Mesajul transmis de oficialul european confirmă faptul că situația economică a României s-a ameliorat, iar direcția de consolidare bugetară este una corectă, potrivit premierului Ilie Bolojan.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bolojan a arătat că acest semnal venit de la Bruxelles reprezintă o validare a eforturilor guvernamentale din ultimele luni.
„Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situaţia din România s-a îmbunătăţit, iar Comisia nu va propune acum suspendarea fondurilor europene”, a precizat premierul.
Deficitul bugetar scade, confirmând îmbunătățirea situației economice a RomânieiPremierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene.
De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică.
Reformele continuă pentru consolidarea situației economice a RomânieiBolojan a mulțumit comisarului Dombrovskis pentru dialogul constant și sprijinul oferit României în acest proces. Totodată, premierul a transmis că, în ciuda progreselor, este necesară continuarea reformelor.
„În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea. Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”, a afirmat acesta.
Guvernul va continua măsurile de eficientizare a colectării veniturilor, reducerea cheltuielilor și prioritizarea echilibrului bugetar.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a transmis astăzi un mesaj pe pagina sa de Facebook cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor.
Palatul Parlamentului a fost iluminat marți seară în portocaliu, semn al solidarității față de victimele acestui fenomen. Liderul social democrat a scris despre responsabilitatea pe care societatea și instituțiile o au în protejarea femeilor aflate în situații de risc.
„În spatele fiecărei lumini se află o poveste nespusă, o viață marcată, o femeie care a trecut prin suferință – sau care, poate, încă așteaptă ajutor.”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
Președintele PSD a declarat că violența împotriva femeilor nu trebuie să fie un subiect ignorat și că problema necesită o implicare majoră din partea instituțiilor statului.
„Violența nu trebuie tolerată niciodată, sub nicio formă”, a afirmat el.
Grindeanu a cerut ca societatea și autoritățile să ofere sprijin concret victimelor violenței aflate în situații de risc.
„Responsabilitatea noastră, ca instituții și ca societate, este să facem mai mult, să ascultăm, să protejăm, să acționăm”, a scris Grindeanu.
Britanicul Karl Bushby, un fost parașutist în vârstă de 56 de ani, călătorește în jurul lumii de 27 de ani. În curând, el se va întoarce în Marea Britanie, după aproape trei decenii petrecute pe drumuri, potrivit express.co.
Fostul parașutist își dorește să devină prima persoană care realizează o călătorie continuă în jurul lumii. El a început „Expediția Goliat” în Chile în 1998 și a trecut prin numeroase aventuri. A parcurs circa 36.000 de mile, a înotat prin Marea Caspică și a trecut prin continentele american și asiatic.
Aproape de finalul călătoriei sale, el a dezvăluit care au fost cele mai înfricoșătoare locuri prin care a trecut. Prima mare încercare a avut loc în timp ce britanicul traversa faimoasa Strâmtoare Darién, care leagă America Centrală de America de Sud. El s-a trezit „în mijlocul unei zone de război”.
„Și apoi există un strat întreg deasupra acestuia, format din carteluri și plantații de droguri, și apoi o junglă cu adevărat, cu adevărat dură”, a relatat aventurierul pentru CBS News.
Aflată în Panama și Columbia și recunoscută ca una dintre cele mai periculoase rute de migrație de pe Pământ, Strâmtoarea Darién este o trecere de 96 de kilometri, cu munți, ape și păduri tropicale. Pericolele sale includ temperaturi ridicate, ploi abundente, râuri vijelioase, țânțari purtători de boli, crocodili, șerpi veninoși, dar și numeroși criminali, traficanți de droguri și de persoane.
Aventuri înfricoșătoare în Strâmtoarea BeringKarl Bushby a relatat și o aventură înfricoșătoare pe care a avut-o în Strâmtoarea Bering, situată între oceanele Pacific și Arctic. Acolo, el a întâlnit un urs polar.
„Ești într-o lume foarte serioasă care te va ucide în 20 de minute dacă dai greș”, a spus Bushby.
