Obținerea acordului de mediu trebuie corelat cu emiterea hotărârii de Guvern de expropriere terenuri utilitate publică, elaborarea Documentației Tehnice pentru Autorizarea Construirii (DTAC) și actualizare proiect conform avizelor primite, ceea ce va face posibilă actualizarea autorizației de construire, potrivit surselor Medifax din cadrul Hidroelectrica.
Mai mult, acordul de mediu va putea fi atacat în instanță, similar cu ceea ce s-a întâmplat și în cazul altor proiecte, ceea ce ar putea duce la întârzieri.
O altă provocare pentru Hidroelectrica, din informațiile Mediafax, este că are încheiate contracte istorice cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet, UCMH, și toți executanții fie au fost într o situație de insolvență fie au activitate de bază diminuată.
Conform actualelor estimări, termenele pentru finalizarea proiectelor sunt anul 2031, în cazul Câineni, și anul 2032, pentru Lotrioara.
Hidroelectrica – companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni, implicit cea mai mare parte a dividendelor din profit – este cel mai mare producător de energie din România, cu un portofoliu de energie 100% regenerabilă, cel mai mare furnizor de energie electrică pe piața concurențială și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranță națională.
Lista oficială a proiectelor HidroelectricaHidroelectrica are o listă cu nouă obiective de investiții prioritare de amenajări hidrologice, au transmis oficialii Hidroelectrica, la contactați de Mediafax.
Solicitarea privind lista, capacitatea și stadiul proiectelor a venit în contextul în care președintele Nicușor Dan a promulgat așa-numita „lege a hidrocentralelor” pe care o trimisese anterior spre reexaminarea Parlamentului, respectiv Legea nr.185 din 9 septembrie 2026 pentru completarea art. 561 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului publicata in M.Of. nr. 767/9 sep. 2026
Gradul de realizare ale amenajărilor hidroenergetice, potrivit oficialilor Hidreoelectrica:
1. Obiectivul de investiții Amenajarea Hidroenergetică Pașcani este prevăzut în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior.
Lucrările executate în proporție de 80%.
2. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt-defileu pe sector CORNETU-AVRIG
2.1. Amenajarea/Treapta CHE Lotrioara
Lucrările executate în proporție de 1%.
2.2. Amenajarea/Treapta CHE Caineni
Lucrările executate în proporție de 25%.
2.3. Amenajarea/Treapta CHE Racovița
Lucrările executate în proporție de 95%.
Centrala este în funcțiune deja, cu regulament de exploatare aprobat noiembrie 2023.
3. Obiectivul de investiții Surduc – Siriu, treapta Surduc – Nehoiașu
Lucrările executate în proporție de peste 80%.
P.I. = 55 MW, Energie = 152.00 GWh/ an
3.1.Obiectiv de investiții CERNA MOTRU – TISMANA
Lucrările executate în proporție de peste 90%.
P.I. = 10 MW, Energie = 18.85 GWh/ an
4. Obiectivul de investiții AHE Bumbești Livezeni
5. Obiectivul de investiții AHE Cerna-Belareca. Treapta Belareca
6. Obiectivul de investiții AHE Răstolița, etapa 1
7. Obiectivul de investiții AHE Pașcani pe râul Siret
8. Obiectivul de investiții AHE Cosmești Movileni. Treapta Cosmești
9. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz
Potrivit comunicatului transmis luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea, acord care stabilește condițiile de protecție a mediului care trebuie respectate atât pe durata lucrărilor, cât și în perioada de funcționare.
Investiția Hidroelectrica va contribui la producția națională de energie din surse regenerabile cu o cantitate estimată de 156,8 GWh pe an, echivalentă consumului anual a peste 52.000 de gospodării, au transmis oficialii ministerului.
„România are nevoie de investiții care să îi întărească siguranța energetică, realizate cu respectarea legislației și pe baza unor evaluări riguroase. Investițiile nu sunt opuse respectării prevederilor legale pe mediu. Cele două obiective pot coexista. Susținem finalizarea proiectelor hidroenergetice acolo unde soluțiile sunt fundamentate tehnic, cu măsuri de reducere a impactului și monitorizare pe întreaga perioadă de funcționare”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, conform documentului citat.
Proiectul vizează lucrările rămase de executat în cadrul amenajării hidroenergetice aprobate în anul 1989, a cărei schemă cuprinde cinci trepte: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Lucrările pentru care a fost emis acordul includ finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara, precum și intervenții necesare funcționării amenajării Racovița la parametrii proiectați.
Potrivit ministerului, evaluarea proiectului a avut la bază trei studii de specialitate: raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Concluziile acestora au fost integrate în condițiile acordului, prin măsuri de prevenire și reducere a impactului, precum și prin cerințe de monitorizare pentru etapa de execuție și pentru funcționarea amenajării în integralitatea sa.
„Soluția tehnică selectată ține cont de lucrările deja executate și de necesitatea protejării infrastructurii de transport din defileul Oltului. Aceasta urmărește păstrarea, pe cât posibil, a căii ferate și a DN7 pe amplasamentele actuale, cu realizarea lucrărilor suplimentare de protecție necesare. La Racovița sunt prevăzute intervenții pentru protejarea podurilor de cale ferată, care să permită îndepărtarea pragului din avalul centralei și funcționarea acesteia fără restricțiile de nivel existente”, a transmis luni Ministerul Mediului.
Oficialii instituției au precizat ca acordul de mediu nr. 4 din 21 septembrie 2026 include și condițiile impuse prin avizul Ministerului Culturii pentru protejarea monumentului istoric Turnul Spart. Procedura de evaluare a inclus consultarea publicului și dezbateri organizate la Câineni și Boița, iar în etapa de consultare a deciziei de emitere și a proiectului acordului de mediu au fost primite patru mesaje cu observații, din partea a trei persoane fizice și a unei persoane juridice, au trasmis responsabilii.
Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au tensionat din nou după ce premierul Péter Magyar a respins două proiecte susținute de Ucraina: noul format de cooperare între statele din regiunea Carpaților și planul privind păstrarea unor rezerve ucrainene de combustibil în Ungaria.
Șeful diplomației ucrainene a reacționat luni seara, pe X, la declarațiile făcute de Péter Magyar în Parlamentul Ungariei. Andrii Sîbiha s-a declarat surprins de ceea ce a numit poziția „inutil de conflictuală” a premierului ungar față de Ucraina.
Kievul, surprins de refuzul categoric al UngarieiPrima dispută privește Inițiativa de Integrare Carpatică, noul format de cooperare regională lansat de Ucraina. Proiectul vizează opt țări din regiune – Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia – și urmărește dezvoltarea cooperării în domenii precum energia, infrastructura, transporturile și comerțul.
Ungaria a participat la reuniune doar în calitate de observator și nu a aderat la inițiativă. Péter Magyar a explicat ulterior în Parlamentul de la Budapesta că țara sa a avut „motive importante” pentru această decizie.
„Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a scris Sîbiha. Potrivit oficialului ucrainean, motivele refuzului categoric al Budapestei „rămân necunoscute”.
România a fost reprezentată la primul summit, organizat pe 18 septembrie în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, de președintele Nicușor Dan.
Sîbiha: „Când politica intervine în afaceri, nu iese nimic bun”Proiectul energetic dintre Naftogaz și MOL este al doilea punct de dispută între Kiev și Budapesta. În cadrul Forumului Economic Carpatic, desfășurat cu prilejul summitului „Carpathian Eight”, compania ucraineană de stat și grupul energetic ungar au semnat un memorandum privind construirea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit Naftogaz, compania națională de petrol și gaze a Ucrainei, depozitele ar urma să deservească piața ucraineană. Amplasarea unei părți a capacităților de stocare în afara țării ar proteja astfel rezervele de combustibil de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Premierul Péter Magyar s-a opus însă proiectului. El a declarat luni în Parlament că, atât timp cât guvernul condus de partidul său, Tisza, se află la putere, un asemenea depozit nu va fi construit în Ungaria. Magyar a susținut că guvernul său nu a fost implicat în înțelegerea dintre cele două companii.
Magyar a amintit că statul ungar deține 25% din MOL și a avertizat conducerea grupului că trebuie să țină cont de poziția guvernului în calitate de acționar, sugerând că în caz contrar ar putea exista consecințe.
MOL a precizat că documentul semnat este doar un memorandum, iar pregătirea unui eventual proiect ar putea dura ani.
Sîbiha a criticat intervenția premierului ungar în relația dintre cele două companii.
„O altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”, a transmis ministrul ucrainean.
„Când politica intervine în afacerile pragmatice, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul.
Sîbiha: „Orbán a plecat”, politicile sale continuăKievul a comparat poziția actualului guvern de la Budapesta cu politica urmată de Viktor Orbán în relația cu Ucraina.
„Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”, a scris Sîbiha.
Potrivit ministrului ucrainean, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”.
Andrii Sîbiha a transmis totodată că Ucraina își menține disponibilitatea pentru dezvoltarea unei cooperări bilaterale cu Ungaria, pe care a descris-o drept „reciproc avantajoasă, pragmatică și bazată pe respect”.
Péter Magyar conduce Ungaria din primăvara anului 2026, după victoria partidului Tisza în fața formațiunii Fidesz a lui Viktor Orbán. Schimbarea guvernului a modificat o parte dintre pozițiile Budapestei față de Kiev: Ungaria nu mai blochează aprobarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei și a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei.
Budapesta își menține însă refuzul de a acorda ajutor militar Ucrainei.
Tezaurul a fost descoperit în apropiere de Wesseling, la sud de Köln, după ce un pasionat care folosea un detector de metale a găsit succesiv mai multe monede de argint, relatează publicația Welt. După recuperarea primelor 15 piese, aparatul continua să indice prezența metalului în sol, semn că descoperirea era mult mai importantă.
Bărbatul a oprit căutările și a anunțat autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului. Arheologii au preluat cercetarea și au scos la lumină, în total, 934 de denari romani din argint, cu o greutate cumulată de peste trei kilograme.
Specialiștii consideră descoperirea una excepțională: ar fi cel mai mare tezaur monetar din perioada împăratului Hadrian identificat până acum în Germania și al cincilea ca mărime din lume pentru această perioadă. Monedele ar fi fost ascunse în al doilea sfert al secolului al II-lea d.Hr.
Cea mai veche monedă datează din anul 148 î.Hr.Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138, însă multe dintre monede fuseseră bătute cu mult înaintea domniei sale.
Cea mai veche piesă din tezaur datează din anul 148 î.Hr., din perioada Republicii Romane. În momentul în care comoara a fost ascunsă, moneda avea deja o vechime de peste 270 de ani și, cu toate acestea, putea fi încă utilizată ca mijloc de plată.
Arheologii nu știu cu certitudine de ce a fost îngropată averea și, mai ales, de ce proprietarul nu s-a întors după ea. Una dintre ipoteze este că banii au fost ascunși pentru siguranță, într-o epocă în care nu existau instituții bancare în sensul modern. Proprietarul ar fi putut muri înainte de a recupera tezaurul sau de a dezvălui altcuiva locul în care îl ascunsese.
Echivalentul economiilor unui legionar timp de șase aniDimensiunea averii devine mai clară prin raportarea la veniturile vremii. Un legionar roman câștiga aproximativ 300 de denari pe an, însă circa jumătate din sumă era reținută pentru hrană și echipament. Astfel, unui militar i-ar fi trebuit aproximativ șase ani pentru a strânge, fără să cheltuiască venitul rămas disponibil, echivalentul tezaurului descoperit.
Valoarea argintului din cele 934 de monede ar depăși în prezent doar 6.000 de euro, însă importanța lor arheologică și istorică este considerabil mai mare.
