Într-un interviu pentru Antena 1, Nicușor Dan a fost întrebat despre politica externă a României.
„Mandatul unui ambasador, în mod normal, este de patru ani. Noi avem mulți ambasadori care au trecut de acest termen, deci e probabil să facem niște schimbări în vara lui 2026. Și pe astea o să le vedeți anunțate cam într-o lună din momentul ăsta”, a spus Nicușor Dan.
El spune că aceștia trebuie „ghidați” pe zona economică.
„Pe de altă parte, oricât de buni ar fi diplomații, și avem calitate umană bună în Ministerul de Externe, oricât de buni ar fi diplomații, ei trebuie pe zona economică să fie ghidați. Adică să știe care sunt interesele economiei românești pe țări și pe domenii de activitate. Și această, pentru moment, această reflecție nu a fost făcută de statul român. Deci asta este nu neapărat palierul diplomatic, asta este munca pe care noi trebuie să o facem pentru viitor”, a adăugat Nicușor Dan.
Șeful statului susține că aceste lucruri sunt necesare pentru ca România să reușească să profite în mod economic de relațiile care s-au format deja.
Nu există greșeală în diplomație.
Felul în care este numit un lider – președinte, prim-ministru, Excelență – înseamnă recunoaștere instituțională, respect, rang.
Așa că ceea ce, la Consiliul pentru Pace, a apărut ca o gafă a președintelui american în adresarea sa către președintele Nicușor Dan a fost un exercițiu foarte bine studiat, un mesaj lipsit de orice ambiguitate.
Greșirea titulaturii într-un astfel de context, asta nu e ceva benign.
Protocolul diplomatic cere precizie la prima mențiune„Un diplomat este ca apa uscată sau ca fierul de lemn”, spunea Stalin, el însuși, un tip ce nu putea fi ușor încadrat sub nicio specie de diplomație.
Protocolul diplomatic cere precizie la prima mențiune, în special.
Nu este loc pentru eroare. Menționarea greșită a titulaturii, mai ales dacă e însoțită de gesturi ce nu-și au locul în context, înseamnă lipsă de respect, diminuare a statutului, lipsă de prioritizare, lipsă de susținere politică.
Cum citim o gafă diplomaticăPare o gafă, dar este atent calculată și poate fi citită pe cel puțin două niveluri: 1) eroare de protocol (se mai întâmplă! Rar, dar se întâmplă!), atunci aceasta va fi justificată oficial și va fi catalogată drept „inadvertență”.
2) Ceea ce pare o gafă este un semnal public puternic (dispreț, neglijență, nu ai însemnătate politică).
Standardul diplomatic în protocol în cazul unei greșeli de adresare este fie ignorarea publică, fie o clarificare informală, iar principiul de bază este: „niciodată să nu jignești public dacă vrei cooperare”.
Biden, Zelensky și „Mr Putin”Când un președinte i se adresează altui președinte folosind o titulatură ierarhică mai joasă acest lucru este o retrogradare simbolică, „nu ajungi la mine”.
Ne amintim de gafa lui Biden, care i s-a adresat lui Rishi Sunak, fostul prim-ministru al Regatului Unit, cu apelativul „Mr. President” la o întâlnire la Casa Albă.
Tot Biden i-a zis lui Zelenski „Mr Putin” tot la Casa Albă – analizele de după eveniment din presă nu au putut să discearnă clar dacă a fost o eroare umană sau o poziție diplomatică, dar, în lipsa unei reacții oficiale a administrației prezidențiale, aceasta nu poate fi catalogată benign, „gafă”.
Este foarte adevărat că mass-media poate amplifica pagubele.
Chiar și presa poate scrie greșit numele unor persoane sau să le identifice greșit titulatura și asta nu din ignoranță.
„Bunicuța”După căderea lui Ceaușescu, numele fostului președinte se scria voit cu inițiale mici, pentru a sugera disprețul.
Un text aparent neutru conținând un mic typo (o greșeală de tastare) poate sugera mai mult decât textul în sine, ba mai mult, îl poate chiar compromite.
O aparentă greșeală de scriere poate să ducă la o poreclă de care să nu mai scapi ca persoană publică, nu neapărat politician.
Ne amintim de un text de prin anii 2000, când, în cotidianul România Liberă, numele lui Iliescu a fost înlocuit peste tot cu „Bunicuța”.
Greșeală ar fi fost dacă apărea doar o dată, dar când tot textul e presărat de „Bunicuțe”, asta devine un mesaj.
Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, după ce a lipsit de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München, șeful statului a spus: „faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”.
Nicușor Dan a precizat că a participat la Consiliul Păcii deoarece este „o inițiativă a partenerului nostru strategic”.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.
Întrebat cum răspunde criticilor din spațiul public privind decizia de a veni în SUA, Nicușor Dan a reiterat motivul deplasării: „Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”.
„În subtext se pune întrebarea pe care am auzit-o încă din campania electorală. Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a declarat președintele.
Șeful statului a fost întrebat cum comentează faptul că președintele SUA Donald Trumnp l-a numit joi premier al României, Nicușor Dan a spus: „Nu e timpul trecut”.
„Se mai întâmplă”, a spus președintele referindu-se la greșeala lui Trump.
În timpul intervenției de la Consiliul pentru Pace, Donald Trump a vorbit despre relația cu România și despre comunitatea românească din Statele Unite, adresându-se direct liderului român.