Situată între Alaska și Rusia, strâmtoarea este un paradis pentru animalele sălbatice, inclusiv balenele și urșii polari. În ciuda pericolului, Karl a reușit să finalizeze traversarea alături de un american numit Dimitri Kieffer.
Cei doi au trecut din Alaska în Siberia, navigând pe bucăți de gheață și înotând prin porțiuni de apă deschisă. La sosire au fost arestați de autoritățile ruse pentru intrare ilegală. Ei au fost deportați și s-au îndreptat către Budapesta și apoi Marea Britanie.
În ciuda aventurilor înfricoșătoare, britanicul susține că „99,99% din lume este bună”. În schimb, el se declară înfricoșat de întoarcerea și readaptarea la traiul normal.
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews.
Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace.
Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova.
Implicațiile europene ale unei întâlniriÎn weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”.
Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil.
În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”.
Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Adolescența nu se încheie în jurul a 20 de ani, așa cum știam, ci abia la începutul vârstei de 30 de ani. Aceasta este concluzia surprinzătoare a unui amplu studiu realizat de Universitatea Cambridge.
Cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproape 4.000 de persoane cu vârste între 0 și 90 de ani. Studiul nu a analizat separat bărbații și femeile.
De la copilărie la bătrânețe: 5 etape distincteCercetarea, relatată de BBC, arată că creierul trece prin cinci faze majore. Prima este copilăria, care acoperă intervalul dintre zero și 9 ani. Urmează adolescența, între 9 și 32 de ani. A treia etapă este vârsta adultă, ce cuprinde perioada dintre 32 și 66 de ani. Îmbătrânirea timpurie apare între 66 și 83 de ani, iar îmbătrânirea târzie începe după vârsta de 83 de ani.
Fiecare dintre aceste etape este însoțită de transformări majore în modul în care neuronii comunică între ei.
Cea mai mare surpriză: adolescența până la 32 de aniPotrivit cercetătorilor, la vârsta de 9 ani creierul intră într-o perioadă de „eficiență nemiloasă”, în care rețelele neuronale se optimizează într-un ritm accelerat. „Este o schimbare uriașă”, a explicat Dr. Alexa Mousley, autoarea studiului. Ea a subliniat că aceasta este „cea mai profundă tranziție între fazele creierului”.
Această perioadă prelungită explică și vulnerabilitatea crescută la tulburări mintale. „Este momentul în care există cel mai mare risc de apariție a problemelor de sănătate mintală”, a explicat specialista.
Dr. Mousley este cercetătoare în neuroștiințe la Universitatea Cambridge, specializată în analiza dezvoltării și reorganizării rețelelor neuronale.
Creierul atinge apogeul în jurul vârstei de 30 de aniAdolescența este singura etapă în care eficiența rețelelor cerebrale crește constant, susținând ideea că funcțiile cognitive ating un vârf în jurul vârstei de 30 de ani. „Este foarte interesant că creierul rămâne în aceeași fază între 9 și 32 de ani”, a precizat cercetătoarea.
După 32 de ani, creierul intră într-o perioadă lungă de stabilitate, în care schimbările sunt mult mai lente. Dr. Mousley spune că această etapă „se aliniază cu un platou al inteligenței și personalității”. Nivelurile cognitive și trăsăturile individuale rămân relativ constante, însă fără transformări accelerate ca în anii anteriori.
Cum îmbătrânește, de fapt, creierulÎncepând cu 66 de ani, creierul nu mai funcționează ca un întreg perfect sincronizat, ci ca un ansamblu de „subgrupuri” neuronale, asemenea „membrilor unei trupe care încep proiecte solo”. Această fragmentare a rețelelor nu înseamnă un declin brusc, ci o reorganizare treptată a modului în care diferitele regiuni cooperează între ele.
Este etapa în care apar primele schimbări asociate îmbătrânirii. În același timp, încep să se manifeste și probleme precum demența sau hipertensiunea, care pot afecta sănătatea creierului. După 83 de ani, această separare devine și mai pronunțată, marcând intrarea în ultima fază a vieții cerebrale, unde modificările sunt similare, dar accentuate.
De ce contează aceste descopeririSpecialiștii spun că aceste rezultate pot explica de ce riscurile de tulburări mintale, demență sau probleme cognitive apar la anumite vârste.
