MediaFax.ro

UPDATE: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi primită luni, 9 noiembrie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială.

Întâlnirea este programată la ora 15:30 și face parte dintr-o vizită mai amplă pe care șefa Comisiei Europene o efectuează în regiunea Mării Negre.

Știrea inițială: Ursula von der Leyen ar urma să viziteze România și Bulgaria după participarea la summitul climatic COP din Turcia, potrivit Politico, care citează trei oficiali ai Comisiei Europene familiarizați cu planurile.

„În prezent, este cea mai periculoasă rută maritimă din lume, cu cele mai multe victime”, a declarat pentru Politico unul dintre oficiali, care a vorbit sub protecția anonimatului.

În luna octombrie, nouă nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar aproximativ 34 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți, potrivit Reuters.

România a avertizat că atacurile fac parte din intensificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Bulgaria a evitat să acuze oficial Moscova, menționând în schimb că dronele provin din „direcția estică”.

Detaliile programului Ursulei von der Leyen sunt încă puține, iar unele cabinete ale comisarilor europeni nu au fost informate despre vizita planificată.

De asemenea, nu este clar dacă președinta Comisiei Europene va fi însoțită de alți oficiali europeni, precum președintele Consiliului European, António Costa, sau șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Planurile vizitei apar în contextul în care aliații NATO intensifică misiunile de supraveghere deasupra Mării Negre, în urma atacurilor asupra navelor comerciale.

Ucraina nu a primit 16 miliarde de dolari din asistența americană stabilită prin acorduri și decizii anterioare, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Kyiv Post.

Liderul de la Kiev susține că țara sa trebuie să continue să ceară sprijin militar suplimentar din partea Statelor Unite, chiar dacă aceste solicitări ar putea provoca revoltă la Washington.

Într-un interviu acordat postului ucrainean TSN, Zelenski a spus că Ucraina nu are altă opțiune decât să-și consolideze apărarea atât timp cât continuă războiul la scară largă declanșat de Rusia.

Potrivit președintelui, Kievul trebuie să-și adapteze strategia de dialog cu Washingtonul, având în vedere schimbările din politica americană. Este important ca Ucraina să păstreze sprijinul bipartizan de care beneficiază în SUA, spune el.

„Ucraina trebuie să se orienteze către o nouă infrastructură politică în SUA – și trebuie să o facă rapid. Trebuie să consolidăm sprijinul bipartizan de care beneficiem deja. Având în vedere modificarea raportului de forțe, trebuie să ne structurăm corect dialogul”, a declarat Zelenski.

Liderul de la Kiev a mai spus că schimbările din mediul politic american ar putea ajuta, într-o oarecare măsură, la obținerea unui ajutor nou din partea Statelor Unite.

Zelenski cere recuperarea celor 16 miliarde de dolari

De altfel, președintele ucrainean le-a cerut oficialilor de la Kiev să ridice în discuțiile cu partenerii americani problema celor 16 miliarde de dolari care au fost convenite înainte, dar care nu au ajuns în Ucraina.

„Trebuie să semnalăm faptul că, din acordurile și deciziile anterioare, 16 miliarde au fost reținute și nu au fost oferite Ucrainei”, a spus acesta.

El a punctat că Ucraina este recunoscătoare pentru ajutorul primit până acum, considerând totuși că trebuie să insiste pentru a obține și fondurile promise.

„Suntem recunoscători pentru tot ceea ce am primit, dar Ucraina ar trebui, cel puțin, să lupte pentru a obține aceste fonduri”, a adăugat președintele.

„Ucraina trebuie să lupte, nimeni din SUA nu ar trebui să se simtă ofensat”, a afirmat liderul ucrainean.

El a mai precizat că unii lideri europeni i-au sfătuit pe oficialii ucraineni să nu-și ceară scuze atunci când solicită asistență militară.

Menelau, regele care trăia într-un palat strălucitor

În cântul al IV-lea din „Odiseea”, Telemah ajunge la Sparta, însoțit de Pisistrate, fiul lui Nestor. Cei doi sunt primiți în palatul regelui Menelau, soțul Elenei din Troia, iar luxul reședinței îi impresionează imediat.

Descoperă palatul lui Menelau și întâlnirea sa cu Telemah în „Odiseea” lui Homer, primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Citește povestea originală și află cum trăiau regii greci, ce bogății dețineau și ce daruri prețioase ofereau oaspeților lor.

Homer descrie strălucirea bronzului, aurului, argintului, chihlimbarului și fildeșului. Telemah este atât de uimit, încât compară splendoarea palatului cu cea a locuinței lui Zeus din Olimp. Menelau îi răspunde că niciun muritor nu poate rivaliza cu bogăția zeului suprem, dar recunoaște că și-a adunat averea în urma unor călătorii îndelungate.

De unde provenea averea regelui Spartei?

După încheierea războiului troian, Menelau nu se întoarce imediat acasă. Călătorește timp de mai mulți ani și ajunge în ținuturi îndepărtate, de unde adună bogății.

Citește „Odiseea” de la Editura Litera și descoperă aventurile lui Menelau după războiul troian. Primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” prezintă o lume în care bogăția se măsura în aur, argint, animale, obiecte rare și daruri oferite între regi.

În relatarea sa către Telemah, regele amintește Ciprul, Fenicia, Egiptul, Etiopia, Sidonul și alte regiuni. Aceste călătorii îl transformă într-un conducător foarte înstărit, posesor al unor obiecte de lux și al unor metale prețioase.

