MediaFax.ro

A treia româncă din clasamentul mondial, Andreea Dragoman a început bine meciul și, după ce a cedat cu greu primul set, scor 9-11, a întors partida și a trecut în avantaj, câștigând următoarele două seturi. Dragoman s-a impus cu 11-8 în setul al doilea și cu 13-11 în cel de-al treilea, astfel că a condus cu 2-1 la seturi.

În setul al patrulea, românca a avut din nou avantaj, ajungând la 6-4, însă Kim a revenit și a egalat la 6-6. Dragoman a trecut din nou în față, 8-7, iar apoi cele două au ajuns la 9-9. Sud-coreeanca a câștigat ultimele două puncte și a trimis meciul în decisiv.

Ultimul set a fost la fel de echilibrat. Dragoman a condus cu 6-3 și, respectiv, 8-6. Dar, Kim a recuperat și a egalat la 8-8. Românca a făcut 9-9, însă adversara sa a reușit să câștige ultimele două puncte și s-a impus cu 11-9.

Partida de la Shougang Park a durat 44 de minute.

Tot luni, perechea Eduard Ionescu/Darius Movileanu (locul 18 mondial) a oferit un meci intens la debutul pe tabloul de dublu masculin la turneul din China, contra croaților Andrej Gacina/Ivor Ban (locul 62 mondial), însă a pierdut în set decisiv. Ultimul set a păstrat suspansul până la final, într-o întâlnire în care micile detalii au făcut diferența, iar românii au cedat la limită, scor 2-3 (11-9, 8-11, 5-11, 11-4, 9-11).

În schimb, România a înregistrat o victorie luni, prin Bernadette Szocs, care a avansat în turul secund, după ce a învins-o pe egipteanca Dina Meshref.

Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Mircea Abrudean a scris că „intimidarea unui jurnalist pentru opiniile sale este inacceptabilă și trebuie condamnată fără echivoc”.

„Protejarea drepturilor jurnaliștilor înseamnă inclusiv protejarea dreptului fiecărui cetățean de a vorbi liber”, continuă președintele Senatului.

Gesturile de intimidare „nu trebuie trecute cu vederea și care n-ar trebui să intre într-o normalitate”, susține el. Mai mult, consideră că astfel de gesturi „trebuie anchetate de instituțiile abilitate”.

„Indiferent despre cine este vorba, libertatea de expresie trebuie respectată în România”, afirmă Abrudean.

Acesta precizează că astfel de gesturi care pot incita la violență, nu doar verbală, „nu ne fac bine și nu fac bine democrației”.

Președintele Senatului susține că „este chiar un atac la libertatea presei și toate instituțiile din România trebuie să trateze cu maximă seriozitate acest lucru”.

„Violența de limbaj creează un climat în care astfel de gesturi devin posibile și nu putem accepta ca dezbaterea publică să fie înlocuită de amenințări și ură”, a conchis Mircea Abrudean.

Și Nicușor Dan a descris atacurile la adresa jurnalistului drept „inacceptabile”.

„Libertatea presei este garantată de Constituție, iar ea nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”, a transmis Nicușor Dan.

Reacțile lui Mircea Abrudean și ale lui Nicușor Dan vin după mai multe gesturi și mesaje ale susținătorilor lui Călin Georgescu din fața Arestului Central. Acestea au fost îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu, în urma pozițiilor exprimate de acesta în spațiul public.

Cercetătorii, companiile și administrația publică ar urma să primească acces la resurse de calcul și instrumente necesare dezvoltării și testării unor noi modele și aplicații.

Reuniunea de lansare a proiectului a avut loc luni la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a anunțat Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC).

RO AI Factory este dezvoltată în cadrul inițiativei europene EuroHPC, care urmărește construirea unei rețele de infrastructuri dedicate inteligenței artificiale.

Potrivit ANC, proiectul românesc va integra un supercomputer optimizat pentru AI, infrastructuri de date și servicii destinate dezvoltării și antrenării modelelor de inteligență artificială.

Utilizatorii vor avea, de asemenea, acces la resurse de calcul de înaltă performanță și la instrumente destinate utilizării sigure și responsabile a inteligenței artificiale.

Infrastructura va putea fi folosită de cercetători, companii și instituții publice pentru dezvoltarea și testarea unor soluții bazate pe AI.

Printre domeniile în care ar putea fi utilizate aceste capacități se numără sănătatea, agricultura, energia, industria și serviciile publice. Resursele vor putea servi inclusiv la analizarea unor volume mari de date și la simularea unor procese complexe.