„Diferențele în structura conexiunilor cerebrale pot prezice dificultăți de atenție, limbaj sau memorie”, consideră prof. Duncan Astle, co-autor al cercetării realizate la Universitatea Cambridge.
Prof. Tara Spires-Jones, de la Universitatea din Edinburgh, specialistă în neurodegenerare, a rezumat impactul descoperirii: „Este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții”.
Rezultatele lui „se potrivesc bine” cu înțelegerea noastră despre îmbătrânirea creierului, spune prof. Spires-Jones, dar a atenționat că „nu toată lumea va experimenta aceste schimbări ale rețelelor cerebrale exact la aceleași vârste”.
Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente.
Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.
Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai miciCîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.
„Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.
„Nu există justificare economică”Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.
„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.
Întrebarea lui Cîțu către GuvernFostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.
În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.
În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.
J-Beauty, alternativa japoneză la rutinele complexe K-Beauty
Intrarea Onshindo Osaka pe piața locală are loc într-un context în care segmentul J-Beauty, filosofia japoneză de îngrijire minimalistă captează tot mai mult atenția la nivel global, fiind perceput ca o alternativă mai echilibrată la rutinele elaborate popularizate de K-Beauty.
Skincare-ul japonez pune accent pe simplitate, formule concentrate și rezultate măsurabile, combinând ingrediente multifuncționale cu cercetare biotehnologică.
În această zonă, Onshindo Osaka se poziționează ca un brand premium autentic, care îmbină tradiția japoneză cu inovația științifică.
Citeşte comunicatul integral AICI
Vehiculele electrice cu baterie au reprezentat 16,4% din mașinile nou înmatriculate în UE în primele zece luni ale anului 2025, potrivit cifrelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
În primele zece luni ale anului 2025, au fost înmatriculate 1.473.447 de autoturisme electrice noi, reprezentând 16,4% din cota de piață a UE. Germania este țara care a cumpărat cele mai multe astfel de vehicule: peste 434.600 de înmatriculări de vehicule electrice noi. Astfel, țara a înregistrat și una dintre cele mai puternice rate de creștere din bloc, în creștere cu 39,4% față de anul precedent, scrie Euronews.
Cifrele din octombrie 2025 au arătat, de asemenea, că înmatriculările de mașini hibride noi în UE au crescut la peste 3,1 milioane de unități. Creșteri s-au înregistrat pe piețele din Spania (+27,1%), Franța (+26,3%), Germania (+10,3%) și Italia (+8,9%). Modelele hibride electrice reprezintă 34,6% din totalul pieței UE.
Înmatriculările de autoturisme hibride plug-in continuă să crească, ajungând la 819.201 de unități în aceeași perioadă. Aceasta a fost determinată de creșterea volumului pe piețele cheie, precum Spania (+109,6%), Italia (+76,5%) și Germania (+63,4%).
Autovehiculele hibride au rămas cea mai populară alegere în rândul cumpărătorilor din UE, cu o cotă de piață de 34,6%. Modelele pe benzină și motorină au reprezentat împreună 36,6%, în scădere față de 46,3% în anul precedent.
Până în acest moment au fost identificate 4 victime, una fiind în stop cardio-respirator, iar celelalte 3 sunt conștiente.
UPDATEImobilul prezintă risc de prăbușire la nivelul apartamentului în care s-a produs explozia.
Au fost constituite echipe de căutare-salvare în vederea identificării și evacuării persoanelor posibil surprinse. Până în acest moment două persoane evaluate de către echipajele medicale.
Se evacuează persoanele pe o rază de 50m.
Știrea inițialăDeflagrația s-a produs pe Aleea Tineretului, într-un bloc cu regim de înălțime P+1. Explozia a avut loc într-un apartament situat la parter, iar martorii au alertat imediat autoritățile, semnalând zgomotul puternic și impactul asupra locuinței.
Potrivit ISU, incidentul nu a fost urmat de incendiu, însă amploarea exploziei impune verificări amănunțite.
