MediaFax.ro

Evenimentul a dus la blocarea circulației pe ambele sensuri și la intervenția rapidă a echipajelor de urgență.

La fața locului au intervenit echipaje ale SMURD și Serviciului de Ambulanță Județean, care au evaluat trei persoane implicate în coliziune. Două dintre acestea au necesitat transportul la spitalul din Orăștie pentru investigații și îngrijiri medicale suplimentare.

Potrivit primelor informații, una dintre victime a suferit mai multe traumatisme, însă se afla în stare conștientă și cooperantă în momentul preluării de către echipajele medicale.

Pe durata intervenției autorităților, circulația rutieră a fost complet blocată pe ambele sensuri de mers, ceea ce a generat aglomerație și întârzieri semnificative în zonă. Echipele de intervenție au acționat pentru eliberarea carosabilului și reluarea traficului în condiții de siguranță.

Amenzile de circulație vor fi mai mari odată cu majorarea salariului minim pe economie. Începând de miercuri, 1 iulie 2026, valoarea punctului de amendă crește, deoarece aceasta este stabilită prin Codul Rutier la 5% din salariul minim brut pe țară.

Guvernul a stabilit, prin Hotărârea nr. 146/2026, că salariul de bază minim brut pe țară va fi majorat de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026.

Astfel, punctul de amendă va crește de la 202,5 lei – la momentul redactării știrii – la 216,25 lei, adică o creștere de aproximativ 6,8%.

Cu cât vor crește amenzile de la 1 iulie. Exemple

Sancțiunile rutiere sunt calculate în funcție de punctele de amendă stabilite de Codul Rutier 2026 pentru fiecare abatere în parte.

Astfel, depășirea limitei legale cu 10-20 km/h este sancționată cu două sau trei puncte-amendă, astfel că șoferul va plăti între 432,5 lei și 648,75 lei începând cu 1 iulie.

Pentru o depășire cu 21-30 km/h se aplică patru sau cinci puncte-amendă, adică o sancțiune cuprinsă între 865 de lei și 1.081,25 lei.

Dacă viteza legală este depășită cu 31-40 km/h, amenda va fi de șase până la opt puncte, adică între 1.297,5 lei și 1.730 de lei.

Șoferii care achită amenda în termenul prevăzut de lege pot plăti în continuare jumătate din aceasta, facilitate care rămâne neschimbată.

Cutremurele devastatoare produse săptămâna trecută în statul venezuelean La Guaira au readus în atenție una dintre cele mai dificile întrebări după astfel de dezastre: cât timp poate supraviețui o persoană prinsă sub dărâmături? Potrivit experților citați de Associated Press, răspunsul depinde de mai mulți factori, precum gravitatea rănilor, accesul la aer și apă, temperatura mediului și existența unui spațiu protector între resturile clădirii.

Primele 24 de ore oferă cele mai mari șanse de salvare

În general, cele mai multe persoane sunt salvate în prima zi după un cutremur. După acest interval, probabilitatea de supraviețuire scade treptat, deoarece multe victime au suferit răni grave sau sunt prinse sub bucăți masive de beton și alte materiale. Totuși, dacă rănile nu sunt severe și există condiții favorabile, oamenii pot rezista chiar și o săptămână sau mai mult.

Urmările cutremurului din Filipine. Sursa foto: X

Geofizicianul Victor Tsai, de la Brown University, explică faptul că șansele cresc considerabil atunci când victima se află într-un așa-numit „spațiu de supraviețuire” – o cavitate formată între elementele structurii prăbușite, care împiedică zdrobirea persoanei și îi permite să respire.

Aerul și apa sunt esențiale

Pe măsură ce trec zilele, cele mai importante resurse devin aerul și apa. „Poți supraviețui o perioadă fără hrană, însă mult mai puțin fără apă”, explică medicul Joseph Barbera, specialist în intervenții de urgență și profesor asociat la George Washington University. Temperatura joacă, de asemenea, un rol important. Căldura excesivă sau frigul extrem pot reduce dramatic șansele de supraviețuire și îngreunează operațiunile de salvare. În unele cazuri, incendiile, fumul sau substanțele toxice eliberate după prăbușirea clădirilor pot agrava situația victimelor.

Salvarea trebuie făcută cu atenție

Specialiștii avertizează că scoaterea unei persoane de sub dărâmături trebuie făcută cu mare grijă. Dacă victima a avut membrele comprimate timp îndelungat, eliberarea bruscă poate provoca pătrunderea în circulație a unor toxine rezultate din distrugerea țesutului muscular, ceea ce poate declanșa un șoc sever și poate pune viața în pericol. Din acest motiv, echipele medicale încearcă, atunci când este posibil, să înceapă tratamentul încă înainte ca persoana să fie extrasă complet.

Există și supraviețuiri spectaculoase

Istoria consemnează mai multe cazuri impresionante. După cutremurul și tsunamiul din Japonia, în 2011, un adolescent și bunica sa, în vârstă de 80 de ani, au fost găsiți în viață după nouă zile petrecute sub locuința prăbușită. Cu un an înainte, în Haiti, o adolescentă de 16 ani a fost salvată după 15 zile petrecute sub dărâmăturile provocate de seismul care a devastat Port-au-Prince.

Urmările unui cutremur devastator in Haiti. Sursa foto: X

Ce trebuie să faci în timpul și după un cutremur

În țările cu norme moderne de construcție, recomandarea este simplă: „Apleacă-te, adăpostește-te și ține-te bine” („Drop, Cover and Hold On”). Specialiștii recomandă adăpostirea sub o masă solidă sau lângă mobilier rezistent, care poate crea un spațiu protector dacă plafonul se prăbușește. Dacă o persoană rămâne blocată sub dărâmături, este important să își conserve energia, să folosească rațional apa și hrana, să economisească bateria telefonului și să producă zgomote doar atunci când aude echipele de salvare în apropiere.

