„În mai 2026, cea mai mare creștere se înregistrează în partea de nord-est a țării, cu 6,6 p.p., până la 14,7%. Pe de altă parte, o scădere semnificativă e notată în partea de sud-vest, cu 5,5 p.p., până la 9%. Cea mai mare pondere a pieței negre la nivel regional se înregistrează în partea de sud, și anume 17%. Din punctul de vedere al provenienței produselor, prima sursă pentru piața neagră din România continuă să fie Bulgaria cu 27,7%, deși se află în scădere cu 3,1 p.p. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova continuă să scadă în mai cu 3,2 p.p. până la 15,1%.”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
Citeşte comunicatul integral AICI
Viorel Pașca, coordonatorul centrelor pentru persoane vulnerabile din Bihor vizate de perchezițiile DIICOT, a făcut declarațiile joi.
El a negat acuzațiile care i se aduc spunând doar că „a făcut și greșeli neintenționate”. El a spus că nu știe despre existența unor presupuse abuzuri sexuale și a respins acuzațiile privitoare la falsificarea de documente.
„Cum aș putea eu falsifica buletine, mă supraestimați”, a răspuns Pașcu unei întrebări.
De asemenea, el a explicat că unele persoane au ajuns în centrele sale în stare gravă ceea ce explică problemele descoperite ulterior de medici.
Ce spune Pașca despre bani și despre BolojanÎn ceea ce privește acuzațiile privind beneficiile financiare, Pașca a spus că din cele peste 400 de persoane doar 100 aveau venituri. Acestea nu puteau acoperi cheltuielile estimate la circa 2.000 de lei pe lună pentru un pacient.
„Eu nu am avut bani de la bolnavi, eu am avut bani din donații (…) Vă dau un exemplu, de 20 de ani tata a plătit 10 la sută din pensia sa ca donație”, a declarat Viorel Pașca.
Coordonatorul centrelor a dezvăluit că nu s-a întâlnit cu Ilie Bolojan în perioada în care acesta era președintele CJ Bihor sau primar al orașului Oradea.
„Nu am vorbit în viața mea, nu l-am văzut în față”, a spus Pașca.
Ce spun anchetatoriiViorel Pașca și alte persoane sunt vizate de o ancheta DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Ei au fost aduși la București pentru audieri, după perchezițiile desfășurate în mai multe locuri din județul Bihor.
Ancheta urmărește activitatea unor centre în care erau găzduite sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi funcționat începând din anul 2020 și ar fi obținut diferite beneficii financiare prin donații, sponsorizări și venituri ale persoanelor aflate în îngrijire
Din cele 409 persoane aflate în centrele din Bihor, 391 au fost relocate în servicii sociale autorizate din 19 județe. Celelalte 17 se află la UPU Bihor, unde beneficiază de evaluarea și îngrijirea medicală necesare înainte de stabilirea măsurilor de protecție adecvate.
Proiectul modifică Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor și introduce un „mecanism digital de feedback instant”.
Toate autoritățile și instituțiile publice ar urma să afișeze un cod QR la ghișee sau în alte puncte de interacțiune cu publicul. Prin scanarea acestuia, cetățenii vor acorda calificative privind promptitudinea și calitatea serviciilor și vor putea transmite propuneri de îmbunătățire.
Feedback-ul nu va fi considerat petiție și nu va necesita un răspuns individual.
Sistemul actual, „rigid și reactiv”Actualul cadru legal este adaptat petițiilor, însă nu oferă un instrument rapid prin care cetățenii să poată evalua serviciile primite, explică inițiatorii.
„Instituția petiției, deși fundamentală pentru statul de drept, s-a dovedit a fi un instrument rigid și reactiv, neadecvat pentru monitorizarea calității curente a serviciilor prestate la ghișeu sau pentru semnalarea unor disfuncționalități imediate”, se arată în susținerea proiectului.
Parlamentarii USR spun că noul mecanism „vine să completeze, nu să înlocuiască procedura petiționării clasice”, permițând transmiterea rapidă a feedback-ului prin eliminarea unor formalități birocratice precum deplasarea la registratură sau redactarea unor cereri.
Potrivit acestora, măsura ar putea contribui la creșterea transparenței și a încrederii în administrație, la reducerea birocrației și la îmbunătățirea serviciilor publice, fără costuri suplimentare importante pentru bugetul de stat.
Consiliul Legislativ: mecanismul depășește sfera legii petițiilorConsiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar atrage atenția că mecanismul propus nu se limitează la procedura de soluționare a petițiilor.
„Mecanismul propus nu este limitat la activitatea de primire, înregistrare și soluționare a petițiilor, ci vizează, în mod general, evaluarea serviciilor publice prestate de autoritățile și instituțiile publice”, se arată în aviz.
Din acest motiv, instituția consideră necesară clarificarea scopului reglementării, astfel încât să fie stabilit clar dacă mecanismul rămâne în sfera petițiilor sau devine un instrument general de evaluare a serviciilor publice.