Dispozitiv major de intervenție trimis la fața loculuiPentru gestionarea situației, pompierii au mobilizat cinci autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, precum și Detașamentul Special de Salvatori. Alături de acestea, la fața locului au fost trimise cinci ambulanțe SMURD, autospeciala pentru transport victime multiple și șase echipaje SABIF.
Echipajele lucrează coordonat pentru evaluarea situației, verificarea eventualelor victime și analiza posibilelor pagube structurale.
Evaluări medicale și verificări structurale în desfășurareIntervenția este în desfășurare. Pompierii și echipajele medicale verifică persoanele din imobil și din zona adiacentă pentru a stabili dacă există răniți în urma deflagrației. Specialiștii urmează să determine dacă explozia a afectat sau nu structura clădirii.
Ministerul Finanțelor a făcut anunțul marți prin intermediul unui comunicat de presă.
„Comisia Europeană validează progresele României. Procedura de suspendare a fondurilor europene a fost înghețată. Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată. Astfel, Comisia apreciază că datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026”, a transmis ministerul.
Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv (care continuă dar este trecută în suspensie) și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă, a adăugat ministerul.
Explicațiile ministrului de FinanțeMinistrul Alexandru Nazare a explicat ce efecte va produce decizia CE.
„Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere – elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori. În continuare, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Monitorizarea României va continuaRomânia este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului, a mai spus Nazare.
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizãri privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfãșurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrialã cu privire la mãsurile de reducere a deficitului (urmãtorul termen de raportare: primãvarã 2026 – final aprilie).
La rândul sãu, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetarã, urmând sã revinã cu elemente suplimentare de evaluare odatã cu pachetul de primãvarã 2026 al Semestrului European, a adăugat ministerul.
„Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat astãzi Pachetul de Toamnã al Semestrului European 2026, care stabilește prioritãțile de politicã economicã și în domeniul ocupãrii forței de muncã pentru a spori competitivitatea. În cadrul acestui Pachet, Comisia a evaluat respectarea de cãtre toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientãri pentru a se asigura cã politica fiscalã a acestora pentru 2026 este aliniatã recomandãrilor relevante ale Consiliului. Ministerul Finanțelor reafirmã angajamentul ferm pentru continuarea ajustãrii fiscale, astfel încât datoria publicã și deficitul sã fie reduse în mod sustenabil în anii urmãtori”, a precizat Ministerul Finanțelor.
Pe măsură ce fermierii români continuă să se confrunte cu presiunea secetei recurente, a temperaturilor extreme și a schimbării tiparelor de dăunători și boli, expertiza globală a companiei de top în știința și tehnologia agricolă, adaptată la condițiile locale, îi ajută pe agricultori să își consolideze atât reziliența, cât și competitivitatea.
„Tehnologia transformă agricultura, iar Corteva investește aproape 4 milioane de dolari în fiecare zi la nivel global în cercetare și dezvoltare, pentru a le asigura fermierilor instrumentele de care au nevoie atât astăzi, cât și în sezoanele viitoare. La nivel local, obiectivul nostru este să sprijinim fermierii cu soluții adaptate realității fiecărui sezon și care să-i ajute să gestioneze riscurile într-un mod sustenabil”, a declarat Maria Cîrjă, Director de Marketing pentru România și Republica Moldova în cadrul Corteva, prezentând cele mai recente inovații introduse de companie pe piața românească.
Citeşte comunicatul integral AICI
Anchetatorii din Ucraina ar putea aduce noi acuzații într-o investigație amplă privind corupția la nivel înalt, ce a provocat cea mai gravă criză politică din timpul războiului.
Informația a fost transmisă marți de cel mai important oficial anticorupție al țării.
Cazul, care implică o presupusă schemă de comisioane de 100 de milioane de dolari la agenția nucleară de stat, a generat cereri din partea opoziției și a partidului președintelui Volodimir Zelenski pentru noi măsuri.
Noile acuzații ar putea intensifica tensiunile dintre Zelenski, al cărui fost partener de afaceri este principalul suspect, și criticii săi din interior.
Semen Kryvonos, șeful Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a afirmat că anchetatorii analizează mii de ore de interceptări și încearcă să identifice fluxuri financiare ilegale.
