MediaFax.ro

Miliardarul rus Igor Makarov, care are și cetățenie moldovenească, spune că vrea să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, relatează Ziarul de Gardă, citat de G4Media.

Omul de afaceri a declarat, într-o emisiune la TV8, că ar vrea să ajute la plata unor facturi la gaze pentru spitale, fiind pregătit să investească până la un miliard de dolari într-un proiect de stocare a gazelor.

„Lumea energetică a devenit foarte scumpă. Eu am auzit despre îngrijorările prim-ministrului care spune că această iarnă va fi grea pentru Moldova. Eu am propus și am spus că noi putem participa, pentru că este lege în compania noastră, acolo unde noi activăm și ne dezvoltăm, facem și acte de binefacere”, a declarat Igor Makarov.

Potrivit omului de afaceri, Republica Moldova ar putea avea un avantaj dacă ar dezvolta capacități mari de stocare a gazelor. El spune că este pregătit să investească într-un astfel de proiect dacă va ajunge la un acord cu autoritățile de la Chișinău.

Investiția ar putea ajunge, potrivit estimării sale, la un miliard de dolari.

„Pentru că vara nu este nevoie de gaz, el trebuie pus în depozite, iar iarna, când toți au nevoie de el, să fie vândut la un preț de piață bun. Aici Moldova are șanse. Dacă faci aici depozit de gaze, apoi poți să-l vinzi în Europa la prețul de pe burse. Atunci, Moldova devine jucător pe piață și poate câștiga și bani”, a explicat omul de afaceri.

TV8 scrie că Igor Makarov a fondat o companie cu activități în sectorul energetic.

După izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022, omul de afaceri, care are și cetățenie moldovenească, a renunțat la cetățenia rusă și s-a stabilit în Italia.

De acolo își coordonează afacerile din 22 de țări. În urmă cu aproximativ 30 de ani, companiile controlate de acesta furnizau gaze și pe piața din Republica Moldova.

Canada l-a inclus pe Igor Makarov pe lista sancțiunilor adoptate în contextul invaziei rusești în Ucraina, iar potrivit autorităților canadiene, acesta ar fi strâns „o avere enormă din asocieri strânse cu oficiali ruși de rang înalt” și ar fi intermediat „afaceri energetice opace care au generat venituri pentru Kremlin”. După apariția acestor acuzații, el a contestat toate atacurile la adresa sa.

Într-o investigație publicată în 2006, Ziarul de Gardă relata că „Mold Itera Energy”, companie din grupul „Itera” controlat de Igor Makarov, primise în proprietate privată câteva zeci de hectare de teren agricol în apropiere de Cahul. Ulterior, compania a decis că vrea să vândă afacerea.

Terenurile aveau soluri de cea mai bună calitate, însă urmau să fie folosite pentru construcții, ceea ce contravenea legislației în vigoare la acel moment. Potrivit publicației, „Itera” beneficiase și de o scutire de TVA estimată la aproximativ 100 de milioane de euro.

ZdG relata, în aceeași perioadă, și despre relațiile mai vechi dintre Igor Makarov și președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

În iunie 2004, Makarov s-a întâlnit oficial cu Voronin la Chișinău pentru a discuta despre proiecte de cooperare, inclusiv despre construcția unei centrale electrice în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor publicate atunci pe site-ul companiei „Itera”, în aceeași zi Guvernul de la Chișinău a aprobat o propunere a ministrului Energiei privind construirea unei centrale electrice de către „Itera”. A fost chiar și alocat un teren pentru realizarea proiectului.

Regiunea Tokaj din Ungaria a atras atenția experților deoarece în plină criză mondială a reușit să crească producția și exporturile. CNBC citează Organizația Internațională a Viei și Vinului care arată că exporturile mondiale de vin au scăzut cu 4,7% ca volum în perioada 2024-2025. În același interval, producția regiunii a crescut cu 8-10%.

Regiunea Tokaj se află la aproximativ 140 de kilometri de granița cu România, la punctul de trecere a frontierei Petea. Tokaj a fost clasificată drept regiune viticolă în urmă cu aproape 300 de ani, dar tradiția producerii vinului în zonă datează de aproape un mileniu.

Regele Ludovic al XIV-lea al Franței a numit vinul dulce Tokaji Aszú „vinul regilor și regele vinurilor”. El a primit un transport al acestui sortiment la Palatul Versailles, ca dar din partea unui prinț maghiar, în secolul al XVIII-lea.

Vinul regilor este produs din struguri albi din soiul Furmint care sunt afectați în mod natural de așa numitul „putregai nobil”. Procesul natural care concentrează zaharurile din fruct este favorizat de condițiile meteo și geologice. Pe lângă dulceața lor, vinurile Tokaji Aszú au o aciditate ridicată și un pH scăzut, ceea ce înseamnă că prezintă un risc mai mic de a fermenta în sticlă.

Încă din secolul al XVIII-lea, aceste caracteristici au facilitat transportul vinului către curțile regale ale Europei. Secole mai târziu, vinul regiunii Tokaj începe să recucerească lumea. Producătorii spun că exceptând Tokaji Aszú, străinii nu prea cunosc sortimentele de vin produse de ei.

Pentru turiști, descoperirea poveștii vinului din această regiune a devenit tot mai importantă. De aceea, localnicii au deschis pivnițele lor pentru turiști și organizează diferite evenimente cu degustări de vin.

Regiunea este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, fiind protejată nu doar pentru vinul în sine, ci și pentru întregul peisaj cultural, care include rețeaua străveche de pivnițe, satele istorice și tradițiile agricole adânc înrădăcinate.

La fel ca alte regiuni viticole, Tokaj se confruntă cu impactul schimbărilor climatice. Seceta severă și temperaturile ridicate din Ungaria din vară au făcut ca recoltarea strugurilor pentru vinul sec de la Hétszőlő să înceapă mai devreme decât de obicei.

Europa reprezintă principala piață de desfacere pentru vinul de Tokaj. Cehia, Slovacia și Polonia sunt cele mai mari destinații de export în ceea ce privește volumul. În privința prețului, Franța, Spania și SUA plătesc cea mai mare valoare per litru.

America de Nord se numără printre cele mai râvnite piețe pentru vinurile ungurești. Acestea trebuie să concureze cu regiuni viticole celebre, cu linii de distribuție bine stabilite și cu bugete de marketing considerabile.

Vinurile seci și dulci din regiunea Tokaj constituie o „carte de vizită” pentru restaurantele de lux din SUA care au început să fie din ce în ce mai interesate.

Decizia îl obligă pe Donald Trump să permită din nou accesul celor trei organizații de presă în incinta Casei Albe. Hotărârea intră în vigoare imediat, scrie Euronews.

Judecătorul federal Timothy Kelly a stabilit că interdicțiile au încălcat garanțiile de bază privind procedura legală. Potrivit hotărârii, organizațiile de presă nu au primit o notificare înainte de retragerea accesului. Ele nu au avut nici posibilitatea de a contesta decizia înainte ca măsura să fie aplicată.

Instanța a invocat un principiu juridic potrivit căruia guvernul nu poate retrage un drept protejat constituțional fără să ofere persoanei sau organizației afectate posibilitatea de a-și prezenta poziția. Decizia nu se referă doar la accesul fizic în clădire. Pentru organizațiile de presă, acreditarea permite participarea jurnaliștilor la activități și evenimente desfășurate la Casa Albă. Hotărârea prevede reinstalarea imediată a accesului pentru organizațiile afectate.