Menelau nu este prezentat ca un negustor în sensul modern al cuvântului. Bogăția sa este asociată cu expedițiile, darurile, schimburile dintre conducători și resursele acumulate în lumea aristocratică a epopeii.

Cadoul de lux pe care Menelau i-l oferă lui Telemah

O dovadă a bogăției regelui apare în episodul darurilor pregătite pentru Telemah. Menelau îi oferă un vas de argint cu margini de aur, lucrat cu măiestrie, pe care îl primise la rândul său de la regele Sidonului.

Descoperă în „Odiseea” lui Homer, primul volum al colecției „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera, ce însemna ospitalitatea în Grecia antică și de ce regii își ofereau daruri din aur și argint. Urmărește călătoria lui Telemah și întâlnirile sale cu marii conducători ai lumii homerice.

În lumea descrisă de Homer, asemenea obiecte aveau o semnificație care depășea valoarea materială. Darurile consolidau relațiile dintre conducători, exprimau respectul față de oaspeți și puteau deveni simboluri ale prestigiului unei familii.

Ospitalitatea era o obligație fundamentală a aristocrației homerice, iar un rege bogat își demonstra statutul și prin generozitatea față de cei care îi treceau pragul.

Ulise era și el foarte bogat. Câte turme de animale avea?

Deși Menelau impresionează prin luxul palatului, Ulise este prezentat la rândul său ca un conducător cu o avere considerabilă.

În cântul al XIV-lea, porcarul Eumeu descrie bogățiile stăpânului său. Ulise deținea pe continent câte douăsprezece turme de vite, oi, porci și capre, la care se adăugau animalele crescute pe insula Itaca.

Pentru lumea homerică, asemenea efective reprezentau o sursă majoră de bogăție. Animalele asigurau hrană, puteau fi oferite ca daruri și erau sacrificate în cadrul ritualurilor religioase.

Această avere explică de ce ospețele organizate de pretendenții Penelopei reprezentau o problemă atât de gravă. Tinerii nobili consumau zilnic resursele gospodăriei lui Ulise, în timp ce proprietarul era considerat dispărut.

Alcinoos, regele care avea câini de aur și argint

Menelau nu este singurul conducător al cărui palat impresionează prin lux. În cântul al VII-lea, Homer descrie reședința lui Alcinoos, regele feacilor, poporul care îl ajută pe Ulise să ajungă în Itaca.

Palatul are pereți strălucitori, porți de aur și stâlpi de argint. La intrare se află câini din aur și argint, realizați de zeul Hefaistos, despre care poetul spune că sunt nemuritori și nu îmbătrânesc. Reședința este înconjurată de grădini extraordinare, în care cresc pomi fructiferi și viță-de-vie. Fructele se coc în diferite perioade ale anului, iar abundența pare nesfârșită.

Descrierea îmbină luxul aristocratic cu elemente fantastice, astfel încât averea lui Alcinoos nu poate fi comparată direct cu proprietățile unui rege obișnuit.

Cine era, până la urmă, cel mai bogat?

Homer nu oferă un clasament al averilor și nici informații suficiente pentru a calcula valoarea bunurilor deținute de fiecare conducător.

Menelau este însă unul dintre cei mai puternici candidați la titlul de cel mai bogat personaj muritor din „Odiseea”, datorită descrierii explicite a palatului său și a bogățiilor acumulate în timpul călătoriilor. Ulise impresionează prin proprietățile și turmele sale, în timp ce Alcinoos locuiește într-un palat aproape supranatural, unde obiectele prețioase și minunile divine se întâlnesc la fiecare pas.

Pentru Homer, bogăția unui rege însemna mult mai mult decât acumularea unor obiecte scumpe. Ea reflecta puterea familiei, prestigiul conducătorului, capacitatea de a primi oaspeți și locul ocupat în societate. Imaginea lui Telemah, rămas fără cuvinte în fața palatului lui Menelau, dovedește că luxul putea impresiona chiar și pe cineva crescut în familia unui rege.

Terenul pe care a fost construită Casa Iorga din Saranda i-a fost dăruit lui Nicolae Iorga de către Regele Albaniei, Ahmed Zogu, încă din 1932. Mai apoi, Iorga a împroprietărit statul român cu terenul de pe malul Mării Ionice, sub formă de donație.

Pe acel teren a fost ridicat Institutul Român din Albania. În 1992, casa a fost vândută unui privat.

Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, s-a întâlnit vineri cu omologul său din Albania, Ferit Hoxha. Pe agenda discuțiilor a fost și Casa Iorga din Saranda.

„Împărtășim obiectivul comun de a readuce „Casa Iorga” din Saranda în proprietatea statului român, astfel încât să redevină cât mai curând simbolul prieteniei noastre”, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, printr-o postare pe Facebook.

Cum poate România să reintre în posesia Casei Iorga

O hotărâre judecătorească din Albania spune că proprietarul de drept este statul român, dar, nici după 20 de ani, Casa Iorga nu a fost retrocedată.

Și ministrul precedent de Externe, Oana Țoiu, promitea public în luna mai că statul român va reintra în posesia proprietății din Saranda. Până la plecarea din Guvern, fostul ministru nu a reușit să își respecte promisiunea.

Vineri, Dan Neculăescu a discutat față în față cu ministrul de Externe albanez, la București, pentru a demara toate procedurile necesare. Despre discuții, oficialul român a spus că au fost excelente.