Cercetările au indicat și modul în care fusese ascunsă averea. Arheologii au identificat fragmente ceramice și urme de paie, ceea ce sugerează că monedele fuseseră introduse într-un vas căptușit cu paie și apoi îngropate.
Cel care a făcut descoperirea avea autorizația necesară pentru folosirea detectorului și a anunțat specialiștii fără să continue săpăturile pe cont propriu. Tezaurul a devenit proprietatea landului Renania de Nord-Westfalia, iar descoperitorul urmează să primească o recompensă. Monedele sunt prezentate publicului la muzeul regional din Bonn.
Arteta a preluat Arsenal în decembrie 2019 și a condus echipa la primul titlu de campioană a Angliei după 22 de ani, în sezonul trecut.
Potrivit informațiilor publicate marți de BBC, noul contract îi va aduce antrenorului o creștere importantă a salariului. Arteta câștigă în prezent aproximativ 10 milioane de lire sterline pe sezon, la care se pot adăuga bonusuri.
În ultimele luni, Arteta a transmis în repetate rânduri că își dorește să rămână la Arsenal.
Săptămâna trecută, el le-a spus suporterilor că nu au motive să se îngrijoreze în privința viitorului său și că vrea să continue la club.
Arteta a câștigat cu Arsenal o Cupă a Angliei și două Community Shield, iar în sezonul trecut a pus capăt perioadei de 22 de ani fără titlu în Premier League pentru clubul londonez.
În urma unei percheziții la domiciliul suspectului, identificat drept Pawel G.. anchetatorii au confiscat cuțite, o baionetă, precum și cărți și obiecte care aveau simboluri fasciste și naziste.
Potrivit procurorilor, analiza telefoanelor și a computerului acestuia a scos la iveală conversații referitoare la pregătirea unor atacuri în masă, relatează AFP.
Agenția pentru Securitate Internă a transmis, într-un comunicat separat, că alți doi minori au fost arestați recent în legătură cu cazul lui Pawel G. Cei trei ar fi schimbat mesaje cu activiști de extremă dreapta pe platformele Telegram și Discord.
Potrivit anchetatorilor, aceștia discutau inclusiv despre autorii unor atacuri anterioare. „Participanții au analizat modul de operare al atacatorilor teroriști și s-au inspirat din acesta”, a transmis ABW.
Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Zurek, a declarat că autoritățile nu vor tolera „fascismul, ura și planificarea unor atacuri sângeroase” în Polonia.
De asemenea, oficialul a precizat că, în locuința principalului suspect, au fost găsite și materiale explozive.
Pawel G., care respinge acuzațiile formulate împotriva sa de anchetatori, riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat de instanță.
Vizita Papei Leon în Franța va dura de vineri până luni.
Potrivit AFP, consilierii lui Emmanuel Macron au fost dornici să minimalizeze dezacordurile dintre Franța și Vatican, relatate de mai multe instituții media, cu privire la pregătirile pentru vizită.
În timpul vizitelor de stat sau apostolice, protocolul francez oferă oaspetelui său un „pachet” complet , inclusiv toate aspectele ceremoniale posibile, care este apoi „adaptat” cazului specific, a explicat unul dintre ei.
El a considerat că, de exemplu, trecerea în revistă a trupelor la Les Invalides sau procesiunea pe Champs-Élysées escortată de Garda Republicană călare „nu erau în mod clar potrivite pentru o vizită papală”.
Programul a fost dezvoltat în deplină „încredere”, „într-o atmosferă calmă” și fără „nicio tensiune”, a insistat el.
Macron ar fi vrut ca Papa să se întâlnească cu muncitorii care au reconstruit Catedrala Notre-DamePalatul Élysée a recunoscut, însă, că președintele francez ar fi dorit ca „Sfântul Părinte să se întâlnească cu reconstructorii” Catedralei Notre-Dame. Însă, a menționat că acest lucru „nu s-a putut realiza” din cauza „conflictelor de program”.
În ultima dintre cele patru zile ale vizitei sale apostolice în Franța, Papa va călători la Metz, în estul țării. Acolo va susține un discurs intitulat „La rădăcinile Europei pentru pace și unitate” la Centrul de Convenții Robert Schuman, numit după unul dintre părinții fondatori ai uniunii politice europene.
Macron va fi, de asemenea, prezent la acest eveniment și va introduce discursul cu propriile sale observații „pe tema integrării europene ca model pentru pace”, a declarat Palatul Élysée presei, conform sursei citate.
Șefii de stat și de guvern ai celorlalte 26 de țări ale Uniunii Europene au fost invitați să participe la discursul Papei, care va fi introdus de Emmanuel Macron, a anunțat Palatul Élysée marți. Totuși, președinția nu a putut furniza o listă a liderilor care și-au confirmat prezența în această etapă.
Papa și președintele francez se vor întâlni la Palatul ÉlyséeEmmanuel Macron și soția sa îl vor primi pe Papa Leon al XIV-lea vineri, la sosirea sa pe aeroportul Orly din Paris. Ulterior, se vor vedea la Palatul Élysée pentru o întâlnire privată și discursuri în fața autorităților politice, a corpului diplomatic și a societății civile.
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, o proporție ridicată a europenilor consideră că politica agricolă comună (PAC) a Uniunii Europene își îndeplinește prioritățile.
Rezultatele arată, de asemenea, că europenii acordă o importanță deosebită calității și originii alimentelor atunci când fac cumpărături.
Comisia lansează o campanie privind „alimentele europene”Pe baza acestor rezultate, Comisia Europeană va lansa o nouă campanie privind „alimentele europene”, anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii de anul trecut.
Comisarul european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen, a declarat că rezultatele sondajului arată un sprijin puternic pentru agricultura europeană și pentru fermieri.
