Raed Arafat a declarat miercuri că dispeceratul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu a emis o avertizare RO-Alert întrucât o astfel de alertă ar fi generat panică în rândul populației și ar fi avut consecințe nedorite, deoarece populația nu este suficient de pregătită pentru a reacționa corect în cazul unui cutremur.
„Mulți oameni ar fi intrat în panică, ar fi reacționat într-un mod probabil greșit, mulți ar fi ieșit în casa scărilor, ar fi coborât pe scări, când dacă un cutremur puternic lovește, ar fi asta o mișcare foarte greșită. Noi nu vorbim, din păcate, de o populație care are o pregătire și cunoștință de, să zicem, la nivel de 80-90% ca să ne bazăm, că vor rămâne calmi, că nu se vor panica și că nu vor face anumite greșeli dacă intră în panică”, a spus Raed Arafat, miercuri seara, la B1 TV.
„Dacă s-ar fi creat panică”Acesta a relatat și despre un episod în care o persoană a ajuns la spital după ce s-a lovit la cap în urma unui atac de panică.
„Am avut un singur caz care a fost dus la spital, a unei persoane care a lovit cu capul un obiect de mobilier, încercând să se evacueze din cauza panicii. Gândiți-vă că acest lucru ar putea să fi fost multiplicat dacă noi am fi dat astfel de alertă înainte, cu câteva secunde de cutremur”, a continuat oficialul.
Acesta a făcut și o comparație între sistemele din dotarea autorităților naționale și sistemele Android de alertare privind cutremurele.
„Aparatele pe care noi le avem conectate în dispeceratele noastre la Institutul de Fizica Pământului, totuși când ne avertizează, ne avertizează doar cu câteva secunde înainte sau chiar în timpul în care cutremurul se întâmplă. Android-ul are un sistem cunoscut care este bazat pe detectarea unor unde mai puțin detectabile de către om, înainte să vină undele detectabile de către om”, a conchis Arafat.
Cutremurul din timpul nopțiiExplicațiile acestui au venit după ce un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs în noapte de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, județul Covasna, potrivit celor mai recente date comunicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 107,1 kilometri și a fost resimțit inclusiv în București.
Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara țării, relatează Euronews.
Datele au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.
Cei mai mulți copii, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include, de exemplu, familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate.
Potrivit Die Welt, pe următoarele locuri se aflau copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).
De ce plătește Germania alocații pentru copiii din străinătateNumărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații.
În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011.
Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania. În 2026, valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.
Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
Dreptul la Kindergeld este legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.
Politicienii germani critică plățile. România, dată ca exempluDatele au provocat reacții în rândul unor politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și Alternativa pentru Germania (AfD), care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii.
Clădirea Reichstagului, sediul Bundestagului (Parlamentul federal german), din Berlin, Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat că „Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”.
„Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Krings pentru Die Welt.
Publicația germană dă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia. Die Welt scrie că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.
„Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun”Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, merge cel mai departe, solicitând ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei.
„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.
AfD critică alocațiile germane pentru copiii din RomâniaAfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții.
Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocațiile acordate în România și cele din Germania.
„Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”, a declarat Springer.
Ce spune legislația europeanăReducerea alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul este însă dificil de aplicat, deoarece legislația europeană protejează drepturile familiilor ai căror membri lucrează în alte state membre.
Austria a încercat să introducă o astfel de măsură în 2019, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2022, că ajustarea alocațiilor în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului contravine legislației UE.
O poziție diferită a fost exprimată de Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat german (SPD).
„Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”, a declarat acesta pentru Die Welt.
Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția că plățile reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale pentru alocațiile pentru copii.
Potrivit ministrei Natalia Intotero, Ministerul Mediului va trimite în teren, în zilele de 19 și 20 noiembrie, echipe formate din câte doi specialiști, care vor verifica dacă insulele ecologice funcționează și dacă își îndeplinesc rolul pentru care au fost realizate.
Specialiștii vor discuta cu autoritățile locale și cu operatorii care desfășoară activități în acest domeniu, pentru a identifica problemele și soluțiile necesare.
„Avem toleranță zero față de cei care au câștigat licitațiile pentru a pune în implementare aceste insule ecologice și care nu funcționează”, a declarat Natalia Intotero.
Oficialul le-a cerut cetățenilor care întâmpină probleme în utilizarea insulelor ecologice să transmită sesizări Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Aceasta a subliniat că investițiile realizate din bani publici trebuie să funcționeze și să contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Atunci, doi invitați ar fi fost duși de la aeroport la hotel cu mașina SPP care era în paza fostului premier Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, fostul premier, Ilie Bolojan, beneficiază de protecție din partea SPP, iar mașina vine odată cu protecția. Legea SPP (nr. 191/1998) trimite, pentru persoanele protejate, la o hotărâre CSAT, care e clasificată.
„Dacă el a mers cu mașina la nuntă, chiar dacă e un eveniment de familie, nu e nimic ilegal. Dacă a mai luat pe cineva în mașină, iar nu e ilegal. Protecția îl urmează pe cel protejat, oriunde merge.
Altceva e dacă mașina a mers fără el la aeroport ca să ia doi invitați. Atunci nu mai vorbim de protecție, ci de un taxi pe banii statului. Plus părăsirea obiectivului păzit (fostul premier)”, a transmis avocatul Adrian Toni Neacșu.
Potrivit avocatului, art. 295 din Codul penal pedepsește ca delapidare și simpla folosire a unui bun public de către funcționarul care îl administrează, în interesul altuia.
„Se poate discuta și abuzul în serviciu (art. 297 C. pen., combinat cu art. 13² din Legea nr. 78/2000), dacă s-a obținut un folos pentru altul. Ambele îi privesc însă pe ofițerii SPP care au dispus de mașină”, a transmis Neacșu.
„Bolojan răspunde doar ca insigator”Acesta a explicat că, în ambele variante, singurii care au de suferit sunt ofițerii care se ocupă de paza fostului premier.
„Bolojan ar putea răspunde doar ca instigator, dacă se dovedește că el a cerut cursa. De suferit ar avea SPP-iștii, care, probabil, în oricare din variante, nu au făcut decât să execute un ordin”, continuă avocatul.
Avocatul a estimat că prejudiciul înseamnă „câteva zeci de lei pe benzină”, dar și că „pentru așa ceva, procurorul poate renunța la urmărire (art. 318 C. pr. pen.), iar fapta rămâne o problemă disciplinară, a ofițerilor, după statutul cadrelor militare”.
