MediaFax.ro

A doua semifinală a concursului Eurovision a avut loc joi la Viena.

România a intrat a treia în concurs, marcând revenirea în competiție după doi ani de absență.

Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani.

Potrivit site-ului oficial al competiției, din a doua semifinală s-au calificat zece concurenți: Bulgaria (DARA – Bangaranga), Ucraina (LELÉKA – Ridnym), Norvegia (JONAS LOVV – YA YA YA), Australia (Delta Goodrem – Eclipse), România (Alexandra Căpitănescu – Choke Me), Malta (AIDAN – Bella), Cipru (Antigoni – JALLA), Albania (Alis – Nân), Danemarca (Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem) și Cehia (Daniel Zizka – CROSSROADS).

Cinci concurenți nu au obținut joi calificarea: Azerbaidjan (JIVA – Just Go), Luxemburg (Eva Marija – Mother Nature), Armenia (SIMÓN – Paloma Rumba), Elveția (Veronica Fusaro – Alice) și Letonia (Atvara – Ēnā).

Sursa citată arată că rezultatul semifinalei a fost determinat printr-o combinație între votul juriului și votul publicului, provenit de la spectatori din întreaga lume, fiecare având o pondere de 50%.

Votul publicului a avut loc în timpul transmisiunii în direct a emisiunii.

Cele 10 țări calificate se vor alătura celor calificate din prima semifinală, care a avut loc marți, precum și celor din „Big 4” (Franța, Germania, Italia și Regatul Unit), plus câștigătoarea ediției precedente, Austria.

Moldova se numără printre țările calificate în prima semifinală.

Marea finală este programată sâmbătă, 16 mai.

Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public.

Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.

Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.

„Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău.

El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”.

„Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul.

El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.

„Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.

Regina Danemarcei, Margrethe a II-a a fost spitalizată de urgență.

Majestatea Sa a suferit un atac de cord și se află la spitalul din Copenhaga.

Medicii doresc să se asigure că valorile sale sunt stabile, deci monarhul va rămâne la spital pe parcursul întregului weekend.

Conform Casei Regale a Danemarcei, fosta suverană este „obosită, dar se află într-o stare de spirit bună”. Ea va rămâne sub supraveghere medicală pe parcursul weekendului pentru investigații suplimentare.

Margrethe a II-a a abdicat în ianuarie 2024, predând tronul fiului ei, regele Frederik al X-lea.

Cinci italieni au murit într-un accident în timpul scufundărilor din Maldive . Circumstanțele incidentului rămân neclare, a anunțat joi Ministerul italian de Externe într-un comunicat, citat de Le Figaro.

Forțele de securitate de la fața locului au recuperat până acum doar unul din cele cinci cadavre. Arhipelagul este o destinație de vacanță de lux, cu plajele sale cu nisip alb și stațiunile retrase, populară printre scafandri.

Oficialii locali au declarat că acesta este cel mai grav accident legat de scufundări care a avut loc în Maldive. Țara are din 1.192 de insulițe de corali împrăștiate pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri de-a lungul Ecuatorului, în Oceanul Indian.

„În urma unui accident produs în timpul unei excursii de scufundări, cinci cetățeni italieni au murit (…) în Maldive. Scafandrii și-ar fi pierdut viața în timp ce încercau să exploreze peșteri situate la o adâncime de 50 de metri ”, a declarat ministerul, subliniind că autoritățile locale desfășoară o anchetă.

Cei cinci italieni nu s-au întors din diving, mai precis din peștera din atolul Vaavu, situat la sud de capitala Malé. Avioane și bărci rapide au fost desfășurate joi după-amiază pentru o operațiune de căutare la scară largă, a anunțat Forța Națională de Apărare din Maldive (MNDF) într-un comunicat.

„Un cadavru a fost găsit ”, a anunțat comunicatul. Acesta „a fost descoperit în interiorul unei peșteri adânci (…) Se crede că și ceilalți patru scafandri se află în aceeași peșteră, care coboară la aproximativ 60 de metri ”, a specificat acesta.

MNDF a declarat, de asemenea, că o navă a pazei de coastă se află în zonă pentru a coordona operațiunile de căutare pe tot parcursul nopții. Scafandri suplimentari ai pazei de coastă au fost trimiși pentru a ajuta la căutări. Potrivit poliției, condițiile meteorologice au fost nefavorabile în Vaavu joi și a fost emisă o avertizare pentru ambarcațiunile de pasageri și navele de pescuit.

O turistă britanică a murit în decembrie în timp ce făcea scufundări, iar soțul ei a murit câteva zile mai târziu, după ce s-a îmbolnăvit.

În iunie, o turistă japoneză în vârstă de 26 de ani a dispărut după o excursie de scufundări în apropierea capitalei.

Potrivit presei locale, cel puțin 112 turiști au murit în incidente maritime în arhipelag în ultimii șase ani, inclusiv 42 de victime ale accidentelor de scufundări sau snorkeling.

Declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au fost făcute joi seara la gala „Destinația anului”.