„Am stabilit deja pașii următori pentru atingerea acestui obiectiv”, a mai spus șeful MAE.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism  Structura Centrală au anunțat că 15 inculpați au fost reținuți și că s-a dispus măsura controlului judiciar față de un alt inculpat, Cei reținuți sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism, iar un polițist este cercetat pentru  favorizarea făptuitorului și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice.

DIICOT a precizat într-un comunicat de presă că în urma perchezițiilor desfășurate joi în București, Ilfov și Buzău au fost ridicate sume importante de bani, dar șase mașini de lux pentru care instituit sechestru.

„Pe parcursul perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Buzău, au fost găsite și ridicate sumele de aproximativ 90.000 euro și 44.000 de lei , înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, bijuterii și monede, mai multe arme albe, precum și alte mijloace de probă. De asemenea, a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra a 6 autoturisme de lux (două SUV-uri, trei limuzine și o mașină supersport)”, a transmis DIICOT.

Propunere de arestare preventivă la Tribunalul București

Vineri, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a 14 dintre inculpații reținuți. Față de un alt inculpat (agent de poliție), procurorii DIICOT – Structura Centrală au luat măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.
Activitățile judiciare sunt realizate împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane.

Prevederile sunt cuprinse în Ordinul nr. 1389 din 5 noiembrie 2026, semnat de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marcel-Alexandru Stoica, prin care sunt aprobate instrucțiunile de aplicare a articolului 301 din Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Documentul clarifică regimul juridic al balcoanelor închise fără autorizație, posibilitatea intrării ulterioare în legalitate, termenele de prescripție pentru sancțiuni și obligațiile fiscale ale proprietarilor.

Închiderea balconului nu transformă apartamentul într-o construcție ilegală

Una dintre principalele clarificări din ordin privește impozitul pe clădiri.

Instrucțiunile fac distincție între imobilele construite integral fără autorizație și clădirile edificate legal asupra cărora au fost realizate ulterior intervenții punctuale, precum închiderea balcoanelor.

Potrivit documentului, aceste lucrări nu schimbă situația juridică a clădirii în ceea ce privește legalitatea edificării inițiale și nu justifică încadrarea întregului imobil în categoria construcțiilor realizate fără autorizație.

Direcțiile de taxe și impozite nu au temei legal

„În consecință, majorarea impozitului stabilită prin alin. (11) nu este aplicabilă, pentru închiderea balcoanelor în clădirile construite în mod legal”, se arată în instrucțiunile aprobate prin ordin.

Documentul oferă și un exemplu pentru a explica disproporția unei asemenea măsuri: dublarea impozitului pentru un apartament legal de 70 – 80 de metri pătrați, ca urmare a unei modificări neautorizate de numai 3 – 4 metri pătrați, cât poate avea un balcon, este considerată o măsură care nu poate fi aplicată.

Instrucțiunile precizează explicit că direcțiile de taxe și impozite locale nu au temei legal să aplice majorarea cu 100% a impozitului pe apartament pentru simpla existență a unui balcon închis.

Amenzile nu mai pot fi aplicate pentru lucrările realizate în urmă cu mai mult de trei ani

O altă prevedere importantă se referă la prescripția răspunderii contravenționale.

Potrivit ordinului, executarea lucrărilor fără autorizație de construire este supusă termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la finalizarea faptei.

Astfel, în cazul balcoanelor închise în urmă cu mai mult de trei ani, dreptul statului de a aplica amenzi sau alte măsuri punitive este prescris.

Instrucțiunile subliniază că Legea nr. 169/2026 nu se aplică retroactiv și nu poate transforma o faptă pentru care a intervenit prescripția într-un motiv de penalizare fiscală a unei clădiri construite legal.

Proprietarii pot solicita oricând intrarea în legalitate

Ordinul clarifică și procedura prin care proprietarii pot obține autorizația de regularizare pentru balcoanele închise fără autorizație.

Conform articolului 301, alineatul (2), din Legea nr. 169/2026, închiderea balcoanelor sau a logiilor la clădirile de locuit multietajate este considerată o lucrare de importanță redusă.

Excepție fac lucrările de extindere pe domeniul public a balcoanelor sau logiilor de la parter.

În cazul lucrărilor încadrate în această categorie, proprietarii pot solicita autorizația de regularizare oricând, fără o limită de timp.

Procedura nu este condiționată de termenul tranzitoriu de un an prevăzut pentru alte categorii de construcții.

Regularizarea urmărește, potrivit instrucțiunilor, verificarea siguranței clădirii și a condițiilor în care a fost realizată lucrarea.

Taxele nu vor fi de zece ori mai mari

O altă nelămurire clarificată prin ordin privește taxele necesare pentru intrarea în legalitate.

Alineatele (7) și (8) ale articolului 301 instituie un regim tranzitoriu de un an, până la 25 august 2027, pentru anumite categorii de construcții realizate cu încălcarea regimului de autorizare. Pentru aceste situații, legea prevede taxe suplimentare majorate de zece ori.

Instrucțiunile ministrului precizează însă că acest regim nu se aplică lucrărilor de închidere a balcoanelor încadrate la alineatul (2).

Prin urmare, proprietarii care solicită regularizarea unor asemenea lucrări vor achita taxele standard de autorizare, nu taxele majorate de zece ori.

Totodată, intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 nu instituie obligația autorităților locale de a realiza o inventariere generală a balcoanelor închise fără autorizație.

Vladimir Putin a semnat un decret prin care participațiile Japan Tobacco International în patru companii rusești sunt transferate în administrarea temporară a societății locale Promyshlennye Aktivy (Industrial Assets).