„Până nu știm cine a fost în mașină și cine a dat drumul la cursă, e doar politică, pe care Ilie Bolojan o putea curma simplu, spunând deschis ce s-a întâmplat acolo”, a declarat avocatul.
„În condițiile astea o comisie de anchetă parlamentară își găsește utilitatea, deși o plângere penală ar fi rezolvat mai multe. Desigur, o plângere penală nu dădea și prilejul unor atacuri politice”, comentează avocatul, susținând că fostul premier „își face singur probleme nespunând explicit dacă mașina SPP a făcut taximetrie sau nu”.
Referitor la subiect, Bolojan a susținut, marți seară, că „nu s-a făcut nicio ilegalitate”.
„Copiii mei au avut o nuntă decentă, eu personal am respectat toate prevederile legale și nu s-a făcut nicio ilegalitate în modul în care a fost folosită mașina SPP”, a spus liderul PNL.
Cerere de înființare a unei comisii de anchetăMarți, a fost depusă în Parlament o cerere de înființare a unei comisii de anchetă care să analizeze modul utilizării mașinii SPP la eveniment. Cerea a fost votată de parlamentarii PSD, AUR și SOS.
Potrivit relatărilor, ar fi fost vorba despre transferul a doi invitați, antreprenoarea Cristina Bâtlan și soțul ei, Gabriel Traian, care ar fi fost duși de la aeroport la hotelul unde erau cazați pentru participarea la eveniment. Cei doi au fost luați de la aeroport cu un Volkswagen Touareg, utilizat de echipa SPP responsabilă de paza fostului ministru.
Ilie Bolojan a calificat demersul drept „o hărțuială și un festival de minciuni”, acuzând că astfel de demersuri au mai avut loc în trecut, amintind de comisia de anchetă înființată pentru analizarea întâlnirii dintre acesta și președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Membrii Partidului Democrat din Camera Reprezentanților au votat miercuri pentru a-l susține pe Jeffries la șefia noului Congres. Acesta a câștigat detașat nominalizarea, fiind ales cu 251 de voturi, înregistrate doar 11 voturi împotriva sa, din partea unei aripi progresiste din partea unor congresmeni proaspăt aleși, notează CNN.
Un grup, format din șapte reprezentanți a precizat, într-un comunicat, că a votat „împotrivă” deoarece așteaptă în continuare angajamente ferme din partea lui Jeffries pe teme majore, inclusiv voturi privind sistemul de sănătate și oprirea a ceea ce ei au numit „genocidul din Gaza”.
Documentul a fost semnat de reprezentanții aleși Darializa Avila Chevalier (New York), Adam Hamawy (New Jersey), Frederick Haynes (Texas), Melat Kiros (Colorado), Donavan McKinney (Michigan), Chris Rabb (Pennsylvania) și Claire Valdez (New York).
Negocieri și concesii în fața progresiștilorÎn vederea consolidării poziției sale în partid, Jeffries a purtat discuții individuale cu congresmenii nou-aleși care nu își anunțaseră sprijinul. De asemenea, acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai principalelor grupuri din cadrul formațiunii democrate, inclusiv cu membrii aripii centriste și ai celei progresiste.
Astfel, Jeffries a făcut și o serie de concesii. Acesta a anunțat că susține principii majore ale unui sistem universal de sănătate, printre care scăderea vârstei de eligibilitate pentru programul Medicare și crearea unui nou program care să garanteze acoperire medicală universală pentru copii.
Votul în plenul CamereiSingurul pas rămas până la preluarea oficială a funcției este votul în plenul Camerei Reprezentanților din 3 ianuarie, primul act al noului Congres, pe care atât aliații, cât și criticii săi se așteaptă să îl treacă fără dificultăți, având în vedere dimensiunea majorității democrate.
Pentru obținerea funcției, va fi nevoie de 218 voturi. Democrații au câștigat în alegerile intermediare de la începutul lunii noiembrie, o majoritate de cel puțin 257 de mandate, în condițiile în care mai multe curse electorale nu au fost încă numărate.
„În ceea ce mă privește, nimic nu se schimbă. Există rezoluții guvernamentale care interzic, în fapt, eliberarea vizelor și participarea sportivilor ruși la campionatul nostru”, a afirmat ministrul de Interne din Cehia, Lubomir Metnar, pentru televiziunea cehă, potrivit Reuters.
Competiția feminină Under-18 este programată între 8 și 16 ianuarie 2027, în orașul Ostrava, și reunește opt echipe.
Anunțul autorităților cehe vine după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis, la 30 octombrie, că Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) trebuie să permită participarea echipelor rusești la competițiile internaționale.
Mai multe state au contestat însă revenirea sportivilor ruși în competiții. Canada a impus restricții de intrare, iar IIHF a confirmat că Rusia nu va participa la Campionatul Mondial de juniori din 2027, organizat în această țară.
Tot miercuri, guvernul suedez a anunțat că dorește să împiedice intrarea sportivilor ruși în țară pentru Campionatele Mondiale de schi nordic, programate la Falun, la sfârșitul lunii februarie 2027.
Ministrul Sportului, Jakob Forssmed, a declarat că Suedia nu poate accepta normalizarea relațiilor cu Rusia prin sportul internațional atât timp cât continuă războiul din Ucraina.
Finlanda și Norvegia au anunțat, de asemenea, restricții de intrare pentru sportivii ruși.
Incidentul s-a petrecut în Cheile Dâmbovicioarei.
„Stânca este umedă, alunecoasă, iar persoana nu este echipată corespunzător pentru o astfel de coborâre, existând riscul producerii unui accident”, transmite Salvamont Argeș.
La acțiunea de salvare participă echipa aflată în serviciul de tură operativă la Baza Salvamont.
Salvamontiștii le recomandă turiștilor să nu se aventureze pe stânci sau pe trasee pe care nu au pregătire să le parcurgă.
„Nu subestimați riscurile generate de umezeală. O simplă deplasare pe o suprafață udă poate deveni extrem de periculoasă”, au mai transmis salvamontiștii.