„Legat de combustibil și zboruri, întotdeauna pot fi anumite motive de îngrijorare, dar nici nu putem să prevedem exact cum va decurge criza. Cred că îndemnul meu pentru români este clar, și a fost și când am fost aici la deschiderea litoralului și când am vorbit în calitate și de ministrul al Turismului, să petreacă vacanțe și în țară”, a declarat Irineu Darău.

El spune că situația economică este grea și pentru antreprenorii din turism, și pentru turiști.

„Dar putem inpulsiona economia românească și putem asigura supraviețuirea turismului și dezvoltarea lui, petrecându-ne și vacanțele în România”, a adăugat el.

Ministrul spune că evenimentul de joi seara, „Destinația anului”, arată că sunt în România valori și comunități care merită vizitate.

„Chiar cred că și din punct de vedere al siguranței și al prețurilor și al încurajării economiei, 2026 poate să fie anul în care aproape toți românii să aleagă România drept destinație pentru a ne crește economia și turismul”, a mai spus ministrul.

Jeremy Lewin, oficialul responsabil de asistența externă, afacerile umanitare și libertatea religioasă, a anunțat că tranșa se adaugă celor 2 miliarde de dolari promise anterior, în decembrie, în cadrul unui nou mecanism creat pentru eficientizarea distribuției ajutoarelor și creșterea responsabilității în gestionarea fondurilor. 

Potrivit oficialului american, fondurile vor fi direcționate către zone unde există o suprapunere între obiectivele umanitare și interesele de politică externă ale administrației Trump. 

Lewin a precizat că anumite state nu vor primi finanțare prin intermediul Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), dacă prioritățile acestora nu coincid cu cele ale Washingtonului. 

„Evitând aceste țări, nu facem un deserviciu sectorului umanitar. Ne permitem să ne concentrăm asupra domeniilor în care ne suprapunem și nu credem că este nevoie de un compromis în ceea ce privește principiile lor… permițându-ne totodată dreptul suveran de a investi în locuri unde acest lucru se aliniază cu interesul nostru național”, a spus oficialul american citat de Reuters. 

La rândul său, șeful OCHA, Tom Fletcher, a declarat că ONU își păstrează principiile de neutralitate și imparțialitate, în timp ce încearcă să reformeze sistemul umanitar global într-o perioadă marcată de scăderea finanțărilor. 

Înaintea anunțului american, OCHA reușise să strângă 7.3 miliarde de dolari de la 65 de state membre, dintr-un obiectiv total de 23 de miliarde de dolari pentru anul în curs. 

Separat de noul angajament umanitar, Washingtonul are datorii de aproximativ 4 miliarde de dolari către ONU. 

„În această dimineață am eliberat prima copie a certificatului de căsătorie pentru un cuplu de același sex, în conformitate cu hotărârile judecătorești”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, citat de Euronews. 

Edilul Varșoviei a precizat că municipalitatea va recunoaște și alte căsătorii între persoanele de același sex înregistrate în alte țări ale UE, chiar și și fără o hotărâre judecătorească.

În noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Polonia trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, oficiate în alte state, deși legislația polonă nu permite aceste căsătorii, precizând că țara a încălcat atunci drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătoriți la Berlin în 2018.

În luna martie a acestui an, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei s-a bazat pe această hotărâre pentru a dispune autorităților să recunoască căsătoria încheiată în Germania între cei doi bărbați polonezi.

Înregistrarea căsătoriei de la Varșovia vine la doar două zile de când premierul Donald Tusk, a precizat că Guvernul polon va găsi modalități de a pune în aplicare hotărârile cât mai curând posibil.

Adresându-se cuplurilor de același sex, el a cerut scuze public „tuturor celor care, timp de mulți ani, s-au simțit respinși și umiliți”. 

Tusk i-a îndemnat pe oficiali „să respecte demnitatea fiecărui individ și să-și amintească că aceste persoane trăiesc în jurul nostru, printre noi, lângă noi, și că merită același respect, demnitate și iubire ca orice altă persoană”.

Persoanele LGBT luptă de mulți ani în Polonia pentru drepturi egale, unde parteneriatul civil, dar și oficierea căsătoriilor între persoanele de același sex sunt ilegale.

Niciuna dintre hotărâri nu prevede direct că Polonia este obligată să legalizeze căsătoria între persoane de același sex.

Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că regimul de la Kiev „nu va cruța pe nimeni și va exploata pe toată lumea pentru interesele sale foarte, foarte lipsite de scrupule, dacă nu este ținut în frâu cum trebuie”, informează Baha.

Într-un interviu acordat Canalului Unu, Peskov a avertizat țările baltice să se pregătească pentru mai multe schimbări din cauza crizei din Ucraina. El a susținut că se pot aștepta și mai multe demisii în rândul cabinetelor europene.

În cursul zilei de azi, prim-ministrul leton, Evika Silina, a demisionat în urma unui incident în care dronele ucrainene au pătruns pe teritoriul leton.

„Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri”, a comentat Peskov.

Evika Siliņa și-a anunțat joi demisia după ce coaliția sa s-a prăbușit din cauza unei dispute care l-a implicat pe ministrul Apărării, Andris Spruds, și a încercării sale de a-l înlocui cu Raivis Melnis.

Criza a urmat unui incident recent de la începutul lunii mai, în care două drone au intrat în spațiul aerian leton din Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol goale și declanșând o anchetă guvernamentală.

Partenerii de coaliție din partea progresiștilor au refuzat să sprijine remanierea apărării și și-au retras sprijinul guvernului lui Silina, lăsându-l fără o majoritate parlamentară.

Într-o postare de astăzi pe X, ea a spus că „gelozia politică și interesele înguste de partid au avut prioritate față de responsabilitate” și a adăugat: „Mă retrag, dar nu renunț. Și nu plec.”

Letonia urmează să se confrunte cu alegeri parlamentare în octombrie. Reprezentanții tuturor partidelor parlamentare se vor întâlni vineri cu scopul de a numi un nou șef de guvern.

Antrenorul italian a preluat naționala Braziliei în mai 2025, după plecarea de la Real Madrid, și a calificat echipa la Cupa Mondială din 2026, organizată în SUA, Canada și Mexic.

„Din primul minut am înțeles ce înseamnă fotbalul pentru această țară. În ultimul an am muncit pentru a readuce naționala Braziliei în vârful fotbalului mondial. Dar CBF și eu ne dorim mai mult. Mai multe victorii, mai mult timp, mai multă muncă. Suntem foarte fericiți să anunțăm că vom continua împreună încă patru ani”, a declarat Ancelotti, conform BBC.

Tehnicianul în vârstă de 66 de ani a condus Brazilia în 10 meciuri, înregistrând cinci victorii, două remize și trei înfrângeri.

Ancelotti urmează să anunțe lotul pentru Campionatul Mondial pe 18 mai. Brazilia va debuta la turneul final împotriva Marocului, pe 13 iunie, iar în Grupa C va mai întâlni Haiti și Scoția.

Președintele CBF, Samir Xaud, a descris noul acord drept „o zi istorică pentru fotbalul brazilian”.

Pe de altă parte, menținerea dobânzilor neschimbate într-un context inflaționist ca cel actual poate fi, de asemenea, o eroare majoră, resimțită deja de consumatori și economisitori. BCE a întârziat să ratele dobânzilor atunci când inflația a explodat în 2021, după pandemie, considerând că este un fenomen temporar legat de energie. Totuși, efectele de rundă secundară și creșterea prețurilor de peste 10% anual au demonstrat că instituția a greșit neintervenind mai devreme, notează El Economista.

Acum, BCE ar putea repeta o greșeală similară, revenind asupra mesajelor transmise de mai mulți membri importanți în aprilie. Dacă în urmă cu o lună majorarea dobânzilor în iunie părea aproape sigură, în prezent acest scenariu nu mai este atât de clar.

La două săptămâni după ce Christine Lagarde a avertizat investitorii cu privire la o posibilă creștere a dobânzilor, această perspectivă devine mai puțin probabilă, potrivit agenției financiare Bloomberg. Deși prețurile petrolului nu au crescut atât de mult pe cât se temea piața, acestea rămân peste 100 de dolari pe baril. În același timp, nu s-a produs o contagiune inflaționistă mai amplă dincolo de sectorul energetic, iar economia celor 20 de state din zona euro stagnează, ceea ce pare să determine oficialii să-și ajusteze poziția.

Mai mulți membri influenți ai BCE au indicat anterior că ar fi necesară o politică monetară mai restrictivă, în absența unei temperări a inflației și a încheierii conflictului din Orientul Mijlociu. Deși aceste condiții nu s-au schimbat semnificativ, aceleași surse sugerează acum că inflația ar trebui să se deterioreze și mai mult pentru a justifica o intervenție. Această schimbare de ton a influențat și piețele: dacă pe 28 aprilie probabilitatea unei majorări în iunie era estimată la 93%, acum a scăzut la 78%.

Președintele Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, a declarat miercuri că așteptările privind inflația sunt „încă stabile”, iar evoluția salariilor în zona euro este „liniștitoare”, lăsând deschisă opțiunea prudenței la reuniunea din 11 iunie. La rândul său, Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, a afirmat că, deși riscurile privind o înăsprire a politicii monetare au crescut, aceasta ar fi necesară doar dacă criza energetică se extinde.

Vicepreședintele Luis de Guindos, aflat la final de mandat, a pledat pentru prudență, invocând impactul asupra creșterii economice, care, în opinia sa, va deveni mai vizibil în perioada următoare. Economia zonei euro a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru, iar ulterior sectorul serviciilor a început să scadă. O slăbire suplimentară ar putea tempera presiunile inflaționiste și ar oferi BCE argumente pentru a menține actuala politică.

