Border police from the Coast Guard went to the scene following a call to 112.
According to the Coast Guard, they identified metal debris on the beach in the Tuzla area, „which appears to belong to an unmanned aerial vehicle, without visible inscriptions”.
In this case, investigations are being carried out in cooperation with other authorities with responsibilities in the field, under the coordination of the prosecutor from the Prosecutor’s Office attached to the Constanta Court of Appeal.
„Romanian Prime Minister Ilie Bolojan received today, at the Victoria Palace, the visit of European Commissioner for Justice Michael McGrath, during which the main topics related to the rule of law, the functioning of the judicial system and the reforms undertaken by Romania in the European context were discussed”, according to the press release issued by the Government.
Prime Minister Bolojan explained that after the conclusion of the Cooperation and Verification Mechanism, in order to strengthen the independence of the judiciary, the political power reduced its attributions in the field of justice and transferred responsibilities regarding budgets and promotions.
Bolojan brought up the reform of magistrates’ pensions: „The Prime Minister also brought up the reform of service pensions and the sustainability of the system, in the context of budgetary pressures and the milestones in the PNRR, amid significant differences between pensions in the judiciary and the national media.”
The officials also discussed issues related to the length of judicial proceedings, the risk of statute of limitations for some cases, and the lack of coherence in court practice, emphasizing „the importance of clearer regulations to increase the efficiency and predictability of the act of justice.”
For his part, European Commissioner Michael McGrath appreciated the constant cooperation of the Romanian authorities within the European process on the rule of law.
„The Commissioner expressed his interest in the activity of the Committee for the Analysis of Legislation in the Field of Justice, established by the Decision of the Prime Minister and coordinated by the Chancellery of the Prime Minister,” the press release continues.
The European executive reaffirmed its support for Romania in implementing the recommendations of the Rule of Law Report 2025, with an emphasis on „ensuring the effective investigation and prosecution of crimes in the judicial system, guaranteeing the independence of high-ranking prosecutors and clarifying issues related to the statute of limitations.”
PSD solicită partenerilor din coaliția de guvernare să abandoneze politica de austeritate, anunțând că nu va susține o abordare care „poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar”.
„Tăierea salariilor din sistemul bugetar la grămadă, cu toporul, nu este reformă! Iar PSD nu va susține o astfel de abordare care poate provoca blocaje grave în sectoarele critice din sistemul bugetar. PSD consideră că reducerea cheltuielilor bugetare este necesară, însă Guvernul trebuie să țină cont de particularitățile diverselor domenii de activitate”, se arată în comunicatul emis de PSD.
Formațiunea susține că aplicarea unor tăieri fără excepții, inclusiv în sistemul de Sănătate, „poate afecta masiv funcționarea spitalelor publice din România, cu efecte deosebit de grave asupra vieții și sănătății cetățenilor”.
„De asemenea, tăierile otova ale cheltuielilor de personal pot determina pierderea fondurilor europene alocate strict pentru asistența tehnică acordată pentru proiectele de investiții cu finanțare europeană”, se mai precizează în comunicat.
Cu ce alternativă vin social-democrațiiPSD a mai menționat că o alternativă la politicile de tăieri „fără excepții” ar putea fi introducerea impozitării progresive, „cu o diminuare a cotelor de impozitare pentru cetățenii cu venituri mici”.
„O astfel de reformă structurală, susținută de Comisia Europeană, ar echilibra puterea de cumpărare dintre diversele categorii sociale și ar aduce venituri suplimentare la buget, fără a amplifica inflația și fără a afecta creșterea economiei naționale”, se mai menționează în comunicatul emis de PSD.
Situația a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România.
„Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse.
Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”.
Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din achizițiile prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a României ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare.
Reamintim că România a cumpărat, prin programul SAFE, echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere.
Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală.
Ce se întâmplă cu adevărat în a doua cea mai importantă instanță din România, discutăm cu unul dintre cei mai importanți judecători.
Care este starea Justiției din România, ce arată raportul Inspecției Judiciare în urma scandalului Recorder, cum s-ar putea reforma magistratura astfel încât să fie mai aproape de justițiabil, ce probleme sunt în instanțe, de ce situația pensionării este atât de importantă pentru sistemul judiciar, cum se poate face un referendum în Justiție și cât de independenți sunt judecătorii în România – despre toate acestea discutăm cu judecătorul Liana Arsenie, președintele Curții de Apel București.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe YouTube Mediafax și mediafax.ro.