„Miza nu este împărțirea lumii. În niciun caz nu se va întâmpla acest lucru la China. Și nici războiul din Ucraina nu este miza principală, cu nici războiul din Iran, din Orientul Mijlociu, nu este miza principală. Aici, principala miza va fi o discuție cu privire la arsenalele nucleare, având în vedere că cele două mari tratate dintre Rusia și Statele Unite au expirat”, a spus Băsescu, miercuri, la B1 TV.
Tratatele expiratePrimul dintre acestea este Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), dar și tratatul START.
„ Este vorba de tratatul pentru forțele nucleare cu rază intermediară, care acoperea restricțiile pe teritoriul Europei a rachetelor cu rază intermediară de acțiune, fie că sunt rachete cu încărcătură nucleară sau nu, dar erau interzise pe teritoriul Uniunii Europene. Este vorba de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5500 de km. Deci rachetele rusești erau dincolo de Iran. Și pericolul cu rachetele cu rază medie de acțiune este că sunt lansate de la distanțe mici, practic, și timpul de la lansare la lovire este destul de scurt. Acest tratat a expirat pe 2 august 2019 și n-a fost reînnoit. Al doilea tratat este cel care vizează tratatul pentru reducerea armelor nucleare strategice și acest tratat vizează rachetele intercontinentale lansate și de pe submarine, și de la sol, și de pe rampe de lansare. Acest tratat a expirat în 2026, pe 5 februarie. Trump a refuzat extinderea acestui tratat, deși Moscova a propus acest lucru”, a explicat fostul președinte.
Blocajul negocierilorBăsescu a mai spus că procesul de reducere a armamentului nuclear a fost blocat de poziția Statelor Unite, care au refuzat prelungirea tratatului START și au insistat ca și China să fie inclusă în viitoarele acorduri de dezarmare.
„SUA a invocat tot timpul că și China trebuie să fie parte a viitoarelor tratate de dezarmare nucleară, dacă vreți, că aceste două tratate expirate sunt în această zonă a dezarmării. De exemplu, tratatul START a generat distrugerea peste 2.000 de rachete, iar tratatul INF a dus la distrugerea 1.991 de rachete cu încărcătura nucleară. Deci, procesul de reducerea armamentelor nucleare a fost blocat prin poziția Statelor Unite, care vor ca în aceste tratate să fie inclusă și China”, a spus fostul șef de stat.
Chestiunea Taiwanului și a UcraineiReferitor la probleme teritoriale din Ucraina sau Taiwan, fostul președinte a spus că nu vor fi pe agenda discuțiilor.
„Poate să fie o abordare pasagera subiectului, cum poate să fie și cu Ucraina. Dar nu se vor lua decizii, nu se vor face analize consistente pe temă. Marele subiect va fi un program de dezarmare nucleară la care să participe și China”, a conchis fostul președinte.
Proiectul a fost pus miercuri în dezbatere publică și urmărește consolidarea capacității de lucru a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în condițiile creșterii numărului de solicitări.
Potrivit Ministerului Justiției, media zilnică a cererilor de înregistrare a crescut de la 3.220 în 2024 la 4.334 în 2025, respectiv la peste 26.000 în primele șapte luni ale anului 2026.
„În condițiile în care această creștere nu a putut fi însoțită de o majorare proporțională a capacității de soluționare, în perioada august-octombrie 2026 s-a acumulat un număr ridicat de cereri restante”, transmite ministerul într-un comunicat.
Ce schimbări sunt propuse la Registrul ComerțuluiUna dintre măsurile principale vizează extinderea personalului care poate participa la soluționarea cererilor. Astfel, proiectul prevede posibilitatea ca specialiștii juridici încadrați pe funcții de execuție să exercite atribuții de registrator la nivelul ONRC și al oficiilor teritoriale.
Desemnarea acestora ar urma să fie făcută prin decizia directorului general al ONRC, pentru motive temeinic justificate și cu acordul prealabil al persoanelor respective.
O altă măsură prevede prelungirea până la 8 ianuarie 2028 a posibilității ca personalul cu funcții de conducere să exercite controlul de legalitate înainte de înregistrarea cererilor, măsură introdusă prin OUG nr. 109/2024.
Proiectul mai urmărește clarificarea procedurilor pentru înregistrările efectuate în baza hotărârilor judecătorești și a actelor emise de autorități publice, notari sau executori judecătorești. Operațiunile aferente acestor înregistrări ar putea fi realizate de consilierii juridici specialiști, fără exercitarea unui nou control de legalitate asupra actelor respective.
Presiune suplimentară asupra Registrului ComerțuluiMinisterul Justiției estimează că volumul solicitărilor va crește și în perioada următoare, în contextul obligațiilor privind actualizarea obiectului de activitate potrivit CAEN Rev. 3, majorarea capitalului social al societăților cu răspundere limitată și aplicarea procedurilor de dizolvare și radiere a societăților inactive fiscal.
Proiectul de ordonanță de urgență este supus dezbaterii publice până la 24 noiembrie 2026.
„Ca urmare a solicitărilor și demersurilor constante întreprinse de Ministerul Justiției, au fost identificate soluțiile bugetare necesare și a fost deblocată situația privind plata restanțelor aferente onorariilor avocaților din oficiu”, a transmis ministerul într-un comunicat de presă.
Ministerul a precizat că a fost aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.
„Fondurile necesare achitării obligațiilor restante urmează să fie virate, în zilele următoare, în conturile curților de apel, în vederea efectuării plăților către avocații beneficiari”, se arată în comunicat.
Ministerul Justiției va monitoriza efectuarea plăților„Această măsură reprezintă rezultatul unui efort instituțional susținut, prin care Ministerul Justiției a urmărit permanent identificarea resurselor financiare necesare, deblocarea fondurilor și găsirea soluțiilor pentru onorarea obligațiilor de plată”, a subliniat instituția.
Ministerul Justiției a anunțat că va continua să monitorizeze procesul de repartizare a fondurilor și efectuarea plăților, astfel încât restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară să se desfășoare în condiții normale.
Incidentul s-a petrecut pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa.
„În momentul de față a fost identificată una din cele două persoane implicate, iar echipajele de intervenție ajunse la fața locului lucrează pentru extragerea acesteia, concomitent cu stabilizarea malului de pământ și cu demararea procedurilor de căutare a celei de a doua persoane”, transmite ISU București – Ilfov.
La fața locului se află Detașamentul Special de Salvatori, două autospeciale de stingere cu apă și spumă, Containerul Multirisc și patru echipaje de prim ajutor.