CES: feedback-ul digital nu poate înlocui petițiileȘi Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa, dar subliniază că noul mecanism nu trebuie confundat cu dreptul constituțional la petiție.
Potrivit acestuia, „mecanismul de feedback digital nu trebuie să înlocuiască, să limiteze sau să descurajeze dreptul de petiționare”, iar cetățenii trebuie informați că evaluarea transmisă prin formularul digital nu produce efectele juridice ale unei petiții.
CES recomandă garanții privind anonimatul utilizatorilor, protecția datelor personale, menținerea unor modalități alternative pentru persoanele fără acces la tehnologie și evitarea folosirii evaluărilor anonime pentru sancționarea automată a funcționarilor publici.
ANFP cere clarificarea modului de evaluareAgenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) apreciază că proiectul este oportun pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice și susține promovarea acestuia. Totuși, instituția propune modificarea textului pentru a evita interpretările potrivit cărora cetățenii ar evalua soluția primită la petiție.
ANFP recomandă ca legea să prevadă explicit că formularul digital permite acordarea de calificative privind promptitudinea și calitatea serviciilor oferite de instituțiile publice, „care nu vizează soluția comunicată beneficiarului prin răspuns”, precum și transmiterea de propuneri de îmbunătățire.
Lipsește punctul de vedere al GuvernuluiPentru continuarea parcursului legislativ mai este așteptat punctul de vedere al Guvernului, solicitat în prima săptămână a lunii iunie.
Dacă legea va fi adoptată, instituțiile publice vor avea la dispoziție 90 de zile pentru implementarea mecanismului și afișarea codurilor QR, după elaborarea normelor tehnice.
La 25 de ani, Swiatek a devenit doar a cincea jucătoare aflată în activitate care a ajuns la cel puțin 20 de victorii pe tabloul principal al fiecăruia dintre cele patru turnee de Grand Slam. Din acest club exclusiv mai fac parte Serena Williams, Venus Williams, Elina Svitolina și Madison Keys.
Succesul împotriva Pliskovei a reprezentat cea de-a 20-a victorie a polonezei pe iarba de la All England Club și a patra în tot atâtea confruntări directe cu fosta ocupantă a locului 1 mondial. Favorita numărul trei a avut nevoie de doar 70 de minute pentru a încheia partida și a ajunge pentru a șasea oară în turul al treilea la Wimbledon, în cele șapte participări pe tabloul principal.
Swiatek a controlat autoritar primul set, pe care l-a câștigat cu 6-1 după numai 25 de minute. Deși Pliskova a început mai bine actul secund și s-a desprins la 2-0, poloneza a preluat rapid inițiativa și nu i-a mai oferit adversarei șansa de a reveni, profitând inclusiv de erorile la serviciu ale cehoaicei, și s-a impus cu 6-3.
„M-am simțit mult mai liniștită decât în primul tur. Cred că am jucat un tenis solid și am reușit să mă adaptez bine condițiilor”, a declarat Swiatek după meci.
O altă performanță remarcabilă stabilită de polonezăVictoria prelungește și o altă serie impresionantă a polonezei. Ea a ajuns în turul al treilea la 26 de turnee de Grand Slam consecutive, performanță depășită în Era Open doar de Martina Navratilova și Conchita Martínez.
În turul al treilea, Swiatek o va întâlni pe filipineza Alexandra Eala, cap de serie numărul 29, cele două împărțindu-și victoriile în precedentele lor două confruntări din circuitul WTA.
Eala a revenit spectaculos și a învins-o pe australianca Maya Joint, care a eliminat-o pe Serena Williams, la revenirea legendarei americance în circuitul WTA de simplu. Filipineza s-a impus cu 3-6, 6-2, 6-0, devenind prima jucătoare din țara sa în Era Open care ajunge în turul al treilea la un turneu de Grand Slam.
Ingredientul principal îl reprezintă Cârnații Grătărescu de la Cris-Tim, creați special pentru grătar. Sunt preparați din carne fragedă de porc, condimentați cu boabe de muștar și usturoi, înveliți în maț natural și afumați cu fum natural de lemn de fag, pentru un gust autentic și o textură suculentă.
Pentru această rețetă aveți nevoie de:Primul pas este prepararea cârnaților pe grătar, până când se rumenesc frumos pe toate părțile. După ce sunt gata, lăsați-i un minut să se odihnească, apoi tăiați-i în jumătate.
Întindeți crema de brânză pe toată suprafața lipiei, adăugați muștarul și bucățile de ardei copt. Așezați cârnații fierbinți, completați cu salată verde și împăturiți lipia. Dacă doriți, puteți adăuga și alte ingrediente pe care le aveți la îndemână, precum roșii, castraveți murați sau ceapă roșie.
Pentru un plus de textură, puneți wrapul pe grill timp de unul-două minute, până când lipia devine ușor crocantă.