Unul dintre obiectivele proiectului vizează întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit informațiilor prezentate de ANC, EuroHPC descrie RO AI Factory drept o infrastructură care ar trebui să contribuie la transformarea IMM-urilor din simpli utilizatori ai tehnologiei în dezvoltatori activi de soluții bazate pe inteligență artificială.

Vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Daniel George Surdu, a declarat că dezvoltarea inteligenței artificiale presupune mai mult decât accesul la tehnologia propriu-zisă.

„Inteligența artificială are nevoie de infrastructură, date, competențe și oameni care să le poată transforma în soluții. RO AI Factory creează cadrul în care aceste resurse pot fi puse în relație și utilizate de cercetare, economie și administrație”, a afirmat Surdu.

Oficialul a subliniat importanța dezvoltării unei capacități naționale în domeniu, conectată în același timp la infrastructurile europene.

„Pentru România, este important să avem capacitatea de a dezvolta și testa tehnologii AI în propriul nostru ecosistem de cercetare și inovare și să conectăm această capacitate la infrastructura europeană”, a mai declarat vicepreședintele ANC.

Reuniunea organizată la ICI București marchează deschiderea etapei de implementare a RO AI Factory și reunește organizațiile implicate în dezvoltarea diferitelor componente ale proiectului.

Acestea vor lucra, între altele, la infrastructura de date, instrumentele de inteligență artificială, mecanismele pentru acces securizat la date și dezvoltarea competențelor necesare utilizării noilor tehnologii.

Proiectul include și dezvoltarea unui cadru pentru inteligență artificială de încredere, precum și conectarea infrastructurii românești la inițiativele europene din domeniu.

Prin RO AI Factory, cercetarea, mediul economic și administrația publică din România ar urma să beneficieze de puterea de calcul, datele și expertiza necesare pentru dezvoltarea unor aplicații AI în infrastructura europeană de calcul de înaltă performanță.

FRH a condamnat ferm cele întâmplate la meciul disputat duminică, 4 octombrie, la Timișoara, și a anunțat că situația va fi analizată de conducerea federației pentru stabilirea măsurilor care se impun.

Incidentul s-a produs în timpul partidei, după ce mai mulți părinți aflați în tribune s-au certat pe fondul unor nemulțumiri legate de arbitraj. Conflictul a degenerat, iar doi dintre bărbați s-au lovit și s-au îmbrâncit printre scaune, sub privirile sportivelor. Imaginile apărute ulterior în spațiul public au determinat Poliția să înceapă verificări pentru identificarea persoanelor implicate.

Cazul se află deja pe masa Comisiei de Disciplină a FRH și urmează să fie analizat la prima ședință.

„Măsurile pe care Federația le are în vedere se înscriu în principiile Politicii de Safeguarding a FRH, care pune în centrul activității sportive siguranța, integritatea, demnitatea și bunăstarea copiilor și stabilește principiul toleranței zero față de orice formă de violență”, se mai arată în comunicatul FRH.

Reprezentanții forului național accentuează responsabilitatea părinților pentru un comportament adecvat.

„Regulamentul subliniază inclusiv responsabilitatea părinților de a adopta un comportament respectuos față de sportivi, antrenori, arbitri, oficiali și ceilalți părinți”, mai transmite FRH.

Festivalul britanic Glastonbury revine după tradiționalul an sabatic și va avea loc între 23 și 27 iunie 2027, la Worthy Farm, potrivit Euronews. Biletele au fost puse în vânzare la ora 10:00, iar la 10:42 See Tickets a confirmat că întreaga alocare pentru accesul general fusese vândută.

Prețul a fost unul dintre subiectele care au stârnit cele mai multe reacții. Un bilet pentru 2027 costă 408 lire sterline, inclusiv taxa de rezervare de 5 lire. Este pentru prima dată când prețul depășește pragul de 400 de lire.

Suma echivalează cu aproximativ 480 de euro și este cu aproape 30 de lire mai mare decât în 2025. Prețurile au crescut constant în ultimele decenii. În 2010, un bilet costa 286 de lire, iar în anul 2000 prețul era de numai 87 de lire.

Majorarea pentru 2027 a provocat nemulțumiri în rândul unor fani, care susțin că festivalul a devenit prea scump. În ciuda criticilor, cererea a rămas suficient de mare pentru ca biletele să dispară în mai puțin de o oră.

Scena ediției din 2025. Festivalul Glastonbury 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie 2027. Sursa foto: X

Situația neobișnuită este că spectatorii și-au cumpărat biletele fără să știe line-up-ul festivalului. Organizatorii nu au anunțat oficial niciun artist pentru ediția din 2027. Printre numele vehiculate în presa britanică și în rândul pariorilor se află Sam Fender, Taylor Swift, Rihanna și Little Simz.