Retragerea acreditărilor fusese justificată de Trump într-o postare pe rețelele sociale. Președintele american a acuzat organizațiile respective că publică „fake news” și a avertizat că și alte instituții de presă ar putea fi supuse unor măsuri similare.

Decizia instanței vine astfel pe fondul unei dispute mai largi dintre administrația Trump și o parte a presei americane privind accesul jurnaliștilor la activitățile prezidențiale. Pentru moment, ordinul judecătorului schimbă situația celor trei organizații. CNN, Politico și MS NOW trebuie să primească din nou acces în spațiile Casei Albe.

Alegerea strategiei terapeutice depinde de caracteristicile tumorii, de stadiul bolii, de starea generală de sănătate a pacientului, de rezultatele investigațiilor efectuate înaintea tratamentului, precum și de beneficiile și posibilele efecte secundare ale fiecărei opțiuni de tratament.

Atunci când este indicată intervenția chirurgicală, prostatectomia radicală urmărește îndepărtarea în totalitate a prostatei și a țesuturilor afectate, cu respectarea marginilor de siguranță ocologică. În cazurile selectate, prostatectomia radicală poate fi realizată inclusiv prin chirurgie robotică, care este o soluție eficientă de tratament atunci când obiectivele oncologice și funcționale sunt îndeplinite.

Intervențiile de prostatectomie robotică oferă chirurgului o imagine tridimensională, mărită de până la zece ori, a câmpului operator, precum și posibilitatea efectuării unor gesturi operatorii cu precizie ridicată, brațele robotului având un grad de libertate superior mâinii umane. În plus, chirurgia robotică în urologie facilitează accesul în zone anatomice înguste și dificil de abordat, precum pelvisul. Precizia este cu atât mai importantă în chirurgia prostatei cu cât aceasta se află într-o regiune anatomică dificilă, în apropierea unor structuri implicate în continența urinară și în funcția sexuală.

Comparativ cu o intervenție clasică, deschisă, abordul robotic aduce multiple beneficii pacientului, printre acestea regăsindu-se inciziile de mici dimensiuni, riscul de complicații redus, recuperarea rapidă și spitalizarea de scurtă durată. Totodată, vizualizarea foarte bună și precizia instrumentelor articulate ale robotului permit chirurgului să protejeze, atunci când situația oncologică o permite, structurile nervoase și anatomice importante pentru recuperarea funcțională.

Rezultatul final nu depinde însă doar de tehnologie, ci și de particularitățile bolii și de experiența echipei care realizează intervenția. De aceea, este foarte important ca pacienții diagnosticați cu cancer de prostată să se adreseze unor centre medicale specializate, în care să aibă acces la metode moderne de diagnostic și tratament și la o abordare multidisciplinară integrată, precum și la o echipă medicală experimentată. Diagnosticul histopatologic, stadializarea corectă și stabilirea riscului oncologic sunt cele care permit alegerea corectă a tratamentului pentru fiecare caz în parte.

La SANADOR, pacienții cu cancer de prostată au acces la metode moderne de diagnostic și stadializare, de la RMN multiparametric și biopsie prostatică de fuziune până la investigații avansate, în funcție de recomandare, precum PET-CT PSMA, examinare disponibilă pentru prima dată în România la Centrul Oncologic SANADOR.

Atunci când este stabilită indicație pentru tratament chirurgical, la Spitalul Clinic SANADOR prostatectomia radicală este realizată inclusiv robotic, cu sistemul avansat da Vinci Xi, într-un bloc operator foarte bine dotat. Intervențiile robotice de chirurgie urologică oncologică sunt efectuate la Spitalul Clinic SANADOR de Conf. Dr. Constantin Gîngu, medic primar urologie și coordonator pentru Chirurgia Urologică Oncologică și Reconstructivă, cu experiență în intervenții urologice complexe. Succesul terapeutic este susținut de specialiștii din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, cu nivel de competență extinsă.

Producătorii chinezi de mașini electrice nu se mai luptă doar pentru autonomie sau preț. Viteza cu care o mașină poate fi încărcată a devenit unul dintre principalele fronturi ale competiției, arată Reuters. Geely a prezentat miercuri o nouă baterie și un sistem de încărcare de mare putere. Tehnologia este destinată inclusiv SUV-ului electric Galaxy E5.

Potrivit companiei, noul sistem poate încărca bateria de la 10% la 70% în aproximativ 4 minute și jumătate, în condiții normale de temperatură. Pentru o încărcare de la 10% la 97%, timpul anunțat este de 8 minute și 40 de secunde.

Sistemul folosește o infrastructură de încărcare de 2,2 megawați și o baterie capabilă să suporte rate foarte mari de încărcare. Geely susține că viteza actuală se apropie deja de limitele fizice ale tehnologiei. Din acest motiv, compania consideră că viitoarele progrese vor fi mai greu de obținut.

Geely SUV electric Galaxy E5 – mașină electrică cu încărcare rapidă. Sursa foto: X

Provocarea nu este însă doar viteza. O asemenea cantitate de energie transferată într-un timp foarte scurt generează probleme importante de temperatură și siguranță. Geely folosește inteligența artificială pentru a controla aceste aspecte.

Compania combină simulări digitale realizate în cloud cu modele de deep learning instalate direct pe mașină. Sistemul urmărește starea bateriei și controlează temperatura în timpul încărcării. În același timp, poate încerca să identifice din timp potențiale probleme.

Această abordare este importantă deoarece încărcarea la puteri foarte mari pune o presiune suplimentară asupra bateriei și sistemelor de răcire. Noua tehnologie este prezentată de Geely ca un răspuns direct la evoluția BYD, unul dintre cei mai mari rivali ai săi pe piața chineză.

BYD a prezentat anterior un sistem de încărcare care poate duce bateria de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. Compania are, de asemenea, planuri pentru o rețea de 90.000 de stații de încărcare până în 2028, potrivit unor estimări citate de Reuters.

Competiția arată cum se schimbă piața automobilelor electrice. Autonomia rămâne importantă, dar timpul petrecut la stația de încărcare poate deveni la fel de relevant pentru cumpărători. În perspectivă, Geely consideră că infrastructura de încărcare ar putea semăna tot mai mult cu actualele benzinării. Mai multe mărci ar putea utiliza aceeași rețea de stații, iar dezvoltarea infrastructurii ar accelera extinderea mașinilor electrice.

Miza este cu atât mai mare pentru producătorii chinezi deoarece piața internă traversează o perioadă dificilă. Vânzările de mașini electrice din China au scăzut timp de 11 luni consecutive până în august.

Programul aniversar începe la ora 09.00, când va fi săvârșită Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală. Slujba este programată până la ora 11.00.

De la ora 11.00, în același lăcaș de cult, va fi oficiată slujba de Te Deum, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române în cei 19 ani de slujire patriarhală a Patriarhului Daniel.

După slujbele religioase, la ora 12.00, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei va avea loc un moment festiv.

La eveniment sunt așteptați ierarhii membri ai Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc, precum și membrii Permanenței Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Persoanele care doresc să îi transmită mesaje de felicitare Patriarhului Daniel o pot face prin intermediul Cabinetului Patriarhal, prin e-mail, fax sau poștă.