Rețeta este potrivită atât pentru mesele de zi cu zi, cât și pentru valorificarea cârnaților rămași de la grătar. În plus, este un exemplu că un grătar reușit înseamnă mai mult decât preparate gustoase. Este despre momente petrecute împreună, voie bună și timpul petrecut alături de familie și prieteni.
Video cu rețeta completă este disponibil pe canalul de YouTube G4Food >>
Wrap cu Cârnați Grătărescu și muștar <<
Articol preluat din G4Food.ro
Instanța afirmă că argumentele juridice trebuie analizate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare.
Litigiul va fi soluționat exclusiv în instanțăÎntr-un comunicat transmis joi, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că a luat act de declarațiile publice ale prim-ministrului privind intenția Executivului de a sesiza Curtea Constituțională.
Instituția precizează că nu va comenta public aspectele de drept care fac obiectul unui proces pendinte.
Potrivit instanței, acestea vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege și cu respectarea competențelor constituționale ale fiecărei autorități.
Instanța invocă o situație fără precedentÎnalta Curte afirmă că este fără precedent ca una dintre părțile implicate într-un proces să susțină public, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, că instanța ar acționa în afara Constituției.
Potrivit comunicatului, astfel de afirmații sunt cu atât mai sensibile cu cât provin din partea unui Guvern demis, care exercită atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv.
Instanța consideră că atribuțiile unui guvern interimar nu pot fi extinse la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care depășesc administrarea curentă a treburilor publice.
ÎCCJ: Declarațiile publice pot afecta independența justițieiÎn comunicat se arată că astfel de poziții publice pot afecta independența justiției și încrederea cetățenilor în soluționarea imparțială a litigiilor.
Înalta Curte susține că procesele trebuie soluționate în sala de judecată, pe baza legii și a argumentelor juridice, nu sub influența declarațiilor publice formulate de una dintre părțile implicate.
Instituția mai afirmă că, într-un stat de drept, argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, iar hotărârile trebuie pronunțate prin acte motivate, în condițiile prevăzute de lege.
Guvernul a sesizat Curtea ConstituționalăReacția ÎCCJ vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat, joi, că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu instituția.
Șeful Executivului a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, printr-un litigiu privind plata unor drepturi salariale restante din sistemul de justiție.
Potrivit premierului, ÎCCJ solicită achitarea a aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale și penalități, iar o hotărâre favorabilă ar putea genera efecte bugetare suplimentare de aproximativ 3 miliarde de lei și penalități estimate la 48 de milioane de lei pe zi.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 pe scara Richter a lovit joi Grecia.
Cutremurul s-a produs în insula Karpathos, din sud-estul Mării Egee, la o adâncime de 13 kilometri, la ora 14.06 și la doar 4 kilometri de coasta de sud-est a insulei.
Cutremurul a fost resimțit și în Rhodos.
Informații de contextSituată la contactul dintre placa africană și cea eurasiatică, Grecia e una dintre cele mai active zone seismice din Europa.
Aproximativ jumătate din energia seismică eliberată pe continentul european provine din această regiune, motiv pentru care cutremurele sunt frecvente, în special în sudul și vestul țării, în insulele din Marea Egee și în apropierea insulei Creta.
Activitatea seismică a fost intens monitorizată și în ultimii doi ani.
Roi sesimic fără precedent în 2025La începutul lui 2025, zona din jurul insulei Santorini a fost zguduită de un roi seismic fără precedent, cu zeci de mii de cutremure înregistrate în doar câteva săptămâni.
Autoritățile elene au declarat stare de urgență, au închis școlile și au restricționat accesul în anumite zone, în timp ce mii de locuitori și turiști au părăsit insula din motive de siguranță.
Cercetările publicate ulterior au indicat că fenomenul a fost provocat de o intruziune de magmă în scoarța terestră, care a declanșat o intensă activitate tectonică, fără ca aceasta să ducă la o erupție vulcanică.
Regiunea e una dintre cele mai expuse riscului seismic din bazinul mediteraneanȘi în 2026, Grecia a continuat să înregistreze numeroase seisme de intensitate redusă și moderată, distribuite în special în Marea Egee, în apropierea Creta, a insulelor Ionice și în centrul țării.
Majoritatea acestor cutremure nu produc pagube importante, însă sunt monitorizate permanent de institutele seismologice elene, întrucât regiunea rămâne una dintre cele mai expuse riscului seismic din bazinul Mediteranei.
Legea din Franța recunoaște în premieră conceptul de „hărțuire sexuală ambientală”, relatează Le Figaro.
Într-o hotărâre din 28 mai 2026 a Camerei Sociale a Curții de Casație din Franța, aceasta a stabilit conceptul de hărțuire sexuală la locul de muncă.
Camera Penală a țării menționase anterior acest concept în 2025. Anul trecut, era vorba despre un lector care a făcut remarci vulgare și rușinoase în fața studenților săi.
Ce este „hărțuirea sexuală ambientală”Potrivit deciziei Curții, ea definește „hărțuirea sexuală ambientală” drept remarci sau comportamente repetate de natură sexuală sau sexistă. Acestea fie aduc atingere demnității unei persoane prin caracterul lor degradant sau umilitor, fie creează un mediu intimidant, ostil sau ofensator, potrivit sursei.