„Este încurajator să vedem un sprijin public atât de puternic pentru agricultura europeană și pentru fermierii noștri. Aceste rezultate arată că suntem aliniați cu cetățenii noștri în ceea ce privește prioritățile care contează cel mai mult: asigurarea unor alimente sigure și de înaltă calitate, sprijinirea fermierilor și consolidarea zonelor rurale, protejând în același timp mediul înconjurător”, a spus Hansen.
Comisarul european a subliniat că politica agricolă comună este esențială pentru atingerea acestor obiective și pentru sprijinirea fermierilor astfel încât aceștia să poată răspunde așteptărilor cetățenilor europeni.
Acesta este al zecelea sondaj Eurobarometru privind „Europenii, agricultura și PAC”. Sondajul oferă o imagine de ansamblu asupra atitudinilor europenilor față de fermieri și politica agricolă europeană.
Procurorii DNA Suceava au dispus reținerea pentru 24 de ore a 11 persoane, printre acestea aflându-se mai mulți lucrători vamali de la Biroul Vamal de Frontieră Racovăț, un agent al Poliției de Frontieră și persoane fără calitate specială.
Acuzațiile formulate în dosar includ luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, precum și complicitate la unele dintre aceste infracțiuni. Cei 11 inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului Suceava, procurorii solicitând arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
Alte opt persoane au fost plasate sub control judiciar pentru 60 de zile. Printre acestea se numără lucrători vamali, polițiști de frontieră și un funcționar din cadrul administrației fiscale.
Procurorii: câte 200 de euro pentru controale vamale formalePotrivit anchetatorilor, presupusul mecanism ar fi funcționat în perioada octombrie 2024 – septembrie 2025, în punctele de trecere a frontierei Racovăț și Siret.
Într-o primă etapă, un lucrător vamal ar fi primit în mod repetat sume de câte 200 de euro pentru a permite tranzitarea punctului Racovăț cu bunuri interzise sau în cantități care depășeau limita legală, aduse din Ucraina, fără documentele necesare și fără aplicarea măsurilor prevăzute de lege.
Controlul vamal asupra autovehiculului ar fi fost efectuat doar formal. Aceeași persoană ar fi primit bani și susținând că poate interveni pe lângă alți funcționari vamali atunci când nu se afla în serviciu, astfel încât și aceștia să realizeze controale superficiale.
Bani și produse pentru un „tratament favorabil”Anchetatorii susțin că mecanismul ar fi continuat ulterior cu implicarea altor lucrători vamali. În perioada februarie – septembrie 2025, aceștia ar fi primit diverse sume de bani și produse pentru a efectua controale formale și pentru a asigura un tratament favorabil la trecerea frontierei.
Fapte similare sunt investigate și în legătură cu tranzitarea punctelor Racovăț și Siret, unde mai mulți funcționari ar fi primit bani sau produse în schimbul unor controale formale. Procurorii susțin că una dintre persoanele care ofereau aceste foloase ar fi beneficiat și de sprijinul unor intermediari.
Într-un episod separat, un polițist de frontieră este acuzat că nu ar fi sesizat autoritățile după o tentativă de mituire și după ce ar fi aflat despre o presupusă faptă de luare de mită. Dosarul cuprinde și acuzația că un alt agent ar fi oferit foloase unui polițist pentru a evita efectuarea unor verificări asupra a două persoane depistate în apropierea frontierei.
Persoanele aflate sub control judiciar au, între altele, interdicția de a părăsi România fără acordul procurorilor și de a comunica cu anumite persoane din dosar.
Potrivit primelor verificări, un bărbat de 53 de ani, din comuna Schela, efectua manevre de încărcare a unui ansamblu de vehicule cu ajutorul unui utilaj într-o carieră din localitatea Pleșa, județul Gorj. În timp ce efectua o manevră de mers înapoi, acesta l-ar fi acroșat pe un coleg în vârstă de 58 de ani, din Bumbești-Jiu.
Echipajele medicale ajunse la fața locului au efectuat manevre de resuscitare, însă victima nu a mai putut fi salvată, fiind declarat decesul acesteia.
Atât conducătorul utilajului, cât și bărbatul decedat erau angajați ai societății comerciale în incinta căreia s-a produs accidentul.
La carieră s-a deplasat și o echipă operativă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Gorj pentru cercetări.
Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Cercetările continuă pentru stabilirea exactă a împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Procurorii DIICOT au contestat decizia judecătorilor încă din sala de judecată.
Contestația se va judeca în termen de câteva zile la Curtea de Apel București. Încă nu a fost stabilită data la care se va judeca contestația.
Călin Georgescu va trebui să semneze controlul judiciar la Poliția Buftea, într-o zi din săptămână care va fi decisă după ce Călin Georgescu va ieși din sala Tribunalului București.
Știre inițială:Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a respins astfel propunerea DIICOT privind arestarea preventivă și a decis ca Georgescu să fie cercetat sub control judiciar.
Decizia vine după ce fostul candidat la alegerile prezidențiale a petrecut noaptea de luni spre marți în Arestul Central al Capitalei. El fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT după perchezițiile și audierile desfășurate luni.
Controlul judiciar este o măsură preventivă care îi permite lui Călin Georgescu să fie cercetat în libertate, dar îl obligă să respecte o serie de restricții stabilite de instanță. Dacă acestea sunt încălcate cu rea-credință, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.
Procurorii pot contesta soluția privind măsura preventivă în termen de 48 de ore de la pronunțare sau comunicare, potrivit Codului de procedură penală.
DIICOT ceruse arestarea preventivă pentru 30 de zileProcurorii DIICOT au solicitat Tribunalului București arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, reținut în același dosar.
Cei doi au fost aduși marți în fața judecătorului de drepturi și libertăți, după ce și-au petrecut noaptea în arest. DIICOT îi cercetează pentru fapte legate de constituirea unui grup infracțional organizat și de o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În referatul prin care au cerut arestarea, procurorii au prezentat inclusiv interceptări ale unor discuții dintre Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, Georgescu ar fi discutat despre posibilitatea obținerii azilului politic în Italia și despre achiziționarea unui imobil în Toscana.