România rămâne una dintre țările europene cu risc seismic ridicat

România se află într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iar cutremurele produse în zona Vrancea pot afecta puternic Bucureștiul și mai multe județe din sud și estul țării. În Capitală există în continuare sute de clădiri încadrate în clase de risc seismic, inclusiv imobile aflate în clasa RsI, considerate cele mai vulnerabile la un cutremur major și susceptibile de prăbușire în cazul unui seism puternic.

Echipe de interventie ISU si caini salvatori participa la un exercitiu de cautare si salvare in caz de cutremur in cladirea ASE, in Bucuresti, luni, 6 martie 2023. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

Autoritățile desfășoară programe de expertizare și consolidare, însă procesul este unul de durată. Specialiștii în protecție civilă recomandă populației să cunoască din timp locurile sigure din locuință, să aibă pregătit un kit de urgență și să consulte informațiile oficiale privind riscul seismic al clădirii în care locuiesc.

Refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei moldovenești, echivalentul a peste 90 de milioane de dolari, la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin taxe și contribuții sociale, de la începutul invaziei Rusiei în 2022.

Informația a fost publicată de Point, care citează Mold-Street, potrivit Ukrinform.

Potrivit Consiliului Economic, aflat sub autoritatea prim-ministrului Republicii Moldova, refugiații ucraineni au deschis peste 200 de firme în țară începând din 2022.

Cu toate că legislația Republicii Moldova le permite refugiaților să lucreze, integrarea acestora pe piața muncii este în continuare dificilă.

Consiliul Economic a declarat în acest context că există mai multe situații care îi împiedică să își pună în valoare experiența profesională.

„Barierele lingvistice, dificultățile în recunoașterea calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale a muncii limitează capacitatea refugiaților de a-și valorifica pe deplin potențialul profesional”, a declarat Consiliul Economic.

Instituția spune că aceste probleme pot fi rezolvate doar prin colaborarea dintre autorități, mediul de afaceri și partenerii internaționali, prin politici care să sprijine ocuparea forței de muncă, formarea profesională și integrarea socială.

Reprezentanții mediului de afaceri au precizat, la rândul lor, că refugiații ucraineni contribuie la reducerea deficitului de forță de muncă și sprijină dezvoltarea economiei locale.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național pentru Extinderea Oportunităților Economice și Egalitatea de Gen (CNAEEG), unde reprezentanții Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) și ai Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au prezentat datele privind situația refugiaților din Republica Moldova.

Ei au propus mai multe măsuri de politică publică pentru a ajuta accesul refugiaților pe piața muncii, ținând cont de nevoile acestora.

De asemenea, în cadrul reuniunii au fost analizate și soluții precum activitatea independentă și certificatele de antreprenoriat, care ar putea ajuta refugiații să își găsească mai ușor un loc de muncă.

Potrivit estimărilor făcute de autoritățile moldovenești, aproximativ 2.080 de refugiați ar putea obține statutul de antreprenor independent până în 2027.

Acest lucru ar putea aduce anual la bugetul Republicii Moldova aproximativ 60 de milioane de lei moldovenești, adică peste 3,3 milioane de dolari.

La ședință s-a precizat că, de la începutul anului 2026, peste 47.000 de persoane și-au reînnoit statutul de protecție temporară, iar aproximativ 4.700 au depus noi cereri pentru obținerea acestui statut.

Ukrinform amintește că și în Polonia refugiații ucraineni au avut o contribuție importantă la economie. Ei au adus în 2024 aproximativ 15,1 miliarde de zloți, echivalentul a aproape 4 miliarde de dolari, la bugetul de stat.

Președintele Paraguayului, Santiago Peña, a anunțat că ziua de marți este declarată sărbătoare națională, după ce reprezentativa țării a eliminat Germania în optimile de finală ale Cupei Mondiale 2026, într-unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale turneului, scrie Reuters. Paraguay s-a calificat în sferturile competiției după ce a învins Germania cu 4-3 la loviturile de departajare, după ce scorul fusese 1-1 la finalul prelungirilor.

Portarul Paraguayului, Orlando Gill, a făcut două parade IMPORTANTE, împiedicând Germania la loviturile de departajare. Sursa foto: X

Președintele: „Astăzi sărbătorește o întreagă țară”

Anunțul a fost făcut de Santiago Peña pe platforma X, unde a publicat și imaginea decretului prin care stabilește ziua liberă. „Astăzi sărbătorește o întreagă țară”, a transmis președintele Paraguayului. Șeful statului a afirmat că succesul echipei naționale reprezintă mai mult decât o performanță sportivă, fiind expresia „identității profunde” a paraguayenilor, caracterizată prin determinare, credință și puterea de a nu renunța.

Guvernul: Victoria depășește granițele sportului

În textul decretului publicat de administrația prezidențială se arată că victoria obținută în fața cvadruplei campioane mondiale are o semnificație care depășește competiția sportivă. Potrivit documentului, guvernul nu poate rămâne indiferent în fața unei asemenea performanțe și consideră necesar să ofere tuturor paraguayenilor posibilitatea de a participa la manifestările dedicate acestui moment istoric. Imediat după fluierul final, mii de suporteri au ieșit pe străzile capitalei Asunción, unde au sărbătorit calificarea echipei în faza următoare a Cupei Mondiale.

A doua țară sud-americană care declară zi liberă după o victorie cu Germania

Paraguay devine astfel a doua țară din America de Sud care instituie o zi liberă națională după un succes surprinzător împotriva Germaniei la actuala ediție a Cupei Mondiale. Săptămâna trecută, președintele Daniel Noboa a luat o decizie similară în Ecuador, după victoria cu 2-1 obținută în faza grupelor în fața reprezentativei germane, rezultat care a asigurat calificarea ecuadorienilor în fazele eliminatorii. Victoria Paraguayului este considerată una dintre cele mai mari surprize ale Cupei Mondiale 2026, eliminarea Germaniei confirmând seria rezultatelor neașteptate care au marcat turneul găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic.

Cercetarea a fost publicată recent în „Administrative Science Quarterly”, o revistă care analizează studiile organizaționale, adică modul în care indivizii, grupurile și instituțiile interacționează, colaborează și se adaptează în diverse medii, arată Phys.

