MediaFax.ro

În dosarul referitor la acordul de împrumut cu BIRD, judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituționalitate.

Acordul prevede un împrumut în valoare de 544 de milioane de euro, banii urmând să poată fi folosiți de stat pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Sesizarea fusese formulată de deputați AUR și S.O.S România.

Acordul a fost semnat la Washington la 16 aprilie 2026, iar Senatul l-a aprobat, în calitate de Cameră decizională, pe 6 august. Împrumutul are o maturitate de până la 18 ani, cu rambursarea capitalului prevăzută pentru februarie 2044.

CCR respinge și sesizarea privind biodiversitatea

Separat, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea privind legea pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030.

Sesizarea fusese depusă după adoptarea actului normativ în Parlament, AUR contestând inclusiv procedura prin care strategia, aprobată inițial de Guvern, a fost retrasă și ulterior transpusă într-o lege adoptată de Legislativ.

Decizia CCR este importantă și din perspectiva fondurilor europene. Strategia pentru biodiversitate reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestuia ar putea produce o penalitate de 972,45 milioane de euro. România are termen până la 31 august pentru îndeplinirea angajamentului.

Prin respingerea sesizării de neconstituționalitate, legea poate continua procedura constituțională și poate fi transmisă pentru promulgare.

Cele două acte normative fuseseră atacate la CCR pe 7 august, imediat după finalizarea procedurii parlamentare.

„Zilele acestea prosumatorii României sunt sub atacul Guvernului, care vrea să le ia libertățile greu câștigate prin lege în 2025. Îi anunț că voi ataca la Comisia Europeană și prin toate mijloacele europene existente orice tentativă de a subjuga oamenii care au investit în regenerabile pentru a genera energie pentru comunitatea lor”, a scris Șefănuță, într-o postare publicată pe Facebook. 

Acesta a precizat că „nu este posibil să favorizăm mereu marii monopoliști energetici de pe piață”, afirmând că „dreptul oamenilor de a decide ceea ce fac cu energia lor” nu trebuie restrâns.

„Să beneficieze de ea, să o dea mai departe, să decidă mecanismul de compensare cu furnizorul. Nu este posibil să trecem legi stupide și antieuropene pentru revenirea la cărbune, o tehnologie cu zero viitor”, a mai scris Ștefănuță.

Declarațiile europarlamentarului vin în contextul în care, printre soluțiile de depășire a crizei energetice se află propunerea unor reglementări pentru ca prosumatorii să injecteze energie în sistem, dar și să instaleze capacități de stocare a energiei electrice produse de panourile fotovoltaice.

 

Un clasament internațional reunește șapte astfel de exemple, dintre care trei sunt în Europa, potrivit publicației Quartz.

Slovenia și Italia, printre exemplele europene

Pentru turiștii români, una dintre cele mai accesibile destinații din clasament este Slovenia, care a dezvoltat un program național de certificare a operatorilor preocupați de sustenabilitate.

Schema include un proces în 11 etape, în cadrul căruia hotelurile, restaurantele și operatorii turistici trebuie, printre altele, să realizeze periodic rapoarte de mediu, să formeze echipe dedicate practicilor ecologice și să treacă prin reevaluări la fiecare trei ani. Ljubljana se numără deja printre destinațiile certificate.

În Italia, regiunea Emilia-Romagna mizează pe agroturism. La nivel național, peste 20.000 de ferme și podgorii primesc vizitatori, iar modelul permite ca o parte mai mare din veniturile generate de turiști să ajungă direct în comunitățile rurale. Vizitatorii pot participa inclusiv la activități agricole, precum culesul strugurilor sau producerea brânzeturilor.

Tot în Europa, Țara Galilor promovează pensiunile, fermele și afacerile turistice independente, precum și gastronomia bazată pe ingrediente locale și sezoniere.

De la Scoția la pădurile tropicale din Ecuador

Pe lista destinațiilor sustenabile apare și Aberdeenshire, în Scoția, o regiune care încearcă să-și diversifice economia, dependentă istoric de petrolul și gazele din Marea Nordului. Afacerile turistice locale promovează energia regenerabilă, cazările independente și produsele provenite de la fermele din zonă.

În Ecuador, zona din jurul capitalei Quito folosește veniturile din ecoturism inclusiv pentru cercetarea biodiversității. În Rezervația Mashpi, biologii au identificat până acum 22 de specii noi, iar donațiile vizitatorilor contribuie la finanțarea activităților științifice.

Acces limitat la Marea Barieră de Corali

În Australia, Queensland aplică o strategie diferită: doar 7% din Marea Barieră de Corali, care se întinde pe aproximativ 2.300 de kilometri, este accesibilă turiștilor. Unele programe le permit vizitatorilor să participe la activități de monitorizare și conservare a ecosistemului marin.

Lista este completată de Costa Rica, unde aproape o treime din teritoriul țării are statut de zonă de conservare. Statul central-american găzduiește aproximativ 6% din biodiversitatea mondială și și-a construit o parte importantă a modelului turistic în jurul ariilor naturale protejate și al ecoturismului.

Pentru călătorii din România, exemplele europene arată că turismul sustenabil nu presupune neapărat destinații exotice: alegerea trenului în locul avionului atunci când este posibil, a cazărilor independente și a serviciilor care folosesc resurse locale poate reduce impactul unei vacanțe asupra mediului și poate direcționa o parte mai mare din cheltuieli către comunitățile vizitate.