Dosar cu un prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euroAncheta DIICOT vizează o presupusă schemă de înșelăciune începută în 2021.
Potrivit procurorilor, mai multe persoane ar fi indus în eroare un om de afaceri căruia i-ar fi promis accesul la o finanțare de milioane de euro prin intermediul unor instituții financiare din străinătate.
Victima ar fi transferat aproximativ 1,1 milioane de euro drept garanții pentru obținerea finanțării, însă creditul promis nu ar mai fi fost acordat. Reuters a relatat că anchetatorii susțin că Georgescu și doi asociați ar fi indus în eroare omul de afaceri în legătură cu obținerea unei linii de credit de până la 15 milioane de euro.
Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, un milion de euro ar fi urmat să fie folosit într-o afacere cu materiale prețioase, iar alți 100.000 de euro ar fi fost destinați susținerii campaniei electorale a liderului grupului.
Percheziții la locuința lui GeorgescuLuni, procurorii DIICOT au făcut percheziții în mai multe locații, inclusiv la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia.
În urma descinderilor, anchetatorii au ridicat înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, sisteme de bruiaj și documente de identitate care urmează să fie verificate.
Georgescu a fost ulterior dus la sediul DIICOT pentru audieri, iar procurorii au decis reținerea sa pentru 24 de ore. La ieșirea din sediul DIICOT, acesta și-a ridicat mâinile încătușate în fața susținătorilor aflați în exterior.
Georgescu mai este judecat în alte două dosareNoul dosar DIICOT se adaugă altor două cauze penale în care Călin Georgescu a fost trimis în judecată.
Într-unul dintre acestea, Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alte persoane, procurorii acuzându-l de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false. În august 2026, Înalta Curte a stabilit definitiv că dosarul poate intra în judecata pe fond.
Separat, Georgescu a fost trimis în judecată într-un dosar privind promovarea în public a unor persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție în toate dosarele până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
Prețul benzinei a crescut în august față de iulie în 22 de state membre ale Uniunii Europene, arată Eurostat.
După Spania și România, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Italia, de 6,3%, și Cipru, de 6,2%.
La benzină, media UE a indicat o creștere lunară de 3,3% în august.
În România, și motorina s-a scumpit în august, cu 6,1% față de luna precedentă. Creșterea a fost însă sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, unde prețul motorinei a urcat cu 8,3%.
Comparativ cu august 2025, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal au crescut cu 23,8% la nivelul Uniunii Europene. Majorări anuale au fost înregistrate în 26 dintre cele 27 de state membre.
Cele mai mari creșteri anuale au fost raportate, potrivit Eurostat, în Bulgaria, cu 34,5%, Lituania, cu 28,8%, Finlanda, cu 27,6%, Germania, cu 27,5%, și Franța, cu 27,4%. În Ungaria, creșterea anuală a fost de 1,3%, cea mai mică din UE.
„Aceasta e dovada precisă că avem de-a face cu un proces politic. Care sunt probele de la dosar pentru care a fost arestat domnul Georgescu, refuzul nostru de a vota noul guvern și această interceptare veche de peste un an care ar dovedi o intenție de fugă?”, a transmis AUR, prin purtătorul de cuvânt Ștefan Avrămescu.
La momentul reacției AUR, Călin Georgescu nu fusese însă arestat preventiv. El fusese reținut pentru 24 de ore și adus marți la Tribunalul București, unde un judecător analiza solicitarea DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile.
AUR susține că nu își va modifica poziția față de fostul candidat la alegerile prezidențiale.
„Nu cădem în capcana sistemului și nu ne dezicem de Călin Georgescu, am fost alături de el în toate încercările pe care le-a avut în ultimul an. Și domnul Simion a fost, este și va rămâne alături de domnia sa, considerăm acest nou dosar ca parte a loviturii de stat”, a transmis partidul.
Ulterior, Avrămescu a declarat la Digi24 că apariția stenogramelor ar reprezenta, în opinia partidului, o „încercare de dezbinare” și că AUR va continua să îl susțină pe Georgescu.
„Noi o să avem aceeași susținere față de domnul Călin Georgescu, așa cum am avut-o și până acum. Nu o să schimbăm nimic în ceea ce privește acțiunile noastre”, a spus purtătorul de cuvânt al AUR. El a invocat și prezumția de nevinovăție, afirmând că trebuie așteptată decizia instanței.
Stenograma în care Georgescu îl menționează pe SimionReacția AUR vine după publicarea unor informații din referatul procurorilor. Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii ar fi interceptat în cursul anului 2025 mai multe discuții dintre Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen.
Într-o conversație care ar fi avut loc pe 25 mai 2025, Georgescu i-ar fi spus lui Rusen: „Misiunea mea a fost să deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final”. .
În pofida referirii la liderul AUR, partidul transmite că aceasta nu schimbă relația politică cu Georgescu și respinge ideea unei rupturi între acesta și George Simion.
DIICOT cere arestarea preventivă pentru 30 de zileCălin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți luni pentru 24 de ore, iar marți au fost aduși la Tribunalul București, unde DIICOT a cerut arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
Potrivit procurorilor, cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta privește o schemă prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă obținerea unei finanțări de mai multe milioane de euro de la o instituție financiară din străinătate. Prejudiciul indicat de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro.
Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
„Start lucrări de punere în siguranță a blocului din Rahova! Primii popi (stâlpi de susținere) au fost montați pe casa scării. Muncitorii intră echipați cu camere video corporale, iar imaginile se descarcă la un interval de două ore și jumătate”, a transmis PMB, marți, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Etapele premergătoare șantieruluiÎncă de săptămâna trecută, municipalitatea a anunțat oficial că toate obligațiile administrative și tehnice premergătoare șantierului au fost încheiate la termen, permițând demararea lucrărilor efective.