„Prim-ministrul Dan al României, oameni minunați, poporul român este fantastic, fantastic! Tu ești fantastic (n.r. arătând cu degetul spre Nicușor Dan). Sunteți fantastici, iar mulți dintre români vin și muncesc în această țară și ne ajută aici, știți, și sunt oameni cu adevărat de încredere”, a spus Trump.
Incidentul s-a petrecut în jurul orei 17:50. O persoană a anunțat autoritățile, când femeia era încă pe pervazul terasei sale.
La fața locului au intervenit de îndată polițiști din cadrul subunității, echipaje ale ISU-BIF, precum și un echipaj de prim-ajutor.
„În urma primelor verificări, s-a constatat că femeia manifesta un comportament agitat și necooperant. Totodată, pentru gestionarea situației au fost solicitați și negociatori din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale. Facem precizarea că femeia s-ar fi precipitat de la etajul 10 al imobilului, căzând pe terasa situată la etajul 1”, transmite Poliția Capitalei.
După ce femeia a căzut, medicii prezenți la fața locului i-au acordat îngrijiri, în ciuda eforturilor depuse, femeia de 31 de ani a murit, medicii declarând decesul acesteia.
Perimetrul a fost asigurat și delimitat, iar cercetările au fost preluate de către Serviciul Omoruri.
Mai departe, procurorii Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu Serviciul Omoruri, urmează să stabilească cu exactitate cauzele și împrejurările decesului femeii.
Trupul neînsuflețit a fost transportat la Institutul Național de Medicină Legală pentru necropsie.
Oficialii Hidroelectrica au semnat, joi, cu compania câștigătoare a licitației deschise lansate, contractul pentru realizarea la cheie a proiectului „Parc fotovoltaic Țara Hațegului”, eveniment pe care îl descrie drept un nou pas strategic în direcția diversificării portofoliului de producție și consolidării poziției companiei pe piața energiei regenerabile.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării, cu un portofoliu de peste un milion de clienți și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
La ora publicării, Hidroelectrica asigură 33,83% din totalul producției naționale de energie, cu 2.693 MW din 7.965 MW de la ora 20:14.
„Ne concentrăm pe implementarea unor proiecte sustenabile”Proiectul prevede dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 8,9 MWp și cu o producție medie estimată la aproximativ 11 GWh/an. Investiția va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la reducerea emisiilor de carbon și la susținerea obiectivelor naționale și europene privind tranziția energetică.
Potrivit reprezentanților Hidroelectrica, „Parcul fotovoltaic Țara Hațegului” va di amplasat în zona Amenajării Hidroenergetică a râului Strei, pe sectorul Subcetate-Simeria, de pe raza județului Hunedoara, va fi conectat la infrastructura existentă de centrale hidroelectrice și va furniza energie în rețea, nu pentru consumul tehnologic.
„Semnarea acestui contract marchează un nou moment important în strategia noastră de dezvoltare. Proiectul “Parc fotovoltaic Țara Hațegului” confirmă angajamentul Hidroelectrica de a investi în capacități moderne și eficiente de producere a energiei verzi, diversificând mixul energetic al companiei. Ne concentrăm pe implementarea unor proiecte sustenabile, care aduc valoare pe termen lung acționarilor, clienților și comunităților locale”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.
Proiectul va fi realizat la cheie și va include activități de proiectare, furnizare echipamente, execuție lucrări, testare, punere în funcțiune și asistență tehnică pe perioada de garanție. Durata contractului este de 12 luni din care 2 luni va fi etapa de proiectare și 10 luni va dura execuția.
Contractul, în valoare de 24.412.390,00 lei fără TVA, a fost atribuit în urma unei proceduri de licitație deschisă, la care au fost depuse patru oferte.
„Prin această investiție, Hidroelectrica își consolidează poziția de lider în producția de energie regenerabilă din România, continuând strategia de dezvoltare a unor noi capacități de producție din surse regenerabile, complementare portofoliului său hidroenergetic”, au transmis reprezentanții companiei, subliniind contribuția producătorului la securitatea energetică națională și la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilita de politicile UE.
Potrivit unui comunicat al CNAS, prioritatea structurilor de control ale instituției este descurajarea practicilor nesănătoase și oprirea fenomenului decontărilor fictive. Astfel, au fost efectuare mai multe acțiuni de control, iar în județele unde au fost constatate nereguli, cum sunt Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, au fost sesizat organele de urmărire penală.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat că a fost trimisă la Ministerul Sănătății o inițiativă legislativă pentru susținerea eforturilor antifraudă.
„Este o propunere a CNAS de completare și actualizare a Legii nr. 95/2006, care se referă la reorganizarea structurilor CNAS și CAS de monitorizare, control și antifraudă la nivel regional. În acest fel, nu doar că redefinim activitatea de control în sensul de a întări structurile noastre, ci le și oferim colegilor care sunt în prima linie în lupta cu frauda instrumente mai eficiente de intervenție.
Activitatea de control și consolidarea disciplinei financiare în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu pot fi separate. Avem nevoie urgent de un mecanism unitar, orientat atât spre corectarea neregulilor, cât și spre descurajarea lor”, a spus Horațiu Moldovan.
Anul trecut, CNAS a derulat controale în 610 unități sanitare, iar sumele recuperate ca urmare a abaterilor constatate sunt de peste 109,6 milioane lei.