Preafericitul Părinte Daniel a devenit al șaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, după ce a condus timp de aproximativ 17 ani Mitropolia Moldovei și Bucovinei. El i-a succedat Patriarhului Teoctist, care s-a aflat la conducerea Bisericii Ortodoxe Române timp de aproximativ 21 de ani.

Daniel s-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș.

Între anii 1970 și 1974, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu. Ulterior, a frecventat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic Universitar din București, la Secția Sistematică.

Și-a continuat pregătirea teologică în străinătate, studiind timp de doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg și alți doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg, Facultatea de Teologie Catolică.

În cei 19 ani de patriarhat, Patriarhia Română a organizat și coordonat numeroase proiecte și activități în domeniul pastoral, cultural, educațional și social.

Aniversarea din 30 septembrie 2026 va fi marcată printr-un program care include atât slujbe religioase, cât și un moment festiv la Palatul Patriarhiei.

Decizia a fost luată după consultările reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Suceava cu autoritățile, ca măsură preventivă pentru siguranța elevilor și a personalului din școli, scrie Suceava Live.

„În urma discuțiilor cu autoritățile, până la ora 10:00, unitățile școlare din zona Solca, Arbore, Botoșana, Cacica vor avea cursurile suspendate!”, a transmis șeful IȘJ Suceava, profesorul Ciprian Anton.

Suspendarea temporară a cursurilor a fost dispusă în contextul alertei referitoare la o posibilă dronă semnalată în această zonă.

Autoritățile monitorizează situația, iar reluarea cursurilor este prevăzută după ora 10:00, în funcție de evoluția situației și de eventualele noi informații transmise de autorități.

Potrivit Ministerului Apărării moldovean, o altă dronă a survolat spațiul aerian la 06:58 din direcția loc. Kodîma, reg Vinița UA, în direcția loc. Socola, segmentul transnistrean (RM).

La 07:11, obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în proximitatea loc. Cunicea, r-nul Camenca. La 7:46, spațiul aerian zona nord a fost redeschis.

Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat, joi, patru situații în care drone sau obiecte neidentificate au pătruns în spațiul aerian național, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

În ultimul, cel mai recent caz, autoritățile de la Chișinău au închis, din motive de securitate, spațiul aerian din zona de nord a țării.

Potrivit Ministerului Apărării, primul caz a fost înregistrat la ora 06:14. Un aparat de zbor fără pilot a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Chelimenți, regiunea Cernăuți, Ucraina.

„În contextul atacurilor masive ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, Serviciul Operaţii Aeriene informează că a detectat survolarea neautorizată a spaţiului aerian naţional de către un aparat de zbor fără pilot, care a pătruns în spaţiul aerian al Republicii Moldova la ora 06:14, din direcţia localităţii Chelimenţi, regiunea Cernăuţi, Ucraina, şi a traversat frontiera de stat în direcţia localităţii Larga, raionul Briceni”, a anunțat Ministerul Apărării de la Chișinău.

La ora 06:16, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova și s-a deplasat în direcția localității Chelimenți din Ucraina.

Un alt obiect neidentificat a fost observat joi, la ora 05:21, de o patrulă a Poliției de Frontieră din Republica Moldova. Acesta se deplasa din direcția localității Velicoe Coșnița, regiunea Vinița, Ucraina, spre localitatea Vasilcău, raionul Soroca.

Ulterior, obiectul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova.

Un al treilea obiect a traversat spațiul aerian național la ora 06:35, din direcția localității Pridnistreanske, regiunea Vinița, Ucraina, spre Volovița, raionul Soroca.

La ora 06:45, obiectul a fost observat și de cetățeni, care au anunțat că acesta zbura pe direcția Gura Căinarului-Lunga-Băhrinești-Gura Camencii, în raionul Florești.

Autoritățile de la Chișinău au decis, din motive de securitate, închiderea spațiului aerian din nordul Republicii Moldova și continuă monitorizarea situației.

„Din motive de securitate, spaţiul aerian al Republicii Moldova în zona nord a fost închis. Serviciul Operaţii Aeriene continuă monitorizarea spaţiului aerian naţional, în coordonare cu autorităţile competente şi partenerii”, transmit autoritățile de la Chișinău.

Drona care a pătruns joi dimineața pe teritoriul României, prin Botoșani, s-a prăbușit în județul Suceava, în apropiere de localitatea Solca. Aceasta a zburat timp de patru minute pe cerul României. Ministerul Apărării mai menționează că nu au fost produse pagube, dar nici victime.

La fața locului au ajuns polițiștii și specialiștii în domeniu, care au găsit o dronă de mici dimensiuni, care s-a prăbușit fără a crea un incendiu.

„Echipele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne au ajuns la fața locului, au securizat perimetrul și au identificat o dronă de mici dimensiuni, fără incendiu la locul prăbușirii”, a mai transmis MApN.

De asemenea, autoritățile mai menționează că și un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de la Baza 95 Aeriană Bacău, pentru a monitoriza situația în continuare.

Două alerte de dronă s-au emis joi dimineața, 24 septembrie, în trei județe din România. În nordul țării, o dronă a șiîncălcat spațiul aerian al României.

Incidentul a avut loc în județul Botoșani. Autoritățile de acolo au emis un mesaj RO-Alert, în jurul orei 6:26, atât pentru județul în cauză, cât și pentru locuitorii din Suceava, informează Ministerul Apărării.

La momentul detectării dronei, aceasta se afla pe teritoriul Ucrainei, în apropiere de granița cu România. Militarii au decolat cu două avioane F-16 pentru a supraveghea situația, iar între timp drona a ajuns să încălce spațiul aerian al României.

De asemenea, un grup de drone a fost detectat în apropierea graniței cu România, de data aceasta lângă Tulcea, pe la Chilia Veche. În noaptea dintre 23 și 24 septembrie, autoritățile au ridicat alte două avioane F-18, pentru monitorizare.

Cetățenii din nordul județului Tulcea au fost alertați în jurul orei 04:41, iar perioada de alertă a fost valabilă până la ora 5:44.

Avioane de la două baze militare au decolat noaptea trecută. Este vorba despre două avioane F-16, care au fost ridicate de militari de la Baza 86 Aeriană Borcea, și de două avioane F-18 ale armatei spaniole, care au decolat de la Baza Mihail Kogălniceanu.

„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației. Situația este în dinamică și vom reveni cu detalii pe măsură ce acestea vor fi disponibile”, au mai transmis reprezentanții MApN.

Producătorii spun că valurile de căldură din iulie și august au afectat culturile și au redus randamentele. Potrivit Il Post, problema este neobișnuită pentru Italia și ar putea deveni mai frecventă dacă temperaturile ridicate și perioadele de secetă continuă să afecteze agricultura.

Lanțurile de supermarketuri au început deja să observe efectele. Coop a raportat că disponibilitatea salatelor mixte și a celor de un singur soi a fost cu 19% mai mică în primele două săptămâni din septembrie față de aceeași perioadă din 2025.

Scăderile sunt confirmate și de producători. OrtoRomi, o organizație care cultivă aproximativ 800 de hectare și deține 200 de sere în Italia, a raportat pierderi de 15-20% pentru salatele cultivate în sere. În cazul culturilor de câmp deschis, precum salata verde, iceberg, andivele, radicchio și alte soiuri, scăderea randamentului a ajuns până la 25%. Bonduelle, companie care furnizează aproximativ 15% din legumele comercializate în supermarketurile italiene, a raportat pierderi de până la 40% pentru anumite soiuri.