Oficiul pentru Căi Ferate și Drumuri (ORR) din Marea Britanie a aprobat planurile Virgin Trains pentru perioada 1 octombrie 2030 – 31 decembrie 2040, scrie The Guardian. Autoritatea a precizat că decizia reprezintă un pas important, însă compania mai are de obținut o serie de aprobări înainte de lansarea serviciilor.

„Acesta este un pas important în direcția introducerii concurenței și a creșterii pe piața serviciilor feroviare internaționale”, a declarat Martin Jones, directorul adjunct al ORR pentru acces și relații internaționale.

Virgin Trains vrea până la 20 de curse pe zi

În baza aprobării, Virgin Trains intenționează să opereze până la 20 de curse zilnice dus-întors prin tunelul de sub Canalul Mânecii.

Noile servicii ar urma să lege Londra de trei dintre cele mai importante destinații europene: Paris, Bruxelles și Amsterdam.

Aprobarea ORR nu înseamnă însă că trenurile pot începe imediat să circule. Virgin trebuie să obțină accesul la celelalte rețele feroviare implicate și să primească aprobările de siguranță necesare din partea autorităților britanice și europene.

ORR a avertizat că „mai sunt încă multe de făcut” înainte ca serviciile să poată fi lansate.

Eurostar a avut monopolul din 1994

Intrarea Virgin Trains pe această piață ar pune capăt unei situații care durează de la deschiderea tunelului de sub Canalul Mânecii, în 1994.

Eurostar, companie controlată de operatorul feroviar francez SNCF, a fost până acum singurul operator de trenuri de pasageri care traversează tunelul dintre Marea Britanie și Europa continentală.

Virgin Trains a făcut deja un pas important pentru viitoarele operațiuni. În octombrie anul trecut, compania a primit acces la depoul Temple Mills din estul Londrei, unde trenurile pot fi întreținute și depozitate.

Depoul este singurul care poate fi accesat de pe linia High Speed 1, infrastructura feroviară care leagă Londra de tunelul de sub Canalul Mânecii.

Investiție de 700 de milioane de lire

Virgin Trains intenționează să investească aproximativ 700 de milioane de lire sterline în proiect și estimează că acesta ar putea genera aproximativ 400 de locuri de muncă în Regatul Unit.

Compania a operat anterior servicii feroviare interurbane în Marea Britanie, inclusiv pe ruta Londra–Glasgow, iar acum își propune să intre pe piața transportului feroviar internațional.
Planurile Virgin apar într-un moment în care cererea pentru călătoriile cu trenul între Marea Britanie și Europa este în creștere.

Mai multe trenuri directe între Marea Britanie și Europa

Eurostar a anunțat deja că intenționează să introducă trenuri cu două etaje pe rutele prin tunelul de sub Canalul Mânecii.

În paralel, Marea Britanie și Germania analizează posibilitatea introducerii unor trenuri directe între Londra și Berlin.

Dacă planurile Virgin Trains vor fi puse în aplicare, pasagerii ar putea avea, începând din 2030, o alternativă la Eurostar pentru călătoriile dintre Londra și principalele orașe din Europa continentală.

Negocierile dintre părți sunt într-un stadiu avansat, iar atacantul kosovar ar urma să devină o nouă soluție ofensivă pentru echipa pregătită de Ioan Ovidiu Sabău.

Interesul Farului pentru Hyseni nu este însă unul de ultim moment. Jurnalistul italian Rudy Galetti relata încă din 5 august că formația din Constanța îl are pe lista de transferuri pe internaționalul kosovar, pentru care mai existau și alte cluburi interesate.

Hyseni nu a fost în lotul lui AC Horsens pentru ultimul meci

Muhamet Hyseni nu s-a regăsit în lotul de 20 de jucători anunțat de AC Horsens pentru partida disputată duminică, 16 august, în deplasare cu OB, în prima ligă daneză.

Cu numai două săptămâni înainte, pe 3 august, atacantul fusese folosit de Horsens într-un meci de pregătire cu Silkeborg și chiar avusese prima ocazie importantă a partidei.

Hyseni revenise în această vară la AC Horsens după ce sezonul 2025/2026 îl petrecuse sub formă de împrumut la KF Llapi, în Kosovo. Danezii anunțaseră oficial împrumutul în septembrie 2025, explicând atunci că atacantul avea nevoie să joace pentru a-și regăsi forma de golgheter.

În ultima stagiune din Kosovo, Hyseni a bifat 26 de meciuri de campionat, nouă goluri și două pase decisive.

A fost golgheterul campionatului din Kosovo cu 26 de goluri

Cea mai bună perioadă a carierei sale a venit în sezonul 2023/2024. În tricoul lui KF Llapi, atacantul a înscris 26 de goluri în 34 de partide și a încheiat campionatul drept golgheter.

Performanțele sale i-au adus transferul în Danemarca. În iunie 2024, AC Horsens a anunțat oficial că Hyseni a semnat un contract pe cinci ani, ceea ce înseamnă că actuala sa înțelegere este valabilă până în vara lui 2029.