„Curtea consideră că acest articol nu impune ca actele reclamate să fie îndreptate personal împotriva persoanei care se plânge de hărțuire. Ea consideră doar ca acestea să îi aducă atingere demnității sau să creeze un mediu intimidant, ostil sau ofensator”, potrivit avocatului Justine Godet.
Prin urmare, se consideră că un angajat poate fi recunoscut drept victimă a hărțuirii sexuale pur și simplu pentru că a fost expus în mod repetat la astfel de remarci în mediul său de muncă. Angajatul este o victimă chiar dacă nu a fost fost destinatarul direct al hărțuirii.
Decizia reprezintă o schimbare semnificativăAceastă decizie se aliniază cu poziția Camerei Penale și a mai multor Curți de Apel. Hotărârea marchează o schimbare semnificativă. Aceasta ar trebui să-i determine pe angajați să-și reconsidere comportamentul, în special în anumite sectoare profesionale predominant masculine.
Glumele și alte remarci trebuie excluse din relațiile de muncă, deoarece prezintă un risc semnificativ pentru angajatori. Aceștia trebuie, în special, să-și protejeze angajații de orice situație de hărțuire sexuală, mai arată sursa.
Contextul în care a fost luată deciziaHotărârea a venit în contextul unui manager al unui restaurant fast-food. Acesta făcea în mod regulat remarci deosebit de vulgare și inacceptabile.
Acest caz privește o angajată care a fost concediată pentru abateri grave. Ea a fot concediată după ce a făcut comentarii nepotrivite într-un grup de chat, pe care îl crease pentru a denunța acțiunile managerului său.
Managerul ei a contestat apoi concedierea sa, susținând că a fost victima hărțuirii sexuale. Curtea de Apel i-a respins cererea. Curtea a menționat că nu a demonstrat că a fost destinatara directă a comentariilor și că le-a văzut doar atunci când erau îndreptate către colegii săi.
După calificarea în turul al treilea la turneul de Grand Slam de la Londra, în urma victoriei împotriva portughezului Nuno Borges, Sinner a confirmat că investigațiile medicale efectuate după episoadele din ultimele luni au oferit un răspuns, însă nu și o soluție definitivă.
„Am înțeles ce s-a întâmplat la Paris. S-ar putea să se repete, pentru că nu există o soluție definitivă. Încercăm să facem tot posibilul pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple. Dacă se va întâmpla din nou, probabil va însemna că drumul pe care îl urmăm acum nu este cel potrivit”, a declarat Sinner în conferința de presă, potrivit La Stampa.
Italianul a refuzat să ofere detalii despre natura afecțiunii, precizând doar că lucrează împreună cu medicii pentru a gestiona situația.
„Nu pot spune exact despre ce este vorba, dar am înțeles cauza. Lucrăm la acest aspect și sperăm că nu se va mai repeta. Nu există însă certitudini”, a afirmat liderul mondial.
Care este protocolul urmat de Sinner la WimbledonEchipa și stafful medical al lui Sinner au introdus un protocol menit să îmbunătățească termoreglarea organismului. Acesta include purtarea unei veste de răcire de înaltă tehnologie înaintea meciurilor, utilizarea unui guler cu gheață la schimbările de teren, schimbarea frecventă a tricoului, ieșiri suplimentare de pe teren pentru răcorire și administrarea unor capsule cu sodiu pentru prevenirea crampelor musculare.
Aceste măsuri au fost deja aplicate la debutul italianului la Wimbledon, când l-a învins în cinci seturi pe sârbul Miomir Kecmanović, deși temperatura la Londra era de aproximativ 22 de grade Celsius.
Sinner a precizat că, după căzătura suferită în primul tur, nu s-a simțit în cea mai bună formă înaintea partidei cu Borges, însă odată intrat pe teren problemele au dispărut.
„Dimineață nu mă simțeam extraordinar, dar odată început meciul m-am simțit bine din punct de vedere fizic. Acesta este cel mai important lucru”, a spus italianul.
Protocolul va fi pus la încercare în zilele următoare, în condițiile în care meteorologii prognozează o creștere a temperaturilor la Londra pe parcursul turneului.
AUR a anunțat că demarează procedura de suspendare a Președintelui României, în vederea declanșării alegerilor anticipate și că nu va vota niciun Guvern propus al coaliției propusă de Nicușor Dan.
Care sunt motivele pentru care AUR vrea să-l suspende pe Nicușor Dan? Cum vrea să declanșeze AUR alegeri anticipate? Ce presiuni și negocieri au fost pentru ca George Simion să voteze Guvernul Veștea? De ce învestirea Guvernului Veștea a împărțit tabăra suveranistă? Ce a negociat George Simion cu PSD? George Simion – Călin Georgescu – Anca Alexandrescu – câți lideri are zona suveranistă? Este pregătit AUR să preia guvernarea? Cum poate fi deblocată criza politică? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu George Simion, președintele AUR.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
Proiectul, estimat la 3,57 miliarde de lei, marchează și o premieră: aproximativ cinci kilometri de autostradă vor fi construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unui acord guvernamental semnat de cele două state.
