuri la scară largă”. Atacurile vizează infrastructura regimului iranian din Teheran, notează BBC.
O rachetă balistică lansată din Iran a lovit o zonă deschisă din centrul Israelului, fără a provoca răniți, potrivit informațiilor publicate, joi, de Comandamentul Frontului Intern al Forțelor Armate Israeliene citat de publicația israeliană Haaretz.
Scott Bessent a afirmat că escortarea navelor ar putea începe după ce Statele Unite vor avea control complet asupra spațiului aerian și după ce capacitate iraniană de reconstrucție a capabilităților ofensive ar fi eliminată.
„Cred că, de îndată ce va fi posibil din punct de vedere militar, Marina SUA, poate împreună cu o coaliție internațională, va escorta navele prin Ormuz”, a spus oficialul american într-un interviu acordat Sky News, citat de Reuters.
Escortarea navelor ar putea începe după ce Statele Unite vor avea control complet asupra spațiului aerian și după ce capacitățile de refacere ale sistemelor ofensive ar fi „complet degradate”.
Privind tranzitul prin Strâmtoare, Bessent a spus: „De fapt, acum trec petroliere, petroliere iraniene, cred că au trecut și niște petroliere sub pavilion chinezesc. Deci știm că nu au minat strâmtorile”.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a fost afectat de începerea războiului SUA-Israel-Iran, iar Gărzile Revoluționare Islamice au anunțat că ar putea bloca transporturile de petrol din Golf dacă atacurile americane și israeliene nu vor înceta.
„Eu și Trump vorbim aproape în fiecare zi, într-un mod informal, „ca și cum am sta la un bar”, a spus premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în prima conferință de presă extinsă, de la începutul războiului cu Iranul.
Netanyahu a vrut, în primul rând, să transmită mesaje lumii musulmane și vecinilor țării.
„Nu aș emite polițe de asigurare de viață”Șeful Executivului din Tel Aviv a fost întrebat dacă intenționează să-i ucidă și pe noii lideri ai Iranului și pe noul secretar general al Hezbollah.
„Nu intenționez să spun ce vom face în legătură cu Mojtaba Khamenei și Naim Qassem, dar nu există nicio garanție că vor rămâne în viață.L-am eliminat pe vechiul tiran. Iar noul tiran, noua marionetă a Gărzilor Revoluționare, nu își poate arăta fața în public. Dacă aș fi agent de asigurări, nu aș emite polițe de asigurare de viață acestor două persoane. Cred că vor exista surprize și trebuie să mențin un anumit grad de perspectivă combativă la această conferință de presă. Ceea ce vă pot spune este că avem un avantaj mult mai mare decât am anticipat și ne vom atinge toate obiectivele”, a spus Netanyahu.
Întrebat dacă vrea să înarmeze grupurilor de opoziție din Iran, premierul israelian a declarat că poate susține „cu certitudine că regimul nu poate fi răsturnat fără eforturile poporului iranian și i-am informat despre acest lucru. Le-am spus că ajutorul este pe drum”.
„Dacă regimul nu va cădea, va fi mult mai slab”„Nu vă pot spune ce se va întâmpla până la urmă. Nu vă voi spune. Știm, sperăm și înțelegem că și dumneavoastră sperați că acest regim va cădea. Dacă regimul nu va cădea, va fi mult mai slab. Dar dacă va cădea, problema va fi rezolvată”, a afirmat Netanyahu.
La insistențele jurnaliștilor, premierul Israelului a declarat ulterior că nu este sigur că regimul iranian va cădea.
„Bineînțeles, lucrăm pentru a crea condițiile necesare pentru ca poporul iranian să expulzeze acest regim brutal”, a insistat Netanyahu.
„Suntem cel puțin o putere regională”Șeful Guvernului israelian a spus că pe 7 octombrie, „toți credeau că suntem terminați, însă astăzi suntem cel puțin o putere regională”.
Netanyahu a transmis o serie de atenționări și Guvernului de la Beirut:
„Am spus guvernului libanez cu câteva zile în urmă că se joacă cu focul, pentru că nu-și respectă angajamentele cu privire la Hezbollah. (…) Dacă continuă să permită Hezbollah să opereze fără a-l dezarma, înseamnă că își aleg propria soartă cu propriile mâini. Și dacă nu acționează, vom acționa noi. Nu voi intra în detalii despre cum se va realiza acest lucru pe teren – fie prin mijloace teritoriale, fie prin alte metode. Dar vă promit că Hezbollah va plăti un preț mare”.