Presa daneză scria ulterior că Horsens ar fi plătit aproximativ 4,5 milioane de coroane daneze pentru atacant, echivalentul a circa 600.000 de euro.

Transfermarkt îi estimează în prezent valoarea de piață la 600.000 de euro.

A marcat împotriva Elveției pentru naționala Kosovo

Muhamet Hyseni are și două selecții pentru naționala Kosovo și un gol.

Atacantul a debutat într-un meci important, în noiembrie 2023, împotriva Elveției, în preliminariile EURO 2024. Introdus în repriza secundă, Hyseni a înscris în minutul 82 golul prin care Kosovo a obținut remiza, scor 1-1, la Basel.

Născut la 6 februarie 2001, la Podujevë, Hyseni are 1,80 metri și evoluează în principal ca atacant central, putând fi utilizat și în spatele vârfului.

UPDATE Schimbare importantă la CCR în dosarul Legii integrității

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, nu mai este raportor în dosarul privind modificările aduse Legii integrității, iar dosarul a fost preluat de judecătorul Csaba Asztalos, potrivit unor surse G4Media.

Nu este clar în ce condiții a fost luată această decizie internă. Schimbarea vine după criticile publice formulate în ultimele zile la adresa Simonei Tănăsescu.

Ședința CCR a început luni, la ora 11:00, și a fost întreruptă după aproximativ o oră și jumătate. Judecătorii constituționali urmează să reia discuțiile în cursul după-amiezii, potrivit G4Media.

Știrea inițială: Ședința CCR este programată să înceapă la ora 11:00. Sesizările au fost discutate de Curtea Constituțională și săptămâna trecută, dar deciziile au fost amânate pentru 17 august.

USR și PNL au atacat Legea integrității la CCR

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională printr-o sesizare comună formulată de senatorii USR și opt senatori PNL.

Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune.

PSD atacă USR și PNL: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro”

Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității.

Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese.

„PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis de social-democrați.

Nicușor Dan contestă prevederile privind declarațiile de avere și pierderea mandatului

Separat de sesizarea USR și PNL, președintele Nicușor Dan a sesizat și el legea la Curtea Constituțională.

Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției.

Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali.

Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia.

În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese.

Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.

Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior.

CCR, după întâlnirea Tănăsescu–Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal”

Ședința CCR are loc și după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate.

CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională.

CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR.

Curtea a respins și posibilitatea ca dosarele aflate pe rol să fie discutate în afara procedurilor oficiale.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul CCR.

Legea integrității, jalon din PNRR

Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august.

Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat.

Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.

Valoarea totală a bunurilor depășește 1,2 milioane de lei.

Controale asupra vehiculelor venite din Turcia și Bulgaria

Acțiunile de tip BLITZ au avut loc în perioada 14-16 august, fiind desfășurate de polițiști din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.

Echipele au oprit pentru verificări, pe DN 5, mai multe autocare și autoturisme care circulau pe rutele Turcia – România și Bulgaria – România.

În urma controalelor, polițiștii au găsit 3.543 de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de marochinărie și parfumuri, toate purtând însemnele unor mărci protejate și fiind suspectate că ar fi contrafăcute.

Totodată, au fost descoperite 19.200 de țigarete, echivalentul a 960 de pachete, de diferite mărci, care nu aveau aplicat timbru fiscal.

Bunurile aparțineau unor cetățeni români, turci și bulgari

Potrivit Poliției de Frontieră, mărfurile se aflau în posesia unor șoferi și pasageri de cetățenie română, turcă și bulgară.

Persoanele verificate nu au putut prezenta documente care să demonstreze proveniența sau autenticitatea produselor.

Valoarea articolelor suspectate că sunt contrafăcute a fost estimată la 1.178.650 de lei, în timp ce țigaretele au fost evaluate la 28.800 de lei.

Toate bunurile au fost ridicate și depozitate în camera de corpuri delicte a instituției, până la finalizarea verificărilor.

Cercetări pentru încălcarea legislației privind mărcile și produsele accizabile

Polițiștii au deschis cercetări în legătură cu introducerea în circuitul comercial a unor produse care poartă fără drept mărci înregistrate, dar și pentru deținerea unor cantități de produse accizabile nemarcate fiscal peste limita prevăzută de lege.

La finalizarea anchetei urmează să fie stabilite măsurile legale în cazul persoanelor implicate.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că astfel de controale sunt desfășurate în mod constant pentru combaterea contrabandei și a comerțului cu produse contrafăcute, inclusiv în contextul obligațiilor asumate de România în cadrul spațiului Schengen și al protejării drepturilor de proprietate intelectuală.

Carlos Alcaraz încearcă să-și reia activitatea competițională după ce o accidentare la încheietura mâinii drepte, în luna aprilie, i-a întrerupt ceea ce fusese un început foarte bun al sezonului 2026.

Accidentarea l-a obligat pe spaniol să rateze Roland Garros și Wimbledon, iar recent acesta s-a retras atât de la Montreal, cât și de la Cincinnati.

Alcaraz a înregistrat progrese la antrenamente. Imagini recente de la Murcia l-au arătat lucrând la diferite aspecte ale jocului său, purtând un bandaj de compresie pe brațul drept.

„Cred că este un risc mare”

Cu toate acestea, există o mare diferență între antrenament și revenirea directă la meciurile oficiale în formatul „cel mai bun din cinci seturi” de la US Open.