Nereguli în DoljReprezentanții CNAS susțin că la un frunizor privat din Dolj s-a constatat, în urma unor controale recente, că un număr mare de pacienți oncologici care se prezentau în policlinica furnizorului pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale au fost raportați ca beneficiari ai unor ședințe de Litotriţie extracorporală cu unde de șoc – ESWL.
Furnizorul a fost sancționat contractual cu suma totală de 3.490 lei, calculată prin aplicarea procentului de 0,5% la suma contractată pentru servicii medicale de tip spitalizare de zi pentru lunile verificate.
„Pentru verificarea realității decontării acestor servicii, au fost transmise chestionare către pacienți, iar unii dintre aceștia au răspuns că nu au beneficiat de procedurile medicale respective. Totodată, la CAS Dolj a fost depusă o sesizare privind reținerea cardului de sănătate la nivelul furnizorului, acesta fiind ulterior returnat pacientului împreună cu biletul de externare, potrivit căruia i-au fost efectuate ședințe de litotriţie – ESWL care s-au dovedit fictive”, arată CNAS.
Având în vedere faptul că existau suficiente suspiciuni cu privire la raportarea și decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv realizate, CAS Dolj a sesizat IPJ Dolj pentru a extinde cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale.
„Conform informațiilor comunicate public de organele de poliție, în prezent cercetările vizează patru angajați ai unității medicale în cauză, pentru săvârșirea de fapte care au legătură cu introducerea în sistemul informatic a unor date nereale pentru obținerea de decontări din fonduri publice, prejudiciul estimat de către organele de cercetare penală fiind în sumă de 285.120 lei”, mai transmit reprezentanții CNAS.
În intervenția sa, Nicușor Dan a subliniat că România este deja implicată în sprijinirea tinerilor palestinieni prin programe educaționale active, considerând educația un element esențial pentru reconstrucția pe termen lung.
„În primul rând, domnule președinte Trump, vă mulțumesc pentru implicarea și leadershipul dumneavoastră în planul de pace pentru Gaza, un plan de pace care a fost cuprinzător și stabil, dar și pentru eforturile și rezultatele obținute în alte părți ale lumii. Cred că toată lumea își dorește pace, stabilitate și prosperitate în Gaza, însă întrebarea este cum acționăm pentru asta, iar de aceea această reuniune și acest format sunt importante.
Ce poate face România? În primul rând, în privința situației umanitare, putem crește numărul zborurilor pentru a evacua copii bolnavi și pentru a-i trata în spitalele din România. Am făcut deja acest lucru și putem ajuta aproximativ o mie de copii și patru mii de membri ai familiilor lor.
În al doilea rând, avem o bună expertiză în sistemele de intervenție de urgență, precum serviciile de ambulanță și cele pentru situații de incendiu, iar noi putem contribui la reconstruirea acestui sistem și putem dona echipamente.
În al treilea rând, oferim deja burse pentru studenți palestinieni și putem extinde programul, dar și să ajutăm la reconstruirea și renovarea școlilor din Gaza.În al patrulea rând, putem contribui la ceea ce este cel mai important. Avem experiență și putem ajuta la reconstruirea instituțiilor, precum poliția, justiția și administrația publică. Am făcut acest lucru și în alte părți ale lumii, deci avem expertiză. Putem contribui cu experți, formatori, iar este important de spus că avem, în mod tradițional, relații bune atât cu poporul evreu, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va ajuta.
Așadar, vă puteți baza pe noi”, a declarat președintele României.
„Iranul este un punct fierbinte în acest moment. Au loc întâlniri și există o relație bună cu reprezentanții Iranului, iar discuțiile sunt bune”, a afirmat Trump, remarcând implicarea directă a lui Kushner și Witkoff.
Liderul de la Casa Albă a avertizat însă că negocierile cu Teheranul rămân dificile.
„De-a lungul anilor s-a dovedit că nu este ușor să ajungi la un acord semnificativ cu Iranul. Trebuie să facem un acord semnificativ. Altfel, se întâmplă lucruri rele”, a spus președintele american.
În același timp, trupele SUA își consolidează prezența în regiunea Golfului, la ordinul lui Trump, cu desfășurări de forțe și echipamente la niveluri fără precedent. Presa din Israel și din alte state susține că un posibil atac asupra Iranului ar fi mult mai aproape decât lasă să se înțeleagă public oficialii administrației Trump.
„Ne aflăm astăzi aici deoarece președintele Statelor Unite, Donald J. Trump, are atât capacitatea, cât și voința de a-și folosi puterea funcției sale pentru a gândi în afara tiparelor. A fost o criză foarte specială în Gaza, una pe care instituțiile internaționale existente nu au putut să o rezolve sau să o înțeleagă”, a declarat Rubio.
El a precizat că „era nevoie de o soluție foarte specifică, care să necesite parteneriatul tuturor națiunilor prezente aici, inclusiv a celor care au statut de observator”.
Acesta a precizat că există un drum lung de parcurs în ceea ce privește instaurarea Păcii în Gaza, eforturile necesită contribuția tuturor membrilor prezenți.
„Așadar, ceea ce am făcut a fost să mergem la ONU și să obținem aprobarea ONU pentru a forma acest grup și a reuni aceste națiuni pentru a găsi o soluție foarte specifică, soluții la o problemă foarte unică și specifică. Avem un drum lung de parcurs. Mai sunt multe de făcut.