„Sunt profund convins că vom avea mai mulți suspecți în acest caz și că acest caz se va extinde”, a declarat acesta la o audiere a comisiei parlamentare anticorupție.
Cazul a stârnit furie largă în publicAncheta, prezentată de NABU la începutul acestei luni cu înregistrări în care suspecții discutau detalii șocante, a dus la demiterea a doi miniștri și l-a obligat pe Zelenski să revizuiască conducerea sectorului energetic.
Totuși, președintele a fost supus presiunilor să ia măsuri serioase, inclusiv concedierea șefului său de cabinet, Andriy Yermak, care nu este suspect în acest caz, dar este considerat principalul coordonator de putere al administrației.
Semen Kryvonos a spus că anchetatorii continuă activitatea în ciuda a ceea ce el a descris ca încercări publice de denigrare a muncii lor.
Criza rafinăriei din Serbia a fost declanșată de sancțiunile impuse de Statele Unite companiei ruse care deține pachetul majoritar, întrerupând astfel aprovizionarea cu țiței și reducând la minimum activitatea instalațiilor de prelucrare, scrie Kyiv Post.
Impactul sancțiunilor americaneCriza a izbucnit după ce sancțiunile, anunțate încă din ianuarie, au fost aplicate efectiv pe 9 octombrie.
Industria Petrolieră din Serbia (NIS), controlată în proporție de 51% de Gazprom și Gazprom Neft, a fost inclusă în noul pachet de măsuri adoptate de Washington ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Din cauza restricțiilor, aprovizionarea cu țiței a fost aproape complet blocată, iar operațiunile rafinăriei Pancevo au fost reduse drastic. Surse din industrie afirmă că producția ar fi deja oprită, iar în patru zile ar putea urma închiderea completă.
Reacția autoritățilorPreședintele Vucic a încercat să calmeze populația, declarând că NIS dispune de suficiente stocuri de combustibil pentru a acoperi necesarul până la finalul anului. Executivul sârb deține, de asemenea, rezerve suplimentare.
Cu toate acestea, șeful statului a precizat că există un termen-limită de 50 de zile pentru găsirea unui cumpărător pentru acțiunile rusești, cu ofertanți provenind din Ungaria și Emiratele Arabe Unite. În lipsa unui acord, guvernul Serbiei va fi nevoit să preia compania.
„Vom aduce propria noastră conducere și vom oferi cel mai mare preț posibil”, a afirmat Vucic.
Consecințele economicePotrivit experților, rafinăria furnizează aproximativ 80% din combustibilul necesar întregii țări, iar o oprire totală ar putea declanșa o criză energetică severă. Importurile de urgență sunt considerate doar o măsură temporară, insuficientă pentru a menține funcționarea stabilă a pieței interne.
Vânzarea inițială a pachetului majoritar către compania rusă, realizată în 2008 pentru 400 de milioane de euro, ar fi trebuit să includă și investiții în infrastructura energetică, însă acestea au fost implementate doar parțial.
UNIOR TEPID este unic importator în România pentru First Italia, integrând aceste produse într-o ofertă specializată pentru industria lemnului, pentru reparații și montare/demontare de paleți și pentru ateliere de tâmplărie și mobilă. Rețeaua de distribuție a companiei asigură acoperire națională, iar departamentul tehnic oferă consultanță pentru alegerea corectă a pânzei în funcție de utilaj, material și tipul de tăietură.
În plus, pânzele FIRST sunt promovate prin:
Citeşte comunicatul integral AICI
Ceremonia a avut loc marți. Noul parc eolian va fi construit de companii din Suedia și Grecia.
„Județul Galați și-a consolidat astăzi statutul de ”capitală regională” a energiei eoliene odată cu demararea construcției unui nou parc eolian cu o capacitate instalată de 96 MW. Proiectul, în valoare de peste 150 de milioane de euro, este dezvoltat de companiile OX2 (Suedia) și Helleniq Renewables (Grecia)”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Parcul eolian Ansthall va fi realizat pe teritoriul a opt comune gălățene. Este vorba despre Scânteiești, Fârțănești, Cuca, Slobozia-Conachi, Schela, Cuza-Vodă, Pechea și Rediu.