Ultimul tronson lipsă al Autostrăzii Unirii A8Contractul vizează proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii A8, între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni, a anunțat Horațiu Cosma, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri și închide traseul autostrăzii până la frontiera cu Republica Moldova.
Proiectul include, în premieră, aproximativ cinci kilometri de autostradă realizați de România pe teritoriul Republicii Moldova.
În paralel, România și Republica Moldova au semnat acordul guvernamental care stabilește cadrul juridic necesar pentru implementarea investiției.
Investiție de 3,57 miliarde de leiContractul a fost atribuit asocierii italiene ITINERA S.p.A. – ICM S.p.A. – SAIPEM S.p.A., valoarea investiției fiind de 3,57 miliarde de lei.
Durata totală de implementare este de 46 de luni, din care zece luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.
Pentru accelerarea conexiunii cu noul Pod peste Prut, segmentul dintre nodul rutier Golăiești și frontieră va fi executat cu prioritate și trebuie finalizat în termen de 18 luni.
Poduri, tunele și noduri rutiereTronsonul va include 14 poduri și pasaje, două tunele, dintre care unul cu o lungime de aproximativ 1,8 kilometri, precum și două noduri rutiere.
Acestea vor asigura legătura cu zona metropolitană a municipiului Iași și cu viitorul Spital Regional de Urgență.
Finanțare europeanăInvestiția este finanțată prin Programul SAFE, instrument european destinat proiectelor strategice de infrastructură cu rol dual și dezvoltării conectivității dintre statele Uniunii Europene și țările partenere.
Contractul a fost semnat la Palatul VictoriaDocumentele au fost semnate joi la Palatul Victoria, în prezența premierului interimar Ilie Bolojan, a ministrului Transporturilor, Radu Miruță, și a viceprim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Bolea.
Autoritățile apreciază că proiectul va consolida legăturile de transport dintre România și Republica Moldova și va facilita mobilitatea persoanelor și schimburile economice dintre cele două state.
În luna iunie, Horațiu Cosma apreciase că se va putea circula pe primii kilomterii a Austostrăzii Unirii în prima jumătate a anului 2027.
Antrenori precum Didier Deschamps, Lionel Scaloni și Roberto Martinez susțin că pauzele din timpul reprizelor influențează tactica, ritmul jocului și chiar rezultatele.
Regula a fost introdusă de FIFA pentru a proteja jucătorii de temperaturile ridicate înregistrate pe durata turneului din America de Nord. Pauza este acordată în jurul minutului 22 al fiecărei reprize și durează aproximativ trei minute, conform La Stampa.
Dacă inițial măsura a fost prezentată drept una medicală, antrenorii au început să o folosească pentru schimbări tactice. Didier Deschamps afirmă că fotbalul „se joacă acum în patru reprize”, iar selecționerul Portugaliei, Roberto Martinez, vorbește despre „o adevărată revoluție”.
Scaloni: „Avantajează echipele mai slabe”Selecționerul Argentinei, Lionel Scaloni, consideră că pauzele întrerup ritmul echipelor dominante și oferă adversarilor ocazia să se reorganizeze.
Potrivit publicației italiene, mai multe selecționate au folosit deja aceste minute pentru indicații tactice, analiza imaginilor video sau reorganizarea echipei înainte de reluarea jocului.
Datele arată că pauzele schimbă meciurileConform analizelor Opta citate de publicația italiană, în faza grupelor aproximativ o treime dintre partide au înregistrat modificări importante ale dinamicii după pauza din prima repriză. Cercetători ai Network Science Institute din cadrul Universității Northeastern au observat inclusiv o creștere a numărului de șuturi la poartă imediat după reluarea jocului.
Mai multe meciuri, printre care Egipt – Iran, Senegal – Irak și Canada – Bosnia, sunt prezentate ca exemple în care pauza de hidratare a coincis cu schimbarea cursului partidei.
„PNL nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor. Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative”, a transmis PNL într-un comunicat de presă.
Liberalii susțin că „orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu”.
Liberalii susțin că reacțiile transmise de Tribunalul București și de Consiliul Superior al Magistraturii nu răspund întrebărilor ridicate în spațiul public privind constituirea, în 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele referitoare la partidele politice.
„Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice. Există două aspecte obiective care justifică solicitarea unor explicații suplimentare”, arată PNL.
Partidul invocă două aspecte. În primul rând, susține că, „timp de peste două decenii”, numărul redus al cauzelor privind partidele politice nu ar fi impus astfel de completuri. În al doilea rând, PNL afirmă că acestea au fost constituite „exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL”, fără prezentarea criteriilor concrete după care au fost desemnați judecătorii.