În anul 161 d.Hr., când Marcus Aurelius a devenit împărat, Imperiul Roman se întindea din Britannia până în Orientul Apropiat și din regiunile dunărene până în Africa de Nord. Administrarea unui teritoriu atât de vast presupunea mai mult decât transmiterea unor ordine. Conducătorul trebuia să primească informații despre situația militară, colectarea impozitelor, conflictele locale și comportamentul funcționarilor. Pentru aceasta, administrația romană utiliza rapoarte oficiale, corespondență, curieri și persoane care puteau îndeplini misiuni de supraveghere.
Romanii nu dispuneau de un serviciu secret unic, organizat după modelul instituțiilor contemporane. Informațiile erau obținute prin structuri diferite, care aveau atribuții militare, administrative sau de transport. Unele persoane transmiteau rapoarte oficiale, în timp ce altele puteau investiga nereguli ori observa activități considerate periculoase.
Acest sistem era influențat de relațiile personale și de ierarhia politică. Un guvernator putea trimite informații împăratului, dar și un comandant militar, un funcționar financiar sau un membru influent al elitei provinciale putea deveni o sursă importantă. Capacitatea de a compara relatări diferite era esențială într-o lume fără mijloace de comunicare instantanee.
Cine erau frumentarii, oamenii care puteau îndeplini misiuni secrete?Printre cele mai interesante personaje ale administrației imperiale se numărau frumentarii. Inițial asociați cu aprovizionarea armatei, acești militari au ajuns să îndeplinească și atribuții de curierat, legătură administrativă și alte misiuni speciale. În secolele al II-lea și al III-lea, rolul lor s-a extins, iar unele surse îi asociază cu supravegherea și executarea ordinelor imperiale. Totuși, nu fiecare frumentarius era spion, iar organizarea exactă a activităților lor în timpul lui Marcus Aurelius nu este complet documentată.
Un element important al activității acestor militari era legătura dintre provincii și autoritatea centrală. Ei puteau transporta corespondență, transmite ordine și participa la îndeplinirea unor însărcinări oficiale. Prin natura activității, aveau acces la informații despre administrație și despre situația din diferite regiuni.
La Roma, frumentarii au fost asociați cu o structură militară cunoscută drept castra peregrina, unde erau concentrați militari detașați din provincii. Această organizare facilita contactul dintre capitală și unitățile militare aflate la distanță. Prezența lor nu înseamnă însă că împăratul dispunea de o rețea de agenți sub acoperire în fiecare localitate.
Reputația frumentarii s-a deteriorat în timp, mai ales din cauza atribuțiilor de supraveghere și a abuzurilor care le-au fost atribuite. În epoca târzie, împăratul Dioclețian a desființat această structură, potrivit relatărilor istorice, iar alte categorii de funcționari au preluat o parte dintre activitățile sale. Această evoluție aparține însă unei perioade mult ulterioare domniei lui Marcus Aurelius.
Cum afla împăratul dacă un guvernator era corupt sau pregătea o revoltă?Guvernatorii provinciilor romane exercitau o autoritate considerabilă. Ei aveau atribuții judiciare și administrative, iar unii comandau și forțe militare importante. În asemenea condiții, împăratul trebuia să cunoască atât situația din teritoriu, cât și loialitatea persoanelor cărora le încredințase puterea. Rapoartele oficiale reprezentau o sursă esențială, dar informațiile puteau proveni și de la alte persoane influente.
Comunitățile provinciale puteau transmite plângeri împotriva unor guvernatori, iar membrii aristocrației locale puteau încerca să obțină sprijin la Roma. Funcționarii financiari și comandanții militari aveau, la rândul lor, posibilitatea de a comunica informații relevante. În anumite situații, asemenea relatări puteau contribui la declanșarea unor investigații sau procese.
Totuși, împăratul nu putea verifica personal fiecare acuzație. Distanțele erau mari, iar informațiile puteau ajunge cu întârziere sau puteau fi influențate de rivalități politice. Un raport nefavorabil nu reprezenta automat dovada unei infracțiuni, iar relațiile personale puteau afecta credibilitatea surselor.
Din acest motiv, supravegherea administrației era o problemă permanentă. Roma avea nevoie de guvernatori suficient de puternici pentru a conduce provinciile, dar și de mecanisme care să împiedice transformarea lor în conducători independenți. Această tensiune a caracterizat întreaga istorie imperială.
Revolta care a demonstrat cât de periculoase puteau fi informațiile falseUn episod spectaculos din domnia lui Marcus Aurelius a avut loc în anul 175 d.Hr., când Avidius Cassius, un comandant militar influent din Orient, s-a proclamat împărat. Revolta a izbucnit în contextul răspândirii unei informații potrivit căreia Marcus Aurelius ar fi murit. Împăratul era însă în viață, iar vestea falsă a contribuit la declanșarea unei crize politice majore.
Cassius deținea o poziție militară importantă și dispunea de influență în provinciile orientale. Proclamarea sa reprezenta o amenințare directă pentru autoritatea lui Marcus Aurelius, mai ales într-o perioadă în care imperiul se confrunta cu dificultăți militare. Evenimentul demonstrează cât de repede putea deveni periculoasă o informație neverificată.
Sursele antice oferă relatări diferite despre circumstanțele revoltei și despre persoanele implicate. Unele versiuni o menționează pe Faustina, soția lui Marcus Aurelius, dar acuzațiile privind rolul ei sunt controversate și nu pot fi prezentate drept fapte demonstrate. Ceea ce este sigur este că vestea morții împăratului a avut un rol important în desfășurarea evenimentelor.
Revolta a durat doar câteva luni, iar Cassius a fost ucis de propriii oameni înaintea unei confruntări directe cu Marcus Aurelius. Criza a arătat cât de vulnerabil putea deveni imperiul atunci când informațiile circulau lent și nu puteau fi verificate imediat. Chiar și un conducător aflat în fruntea unei administrații impresionante putea pierde temporar controlul asupra narațiunii politice.
Cât dura până când o informație ajungea din Dacia la Roma?Viteza transmiterii informațiilor depindea de distanță, de traseu și de mijloacele de transport disponibile. Mesajele oficiale puteau beneficia de infrastructura cursus publicus, sistemul imperial de comunicații și transport. Acesta utiliza stații de schimb pentru animale și puncte de oprire care facilitau deplasarea curierilor autorizați.