Guvernatorul băncii centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a avertizat că temerile privind o recesiune sunt „reale și justificate”.

Este foarte ușor să vorbești despre majorarea dobânzilor până în momentul în care trebuie efectiv să le crești. Problema este că, având dobânzile la 2% (iar conturile remunerate și depozitele oferă chiar mai puțin), faptul de a nu le majora înseamnă că BCE începe să deschidă ușa represiunii financiare în Europa. Acest lucru implică pierderea puterii de cumpărare pentru milioane de economisitori europeni care își păstrează banii în produse conservatoare.

În același timp, dobânzile reale negative îi ajută pe cei mai îndatorați să își reducă povara. În cazul Europei, dobânzile scăzute ar ajuta guvernele cu datorii publice ridicate să-și reducă povara, deoarece inflația umflă PIB-ul nominal prin deflatorul PIB, în timp ce datoria publică rămâne constantă dacă BCE controlează dobânzile.

Privită din perspectiva represiunii financiare (pe scurt, stabilirea unor dobânzi artificial scăzute), apare ceea ce se numește „dominanta fiscală”. Aceasta înseamnă presiunea exercitată de guverne asupra băncii centrale pentru a relaxa politica monetară, facilitând „arderea” datoriei într-un context de cheltuieli mari și probleme fiscale.

Deși Europa este încă departe de episoade relativ recente, precum dobânzile nominale negative, unii analiști avertizează în continuare asupra a ceea ce se întâmplă sau ar putea urma în Occident.

„În Europa, BCE și Banca Angliei au ales să mențină neschimbate dobânzile oficiale în aprilie, iar piețele percep tot mai mult că decidenții înclină spre evitarea unei erori de înăsprire excesivă și sunt dispuși să tolereze o inflație peste țintă pe termen scurt, atâta timp cât creșterea economică și situația financiară a gospodăriilor rămân stabile”, explică Marco Giordano, director de investiții la Wellington Management.

Mult mai direct este Anatole Kaletsky, de la Gavekal Research, care critică „credința aproape religioasă” că inflația va reveni la 2% pe termen lung, deoarece băncile centrale vor face orice pentru a asigura stabilitatea prețurilor.

„Această încredere oarbă în capacitatea băncilor centrale de a-și atinge obiectivele va fi probabil dezamăgită din multe motive. Cele mai evidente sunt presiunea politică de a evita recesiunile, în special în SUA, și dominanța fiscală, adică obligația primordială a tuturor băncilor centrale de a proteja solvabilitatea guvernelor de care aparțin în ultimă instanță.”

Această teză poate fi sintetizată ca un „cerc vicios”. Țările cad pradă „dizenteriei fiscale” (expresie preluată de la analistul Société Générale, Albert Edwards), caracterizată prin creșterea cheltuielilor neacoperite de venituri, iar investitorii în obligațiuni încep să le vândă dacă apar îndoieli fiscale.

Astfel, crește randamentul cerut pentru datoria acelui stat (ceea ce Trezoreria trebuie să ofere pentru a se împrumuta), iar băncile centrale (în acest caz BCE) intervin cu instrumentele lor: dobânzi scăzute sau achiziții masive de obligațiuni.

Aceste soluții duc la o îndatorare și mai mare a economiilor și la noi riscuri de crize ale datoriei ori de câte ori apare o dificultate.

Edwards este unul dintre analiștii care avertizează de mult timp asupra acestor riscuri. Într-un raport recent, el reia o declarație din februarie 2020:

„Crede cineva cu adevărat că un guvern ales democratic ar fi dispus să crească taxele sau să reducă cheltuielile publice și viitoarele beneficii de pensii și sănătate pentru a amâna bomba fiscală? Bineînțeles că nu! Iar orice guvern care ar încerca asta ar fi alungat de la putere de un public indignat (…). Elicopterul banilor este pe drum.”

Într-adevăr, „banii din elicopter” au venit odată cu măsurile masive de stimulare din pandemie, urmate de explozia inflației.

„În câțiva ani nu am nicio îndoială că banii din elicopter vor avea atât de mult succes încât inflația va reveni ca o rudă pierdută de mult. Dar, la fel ca un unchi îndepărtat pe care îl vedem rar, vom uita cât de scăpat de sub control poate deveni (…), iar vai de cel care încearcă să-l oprească brusc!”

„Privind în urmă, acele comentarii par surprinzător de profetice (…), deși pandemia a accelerat trecerea spre dominanță fiscală, în stilul Teoriei Monetare Moderne. S-a schimbat cu adevărat ceva? Au învățat băncile centrale lecția?”, se întreabă analistul.

În cazul zonei euro, un alt critic constant este Robin Brooks. Fost economist-șef al Institutului Internațional de Finanțe, acesta acuză BCE că favorizează statele foarte îndatorate, precum Italia sau Spania.

„Este o bancă centrală care ‘microgestionează’ randamentele obligațiunilor pe termen lung, crezând că știe mai bine decât piețele. Acest model, început cu celebrul «whatever it takes» al lui Draghi din 2012, a eșuat.”