Pentru a analiza munca la distanță și procesul de angajare, cercetătorii au analizat peste 50 de milioane de anunțuri de locuri de muncă, atât pentru munca la distanță, cât și pentru cea la birou, din 28 de țări europene, în perioada 2018-2021.

Anunțurile de angajare acopereau „aproape toate sectoarele și profesiile”, au precizat cercetătorii, și au fost colectate de pe site-uri private de locuri de muncă, servicii publice de ocupare a forței de muncă, agenții de recrutare, ziare online și platforme corporative de angajare.

Cercetătorii au constatat că, în comparație cu posturile similare care se desfășoară la birou, locurile de muncă la distanță aveau tendința de a enumera cu aproximativ 25% mai multe competențe, de a solicita 0,1 ani suplimentari de experiență profesională și de a impune mai multe diplome de studii superioare.

Motivele pentru care managerii au așteptări ridicate

Cercetarea a identificat câteva motive importante pentru care managerii au așteptări mai ridicate de la angajații care lucrează la distanță.

În primul rând, munca la distanță a atras mult mai mulți candidați (de la 20% mai mulți până la de 10 sau 20 de ori mai mulți decât în cazul locurilor de muncă cu prezență fizică) deoarece rezerva de talente provenea dintr-o zonă geografică mai extinsă decât cea a candidaților obișnuiți.

Acest lucru le-a oferit managerilor responsabili de recrutare un număr mai mare de candidați mai calificați, conform studiului, și le-a permis să ridice cerințele privind competențele pentru a elimina numărul „astronomic” de candidați la posturile la distanță.

Managerii responsabili de recrutare le-au mai spus cercetătorilor că, deoarece angajații care lucrează de la distanță nu beneficiază de conversațiile spontane, întâlnirile, mentoratul și oportunitățile de formare care apar în mod natural la birou, doreau să angajeze persoane care știau deja cum să-și îndeplinească sarcinile și care puteau rezolva problemele în mod independent, fără a se baza pe o formare suplimentară la locul de muncă. Acest lucru a dus la creșterea cerințelor privind competențele pentru posturile de lucru la distanță.

IA generativă este utilizată în prezent pe scară largă în căutările zilnice de informații și în procesele de luare a deciziilor, dar au fost exprimate și îngrijorări cu privire la faptul că aceasta ar putea reproduce prejudecățile sociale conținute în datele sale de antrenare, potrivit Phys.

În timp ce studiile anterioare s-au concentrat în principal pe prejudecățile legate de gen sau rasă, acest studiu este semnificativ prin faptul că a examinat discriminarea pe criteriul vârstei din perspectiva inteligenței artificiale, într-un moment în care această problemă capătă o importanță din ce în ce mai mare pe fondul îmbătrânirii populației la nivel global.

Discriminarea pe criteriul vârstei se referă la discriminarea împotriva anumitor grupuri sau la percepțiile negative asupra acestora pe baza vârstei.

Echipa de cercetare a colectat 900 de eșantioane de text generate de GPT-4o folosind solicitări neutre care cereau modelului să descrie caracteristicile grupurilor de vârstă de la 10 la 90 de ani, în intervale de 10 ani. Echipa a analizat apoi răspunsurile folosind Modelul conținutului stereotipic, o teorie importantă din psihologia socială care explică percepțiile asupra persoanelor sau grupurilor pe două dimensiuni: căldură și competență.

Competența, „scăzută” în rândul adulților

Analiza a relevat că adulții în vârstă, definiți ca fiind cei cu vârsta de 60 de ani și peste, au obținut scoruri ridicate la „căldură”, o trăsătură asociată cu bunătatea, încrederea și considerația. Cu toate acestea, scorurile lor la „competență”, care se referă la abilitate, expertiză și eficiență, au avut tendința de a fi relativ mai scăzute decât cele ale grupurilor de vârstă mai tinere.

Răspunsurile generate au avut, de asemenea, tendința de a descrie parcursul vieții umane ca fiind împărțit în trei grupuri:

• tinerețea, care include adolescenții și persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 și 29 de ani
• vârsta de mijloc, care include persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani
• vârsta înaintată, care include persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste

Echipa de cercetare s-a concentrat, de asemenea, asupra „asertivității”, care se referă la tendința de a-și exprima în mod activ opiniile și de a acționa cu încredere și inițiativă. Analiza a arătat că frecvența expresiilor legate de asertivitate a scăzut odată cu creșterea vârstei.

„Comercianții de benzină trebuie să-și scadă prețurile, IMEDIAT”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit Reuters.

„Nu va mai fi loc de speculații, ceea ce este total ilegal. Dacă distribuitorii nu fac acest lucru, ne așteaptă mari probleme! Începeți să vizați prețul de aproximativ 2,50 dolari pe galon”, a scris el.

Săptămâna trecută, Trump a declarat că a dat instrucțiuni Departamentului Justiției să investigheze companiile petroliere pentru că nu au redus prețurile la pompă în concordanță cu scăderea prețurilor la țiței, acuzând companiile că „exploatează” clienții.

Prețurile petrolului au înregistrat o creștere bruscă în acest an după ce SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul a răspuns cu propriile atacuri asupra Israelului și a statelor din Golf în care se află baze americane.

Consumatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la prețurile ridicate ale benzinei, în timp ce președintele și colegii săi republicani se luptă să-și mențină majoritățile strânse în Congres în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Eforturile diplomatice dintre Washington și Teheran pentru soluționarea conflictului s-au tradus recent printr-o ușoară scădere a prețurilor la pompă pentru americani.

Atacurile americane și israeliene asupra Iranului, precum și atacurile israeliene din Liban au provocat moartea a mii de persoane și strămutarea a milioane de oameni. Un armistițiu a intrat în vigoare în aprilie și a fost prelungit de atunci, dar SUA și Iranul s-au acuzat reciproc de încălcări ale acestuia.

Potrivit unui judecător federal, frauda a provocat pierderi de sute de milioane de dolari pentru peste 1.000 de persoane din întreaga lume, arată AP.