Măsura afectează operațiunile unuia dintre cei mai importanți producători de tutun din Rusia, care deține aproximativ 37% din piața locală a țigărilor.

Printre mărcile comercializate de companie se numără Winston, Camel, Sobranie, LD și Glamour, alături de mai multe branduri rusești.

Decretul vizează societățile JTI Donskoy Tabak, Petro, JTI Yelets și Kres Neva, care operează fabrici și unități de procesare în Sankt Petersburg, Rostov-pe-Don și regiunile Lipetsk și Leningrad.

Deși Japan Tobacco își păstrează formal dreptul de proprietate, compania pierde controlul efectiv asupra operațiunilor sale din Rusia. Decretul nu precizează durata măsurii și nici motivele concrete pentru care aceasta a fost adoptată.

Rusia aduce un sfert din profitul gigantului japonez

Lovitura economică ar putea fi semnificativă pentru Japan Tobacco, unul dintre cei mai mari producători mondiali de țigări.

Potrivit Financial Times, piața rusă a generat anul trecut aproximativ 25% din profitul operațional ajustat al grupului, deși a reprezentat numai circa 10% din veniturile totale.

Japan Tobacco operează în Rusia din 1999 și a devenit liderul pieței locale în 2007. Compania și-a consolidat poziția în 2018, când a achiziționat producătorul rus Donskoy Tabak.

În peste două decenii, investițiile grupului în Rusia au ajuns la aproximativ 4,6 miliarde de dolari.

Spre deosebire de numeroase companii occidentale, Japan Tobacco a decis să își continue activitatea în Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022, deși a suspendat investițiile noi în producție și marketing.

Decizia a atras critici din partea Kievului, care a inclus compania pe lista sponsorilor internaționali ai războiului, invocând taxele plătite bugetului rus.

Acțiunile Japan Tobacco au scăzut cu aproximativ 19% la Bursa din Tokyo, după anunțarea măsurii.

Grupul a transmis că analizează situația și opțiunile disponibile, acordând prioritate angajaților și celorlalte părți afectate.

Japonia cere Rusiei să renunțe la confiscarea activelor

Guvernul japonez a reacționat vineri, 6 noiembrie, solicitând Moscovei să revoce decretul.

Ministrul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei, Ryosei Akazawa, a declarat că Tokyo a cerut în repetate rânduri autorităților ruse să protejeze interesele legitime ale companiilor și cetățenilor japonezi.

Statul japonez este, de altfel, cel mai mare acționar al Japan Tobacco, prin Ministerul Finanțelor, care deține aproximativ 37,55% din capitalul companiei.

Decizia Kremlinului vine într-un moment de deteriorare accelerată a relațiilor dintre Rusia și Japonia.

Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei după invadarea Ucrainei, iar cele două țări continuă să dispute suveranitatea asupra unor insule din arhipelagul Kurile.

Tensiunile au crescut și după vizita efectuată de Putin în august pe insula Etorofu, revendicată de Japonia, precum și după reținerea, în octombrie, a unui jurnalist japonez acuzat de spionaj de autoritățile ruse.

Kremlinul continuă preluarea activelor companiilor străine

Japan Tobacco este cea mai recentă companie internațională care pierde controlul asupra operațiunilor sale rusești în urma unor decizii ale Kremlinului.

În ultimele luni, autoritățile de la Moscova au plasat sub administrare temporară active aparținând unor grupuri internaționale precum Nestlé, Auchan și Metro.

Mecanismul utilizat de Rusia a fost introdus în aprilie 2023 și permite transferarea administrării unor active străine către entități rusești, fără acordul proprietarilor.

Kremlinul justifică aceste măsuri drept reacții la sancțiunile occidentale și la înghețarea activelor rusești în străinătate.

Autoritățile au anunțat vineri că au o prezență vizibilă în aeroport, dar evaluarea inițială indică faptul că pasagerii nu se află în pericol, relatează Reuters.

„Suntem din nou astăzi pe aeroportul din Copenhaga, în legătură cu amenințări îndreptate împotriva traficului aerian”, au transmis polițiștii danezi într-un comunicat.

Reprezentanții forțelor de ordine au precizat că investighează incidentul și că au mobilizat personal în aeroport pentru gestionarea situației. Potrivit evaluării inițiale, nu a existat un pericol imediat pentru pasageri.

Două avioane au fost verificate pe aeroportul din Copenhaga

Amenințările au vizat și două aeronave care au ajuns joi pe aeroportul din capitala Danemarcei. Poliția din Copenhaga și specialiștii în dezamorsarea bombelor din cadrul Forțelor Armate daneze au intervenit pentru verificarea acestora.

Ambele avioane au fost inspectate, însă autoritățile nu au descoperit obiecte suspecte, potrivit informațiilor transmise de poliție agenției daneze de presă Ritzau.

Poliția a precizat că evaluarea sa este că nu a existat niciun pericol pentru pasageri sau pentru celelalte persoane aflate în aeroport.

Amenințările cu bombă au perturbat zborurile în mai multe țări europene

Incidentele din Danemarca fac parte dintr-un val de amenințări cu bombă care a vizat zboruri comerciale în Europa începând de luni. Alertele au provocat devieri de aeronave, aterizări de urgență, verificări de securitate și mobilizarea avioanelor militare.