Interdicția a provocat reacții critice, deoarece unele dintre simboluri erau dedicate sportivilor ucraineni uciși în război.
Patinatorul ucrainean de short track Oleh Handei a dezvăluit miercuri că nu va avea voie să concureze cu casca sa, pe care era scris un citat din versurile poetei ucrainene Lina Kostenko – una dintre cele mai cunoscute voci ale literaturii din Ucraina: „Acolo unde există eroism, nu există înfrângere finală”.
Handei: Sunt mesaje personale, nu politiceSportivul, citat de Kyiv Independent, a spus că a fost informat cu doar câteva zile înainte de startul competiției că echipamentul nu a trecut inspecția pentru că ar conține un „slogan politic”.
„Au interzis-o, spunând că este un slogan politic, că ar avea legătură cu războiul și că nu este permis. Le-am tradus cuvânt cu cuvânt – nu este un slogan politic. Sunt doar cuvinte motivaționale pentru mine, pentru echipa mea și pentru țara mea”, a explicat patinatorul.
Interdicții similare pentru alți sportivi ucraineniEl este cel de-al treilea sportiv ucrainean aflat în această situație la ediția din 2026 a Jocurilor Olimpice. În ultimele zile, și alți doi sportivi s-au confruntat cu interdicții similare.
Schioarei freestyle Kateryna Kotsar i s-a cerut să renunțe la casca sa, pe care era scris „Fii curajos ca ucrainenii”. De asemenea, Vladyslav Heraskevych, sportiv ucrainean care concurează la skeleton – o probă de sanie pe pistă de gheață – nu a primit permisiunea de a purta o cască pe care erau reprezentate chipurile unor sportivi ucraineni uciși în timpul invaziei ruse în Ucraina.
CIO invocă „politizarea sportului”Comitetul Internațional Olimpic a justificat deciziile spunând că regulamentul interzice „politizarea sportului”.
Sportivii ucraineni susțin însă că mesajele de pe căștile lor nu au nicio legătură cu politica. Patinatorul Oleh Handei spune că, în cazul său, este vorba doar despre un citat motivațional dintr-o poetă pe care o respectă. „Este vorba despre o persoană ale cărei cuvinte le respect și le urmez, fără nicio referire la război. Totuși, nu mi s-a permis să port casca. Am încercat să discut, dar mi s-a transmis clar că ar fi mai bine să nu insist”, a declarat el.
Comparație cu Israelul și acuzații de standarde dubleCazul lui Heraskevych a stârnit și mai multă revoltă. Sportivul a criticat public decizia și a vorbit despre un tratament diferit, comparând situația sa cu cea a unui sportiv israelian care a purtat la ceremonia de deschidere o kipa – o scufie tradițională evreiască – pe care erau înscrise numele celor 11 sportivi și antrenori uciși în atentatul de la Jocurile Olimpice din 1972, de la München.
„Sincer, nu înțeleg cum aceste două cazuri sunt fundamental diferite. Regulile sunt aceleași pentru ceremonii, pentru premiere și pentru competiții. De ce acest tratament diferit față de ucraineni?”, a spus Heraskevych.
Sprijin oficial pentru gestul sportivilorȘeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a reacționat și el pe rețelele sociale, publicând o fotografie cu casca interzisă și mesajul: „Comemorarea nu este o încălcare”.
În Ucraina, subiectul este extrem de sensibil. Sute de sportivi și antrenori au murit de la începutul invaziei ruse, iar multe baze sportive au fost distruse în urma atacurilor.
Provocări din partea sportivilor rușiÎn același timp, deși Rusia și Belarus nu participă la Jocuri ca echipe naționale, sportivii din cele două țări pot concura individual sub statut neutru.
Handei spune că tensiunile se simt și între sportivi. „Sunt multe provocări din partea Rusiei, din partea sportivilor «neutri». Există amenințări, manipulări, încercări de a vorbi și de a influența”, a spus el.