Un mesaj transmis prin curieri organizați putea circula mai repede decât un călător obișnuit. Totuși, nu exista o viteză standard valabilă pentru toate provinciile și toate anotimpurile. Drumurile montane, condițiile meteorologice și situația militară puteau influența considerabil durata transportului.
În cazul Daciei, legătura cu Roma presupunea traversarea unor teritorii întinse și utilizarea infrastructurii rutiere sau fluviale. În funcție de punctul de plecare și de traseu, informațiile puteau avea nevoie de multe zile sau chiar săptămâni pentru a ajunge la destinație. O asemenea întârziere putea afecta capacitatea autorităților de a reacționa la evenimente urgente.
Pentru Marcus Aurelius, problema era cu atât mai importantă cu cât domnia sa a fost marcată de conflictele de la frontierele dunărene. Rapoartele militare trebuiau să ofere informații despre deplasările adversarilor, situația garnizoanelor și necesarul de resurse. Fără un flux constant de informații, coordonarea operațiunilor ar fi fost mult mai dificilă.
Existau informatori care își denunțau vecinii?În societatea romană existau persoane care furnizau informații autorităților sau formulau acuzații împotriva altor cetățeni. În anumite contexte politice, denunțurile puteau deveni instrumente de rivalitate și intimidare. Fenomenul era cunoscut încă din primele decenii ale Principatului, când unii acuzatori au dobândit influență prin procese îndreptate împotriva adversarilor politici.
Termenul delatores era folosit pentru denunțători sau acuzatori, dar nu desemna automat agenți ai unui serviciu secret. Unii participau la proceduri judiciare, iar alții puteau urmări avantaje personale sau politice. Confundarea tuturor acestor persoane cu spionii profesioniști ar simplifica excesiv realitatea romană.
În timpul unor împărați, acuzațiile politice și procesele de trădare au devenit instrumente importante de control. Tacit și alți autori antici au descris atmosfera de suspiciune din anumite perioade ale Principatului. Aceste relatări nu trebuie transferate automat asupra întregii domnii a lui Marcus Aurelius.
În cazul acestuia, sursele păstrate nu demonstrează existența unei campanii sistematice de denunțuri împotriva populației. Împăratul dispunea de mecanisme de supraveghere și informare, dar amploarea exactă a folosirii lor în scopuri politice rămâne dificil de stabilit. Diferența dintre posibilitățile instituționale și practicile efective este esențială pentru înțelegerea epocii.
Cine supraveghea armata și comandanții de la frontiere?Armata romană era una dintre cele mai importante instituții ale imperiului, iar loialitatea comandanților avea o valoare politică enormă. Guvernatorii provinciilor în care staționau legiuni puteau controla forțe militare considerabile. În anumite condiții, această putere putea fi folosită pentru contestarea autorității imperiale.
Împăratul primea informații prin ierarhia militară, prin corespondența oficială și prin persoane trimise în misiuni speciale. Comandanții raportau situația operațiunilor, iar administrația centrală urmărea deplasarea trupelor și necesarul de aprovizionare. Aceste mecanisme aveau în primul rând un rol administrativ și strategic, dar puteau contribui și la evaluarea loialității militarilor.
În timpul războaielor marcomanice, Marcus Aurelius a petrecut perioade îndelungate în apropierea frontului dunărean. Prezența sa directă îi permitea să participe la coordonarea operațiunilor și să primească informații fără întârzierile unei corespondențe trimise până la Roma. Această apropiere de teatru de război era importantă într-o epocă fără telecomunicații.
Totuși, nici prezența împăratului pe front nu elimina riscul unor crize în alte regiuni. Revolta lui Avidius Cassius a demonstrat că un comandant aflat la mare distanță putea profita de incertitudinea politică. Menținerea loialității armatei depindea atât de informații, cât și de autoritatea personală a conducătorului.
Erau frumentarii echivalentul unui serviciu secret modern?Comparația dintre frumentarii și agențiile contemporane de informații este tentantă, dar trebuie făcută cu prudență. Acești militari puteau îndeplini misiuni de curierat, supraveghere și executare a unor ordine, însă nu dispuneau de tehnologia și de structura instituțională a serviciilor moderne. Activitățile lor se suprapuneau cu atribuții administrative și militare.
În plus, informațiile imperiale nu proveneau exclusiv de la frumentarii. Guvernatorii, procuratorii, comandanții, comunitățile locale și corespondenții particulari contribuiau la circulația informațiilor. Sistemul era o rețea de canale oficiale și neoficiale, nu o instituție unică responsabilă pentru toate operațiunile de informații.
Romanii cunoșteau importanța secretului militar, a verificării loialității și a transmiterii rapide a ordinelor. În același timp, mijloacele lor erau limitate de transportul fizic al mesajelor și de dificultatea verificării informațiilor. Un raport fals putea produce consecințe grave înainte ca adevărul să ajungă la autorități.
În vremea lui Marcus Aurelius, supravegherea era, prin urmare, o componentă a guvernării, dar nu trebuie imaginată ca un sistem capabil să urmărească permanent fiecare locuitor al imperiului. Capacitatea statului de a colecta informații era considerabilă pentru epocă, însă departe de posibilitățile tehnice ale lumii contemporane.
Marcus Aurelius conducea un imperiu în care informația putea decide soarta tronuluiImperiul Roman dezvoltase mecanisme complexe de comunicare și supraveghere cu mult înaintea apariției serviciilor moderne de informații. Curierii, funcționarii, comandanții militari și frumentarii contribuiau la transmiterea datelor necesare administrării unui teritoriu uriaș. Aceste structuri permiteau împăratului să primească rapoarte din provincii, dar nu garantau că informațiile erau întotdeauna complete sau corecte.
Domnia lui Marcus Aurelius a demonstrat importanța strategică a comunicațiilor. Războaiele de la Dunăre necesitau coordonare militară, iar revolta lui Avidius Cassius a arătat cât de periculoasă putea deveni răspândirea unei vești false. Într-un imperiu în care mesajele circulau zile sau săptămâni, incertitudinea putea avea consecințe politice majore.
Deși frumentarii au devenit cunoscuți pentru misiunile lor speciale, ei reprezentau doar o parte a sistemului. Autoritatea imperială depindea de numeroase canale de comunicare și de capacitatea conducătorului de a evalua informațiile primite. Supravegherea nu era un scop separat de administrarea statului, ci unul dintre instrumentele prin care Roma încerca să își mențină controlul asupra provinciilor.