El susține că țările deja îndatorate sunt și mai îndatorate acum, iar prin comprimarea artificială a randamentelor, BCE distorsionează stimulentele pentru disciplină fiscală.

Partea lungă a curbei datoriilor publice europene este încă la niveluri apropiate de inflație, astfel că nu se poate vorbi încă de dobânzi reale negative, dar BCE pare să pregătească terenul pentru acest scenariu.

Nu ar fi prima dată când băncile centrale folosesc dobânzi reale negative pentru a reduce povara datoriilor publice.

Mișcarea BCE este discretă, dar rapidă. Bloomberg notează că aceasta marchează o schimbare față de mesajul clar transmis anterior de Christine Lagarde: „Știu încotro ne îndreptăm”.

Motivul acestei schimbări este incertitudinea legată de Iran, care îi determină pe alți bancheri centrali să aștepte, sperând că o rezolvare a conflictului ar evita necesitatea unor majorări de dobândă dăunătoare.

„O majorare în iunie rămâne posibilă și justificată, dar și menținerea dobânzilor este la fel de justificată”, spune Stefan Gerlach, economist-șef al EFG Bank.

„Observăm deja o anumită slăbiciune economică”, afirmă Anatoli Annenkov, economist la Société Générale. „Aceasta va reduce presiunile inflaționiste și face ca înăsprirea politicii monetare să nu fie inevitabilă.”

Datele recente susțin această perspectivă: inflația pe termen scurt crește, dar așteptările pe termen mediu și lung rămân stabile. Creșterea salariilor este, de asemenea, sub control.

Totuși, la fel ca după pandemie, situația poate rămâne stabilă până când, brusc, începe să se deterioreze.

Marea întrebare rămâne: nu ar fi mai bine să previi decât să tratezi după ce problema a apărut?

Detaliile acordului nu au fost anunțate imediat. Surse din industrie afirmau însă, în ultimele luni, că între cele două părți a fost discutată o posibilă comandă de aproximativ 500 de aeronave, semnificativ mai mare decât cea de 200 de avioane anunțată de Trump, relatează Reuters.

Totodată, cifra este semnificativ mai mică decât numărul de aeronave noi de care companiile aeriene chineze au nevoie pentru a ține pasul cu cererea în creștere pentru transportul aerian.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la anunțarea unei comenzi importante pentru Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping.

„Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane… 200 dintre cele mari”, a spus Trump în interviul acordat Fox News, după discuțiile cu Xi Jinping.

Directorul general al Boeing, Kelly Ortberg, și CEO-ul GE Aerospace, Larry Culp, s-au aflat printre executivii americani care l-au însoțit pe Trump în China, una dintre cele mai mari piețe de aviație comercială din lume.

În timpul vizitei lui Trump în China din 2017, Beijingul a fost de acord să cumpere 300 de avioane Boeing. Ulterior însă, tensiunile comerciale dintre SUA și China au afectat puternic poziția Boeing pe piața chineză.

Directorul Boeing, Kelly Ortberg, declara luna trecută pentru Reuters că se bazează pe sprijinul administrației Trump pentru a încheia un acord major cu China.

Acțiunile Boeing au scăzut cu 4% după declarațiile lui Trump.

Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan.

Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD.

„Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24.

Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan.

Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024.

„Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu.

Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași:

„Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”.

Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.

Călin Georgescu a salutat demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan în urma moțiunii de cenzură depuse depuse de PSD și AUR.  

„Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion  la moțiunea de cenzură. Consideră că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională”, spune Călin Georgescu joi la Marius Tucă Show, emisiune găzduită de Gândul.  

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a susținut că prin moțiunea de cenzură au fost oprite „două furturi uriașe”.  

„Nu este cazul să mai vorbim permanent de pro-european și de pro-occidental. Cred că a venit vremea să vorbim de pro-român, de tot ce înseamnă românesc, de tot ce înseamnă interes național. Și momentul în care ai acțiuni antiromânești este grav. De aceea l-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demeresul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară”, spune Georgescu.  

Georgescu a invocat o presupusă scrisoare adresată Coreei de Sud de către Guvern.  

„Se știe și de o scrisoare adresată Coreei de Sud, de către fostul sau actualul guvern care administrează și administrează ei aici. În care s-a pus pe masă pentru vânzare sau în ghilimele s-a pus partener public privat printre alte obiective ale poporului român strategice. Au fost Nuclearelectrica, cale ferată pe foarte multe tronsoane, cablu subteran Constanta Istanbul, noul aeroport din zona de sud, județul Giurgiu, numit aeroportul Decebal și altele. După aceea, programul pe care iarăși l-ați discutat toată media nu are rost să intru eu în amănunt, dar pot să adaug ceva. programul SAFE”, spune fostul candidat. 

Întrebat dacă a existat vreun sprijin „pe față, secret sau tacit” din partea unor persoane care au lucrat în servicii, Georgescu a negat categoric.