Guo Wengui, care a fugit din China în urmă cu un deceniu și s-a reinventat ca un critic al Partidului Comunist cu sediul în SUA, a fost condamnat de judecătoarea Analisa Torres într-o sală de judecată din Manhattan plină cu susținătorii săi.

Ea a afirmat că acesta „a profitat de cei care doreau să aducă democrația în China”, luându-le banii pentru a putea trăi în lux.

Înainte de pronunțarea sentinței, Guo a protestat împotriva tratamentului la care a fost supus în închisoare, spunând că a fost dus la spital luni dimineață. El a contestat descrierea făcută de procuror, care îl prezenta ca pe un simulant care se preface bolnav.

Judecătoarea i-a ordonat lui Guo să plătească despăgubiri în valoare de 889 de milioane de dolari.

„A distrus sute de vieți”

Wei Chen, o victimă care a depus mărturie la proces, i-a spus judecătoarei Torres că frauda lui Guo „i-a distrus viața” și pe cea a familiei sale.

În timp ce Guo părăsea sala de judecată după pronunțarea sentinței, susținătorii l-au aplaudat.

Înainte de arestarea și detenția sa fără cauțiune de acum trei ani, Guo s-a apropiat atât de mult de strategul politic conservator Steve Bannon, încât cei doi au anunțat o inițiativă comună de răsturnare a guvernului chinez în 2020. El locuia într-un apartament de lux cu vedere spre Central Park și se înscrisese la clubul de golf Mar-a-Lago din Florida al președintelui Donald Trump.

Procurorii au solicitat ca acesta să execute o pedeapsă de cel puțin 30 de ani de închisoare, afirmând că frauda sa „uluitoare”, comisă între 2018 și 2023, „a distrus sute de vieți” și a lăsat în urmă „o mulțime de victime și familii devastate din punct de vedere financiar, emoțional și psihologic”.

Guo a fost condamnat pentru nouă dintre cele 12 acuzații penale în cadrul unui proces de șapte săptămâni care, potrivit procurorilor, a scos la iveală modul în care acesta i-a înșelat pe mii de investitori prin tranzacții fictive care i-au permis lui Guo să ducă un stil de viață fastuos.

Autoritățile chineze l-au acuzat de viol, răpire, mită și alte infracțiuni, dar Guo a susținut că aceste acuzații sunt false.

Măsura vine în contextul în care țara încearcă să atenueze criza combustibililor pe fondul atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor sale, arată Reuters.

Ziarul, citând un proiect de document guvernamental, a precizat că Rusia ar putea permite producția de benzină și motorină conform standardului Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf și care este interzisă din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, precum și importul acestora.

Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în cel de-al cincilea an de război. A provocat penurii generalizate de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor. Kievul încearcă să forțeze Moscova să se așeze la masa negocierilor.

Vladimir Putin a recunoscut duminică, în cadrul unei întâlniri cu miniștrii guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a afirmat că Rusia face față acestei situații.

Trei persoane au fost rănite, dintre care două foarte grav, în urma detonării unui dispozitiv exploziv în Monaco. Parchetul General a estimat că este vorba „probabil de un atentat”, dar ministrul de stat monegasc, Christophe Mirmand, a făcut apel la „prudență în ceea ce privește calificarea juridică a faptelor”.

Un pachet-capcană lăsat de un suspect care a fugit

Explozia a avut loc într-un bloc de locuințe situat între bulevardul Italiei și strada Reverendului Părinte Louis Frolla, de-a lungul frontierei cu Franța.

Un bărbat a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce lăsa un rucsac (colet-capcană) la poalele clădirii, înainte de a părăsi locul pe jos, a indicat Serviciul de Securitate Publică din Monaco, contactat de BFM Nice. Acesta apare îmbrăcat cu pantaloni bej și o jachetă neagră, precum și cu o pălărie neagră care îi ascunde o parte din față.

Christophe Mirmand, ministru de stat monegasc, a precizat că dispozitivul exploziv conținea, probabil, șuruburi și alice. „Serviciile de poliție sunt în curs de a stabili constatările”, a explicat acesta.

Au fost trimise la fața locului întăriri franceze de urgență: cel puțin cinci vehicule și 14 pompieri din departamentul Alpi-Maritimi. A fost instituită o colaborare polițienească pentru a-l găsi pe autorul fugar, indică anturajul ministrului francez de Interne.

Un bogat oligarh ucrainean printre victime

Potrivit unei surse apropiate anchetei, citată de BFMTV, cele trei victime – un cuplu cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani și un adolescent de 13 ani – sunt de naționalitate ucraineană. Două dintre victime sunt Vadim Iermolaiev și partenera sa. Acest oligarh ucrainean, născut în 1968, ocupă locul 23 în clasamentul celor mai mari 100 de averi din Ucraina, întocmit de revista Forbes.

Originar din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Crimeea, Vadim Iermolaiev și-a construit o parte din avere din producția de băuturi spirtoase, în special vin. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inclus pe o listă de 84 de cetățeni care ar fi fugit din țară.

Acest magnat din industria agroalimentară este, de asemenea, coproprietar al unei instituții financiare estoniene, Versobank, a cărei autorizație a fost suspendată de Banca Centrală Europeană în 2018 pentru „încălcarea sistematică a legislației privind spălarea banilor”.

Interogat de BFMTV, Christophe Mirmand a precizat, de asemenea, că alte patru persoane au fost transportate la spital. Acestea „nu au fost rănite, ci doar șocate” de explozie, a precizat el.

„Îi lipseau picioarele”

Silvano Ippolito, un locuitor din Monaco care locuiește în apropierea locului exploziei, se afla la fața locului în momentul deflagrației. În declarația acordată BFMTV, el a explicat că inițial a crezut că este vorba de „o scurgere de gaz”.

Coborând scările clădirii împreună cu fiul său, monegascul povestește că a văzut „un băiețel care zăcea pe jos, plin de sânge, iar o persoană încerca să-l ajute”, precum și „o femeie prăbușită și plină de sânge” pe scările clădirii. „Îi lipseau picioarele”, afirmă el.