Marcus Aurelius conducea un imperiu în care informația putea salva o provincie, preveni o revoltă sau declanșa o criză politică. Romanii aveau informatori, curieri specializați și militari însărcinați cu misiuni de supraveghere, dar nu dispuneau de un serviciu secret modern. Experiența Romei arată că nevoia conducătorilor de a afla ce se întâmplă în teritoriu este foarte veche, iar pericolul informațiilor false a existat cu mult înaintea internetului și a rețelelor sociale.
Alina Apostol, cu vârsta aproximativ de 37 de ani, a fost condamnată la 13 ani și jumătate de închisoare în China, pentru o infracțiune de fraudă cu carduri bancare.
Întrevederea ministerului Justiției cu tatăl româncei are ca scop realizarea unor demersuri pentru a identifica posibilitățile legale instituției de a soluționa cauza și a demara transferul femeii pentru a-și continua ispășirea pedepsei în România.
„Discuțiile au oferit prilejul unei informări directe asupra demersurilor întreprinse, al analizării etapelor următoare și al reafirmării disponibilității Ministerului Justiției de a continua implicarea instituțională, cu toată responsabilitatea și atenția pe care o astfel de situație le impune”, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.
În cadrul întâlnirii cu tatăl Alinei, Radu Marinescu, ministrul Justiției a subliniat importanța menținerii unui dialog constant cu familia și a unei colaborări susținute cu toți factorii instituționali implicați, astfel încât toate căile legale disponibile să fie avute în vedere și valorificate în vederea atingerii obiectivului comun: revenirea Alinei Apostol în România.
„Ministerul Justiției rămâne alături de familie în acest demers și va continua să depună eforturile care intră în sfera sa de competență pentru identificarea unei soluții, având în vedere atât exigențele cadrului legal, cât și dimensiunea profund umană a acestei situații”, transmite instituția.
Curtea de Apel București a cerut transferarea româncei într-un penitenciar din România încă din 2019, însă autoritățile chineze nu au acceptat demersul pe fondul plății unei amenzi și a unor despăgubiri pentru persoanele afectate de infracțiune. În 2024, amenda a fost plătită de familie, iar autoritățile chineze au reluat analiza dosarului.
În 2023, Curtea de Apel București a echivalat pedeapsa româncei la 9 ani și 4 luni de închisoare, în conformitate cu legislația română, însă măsura nu ar fi valabilă decât în cazul în se reușește demersul de transfer al femeii.
Un fost deținut în China a intrat în greva foamei pentru a urgenta transferarea femeii în țarăPotrivit profesorului clujean Marius Balo, care a ispășit o pedeapsă de 8 ani într-o închisoare din China, starea de sănătate a Alinei Apostol s-ar fi deteriorat grav.
„Alina Apostol este întemnițată de aproape 9 ani de zile în China și de trei săptămâni este imobilizată la pat. Lagărul de muncă silnică i-a distrus în sfârșit spatele. Cunosc condițiile din temnițele chinezești. Am pătimit și eu acolo timp de opt ani”, se arată în mesajul pe Facebook, publicat miercuri, de profesorul clujean.
Anterior, acesta a susținut că românca „se sfârșește, atât fizic cât și mental, în lagărul de muncă din China unde trudește pentru o lingură de orez de aproape un deceniu. I-au căzut dinții din pricina inaniției, iar spatele i-a cedat din cauza efortului fizic”.
Profesorul, care îi susține cauza de mai mulți ani, ar fi intrat în greva foamei la începutul lunii noiembrie, în speranța de a urgenta demersurile pentru aducerea acasă a româncei.
Cu toate acestea, demersul este unul dificil pentru că între România și Republica Populară Chineză nu există un un tratat bilateral sau multilateral aplicabil pentru transferul persoanelor condamnate.
Luca Niculescu, premierul României, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții producătorilor de energie și gaze naturale și cei ai marilor consumatori industriali, la Palatul Victoria, pentru a discuta despre soluțiile energetice cu care țara noastră va trece de iarna anului 2026.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunțat că executivul condus de Luca Niculescu se așteaptă ca Centrala Nucleară de la Cernavodă să ajungă treptat la capacitatea maximă în producție, de 20%, așa cum era înainte de oprirea celor două reactoare.
Previziunile Guvernului sunt optimiste și în legătură cu creștere debitelor Dunării, care ar favoriza atingerea maximului energetic al CNE.
„Creșterea debitului apelor Dunării susține funcționarea în parametri a Unităților 1 și 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, care completează necesarul producției de energie, acoperind aproape 20 la sută. Rezerva de apă din baraje continuă să crească”, a transmis Dan Cărbunaru.
Crește cota energiei pe gaz„Stocurile de gaze au atins cota de 85 la sută în depozite”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, care mai susține că se va pune accent în această iarnă pe continuarea proceselor de extracție a gazelor naturale, inclusiv din Marea Neagră, prin implementarea Neptun Deep.
„Începerea exploatării la Neptun Deep va oferi României anul viitor capacitatea deplină de a acoperi necesarul intern de consum atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali”, a mai spus Cărbunaru.
Energia din gaze naturale ar putea să fie transportată în toată țara printr-o sistem de interconectare de la Negru Vodă.
Ce se întâmplă cu centralele de la Mintia și IernutPurtătorul de cuvânt al Guvernului a mai explicat că executivul se bazează și pe energia care urmează să fie produsă la Mintia. Centrala pe gaze de acolo ar urma să livreze un plus de 1600 MW în sistemul energetic național.
„Până la sfârșitul anului, România va avea o capacitate de stocare de 2000 MW a energiei electrice, dezvoltarea acestei rețele fiind accelerată prin schemele de sprijin finanțate din fonduri europene (PNRR și Fondul pentru Modernizare)”, mai susține acesta.
Cât despre termocentrala de la Iernut, aceasta ar trebui să intre în probe începând de anul viitor, după care ar trebui să pompeze 430 MW în sistemul energetic. Proiectul a stat în mentenanță timp de 10 ani.
„Din luna aprilie, energia solară va redobândi un rol important la nivelul resurselor de energie. Energia regenerabilă va deveni, potrivit evaluărilor operatorilor de sistem, cea mai importantă resursă de energie”, mai preconizează Guvernul.