Va fi nevoie de contribuția fiecărei națiuni reprezentate astăzi aici și vă mulțumim că faceți parte din acest demers”, le-a declarat Rubio liderilor prezenți la Washington.
Despre situația din Gaza, Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio a precizat: „Trebuie să facem asta cum trebuie. Nu există un plan B pentru Gaza. Planul B înseamnă revenirea la război”, a declarat oficialul.
Reamintim că în cadrul reuniunii inaugurale a Consiliului pentru Pace, sunt prezenți reprezentanți ai Italiei, Poloniei, Cehiei, dar și președintele Nicușor Dan, din partea României, care se află la Washington în calitate de observator.
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, JD Vance, a susținut joi un discurs în cadrul primei întâlniri oficiale a Consiliului Păcii, inițiativă lansată de președintele Donald Trump.
În scurta sa intervenție, care a urmat după prezentarea președintelui american, JD Vance a vorbit despre rolul diplomației, conflictele recente din Orientul Mijlociu și despre legătura dintre pace și prosperitatea economică a Statelor Unite.
Vicepreședintele a explicat că noul Consiliu al Păcii reprezintă, în opinia sa, dovada că o administrație concentrată pe dialog poate produce rezultate bune.
„Cred că ceea ce reprezintă acest Consiliu al Păcii este o recunoaștere a faptului că, dacă ai într-adevăr un președinte al Statelor Unite și o echipă dedicată diplomației, totul poate funcționa cu adevărat”, a declarat JD Vance.
El a făcut referire la atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și la conflictul care a urmat, menționând dificultățile apărute din punct de vedere geopolitic și lipsa de siguranță a ostaticilor.
„Când mă uit la ce s-a întâmplat cu Israelul pe 7 octombrie, la toți acei oameni nevinovați care au luat ostatici și, bineînțeles, la un război teribil care a rezultat din asta, îmi amintesc că mă gândeam cum va fi vreodată posibil să-i aducem pe acești ostatici acasă în siguranță, să facem posibil ca locuitorii din Gaza să aibă cu adevărat un viitor rezonabil, dar și să ne asigurăm că Israelul nu va mai fi atacat niciodată”, a spus vicepreședintele.
JD Vance a susținut că răspunsul la conflictul din Gaza a venit prin implicarea directă a președintelui american, Donald Trump.
„Se pare că răspunsul a fost că aveam nevoie doar de un președinte dedicat efortului și muncii, iar asta am avut, din fericire, sub conducerea acestui președinte. Trebuie să faci pace, dar apoi trebuie să faci pacea să persiste”, a afirmat Vance, spunând apoi că obiectivul nu este doar oprirea conflictelor, ci construirea unei stabilități.
„Cred că despre asta este fundamental Consiliul Păcii, să facă pacea să persiste. Este un lucru incredibil pe care l-ați făcut cu toții”, le-a transmis Vance liderilor prezenți.
În discursul său, JD Vance a adresat, de asemenea, mulțumiri statelor implicate în inițiativele de reconciliere și cooperare regională, amintind inclusiv dialogul dintre Azerbaidjan și Armenia.
„Tuturor liderilor adunați astăzi aici care investesc în viitor, care investesc în pace, vă suntem recunoscători, suntem recunoscători pentru parteneriatul vostru și, în special, cred, președintelui Azerbaidjanului și prim-ministrului Armeniei, pe care i-am văzut săptămâna trecută, vă mulțumim tuturor pentru că ați făcut acest lucru posibil și pentru că ați arătat ce poate realiza o conducere adevărată. Atunci când lăsați deoparte armele, uciderea și distrugerea și investiți în poporul vostru și investiți în prosperitate, se pot crea lucruri mărețe”, a declarat el.
Vicepreședintele SUA a făcut o corelare între tema acestui Consiliu, pacea, și interesele economice ale Statelor Unite ale Americii. El a spus că eforturile diplomatice înseamnă beneficii concrete pentru americani.
„Poporului american, cred că este important ca poporul american să recunoască de ce suntem aici astăzi. Și motivul pentru care suntem aici astăzi este, da, pentru a salva vieți și, da, pentru a promova pacea, dar acest lucru creează o prosperitate incredibilă pentru poporul american. Țările reprezentate aici reprezintă investiții de trilioane de dolari în Statele Unite ale Americii, care nu ar fi fost posibile fără conducerea și pledoaria acestui președinte pentru pace”, a afirmat JD Vance.
„Economiile de aici reprezintă milioane de locuri de muncă americane, oameni care primesc produse construite în fabrici americane și fabricate de muncitori americani, ceea ce nu ar fi posibil fără o concentrare pe pace. Așadar, domnule președinte, deși cred că acest lucru este minunat pentru lume, cred că este, de asemenea, foarte, foarte grozav pentru Statele Unite ale Americii”, a mai declarat vicepreședintele.
„Lucrăm împreună pentru a asigura viitorul mai luminos al Fâșiei Gaza, al Orientului Mijlociu și al întregii lumi”, a afirmat Trump.
Liderul de la Casa Albă a făcut referire și la rolul „Consiliului Păcii”, format în principal din lideri ai statelor din Orientul Mijlociu și din alte regiuni ale lumii, pe care i-a descris drept „oameni extrem de respectați”, punctând totodată contribuțiile financiare semnificative ale acestora.