„Începem să punem în siguranță blocul din Rahova! Așa cum am promis, am încheiat la termen toate etapele pe care am fost obligați să le parcurgem: Până pe 9 septembrie am terminat de evaluat toate cele 270 de apartamente din cinci scări vecine cu cea afectată de explozie; Până pe 15 septembrie am terminat de analizat, verificat și clarificat raportul de monitorizare rezultat. Un raport de peste 500 de pagini; Am dat ordinul de reluare a lucrărilor de punere în siguranță”, se arăta în mesajul publicat joia trecută, 17 septembrie, pe Facebook de autoritățile locale.
Bilanțul tragediei și sprijinul acordat locatarilorÎn data de 17 octombrie 2025, o explozie puternică s-a produs într-un bloc situat în Sectorul 5 al Capitalei, pe Calea Rahovei. În urma evenimentului, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte 15 au fost rănite.
La sfârșitul lunii octombrie au fost făcute și primele rețineri în cazul exploziei blocului din Rahova. Trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în acest caz.
Zeci de apartamente din blocul situat pe Calea Rahovei au fost afectate, iar locatarii au fost evacuați. Primăria Municipiului București a asigurat inițial cazarea persoanelor evacuate în hoteluri, iar ulterior a suportat chiria pentru familiile relocate în apartamente închiriate.
Potrivit municipalității, până în prezent au fost plătiți aproximativ 115.000 de euro pentru chiria celor 43 de familii evacuate.
Uniunea Europeană și Filipine au ajuns marți la un acord de principiu în cadrul negocierilor pentru un Acord de Liber Schimb (ALS), prin care cele două părți vor să își dezvolte relațiile comerciale și economice.
Potrivit Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică, și Maria Cristina Aldeguer-Roque, secretarul pentru comerț și industrie al Filipinelor, au anunțat încheierea unei etape importante a negocierilor în urma unei videoconferințe.
Acordul urmează să fie finalizat în lunile următoare, după ce va fi oficial stabilit care sunt detaliile tehnice și care este modul în care va fi pus în aplicare.
Prin noul acord, UE și Filipine vor să faciliteze comerțul și investițiile și să ofere condiții mai bune pentru exportatori, furnizorii de servicii și investitorii din ambele părți.
În toate această perioadă, UE și Filipine au încercat intens să își diversifice relațiile economice și să își consolideze lanțurile de aprovizionare.
Ce prevede acordulComerțul dintre UE și Filipine are un mare potențial. În 2025, comerțul bilateral cu bunuri a avut o valoare de 17,6 miliarde de euro, iar comerțul cu servicii a ajuns la 10,3 miliarde de euro în 2024.
Printre principalele beneficii ale acordului se numără eliminarea tarifelor vamale de ambele părți și îmbunătățirea accesului pe piețe. Cu o populație de 113 milioane de locuitori, Filipine este o piață importantă pentru exportatorii europeni.
Peste 94% dintre liniile tarifare vor fi liberalizate, acestea reprezentând mai mult de 97% din comerțul bilateral.
Printre principalele exporturi ale UE către Filipine se află mașinile și echipamentele, echipamentele de transport, medicamentele și dispozitivele medicale.
În sectorul agroalimentar, Uniunea Europeană exportă în Filipine, printre altele, carne de porc și de pasăre, produse lactate și băuturi spirtoase.
Acordul va introduce și reguli privind achizițiile publice, iar asta va permite, pentru prima dată, accesul ofertanților străini pe piața achizițiilor publice din Filipine.
Acordul va include, de asemenea, reguli pentru comerțul digital, cu prevederi privind protecția datelor și a consumatorilor. Reguli noi vor fi și în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare și al barierelor tehnice în calea comerțului. Scopul este reducerea costurilor pentru companii.
Ce urmeazăUniunea Europeană și Filipine vor continua acum negocierile pentru finalizarea acordului.
Negocierile au început în 2015, dar au fost suspendate ulterior. Acestea au fost reluate în martie 2024, obiectivul final fiind obținerea unui acord cât mai potrivit, care să includă și obiective de sustenabilitate.
În 2025, Uniunea Europeană a fost al patrulea cel mai mare partener comercial al Filipinelor și a reprezentat 8,3% din comerțul total cu bunuri al țării.
Confederația Europeană de Volei (CEV) descrie parcursul jucătorului român, chiar în ziua în care România joacă împotriva Franței pentru un loc în semifinalele EuroVolley.
Pentru Daniel Chițigoi, voleiul nu este un sprt descoperit pur și simplu; a fost „limba maternă” vorbită de ambele părți ale arborelui său genealogic.
Bunicul său, Constantin Chițigoi, a făcut parte din naționala României la Jocurile Olimpice de la München din 1972, unde echipa a terminat pe locul cinci, și a fost apoi antrenor al naționalei între 1998 și 2001.
Mama lui, Radostina Gradeva-Chițigoi, a jucat, la rândul ei, pentru naționala Bulgariei, în timp ce tatăl său, Cristian Chițigoi, a evoluat pentru cluburile importante din România și pentru reprezentativa națională.
Daniel spune însă că nu a privit niciodată acest trecut ca pe o presiune.
„Nu am văzut-o niciodată ca pe o povară. Crescând în jurul acestei istorii, am avut cu siguranță o motivație în plus. În același timp, mi-am dorit întotdeauna să-mi construiesc propria carieră și propria identitate. Am vrut întotdeauna să fiu mai bun”, a povestit voleibalistul pentru CEV.
Antrenament pe scara bloculuiNăscut la Varna, în Bulgaria, în 2005, Chițigoi a început pregătirea de performanță sub îndrumarea bunicului său, care l-a antrenat timp de doi ani și l-a învățat elementele fundamentale ale jocului.
„Cele mai multe sfaturi ale lui s-au concentrat pe formarea caracterului și pe partea mentală – să rămân umil și să continui să muncesc indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul meu”, a spus Chițigoi.
În timpul pandemiei, când antrenamentele obișnuite au fost suspendate, a improvizat un spațiu de pregătire chiar în blocul în care locuia, alergând și sărind în sus și în jos pe trepte de mii de ori pe zi.