A fost declanșat „planul roșu”

Potrivit unei surse din cadrul poliției citate de BFMTV, în Monaco a fost declanșat „planul roșu”.

Conform site-ului web al principatului, este vorba despre „o strategie de acțiune prestabilită în vederea unui eveniment violent care provoacă sau poate provoca numeroase victime. Aceasta permite o mobilizare treptată a resurselor în funcție de numărul victimelor”.

După timpul regulamentar de joc și cele două reprize de prelungiri, tabela a arătat un scor de egalitate, 1-1.

Paraguayenii au deblocat tabela în minutul 42 prin Enciso, care a trimis mingea în poartă cu o lovitură de cap.

Germania a restabilit egalitatea în minutul 54, când Havertz a punctat din centrarea trimisă de Wirtz.

În minutul 102, Tah a reușit să marcheze, însă reușita a fost anulată în urma verificării VAR. Decizia a venit după un fault comis de Anton asupra lui Gill, fază în care portarul paraguayan a fost împiedicat să intervină în mod regulamentar.

La executarea loviturilor de la 11 metri, pentru germani au marcat Kimmich, Musiala și Amiri, în timp ce Havertz, Woltemade și Tah au irosit penalty-urile.

De cealaltă parte, pentru Paraguay au înscris Mauricio, Gomez, Galarza și Canale, iar Sanabria și Balbuena au ratat.

GERMANIA: Neuer – Kimmich, Rüdiger (Thiaw – 110), Tah, Brown – Nmecha (Goretzka – 46), Pavlovic (Anton – 79) – Sané (Woltemade – 88), Undav (Musiala -63), Wirtz (Amiri – 110) – Havertz.

Selecţioner: Julian Nagelsmann

PARAGUAY: Gill – Junior Alonso (Balbuena – 120+2), Canale, Gustavo Gómez, Cáceres (Ojeda – 99) – Bobadilla (Sanabria – 99), Galarza, Cubas – Almirón (Velazquez – 91), Enciso (Mauricio – 57), Avalos (Caballero -55).

Selecţioner: Gustavo Alfaro

Meciul a fost arbitrat de marocanul Jalal Jayed.

Paraguay înfruntă în optimile de finală câștigătoarea dintre Franța și Suedia.

„Vom finaliza trecerea de la resurse la rezultate pentru a maximiza impactul asupra dezvoltării. Vom renunța la obiectivul de 45% privind beneficiile colaterale legate de climă și la obiectivul de 35% din Planul de acțiune privind schimbările climatice”, se arată într-un comunicat al Grupului Băncii Mondiale, potrivit France24.

Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, și-au schimbat brusc politica privind schimbările climatice sub președinția lui Donald Trump, care a calificat fenomenul drept o „farsă” și a intensificat cheltuielile pentru combustibilii fosili.

În aprilie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a solicitat Băncii să renunțe la obiectivele sale de finanțare climatică. Bessent a afirmat că acestea „generează ineficiență, denaturează procesul de luare a deciziilor economice și îndepărtează Banca de misiunea sa principală”.

Declarația Băncii Mondiale precizează că activitatea viitoare privind rezultatele în domeniul schimbărilor climatice va fi determinată de cererea din partea țărilor cliente.

În 2025, 48% din finanțarea Grupului Băncii Mondiale a avut „beneficii colaterale pentru climă”, însumând aproximativ 50,8 miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale.

Sub administrația Trump, însă, s-a înregistrat o respingere oficială pe scară largă a schimbărilor climatice ca fenomen provocat de om, administrația susținând combustibilii fosili cu grad ridicat de poluare și amânând proiectele de energie regenerabilă.

Una dintre principalele cauze: efectul de seră

De la preluarea celui de-al doilea mandat, Trump a exercitat, de asemenea, presiuni asupra instituțiilor globale și a altor țări pentru a le determina să acorde o atenție mai redusă schimbărilor climatice.

Una dintre principalele cauze ale încălzirii globale este intensificarea efectului de seră, provocată de gazele cu efect de seră (GES) care persistă în atmosferă.

Banca Mondială va continua să raporteze emisiile nete de gaze cu efect de seră și procentul din proiectele sale care au un impact asupra schimbărilor climatice, se arată în comunicat.

Activitatea Băncii Mondiale se concentrează în principal asupra țărilor în curs de dezvoltare, care sunt cele mai puțin responsabile pentru încălzirea globală.

Însă, dincolo de hotărârea care a făcut valuri în presă privind puterea prezidențială extinsă, Curtea a dat câteva indicii că Trump nu va obține întotdeauna ceea ce își dorește, iar cei trei judecători liberali ar putea avea câțiva aliați neașteptați printre cei șase judecători conservatori din cadrul Curții Supreme.

Iată o privire asupra celor trei concluzii principale ale unei dimineți de luni pline de evenimente pentru puterea judecătorească a Americii, prezentate de BBC.

Autoritate prezidențială extinsă asupra autorităților de reglementare „independente”

Cu aproape 100 de ani în urmă, Curtea Supremă a hotărât în unanimitate că președintele democrat Franklin Delano Roosevelt nu avea puterea neîngrădită de a înlocui comisarii din agențiile de reglementare înființate de Congres pentru a fi protejate de autoritatea prezidențială.

În fața unei contestații formulate de Trump, Curtea a anulat în mod decisiv acel precedent.

„Subordonații care exercită puterea președintelui pot fi revocați de acesta”, a scris președintele Curții Supreme, John Roberts, în opinia majoritară. „Atunci, și numai atunci, ei pot rămâne responsabili față de președinte, iar președintele față de popor.”

În această hotărâre, judecătorii Curții s-au împărțit în grupuri familiare. Toți cei șase conservatori, dintre care trei au fost numiți de Trump, s-au pronunțat în favoarea președintelui. Cei trei judecători liberali, toți numiți de democrați, au exprimat o opinie separată.