Handei: Trebuie să luptăm ca să câștigămPatinatorul a transmis și un mesaj de susținere pentru colegul său Heraskevych, care a ales să critice public decizia oficialilor. „Sper să nu-și schimbe poziția și cuvintele, pentru că trebuie să luptăm. Iar atâta timp cât luptăm, putem câștiga”, a spus Handei.
România are, potrivit președintelului, nelămuriri în ceea ce privește statul unei țări observator la această reuniune.
„Suntem încă în discuţii cu partea americană şi obiectul discuţiei este care poate să fie statutul unei ţări care, în momentul ăsta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică care este formatul discuţiei şi eventualii observatori, care este rolul lor în această şedinţă. Și, în funcție de răspunsul părții americane decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a declarat Nicușor Dan.
El a spus că decizia va fi anunţată „probabil săptămâna aceasta”.
Președintele a fost întrebat dacă România va participa în condițiile în care va avea un rol secund.
„Depinde, depinde, pentru că, după cum ştiţi, situaţia din Gaza e importantă pentru Europa, România are tradiţional nişte relaţii şi cu Israelul şi cu ţările arabe din zonă, deci e important pentru noi să fim acolo, dar depinde în ce condiţii”, a spus șeful statului.
De asemenea, Nicușor Dan a menționat că se discută despre acest subiect și cu partenerii europeni, dar că „răspunsul va fi dat de România”.
România a fost invitată în ianuarie de liderul SUA, Donald Trump, să facă parte din Consiliul pentru Pace, printr-o scrisoare adresată lui Nicușor Dan.
Săptămâna trecută, Nicușor Dan anunța că decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei.
Consiliul pentru Pace este o nouă inițiativă internațională, susținută de președintele Trump, care are scopul să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Norvegia introduce o taxă turistică de 3% în vara acestui an pentru a combate supraturismul, scrie TravelandTourWorld.
Măsura vizează indirect Suedia, Polonia, România, Spania, Germania și peste 40 de alte țări europene. Oficialii spun că decizia are scopul de a proteja peisajele naturale și de a reduce presiunea asupra comunităților.
Noua taxă se va aplica pentru toate înnoptările din municipalitățile participante din Norvegia. Autoritățile descriu această măsură drept un instrument de sustenabilitate, nu o barieră pentru turiști.
Cum va funcționa taxa turistică de 3% din NorvegiaTaxa va fi adăugată la cazări în hoteluri, închirieri pe termen scurt și croaziere. Călătorii vor vedea suma inclusă direct în factura de cazare. De exemplu, pentru o noapte de 100 de euro, se va adăuga o taxă de 3 euro.
Autoritățile locale vor putea ajusta nivelul taxei în funcție de sezon. Rate mai mari ar putea fi aplicate în lunile de vârf, în orașe precum Oslo și Bergen.
În prezent, camperii și proprietarii de ambarcațiuni private ar putea fi exceptați.
De ce introduce Norvegia această taxăOficialii afirmă că numărul tot mai mare de turiști a pus presiune pe infrastructură și ecosisteme fragile. Destinații populare precum Insulele Lofoten și Geirangerfjord se confruntă cu supraaglomerare.
Facilitățile publice, traseele montane și sistemele de transport sunt suprasolicitate în sezonul de vârf. Veniturile generate vor rămâne la nivel local.
Fondurile vor fi folosite pentru întreținerea traseelor, îmbunătățirea semnalizării și extinderea parcărilor. Municipalitățile vor trebui să prezinte planuri clare privind utilizarea sumelor colectate.
Impactul asupra turiștilor europeniTuriștii europeni vor fi printre cei mai afectați de noua măsură. Vizitatori din Suedia, Polonia, Elveția, România, Spania, Islanda și Germania călătoresc frecvent în Norvegia.
Taxa de 3% se va aplica indiferent de naționalitate pentru cei care se cazează în zonele vizate.
În ciuda costului suplimentar, Norvegia rămâne o destinație importantă pentru fiorduri și aurore boreale. Autoritățile susțin că taxa modestă va contribui la protejarea acestor atracții pe termen lung.
Decizia Norvegiei reflectă o tendință mai amplă în Europa privind turismul sustenabil. Pe măsură ce cererea de călătorii crește, guvernele caută un echilibru între acces și protecția mediului.
Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei.
Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri.
Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren.
„Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz.
Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil.
Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.
„În data de 12 februarie a.c. (n.r. – joi), Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a primit vizita domnului Michael McGrath, Comisarul European pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor. Discuțiile celor doi oficiali au avut ca obiect progresele înregistrate de România în contextul Raportului privind Statul de Drept, care se află în portofoliul comisarului”, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Justiției.
Întâlnirea s-a axat pe situația sistemului judiciar, eficientizarea actului de justiție și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției.
Marinescu și-a exprimat aprecierea pentru implicarea constantă a comisarului McGrath în dialogul interinstituțional și pentru cooperarea solidă dintre autoritățile române și instituțiile europene.
Oficialul român a salutat inițiativele recente ale Comisiei Europene dedicate consolidării democrației în Uniunea Europeană, precum Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă.
„La rândul său, comisarul european a apreciat implicarea activă a Ministerului Justiției în exercițiul anual privind Statul de Drept, subliniind că România este un partener activ și angajat în dialogul european pe această temă. Totodată, a transmis asigurări privind continuarea cooperării loiale și constructive cu autoritățile naționale, în vederea consolidării statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, mai notează mesajul publicat pe rețele de socializare.
Angajatorii din sectorul public au început anul 2026 cu planuri de extindere a echipelor, postând peste 1.500 de locuri de muncă din luna ianuarie și până în prezent, potrivit datelor Jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi de pe piața locală, parte a eJobs România.
Deși numărul de posturi este semnificativ mai mic comparativ cu mediul privat — unde au fost publicate aproximativ 20.000 de joburi în aceeași perioadă — dinamica este diferită.
Recrutările în sectorul public au crescut cu 60%Față de intervalul similar al anului trecut, recrutările din sectorul public au crescut cu aproape 60%, în timp ce în sectorul privat situația a rămas, în linii mari, staționară.
„Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale.
Deocamdată nu este clar dacă această tăiere se va traduce prin concedieri, reduceri salariale, diminuarea sporurilor sau o combinație a acestor măsuri”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.
Bucureștiul concentrează cele mai multe posturiCapitala conduce detașat clasamentul orașelor cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, cu 255 de joburi — fiind singurul oraș care depășește pragul de 100 de posturi.
Urmează Timișoara (63), Ploiești (59), Brașov (54), Cluj-Napoca și Constanța (câte 52).
La polul opus se află Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) și Brăila (11).
Profilul candidaților și tipurile de posturiMajoritatea pozițiilor sunt destinate candidaților cu nivel mediu de pregătire, pentru activități desfășurate full time, de la sediu.
Există însă și aproximativ 270 de posturi pe bază de proiect, cu contracte individuale de muncă pe durată determinată.
Cele mai căutate funcții în sectorul public sunt cele de șofer (microbuz școlar, autosanitară, salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical și referenți.
Un element distinct față de piața privată este lipsa transparenței salariale.
„Numărul joburilor la stat cu salariul afișat a ajuns la zero, în timp ce, în mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații despre salariu”, a mai explicat Bogdan Badea.
Situația ocupării în sectorul publicConform celor mai recente date oficiale, valabile la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public — aproape 1,3 milioane. Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.
Șeful statului a fost întrebat joi, înaintea reuniunii Consiliului European din Belgia, despre conceptul „Europa cu mai multe viteze”.
„Nu trebuie să ne sperie asta. Europa cu mai multe viteze sau cel puțin, așa cum este ideea la momentul ăsta, este pur și simplu reuniuni de țări, cum a fost reuniunea dinainte, de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a răspuns Nicușor Dan.
Întrebat, de asemenea, unde vede România în această Europă cu două viteze, șeful statului a spus că nu există vreo intenție de reglementare în acest sens.
„Nu există vreo intenție la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între țări. Asta nu există. Există coordonări între țări, cum a fost asta dinainte, ședința care a fost înainte, în care țări mai interesate de competitivitate, țări mai interesate de prelungirea tranziției verzi se pun de acord în sensul ăsta”, a explicat președintele.
Europarlamentarul Victor Negrescu a afirmat, joi, că România trebuie să adopte „o poziție clară, fermă și orientată spre viitor” la Consiliul European informal, respingând ideea unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”.Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.