„Barbaria islamului”Ulterior, liderul de la Tel Aviv a vorbit și despre „barbaria islamului extremist sunit și șiit care amenință întreaga lume”:
„Nu putem spune că această problemă se va rezolva de la sine. V-am promis că vom schimba întregul Orient Mijlociu — în ceea ce privește dușmanii și prietenii — și că Israelul va fi mult mai puternic ca niciodată. Toată lumea recunoaște acest lucru acum, inclusiv vecinii noștri, atât dușmani, cât și prieteni”
„Am primit o păpușă Bugs Bunny”Premierul israelian a răspuns și la acuzațiile de corupție care i se aduc, având în vedere că președintele Herzog, chiar și la insistențele președintelui SUA, Donald Trump, încă nu l-a grațiat.
„Am primit o păpușă Bugs Bunny și un pachet de trabucuri de la un prieten și sunt urmărit penal pentru asta ca și cum ar fi o mare afacere”.
„Vom ajunge la întoarcerea lui Mesia”Netanyahu s-a și lăudat în propria conferință de presă: „Vorbesc cu șefi de stat care sunt uimiți de puterea și tăria noastră. Vor să se apropie de noi și vor să ne fie prieteni. Vom ajunge la întoarcerea lui Mesia, dar acest lucru nu se va întâmpla joia viitoare”.
În Tel Aviv, sirene de alarmă au fost declanșate după un atac cu rachete din partea Iranului. Totul a avut loc în timpul discursului lui Netanyahu.
Întrebat dacă Guvernul va găsi resurse suplimentare în cazul în care Parlamentul va modifica proiectul de buget pentru a include cele 3,4 miliarde de lei despre care PSD a anunțat că vrea să le introducă prin amendamente, față de 1,7 miliarde prevăzute în proiect, premierul a spus că amendamentele sunt normale în dezbaterea parlamentară, dar trebuie să rămână într-o limită rezonabilă.
„În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar propuneri de amendamente la buget. Și cu siguranță, așa cum s-a întâmplat în fiecare an, grupurile parlamentare vor veni cu propuneri de modificare. Aceste propuneri, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a avertizat însă că propunerile care ar genera dezechilibre ar repeta problemele din anii trecuți.
„În condițiile în care, prin astfel de propuneri, se creează dezechilibre majore, nu facem decât să repetăm greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Și așa cum a precizat domnul ministru Nazare, să construim în loc de bugete realiste, bugete care nu se bazează pe estimări corecte, în care veniturile, așa cum știm, au fost supradimensionate și cheltuielile au fost calculate la un nivel care nu acopereau toate cele 12 luni ale anului. Și sperăm că nu vom fi în această situație. Deci fiecare parlamentar, fiecare partid, poate să facă propunerele pe care le crede de cuviință”, a adăugat premierul.
Unele programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europenePremierul a spus că sprijinul pentru persoanele vârstnice este deja inclus în bugetul de stat, iar alte programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene.
„În ceea ce privește această chestiune propriu-zisă, așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene, așa cum s-a întâmplat în cursul anului trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european, în așa fel încât pentru persoane care au nevoie de sprijin pot fi dezvoltate, avem un acord de principiu din punctul ăsta de vedere, la care, dacă cele două ministere care au responsabilitate în acest domeniu, Ministerul Muncii și Ministerul Proiectelor Europene, lucrează, pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Și acolo unde am constatat că nu se poate asigura din fonduri europene, am alocat direct din buget”, a precizat șeful Executivului.
Premierul avertizează asupra importanței stabilității politiceÎntrebat și despre scenariul discutat în PSD potrivit căruia partidul ar putea decide după adoptarea bugetului dacă mai susține sau nu actualul guvern, Bolojan a spus că prioritatea este adoptarea bugetului.
„Cea mai importantă miză pentru noi este să avem acest buget adoptat, un buget responsabil, un buget făcut în mod corect pentru România, pentru că este baza funcționării țării noastre și este un semnal pentru piețe, pentru companii care va avea efecte economice importante”, a mai spus Bolojan.
Premierul a subliniat că stabilitatea politică are impact direct asupra economiei.
„În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ceea ce consideră de cuviință, să facă propuneri și, sigur, dacă vor apărea astfel de situații, sigur că putem discuta pe tema asta. În orice caz, indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri, este un element important pentru că ea concură la nivelul dobânzilor pe care le plătește România, la nivelul împrumuturilor pe care le face și, deci, are și efecte economice, nu doar strategii politice”, a declarat premierul.