„Nu, n-am avut așa ceva niciodată, dar din contră am avut numai probleme în viață. În primul rând, pentru că în familia noastră n-a fost nimeni membru de partid. Și în facultate am avut destul de multe șicane, pot să spun chiar suferințe, unele foarte serioase. Și, în al doilea rând, că asta a mers până în 1989, nefiind membru de partid până atunci, nu am avut niciodată treabă cu niciunul și, din contră, am evitat orice fel de intersecție cu astfel de specii”, a declarat fostul candidat la prezidențiale.

Discuția a continuat pe tema influenței din jurul său în ultimii ani, după apariția sa în spațiul public și rezultatele surprinzătoare din alegeri. Georgescu a susținut că nu a fost sprijinit de structuri ascunse, dar a admis că au existat încercări de apropiere.

„Ei se tem de cei care nu se vând”, a afirmat acesta.

La întrebarea dacă astfel de persoane au venit lângă el pentru a-i oferi sprijin, acesta a răspuns „Păi v-am spus. Ăsta este răspunsul.” Ulterior, el a adăugat că au existat doar tentative limitate, fără a detalia natura acestora. „Au fost mici încercări, dar foarte, cum să spun, adică nu există, pentru mine…”

În ceea ce privește sursa informațiilor sale, Georgescu a respins ideea că acestea ar proveni din structuri interne sau din servicii secrete, susținând că ele vin din relații externe și din experiența acumulată în mediul internațional.

„Dar ce pot să vă spun este așa. Că nu trebuie să ai neapărat informații de la cei de aici. Ci trebuie să ai de la personaje și oameni importanți pe arena internațională, care nu trebuie să fie neapărat serviciile secrete. Este important să știi cu cine lucrezi în lumea asta. Ca să poți să-ți faci neapărat prieteni. Știți, totul este tranzacțional. Totul este pe bază de interes. Asta am învățat după 17 ani de stat în această instituție internațională, în care am văzut foarte multe.”

În cadrul sondajului publicat de CURS, joi, PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, cele două partide tradiționale menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.664 respondenți, adulți, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 1 – 14 mai 2026.

Potrivit CURS, rezultatele sondajului indică o competiție „relativ stabilă” între principalele partide, deși AUR se clasează pe primul loc.

În cadrul sondajului a fost evaluat și nivelul de încredere pe care românii chestionați îl au în oamenii politici. Potrivit CURS, niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată. Datele arată că există un climat general de neîncredere în clasa politică.

Călin Georgescu a înregistrat un procent de încredere de 32% de „încredere multă și foarte multă”, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%.

Premierul interimar Ilie Bolojan a acumulat un procent de încredere din partea românilor de 25%, în timp ce George Simion are un procent de 23%.

Potrivit sondajului, Sorin Grindeanu, Traian Băsescu și Cristian Popescu Piedone sunt grupați în jurul pragului de 21% din încrederea românilor, în timp ce figuri precum Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Diana Șoșoacă înregistrează cele mai mari niveluri de neîncredere. 

Potrivit CURS, datele sugerează o scenă politică „fragmentată”, în cadrul căreia liderii politici au nuclee de susținători, însă fără a genera niveluri de încredere ridicate în rândul populației.

Nivelurile de neîncredere în aproape toate personalitățile politice arată o relație tensionată între electorat și politic, fără lideri care să reușească să coaguleze un sprijin larg și solid.

Sondajul indică o scenă politică stabilizată electoral, dar fragilă din perspectiva încrederii publice. AUR își păstrează poziția de lider, în timp ce PSD și PNL continuă competiția pentru zona centrală a electoratului.

„Ca să dovedim clar cum stau lucrurile, să facem alegeri mâine”, a spus Călin Georgescu în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show” de la Gândul.

Acesta a susținut că există „un președinte numit și unul ales” și că „e diferență mare”.

Călin Georgescu a afirmat că „adevărul și moralitatea au fost primele victime ale anulării alegerilor din 6 decembrie 2024” și a susținut că România „se află într-o cădere continuă în abis”.

Întrebat despre posibilitatea reluării turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, acesta a răspuns că „turul doi înapoi este un lucru cu siguranță care se va întâmpla”.

El a cerut desecretizarea ședinței CSAT care a avut loc înaintea anulării alegerilor.

„Totul se știe, totul se cunoaște și totul este așa cum trebuie să fie. Este o chestiune de timp”, a declarat fostul candidat independent la alegerile prezidențiale.

Acesta a susținut că România „face parte dintr-o structură mult mai amplă a unei corupții la nivel european”.

Georgescu a declarat și că actuala situație politică reprezintă „o luptă între vechea administrație” americană și noua administrație de la Washington.

„Fostul președinte Biden, care l-a avut ca săgeată pe fiul său, a intoxicat nu doar lumea și țara lui, ci întreaga Europă. A folosit Fed pentru acțiuni foarte bizare, foarte ciudate. Situația din vecinătatea noastră, din Ucraina, i se datorează. Și, sigur, Bruxelles-ul l-a transformat într-un pudel”, a subliniat Georgescu.