Potrivit agenției France Presse, aproximativ 20 de zboruri comerciale au fost vizate joi de alerte cu bombă, în a treia zi consecutivă de incidente de acest fel. Trei aeronave au fost redirecționate, iar avioane militare din Italia, Franța și Bulgaria au fost mobilizate pentru escortarea unor curse comerciale.

Printre zborurile afectate s-au numărat curse operate de Ryanair, Wizz Air, Aer Lingus, LOT Polish Airlines și Air Serbia. O aeronavă Aer Lingus care zbura de la Dublin spre Roma a fost redirecționată către o bază militară franceză, unde pasagerii și membrii echipajului au fost evacuați în siguranță.

Până în prezent, verificările efectuate în urma alertelor nu au dus la descoperirea unor dispozitive explozive. Autoritățile europene nu au stabilit dacă incidentele au o legătură între ele și nici cine se află în spatele amenințărilor.

Natalia Intotero, ministrul Mediului, a mers joi într-o vizită de lucru la Petroșani și Vulcan, două localități de pe Valea Jiului.

La Vulcan, ministrul a mers pentru a verifica stadiul lucrărilor de la depozitul municipal de deșeuri, unul dintre obiectivele care au reprezentat o problema gravă de mediu și care sunt vizate de procedura de infringement.

„Proiectul, cu o valoare de peste 35,5 milioane de lei, reprezintă o investiție importantă pentru protejarea mediului, sănătatea populației și respectarea obligațiilor europene asumate de România”, a transmis ministrul Mediului, printr-o postare pe Facebook.

Ministrul Mediului, discuții cu primarii

La Petroșani a avut loc o întrevedere între primarii localităților de pe Valea Jiului și Natalia Intotero. Ministrul a transmis că pe agenda discuțiilor au fost și proiectele locale finanțate prin PNRR.

„Am discutat despre proiectele finanțate prin PNRR, oportunitățile oferite de programele AFM, dificultățile întâmpinate în implementarea investițiilor, procedurile de avizare și autorizare, precum și despre problemele concrete ale comunităților”, a mai transmis ministrul.

 

Nuclearelectrica a anunțat miercuri că, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, miercuri au fost demarate acțiunile specifice pentru pornirea Unității 1 a CNE Cernavodă, oprită după scăderea accentuată a nivelului Dunării la gura de captare a centralei pentru răcirea reactoarelor, din cauza secetei din bazinul Dunării.

Repornirea Unității 1 a Centralei de la Cernavodă a fost programată după ce, în urma verificărilor de amploare efectuale, specialiștii autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear, Comisiei Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat îndeplinirea condițiilor pentru ieșirea din starea de oprire garantată și a permis inițierea etapelor de repornire, după cum a declarat președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, joi, la solicitarea Mediafax.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

Centrala de la Cernavodă, oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.

Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de luni, pentru prima dată din 2 martie, conform cifrelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, consum pentru acoperirea căruia a fost nevoie de importuri, în lipsa capacităților nucleare, dar și din sursele eoliene.

Când va fi repornit și al doilea reactor

Responsabili nu avansează în prezent un termen sigur pentru repornirea și celui de-al doilea reactor, care ar aduce în sistem încă 700 MW, aport semnificativ, mai ales în contextul răcirii vremii.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, explica, în informarea transmis joi la BVB  funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN.

Continuăm verificările și pentru Unitatea 2, dar nu putem spune cu certitudine momentul repornirii ei. Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a precizat președintele CNCAN, la întrebarea Mediafax.

Potrivit experților în domeniul energiei consultați de Mediafax, repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească. Mai exact, Dunărea a avut un palier de minim 1.600 mc/ s timp de șapte – zece ceea ce face ca poate să funcționeze un grup la Cernavodă.

Pe de altă parte, debitul de 1.750 – 1.800 la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1 nu a dus la o creștere semnificativă a producției din surse hidro. Odată cu scăderea debitelor fluviului, producția celor două hidrocentrale, care au o cotă de aproximativ 10-15% din producția de energie a țării la nivel multianual, se redusese la jumătate.

În același timp, pe apele interioare nu se simt debite mărite datorită secetei care a absorbit toată apa și precipitațiile au fost mai mult pe sudul țării și nu au fost pe amenajările Hidroelectrica.

La ora 12:23, România importa energie pentru a acoperi consumul, mai exact avea un consum de 5.951 MW și o producție de 5.529 MW,  conform datelor publicate în timp real de operatorul național de sistem și transport al energiei electrică, Transelectrica, astfel că diferența de 421 MW venea prin interconexiunile de la granițe.

Defalcat, cel mai mare aport o are sursa solară, urmată de gaze:

• 37,09% Foto – 2050 MW
• 27,45% Hidrocarburi – 1517 MW
• 16,08% Hidro – 889 MW
• 10,73% Cărbune – 593 MW
• 7,35% Eolian – 406 MW
• 1,30% Biomasă – 72 MW
• 0.00% Nuclear – 0 MW
• 0.00% Instalatii de stocare – 0 MW

Total: 5529 MW – Productia in 06-11-2026 ora 12:23

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat că vrea să candideze la președinția Partidului Național Liberal (PNL). Vineri, într-o postare pe rețelele sociale, acesta susține că are deja sprijinul a peste 50 de primari din țară.

Alin Tișe le-a mulțumit pe Facebook primarilor care și-au exprimat susținerea, spunând că își dorește un partid în care cei aleși direct de oameni să participe la deciziile importante.

„Le mulțumesc celor peste 50 de primari din țară pentru susținere! A venit vremea ca aleșii PNL să conducă și să decidă!”, a transmis președintele CJ Cluj.