PNL invocă și standardele internaționale dezvoltate de OSCE și Comisia de la Veneția privind autonomia partidelor politice.
„Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată. Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime”, a precizat PNL.
Tribunalul București: Specializarea judecătorilor este prevăzută de legeConducerea Tribunalului București arată că specializarea judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice, este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară.
Instanța subliniază că toate măsurile manageriale au fost adoptate transparent și în temeiul legii, amintind că, în aceeași perioadă, a fost înființată și o secție pentru minori și familie, iar alte completuri specializate se află în analiză, la solicitarea judecătoriilor de sector.
Liberalii au susținut că măsura ar fi fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și au anunțat că vor cere recuzarea judecătoarei care judecă unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.
CSM: Litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul publicConsiliul Superior al Magistraturii a transmis ulterior că reacțiile publice ale PNL la hotărârile instanțelor reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției și pot exercita presiuni asupra judecătorilor.
„Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, a transmis Secția pentru judecători a CSM.
Și președinții curților de apel au criticat poziția liberalilor, afirmând că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Disputa a apărut după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice.
Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile, iar următorul termen în dosarul privind hotărârile adoptate la Congresul PNL este programat pentru 8 iulie.
Ridicarea anticipată a brățărilor este disponibilă pentru deținătorii abonamentelor de cinci zile General Access, care oferă acces în zona generală a festivalului, și Golden Circle, care permite accesul într-o zonă situată în apropierea scenei principale. Pentru ridicarea brățării este necesară efectuarea în prealabil a check-in-ului online.
Măsura are drept scop reducerea timpilor de așteptare la intrarea în festival.
Unde pot fi ridicate brățărileÎn București, brățările pot fi ridicate la București Mall și Promenada Mall până pe 5 iulie, iar la AFI Cotroceni în perioada 3 -5 iulie. Puncte de distribuire sunt deschise și la City Park Mall și Glo Vino din Constanța, între 3 și 5 iulie.
În weekend, brățările vor putea fi ridicate și de la Iulius Mall din Cluj-Napoca, Palas Mall din Iași, Iulius Town din Timișoara și Electroputere Mall din Craiova.
Organizatorii au amenajat și un punct de ridicare la Glopark Lake, în București, deschis între 3 și 5 iulie și destinat exclusiv persoanelor cu vârsta de peste 18 ani.
Programul complet al punctelor de ridicare a brățărilor este disponibil pe paginile oficiale ale festivalului.
Ce documente sunt necesareBrățara poate fi ridicată numai personal, după efectuarea check-in-ului online și pe baza unui act de identitate valabil, în original. Organizatorii precizează că brățara este montată direct pe încheietura mâinii în momentul ridicării și nu poate fi preluată în numele altei persoane.
Participanții cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani trebuie să prezinte și acordul parental în original, disponibil pentru descărcare pe site-ul festivalului.
Ediție aniversară Beach, Please!Festivalul se va desfășura în perioada 8–12 iulie, la Costinești, în Nibiru, noul resort de divertisment dezvoltat de organizatorii Beach, Please! pe litoralul românesc.
Ediția din acest an este promovată drept una aniversară, fiind cea de-a cincea ediție a festivalului. În ultimele zile, aceștia au publicat mai multe mesaje pe rețelele sociale în care descriu ediția din 2026 drept „cea mai mare de până acum” și o „celebrare de neuitat”.
Beach, Please! a fost lansat în 2022, la Costinești, iar prima ediție a reunit exclusiv artiști români din zona hip-hop și trap. Din 2023, festivalul a început să includă în program artiști internaționali de prim rang, iar în anii următori s-a extins constant ca suprafață, investiții și număr de participanți.
Nume mari la Beach, Please! 2026Beach, Please! este prezentat drept cel mai mare festival dedicat muzicii hip-hop și culturii urbane, iar ediția din acest an va reuni artiști internaționali precum Playboi Carti, Future, Don Toliver, Quavo, Yeat și Tyla, alături de zeci de artiști români.
Ridicarea brățărilor înainte de începerea festivalului este recomandată de organizatori pentru a evita aglomerația și cozile de la punctele de acces în zilele evenimentului.
„Zidul inteligent” al administrației Trump, de la granița dintre SUA și Mexic, avansează rapid, potrivit AP.
Ce include construcția ziduluiConstrucția include garduri de oțel înalte de 9 metri și o serie de tehnologii sofisticate. Acestea includ senzori, camere video și turnuri, care permit Patrulei de Frontieră să supravegheze teritoriul.
Investiția, în valoare de 46 de miliarde de dolari este supusă unei analize complexe, din cauza sumei uriașe de bani.
Trecerile de frontieră sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, potrivit sursei citate.
Zidul „este dăunător comunităților”Criticii spun că SUA militarizează granița, deoarece implementează din ce în ce mai mult tehnologie sofisticată de supraveghere în zonă. Astfel, afectează comunitățile locale.