Acesta va integra tehnologia de ultimă generație furnizată de compania daneză Vestas. Vor fi instalate 15 turbine, fiecare având o înălțime de 223 de metri la vârful palei și o eficiență ridicată în conversia energiei vântului în electricitate.
Energia verde generată de noul parc, estimată la 312 GWh anual, va putea acoperi consumul de electricitate a peste 50.000 de gospodării. Totodată, proiectul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ 150.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor produse de 75.000 de autoturisme. Pentru a absorbi o astfel de cantitate de CO2 ar fi necesară plantarea a nu mai puțin de 7,5 milioane de copaci.
Potrivit unui comunicat emis de Baza Aeriană Kunsan, drona efectua o misiune de rutină atunci când a suferit un „incident” care a dus la pierderea controlului și căderea în apă.
Operațiune de recuperare dificilăReprezentanții militari americani au confirmat marți că aparatul nu a fost încă recuperat. Zona este extrem de sensibilă, deoarece Marea Galbenă are ieșire atât la China, cât și la Coreea de Nord și Coreea de Sud, fapt ce complică operațiunea. Drona era operată de Escadrila Expediționară 431, unitate responsabilă pentru supraveghere și recunoaștere de lungă durată.
Potrivit oficialilor, cauza exactă a prăbușirii nu a fost încă stabilită, iar investigațiile continuă. Nu se cunosc nici detalii despre eventualele avarii ale aeronavei, scrie The New York Times.
Context militarStatele Unite au peste 28.000 de militari dislocați în Coreea de Sud, într-o prezență strategică menținută încă din 1953, ca element de descurajare împotriva Coreei de Nord. Drona MQ-9 Reaper, unul dintre cele mai costisitoare și performante modele din arsenalul american, este folosită intens pentru misiuni de supraveghere și atac în teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu și Asia.
Cu o autonomie de până la 27 de ore și capacitatea de a zbura la altitudini de 50.000 de picioare, Reaper-ul este eficient, dar vulnerabil la doborâre, datorită vitezei sale reduse. Costul său, estimat la 28 de milioane de dolari, îl plasează între cele mai scumpe vehicule aeriene fără pilot utilizate de Armata SUA.
Reacții oficialeMinisterul Apărării din Coreea de Sud a refuzat să comenteze incidentul. În schimb, partea americană a subliniat că prioritatea actuală este recuperarea aeronavei și determinarea cauzei prăbușirii.
Suspectul prins marți este al patrulea membru al bandei despre care polițiștii cred că a dat lovitura de la Muzeul Luvru de pe 19 octombrie. În prezent, el se află în custodia poliției și este audiat.
El este și ultimul membru al bandei căutat pentru jaful secolului de la Muzeul Luvru. Arestarea a fost făcută marți dimineață de anchetatorii din cadrul brigăzii BRB, a aflat Le Figaro din surse apropiate anchetei. În prezent, suspectul este reținut la sediul poliției judiciare din Paris, sub acuzația de „jaf organizat” și „conspirație criminală”.
Primii doi suspecți, ambii în vârstă de 30 de ani și rezidenți în Aubervilliers, au fost arestați la sfârșitul lunii octombrie. Ei au fost inculpați oficial și apoi plasați în arest preventiv miercuri seara. Un al treilea membru suspect al grupului a fost reținut la începutul lunii noiembrie și a fost închis.
Bijuteriile furate, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, rămân dispărute. Anchetatorii încearcă să-i convingă pe suspecți să ofere informații care ar putea duce la descoperirea acestora.
Cum au acționat autorii jafuluiBanda a folosit un camion furat, cu scară extensibilă și lift de marfă, pentru a ajunge la fereastra de la primul etaj al galeriei Apollo a muzeului din Paris.
Doi membri ai bandei au spart un geam și două vitrine de sticlă. Ulterior, ei au coborât cu liftul mobli și au fugit pe motocicletele conduse de ceilalți doi. Jaful comis la lumina zilei a durat mai puțin de șapte minute.