Intitulat „RO-UE 20: România de încredere”, proiectul va fi lansat în ianuarie 2027 și se va desfășura pe parcursul întregului an. Inițiativa își propune să aducă la aceeași masă reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, comunităților academice și culturale, tineri, români din diaspora și reprezentanți ai Republicii Moldova.
Potrivit prezentării proiectului, dezbaterile vor aborda teme precum democrația, statul de drept, educația, tehnologia, economia, apărarea și securitatea, infrastructura, cultura, mediul și urbanismul.
Întâlnirile vor avea loc la București și în mai multe orașe din țară, dar și în câteva dintre marile capitale ale Uniunii Europene și la Chișinău.
Inițiativa urmărește să genereze o reflecție asupra parcursului european al României și să contribuie la definirea unor priorități strategice pentru dezvoltarea și modernizarea țării în următorii ani.
„Anul 2027 oferă oportunitatea unei reflecții profunde a societății românești despre ce avem de făcut în continuare, despre «noul proiect european» al României ajunse la maturitatea apartenenței sale la Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Și Guvernul a anunțat că vrea să lanseze un program național prin care tinerii care nu urmează cursuri și nu au un loc de muncă să fie sprijiniți să revină în educație, să învețe o meserie și să se angajeze. Inițiativa face parte dintr-un proiect mai amplu, pregătit pentru următorii 20 de ani ai României în Uniunea Europeană, în care tinerii ar urma să ocupe un loc central, a anunțat premierul Luca Niculescu.Laurent Nunez i-a acuzat pe aleșii LFI că au organizat „haosul” și că „toarnă gaz pe foc” în contextul mobilizărilor elevilor de liceu, după ce a fost interpelat de deputatul LFI Pierre-Yves Cadalen, notează Le Figaro.
„Nu mă rușinez să impun principiile Republicii și pe cele privind menținerea ordinii publice. Și cred că haosul pe care îl organizați nu va fi niciodată iertat de francezi, deoarece aceștia sunt atașați de ordinea republicană, ordine pe care acest guvern o menține, în ciuda provocărilor voastre neîncetate. Încetați să ațâțați spiritele, nu mai turnați gaz pe foc și respectați principiile dreptului republican, iar totul va fi bine.”, a spus oficialul guvernamental.
Schimb dur de replici în ParlamentPierre Yves Cadalen, deputat LFI de Finistere, a cerut explicații executivului cu privire la confiscarea de către poliție a cataloagelor cu fotografiile elevilor din mai multe licee din orașul Brest, în punctul culminant al protestelor.
„Îți petreci timpul inventând un dușman din interior pentru a-ți masca incompetența; născocești cele mai mari absurdități, prezentându-ne drept furnizori de artificii și acuzându-i pe profesori de complicitate”, a spus deputatul.
Contextul valului de proteste din FranțaActualul val de nemulțumiri sociale din Franța a început să se contureze în septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru îmbunătățirea condițiilor din școli. În aceeași perioadă, pe rețelele sociale au apărut apeluri la reluarea protestelor Vestelor Galbene, împotriva costului ridicat al vieții.
Pe 17 octombrie, manifestațiile au căpătat amploare națională, reunind aproximativ 550.000 de participanți, potrivit Ministerului francez de Interne. Protestele au fost însoțite de violențe, jafuri și incendieri în mai multe orașe.
Mobilizarea a continuat pe 24 și 31 octombrie, reunind 410.000, respectiv 320.000 de participanți. Pe 7 noiembrie, numărul manifestanților a scăzut la 146.000, dintre care 46.000 la Paris, conform autorităților franceze.
Potrivit aceluiași studiu, 100% dintre respondenți afirmă că informațiile obținute în urma testării genetice i-au determinat să ia în considerare schimbări ale stilului de viață, ceea ce sugerează că un astfel de beneficiu (n.r. testarea genetică) influențează pozitiv alegerile oamenilor în materie de prevenție și gestionarea riscurilor de sănătate.
Rezultatele vin într-un context în care prevenția și medicina personalizată capătă o importanță tot mai mare în deciziile privind sănătatea, iar accesul la informații despre predispozițiile genetice și riscurile individuale devine un instrument relevant pentru adoptarea unor comportamente preventive și a unui stil de viață mai sănătos.
„Observăm o schimbare clară în așteptările consumatorilor. Oamenii nu mai caută doar protecție financiară pentru evenimente neprevăzute, ci și beneficii care îi ajută să își înțeleagă mai bine starea de sănătate și să ia decizii informate pentru viitor. Rezultatele studiului confirmă că prevenția este una dintre preocupările majore ale clienților noștri, iar prin includerea testării genetice în asigurările noastre răspundem direct acestei nevoi, oferindu-le un beneficiu modern, relevant și ușor de accesat.”, a declarat Mădălin Roșu, Președintele Directoratului Asirom Vienna Insurance Group.
De la protecție financiară la prevenție prin testare geneticăInteresul pentru testarea genetică reflectă o tendință mai amplă de orientare către medicina personalizată, bazată pe identificarea timpurie a riscurilor și pe măsuri preventive adaptate fiecărei persoane. Prin informațiile oferite, testele genetice și analizele moleculare pot contribui la o mai bună înțelegere a factorilor individuali de risc și pot susține discuțiile cu medicii specialiști privind monitorizarea sănătății și adoptarea unor măsuri preventive adecvate.
Testare genetică oferită gratuit împreună cu asigurările de viață
Pe fondul acestei tendințe, Asirom anunță extinderea beneficiilor oferite împreună cu asigurările de viață, prin includerea gratuită a unei game mai largi de teste genetice și analize de diagnostic molecular pentru clienții eligibili, lansând astfel o nouă campanie denumită „Îți protejezi viitorul. Primești beneficii pentru sănătatea ta.”. În funcție de tipul poliței și de valoarea acesteia, precum și de durata contractului de asigurare, clienții Asirom care dețin o asigurare de viață pot primi gratuit până la 3 teste genetice la alegere din următoarele opțiuni:
Test Genetic pentru identificarea a peste 185 de predispoziții legate de dietă, stil de viață, metabolism și sănătatea generală;
Test de screening noninvaziv pentru depistarea timpurie a riscurilor asociate cancerului colorectal;
Test Molecular pentru diagnosticarea infecțiilor urinare;
Panel Molecular pentru diagnosticarea infecțiilor respiratorii;
Panel Extins HPV – test pentru depistarea și genotiparea HPV.