Greg Rusedski crede că, în mod ideal, Alcaraz ar trebui să se testeze într-un meci mai scurt înainte de a lua în considerare revenirea la un turneu de Grand Slam.

„Cred că este un risc mare. Cred că trebuie să începi cu un meci de două din trei seturi, pentru că una e să te antrenezi și alta e să joci un meci”, a declarat Rusedski în podcastul său, citat de tennisworldusa.org.

Fostul finalist al US Open crede că spaniolul ar fi trebuit să joace la Cincinnati înainte de US Open.
„Aș fi șocat dacă ar juca la US Open. Din punctul meu de vedere, trebuia să joace la Cincinnati ca să aibă o șansă de a ajunge la Open”, a spus Rusedski.

Fostul nr. 4 mondial a subliniat, de asemenea, că sănătatea jucătorilor a devenit un subiect tot mai important în circuitul ATP. Jannik Sinner se confruntă și el cu o problemă la genunchi, iar Rusedski consideră că ambii jucători ar trebui să evite să-și forțeze revenirea doar pentru că se apropie un turneu de Grand Slam.

Perspective mai optimiste

Rusedski nu este singurul fost jucător care are îndoieli. Andy Roddick a declarat recent că ar fi dificil pentru Alcaraz să-și facă revenirea într-un turneu de Grand Slam, deoarece un meci din primul tur s-ar putea transforma imediat într-o încercare fizică de patru sau cinci ore.

Campionul de la US Open din 2003 a spus că ar fi surprins dacă spaniolul ar ajunge pur și simplu la New York și ar juca fără să participe la un turneu de pregătire.

Emilio Sanchez a oferit o perspectivă ceva mai optimistă. Fostul jucător spaniol, care a ocupat locul 7 mondial, a spus că Alcaraz s-a antrenat la aproximativ „55%” săptămâna trecută și a sugerat că participarea la US Open ar putea avea totuși loc dacă acesta se apropie de forma fizică maximă.

Turneul de la US Open începe pe 30 august.

Întâlnirea are loc la puțin peste o săptămână după ce Netanyahu a respins public planul în 15 puncte susținut de Statele Unite. Propunerea prevede dezarmarea Hamas în schimbul unei retrageri treptate a armatei israeliene din Fâșia Gaza, informează Financial Times.

Kushner, consilier al lui Trump și unul dintre principalii autori ai planului pentru Gaza, s-a întâlnit duminică în Egipt cu Khalil al-Hayya.

Hamas a transmis într-un comunicat că Hayya „s-a întâlnit cu delegații care îi reprezintă pe mediatorii și garanții acordului de încetare a focului din Gaza”, în Egipt.

Statele Unite a desemnat Hamas o organizație teroristă, însă oficiali americani s-au întâlnit anterior cu reprezentanți ai grupării pentru a negocia eliberarea ostaticilor și o soluție diplomatică pentru încheierea războiului.

Netanyahu respinge planul american

Planul susținut de Trump prevede „dezarmarea completă a Hamas și a tuturor celorlalte grupări armate din Gaza”, iar trupele israeliene ar urma să se retragă treptat pe măsură ce dezarmarea este pusă în aplicare.

Netanyahu a respins însă documentul și a declarat că armata israeliană, care controlează aproximativ 60% din Gaza, nu se va retrage „până când Hamas nu este dezarmat”.

De cealaltă parte, Hamas susține că Israelul trebuie mai întâi să își respecte angajamentele asumate anterior, inclusiv să permită intrarea unui volum mai mare de ajutoare umanitare și să își retragă trupele pe pozițiile stabilite la intrarea în vigoare a armistițiului de anul trecut.

Itamar Ben-Gvir, ministrul israelian al Securității Naționale și lider de extremă dreapta, a declarat într-un interviu recent că Israelul ar trebui să ucidă „30 până la 40” de persoane în fiecare noapte în Gaza și să construiască așezări evreiești în enclava palestiniană. Ben-Gvir a făcut declarațiile într-un podcast găzduit de Rom Braslavski, care a fost luat ostatic în timpul atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

Secția Clinică de Recuperare Neuromusculară din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” își suspendă activitatea în regim de spitalizare continuă în perioada 17 august – 14 septembrie.

Decizia a fost luată de conducerea unității medicale pentru a permite desfășurarea operațiunilor specifice de dezinfecție, dezinsecție și deratizare (DDD), potrivit G4Media.

Potrivit reprezentanților spitalului, măsura este esențială pentru siguranța pacienților și a personalului medical, dar și pentru a împiedica extinderea insectelor către alte secții din spital.

Măsurile nu sistează complet activitatea secției. Pacienții vor putea beneficia în continuare de îngrijiri medicale prin intermediul ambulatoriului de specialitate și, în funcție de caz și de disponibilitate, prin spitalizări de zi.

 

 

Incidentul din satul Bihar a aut loc aproape de templul Ashok Dham, acolo unde mii de credincioși s-au adunat pentru a se ruga în a treia zi de luni din luna Shravan, una dintre cele mai sfinte perioade din calendarul hindus, potrivit Associated Press. 

Cel puțin 7 persoane au fost ucise, iar alte zeci de persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale, potrivit funcționarului public Shailendra Kumar, pentru Press Trust India. 