„Prima mea funcție aleasă a fost cea de consilier local la Cluj. Nu eram în fruntea listei, eram unul dintre cei care trebuiau să convingă oamenii, cartier cu cartier. Atunci am învățat ceva ce nu am uitat în 25 de ani: în politică, nimic important nu se face de unul singur. Tot ce am realizat la Cluj poartă munca unor consilieri și colegi ale căror nume nu apar în presă, dar fără de care nimic nu ar fi fost posibil”, a scris acesta.

Alin Tișe vrea ca primarii și aleșii locali să aibă un rol decisiv în conducerea PNL

Președintele Consiliului Județean Cluj consideră că primarii, președinții de consilii județene și consilierii locali și județeni reprezintă una dintre cele mai importante forțe ale partidului.

„Cred că a venit vremea ca aleșii PNL să conducă și să decidă. Să nu mai fie ignorați și folosiți doar pentru a aduce voturi în campanie. Primarii, președinții de consilii județene și consilierii locali și județeni sunt forța partidului în comunități. În PNL-ul pe care îl vreau, ei vor avea un rol decisiv în conducere”, a transmis Alin Tișe.

Una dintre dorințele sale este să fie alături de membrii partidului care obțin rezultate, contribuind la dezvoltarea comunităților, indiferent de funcția pe care o ocupă.

„Voi fi alături de voi, cei care performează, construiesc și aduc valoare. Vreau un partid în care vocea celor aleși de oameni contează!”, a adăugat președintele CJ Cluj.

„Le mulțumesc celor peste 50 de primari din țară care și-au exprimat deja susținerea și celor care urmează! Împreună suntem forța PNL!”, a scris acesta.

În primele ore de tranzacționare, indicele european Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,2%, indicele german DAX a pierdut 1,6%, iar CAC 40 din Franța și FTSE 100 din Londra au înregistrat scăderi de câte 1,4%, potrivit Euronews.

Scăderile au început joi pe Wall Street, unde acțiunile marilor companii tehnologice, în special ale producătorilor de cipuri, au înregistrat pierderi puternice.

Companiile incluse în indicele american S&P 500 au pierdut peste 3.000 de miliarde de dolari din valoarea lor bursieră.

Ulterior, valul de vânzări s-a extins în Asia, unde indicele MSCI AC Asia a pierdut peste 4%.

De ce sunt îngrijorați investitorii

Una dintre principalele temeri ale investitorilor este legată de rezultatele alegerilor americane din această săptămână, în urma cărora democrații au obținut victorii importante.

Mai mulți candidați democrați au promis să limiteze sau chiar să oprească construirea unor noi centre de date, proiecte în care marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari.

Aceste centre sunt esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și necesită cantități mari de cipuri și energie electrică.

Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 5,5%, S&P 500 a pierdut 4,4%, iar Dow Jones Industrial Average a coborât cu 3,4%.

Președintele american Donald Trump i-a acuzat pe democrați pentru scăderile de pe Wall Street.

Scăderi puternice și pe bursele asiatice

Pierderile de pe Wall Street s-au extins vineri pe piețele asiatice.

În Japonia, indicele Nikkei 225 a închis ședința cu o scădere de 6%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a închis tot cu o scădere de 6%.

Acțiunile producătorului de cipuri SK Hynix au pierdut 10,4%, iar cele ale Samsung Electronics au scăzut cu 6,4%.

Scăderi mai mici au fost înregistrate și pe bursele din Hong Kong și Shanghai.

Acuzațiile potrivit cărora Viktor Orban a fost informator pentru serviciile secrete și și-a denunțat colegii apar într-o investigație realizată de jurnalistul ungar Sabolcs Panyi. Ancheta se bazează pe amintirile fostului prim-ministru al Ungariei, Miklós Nemeth.

Politicianul susține că, în 1990, au ajuns în posesia sa trei rapoarte de informații, presupus scrise de Viktor Orban în timpul serviciului său în armată.

Ce scrie în documentele atribuite lui Viktor Orban

Orban ar fi raportat serviciilor secrete opiniile politice, religioase și sexuale ale colegilor săi.

Nemeth recunoaște că nu a putut verifica identitatea autorului, dar spune că i s-a părut clar că era vorba despre scrierea lui Orban.

Documentele despre Viktor Orban au dispărut

Ulterior, documentele au dispărut din seiful fostului șef al contra-inteligenței militare, care a decedat în 2009. Locul unde se află acum presupusele dovezi compromițătoare este necunoscut.

Un reprezentant al lui Viktor Orban a catalogat acuzațiile drept false. Anterior, politicianul a negat și el informațiile. El a spus că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze în timpul serviciului militar, dar a refuzat.

Discuțiile apar în condițiile în care autoritățile de la Budapesta au publicat lista cu numele informatorilor poliției secrete din perioada comunistă. Lista cuprinde între 50.000 și 60.000 de nume. Detalii din aproximativ 9.000 de dosare vor fi publicate în februarie anul viitor, după parcurgerea procedurilor legale.

Liderii celor mai mari două partide politice ale Noii Zeelande poartă acest nume. Partidul Național, de centru-dreapta, este condus de Christopher Luxon , care este prim-ministru de la alegerile din 2023, când partidul său a înlăturat Partidul Laburist de centru-stânga, condus de Chris Hipkins.

Ambii lideri din „bătălia Chrisilor” sunt, conform majorității sondajelor de opinie, destul de nepopulari în rândul alegătorilor, potrivit AP.