„Dincolo de discuțiile aplicate pe care le-am avut astăzi cu președintele Volodimir Zelenski despre parteneriatul nostru, despre o fabrică nouă de drone în România, m-am tot gândit la acel <ceva> care face un popor să rămână unit în fața pericolului. Bani, tehnică militară, tehnologie – toate au o valoare limitată dacă în spate nu sunt oameni care cred într-un scop comun”, a scris pe Facebook, joi seara, Radu Miruță.
El spune că a mers împreună cu președintele Zelenski la Baza 86 Aeriană de la Fetești, acolo unde tineri români și ucrainieni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.
„I-am văzut pe viitori piloți ucrainieni emoționați în discuția cu președintele lor. Era o emoție sinceră, dar și o conștientizare profundă a responsabilității pe care o poartă”, susține ministrul Apărării.
Acesta susține că a discutat cu președintele Ucrainei despre continuarea programelor de pregătire pentru piloții ucraineni și despre consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO.
Radu Miruță arată că președintele Zelenski a mulțumit în repetate rânduri pentru sprijinul oferit de România: „La rândul meu, i-am mulțumit pentru rezistența poporului ucrainean, care ține agresiunea Rusiei lui Putin departe de granițele noastre. Noi dormim liniștiți in paturile noastre pentru cǎ de patru ani ucrainienii țin piept agresorului Putin”.
„Importăm peste două treimi din țiței și produse petroliere. Creșterea prețurilor la nivel global se reflectă automat la benzinăriile din România”, a declarat Bolojan.
Șeful Executivului a mai atras atenția că o eventuală reducere a accizelor nu garantează ieftinirea la pompă: „Nu trebuie să ne ascundem, o scădere de acciză nu garantează scădere de prețuri, ci poate garanta creșterea unui adaos comercial. Trebuie să fim realiști și să nu acționăm ca niște piromani economici”.
Bolojan a precizat că Guvernul analizează zilnic situația pieței și modul în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul de țiței și rafinăriile din zonă.
„Sunt lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi. Pentru partea pe care o putem controla, cum este gazul, am reușit să oferim predictibilitate consumatorilor români. La celelalte hidrocarburi, dependența de importuri limitează capacitatea noastră de intervenție”, a explicat prim-ministrul.
Prețul la benzină și motorină a început să crească din cauza crizei din Orient și a perturbării lanțurilor de aprovizionare internaționale. Premierul a asigurat că măsurile guvernamentale se concentrează pe limitarea creșterilor și pe găsirea unor soluții suportabile pentru cetățeni, fără a repeta schemele de compensare aplicate în 2022.
Întrebat de ce bugetul Serviciului Român de Informații a crescut, dar bugetele altor ministere, precum ministerul Sănătății s-au diminuat, premierul României a spus: „Abordarea este simplistă și strict contabilă”.
Potrivit lui Ilie Bolojan, unele instituții au bugete mai mari deoarece gestionează proiecte finanțate din programe europene.
„Trebuie să recunoaștem că sunt ministere care și-au crescut bugetele sau autorități pentru că beneficiază de anumite linii de finanțare. Vă rog să verificați, de exemplu, Ministerul Apărării sau Ministerul Transporturilor, de exemplu, care au programe importante și și Serviciu Român de Informații are programe atât pe fonduri europene cât și pe componenta de SAFE”, spune Ilie Bolojan.
Prim-Ministrul a exemplificat: „De exemplu, achiziție de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care țin atât de accesarea de fonduri europene cât și de SAFE. Prin urmare, cumulând aceste sume în bugetul acestor instituții, inclusiv SRI, și la Ministerul Apărării e o creștere importantă pe partea de SAFE de câteva miliarde, la fel este la Transporturi de câteva miliarde, anumite ministere, cum sunt cel de Externe, care n-au avut, de exemplu, astfel de proiecte, în mod evident nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri”.
„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibil în general. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat”, a declarat joi premierul Bolojan.
Reducerea deficitului și menținerea investițiilorPotrivit premierului, una dintre principalele provocări este reducerea deficitului bugetar, proces care presupune diminuarea cheltuielilor statului cu zeci de miliarde de lei.
„Reducerea deficitului este o provocare pentru că înseamnă că trebuie, practic, să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv”, spune Ilie Bolojan.
Prim Ministrul a precizat că Guvernul urmărește și menținerea nivelului investițiilor la un nivel ridicat, în ciuda eforturilor de reechilibrarea bugetară.
„Pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbție, așa cum știți, PNRR-ul se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care țin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro la care se adaugă cofinanțările noastre, dar și datorită celorlalte componente care țin de SAFE”, anunță șeful Guvernului.
Reducerea cheltuielilor și relansarea economicăO altă componentă a bugetului vizează reducerea cheltuielilor din administrația publică, prin reforma administrației care prevedere reducerea cheltuielilor atât din aparatul central, cât și din cel local cu 10%.
„Să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții să ne permită relansare în anii următoare”, declară Bolojan.
Privind pachetul de relansare economică, Ilie Bolojan anunță: „prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie așezată pe niște baze economice cât mai corecte”, adăugând că relansarea economică este o prioritate a bugetului: „O altă componentă importantă este partea de relansare economică și acest buget în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate”.
În Spania, impactul Inteligenței Artificiale (AI) se face simțit în distribuția alimentară și hipermarketuri. Traficul magazinelor online – în cazul Consum – a crescut cu un procent uimitor – de 693%, conform datelor companiei Deloitte, citat de presa spaniolă.
Firma s-a dezvoltat și a crescut și salariile.
La o conferință despre „Supermarketul viitorul”, specialiștii au început să vorbească despre digitalizarea businessurilor astfel încât să corespundă cu schimbările de cereri ale clienților și consumatorilor.
Așa se face că Nuria Enriquez, specialistă în transformare digitală a început vorbit despre cum lucrează la aceste „hipermarketuri ale viitorului”.
În primul rând, utilizează Inteligența Artificială în hiper-personalizarea comunicării, specifică fiecărui client.
Apoi, folosește AI pentru ca să analizeze opiniile și sentimentele, să gestioneze volumele mari de documentație internă și să automatizeze procesele repetitive.
„În supermarketul viitorului, cheia va fi să ușurăm viața clientului, oferind soluții care reduc sarcinile și economisesc timp : de la construirea automată a coșurilor de cumpărături la servicii personalizate bazate pe sănătatea, nutriția sau stilul de viață al clientului”, a explicat Enríquez.
Pentru a reuși în provocarea reprezentată de supermarketul viitorului, cooperativa mizează pe cunoaștere și date ca forță motrice a transformării.
Firma sa lucrează cu volume mari de informații ca să îmbunătățească experiența clienților, permițându-i să înțeleagă mai bine nevoile acestora, să ofere servicii mai utile și personalizate și să îmbunătățească comunicarea.
Cea mai mare provocare a sectorului nu va fi doar oferirea de produse sau servicii , ci și sprijinirea fiecărei persoane cu proximitate și personalizare , înțelegând nevoile sale actuale și anticipându-le pe cele viitoare, spune Enríquez.
Schimbarea consumatoruluiLa rândul său, Elena Izquierdo, partenera responsabilă de sectorul de retail la Monitor Deloitte, a explicat, pe baza studiilor firmei de consultanță, că în viitor „vom avea un consumator în schimbare, din ce în ce mai divers și cu dimensiuni multiple. Societatea și cultura sunt în continuă evoluție, iar consumatorii își vor rupe «lanțurile tradiționale», deoarece piața a trecut de la a fi condusă de ofertă la a fi condusă de cerere ”.
Conform viziunii sale, „vom avea o tehnologie exponențială care va eclipsa progresul ultimului deceniu. În plus, schimbările climatice extreme și impactul lor economic viitor vor pune presiune pe industria bunurilor de consum pentru a se transforma și a inova ”.
Pablo de la Rica, un director de Retail & Foodservice, a participat și el la întâlnire și a subliniat că cea mai mare provocare a sectorului este să răspundă unui consumator „din ce în ce mai exigent, informat și responsabil” .
Acest consumator apreciază confortul, raportul calitate-preț și alimentația conștientă și caută să aibă grijă de sine fără a sacrifica plăcerea sau angajamentul său față de mediu.
În acest sens, el a subliniat că atât brandurile, cât și distribuitorii evoluează către propuneri mai apropiate, mai oneste și mai transparente, cu scopul de a construi relații bazate pe respect și angajament, care să depășească purul tranzacțional.
Ideea de bază este relativ simplă. Boabele de cacao conțin sute de compuși chimici care influențează gustul final al ciocolatei. Unele dintre aceste molecule oferă aroma specifică, dar altele sunt responsabile pentru gustul amar. Din acest motiv, în multe produse se adaugă cantități mai mari de zahăr pentru a echilibra gustul, notează FoodIngredients.