VIDEO | At least seven people were killed and 14 others were injured in a stampede near the Ashok Dham temple in Bihar’s Lakhisarai district.

The incident occurred due to a heavy rush of devotees at Ashok Dham halt railway station, which is a short walk from the temple. The… pic.twitter.com/2pCN9EmrvX

— Press Trust of India (@PTI_News) August 17, 2026

Potrivit rapoartelor preliminare, un cablu electric s-a rupt în apropierea templului, la 6:30 dimineața. Credincioșii s-au panicat și, încercând să scape, s-au înghesuit.

O porțiune din baricade s-a prăbușit sub greutatea mulțimii în mișcare, ducând la o busculadă în care oamenii au căzut unii peste alții.

Incendiu izbucnit într-un hotel în care erau cazați pelerini

Anterior, un incendiu a izbucnit într-un hotel din orașul Tarapith, în care se aflau pelerini, tot în Bengalul de Vest. Incendiul a izbucnit, luni, la ora 4:30, la parterul unui hotel cu patru etaje, în timp ce majoritatea oaspeților dormeau.

În incendiu, au murit 7 persoane, în timp ce alți răniți au fost duși la spital, potrivit poliției. Unii au fost tratați de arsuri, în timp ce alții au suferit din cauza inhalării fumului.

Conducerea hotelului a precizat că incendiul s-ar fi putut declanșa în apropierea recepției, după ce o componentă electrică din sistemul de alimentare cu energie al hotelului a luat foc.

Cei cazați la hotel erau pelerini ce vizitau templele din orașul Tarapith, pentru a se ruga zeului Shiva.

Președintele Lai Ching Te a confirmat că bugetul pentru apărare al Taiwanului va depăși anul viitor pragul de un trilion de dolari taiwanezi (31 de miliarde de dolari americani), notează Reuters. 

Bugetul, care va reprezenta peste 3% din produsul intern brut, urmează să fie prezentat joi de către guvernul de la Taipei.

Lai a declarat că nivelul cheltuielilor demonstrează determinarea Taiwanului de a-și consolida capacitățile de autoapărare. „Investiția în apărare este o investiție în pace”, a afirmat președintele. 

Tensiunile cu China și exercițiile Han Kuang

Creșterea bugetului are loc pe fondul intensificării presiunilor exercitate de China asupra Taiwanului. În ultimii ani, armata chineză și-a intensificat activitățile în apele și spațiul aerian din jurul Taiwanului. 

China desfășoară aproape zilnic activități militare în jurul Taiwanului, printre care se numără patrule ale gărzii de coastă. Potrivit cercetătorilor, operațiunile sunt urmăresc atât exercitarea unei presiuni psihologice, cât și colectarea de informații. 

Taiwanul a încheiat săptămâna trecută exercițiile militare anuale Han Kuang, care au inclus simulări privind mai multe scenarii de conflict. Printre scenariile exersate de militarii taiwanezi se numără mutarea liniilor de producție militară, reducerea vitezei internetului sau contracararea unei eventuale blocade maritime chineze. 

China a criticat exercițiile militare taiwaneze, calificându-le drept o „farsă risipitoare” și acuzând autoritățile de la Taipei că alimentează temerile privind izbucnirea unui război. 

Opoziția din Parlament

Lai se confruntă, în același timp, cu opoziția din parlamentul taiwanez. Deși bugetul pentru anul viitor a fost aprobat, formațiunile susțin că nu sunt dispuse să ofere guvernului fonduri fără limite și solicită o analiză atentă a modului în care vor fi cheltuite resursele destinate apărării.  

Consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că președintele Nicușor Dan este în contact permanent cu liderii politici pentru rezolvarea crizei politice din țară.

„Inclusiv la întrevederea de săptămâna trecută s-a făcut un schimb de opinie cu privire la criza politică și soluțiile pe care le avem pe masă pentru a depăși acest moment. Și este total angajat pe găsirea unei soluții”, a spus la Digi 24 Eugen Tomac.

Tomac anunță când face președintele o nouă nominalizare

El a explicat că în ultimele trei luni șeful statului a avut două nominalizări pentru funcția de prim-ministru, care însă nu au trecut. Tomac a anunțat când va face președintele o nouă nominalizare.

„În următoarea perioadă, atunci când se va găsi o formulă convingătoare pentru partidele politice de a depăși acest moment, președintele va face o nouă desemnare care va și trece în mod sigur prin parlament”, a spus consilierul de la Palatul Cotroceni.

Eugen Tomac a adăugat că președintele „este deplin angajat într-un dialog intens cu toți actorii implicați pentru a depăși acest moment complicat pentru România, pentru că avem nevoie de un guvern nou, cât mai rapid, pentru a putea construi proiecte de viitor pentru țara noastră”.

Echipa STOICA & ASOCIAȚII, formată din avocații Dragoş Bogdan (Managing Partner), Mihai Stănescu (Managing Associate) și Ingrid-Amelia Apetrei (Managing Associate), a obținut în primă instanță, pentru clientul Terapia S.A., liderul pieței de profil din România, dreptul de a comercializa în continuare suplimente alimentare care conțin substanța „albastru de metilen”. Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea actelor administrative emise de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), prin care fuseseră anulate certificatele de notificare, adică actele în baza cărora aceste produse pot fi comercializate legal pe piața din România. Decizia instanței oprește, cel puțin temporar, măsura care ar fi blocat comercializarea stocurilor în valoare de peste 60 de milioane lei, într-o piață estimată la peste 200 milioane lei. Citeşte comunicatul integral AICI

„Nu există niciodată o suficiență în ceea ce privește înzestrarea în armată. Aceste măsuri sunt cu atât mai eficiente cu cât ele sunt luate din timp”, a declarat Miruță, luni, la Digi24. 