Decizia Curții îi va conferi lui Trump, precum și tuturor viitorilor președinți, puteri extinse de a demite și înlocui autoritățile de reglementare din zeci de agenții-cheie cu care nu sunt de acord.

Comisia Federală pentru Comerț a fost direct vizată în acest caz (la fel ca în cazul lui Roosevelt), dar precedentul stabilit de Curte se va aplica organismelor de reglementare care interpretează legile electorale, elaborează politici de comunicare, soluționează conflictele de muncă și stabilesc reglementări financiare și de mediu.

Judecătorii liberali își găsesc aliați conservatori

În timp ce Curtea Supremă a acordat luni președinților puteri extinse asupra autorităților de reglementare presupuse a fi independente, un alt grup de judecători a tras linie în ceea ce privește eforturile lui Trump de a demite un membru al puternicului Consiliu al Guvernatorilor Rezervei Federale.

Într-o hotărâre adoptată la limită, cu cinci voturi la patru, doi conservatori – președintele Curții Supreme John Roberts și Brett Kavanaugh – s-au alăturat celor trei judecători liberali pentru a bloca încercările lui Trump de a o demite pe Lisa Cook din consiliul băncii centrale.

El a susținut că aceasta a comis o fraudă ipotecară, dar în spatele detaliilor acestei dispute se aflau dezacordurile mai ample ale lui Trump cu privire la deciziile recente ale Fed (inclusiv ale lui Cook) de a nu reduce ratele dobânzilor din SUA.

În numele majorității, Roberts a afirmat că Lisa Cook merita șansa de a contesta demiterea sa și de a respinge acuzațiile lui Trump, care ar trebui să fie susținute cu dovezi suplimentare. Roberts a avertizat asupra „calamităților care ar putea apărea” dacă președinții ar putea să-și impună voința asupra Rezervei Federale.

Dacă această hotărâre nu a reprezentat un eșec suficient pentru președinte, o altă decizie judecătorească pronunțată luni – privind întrebarea dacă legea federală interzice statelor să ia în calcul buletinele de vot prin poștă ștampilate până în ziua alegerilor, dar primite după aceasta – a fost defavorabilă președintelui.

Deși Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a aprobat această legislație, democrații – și o mână de republicani – au blocat votul în Senat.

Recursul lui Trump în cazul de calomnie se soldează cu un eșec

Cea mai mare sursă a furiei lui Trump a fost ascunsă în cele 28 de pagini de hotărâri judecătorești.

Printre zecile de cazuri asupra cărora judecătorii au decis să nu se pronunțe s-a numărat și „Trump, președintele SUA împotriva lui Carroll, E. Jean”.

Fără a oferi explicații suplimentare, instanța a refuzat să reexamineze hotărârea civilă de 5 milioane de dolari pronunțată împotriva lui Trump, care a rezultat în urma unei decizii a juriului din 2023, conform căreia Trump a defăimat-o pe Carroll, o fostă jurnalistă de revistă care l-a acuzat pe Trump că a agresat-o sexual într-o cabină de probă a unui magazin universal în anii 1990.

Deși Trump intenționează să facă apel împotriva unei hotărâri separate de acordare a unor daune-interese în valoare de 83,3 milioane de dolari câștigate de Carroll într-un al doilea proces, este probabil ca acesta să fie capătul drumului pentru eforturile lui Trump de a bloca hotărârea de 5 milioane de dolari.

În ceea ce privește interpretarea legii, hotărârile Curții Supreme sunt definitive – un aspect care i-a fost ilustrat în mod vivid lui Trump, atât spre bucuria, cât și spre dezamăgirea sa, luni.

Sârbul, de șapte ori campion la Wimbledon, a avut nevoie de trei ore și 11 minute pentru a obține victoria. Wu Yibing a câștigat setul secund și i-a pus probleme lui Djokovic pe parcursul partidei, însă fostul lider mondial a gestionat mai bine momentele importante ale jocului.

Djokovic și-a păstrat astfel recordul perfect în meciurile din primul tur la Wimbledon, unde are acum 21 de victorii din tot atâtea partide.

În turul următor, Djokovic îl va întâlni pe grecul Stefanos Tsitsipas. Sârbul conduce cu 12-2 la întâlnirile directe dintre cei doi, care nu s-au mai înfruntat din 2024.

Wimbledon este primul turneu pe iarbă al sezonului pentru Djokovic. Cel mai bun rezultat al său din 2026 a fost finala Australian Open.

Deflagrația a avut loc puțin înainte de ora locală 21.00, pe rue Révérend-Père-Louis-Frolla, într-o zonă rezidențială aflată în apropierea frontierei cu Franța. Potrivit presei franceze, un bărbat ar fi fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce punea un rucsac în fața intrării unui imobil, chiar în momentul în care mai multe persoane intrau în clădire. Suspectul ar fi fugit apoi pe jos în direcția localității franceze Beausoleil.

Explozia a rănit trei persoane, dintre care două se află în stare gravă. Victimele ar fi membri ai aceleiași familii ucrainene: doi adulți, aflați în stare critică, și un minor, a cărui stare ar fi stabilă. Surse citate de presa franceză au indicat că unul dintre adulții răniți ar fi un oligarh ucrainean.

Oligarhul ar fi Vadim Iermolaiev

Vadim Iermolaiev este un om de afaceri născut în 1968 la Dnipro. El este fondatorul grupului Alef, cu interese în imobiliare, agricultură, industrie, producția de alcool, materiale de construcții și alte domenii. În Ucraina, Iermolaiev este cunoscut mai ales ca unul dintre marii dezvoltatori ai orașului Dnipro, fiind asociat cu proiecte precum Most-City, Cascade Plaza, Bosfor, Enigma, Prisma și complexul Brama.

Forbes Ukraine îi estima averea la aproximativ 220 de milioane de dolari în 2021. Publicația Focus îl plasa în 2020 pe locul 23 în clasamentul celor mai bogați ucraineni.

Profilul său este însă unul controversat. Iermolaiev a declarat anterior că din 2017 are doar pașaport cipriot. Numele său a apărut și în investigația jurnalistică „Batalionul Monaco”, despre oameni de afaceri și politicieni ucraineni aflați pe Coasta de Azur după începutul invaziei ruse la scară largă.