Salata verde Iceberg. Imagine ilustrativă. Sursa foto: magnific.com

Temperaturile ridicate au întârziat ciclurile de cultivare, care durează în mod normal între trei și șase săptămâni. În același timp, mai multe plante au fost afectate și au ajuns să fie eliminate înainte de comercializare. Problemele nu afectează însă toate legumele. Morcovii, dovleceii, cartofii și ceapa nu au în prezent probleme similare de aprovizionare.

Efectele asupra consumatorilor nu au fost foarte vizibile în august, însă situația se schimbă pe piețele angro. Potrivit datelor Borsa Merci Telematica Italiana, prețul salatei căpățână a ajuns cu aproape 80% peste nivelul de anul trecut. Roșiile cherry s-au scumpit cu peste 60%, iar soiul „cuore di bue” costă aproximativ de două ori mai mult.

Pentru radicchio roșu, creșterea este aproape de trei ori față de anul trecut. Prețurile angro sunt considerate un indicator pentru evoluția ulterioară din magazine. O parte dintre aceste creșteri ar putea ajunge, în perioada următoare, la consumatori.

Producătorii vorbesc însă despre o problemă mai amplă decât recolta din acest an. Potrivit datelor Istat citate de Il Post, producția de salată din Italia a scăzut cu 10,5% între 2019 și 2023. În aceeași perioadă, producția de morcovi a scăzut cu 11,5%, iar cea de ardei cu 9%.

Agricultura devine astfel tot mai dependentă de condițiile meteorologice imprevizibile. Anul trecut, înghețurile târzii au afectat fructele. În acest an, valurile succesive de căldură au lovit legumele. Producătorii investesc deja în adaptare. Printre soluții se numără sere mai bine protejate, plase împotriva grindinei, sisteme pentru stocarea apei și soiuri mai rezistente la căldură și secetă.

Unele companii folosesc senzori de umiditate, date meteorologice și imagini satelitare pentru a identifica zonele unde culturile vor putea rezista mai bine în următorii ani. Agricultura italiană începe să folosească tot mai mult datele și inteligența predictivă pentru a anticipa efectele schimbărilor climatice asupra recoltelor.

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 04:41 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.

Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă de Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.

Alerta aeriană a încetat la ora 05:44, a anunțat MApN.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat o activitate aeriană intensă în noapte de miercuri spre joi în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în apropierea graniței cu România.

În cursul dimineții de joi, autoritățile ucrainene au semnalat în mod repetat grupuri de drone de atac provenite din direcția Mării Negre și care se deplasau spre regiunea Odesa. La ora 03:57, Forțele Aeriene ucrainene au raportat drone de atac provenite din Marea Neagră și îndreptându-se spre sudul regiunii Odesa, în zona Tatarbunar, în apropiere de Chilia Veche.

Autoritățile afgane nu au răspuns imediat la anunțul privind noile lovituri, iar purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, negase miercuri că forțele afgane ar fi efectuat atacurile, notează Associated Press.

Ministrul pakistanez al Informațiilor, Attaullah Tarar, a declarat că loviturile au fost efectuate împotriva unor obiective asociate cu atacurile cu drone atribuite talibanilor afgani.

„În loc să desființeze aceste rețele și să ia măsuri credibile și verificabile împotriva celor care folosesc teritoriul afgan pentru a comite acte de terorism împotriva Pakistanului, regimul taliban afgan a ales să escaladeze situația prin operațiuni ostile cu drone împotriva Pakistanului”, a afirmat el.

„Loviturile au fost deliberate, precise, calibrate și proporționale și s-au limitat strict la obiective militare identificate, legate direct de atacurile împotriva Pakistanului”, a mai spus Tarar.

Autoritățile pakistaneze au afirmat miercuri că forțele de securitate au doborât opt drone rudimentare lansate din Afganistan înainte ca acestea să ajungă în orașul Kohat, din nord-vestul Pakistanului, și în zona punctului de frontieră Torkham.

Potrivit unor oficiali pakistanezi, patru dintre drone au fost doborâte în apropierea frontierei de la Torkham, iar celelalte în zona Kohat. Aceiași oficiali au afirmat că forțele talibane afgane au tras cu mortiere și alte arme grele asupra unor posturi pakistaneze de frontieră, iar armata pakistaneză a răspuns cu foc de artilerie asupra unor posturi talibane, poziții de mortiere și poziții defensive.

Mujahid a respins acuzațiile și a declarat miercuri că forțele talibane afgane nu au efectuat atacuri împotriva Pakistanului.

Noile atacuri survin la doar două zile după ce avioane de luptă pakistaneze au lovit obiective din estul Afganistanului despre care Islamabadul a afirmat că erau ascunzători ale militanților.

Pakistanul a anunțat că 28 de militanți au fost uciși în acele atacuri. Autoritățile afgane au afirmat însă că cel puțin trei civili au fost uciși și patru răniți. Misiunea ONU în Afganistan, UNAMA, a confirmat victimele civile și a cerut respectarea dreptului internațional umanitar.

Guvernul afgan a protestat oficial față de atacurile de luni, calificându-le drept o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării și respingând acuzațiile Pakistanului potrivit cărora atacurile împotriva sa își au originea pe teritoriul afgan.

Relațiile dintre Islamabad și Kabul s-au deteriorat în ultimii ani, Pakistanul acuzând în mod repetat guvernul taliban că permite grupărilor militante să opereze de pe teritoriul Afganistanului și să lanseze atacuri peste graniță. Kabulul respinge aceste acuzații.

Escaladarea actuală a început după o serie de atacuri în Pakistan. În districtul Hangu, din apropierea frontierei afgane, șase membri ai forțelor de securitate pakistaneze au fost uciși într-un schimb de focuri cu militanți. Cu câteva zile înainte, un atentat sinucigaș și un atac armat asupra unui complex al poliției din Kohat au provocat cel puțin 21 de morți și peste 100 de răniți, potrivit autorităților pakistaneze.

Pakistanul a pus violențele pe seama Talibanului pakistanez, Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP), și a unor grupări aliate. TTP este distinct de talibanii afgani, deși cele două organizații sunt aliate.

Noua escaladare riscă să complice eforturile de mediere desfășurate de China, Turcia, Qatar și Arabia Saudită pentru a obține o reducere durabilă a tensiunilor dintre Kabul și Islamabad.

„A fost foarte important pentru noi să scoatem la suprafață acele lucruri erotice. Colleen ne-a ajutat mult, pentru că în scenariu am readus o mulțime dintre aspectele mai intime ale poveștii”, a declarat Showalter, regizorul filmului „Verity”, într-un interviu pentru Variety.

Filmul, care va ajunge în cinematografe pe 2 octombrie, le are în distribuție pe Dakota Johnson, Anne Hathaway și Josh Hartnett. Johnson o interpretează pe Lowen, o scriitoare aflată în dificultate, iar Hathaway o joacă pe Verity Crawford, o scriitoare de succes rămasă imobilizată după un accident.

Unul dintre cele mai importante momente discutate de Hoover și Showalter este o scenă care nu apare în roman. Lowen își imaginează că face sex cu Jeremy, personajul lui Josh Hartnett, iar fantezia se transformă într-un moment în care Verity, interpretată de Hathaway, o sărută pe Lowen.