Energia este ridicată, dar și greu de controlat. Ai tendința să reacționezi rapid, mai ales atunci când lucrurile nu merg în direcția dorită. Totuși, ziua îți cere răbdare și autocontrol. Deciziile luate impulsiv, în special cele legate de bani sau relații, pot avea consecințe pe termen lung. Uneori, a face un pas înapoi este cea mai inteligentă mișcare.

Cu Luna în semnul tău, totul capătă o dimensiune personală mai intensă. Ești mai sensibil la atmosferă, dar și mai conectat la propriile nevoi. Este un moment favorabil pentru decizii importante, mai ales dacă țin de stabilitate sau planuri pe termen lung. Ai claritate, dar și o nevoie profundă de siguranță care îți ghidează alegerile.

Ziua te invită la introspecție și la o retragere temporară din agitația cotidiană. Nu este momentul pentru decizii rapide sau pentru expunere, ci pentru analiză și înțelegere. Poți descoperi lucruri importante despre tine sau despre o situație care te frământă de ceva timp. Răspunsurile vin mai degrabă din liniște decât din acțiune.

Interacțiunile sociale capătă o importanță aparte. O discuție aparent banală poate avea un impact mai mare decât te aștepți. Este o zi în care trebuie să fii atent nu doar la ce spui, ci și la cum spui. Empatia și capacitatea de a asculta pot face diferența între tensiune și apropiere.

Presiunea se mută în zona profesională și a imaginii publice. Este posibil să simți nevoia să demonstrezi ceva sau să îți consolidezi poziția. Totuși, ziua nu favorizează aparențele, ci autenticitatea. Orice dezechilibru între ceea ce afișezi și ceea ce este în realitate poate deveni vizibil.

Ai nevoie de sens, nu doar de ordine. Deși ești obișnuit să controlezi detaliile, astăzi ești invitat să privești imaginea de ansamblu. Este o zi bună pentru reflecție, pentru planuri și pentru a înțelege mai clar direcția în care vrei să mergi, atât personal, cât și profesional.

Ziua aduce intensitate emoțională și posibile discuții legate de bani sau resurse comune. Este important să nu eviți subiectele sensibile, dar nici să nu le abordezi impulsiv. Echilibrul tău depinde de sinceritatea cu tine însuți și de capacitatea de a vedea lucrurile dincolo de aparențe.

Relațiile sunt în prim-plan și pot deveni mai intense decât de obicei. Este o zi care scoate la suprafață lucruri nespuse sau tensiuni acumulate. Deși poate fi inconfortabil, acest proces este necesar pentru clarificare. Ai ocazia să înțelegi mai bine ce funcționează și ce nu.

Rutina și disciplina devin esențiale. Într-un context emoțional instabil, organizarea și consecvența te pot ajuta să îți păstrezi echilibrul. Nu este momentul pentru amânări sau decizii luate pe fugă. Atenția la detalii și la responsabilitățile zilnice îți oferă stabilitate.

Tendința de a controla totul poate deveni obositoare, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur. Ziua îți cere flexibilitate și deschidere către schimbare. Creativitatea poate apărea tocmai atunci când renunți la rigiditate și accepți că nu toate lucrurile pot fi planificate.

Ai nevoie de spațiu personal și de liniște. Chiar dacă în jurul tău există presiune sau solicitări, este important să îți păstrezi echilibrul interior. Probleme legate de casă sau familie pot apărea, dar pot fi gestionate mai ușor dacă eviți reacțiile impulsive.

Comunicarea devine esențială, dar și delicată. Ai multe de spus, însă modul în care alegi să o faci contează enorm. Emoțiile pot influența discursul, așa că este important să îți păstrezi claritatea. Un mesaj bine formulat poate rezolva o situație tensionată.

Ajunsă la cea de-a 11-a ediție, gala Imobiliare.ro Awards a adus în prim-plan cele mai performante companii și profesioniști ai industriei, într-un format competitiv jurizat de două paneluri independente. Finaliștii au fost selectați pe baza unor criterii riguroase, iar câștigătorii au fost anunțați în cadrul evenimentului din 13 mai 2026, moderat de Oana Zamfir.

Pentru North Bucharest Investments, această recunoaștere marchează consolidarea unei direcții strategice bazate pe disciplină operațională, claritate în decizii și o abordare orientată către rezultate măsurabile. Într-un context competitiv, diferența este dată de capacitatea de a livra constant valoare pentru clienți și parteneri, menținând în același timp un standard ridicat de profesionalism.

Citeşte comunicatul integral AICI

„Aș vrea să fac o precizare. Nu este un dosar de corupție, nu este un dosar DNA, este un dosar instrumentat de PCAB și este legat de semnarea unor ordine de deplasare, acuzația este de fals și uz de fals. (…) Când numești o persoană în funcție, nu știi ce incidente de parcurs pot să apară. (…) Vreau să vă spun că mandatul domnului Mihai Savin a fost un mandat cu rezultate, chiar dacă mai puțin cunoscute public, remarcabile. Și nu știu dacă are legătură cu ce i se întâmplă acum (…) Nu știu, dar era în plină desfășurare un proces de reorganizare a Autorității Vamale Române”, a spus Dogioiu.