Cercetarea încearcă să rezolve această problemă folosind o tehnologie de filtrare foarte precisă. Oamenii de știință folosesc așa-numite membrane biologice, un tip de filtru microscopic inspirat din modul în care funcționează receptorii gustativi de pe limbă. Aceste membrane pot identifica și separa anumite molecule, permițând eliminarea celor nedorite și păstrarea aromelor care dau gustul plăcut al ciocolatei.
Dacă tehnologia va funcționa la scară industrială, producătorii ar putea obține ciocolată cu un gust mai echilibrat fără să fie nevoie să adauge atât de mult zahăr. Scopul nu este să creeze o ciocolată fără cacao sau un produs artificial, ci să controleze mai bine profilul de gust al ingredientelor naturale.
Cercetătorii spun că metoda ar putea avea aplicații mai largi în industria alimentară. Prin același tip de filtrare, anumite arome ar putea fi intensificate sau reduse în diferite produse, în funcție de preferințele consumatorilor.
Interesul pentru astfel de tehnologii a crescut în ultimii ani și din cauza problemelor din piața globală a cacao. Prețurile au crescut puternic, iar producătorii caută metode prin care să folosească mai eficient ingredientele și să creeze produse mai stabile ca gust.
Pentru moment, proiectul se află încă în faza de cercetare. Dacă rezultatele vor fi confirmate, tehnologia ar putea deschide drumul către noi tipuri de ciocolată, cu mai puțin zahăr, dar cu aceeași aromă intensă pe care consumatorii o așteaptă de la acest produs.
Mondelēz International este o companie globală americană de top în industria snack-urilor, cu venituri de peste 36 miliarde $ (2023), cunoscută pentru branduri precum Oreo, Milka, Toblerone, Cadbury și Barny. Prezentă în peste 150 de țări, în România este lider pe piața dulciurilor, având o fabrică în Clinceni (fosta Chipita).
La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri și prezidat în această lună de SUA, Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet creat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Propunerea lor a fost respinsă cu 11 voturi la 2, iar două state s-au abținut, informează Reuters.
SUA acuză Moscova și Beijingul că protejează IranulAdresându-se Consiliului, trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737.
„Toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz.
„Dispozițiile ONU care urmează să fie reimpuse nu sunt arbitrare, ci au un domeniu de aplicare restrâns, pentru a aborda amenințarea reprezentată de programele nucleare, de rachete și de arme convenționale ale Iranului, precum și sprijinul continuu acordat de Iran terorismului”, a afirmat el.
Waltz a afirmat că atât China, cât și Rusia nu doresc un comitet de sancțiuni funcțional „pentru că vor să-și protejeze partenerul, Iranul, și să continue cooperarea în domeniul apărării, care este din nou interzisă”.
Waltz a menționat că săptămâna trecută Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a reiterat faptul că Iranul este singura țară din lume fără arme nucleare care a produs și acumulat uraniu îmbogățit până la 60% și a refuzat să permită AIEA accesul la aceste stocuri.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat însă Statele Unite și aliații lor că au „alimentat isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, planuri care, potrivit lui, nu au fost confirmate de rapoartele AIEA.
Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că administrația americană „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul negocierilor, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”.
Franța și Marea Britanie susțin reintroducerea sancțiunilorMarea Britanie și Franța au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că reimpunerea sancțiunilor împotriva Iranului este justificată de faptul că Teheranul nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de programul său nuclear. Franța a afirmat că AIEA nu mai poate garanta caracterul pașnic al programului, iar stocul nuclear al Teheranului ar fi suficient pentru fabricarea a 10 dispozitive nucleare.
Polițiștii au stabilit că un autoturism condus de un tânăr de 20 de ani ar fi intrat în coliziune față-spate cu autovehiculul din fața sa, condus de un bărbat de 34 ani.
Cea de-a doua mașină a fost proiectată pe sensul opus de mers, intrând într-un TIR condus de un bărbat de 55 de ani.
În urma accidentului, bărbatul de 34 de ani și o fetiță de 3 ani, aflată în mașină, au murit.
„O minoră de aproximativ 3 ani a fost preluată imediat de către echipajul SAJ sosit la fața locului, în vreme ce pompierii au acționat pentru descarcerarea unei singure persoane, mai exact un bărbat. Din păcate, ambele victime se află în stop cardio-respirator, astfel că sunt aplicate manevre de resuscitare”, a transmis ISU Cluj, care ulterior a precizat că fetița și băprbatul au fost declarați decedați.
În urma testării cu aparatul etilotest a rezultat negativ la ambii conducători auto.
Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor în care s-a produs evenimentul.