Hoover a recunoscut că a fost inițial reticentă față de această schimbare.

„Aceea a fost una dintre scenele pentru care am avut emoții, pentru că nu era în carte și nu știam cum o să funcționeze sau cum o să se potrivească. Dar, până la urmă, a devenit una dintre scenele mele preferate”, a spus autoarea.

Showalter a descris felul în care scena s-a transformat în timpul pregătirii filmului.

„A început cu ideea că avem nevoie să se întâmple ceva sexy”, a spus regizorul. În carte, Lowen privește o fotografie și discută cu Jeremy, iar scena are o încărcătură intimă. Pentru film, echipa a vrut să ducă tensiunea respectivă mai departe.

Potrivit lui Showalter, ideea ca Hathaway și Johnson să se sărute a apărut după ce cele două actrițe au propus această direcție.

„Anne și Dakota au spus: «Dacă, în timp ce ea îl sărută, el se transformă în ea (n.r.: personajul lui Hathaway)?» Iar eu am spus: «Dacă vreți să faceți asta, da»”, a relatat regizorul.

Showalter a considerat că momentul funcționează tocmai pentru că Lowen transformă brusc dorința pe care o simte pentru Jeremy într-o fantezie care o implică pe Verity.

„A fost ceva foarte sexy – erotic – în ideea că Dakota stă pe genunchii lui și începe să-l sărute. Ea îl vede și pur și simplu se lasă dusă de moment”, a spus regizorul.

Pentru Showalter, componenta erotică nu este doar o serie de scene menite să provoace publicul. Regizorul a vorbit despre felul în care intimitatea poate fi folosită pentru a dezvălui personaje și pentru a împinge povestea înainte.

„O scenă de sex poate fi mai mult decât o scenă de sex. Poți spune o poveste prin ea, poți afla lucruri despre personaje printr-o scenă de sex”, a declarat Showalter.

Pentru Hoover, una dintre diferențele importante dintre literatură și cinema este libertatea cu care pot fi schimbate anumite elemente pentru a păstra ritmul și tensiunea.

„Cititorii sunt deschiși la schimbări în cazul thrillerelor, atât timp cât ADN-ul esențial al poveștii rămâne intact”, a spus ea.

Showalter a spus că una dintre mizele adaptării a fost ca filmul să nu piardă componenta erotică prezentă în roman.

„Am iubit natura erotică a acestei povești”, a spus el.

Hoover consideră că erotismul a dispărut în mare parte din cinematografie, chiar dacă în literatura romantică cererea pentru astfel de povești rămâne foarte mare.

„Cred că a dispărut din cinema. Nu știu răspunsul. (…) Simt că, în genul romantic, care este genul cu cele mai mari vânzări, găsești mult mai mult decât sex. Multe dintre cărțile mele nici măcar nu au o scenă de sex. Cred că există o concepție greșită. Eu încerc să scriu despre viață și sentimente și iubesc relațiile și ceea ce îi determină pe oameni să se îndrăgostească. Pentru mine, o scenă de sex poate părea ceva foarte trecător, în timp ce o atingere a mâinii poate părea culminarea întregului motiv pentru care continui să citești cartea”, a spus autoarea.

„De la începutul desfășurării Lincoln, au existat în total opt tentative de sinucidere în cadrul grupului de luptă”, a scris secretarul interimar al Marinei americane, Hung Cao, într-o scrisoare adresată senatoarei democrate Kirsten Gillibrand, care îi ceruse informații despre moralul și starea de sănătate mintală a militarilor, potrivit CNN.

Cele opt tentative de sinucidere nu au fost înregistrate exclusiv în rândul echipajului portavionului. Potrivit lui Cao, numărul se referă la întregul grup de luptă și îi include pe marinarii de pe Lincoln, membrii aripii aeriene, personalul grupului de luptă și al escadrilei de distrugătoare, precum și militarii de pe distrugătoarele de escortă și din escadrilele de aviație aflate la bord. În total, între 6.000 și 7.000 de militari au făcut parte din desfășurarea grupului.

USS Abraham Lincoln a plecat din San Diego la 21 noiembrie 2025, pentru o misiune în Pacific, dar a fost redirecționat spre Orientul Mijlociu înaintea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, începute la sfârșitul lunii februarie 2026. Grupul a petrecut aproape nouă luni în cadrul desfășurării, iar portavionul a avut prima escală completă abia în septembrie, în Thailanda.

Un oficial militar american citat de CNN a descris cele opt tentative drept un număr foarte ridicat în comparație cu alte desfășurări ale grupurilor de luptă ale portavioanelor, unde, potrivit acestuia, au fost înregistrate în general una sau două tentative pe an.

„Presiunea operațiunilor de luptă este mult mai mare decât în cazul desfășurărilor obișnuite. Fără escale în porturi, alerte permanente și așa mai departe”, a declarat oficialul.

Rata tentativelor din grupul Lincoln este aproximativ similară celei din întreaga Marină americană în 2024, cel mai recent an pentru care Pentagonul publicase date la momentul relatării: 356 de tentative la aproximativ 337.000 de militari activi ai Marinei.

În scrisoarea sa, Cao a oferit și detalii despre două incidente.

Un marinar repartizat unei aripi aeriene „a ajuns peste bordul navei la începutul lunii august” și a fost recuperat rapid de un elicopter de căutare și salvare. Ulterior, militarul a fost scos de pe navă pentru îngrijiri medicale suplimentare.

„În plus, un marinar a încercat să sară peste bord în martie și a fost oprit de colegii săi”, a scris Cao. Potrivit scrisorii, militarul a primit imediat îngrijiri medicale și ulterior s-a întors la baza sa.

Dezvăluirea celor opt tentative vine după săptămâni de îngrijorări exprimate public de familiile militarilor și de membri ai Congresului cu privire la condițiile de la bord.

În august au apărut relatări despre probleme de sănătate mintală, moral scăzut, lipsuri de alimente și provizii, probleme de igienă și defecțiuni ale instalațiilor sanitare. Familiile au reclamat, de asemenea, că durata neobișnuit de mare a misiunii îi ținea pe marinari departe de uscat pentru perioade fără precedent.

Într-un interviu acordat anterior, un membru al echipajului a spus că moralul era foarte scăzut și că auzise în mod repetat despre colegi care aveau gânduri suicidare. Acesta a afirmat că toaletele și fântânile de apă de la bord erau frecvent închise, iar apa caldă lipsea adesea.

„În fiecare zi ne trezim și îl ascultăm pe comandant vorbind, sperând și fiind profund nerăbdători să aflăm când ne întoarcem”, a spus militarul pentru sursa citată.

Problemele de la bord au generat critici politice înainte ca administrația să confirme numărul tentativelor.

În august, secretarul apărării Pete Hegseth a respins relatările despre condițiile de pe USS Abraham Lincoln, declarând că acestea fuseseră „complet denaturate”.

Întrebat dacă desfășurarea navei durase prea mult și dacă era îngrijorat de starea de sănătate mintală a militarilor, Trump a răspuns: „Nu, nu, nu… Nici pe departe suficient de mult”.

La rândul său, Marina declarase că nu observase o creștere a numărului de gânduri sau tentative de sinucidere la bordul navei și că militarii aveau acces la personal religios, medical și specializat în sănătate mintală. Un oficial american a mai afirmat că Marina nu consideră că există o legătură directă între durata desfășurării și gândurile de autovătămare și că incidentele cu militari ajunși peste bord nu sunt specifice acestui grup.