Radare de joasă altitudine și sisteme de interceptare de la sol

Ministrul a declarat că statul român a contractat, prin programul SAFE, noi capabilități destinate combaterii dronelor, având în vedere evoluțiile de securitate de la granița României. 

„Războiul a început de patru ani și jumătate, cel puțin influența dronelor este observată de trei ani. România nu a luat la nivel politic decizii pentru a înzestra armata română cu astfel de capabilități. A venit acest program SAFE, am văzut ce ne lipsește, am contractat acele capabilități moderne de lupta anti dronă”, a precizat ministrul interimar. 

Printre sistemele contractate de România se numără radare de joasă altitudine, capabile să detecteze obiecte cu o suprafață mică de reflexie, dar și sisteme de interceptare de la sol, care vor permite distrugerea dronelor fără a fi necesară, în toate situațiile, intervenția avioanelor de luptă. 

Calendarul livrărilor

Acesta a anunțat și un calendar al înzestrării armatei cu aceste mijloace. 

„Am contractat mult mai mult decât ceea ce avem și urmează să ajungă în România din vara anului viitor, treptat, până la doi ani și jumătate, ce durează înzestrarea a cu tot ce am comandat”, a subliniat Miruță. 

Contextul de securitate la granița de Est

Măsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic. 

Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei. 

O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre litoralul românesc. 

De asemenea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un avion F-18 al Spaniei, aflat în România pentru misiuni de poliție aerienă a doborât o dronă care a pătruns în România, dinspre Republica Moldova. 

Nicușor Dan nu a participat sâmbătă, 15 august, la festivitățile organizate la Constanța de Ziua Marinei, fiind prezent în schimb la Mănăstirea Dejani, în județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș.

Întrebat de ce președintele a ales, pentru al doilea an consecutiv, să nu meargă la Constanța, Eugen Tomac a răspuns inițial că șeful statului „poartă un respect profund pentru Forțele Navale Române”.

Tomac a amintit vizita făcută de Nicușor Dan în iunie la Istanbul, unde, alături de Recep Tayyip Erdoğan, a participat la ceremonia dedicată corvetei „Contraamiral August Roman”, intrată în serviciul Forțelor Navale Române.

Întrebarea a fost repetată: „De ce nu a mers?”

Jurnalista a revenit însă asupra întrebării și i-a cerut lui Tomac să explice concret de ce președintele nu a fost prezent la Constanța, mai ales în contextul tensiunilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Consilierul nu a oferit nici de această dată un motiv precis.

„Subliniez din nou, Marea Neagră este locul în care începe responsabilitatea noastră în ceea ce privește asigurarea securității europene și vom continua să acționăm în această direcție, pentru că ne știm rolul”, a spus Eugen Tomac.

El a adăugat că Marea Neagră înseamnă pentru România, pe lângă securitate, „comerț, energie și conectivitate”, iar prioritățile în regiune sunt „fundamentale” pentru președinte.

Întrebat apoi dacă prezența personală a șefului statului la Constanța nu ar fi transmis un mesaj mai puternic, Tomac a invocat participarea celorlalți oficiali.

„A participat șeful Guvernului, a fost ministrul Apărării, a fost consilierul prezidențial pentru securitate”, a răspuns acesta.

Administrația Prezidențială a fost reprezentată la ceremoniile din 15 august de consilierul prezidențial Marius Lazurca, care a prezentat mesajul șefului statului.

Și în 2025 Nicușor Dan a ales o mănăstire din zona Făgărașului

Este al doilea an consecutiv în care Nicușor Dan nu participă la principalul ceremonial de Ziua Marinei de la Constanța.

În 2025, șeful statului a mers tot în zona Făgărașului, la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Ulterior, Nicușor Dan a explicat că a dorit să rupă tradiția prezenței obligatorii a președintelui la ceremoniile de la Constanța și că decizia nu reprezintă o lipsă de respect față de Armată.

Anul acesta, Nicușor Dan a transmis de la distanță un mesaj în care a descris Marea Neagră drept o zonă „crucială pentru securitatea Europei” și a pledat pentru continuarea modernizării Forțelor Navale.

Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, peste 100 de drone au fost văzute în Ucraina, de radarele românești, în ultimele 7 zile. Acestea au atacat, în roiuri, porturile ucrainene. Acestea au fost văzute și de radarele românești. Multe din ele au fost distruse de armata ucraineană, însă resturile acestora au ajuns și pe litoralul românesc, aduse de valuri, la patru zile după atacuri.

„În acest weekend a fost un număr maxim de resturi care au ajuns, s-au fost aduse de apă la mal”, a declarat Miruță. 