Ascensiunea numelui Christopher în politică este legată de popularitatea numelui Christopher pentru copiii din Noua Zeelandă până la mijlocul anilor 1980, atingând un vârf în 1968, când aproape 800 de bebeluși au primit acest nume, conform datelor guvernamentale. În 2025, doar 20 de nou-născuți au fost numiți Christopher.

 

O nouă alertă cu bombă a vizat, vineri, un avion care se îndrepta spre București. Este vorba despre cursa 226M Praga – București, operată de compania TAROM.

La Aeroportul Internațional Henri Coandă au fost demarate procedurile necesare, potrivit CNAB.

Avionul a aterizat la ora 12:19, la bord fiind 102 persoane. SRI a transmis că ameninţarea este nespecifică, neurmând a se lua măsuri în teren.

„Zborul Praga – Otopeni 226M, care a aterizat pe Otopeni: o amenințare cu bombă la bord. Nespecifică, fără măsuri în teren”, a transmis SRI.

Alertă cu bombă joi la o cursă Milano-București

Alerta cu bombă vine după ce joi, cursa Milano-București, operată de Wizz Air, a fost vizată de o amenințare similară. 

SRI a anunțat că verificările efectuate de echipa pirotehnică la bordul avionului nu au scos la iveală obiecte sau materiale suspecte, iar amenințarea cu bombă nu s-a confirmat.

În ultimele zile, numeroase zboruri din Europa au fost ținta mai multor amenințări cu bombă, însă nicio alertă nu s-a confirmat.

Kremlinul a acuzat vineri Europa că nu reușește să stabilească cine o va reprezenta în eventualele discuții viitoare despre securitatea continentului, în cadrul unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Reuters.

Statele Unite, Ucraina, NATO și partenerii europeni au avut recent o reuniune la Bruxelles, unde au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina și despre securitate.

În același timp, președintele american Donald Trump a vorbit joi despre „un acord major” care „ar putea implica întreaga Europă”.

Întrebat vineri ce rol ar putea avea Europa în eventualele negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că participarea europenilor va fi necesară. Potrivit acestuia, până acum, statele europene nu au reușit să ajungă la o poziție comună.

„În ceea ce privește eventualele propuneri din partea europenilor, nu am primit niciuna. Nu avem cunoștință de existența vreuneia”, a declarat Peskov jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe telefonice.

Reprezentantul Kremlinului a spus și că viitoarele discuții vor viza sistemul de securitate al Europei, mai ales în cazul unor negocieri între Rusia și Ucraina privind garanțiile reciproce de securitate.

„Într-un fel sau altul, discuția va viza viitorul sistem de securitate din Europa atunci când vor avea loc negocieri privind garanțiile reciproce de securitate între Rusia și Ucraina; desigur, va fi imposibil ca acest lucru să se realizeze fără participarea europenilor, într-o etapă sau alta”, a adăugat el.

Dmitri Peskov a mai declarat că Europa va trebui să participe la discuții, dar a criticat, totodată, lipsa unei decizii privind reprezentarea sa.

„Prin urmare, va fi necesară o discuție cu europenii. Însă, după cum se poate observa, aceștia nu au reușit nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor. Așadar, din partea lor, asistăm la o indecizie prelungită și la o lipsă de voință.”, a completat el.

Duminică vor avea loc noi trageri la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la extragerile de joi, 5 noiembrie, Loteria Română a acordat peste 17.100 de câștiguri, în valoare totală de peste 1,34 milioane de lei.

Reporturi la Loto 6/49 și Noroc pentru extragerile din 8 noiembrie

La Loto 6/49, la categoria I, se înregistrează un report de peste 3,47 milioane de lei, echivalentul a peste 649.900 de euro.

La jocul Noroc, reportul cumulat a ajuns la peste 1,91 milioane de lei, respectiv peste 358.400 de euro.

Premii de peste 1,31 milioane de lei la Joker și reporturi la celelalte jocuri

La Joker, la categoria I, este în joc un report de peste 1,31 milioane de lei, echivalentul a peste 246.100 de euro.

La aceeași extragere, la categoria a II-a, reportul depășește 474.200 de lei, respectiv aproximativ 88.800 de euro, în timp ce la categoria a III-a este de peste 39.800 de lei.

La Noroc Plus, reportul cumulat este de peste 56.400 de lei.

La Loto 5/40, categoria I, se înregistrează un report de peste 345.200 de lei, echivalentul a peste 64.600 de euro. La Super Noroc, premiul de la categoria I a ajuns la peste 527.400 de lei, respectiv peste 98.700 de euro.

Un câștig de peste 85.000 de lei la Loto 5/40

La tragerea de joi, 5 noiembrie, la Loto 5/40, categoria a II-a, s-a înregistrat un câștig în valoare de 85.007,50 lei.

Biletul norocos a fost jucat online, pe platforma oficială bilete.loto.ro.

Următoarele extrageri organizate de Loteria Română sunt programate duminică, 8 noiembrie 2026, pentru toate cele șase jocuri: Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numărul infecțiilor respiratorii a scăzut cu 13,5% într-o singură săptămână, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2026, la nivel național au fost raportate 68.284 de cazuri de infecții respiratorii, față de 78.876 în săptămâna precedentă.

Scăderea de la o săptămână la alta nu înseamnă însă că numărul îmbolnăvirilor este mai mic decât în sezonul trecut.