Sancționat de Ucraina

Cea mai sensibilă controversă vizează legăturile cu afaceri din Crimeea ocupată de Rusia. În decembrie 2023, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva lui Vadim Iermolaiev pentru o perioadă de zece ani. Presa ucraineană a relatat că măsurile au vizat inclusiv companii asociate cu el și cu businessul Alef-Vinal-Krym, activ în Crimeea.

Potrivit investigațiilor jurnalistice ucrainene, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, o parte a businessului Alef-Vinal ar fi fost reînregistrată conform legislației ruse. Jurnaliștii au scris că aceste companii ar fi continuat să funcționeze în peninsula ocupată și ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.

Iermolaiev a respins acuzațiile. Într-un interviu acordat RBC-Ucraina în 2024, omul de afaceri a declarat că nu deține și nu administrează nicio afacere în Crimeea, că nu a avut active în „statul agresor” și că activele sale din peninsulă au fost, de fapt, pierdute după anexarea Crimeei. El a spus că a fost investitor în trei întreprinderi de vin și coniac înainte de anexare, dar că acestea ar fi fost preluate de Rusia și că relația cu managementul local s-ar fi rupt după presiuni ale autorităților de ocupație.

Pe de altă parte, autoritățile și presa ucraineană au invocat tocmai activitatea acestor companii din Crimeea ca motiv al sancțiunilor. Potrivit Hromadske, SBU a susținut că Iermolaiev ar fi folosit persoane interpuse pentru reînregistrarea unor afaceri în Crimeea conform legislației ruse și că aceste afaceri ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat luni că, fără această majorare de un sfert de punct procentual, inflația ar fi putut rămâne peste ținta de 2% a băncii până în 2028, potrivit AP.

„Unii au caracterizat majorarea ratei dobânzii de la începutul acestei luni drept o «majorare de precauție»”, a spus Lagarde. „Îmi pare rău să îi dezamăgesc. Aceasta nu este o descriere corectă. Ne-am confruntat cu o perspectivă de creștere a inflației globale și a inflației de bază”.

Banca centrală a celor 21 de țări care utilizează euro a majorat rata de referință la începutul lunii iunie cu un sfert de punct procentual, până la 2,25%, aceasta fiind prima modificare a ratei dobânzii din ultimul an. Chiar și cu rate mai ridicate, se preconizează că inflația va reveni la 2% abia în ultimele trei luni ale anului 2027. Inflația anuală din zona euro a fost de 3,2% în luna mai.

Lagarde a afirmat, totuși, că banca nu va avea nevoie de majorările uriașe de jumătate de punct și trei sferturi de punct pe care le-a folosit pentru a stăvili inflația de două cifre după ce Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale pe fondul războiului din Ucraina.

„Cel mai rapid ciclu din istoria noastră”

În schimb, previziunile mai precise înseamnă că banca poate adopta, de la o ședință la alta, o abordare mai măsurată în fața presiunilor fluctuante asupra prețurilor generate de războiul din Iran și de întreruperea aprovizionării cu petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Banca are programate ședințe de stabilire a ratei dobânzii în perioadele 22-23 iulie și 9-10 septembrie.

Banca a răspuns la întreruperea furnizării de gaze din Rusia cu „cel mai rapid ciclu de înăsprire din istoria noastră, majorând ratele în pași pe care nu i-am mai folosit niciodată”, a afirmat ea în textul unui discurs susținut la conferința anuală de politică monetară a băncii, desfășurată la Sintra, în Portugalia.

„Nu mai este nevoie să acționăm cu aceeași forță”, a spus ea. „Putem face ajustări moderate ale ratelor, calibrate în funcție de șocurile cu care ne confruntăm”.

Ea a precizat că analiștii băncii utilizează acum scenarii cu evoluții mai moderate și mai severe ale evenimentelor geopolitice, astfel încât banca să se asigure că nu reacționează excesiv sau insuficient. Prețurile petrolului au fluctuat puternic pe durata conflictului din Iran, în timp ce economia europeană a rezistat mai bine decât se așteptau mulți în fața dificultăților generate de impunerea de către președintele american Donald Trump a unor noi tarife asupra importurilor europene.

UPDATE Victimele sunt de origine ucraineană, a declarat poliția franceză pentru BFMTV.

În spațiul online circulă afirmații potrivit cărora omul de afaceri Vadim Iermolaiev ar fi fost ținta exploziei din Monaco.

Vadim Iermolaiev este un om de afaceri originar din Dnipro, considerat ani la rând unul dintre cei mai bogați antreprenori ucraineni.

Înainte de războiul la scară largă declanșat de Rusia, Forbes Ukraine îi estima averea la aproximativ 220 de milioane de dolari, în 2021. Focus îl plasase în 2020 pe locul 23 în clasamentul celor mai bogați ucraineni, cu interese în industria alimentară, procesare și industrie.

În decembrie 2023, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva lui Iermolaiev pentru zece ani. Măsurile au vizat și companii asociate cu el, inclusiv entități offshore din Cipru și Insulele Virgine Britanice și compania „Alef-Vinal-Krym”, activă în Crimeea.

Ministrul de stat al Principatului Monaco, Christophe Mirmand, afirmă că este „probabil vorba de un atac” în urma exploziei care a avut loc în Monaco.

Știre inițială

Deflagrația s-a produs cu puțin înainte de ora locală 21.00, pe rue Révérend Père Louis Frolla, o stradă aflată de-a lungul graniței cu Franța, în apropiere de localitatea Beausoleil.

Potrivit primelor informații din anchetă, explozia ar fi fost provocată de un „act rău intenționat”, a transmis un purtător de cuvânt al guvernului din Monaco. Autoritățile nu au anunțat deocamdată o încadrare oficială a faptei.