„Nu există nimic mai important decât pacea”, a spus Trump, adăugând că un conflict armat este „de o sută de ori” mai costisitor decât menținerea păcii.
Declarațiile au fost făcute în cadrul discursului inaugural al Consiliului Păcii, eveniment în care președintele american a pledat pentru cooperare internațională, soluții diplomatice și investiții susținute în stabilitate, ca alternativă la escaladarea conflictelor din regiune.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a indicat că a avut deja întâlniri cu omologii săi din aceste țări și că „echipele tehnice” se vor întâlni săptămâna viitoare pentru a aborda acest plan, scrie EFE.
Ideea este ca aceste centre să găzduiască imigranți ale căror cereri de azil au fost respinse în Uniunea Europeană, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine pentru că nu sunt acceptați, a declarat Plevris la postul public de televiziune ERT.
În plus, el a subliniat că „cea mai mare” dintre aceste cinci națiuni poartă deja discuții cu țări terțe din Africa cu care s-ar putea ajunge la un acord.
Noi reglementări privind repatriereaScopul este ca acest plan să fie gata în momentul în care Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament privind repatrierile care va permite crearea acestor centre.
Acest regulament, propus de Comisia Europeană (CE) în martie 2025 și care va începe să se aplice la mijlocul anului 2026 dacă va fi aprobat de Parlamentul European, urmărește să înlocuiască Directiva privind returnarea din 2008 pentru a stabili un sistem comun de returnare care să fie „mai rapid, mai simplu și mai eficient”, conform textului oficial al propunerii.
„Există o problemă cu întoarcerea (imigranților) în întreaga Europă”, a subliniat Plevris, adăugând că crearea acestor centre va acționa și ca factor „descurajator”.
În ultimii ani, Grecia efectuează anual între 5.000 și 7.000 de repatrieri de imigranți , în timp ce în fiecare an sosesc în țară între 40.000 și 50.000 de imigranți , dintre care doar jumătate primesc azil.
Într-un mesaj publicat, pe Facebook, deputatul social-democrat a distribuit o fotografie de pe pagina Institutului Național de Statistică, referitoare la Evidența salariaților din lunile mai și decembrie 2025.
În fotografie este surprins un tabel cu efectivul de salariați înregistrați în diverse domenii ale economiei.
„52 de mii de locuri de muncă s-au pierdut între luna mai 2025 și decembrie 2025! Și nimeni din propagandă nu zice nimic!”, scrie Câciu pe rețelele sociale.
Potrivit tabelului afișat, în industrie, spre exemplu, din luna mai 2025 și până în luna decembrie 2025 peste 24.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă.
Peste 22.2 mii de români care lucrau în industria prelucrării și-au pierdut locul de muncă, în aceeași perioadă a anului trecut.
În sectorul serviciilor administrative, peste 6.800 de persoane și-au pierdut anul trecut locurile de muncă.
Pierderi au fost și în învățământ, peste 8.100 de posturi s-au pierdut în intervalul mai – decembrie 2025.
În HoReCa, peste 1.500 de persoane și-au pierdut locul de muncă în aceeași perioadă. În domeniul Informații și Telecomunicații peste 2.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă.
The Guardian publică un text despre pașii făcuți de România (catalogată drept țara europeană cu „cele mai periculoase drumuri”) pentru îmbunătățirea siguranței rutiere.
Guvernul a adoptat recent măsuri menite să combată condusul periculos, însă activiștii avertizează că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se schimbă cu una – cu două, mai ales că, observă publicația, România este o țară în care se șofează agresiv pe o infrastructură deficitară, lucru care continuă să provoace victime.
Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE este în RomâniaÎn 2024, România a înregistrat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, adică cea mai ridicată rată din UE, notează publicația citată.
Aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt participanți vulnerabili la trafic, precum pietoni și bicicliști.
Chiar dacă mortalitatea a scăzut ușor, media rămâne alarmantă: patru persoane mor zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt rănite grav.
Lucian Mîndruță: „Am învățat pe calea cea grea”Jurnalistul și realizatorul radio bucureștean Lucian Mîndruță recunoaște pentru The Guardian că experiențele sale din trafic i-au schimbat complet atitudinea la volan.
După mai multe accidente provocate de neatenție, condiții meteo sau erori de conducere, el spune că a învățat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a vitezei reduse.
Pe fondul nemulțumirii publice crescânde, autoritățile au început să înăsprească legislația. Comportamentele agresive la volan — precum intimidarea altor șoferi sau manevrele periculoase — au fost definite legal, iar sancțiunile au fost majorate.
În paralel, este implementată o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.
Românii au o cultură rutieră agresivă„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a declarat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră.
Datele poliției indică o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Cu toate acestea, Comisia Europeană a transmis României o notificare oficială pentru implementarea corectă a directivei privind siguranța rutieră, semn că reformele structurale întârzie.
Experții spun că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră.
Importul de mașini second-hand fără sisteme de siguranță contribuie la mortalitatea rutierăActiviștii vorbesc despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, încercând să educe publicul.
În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile.
Capitala este una dintre cele mai poluate din UE, iar traficul generează aproximativ 60% din poluarea aerului, potrivit Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de mașini second-hand, adesea fără sisteme moderne de siguranță, contribuie atât la accidente, cât și la problemele de sănătate cauzate de poluare.