„Asistăm la o extindere masivă a supravegherii și a tehnologiei de supraveghere în zonele de frontieră”, a declarat Ricky Garza, consilier pentru politici de frontieră la un grup de advocacy.
„Zidul, în toate formele sale, este dăunător comunităților”, a adăugat acesta.
Oficialii spun că tehnologia este complementară zidului fizic și le eliberează agenților programul pentru alte sarcini, mai precizează sursa.
O prioritate principală a lui TrumpZidul a fost o prioritate principală pentru Trump încă de la prima sa candidatură la președinția SUA.
În timpul administrației președintelui Joe Biden, granița a devenit un punct de conflict. Mii de oameni au încercat să treacă în țară în fiecare zi.
Aceste cifre au început să scadă cu puțin timp înainte ca Trump să revină în funcție. Ulterior, au încetinit considerabil, măsurile sale mai ample privind imigrația servind drept factor de descurajare pentru potențialii migranți.
Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat recent că o parte preliminară a zidului va fi finalizată „până anul viitor pe vremea asta”.
Sunt construiți 10 km de zid pe săptămânăScott a spus că agenția sa construiește 10 kilometri de zid pe săptămână, mai menționează sursa.
Sute de kilometri fuseseră deja construiți înainte ca Trump să revină în funcție. La mijlocul lunii iunie 2026, au fost ridicați încă 119 kilometri de zid și își propune să construiască alte sute. Nu este planificat niciun zid pentru aproximativ 861 de kilometri din granița de aproximativ 3.200 de kilometri. Terenul accidentat servește deja drept barieră. În schimb, se vor folosi senzori tereștrii și turnuri de delimitare.
Coaliția Comunităților de Frontieră de Sud afirmă că tehnologiile de supraveghere pot împinge migranții pe rute mai periculoase, pentru a evita să fie detectați.
Tehnologia de supraveghere încalcă drepturile la viața privatăGarza, consilierul politic al grupului, a avertizat că tehnologia de supraveghere încalcă drepturile la viață privată ale locuitorilor de la frontieră. De asemenea, a transmis și că localnicii au descoperit senzori tereștrii folosiți pentru a detecta traficul de contrabandiști sau migranți plasați pe proprietatea lor fără consimțământul lor.
Un grup de supraveghere non-partizan a pus sub semnul întrebării atât sumele uriașe de bani pentru construirea zidului, cât și dacă contribuabilii își primesc banii.
De ce administrația Obrama a retras un proiect similarÎn 2011, sub președintele Barack Obama, secretarul pentru Securitate Internă, Janet Napolitano, a retras proiectul de construire a unui „zid virtual” de tehnologie integrată de-a lungul întregii granițe. Proiectul a fost retras după ce acesta a depășit bugetul. De asemenea, s-a confruntat cu probleme tehnologice și a fost în întârziere, conform sursei citate.
10 influencers from Romania were monitored by the National Authority for Consumer Protection (ANPC), as part of a larger, international monitoring action, organized by the International Network for the Protection and Enforcement of Consumer Protection Legislation (ICPEN), which took place between March 23 and April 8, 2026.
The institution’s monitoring revealed that all the influencers analyzed published content of a commercial nature. In the case of some of them, however, posts that represented advertisements or commercial collaborations were not consistently marked, and, in many cases, mentions of advertising were insufficiently highlighted, so that they could easily go unnoticed by consumers.
70% use AI-generated content and do not sayANPC agents also wanted to see the degree of use of content generated or modified with the help of artificial intelligence.
The result: 70% of influencers who used such materials did not inform the public that the images or content were made with the help of AI technologies, which reduces the level of transparency in communication with followers.
The results in Romania are similar to those found globallyAs part of the action coordinated by ICPEN, 228 influencers from several countries were verified. Of these, 92% published commercial content, but only one in five properly marked the advertising nature of the posts.
ANPC emphasizes that, in a digital economy where influencer recommendations can influence consumers’ purchasing decisions, transparency in the promotion of products and services is an essential condition for protecting the interests of the public and for maintaining trust in online communities.
Alexandru Nazare este luat în calcul ca posibil premier independent într-un guvern „de armistițiu”, au declarat surse politice pentru G4Media, după ce Ilie Bolojan a vorbit miercuri în cadrul unui podcast despre această variantă ca posibilă soluție pentru deblocarea crizei politice.
Deocamdată nu este clar dacă președintele Nicușor Dan și liderii PSD, USR și UDMR ar fi de acord o astfel de nominalizare. Nu este clară nici formula politică pe care s-ar putea baza un asemenea guvern sau componența cabinetului.
Alexandru Nazare este ministru al Finanțelor în Guvernul demis condus de Ilie Bolojan. El a fost propus pentru aceeași funcție și în Guvernul Adrian Veștea, care a picat la vot în Parlament, după ce a obținut 189 de voturi.
Alexandru Nazare nu este membru de partid. El face parte din Consiliul de Administrație al BNR, însă mandatul său este suspendat pe durata exercitării funcției de ministru al Finanțelor.