Această concentrare neobosită a dat roade încă de la început.
Poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metriLa 15 ani, Chițigoi debuta în prima ligă din România. La 18 ani ajungea la puternica echipă poloneză ZAKSA Kędzierzyn-Koźle, iar ulterior devenea cel mai tânăr jucător străin care câștiga premiul de MVP al campionatului polonez.
La 2,04 metri, voleibalistul român poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metri.
Ascensiunea sa continuă și la națională. România a ajuns în sferturile de finală ale EuroVolley 2026, după ce a eliminat Ucraina în optimile de finală, iar următorul adversar este Franța, campioana olimpică.
„Am venit aici crezând în noi. Altfel, nu are rost să concurăm”, a spus Chițigoi.
Pentru el, însă, obiectivul rămâne unul simplu: să se bucure de volei și să-și atingă potențialul.
„Sper să las în urmă un exemplu bun – să inspir o nouă generație, în special în România”, a spus voleibalistul.
Naționala masculină de volei a României va întâlni Franța, campioana olimpică en-titre, marți, de la ora 16:00, în sferturile de finală ale Campionatului European 2026. Partida se va disputa la Sofia, iar confruntarea reprezintă o reeditare a sfertului de finală de la EuroVolley 2023.Mircea Abrudean a venit marți, 22 septembrie, în fața comisiei de anchetă din Parlament. El a fost chemat de senatori pentru întâlnirea avută de Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, cu Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Pe 14 august, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președinta CCR în biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Acum, senatorii l-au convocat pentru a le da explicații.
Președintele Senatului a declarat că între el și Ilie Bolojan este un contract verbal prin care prim-ministrul interimar poate folosi biroul lui Mircea Abrudean ori de câte ori este disponibil și are nevoie de el.
„Încă de la începutul mandatului de prim-ministru și al meu de președinte al Senatului, că au fost concomitente cele două desemnări sau alegeri, am avut o înțelegere verbală cu domnul prim-ministru, Ilie Bolojan, ca oricând are nevoie de un spațiu în Parlamentul României pentru ca să se întâlnească cu cine consideră că e necesar, asta să se întâmple în biroul președintelui Senatului, în care sunt eu în acest moment și pe care domnia sa l-a ocupat până la ziua în care a fost ales prim-ministru”, a declarat Abrudean în comisie.
Ce s-a întâmplat cu spațiile administrative cerute de președinta CCRPreședinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat după acuzațiile primite că întâlnirea a avut loc în scopuri administrative. Mai exact, Curtea Constituțională caută spații suplimentare în care să își poată desfășura activitatea, iar corpul unei clădiri care este în administrarea Guvernului făcea obiectul discuției dintre cei doi.
„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, declara președinta CCR pentru Cotidianul.
La aproape o lună de la discuțiile cu premierul Bolojan, Mircea Abrudean spune că CCR ar fi primit spațiile cerute.
„Au fost discuții. Sigur, între secretarul general al Senatului și secretarul general al Curții Constituționale au identificat la un moment dat spațiul, l-au văzut. Mai departe, nu mai știu demersurile care au fost făcute, dar astfel de demersuri au fost făcute”, a mai declarat Abrudean.
Anterior, comisia de anchetă s-a reluat de trei ori, însă niciunul din cei trei invitați nu a venit.
Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu nu au venit, nici de data aceasta, în fața comisiei de anchetă a Senatului. Cei doi vor fi așteptați în continuare, săptămânal, până pe 8 octombrie.
Cazul vizează dispariția, în 1999, a trei persoane: fostul ministru belarus de Interne Yuri Zakharenko, fostul vicepremier Viktor Gonchar și omul de afaceri Anatoly Krosovsky. La momentul respectiv, Harauski lucra în cadrul unității speciale de poliție SOBR, aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko.
Apelul începe în ElvețiaApelul are loc la o instanță cantonală din orașul elvețian St. Gallen și a fost introdus de fiicele a doi dintre bărbații dispăruți. Acestea sunt sprijinite de organizația Trial International, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) și organizația pentru drepturile omului Viasna.
Procesul inițial a reprezentat un caz important pentru aplicarea principiului jurisdicției universale. A fost pentru prima dată când un tribunal elvețian s-a pronunțat asupra unor presupuse crime comise în Belarus în baza acestui principiu, scrie Reuters.
Harauski a ajuns în Elveția în calitate de solicitant de azil. El a susținut că viața sa era în pericol în Belarus din cauza disponibilității sale de a vorbi despre activitatea desfășurată de unitatea SOBR.
Ce a declarat fostul oficial despre cei trei dispăruțiÎn timpul procedurilor, Yuri Harauski a recunoscut că a fost implicat în reținerea lui Yuri Zakharenko, Viktor Gonchar și Anatoly Krosovsky. El a negat însă că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.
În 2023, instanța elvețiană l-a achitat. Judecătorii au stabilit că rolul exact al lui Harauski nu putea fi considerat demonstrat din punct de vedere juridic, deoarece acesta făcuse declarații contradictorii în diferite momente.
Instanța a mai precizat că rolul guvernului belarus nu putea fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condițiile în care autoritățile de la Minsk nu au fost reprezentate în procedurile judiciare.
Belarus, cazul Harauski și acuzațiile privind disparițiile forțateReprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului susțin că procesul reprezintă o oportunitate pentru ca presupusele crime comise în timpul regimului Lukașenko să fie analizate în fața unei instanțe.
„Acest caz este prima oportunitate în mai bine de 30 de ani de dictatură pentru ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute în cele din urmă de o instanță”, a declarat Alès Bialiatski, directorul Viasna.
Guvernul lui Aleksandr Lukașenko a respins în trecut criticile privind situația drepturilor omului formulate de Organizația Națiunilor Unite și de grupurile pentru drepturile omului. Autoritățile de la Minsk neagă, de asemenea, acuzațiile privind existența deținuților politici.