„Nu importați doar poluare, importați și pericol”Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, avertizează că aceste vehicule vin cu riscuri majore: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
Deși există semne de progres, România rămâne departe de obiectivele europene de reducere a mortalității rutiere până în 2030, scrie The Guardian. Experții spun că doar o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic va putea transforma cu adevărat siguranța rutieră din țară.
Surse din cadrul Comisiei Europene au confirmat pentru Mediafax că Executivul comunitar fost informat de România cu privire la proiectul de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
„România ar trebui să notifice oficial Comisia”„România a informat informal Comisia Europeană cu privire la intenția sa de a implementa măsura”, a transmis oficialul de la Bruxelles, contactat de Mediafax.
Totuși, pentru această inițiativă legislativă este nevoie o notificare oficială, arată sursele din Comisia Europeană.
„România ar trebui să notifice oficial Comisia în temeiul articolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele furnizând materiale suport pentru a o justifica”
Normele UE citate permit intervențiile publice în stabilirea prețurilor cu amănuntul numai în anumite condiții, respectiv (a) pentru a asigura aprovizionarea clienților vulnerabili și cu deficit energetic redus sau (b) ca parte a unei tranziții temporare către o stabilire a prețurilor bazată pe piață și accesibilă.
„Proporționalitatea, necesitatea, domeniul de aplicare și durata intervenției ar trebui demonstrate în mod clar. Informațiile din proiectul de ordonanță de urgență sunt noi, iar Comisia Europeană le evaluează în prezent și va furniza detalii suplimentare la momentul oportun”, au transmis sursele din Executivul UE.
Preț reglementat pe tot lanțulProiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale după expirarea actualei plafonări, respectiv în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, a fost publicat de Ministerul Energiei publicat marți seara.
Proiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.
„Vorbim despre mecanism transparent, clar, prin care avem un preț reglementat la producător, urmând ca pe tot lanțul – de transport, distribuție, furnizare – să avem de asemenea tarife clare și reglementate. În această formulă, prețurile finale la consumatorul casnic nu vor depăși maximul actual”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, la întrebarea jurnaliștilor.
Mai exact, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în primul rând necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.
Acest preț va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, „în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României”. Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.
Conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), ar însemna scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non casnici.
Ilie Bolojan: „Vom clarifica cu Comisia”Premierul Ilie Bolojan anunțase, pe 4 februarie, ca răspuns la întrebarea jurnaliștilor dacă amânarea reliberalizării pieței gazelor nu va afecta relația României cu Comisia Europeană, având în vedere că există o procedură de infringement în acest caz, că responsabilii vor discuta pe acest subiect cu Bruxellesul.
„Vom clarifica cu Comisia că este o măsură tranzitorie, în așa fel încât, din 2027, când producția de gaz va fi mult mărită, nu se mai justifică, într-adevăr, nicio schemă de plafonare, nici măcar cea administrativă. Asta nu ne generează costuri, nu afectează competiția în piață, este o măsură tranzitorie”, a spus atunci Ilie Bolojan.
Comisia a îndeamnat România să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor la gaze
De amintit că România a fost introdusă de Comisie în procedură de infringement pentru reglementarea prețurilor angro la gaze. Acesta presupune atenționarea unui stat membru UE pentru încălcarea unei obligații și, în cazul în care situația nu este remediată, chemarea statului respectiv în fața Curți Europeane de Justiție, care poate decide obligarea țării respective la plata unor amenzi ce pot fi substanțiale.
Mai exact, pe 7 mai 2025, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a stabili prețurile angro ale gazelor în România.
„Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”.
Anterior, în octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere.
„Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, transmitea executivul Comunitar.
Avizul motivat din mai 2025 nu aborda legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care fusese, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere.
„Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, arăta Comisia acum aproximativ nouă luni.
Obligațiile statelor UEArticolului 4 alineatul (8) din Directiva privind gazele este cel care vizează prețuri de furnizare bazate pe piață:
„(1) Furnizorii sunt liberi să stabilească prețul la care furnizează clienților gaze naturale și hidrogen. Statele membre iau măsurile corespunzătoare pentru a asigura concurența efectivă între furnizori și pentru a asigura prețuri rezonabile pentru clienții finali.
(2) Statele membre asigură protecția clienților afectați de sărăcie energetică și a clienților casnici vulnerabili, în temeiul articolelor 26-29, prin intermediul politicii sociale sau prin alte mijloace decât intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale și a hidrogenului.
(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), statele membre pot utiliza intervenții publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale către clienții afectați de sărăcie energetică sau clienții casnici vulnerabili. Astfel de intervenții publice se supun condițiilor prevăzute la alineatele (4) și (5).
(4) Intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale:
(a) urmăresc un interes economic general și nu depășesc ceea ce este necesar în vederea atingerii respectivului interes economic general;
(b) sunt clar definite, transparente, nediscriminatorii și verificabile;
(c) garantează accesul egal la clienți al întreprinderilor din sectorul gazelor naturale din Uniune;
(d) au o durată limitată și sunt proporționale în ceea ce privește beneficiarii;
(e) nu au drept rezultat costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu;
(f) nu constituie un obstacol pentru eliminarea treptată și în timp util a gazelor fosile pentru a atinge obiectivul climatic al Uniunii pentru 2030 și obiectivul privind neutralitatea climatică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119.