După ce la Costinești oamenii au fost nemulțumiți că nu mai puteau să intre la plajă pentru că zona au fost blocată de un cordon al autorităților, care făceau cercetări la fața locului, privind bucățile de dronă identificate, Radu Miruță a precizat:

„Sunt niște măsuri de la ISU, pentru a limita eventualele explozii care ar putea să se desfășoare dacă resturile astea de drone ar conține explozibil”, adăugând că acestea sunt luate până în momentul în care „specialiștii confirmă dacă aceste resturi de drone sunt periculoase sau nu”. 

„De îndată ce se confirmă de specialiști că nu conțin explozibil, că sunt doar pur și simplu elemente pasive de plastic, de spumă, de alte componente ale dronelor, de îndată aceste măsuri sunt eliminate”, a declarat Miruță. 

Miruță a precizat că pe primul loc este protecția cetățenilor.

„Pe primul loc este protecția cetățenilor și știu și înțeleg că de multe ori poate să li se pară că măsurile celor de la ISU sunt puțin cam prea agresive, dar în astfel de situații eu sunt de acord cu cei de la ISU că e mai bine să se sufle și-n iaurt decât, Doamne, ferește, să fie cineva rănit”, a declarat Miruță. 

Ministrul interimar al Apărării a mai precizat că cetățenii nu ar trebui să se lase influențați de propagandă:

„Acest război există, acest război produce consecințe indirecte în România. Nu sunt, până în acest moment, indicii că a crescut gradul de risc pentru România, însă este o stare de vigilență pe care Armata Română o are. Vedeți că, în urma măsurilor din ultima perioadă, dronele care au intrat în spațiu aerian românesc au început să fie distruse și să fie doborâte. Facem asta în permanență”, a declarat Miruță. 

În noaptea de sâmbătă spre duminică a fost doborâtă o altă dronă, în județul Galați. Incidentul vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, MApN a doborât 3 drone în trei zile consecutive. 

O dronă a fost doborâtă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în județul Galați, de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.

„După ce noi am demonstrat că ne facem temele și dăm noi, cu piloți români, cu militari români, aceste drone jos, uitați un semnal foarte puternic că ieri o astfel de dronă a fost doborâtă de piloții spanioli. În colaborare cu militarii români de la Centrul de Monitorizare și Control, însă este dovada că alianța funcționează, este dovada că alianța este determinată să apere spațiul aerian al României și al NATO și este un semnal foarte puternic”, a declarat Miruță, luni, la Digi24.

Miruță: România este relevantă

Ministrul interimar al Apărării susține că, în urma celor mai recente incidente cu drone, Ministerul Apărării are discuții permanente cu Administrația Prezidențială și cu NATO și că au existat discuții și cu ministerul Apărării din Spania.

„România este relevantă și România începe să genereze experiență pentru alții”, a mai spus Radu Miruță.

Radu Miruță spune că militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din sistemele existente prin conectarea unor echipamente care provin inclusiv de la producători diferiți.

„În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a declarat ministrul Apărării.

Potrivit acestuia, analiza sistemelor aflate deja în dotarea Armatei a arătat că unele echipamente pot furniza informații utile pentru alte sisteme, însă acestea nu au fost proiectate inițial să comunice direct între ele.

„Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță.

Armata intervine asupra software-ului echipamentelor

Ministrul a dezvăluit că militarii lucrează în această perioadă inclusiv la modificarea componentei software a unor sisteme pentru ca informațiile obținute de un dispozitiv să poată fi utilizate de altul.

„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a declarat Radu Miruță.

Practic, Armata încearcă să creeze o legătură între senzori, radare și sisteme de interceptare care nu au fost concepute inițial ca parte a aceleiași arhitecturi.

Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian românesc.

„Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.

România așteaptă noile sisteme anti-dronă

Soluțiile software sunt folosite în perioada de tranziție până la sosirea noilor capabilități comandate de România.

Potrivit lui Miruță, primele echipamente suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar întregul proces de înzestrare cu sistemele deja contractate va dura până la doi ani și jumătate.

Printre noile capabilități se numără radare pentru detectarea țintelor care zboară la joasă altitudine și sisteme terestre de interceptare a dronelor.

Ministrul a explicat că dronele pot zbura la numai 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate împiedica uneori detectarea acestora de către radarele clasice.

Obiectivul este ca dronele să poată fi interceptate de la sol, fără să fie necesară de fiecare dată ridicarea avioanelor de vânătoare și folosirea unor rachete costisitoare.

Peste 100 de drone observate în apropierea României

Măsurile vin într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-au intensificat puternic.

Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone în apropierea spațiului aerian românesc, pe teritoriul Ucrainei.

Acestea s-ar fi grupat în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

O mare parte dintre drone au fost distruse de apărarea ucraineană, iar fragmente ale acestora au fost ulterior transportate de Dunăre și de valurile Mării Negre spre teritoriul României.

Ministrul susține că numărul mare al incidentelor recente este direct legat de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.

Într-o scrisoare confidențială din 4 iunie, adresată unui director al Rosatom, Autoritatea pentru Centrale Nucleare din Egipt semnalează mai multe „defecte” la unitățile de reactor și încălcări ale „culturii de securitate nucleară” în timpul lucrărilor la centrala El Dabaa. Scrisoarea menționează, de asemenea, „neglijență deliberată” din partea unui responsabil al proiectului, potrivit Politico.