Avocatul lui Harauski nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
În cazul în care va fi găsit vinovat în urma apelului, Yuri Harauski riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, aceasta fiind durata maximă a unei pedepse privative de libertate cu termen fix în Elveția.
Președinta POT a scris un mesaj pe Facebook în care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine se folosește de arestarea lui Călin Georgescu?”. La finalul mesajului, ea i-a atacat pe liderii politici care au sărbătorit ziua de naștere a lui George Simion la un restaurant din București.
„În timp ce dl Georgescu era în arest, liderii politici care pretind că îl susțin petreceau cu lăutarii într-un restaurant din București”, a scris Anamaria Gavrilă pe rețeaua de socializare.
Șefa POT critică și autoritățileDe asemenea, șefa POT a criticat modul în care autoritățile au acționat în cazul lui Călin Georgescu.
„În timp ce dl Georgescu era localizat și oprit separat în trafic, autoritățile au pătruns în forță în locuința familiei, unde se aflau o mamă și un copil minor. Operațiunea a fost filmată, iar imaginile intervenției au fost făcute publice. Întrebarea este simplă: ce necesitate concretă a justificat spargerea porții și expunerea unui copil și a unei mame la o asemenea intervenție? Un mandat de percheziție autorizează o percheziție, dar nu poate justifica violența inutilă, intimidarea sau spectacolul de forță”, a mai scris Anamaria Gavrilă.
Șefa POT a pus sub semnul întrebării și momentul în care s-a produs reținerea lui Călin Georgescu.
„Nu putem ignora nici contextul: acuzațiile făcute publice privesc fapte care s-ar fi petrecut începând din 2021, reclamate autorităților în ianuarie 2024. După mai bine de doi ani și jumătate, caracterul spectaculos și brutal al intervenției din septembrie 2026 impune autorităților o explicație serioasă privind urgența și proporționalitatea acesteia. Într-un stat democratic, autoritățile au obligația să folosească minimul de forță necesar și să protejeze persoanele neimplicate, cu atât mai mult copiii. Justiția trebuie să ancheteze fapte. Nu să producă spectacole de forță. Iar copiii nu pot deveni victime colaterale ale acestora”, a precizat Anamaria Gavrilă.
Cazul GeorgescuCălin Georgescu a fost dus marți dimineață la Tribunalul București. Acolo, el va afla dacă va fi arestat preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este implicat într-un dosar în care sunt investigate fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Luni, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT. Măsura a fost luată după mai multe ore de percheziții și audieri.
Publicația La Razón a relatat că Georgescu a fost reținut „încă o dată”, în timp ce publicația ABC l-a descris drept fost candidat prezidențial de extremă dreapta și a prezentat acuzațiile investigate de autoritățile române.
Agenția EFE a relatat despre momentul reținerii și a amintit ascensiunea neașteptată a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, despre care a scris că a fost susținută de o campanie intensă pe TikTok.
CITEȘTE ȘTIREA INTEGRALĂ PE MEDIAFAX SPANIA.Mbappe a precizat că obținerea Balonului de Aur reprezintă un obiectiv clar, însă nu s-a transformat într-o obsesie. Acesta s-a arătat încrezător datorită cifrelor înregistrate în ultimul sezon.
„Este un obiectiv, nu o obsesie. Am avut un an excelent pe plan individual. Știu că acesta este cel mai important criteriu pentru Balonul de Aur. Am fost cel mai bun marcator în toate competițiile majore. Cred că poate fi un an bun pentru mine și am o stare de spirit pozitivă în această privință”, a declarat Mbappe, potrivit Le Figaro.
Francezul a mai declarat că ar fi dezamăgit dacă nu ar câștiga trofeul. „Este un trofeu individual și cred că acest lucru ar trebui să aibă prioritate față de orice altceva. Bineînțeles că voi fi dezamăgit dacă nu-l voi câștiga. Un concurent este întotdeauna dezamăgit atunci când nu câștigă”, a mai spus căpitanul Franței.
Schimb de ștafetă pe banca FranțeiMbappe a vorbit și despre succesiunea de la echipa națională a Franței, unde Zinedine Zidane preia conducerea de la Didier Deschamps. Superstarul a lăudat reușitele „Cocoșului Galic”, în mandatul lui Deschamps.
„În primul rând, trebuie să recunoaștem meritele acolo unde se cuvine. Ceea ce a realizat Didier Deschamps cu naționala Franței este incredibil. A scris istorie; a readus cu adevărat echipa Franței acolo unde îi este locul. Îi vom fi mereu recunoscători pentru asta. Acum începe un nou capitol, cu un nou selecționer. Vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a subliniat Mbappe.
Sub mandatul lui Deschamps, Franța a reușit să cucerească titlul mondial în 2018 și Liga Națiunilor în 2021. În timpul conducerii sale, Franța a bifat și mai multe medalii de argint, la Campionatul Mondial din 2022 și la Campionatul European din 2016.
Susținerea lui Mourinho și statisticile din sezonul precedentPrintre susținătorii lui Mbappe la Balonul de Aur se numără și antrenorul său de la Real Madrid, Jose Mourinho.
„Este cel mai bun jucător din lume. „Cei mai buni jucători din lume, sunt doi, trei sau patru, și știm cine sunt: ei sunt aici. Iar pentru mine, există unul care, la nivel individual, a scris istorie în această vară”, spunea tehnicianul portughez despre suprestatul francez.
Căpitanul Franței a fost golgheter în La Liga (25), Liga Campionilor (15) și la Cupa Mondială (10) în sezonul precedent, însă nu a cucerit niciun trofeu cu echipa sa.
Printre principalii săi rivali pentru Balonul de Aur se numără Harry Kane, Rodri, câștigător al Cupei Mondiale cu Spania, precum și jucătorii lui Paris Saint-Germain, Ousmane Dembele și Khvicha Kvaratskhelia, campioni europeni.