Anchetatorii verifică imaginile surprinse de camerele de supraveghere. Un individ ar fi fost filmat în timp ce lăsa un rucsac în fața ușii de intrare a imobilului, chiar în momentul în care alte persoane intrau în clădire. După aceea, bărbatul ar fi fugit pe jos în direcția orașului francez Beausoleil.

Forțele de securitate și echipajele de intervenție au fost mobilizate în zonă, iar autoritățile încearcă să îl identifice și să îl prindă pe suspect. Orașul-stat este în prezent blocat circulația fiind restricționată în majoritatea arterelor importante.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by NEWS.MC Monaco (@news.mc.monaco)

Primarul orașului Nisa, Éric Ciotti, a reacționat pe X și a vorbit despre un „atentat”, calificând incidentul drept o „tragedie”. „Gânduri pentru victime, familiile lor și poporul monegasc. Sprijin total pentru forțele de securitate și serviciile de urgență mobilizate”, a transmis acesta.

Bilanțul victimelor este provizoriu, iar ancheta este în desfășurare.

Valuri severe de căldură au lovit Europa în această vară, mulți oameni având dificultăți în a face față temperaturilor toride. Când vine vorba de rezervarea vacanțelor, mulți oameni sunt dornici să se bucure de soarele verii, potrivit Express.

Cu toate acestea, temperaturile excepțional de ridicate i-au pus în dificultate pe turiști în timp ce se aventurează să descopere destinații de pe tot continentul.

Franța și Spania au fost cele mai afectate de recentul val de căldură, fiind deja confirmate sute de decese. Franța a înregistrat săptămâna trecută cea mai caldă zi din istorie, în timp ce Spania a atins cea mai ridicată medie zilnică din 1950, pe măsură ce „cupola de căldură” a creat condiții periculoase în mari părți ale continentului.

Expertul în turism Simon Calder a identificat trei locații din Europa care oferă „garantat” o pauză de la valurile de căldură și asigură o „vacanță răcoroasă”.

Insulele scoțiene

Când a fost întrebat unde ar trebui să călătorească oamenii pentru a evita căldura, Simon a spus: „Ei bine, este foarte simplu, trebuie doar să vă îndreptați spre nord. Scoția, fiind evident mai aproape de Polul Nord, oferă mult mai multe opțiuni răcoroase Dacă mergeți până în Shetland, cel mai nordic arhipelag, vă aflați deja la două treimi din distanța până la Polul Nord. Vă aflați la aceeași latitudine cu Oslo, Stockholm și Helsinki. Veți avea garanția că nu vă va fi prea cald. Aș sugera tuturor să exploreze aceste insule frumoase în miezul verii – acesta este momentul ideal pentru a fi aici, deoarece este aproape perioada soarelui de la miezul nopții”.

Tarifa, sudul Spaniei

Nu toată lumea dorește să se apropie de Polul Nord pentru vacanța de vară, așa că Greg Dickinson, a propus Tarifa, din sudul Spaniei.

Deși se află într-una dintre cele mai calde regiuni ale Spaniei, orașul este situat pe Strâmtoarea Gibraltar și beneficiază de briza Atlanticului. Greg a spus: „Prin urmare, temperatura este cu patru sau cinci grade mai scăzută decât în locuri precum Malaga și Almeria. Sfatul meu pentru un mic microclimat în sudul Spaniei este Tarifa”.

Simon a adăugat: „Sunt atât de fascinat de faptul că poți fi atât de aproape de așa-numita «tigaie a Europei», Sevilla, și totuși să te bucuri de răcoare”.

Pirineii

Pentru cei care doresc în continuare să viziteze Franța și Spania, dar speră să evite temperaturile sufocante, Simon recomandă Pirineii, care formează granița dintre cele două țări.

Simon a sugerat să vă cazați în stațiunile balneare și să explorați zona „după pofta inimii”. El a spus: „Mâncare fantastică, locuri minunate de cazare și garanția că veți fi feriți de căldura excesivă”.

Este vorba despre muntele Erebus, aflat pe Insula Ross, în Antarctica, la aproximativ 1.350 de kilometri de Polul Sud. Erebus este cel mai sudic vulcan activ din lume și unul dintre puținele care au permanent la suprafață un lac de lavă – un bazin cu rocă topită care fierbe continuu.

Din crater se ridică fără încetare gaze vulcanice. În mod surprinzător, acestea transportă și particule microscopice de aur.

Nu sunt pepite, ci cristale invizibile cu ochiul liber

Potrivit Science Alert, cercetătorii au descoperit că vulcanul eliberează aproximativ 80 de grame de aur pe zi, însă nu este vorba despre bucăți de metal prețios care ar putea fi colectate.

Aurul apare sub forma unor cristale extrem de mici, cu dimensiuni de doar câteva zeci de miimi de milimetru. Sunt atât de ușoare încât sunt purtate de vânt pe distanțe de până la 1.000 de kilometri și ajung să se depună pe gheața Antarcticii.

De ce este unic Erebus

Urme de aur au fost detectate și în gazele emise de alți vulcani activi, precum Etna, din Italia, sau Kīlauea, din Hawaii. În cazul acestora însă, aurul este prezent doar în cantități foarte mici.

Ceea ce îl face unic pe Erebus este faptul că aurul nu apare doar sub formă de urme, ci se transformă în cristale microscopice cu forme geometrice aproape perfecte, un fenomen care nu a mai fost observat la niciun alt vulcan din lume.

Un mister vechi de peste 30 de ani

Descoperirea a fost publicată încă din 1991, în revista științifică Geophysical Research Letters. De atunci, oamenii de știință au încercat să afle cum ajunge aurul să se desprindă din magma aflată în interiorul vulcanului.

Una dintre ipoteze spune că aurul este transportat de gazele bogate în clor și sulf, iar pe măsură ce acestea se răcesc se transformă în cristale. O altă teorie susține că aurul se formează mai întâi la suprafața lacului de lavă și este apoi antrenat în atmosferă.

Până astăzi însă, niciuna dintre explicații nu a fost confirmată definitiv. Și, după mai bine de trei decenii, muntele Erebus rămâne singurul vulcan cunoscut care „presară” Antarctica cu praf de aur.