Întrebată de mai multe ori de jurnaliștii acreditați pe Guvern dacă a insinuat/ sugerat că reținerea lui Savin de către procurorii SUPC are legătură cu reorganizarea Vămii, Dogioiu a dat diferite răspunsuri. Discuțiile cu jurnaliștii au durat minute bune:

• „Vă spun fapte. Nu insinuez nimic, sunt fapte. Fiecare judecă după cum consideră”
• „Nu știu cine i-ar fi vrut răul. (…) Rezultatele remarcabile justifică decizia de numire din punct de vedere profesional”
• „Dacă rezultatele pot să-i fi creat adversități inclusiv în interiorul instituției, nu știu”
• „Nu am insinuat, v-am spus. Eu am spus ce am avut de spus. Am prezentat profilul unui om. Mai mult, eu nu fac speculații”
• „N-am spus că rezultatele i-au produs…Am spus că nu știu dacă există o legătură între ele sau nu. Nu am făcut această afirmație”
• „Când un șef vrea să facă o reorganizare nu creează, nu există potențialul de a crea adversitate printre cei care ar putea fi vizați? N-are nicio legătură cu procurorii, nu vorbeam de procurori aici, sub nicio formă”
• „De aia v-am și spus: nu știu dacă acuzațiile sunt sau nu adevărate”

Dogioiu a mai declarat că demiterea lui Savin este în evaluare la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care va face o propunere premierului interimar Bolojan.

Procurorii SUPC au anunțat astăzi că l-a pus sub acuzare pe Savin, numit recent de Ilie Bolojan, pentru fals intelectual, uz de fals și complicitate la uz de fals. După ce l-au reținut, procurorii SUPC l-au plasat pe Savin sub măsura preventivă a controlului judiciar.

„Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat, ca situație de fapt, că în data de 24.03.2026, doi dintre inculpați, unul având calitatea de director executiv în cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală Galați și celălalt având calitatea de președinte al Autorității Vamale Române, au falsificat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, două înscrisuri oficiale, atestând, în mod nereal, cu prilejul întocmirii lor, existența unei așa zise situații operative, cu grad ridicat de risc, precum și a unei misiuni fictive, ce ar fi fost realizată în data de 18.03.2026, în intervalul orar 15:00 – 21:00, în raza teritorială de competență, documente menite să justifice comiterea unor contravenții, în cursul aceleiași zile, în condițiile art. 61 alin. 1 și 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, de către cel de-al treilea inculpat, având calitatea de consilier în cadrul Autorității Vamale Române.

Ulterior, înscrisurile oficiale falsificate au fost utilizate de către cel din urmă inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în fața Judecătoriei Slobozia, în vederea producerii unor consecințe de ordin juridic, respectiv în vederea anulării sancțiunilor contravenționale dispuse împotriva sa, conform procesului-verbal întocmit la data de 18.03.2026, de către poliția rutieră”, a comunicat SUPC.

Anchetatorii suspectează că Savin și-ar fi pus un consilier să falsifice documentele de serviciu după ce s-a deplasat cu girofarul, relatează surse judiciare.

Surse judiciare spun că lui Savin i-a fost aplicată măsura controlului judiciar și nu propunerea de arestare preventivă având în vedere proporționalitatea faptelor.

Și consilierul său dar și o altă persoană au fost de asemenea puși sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Pe 26 ianuarie, premierul Ilie Bolojan l-a numit pe Mihai Savin în funcția de președinte al Autorității Vamale Române (AVR), cu rang de secretar de stat. Mihai Savin l-a înlocuit atunci la conducerea vămii pe Alexandru Bogdan Bălan, care a fost demis de premier.

Înainte de a prelua conducerea instituției, Mihai Savin a ocupat funcția de vicepreședinte al AVR.

Timp de trei ani, Mihai Savin a fost directorul adjunct al Apa Nova București, fiind numit ulterior membru al Consiliului de Administrație al Companiei Municipale de Dezvoltare Durabilă București. Acesta a ocupat, pentru câteva luni, și postul de Director General al Companiei de Termoficare Prahova SA.

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. 

Consultările vor începe luni dimineața după programul: 

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;

Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. 

Demiterea Guvernului a provocat o criză politică, creând diferențe între partidele care au constituit coaliția de guvernare. 

Partidul Social Democrat a anunțat că dorește refacerea coaliție, iar în cazul în care acesta fapt nu se realizează va intra în opoziție. 

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au transmis că în cazul în care PSD va demite guvernul alături de AUR, coaliția nu va mai fi refăcută. 

UDMR consideră că refacerea coaliție este cel mai bun scenariu, excluzând formule minoritare sau un guvern tehnocrat.