Testele sunt oferite împreună cu asigurările de viață cu economisire sau investiție Renta Master, Global Forte, Activ, MaxInvest și MaxProtect încheiate pe minimum 12 ani, cu prime de la 335 de lei pe lună și vin să completeze protecția financiară pe termen lung cu beneficii relevante pentru sănătate.
Prin lansarea acestei campanii, Asirom își reafirmă angajamentul de a oferi clienților protecție financiară pe termen lung, completată de beneficii medicale relevante, care susțin prevenția și grija pentru sănătate. O asigurare de viață reprezintă nu doar o soluție de siguranță economică, ci și un instrument care sprijină decizii informate privind sănătatea.
Campania se derulează în perioada 28 octombrie 2026 – 27 octombrie 2027 și este realizată în parteneriat cu Genetic Lab și Diagnose.me. Detalii complete despre campanie, condițiile de eligibilitate și regulament sunt disponibile în pagina dedicată.
Metodologia studiului:
Sondaj online realizat de Diagnose.me pe clienții Asirom;
Perioada de colectare a datelor: 19-26 octombrie 2026;
Respondenți: clienți Asirom care au beneficiat de programul de testare genetică inclus în asigurările de viață;
Obiectiv: evaluarea interesului pentru beneficii suplimentare de sănătate și a impactului testării genetice asupra comportamentelor preventive.
Rezultate principale:
95% își doresc mai multe beneficii de sănătate și stil de viață incluse în polițe;
82% sunt interesați să afle mai multe despre propriile riscuri genetice;
100% afirmă că rezultatele testării i-au determinat să ia în calcul schimbări ale stilului de viață.
Asirom VIG este una dintre cele mai importante companii de asigurări de pe piață, cu tradiție în industria asigurărilor din România. Compania are o rețea națională de peste 120 de agenții, 1.500 de agenți activi și numeroși parteneri externi.
Asirom face parte din Vienna Insurance Group (VIG), principalul grup de asigurări în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est (ECE). Peste 50 de companii de asigurări și fonduri de pensii din 30 de țări fac parte din acest grup cu tradiție îndelungată, branduri puternice și o relație apropiată cu clienții. Circa 34.000 de angajați ai VIG răspund nevoilor de zi cu zi ale celor aproximativ 36 de milioane de clienți. Acțiunile VIG sunt cotate la Bursa de Valori din Viena din 1994, la Bursa de Valori din Praga din 2008 și la Bursa de Valori din Budapesta din 2022. Compania beneficiază de rating A+ cu perspectivă pozitivă din partea reputatei agenții internaționale de rating Standard & Poor’s.
Alexandru Rogobete susține că proiectul de ordin, aflat în transparență decizională, prevede includerea unor noi unități medicale în rețeaua furnizorilor de servicii oncologice decontate.
Concret, pentru investigațiile PET-CT sunt propuse trei noi puncte de furnizare, dintre care unul la Timișoara și două în București.
În ceea ce privește radioterapia oncologică modernă, rețeaua ar urma să fie extinsă cu patru furnizori: unul la Târgu Mureș, unul la Bistrița și doi în București.
De asemenea, este propusă includerea unei unități medicale din Constanța pentru radiologie intervențională oncologică, unde vor putea fi realizate tehnici moderne de embolizare pentru tratarea unor tumori.
Potrivit ministrului, extinderea rețelei ar urma să ofere pacienților mai multe opțiuni pentru diagnostic și tratament, să reducă deplasările către centrele medicale și să îmbunătățească accesul la proceduri moderne.
Alexandru Rogobete a precizat că măsura nu presupune înlocuirea furnizorilor existenți, ci suplimentarea numărului de unități medicale care pot furniza servicii decontate de CNAS.
„Mai multe unități medicale în contract cu CNAS înseamnă mai multe posibilități de diagnostic și tratament gratuit pentru pacienți”, a transmis ministrul.
Autoritățile sanitare suedeze au indicat pe site-ul lor web că a fost declarată o epizootie în comitatul Halland, în sudul țării și că a fost instituită o zonă restricționată, interzicând orice transport de pui, potrivit Le Figaro.„ A fost foarte dificil. A fost atât trist, cât și stresant”, a declarat directorul general al Västkustägg, Oscar Olsson, la radioul suedez SR, după sacrificare. „ Desigur, va dura câteva zile pentru a ne recupera, dar trebuie să privim înainte, să unim echipele, să facem curățenie, să profităm la maximum de situație și pur și simplu să urmăm revenirea la normal”, a adăugat el.
Această boală respiratorie extrem de contagioasă nu prezintă un pericol pentru oameni, dar poate provoca tulburări neurologice la păsările de curte, producție redusă de ouă și creșterea mortalității, potrivit Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.
La Bruxelles, delegația ADR Sud-Vest Oltenia a avut o întâlnire cu Raluca Painter, șefa Unității pentru Fondul Social pentru Climă, Fondul european de ajustare la globalizare și inovare socială, din cadrul Comisiei Europene – DG EMPL, și cu membrii echipei sale. Discuțiile au vizat noi posibilități de finanțare prin Fondul Social European Plus (FSE+) și Fondul Social pentru Climă, care pot completa investițiile realizate prin Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă.
Un accent important a fost pus pe inovarea socială și accesul la granturi europene pentru proiecte care răspund nevoilor comunităților: sprijin pentru persoanele afectate de tranziție, dezvoltarea competențelor profesionale, reducerea sărăciei energetice, îmbunătățirea accesului la transport, dar și facilitarea accesului copiilor din familii vulnerabile la activități sportive și culturale.
La întâlnire au participat directorul general al ADR Sud-Vest Oltenia, Stelian Bărăgan, directorul general adjunct, Marius Vărgatu, directorul Organismului Intermediar pentru PDDTJ, Raluca Măjină, și directorul Direcției Programare și Gestionare Program, Magda Lungu.
Mulțumim domnului Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, pentru sprijinul acordat și implicarea în facilitarea acestui dialog, precum și doamnei Raluca Painter și echipei sale pentru deschidere, pentru discuțiile constructive și pentru disponibilitatea de a identifica noi oportunități de finanțare pentru Oltenia.
Noutățile despre Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă, precum și informațiile destinate beneficiarilor referitoare la implementare, evaluare și contractare, se regăsesc pe pagina web dedicată programului.