Senatoarea Kirsten Gillibrand, care ceruse administrației informații despre situația de pe Lincoln, a declarat că noile date confirmă gravitatea problemelor semnalate anterior.

„Ceea ce Trump și secretarul Hegseth au prezentat drept «știri false» s-a dovedit a fi o situație serioasă și în deteriorare pentru militarii noștri”, a afirmat Gillibrand.

Ea a adăugat că militarii și familiile lor fac sacrificii majore și a criticat administrația pentru modul în care a tratat îngrijorările legate de navă.

Referindu-se la situația din Ceuta, unde la sfârșitul lunii iulie a avut loc o intrare masivă de migranți proveniți din Maroc, Sánchez a respins ideea ca autoritățile să răspundă crizei prin renunțarea la statul de drept.

„În momente ca acestea, tentația este să alegi scurtătura, să cedezi fricii, să transformi migrantul în dușman și să încalci legea. Spania nu o va face și nici Ceuta”, a declarat premierul.

El a spus că locuitorii orașului demonstrează că o asemenea criză poate fi gestionată cu „decență”, prin respectarea legii și a drepturilor omului.

De asemenea, a mai declarat că Spania va ieși din această situație mai puternică tocmai pentru că „nu alege calea cea mai ușoară”, ci pe cea pe care o consideră mai justă.

În discursul său, Sánchez nu a menționat nominal Marocul, deși fluxul de migranți provine din această țară.

Sánchez și-a prezentat discursul ca pe o apărare a principiilor pe care, în opinia sa, se bazează sistemul multilateral.

„Mă urc la această tribună cu un singur obiectiv: să apăr ceea ce mulți încearcă să distrugă”, a spus el. Premierul a afirmat că mai multe guverne prezente la ONU „disprețuiesc” principiile și ambițiile care au inspirat organizația și încearcă să le demonteze.

El a susținut că, în ultimii ani, a văzut „forțe egoiste, ignorante și crude” ajungând la putere în diferite părți ale lumii. Fără să le nominalizeze, Sánchez le-a acuzat că lansează războaie ilegale și tratează milioane de oameni „ca și cum ar fi vite”.

Premierul spaniol a spus însă că nu și-a pierdut speranța și a subliniat că „omenirea nu este în mod intrinsec bună sau rea”, ci că fiecare criză obligă societățile și guvernele să aleagă cum să acționeze. El a recunoscut „contradicțiile și lipsurile” ONU, dar a avertizat că unele dintre vocile care critică organizația nu descriu pur și simplu un eșec, ci încearcă să provoace unul.

Fără să îl numească pe Donald Trump, Sánchez a criticat politici asociate administrației americane și altor guverne pe care le-a descris drept „reacționare”. „Nu este nevoie să-i nominalizăm. Știm cu toții cine sunt și care este modus operandi-ul lor”, a spus el.

Sánchez a cerut și consolidarea instituțiilor internaționale. El a susținut reformarea Consiliului de Securitate pentru o reprezentare mai echitabilă și eliminarea dreptului de veto al membrilor permanenți.

„Trebuie să reformăm Consiliul de Securitate pentru ca toate regiunile lumii să aibă o reprezentare justă și pentru a pune capăt dreptului de veto al membrilor permanenți”, a afirmat Sánchez.

El a pledat, de asemenea, pentru consolidarea Curții Penale Internaționale.

„Trebuie să consolidăm Curtea Penală Internațională, astfel încât să poată investiga, urmări și sancționa pe cei care încalcă normele. Omenirii i-au trebuit secole pentru a înlocui dreptul celui mai puternic cu forța dreptului, iar noi nu putem fi generația care parcurge acest drum în sens invers”, a adăugat el.

Un alt punct al discursului a fost reprezentat de reglementarea marilor companii tehnologice și a inteligenței artificiale.

„Trebuie, de asemenea, să impunem tehnooligarhilor o reglementare strictă, care să controleze funcționarea rețelelor de socializare și dezvoltarea inteligenței artificiale”, a declarat Sánchez.

„Viitorul copiilor și fiicelor noastre trebuie să fie mai presus decât buzunarele acestor tehnooligarhi”, a continuat el.

Unul dintre principalele mesaje ale lui Sánchez a fost legat de alegerea viitorului secretar general al ONU, întrucât mandatul lui António Guterres se încheie la 31 decembrie 2026. În cursă au rămas șapte candidați, dintre care patru femei și trei bărbați. ONU nu a avut niciodată o femeie în această funcție.

„Nouă bărbați au ocupat funcția de secretar general al acestei organizații în cei 80 de ani de existență. Acum este rândul unei femei, al unei femei latino-americane”, a spus Sánchez.

Premierul spaniol a continuat cu o întrebare retorică: „Cum poate o organizație care pretinde că vorbește în numele întregii umanități să nu fi avut niciodată o femeie în fruntea sistemului Națiunilor Unite?”.

„Este o datorie istorică pe care trebuie să o achităm. Nu spun asta pentru că aș crede că femeile au ceva de demonstrat. Spun asta pentru că lumea are nevoie să-și demonstreze sieși că, pe drumul egalității, nu există cale de întoarcere”, a afirmat Sánchez.

Discursul lui Pedro Sánchez a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, SUA.

„Am vorbit cu directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, pentru a exprima îngrijorarea extremă a Australiei în legătură cu acest incident”, a declarat Albanese joi la New York, cu ocazia Consiliului de Securitate din cadrul Națiunilor Unite, potrivit AFP.

„Mi-am exprimat, de asemenea, dezamăgirea că firmei i-a luat mult prea mult timp să informeze guvernul cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, a adăugat premierul.

Incidentul a avut loc în timpul unei evaluări interne în care instrumentul OpenAI efectua cercetări privind datele din domeniul sănătății. Potrivit lui Albanese, agentul a încercat să acceseze un set de date restricționat, iar după ce accesul i-a fost blocat, „a căutat modalități de a ocoli blocajul”.

Portalul vizat este Serviciul de raportare a statisticilor Medicare (Medicare Statistics Reporting Service), serviciul guvernamental australian care gestionează statisticile sistemului public de sănătate. Platforma conține informații și statistici despre sistemul Medicare, precum date privind cheltuielile, iar o parte dintre informații sunt publice. Albanese a declarat că agentul AI a accesat atât fișiere publice, cât și fișiere cu acces restricționat.

Premierul a precizat însă că nu există, în acest moment, dovezi că ar fi fost accesate informații personale.

„Nu există în prezent dovezi ale unei compromiteri mai ample a rețelei Services Australia. Nu se crede că au fost accesate informații personale în această etapă, însă investigațiile sunt în curs”, a declarat Albanese.

Cu toate acestea, el a calificat situația drept „evident inacceptabilă”.

Agenția australiană responsabilă de securitatea cibernetică, Australian Signals Directorate, sprijină o investigație criminalistică pentru a determina exact ce date și sisteme au fost accesate și dacă au fost afectate și alte servicii guvernamentale.

Albanese a spus că OpenAI trebuie să își îmbunătățească procedurile.

„Cred că OpenAI știe că trebuie să existe protocoale mai bune. Acesta este un proiect de cercetare care a ajuns în zone în care nu ar fi trebuit să ajungă”, a mai declarat premierul.