Bolojan a vorbit despre un „armistițiu politic”Ilie Bolojan a declarat miercuri că, în actualul blocaj politic, trebuie găsite formule de detensionare care să ducă la un „armistițiu politic”. Liderul PNL a spus că, în acest moment, variantele de deblocare sunt fie un guvern minoritar, fie un guvern „de tip armistițiu”.
„Trebuie găsite niște formule” de detensionare, a spus Bolojan, care a susținut că între partidele implicate în negocieri ar trebui să existe un acord de reciprocitate, cu garanții și condiții clare.
„Domnul Grindeanu are o schimbare de ton. (…) Acum înțeleg că este de acord cu guverne succesive, dar vrea întâi guvern PSD. Problema de bază este pierderea încrederii în PSD”, a spus Ilie Bolojan, în cadrul podcastului „Friendly Fire”.
Grindeanu îl apreciază pe NazarePreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat oficial că este de acord cu rotativa guvernamentală și cu semnarea unui acord politic cu PNL și USR, impunând însă o condiție fermă: primul premier al noului cabinet trebuie să provină de la PSD.
Întrebat, în 24 iunie, dacă l-ar lua ministru al Finanțelor într-un eventual guvern, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că îl apreciază pe Nazare și că are cu acesta o relație personală.
„Alexandru Nazare a fost un ministru bun al Finanțelor, pe care eu îl apreciez, dar acum speculăm despre o etapă viitoare. Dincolo de relația personală care mă leagă de el, e un ministru al Finanțelor care a făcut treabă, o să vedem”, a spus Sorin Grindeanu.
Blocaj politic de aproape două luniRomânia se află de 57 de zile într-un blocaj politic, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
De atunci, negocierile dintre principalele partide nu au dus la formarea unei majorități, disputa centrală fiind legată de funcția de premier și de garanțiile cerute pentru susținerea viitorului cabinet.
După căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul după ce nu a găsit sprijin suficient. Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, dar guvernul propus de el a fost respins la vot.
Cabinetul Veștea avea nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit, însă a obținut doar 189. În acest context, varianta unui guvern „de armistițiu” este discutată ca posibilă soluție pentru ieșirea din criză.
Președinții curților de apel transmit că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
„Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”, transmit, într-un apel public, președinții curților de apel.
Scrisoarea este semnată de președinții Curții de Apel Alba Iulia (Oana Maria Petrașcu), Curții de Apel Bacău (Ionela-Diana Pătrașc-Bălan), Curții de Apel Brașov (Daniela Niculeasa), Curții de Apel București (Liana Nicoleta Arsenie), Curții de Apel Cluj (Dana Cristiana Gîrbovan), Curții de Apel Constanța (Gabriel Mustață), Curții de Apel Craiova (Manuela Cristina Berceanu), Curții de Apel Galați (Adinan Halil), Curții de Apel Iași (Anda Crișu-Ciocîntă), Curții de Apel Oradea (Florica Roman), Curții de Apel Pitești (Mihai-Bogdan Mateescu), Curții de Apel Ploiești (Ovidiu-Corneliu Șologan), Curții de Apel Suceava (Anca Cazacu), Curții de Apel Târgu Mureș (Teodora Albu), Curții de Apel Timișoara (Maria Cristina Dica) și Curții Militare de Apel București (Petre Valentin Bădița).
Și Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că reacțiile publice ale Partidul Național Liberal la hotărârile instanțelor reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției și pot exercita presiuni asupra judecătorilor.
De asemenea, conducerea Tribunalului arată că specializarea judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice, este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară.
Reacția Tribunalului București vine după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al instanței, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice.
Liberalii au susținut că măsura ar fi fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și au anunțat că vor cere recuzarea judecătoarei care judecă unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.
CFR Călători anunță introducerea a două trenuri suplimentare pe ruta Constanța–Mangalia și retur, în perioada desfășurării festivalului „Beach, Please!”, eveniment care transformă stațiunea Costinești într-unul dintre cele mai animate puncte de pe litoralul românesc.
Potrivit unui comunicat al companiei, măsura vizează facilitarea deplasărilor către și dinspre stațiunile de pe litoral, în contextul creșterii semnificative a cererii de transport din perioada 8–13 iulie 2026.
Astfel, vor circula următoarele trenuri Regio suplimentare:
Ambele trenuri vor opri în stațiile și haltele de pe litoral: Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, Costinești Tabără, Pescăruș și Neptun.
Reprezentanții CFR Călători precizează că, pe lângă introducerea acestor trenuri, vor fi suplimentate cu vagoane și celelalte garnituri care circulă pe secția Constanța–Mangalia, în funcție de cererea de transport și de disponibilitatea parcului tehnic.
Biletele pot fi cumpărate cu anticipație prin următoarele canale:
Compania recomandă pasagerilor să se asigure, înainte de urcarea în tren, că dețin bilet valabil și, după caz, documentele necesare pentru transport, pentru a evita taxarea suplimentară sau aplicarea de amenzi.