(5) Orice stat membru care recurge la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol respectă, de asemenea, articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 din Regulamentul (UE) 2018/1999, indiferent dacă în statul membru în cauză există sau nu un număr semnificativ de clienți casnici afectați de sărăcia energetică. Înainte de a elimina intervențiile publice la stabilirea prețurilor de furnizare a gazelor naturale, statele membre asigură măsuri de sprijin adecvate pentru clienții afectați de sărăcie energetică și pentru clienții casnici vulnerabili, în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
(6) În scopul stabilirii unei concurențe efective pentru contractele de furnizare de gaze naturale între furnizori și al obținerii unor prețuri cu amănuntul ale gazelor naturale total eficace, bazate pe piață și accesibile în conformitate cu alineatul (1), statele membre pot, în cursul unei perioade de tranziție, să recurgă la intervenții publice la stabilirea prețurilor pentru furnizarea de gaze naturale către clienții casnici care nu beneficiază de intervenții publice în temeiul alineatului (3) și către microîntreprinderi.
(7) Intervențiile publice utilizate în temeiul alineatului (6) respectă criteriile stabilite la alineatul (4) și:
(a) sunt însoțite de un set de măsuri pentru a asigura o concurență efectivă și de o metodologie de evaluare a progreselor înregistrate în privința măsurilor respective;
(b) sunt stabilite în baza unei metodologii care asigură un tratament nediscriminatoriu al furnizorilor;
(c) sunt stabilite la un preț care depășește costul, la un nivel la care poate exista o concurență efectivă în ceea ce privește prețurile;
(d) sunt concepute astfel încât să reducă la minimum orice impact negativ asupra pieței angro de gaze naturale;
(e) se asigură că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice au posibilitatea de a alege oferte competitive de pe piață și sunt direct informați, cel puțin în fiecare trimestru, cu privire la disponibilitatea ofertelor și a economiilor pe piața competitivă, și se asigură că acestora li se acordă asistență pentru a trece la o ofertă bazată pe piață;
(f) se asigură, în cazul în care statul membru procedează la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în conformitate cu articolul 17, că toți beneficiarii unor astfel de intervenții publice sunt direct informați cu privire la posibilitatea instalării de contoare inteligente și primesc asistența necesară;
(g) nu conduc la o subvenționare încrucișată directă între clienții aprovizionați la prețurile de pe piața liberă și cei aprovizionați la prețurile de furnizare reglementate.
(8) Statele membre notifică Comisiei măsurile luate în conformitate cu alineatele (3) și (6), în termen de o lună de la adoptarea acestora și le pot aplica imediat. Notificarea este însoțită de o explicație a motivelor pentru care obiectivul urmărit nu putea fi atins într-o măsură satisfăcătoare cu ajutorul altor instrumente, a modului în care sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatele (4), (5) și (7) și a efectelor măsurilor notificate asupra concurenței. Notificarea descrie categoriile de beneficiari, în special clienții afectați de sărăcie energetică și clienții casnici vulnerabili, precum și alți beneficiari potențiali, durata măsurilor și numărul clienților casnici afectați de măsuri și explică modul în care au fost stabilite prețurile reglementate.
(9) Până la 15 martie 2025 și ulterior o dată la doi ani, ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima, statele membre prezintă Comisiei rapoarte privind punerea în aplicare a prezentului articol și privind necesitatea și proporționalitatea intervențiilor publice în temeiul prezentului articol, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în direcția asigurării unei concurențe efective între furnizori și a tranziției către prețuri bazate pe piață. Statele membre care aplică prețuri reglementate în conformitate cu alineatul (6) raportează cu privire la respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (7), inclusiv cu privire la respectarea lor de către furnizorii care au obligația de a aplica astfel de intervenții, precum și cu privire la impactul prețurilor reglementate asupra finanțelor furnizorilor respectivi.
(10) Comisia analizează punerea în aplicare a prezentului articol în scopul de a se ajunge la stabilirea bazată pe piață a prețurilor cu amănuntul la gazele naturale și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport. Raportul include, după caz, o evaluare a impactului măsurilor respective asupra progreselor înregistrate în atingerea obiectivului Uniunii de neutralitate climatică și a celorlalte obiective privind energia și clima. Acesta poate fi combinat cu raportul menționat la articolul 5 alineatul (10) din Directiva (UE) 2019/944 privind punerea în aplicare a articolului respectiv. Raportul este însoțit sau urmat de o propunere legislativă, dacă este cazul. O astfel de propunere legislativă poate include o dată de încetare a aplicării prețurilor reglementate”.
„Se vorbește mult despre securitate la granița de est, dar dincolo de hărți și strategii militare există o realitate economică pe care nu o putem ignora. Reziliența depinde și de puterea economică”, a transmis ministrul.
Potrivit Oanei Toiu, programul EastInvest pune la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a face mediul economic mai predictibil în regiunile de graniță.
„Nu este doar un alt acronim de la Bruxelles, ci un instrument care oferă un punct unic unde primăriile și firmele pot accesa finanțare și consultanță pentru proiecte de logistică, energie sau digitalizare”, a explicat ministrul.