Cum a fost în aceeași perioadă în sezonul trecut

Comparativ cu aceeași perioadă din sezonul 2025 – 2026, numărul cazurilor este ușor mai mare, cu 0,2%.

Concret, în aceeași săptămână a sezonului precedent au fost raportate 68.162 de cazuri, cu 122 mai puține decât în prezent.

Totuși, raportarea actuală se situează cu 5,3% sub media de 72.085 de cazuri înregistrată în aceeași perioadă a sezoanelor 2018 – 2025, fără sezoanele pandemice.

Datele INSP includ cazurile de gripă clinică, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumoniile.

Peste 200 de cazuri de gripă clinică într-o săptămână

În intervalul 26 octombrie – 1 noiembrie au fost înregistrate 213 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 225 în săptămâna anterioară și 208 în aceeași perioadă a sezonului trecut.

De asemenea, au fost raportate șase cazuri de gripă confirmate de laborator: trei cu virus gripal AH1 și trei cu virus gripal A nesubtipat.

De la începutul sezonului gripal 2026 – 2027, numărul cazurilor de gripă confirmate în laborator a ajuns la 29.

Dintre acestea, 10 au fost provocate de virusul AH1, 11 de virusul gripal A nesubtipat, cinci de virusuri netipate, unul de virusul gripal B, iar două au reprezentat coinfecții cu virusurile gripale A și B.

INSP nu a raportat niciun deces nou confirmat cu virus gripal în săptămâna analizată.

Până la 1 noiembrie, autoritățile au comunicat un singur deces asociat gripei în actualul sezon, la o persoană din grupa de vârstă 65 – 79 de ani.

Aproape 678.000 de persoane s-au vaccinat antigripal

În ceea ce privește vaccinarea, până la 1 noiembrie 2026 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări 677.944 de vaccinări antigripale.

Dintre acestea, 666.675 au fost efectuate în rândul categoriilor de populație care beneficiază de compensarea vaccinului.

Alte 5.060 de vaccinări au fost realizate în farmaciile comunitare autorizate.

Datele fac parte din raportarea săptămânală a Institutului Național de Sănătate Publică privind evoluția infecțiilor respiratorii, a gripei și a infecțiilor respiratorii acute severe în România.

Președintele american Donald Trump a dat vina pe democrați și apoi pe electorat pentru prăbușirea pieței bursiere, în timp ce continuă să refuze să-și asume responsabilitatea înfrângerea suferită de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului care au avut loc pe 3 noiembrie.

Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că democrații sunt vinovați pentru prăbușirea pieței bursiere.

„Bursa a suferit una dintre cele mai proaste zile din istorie ca urmare a rezultatelor alegerilor. Ce priveliște tristă! (…) Nu uitați, nu au fost republicanii, ci «Tâmpocrații», se arată în mesajul publicat de Trump.

Ulterior, într-o nouă postare, președintele american a dat vina și pe alegători.

„Bursa s-a prăbuşit astăzi pentru că «Tâmpocraţii» au avut o zi mare marţi. E atât de trist să văd asta, nu aveţi pe cine să daţi vina decât pe voi înşivă!”, a scris Trump pe Truth Social.

Prăbușire pe Wall Street: Giganții tehnologici pierd 3.200 de miliarde de dolari

Reacția lui Trump vine la scurt timp după ce joi s-a înregistrat una dintre cele mai severe prăbușiri ale pieței bursiere din ultimii ani.

Companiile din sectorul tehnologic au pierdut aproximativ 3.200 de miliarde de dolari din valoarea bursieră. Investitorii se tem că victoria democraților în alegerile pentru Congresul american ar putea aduce restricții asupra industriei inteligenței artificiale, sectorul care a alimentat creșterea spectaculoasă a burselor în ultimii ani.

Potrivit The Independent, Indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 5,52%, în timp ce S&P 500 a înregistrat o scădere de 4,36%, iar Dow Jones a pierdut 1.833,06 puncte, ca reacție la rezultatele electorale din această săptămână.

Republica Moldova va introduce vize pentru cetățenii ruși și belaruși. Potrivit TV8, premierul moldovean Vasile Țofan a declarat că, deocamdată, nu a fost stabilită o dată exactă.

„Noi vrem să continuăm parcursul european. Nu sunt gata să dau o dată. Dacă normele UE o impun, eu cred că trebuie să luăm deciziile care ne permit să avansăm în procesul de integrare europeană”, a explicat șeful guvernului.

Este cert că Moldova își va alinia politica națională în materie de vize cu reglementările UE. Acest lucru înseamnă, printre altele, eliminarea regimului de scutire de viză pentru cetățenii unor țări, inclusiv Rusia și Belarus.

Raportul Comisiei Europene arată că Republica Moldova mai are de aliniat regimul de vize în cazul a 11 state. În afară de Rusia și Belarus, pe listă sunt Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Qatar, Tadjikistan, Turcia, Uzbekistan și Vanuatu. Cetățenii acestor state pot intra în prezent fără viză în Republica Moldova.

Relațiile dintre Moldova și Rusia, la pământ

Introducerea vizelor va deteriora și mai mult relațiile dintre Republica Moldova și Rusia. În prezent, acestea sunt extrem de tensionate din cauza apropierii conducerii de la Chișinău de UE.

Războiul din Ucraina și desele incidente provocate de drone pe teritoriul moldovean au provocat crize diplomatice. Militarii ruși din Transnistria, războiul hibrid și campaniile de dezinformare au tensionat la maximum relațiile dintre cele două țări.