Hoții au fugit cu opt piese, inclusiv un colier de smaralde și diamante pe care Napoleon I i l-a dăruit celei de-a doua soții sale, Marie Louise, și o diademă încrustată cu 212 perle și aproape 2.000 de diamante care au aparținut soției lui Napoleon al III-lea.
Presa franceză a relatat că Abdoulaye N, al cărui ADN ar fi fost găsit pe una dintre vitrine și pe obiecte abandonate la fața locului, printre care se numărau mănuși, o vestă reflectorizantă și discuri de tăiat, ar fi unul dintre cei doi care au intrat în galerie. Suspectul este o figură binecunoscută având numeroase videoclipuri pe YouTube, pe TikTok și pe Instagram.
Conform unor publicații franceze, cazierul judiciar al lui Abdoulaye N conține 15 infracțiuni. Printre altele, el a fost condamnat pentru jefuirea unui magazin de bijuterii în 2014.
Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că suspectul menționat nu a declarat prea multe, dar „a recunoscut parțial” implicarea sa în jaful de la Luvru.
O persoană bănuită că ar fi al patrulea membru al grupării implicate în jaful de luna trecută de la Luvru a fost arestată de către anchetatorii din cadrul brigadei anti-gang (BRB) a Direcției de Poliție Judiciară (DPJ-PP) a Prefecturii de Poliție din Paris, a anunțat marți publicația Le Parisien.
Atacul a avut loc ziua, iar cei patru hoți au plecat cu bijuterii estimate la 102 milioane de dolari. Incidentul a stârnit reacții puternice despre nivelul de protecție oferit de cel mai vizitat muzeu din lume și despre cât de bine își apără colecțiile valoroase.
Până acum, autoritățile nu au descoperit nicio piesă dintre obiectele sustrase.
Pe 19 octombrie 2025, indivizi costumați ca muncitori în construcții au furat opt piese din Bijuteriile Coroanei Franceze aflate în Galeria Apollon a Muzeului Luvru din Paris. Operațiunea a durat mai puțin de opt minute, iar hoții au stat doar patru minute în interiorul muzeului.
Totul s-a petrecut în timpul programului obișnuit. Incidentul a reprezentat primul furt de artă de la Luvru după dispariția tabloului Le chemin de Sèvres în 1998.
Pe 25 octombrie 2025, doi bărbați de aproximativ 30 de ani din Seine Saint Denis au fost reținuți.
Unul dintre ei a fost prins pe aeroportul Charles de Gaulle în timp ce încerca să plece din țară. Alți cinci suspecți au fost arestați pe 29 octombrie, însă trei au fost lăsați în libertate.
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat marți, într-o intervenție la Digi24, modul în care autoritățile au gestionat incidentul cu drona rusească pătrunsă în spațiul aerian al României.
Traian Băsescu critică faptul că țara noastră n-a reușit să doboare până acum nicio dronă, deși în ultima vreme au existat mai multe situații în care drone rusești au pătruns, pentru scurt timp, și în spațiul aerian al României.
Întrebat ce ar trebui făcut în privința acestor drone, în contextul în care el a făcut mai multe apeluri pentru acțiuni mult mai ferme, Traian Băsescu a spus că acestea ar trebui doborâte.
„Nimeni nu ne va putea reproșa că am doborât drone care au intrat neautorizate în spațiu aerian al României. Iar povestea cu n-am vrut să riscăm să le doborâm, asta e o poveste pentru adormit copii. O țară care se respectă nu permite ca spațiu aerian să fie transformat în bulevard pentru promenada dronelor rusești”, a spus Băsescu.
Fostul șef de stat a spus că sunt două motive pentru care nu se acționează în privința doborârii dronelor care pătrund și în spațiul al țării noastre.
„Ori nu avem echipamentele cu care să doborâm dronele (…) ori nu avem priceperea să utilizăm echipamentele pe care le avem în așa fel încât să doborâm dronele”, a spus Traian Băsescu la Digi24.