Șeful diplomației române a arătat că inițiativa oferă o șansă suplimentară zonelor precum Moldova sau Delta Dunării de a rămâne atractive pentru investitori și sigure pentru comunitățile locale
„Granița de est a Uniunii trebuie să fie o zonă vie și prosperă, nu doar o linie de apărare”, a afirmat aceasta.
Memorandumul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Comisia Europeană, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, în calitate de co-inițiatori.
În același context, Oana Toiu a subliniat rolul comisarului european Roxana Mînzatu în procesul decizional de la nivel european, apreciind că implicarea acesteia este importantă pentru România, în special pentru securizarea locurilor de muncă în regiunile de frontieră prin stimularea dezvoltării economice.
Participarea va fi realizată printr-un stand oficial al Consiliului Județean Timiș, unde Visit Timiș va promova oferta turistică integrată a județului, de la patrimoniu cultural și experiențe urbane, până la turism rural și gastronomie.
De asemenea, componenta culinară va fi susținută de HORETIM, care va organiza o degustare de produse tradiționale reprezentative pentru regiune.
Vizitatorii vor putea descoperi Banatul prin gust, într-o selecție atent curatoriată de producători locali: brânzeturi artizanale de la Curtea Culorilor, mezeluri tradiționale oferite de Nora și vinuri de la Crama Aramic.
Citeşte comunicatul integral AICI
Justiția este stăpâna și regina tuturor virtuților, spunea Cicero. Însă, în România, Consiliul Superior al Magistraturii – garantul constituțional al independenței Justiției – anunță că politicienii au băgat Justiția într-un „colaps sistemic inevitabil”.
Care este adevărata stare Justiției din România, despre acest lucru discutăm cu un fost președinte CSM, actual judecător.
Ce efecte are decizia Curții Constituționale asupra magistraturii românești, cum pot magistrații să sesizeze prin intermediul instanțelor naționale CJUE pe statutul magistraților, ce probleme sunt în instanțele din România, cum poate face Președintele României un referendum „confidențial” în Justiție și care este următoarea bătălie dintre magistratură și politicieni – despre toate acestea discutăm cu judecător Bogdan Mateescu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în OFF/ The Record.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
Romania has made real and visible progress in the infringement case opened by the European Commission in 2025 concerning the failure to fulfill obligations regarding Natura 2000 sites. After nearly a decade of delays and administrative bottlenecks, Romanian authorities have adopted 30% of the management plans and conservation measures that were missing for dozens of protected areas in the last six months.
These important developments come at a time when compliance with the European directive is essential for continued access to billions of euros in investment funds.
„In June 2025, a reasoned opinion was issued concerning the failure to designate 169 sites of Community importance as special areas of conservation, the lack of adequate conservation objectives for over 200 sites, and the absence of conservation measures for 10 specific sites. The situation was the result of structural delays accumulated over almost nine years, including administrative bottlenecks, lack of sustainable funding for management plans, and institutional difficulties generated by reorganization processes,” the statement said.
In six months, we have worked extremely hardDiana Buzoianu, Minister of Environment, Water, and Forests, said that this issue became a clear priority for the ministry immediately after taking office, emphasizing the importance of efficient management of the file to avoid blocking large investments in infrastructure. „In six months, we have worked extremely hard, and now 30% of these plans or objectives have already been adopted. So it can be done,” Buzoianu added.
Over the past six months, the Ministry of Environment, Water, and Forests (MMAP) and the National Agency for Environment and Protected Areas (ANMAP) have unblocked a series of crucial administrative procedures. These include:
approval of the organizational chart and regulations for the new institutional structure
establishing the methodology for evaluating and approving management plans for Natura 2000 sites
expediting the revision of management plans that had deficiencies or delays
adopting government decisions to designate new special conservation areas
establishing conservation objectives for some of the sites through ANMAP decisions.
„We discussed the substance of the reasoned opinion, established a clear timetable, and showed that it can be done if there is seriousness, commitment, and results. This is what professional negotiations at European level with our institutional partners look like,” said Diana Buzoianu, Minister of Environment, Water, and Forests.
The European Commission analyzed 23 such ANMAP decisionsThe European Commission analyzed 23 such ANMAP decisions and found them to be in compliance with the requirements of the Habitats Directive, paving the way for their use in assessments of projects co-financed by European funds.
The Ministry of Investment and European Projects (MIPE) played a key role in negotiating and implementing solutions to overcome the bottlenecks. Through constant dialogue and a coordinated approach, the authorities managed to draw up a realistic, phased compliance schedule, monitored every six months.
This coordination is considered vital to ensure the continuity of European funding for strategic projects in areas such as transport infrastructure, water supply, and environmental protection.
According to the timetable agreed by the Romanian authorities with the European Commission, the process of adopting and integrating conservation objectives and measures into management plans for all Natura 2000 sites will continue.
By 2028 at the latest, Romania has committed to fully comply with all the provisions of Directive 92/43/EEC on natural habitats, thus eliminating the risk of new sanctions and strengthening the protection of natural areas of European importance.
The Natura 2000 network is a central pillar of the European Union’s biodiversity conservation policy, designed to protect natural habitats and vulnerable species. Management plans and conservation objectives are essential tools for implementing the directive and assessing the environmental impact of infrastructure projects.
The timely adoption of these plans not only meets European legislative requirements, but also ensures predictability for investors and public administration, supporting sustainable development and the co-financing of major projects.