„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.
El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.
„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.
Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.
„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.
Fiica lui Kim Jong Un, cunoscută sub numele de Kim Ju Ae, se află într-o etapă avansată a procesului de desemnare internă ca succesor al liderului nord-coreean, a anunțat Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud (NIS).
Deputatul Lee Seong-kweun a anunțat joi: „În trecut, NIS a descris-o pe Kim Ju Ae ca fiind „în curs de studiu pentru a deveni succesor”, dar astăzi expresia folosită este că ea „se afla în etapa de a fi numită succesor intern”, după un briefing al serviciilor de informații la care au participat parlamentarii de la Seul.
Spionajul de la Seul va urmări cu atenție dacă Kim Ju Ae va participa la următorul Congres al Partidului Muncitoresc, programat pentru finalul lunii februarie, precum și modul în care va fi prezentată public, inclusiv dacă va primi un titlu oficial, relatează Reuters.
Kim Ju Ae, despre care se crede că are puțin peste 10 ani, a început să aibă apariții tot mai frecvente alături de tatăl său. Printre acestea se numără vizite de lucru și inspecții la diferite proiecte militare, inclusiv din sectorul armamentului strategic.
Potrivit NIS, rolul pe care îl are în aceste apariții publice sugerează că ar fi început să ofere contribuții la nivel de politici și că este tratată drept „numărul doi” în cadrul ierarhiei de la Phenian.
De asemenea, NIS susține că Kim Jong Un supervizează dezvoltarea unui submarin de mari dimensiuni, cu un deplasament estimat la 8.700 de tone, care ar putea transporta până la 10 rachete balistice lansate de pe submarin.
Salvamontiștii au primit 9 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 8 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 6 apeluri pentru Salvamont Alba, 5 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 4 apeluri pentru Salvamont Harghita, 4 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Semenic, 3 apeluri pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Sibiu, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov, 2 apeluri pentru Salvamont Mureș, dar și câte un apel în județele Bihor și Bacău, arată o informare publicată, joi, pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont.
În cadrul intervențiilor au fost salvați 56 de cetățeni. Dintre aceștia, 23 au fost transportați la spital cu ambulanța.
„În cazul acestor intervenții au fost salvate 56 de persoane. Dintre acestea, 23 de persoane au fost transportate cu Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor”, informează Dispeceratul Național Salvamont.
Salvatorii au primit și alte 35 de apeluri de la cetățeni care solicitau sfaturi și informații despre traseele turistice din zona montană.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Dispeceratul Național Salvamont.
Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunță Ziarul Financiar.
„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.
Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.
Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.
În noiembrie 2025, Mediafax a relatat că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au depus o ofertă pentru a prelua rețeaua Carrefour din România, care include 458 de magazine pe întreg teritoriul țării. Pe lista ofertanților se numără și retailerul francez Auchan și polonezii de la Zabka (Froo).
În decembrie 2025 au apărut informații în presă potrivit cărora acest acord ar fi aproape încheiat, cu o valoare estimată a tranzacției între 750 – 900 milioane de euro. Cu toate acestea, compania controlată de frații Pavăl a respins informațiile potrivit cărora ar fi cumpărat deja rețeaua Carrefour, spunând că știrile apărute sunt speculații neconfirmate.
Tot anul trecut, Consiliul Concurenței preciza că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea Carrefour România, ceea ce sugera că, la acel moment, negocierile se aflau încă în desfășurare și nu exista un acord oficial.
Analiza ieșirii din RomâniaÎn toamna anului 2025, presa franceză a relatat despre Carrefour că ar intenționa să își vândă magazinele din România, la 24 de ani după intrarea pe piață (în 2001). Mai mult, retailerul a mandatat o bancă de investiții (BNP Paribas) pentru a găsi potențiali cumpărători pentru operațiunile sale locale, ca parte a strategiei de revizuire a portofoliului.
Carrefour nu a negat oficial procesul de evaluare a vânzării, nici nu a confirmat, dar a subliniat că se află într-o perioadă de analiză a portofoliului și își menține poziția pe piața românească până la decizia finală.