Documentele au ajuns la Politico prin intermediul unui oficial din serviciile de informații, care a cerut anonimatul deoarece nu este autorizat să vorbească cu presa. Acestea nu au mai fost făcute publice până acum și includ documente interne ale Rosatom care indică întârzieri în construcție și probleme de inginerie identificate chiar în evaluările companiei.

După invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse ulterior Moscovei, Rosatom a încercat să convingă guvernele europene că rămâne un furnizor sigur și competent în domeniul energiei nucleare. Noile acuzații ar putea însă accentua îngrijorările privind activitatea companiei controlate de Kremlin în Uniunea Europeană.

Rosatom respinge acuzațiile privind siguranța centralei El Dabaa

Într-un răspuns pentru Politico, Rosatom a susținut că respectă cele mai ridicate standarde de securitate nucleară și că acestea au fost aplicate pe întreaga durată a lucrărilor de la El Dabaa. Compania nu a precizat însă dacă a primit scrisoarea sau reclamațiile Autorității egiptene pentru Centrale Nucleare.

„Standardul ridicat de organizare a activității, sistemul de management al calității și cultura de siguranță sunt confirmate de atenția constantă acordată proiectului de conducerile politice ale Federației Ruse și Republicii Arabe Egipt, precum și de conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, ai cărei reprezentanți participă în mod regulat la etapele-cheie ale proiectului”, a transmis Rosatom.

Premierul egiptean Mostafa Madbouly a declarat în iulie că se așteaptă ca lucrările la toate cele patru reactoare de la El Dabaa să fie finalizate până în 2030, iar prima unitate să înceapă producția de energie în 2028.

Centrala din Egipt va folosi aceeași tehnologie utilizată și în proiectul Paks II din Ungaria, extinderea nucleară susținută de Rusia care a provocat în repetate rânduri tensiuni între Budapesta și Comisia Europeană.

Proiectul Paks II a fost aprobat în 2014, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, și a devenit unul dintre simbolurile relației apropiate dintre Budapesta și Moscova. Proiectul a oferit, totodată, tehnologiei nucleare rusești o prezență importantă în interiorul UE. Lucrările au început în februarie anul acesta.

Rosatom are proiecte nucleare și în Turcia și China. În Germania, autoritățile au fost criticate după ce au aprobat în iulie un acord prin care una dintre filialele Rosatom va putea participa la producerea de bare de combustibil nuclear pentru o instalație din Saxonia Inferioară. Guvernul german a precizat că activitatea va fi supusă unor controale stricte de securitate națională.

Muncitori trec prin fața unor panouri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe șantierul centralei nucleare El Dabaa din Egipt. Sursa foto: Mediafax Foto

Defecte la reactoare și acuzații privind lucrările

Când va deveni complet operațional, complexul El Dabaa va avea patru reactoare nucleare de concepție rusească, aflate sub supravegherea Autorității pentru Centrale Nucleare din Egipt. Potrivit scrisorii trimise Rosatom, unele dintre unitățile aflate încă în construcție s-au confruntat deja cu defecte.

„Au reapărut defecte grave ale betonului, inclusiv goluri în spatele placării metalice la Unitatea 4, defecte ale plăcilor de fundație ale Unităților 1, 2 și 3, a căror reparare a durat un an, precum și defecte în structura celulară a peretelui cilindric al clădirii reactorului de la Unitatea 4”, se arată în document.

Autoritatea egipteană acuză Rosatom și de folosirea unor „metode înșelătoare” și de efectuarea unor „lucrări fictive” pentru a arăta că proiectul este finalizat în proporție de peste 50%, „în timp ce o inspecție vizuală la fața locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare se află încă în faza de construcție subterană”.

Documentul reclamă și probleme de disciplină și securitate pe șantier. Muncitori ar fi fost găsiți cu „băuturi alcoolice interzise”, ar fi folosit „legitimații falsificate și s-ar fi dat drept alte persoane pentru a obține acces neautorizat”, iar fotografii și înregistrări realizate pe șantier ar fi ajuns pe rețelele sociale, ceea ce ar fi afectat „reputația proiectului”.

Scrisoarea menționează și un accident grav în care un muncitor a suferit „o fractură deschisă gravă”. Acesta ar fi fost transportat într-un vehicul privat, și nu într-o „ambulanță echipată corespunzător”. Autoritatea egipteană susține că acest lucru ar fi fost făcut „în mod intenționat” pentru a ascunde incidentul.

Alte patru documente interne ale Rosatom, consultate de Politico, descriu la rândul lor întârzieri, probleme privind calitatea construcției și deficiențe de management.

Problemele din Egipt pot avea efecte și asupra proiectului Paks II

Acuzațiile din documente ar putea ridica noi semne de întrebare și asupra proiectului Paks II din Ungaria și ar putea alimenta îngrijorările de la Bruxelles privind implicarea unei companii controlate de Kremlin în infrastructura critică europeană.

Guvernul lui Magyar a început recent o reevaluare a proiectului Paks II, inclusiv a costurilor acestuia și a legăturilor cu Rusia.

Fostul europarlamentar ecologist ungar Benedek Jávor, un critic al proiectului Paks II și al fostei guvernări Orbán, a declarat pentru Politico că acuzațiile privind El Dabaa ar putea avea consecințe atât pentru Rosatom, cât și pentru proiectul din Ungaria.