Fostul președinte mai subliniază că „în incidentul de azi, mai avem o problemă”, respectiv faptul că „n-am putut să supraveghem spațiu aerian. Adică am spus că drona s-a întors înapoi în Ucraina sau în Rusia după ce a survolat vreo trei județe, dar ea a fost doborâtă de un plop în județul Vaslui”.
Băsescu: Putin ne testează capacitatea noastră de reacțieÎntrebat dacă astfel de situații ar putea să se intensifice sau chiar să escaladeze, Traian Băsescu a spus că „este clar că Putin face un joc de uzură. În același timp, însă, și testează capacitatea noastră de a reacționa. Și până una alta, am dovedit că degeaba suntem plini de Eurofighter, degeaba suntem plini de F-16, degeaba le ridicăm și spunem apăsat „am ridicat avioane de vânătoare”. Am ridicat, dar nu a doborât nimeni nicio dronă. Deci începem să fim ridicoli”.
Marți dimineață, o serie de mesaje Ro-Alert au fost emise privind pătrunderea și posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian. În județul Vrancea, pentru prima dată, a fost emis un mesaj RO-ALERT legat de o posibilă dronă. Această posibilă pătrundere este considerată cea mai importantă de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care județul Vrancea nu are graniță directă cu Ucraina.În cele din urmă, o dronă a căzut în curtea unui localnic din Puiești, județul Vaslui, el fiind cel care a alertat și autoritățile. Mai multe detalii despre firul evenimentelor de azi pot fi citite AICI.
Întrebat despre guvernanța companiilor din energie și existența interimatelor la conducerea companiilor de stat, ministrul Energiei s-a referit în prima fază de procesul de reorganizare demarat la nivelul Executivului.
„În momentul de față, sunt mai multe jaloane care impactează tot ce înseamnă segmentul de guvernanță corpoativă a companiilor. Ieri a avut loc o discuție la Guvern cu privire la reforma mai multor companii de stat. Am început o analiză și la nivelul ministerului, care este destul de clară, bazate pe câteva principii referitoare la datoria față de bugetul de stat, la productivitate acestor companii, la indicatorii tehnico-financiari prin care o parte dintre ele deja aveam de gând oricum să intrăm în acest proces de reorganizare, restructurare și așa mai departe”, a spus ministrul Energiei, la întrebările jurnaliștilor în cadrul celei de-a șaptea ediții a a Romanian International Energy Conference(RIEC) 2025, organizată de Federația Patronală a Energiei (FPE) și desfășurată sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei din România.
Demnitarul a precizat că vorbim despre acest proces doar la companiile care au probleme și care au situație financiară dificilă și care nu au neapărat o perspectivă de dezvoltare.
„Din acest proces sunt total excluse companiile care sunt pe profit, care sunt listate la bursă și care au cifre foarte bune, care trebuie să-și facă treaba mai departe și nu vreau să le încurcăm în acest proces în care unele și-au triplat chiar cifra de afaceri și își dau exemplu Romgazul, Hidroelectrica, care a crescut foarte bine, Electrica și așa mai departe”, a subliniat Bogdan Ivan.
La întrebarea privind încadrarea în termenul-limită de vineri, 28 noiembrie, pentru respectarea jalonului 121 privind guvernanța corporativă, ministrul Energiei a declarat că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.
„Sunt proceduri în derulare. Deadline-ul care a fost stabilit pentru jalonul 121 pentru toate companiile din România, care trebuia să fie îndeplinit încă din trimestrul trei al anului 2022 și nu a fost îndeplinit până în momentul de față, au ca și deadline data de 28 noiembrie. În momentul de față pot să vă spun că am demarat proceduri la toate aceste companii care nu aveau îndeplinite respectivele ținte agreate în PNRR, în momentul de față pot să vă spun că peste 90% dintre ele cu siguranță că vor fi finalizate în acord cu solicitările Comisiei Europene până în data de 28 noiembrie. Sunt situații litigioase la era o parte dintre ele. Am purtat discuții punctuale, am tratat chirurgical fiecare în aceste situații, pentru că sunt elemente care nu depind nici de autoritate tutelară și nici de companie, de exemplu, în situația în care apar contestații în instanță pe care nu pot să le controlezi”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a evitat să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.
„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.
Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.