Potrivit premierului, autoritățile australiene au fost informate despre incident abia în septembrie, printr-un e-mail al companiei trimis unei adrese generale.

OpenAI a confirmat că o analiză recentă a identificat activități care au implicat mai multe site-uri și servicii guvernamentale australiene în timpul unei evaluări interne în care modelele încercau să găsească răspunsuri și statistici despre Australia.

„În cursul acestei analize, modelele noastre au întreprins acțiuni pe care nu le-am intenționat”, a transmis compania, potrivit sursei citate.

OpenAI nu a caracterizat public incidentul în aceiași termeni ca premierul australian și a subliniat că activitatea a avut loc în cadrul unei evaluări interne. Investigațiile sunt în desfășurare.

Cazul vine după alte incidente în care sisteme AI au trecut de limitele impuse în timpul unor teste de securitate. OpenAI a recunoscut în august că, în cursul unor evaluări de securitate, unele dintre modelele sale au ocolit controalele menite să le izoleze de internet și au compromis componente ale infrastructurii sale și ale platformei Hugging Face.

În cazul australian, particularitatea este că un agent AI a ajuns la un sistem guvernamental extern, iar autoritățile investighează amploarea accesului.

Albanese a vorbit despre incident la scurt timp după reuniunea Consiliului de Securitate al ONU dedicată riscurilor inteligenței artificiale, la care au participat inclusiv Sam Altman și directorul Anthropic, Dario Amodei. Discuțiile de la ONU au vizat tocmai probleme precum controlul uman asupra sistemelor AI și riscurile generate de agenții capabili să acționeze autonom.

Ramey a fost declarat decedat la ora 02:34, după administrarea unei injecții letale cu pentobarbital, potrivit Associated Press. Execuția a avut loc la penitenciarul de stat din Huntsville și a fost a șasea execuție realizată în Texas în 2026. Alte trei execuții sunt programate în stat până la sfârșitul anului.

Ramey și LeJames Norman au intrat în august 2005 într-o locuință din Edna, un mic oraș rural situat la aproximativ 160 de kilometri sud-vest de Houston, Texas. Cei doi credeau că în casă se află cocaină și intenționau să o fure, potrivit documentelor judiciare.

În locuință se afla Celso Lopez, în vârstă de 38 de ani. Tiffani Peacock, de 18 ani, și Samuel Roberts, de 24 de ani, au ajuns ulterior la adresă. Toți trei au fost împușcați mortal. Cei doi atacatori au fugit de la locul faptei.

Norman a fugit în Mexic și a fost arestat aproximativ cinci luni mai târziu, când încerca să reintre în Statele Unite ale Americii. Ulterior, el a depus mărturie în procesul lui Ramey și a declarat că ambii au tras asupra victimelor. Ramey și-a susținut în apărare versiunea potrivit căreia Norman era responsabil pentru împușcături.

O fostă iubită a lui Ramey a declarat, de asemenea, că acesta i-a povestit despre implicarea sa și că l-a văzut aruncând două pistoale într-un lac după crime.

În camera de execuție, un capelan al penitenciarului s-a rugat alături de Ramey, după care gardianul l-a întrebat dacă are ceva de spus.

Ramey și-a început declarația mulțumindu-i lui Dumnezeu și prietenilor și familiei sale. El le-a mulțumit și condamnaților aflați pe „culoarul morții”, pe care i-a numit „frații” săi.

„Către frații de pe culoarul morții din Texas care au crescut împreună cu mine, care au avut un rol în formarea mea și mi-au arătat ce înseamnă să fii bărbat… vă apreciez enorm”, a spus Ramey înainte de administrarea injecției letale.

Un medic l-a declarat mort 14 minute după începerea injecției.

Cu câteva ore înaintea execuției, Curtea Supremă a SUA a respins cererea lui Ramey de suspendare a execuției și petiția sa pentru examinarea cazului.

Apărarea lui Ramey a susținut, între altele, că procesul său a fost afectat de discriminare rasială în selectarea juraților și că avocatul său nu i-a oferit o reprezentare eficientă, inclusiv în faza în care s-a decis pedeapsa. În documentele depuse la Curtea Supremă, avocații au invocat și faptul că juriul nu a auzit suficiente informații despre abuzurile fizice suferite de Ramey în copilărie și despre sărăcia în care a crescut.

Procurorii au respins argumentele, calificând apelul drept lipsit de temei și susținând că probele indicau „un tipar de comportament infracțional”.

LeJames Norman a fost executat pe 16 septembrie 2026, tot la penitenciarul din Huntsville. Norman fusese condamnat la moarte după ce pledase vinovat pentru omor calificat.

În cadrul Meta Connect 2026, compania a prezentat integrarea agentului AI Muse în ochelari, o pereche de Ray-Ban Meta Audio fără camere video, noi funcții de control prin privire și mâini și o tehnologie destinată persoanelor cu probleme de auz. Zuckerberg a sugerat că Meta își mută tot mai mult centrul de greutate către dispozitive care pot înțelege permanent ceea ce se întâmplă în jurul utilizatorului și îi pot oferi ajutor în timp real.

Unul dintre conceptele centrale ale prezentării a fost „superinteligența personală”, viziunea Meta asupra unei inteligențe artificiale care funcționează permanent alături de utilizator.

Agentul Muse, prezentat de Meta la începutul lunii septembrie, poate îndeplini sarcini în numele utilizatorului, de la trimiterea unor e-mailuri și rezervarea unor călătorii până la organizarea unor activități sau efectuarea unor cumpărături. Compania spune că Muse este conceput pentru a acționa, nu doar pentru a răspunde la întrebări.

La evenimentul organizat la sediul Meta din Menlo Park, California, SUA, Zuckerberg a demonstrat versiunea vocală a lui Muse integrată în ochelari. Utilizatorii îi pot personaliza vocea, accentul și viteza de vorbire și îi pot schimba numele, transformând interacțiunea cu AI-ul într-o experiență mai personală.

Una dintre cele mai interesante lansări a fost Ray-Ban Meta Audio, prima pereche de ochelari Meta fără camere.

Potrivit companiei, modelul are o autonomie de până la 12 ore, va costa de la 349 de dolari, iar primele livrări sunt programate pentru 3 octombrie.

Renunțarea la camere este relevantă și din perspectiva confidențialității. Ochelarii inteligenți anteriori puteau filma și fotografia lumea din jur, ceea ce a alimentat dezbateri privind înregistrarea persoanelor fără consimțământ. Noua variantă păstrează funcțiile audio și integrarea AI, dar elimină componenta video.

Meta a prezentat în paralel și Ray-Ban Meta Gen 3, care primește un design mai subțire și funcții audio îmbunătățite, inclusiv suport pentru Dolby Atmos la înregistrarea sunetului.

Meta a demonstrat și o tastatură virtuală care poate fi folosită prin urmărirea mâinilor și a privirii, fără un controler separat.

Zuckerberg a afirmat că unii directori ai Meta au ajuns să tasteze cu mai mult de 100 de cuvinte pe minut folosind sistemul.

Ochelarii prezentați de Meta cântăresc aproximativ 100 de grame, potrivit demonstrației, iar compania susține că sunt rezultatul a mai mult de un deceniu de dezvoltare.

O funcție pentru persoanele cu pierdere a auzului

Meta a prezentat și o funcție destinată persoanelor cu pierdere ușoară sau moderată a auzului.