Strategii recente și retragerea de pe mai multe piețe internaționaleConform datelor oficiale din primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România estimează pentru 2025 vânzări nete de 2,7 miliarde euro, un EBIDTA de 173 milioane euro şi un profit operaţional recurent de 29 milioane euro.
Brandul a continuat campanii de reduceri pe termen lung, cu mii de articole la prețuri mai mici pentru a atrage consumatorii într-un context economic dificil.
De asemenea, retailerul s-a retras oficial sau a închis magazine în diverse piețe externe, inclusiv Bahrain, Grecia, Italia, Singapore, Malaezia și Columbia în ultimii ani, ca parte a unei reorganizări strategice la nivel global.
Planul vizează concentrarea resurselor pe piețele principale profitabile, ceea ce explică interesul de a vinde active în țări periferice, inclusiv România.
ISU Bacău anunță că a intervenit în cursul nopții pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din comuna Letea Veche.
La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.
La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta violent cu flăcări și cu degajări mari de fum la nivelul locuinței și al anexelor.
Concomitent cu acțiunea de stingere a incendiului, au fost constituite echipe de căutare pentru identificarea eventualelor victime.
Pompierii au făsit astfel două persoane decedate în interiorul unei anexe gospodărești. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 86 de ani și o femeie în vârstă de 83 de ani.
Flăcările au mistuit afectat casa de locuit și trei anexe gospodărești, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 200 mp.
Specialiștii au stabilit că evenimentul a fost provocat, cel mai probabil, de jarul sau scânteile căzute din sistemele de încălzire.
CSM CSU Oradea și-a încheiat miercuri participarea la ediția din acest an a FIBA Europe Cup în faza Top 16, cu o victorie la Zagreb.
Orădenii s-au impus în fața echipei KK Cedevita Jr Zagreb cu scorul de 107-100. Aceasta este victoria cu numărul 65 din totalul de 129 meciuri oficiale disputate în cupele europene pentru formația de pe Crișul Repede.
CSM Oradea a încheiat astfel Grupa L cu un bilanț general de 3-3, pe locul 3. Roș-albaștrii au avut același bilanț precum în campania precedentă și se opresc în Top 16 pentru a 4-a oară consecutiv, după ce în 2021 au ocupat locul 3 în competiție, iar în 2022 s-au oprit în sferturile de finală.
Emmanuel Nzekwesi a reușit 17 puncte, 11 recuperări, Thomas Bropleh a adăugat 16 puncte, 4 pase decisive, Nikola Kocovic a terminat cu 14 puncte, iar Kris Richard și Sayeed Pridgett au avut câte 11 puncte fiecare, primul cu 4 pase decisive, iar al 2-lea cu 6 pase decisive pentru CSM Oradea.
Kris Richard a ajuns la o performanță istorică. El a devenit primul jucător din istoria competiției care depășește borna de 1000 de puncte în FIBA Europe Cup.
Taiwan a intensificat demersurile de a-și consolida legăturile de securitate și economice cu Europa, a treia sa piață de export, într-un moment în care au apărut întrebări privind disponibilitatea SUA de a apăra insula în cazul unui atac chinez.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a aduce insula autoguvernată sub controlul său.
„Aș dori ca Taiwanul și Europa să își intensifice cooperarea în industria apărării și în tehnologiile de apărare”, a declarat Lai pentru AFP marți, într-un interviu la sediul Administrației Prezidențiale.
Lai a adăugat că Taiwanul, care produce cele mai avansate cipuri din lume, este, de asemenea, dornic să „colaboreze cu Europa în domeniul dezvoltării comune a AI”.
Lai a lăudat „eforturile europene de susținere a valorilor universale și sprijinul acordat Ucrainei în rezistența sa împotriva invaziei rusești”.
„Taiwanul este, de asemenea, alături de poporul ucrainean”, a spus Lai.
Taiwanul și-a majorat cheltuielile militare în ultimul deceniu, însă Taipeiul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului să facă mai mult pentru apărare și ca producătorii săi de semiconductori să își extindă capacitatea de producție în Statele Unite.
Lai a spus că guvernul său susține investițiile externe ale industriei semiconductorilor. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, s-a extins în Statele Unite, Japonia și Europa.
„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe.
România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014.
Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”.
Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000.
Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia.