Tehnologia a primit autorizare din partea autorităților și poate fi utilizată fără prescripție. Funcția va costa 149 de dolari în cazul achiziției unice sau va fi inclusă în anumite planuri de abonament Meta One.

Sistemul este conceput să îmbunătățească auzul în anumite situații și să facă vocile mai ușor de urmărit în medii zgomotoase.

Meta extinde Muse și către comerțul online. Compania a anunțat integrarea unor servicii și parteneriate care permit agentului să ajute la cumpărături.

Meta spune că utilizatorul rămâne în controlul acțiunilor sensibile și că Muse solicită permisiune înaintea unor operațiuni precum trimiterea unui e-mail sau efectuarea unei plăți.

Prezentarea lui Zuckerberg a marcat și o schimbare de accent în strategia Meta. CEO-ul companiei a spus că Meta a redus la un moment dat atenția acordată metaversului în lipsa unei descoperiri tehnologice majore, dar consideră că noile dispozitive AI reprezintă un astfel de moment.

Miza este ca utilizatorul să nu mai fie nevoit să scoată telefonul pentru fiecare întrebare, comandă sau informație. Ochelarii ar urma să devină punctul de acces permanent către AI.

Prin combinarea cu Muse, Meta încearcă astfel să transforme ochelarii într-o nouă categorie de dispozitiv personal.

Finlanda s-a impus cu scorul de 3-2 (21-25, 28-26, 25-16, 19-25, 15-12), după o oră și 35 de minute de joc. Finlandezii s-au calificat în semifinalele EuroVolley pentru a doua oară în istorie.

În tiebreak, Italia a condus cu 5-2 și apoi cu 11-8, însă Finlanda a revenit spectaculos. Un as al lui Luka Marttila a restabilit egalitatea la 12-12, iar finlandezii au câștigat următoarele trei puncte, încheind setul la 15-12 și meciul cu 3-2.

Joonas Jokela a fost principalul marcator al Finlandei, cu 28 de puncte, dintre care 27 din atac și unul din blocaj. Luka Marttila a adăugat 22 de puncte, inclusiv trei ași, iar Mika Haapaniemi a contribuit cu 10 puncte și cinci blocaje. Pentru Italia, Yuri Romano a fost cel mai bun realizator, cu 20 de puncte.

„Se simte incredibil. Chiar dacă este o victorie uriașă, încă nu am realizat nimic, parcursul nostru continuă. Dar, evident, să câștigi împotriva Italiei, a campioanei mondiale, în Italia, este extraordinar”, a declarat Joonas Jokela, desemnat jucătorul meciului.

Finlanda va întâlni în semifinale Franța, care a eliminat România în sferturile de finală, cu 3-0.

În primul meci al zilei, Slovenia a trecut de Belgia cu 3-1 (25-22, 25-22, 20-25, 25-13) și s-a calificat în semifinalele EuroVolley pentru a patra ediție consecutivă. Slovenii, medaliați cu bronz la ediția precedentă, au controlat în mare parte partida și au închis meciul fără emoții în setul al patrulea.

Rok Možič a fost principalul marcator al Sloveniei, cu 18 puncte, urmat de Nik Mujanović, cu 14, și Klemen Čebulj, cu 12. Pentru Belgia, Ferre Reggers a înscris 23 de puncte.

Slovenia va juca în semifinală împotriva Poloniei, care a învins Germania cu 3-0.

Astfel, tabloul semifinalelor EuroVolley 2026 este complet. Slovenia – Polonia și Finlanda – Franța se vor confrunta vineri, de la ora 18:00, respectiv 22:00, pentru un loc în finala competiției.

Campionatul European masculin din 2026 este organizat de Italia, Bulgaria, Finlanda și România. Semifinalele și finalele au loc la Assago, lângă Milano, în Italia.

Cercetarea a fost publicată miercuri în revista medicală Neurology și a fost realizată în regiunea Greater Cincinnati și nordul statului Kentucky, în Statele Unite ale Americii. Cercetătorii au identificat 2.076 de cazuri de accidente vasculare cerebrale în rândul adulților de 20-54 de ani, în perioada 1993-2020. Rata a crescut de la 33,9 cazuri la 100.000 de persoane în 1993-1994 la 62,2 cazuri în 2020.

Creșterea a fost determinată în principal de accidentele vasculare cerebrale ischemice, produse atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este blocată.

„Deși AVC-ul a fost considerat în mod tradițional o boală a persoanelor în vârstă, rezultatele noastre arată că acesta devine tot mai frecvent la adulții tineri”, a declarat Emily R. Fisher, autoarea studiului, de la Universitatea Cincinnati. Ea a subliniat că, în același timp, mai mulți pacienți supraviețuiesc unui AVC, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de persoane tinere poate rămâne cu efecte pe termen lung.

Cercetătorii au constatat că rata AVC-urilor ischemice a crescut de la 23,8 la 47,3 cazuri la 100.000 de persoane în intervalul analizat. În schimb, nu au fost observate creșteri similare pentru hemoragia intracerebrală sau hemoragia subarahnoidiană.

În rândul persoanelor tinere care au suferit un AVC, cercetătorii au observat creșteri importante ale mai multor probleme asociate sănătății cardiovasculare.

Proporția celor cu hipertensiune a crescut de la 47% la 60%, cea a persoanelor cu diabet de la 19% la 26%, iar fibrilația atrială a crescut de la 1% la 6%. Și consumul de substanțe a înregistrat o creștere puternică, de la 4,6% la 40,2%, autorii precizând că o mare parte din această evoluție reflectă consumul de marijuana.

Studiul nu poate stabili însă că aceste modificări sunt responsabile pentru creșterea ratei AVC. Cercetătorii precizează că nu au avut date comparabile despre persoane care nu suferiseră un AVC, o limitare care nu permite stabilirea unei relații cauzale între factorii de risc observați și evoluția incidenței.

În pofida creșterii numărului de AVC-uri, rata deceselor în primele 30 de zile după un astfel de eveniment a scăzut ușor. După ajustarea pentru vârstă, rasă și sex, mortalitatea la 30 de zile a coborât de la 11,7% în 1993-1994 la 9,4% în 2020.

Autorii atrag atenția însă că scăderea mortalității poate însemna că mai mulți adulți tineri supraviețuiesc unui AVC și trebuie să trăiască ulterior cu consecințele acestuia.

„Rezultatele noastre evidențiază importanța identificării și gestionării din timp a factorilor de risc pentru AVC, încă din perioada adultă timpurie”, a declarat Fisher. Ea a adăugat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege ce anume determină această evoluție și cum poate fi inversată.

Doctorul David Robinson, unul dintre autorii studiului, a arătat că un AVC poate fi deosebit de devastator pentru o persoană aflată în perioada activă a vieții, inclusiv din cauza impactului asupra capacității de a munci sau de a avea grijă de copii.

Robinson a recomandat ca adulții tineri să înceapă să acorde atenție sănătății cardiovasculare și să își monitorizeze factorii de risc, mai ales tensiunea arterială, greutatea, colesterolul și glicemia.

Asociația americană de cardiologie (American Heart Association) include aceste elemente în cele opt măsuri esențiale pentru protejarea sănătății cardiovasculare, alături de alimentație sănătoasă, activitate fizică, evitarea nicotinei și un somn adecvat. Organizația precizează că optimizarea acestor factori contribuie la reducerea riscului de boli cardiovasculare și AVC.