Au apărut, de asemenea, speculații privind The Rolling Stones, Radiohead și Fontaines D.C. Două nume importante au fost însă eliminate din discuție de organizatoarea Emily Eavis. Ea a respins speculațiile privind apariția Madonnei și a trupei Oasis.

Eavis a confirmat în schimb că toți headlinerii festivalului au fost deja contractați. „Suntem foarte încântați”, a declarat ea în august pentru BBC Radio 4, precizând că pregătirile pentru ediția din 2027 evoluează bine. Line-up-ul complet este așteptat în următoarele luni.

Cei care nu au reușit să cumpere bilete nu au pierdut complet șansa de a ajunge la Glastonbury. O nouă rundă de vânzări este programată în primăvara lui 2027. Atunci vor fi oferite biletele returnate și cele pentru care cumpărătorii nu achită diferența rămasă.

La cumpărarea inițială a fost necesar un avans de 100 de lire. Restul de 308 lire trebuie plătit între 1 și 7 aprilie 2027. Ediția din 2027 va avea loc între 23 și 27 iunie, iar interesul demonstrat de vânzarea biletelor arată că festivalul își păstrează atractivitatea chiar și înainte ca artiștii să fie anunțați.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că luni, 100 de avioane de luptă au participat la operațiuni împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Acestea sprijină armata guvernului yemenit, recunoscut în plan internațional. Autoritățile din Yemen luptă cu gruparea rebelă Houthi, susținută de Iran, care a ocupat o parte importantă  a țării.

Luni, Rashad al-Alimi, iderul guvernului yemenit a anunțat lansarea operațiunii „Zori Noi pentru Yemen”. El a afirmat că țara va evolua către „o nouă eră” cu sprijinul aliaților săi.

Tot luni, forțele guvernamentale yemenite au transmis că au preluat controlul asupra strâmtorii Bab el-Mandeb. Informația a fost contrazisă de rebeli. Sky News Arabia citează surse yemenite și afirmă că rebelii Houthi neagă că forțele guvernamentale ar fi înregistrat vreun progres în zona Bab el-Mandeb.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb este una dintre cele mai importante rute maritime din lume.Aceasta se află în apropierea Yemenului, separă Africa de Peninsula Arabică și face legătura între Oceanul Indian și Marea Roșie. Prin strâmtoare trec vapoarele care se îndreaptă către sau vin din Canalul Suez, unul dintre cele mai aglomerate coridoare comerciale din întreaga lume.

Atacurile aeriene și o ofensivă terestră neașteptată ale rebelilor Houthi au transformat Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb în zone de mare risc.

Bursele mondiale au început săptămâna în creștere, într-o perioadă în care investitorii așteaptă o serie de date importante privind economia Statelor Unite. La Tokyo, indicele Nikkei 225 a câștigat 2,4%, potrivit AP.

Investitorii au fost încurajați de diminuarea temerilor privind inflația, ceea ce reduce probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Totuși, în lipsa altor informații capabile să influențeze semnificativ piețele, creșterile bursiere au fost în general moderate.

Indicele CAC 40 din Franța a pierdut 1,1% în debutul ședinței, coborând la 7.813,40 puncte, în timp ce DAX din Germania a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 25.242,92 puncte.

FTSE 100 din Marea Britanie a crescut cu 0,5%, la 10.511,80 puncte.

Contractele futures pentru S&P 500 și Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 0,1%.

În Asia, indicele de referință Nikkei 225 al Japoniei a urcat cu 2,4%, încheind ședința la 69.946,86 puncte. Mai devreme în cursul zilei, acesta depășise pentru scurt timp pragul de 70.000 de puncte, pentru prima dată în ultimele trei luni.

Indicele australian S&P/ASX 200 a rămas aproape neschimbat, cu un avans de mai puțin de 0,1%, până la 8.686,40 puncte. Hang Seng din Hong Kong a câștigat 0,3%, ajungând la 24.040,34 puncte.

Tranzacțiile au fost suspendate la Shanghai și în Coreea de Sud din cauza sărbătorilor naționale.

Acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au atras cumpărătorii. În Japonia, Tokyo Electron a câștigat 5,5%, iar acțiunile gigantului de investiții în tehnologie SoftBank Group au urcat cu 3%.

Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) a crescut cu 3%.

În această săptămână urmează să fie publicate noi date privind starea sectorului serviciilor din SUA, șomajul și încrederea consumatorilor.

Vineri, S&P 500 a crescut cu 0,7%. Dow Jones Industrial Average a avansat cu 0,5%, iar indicele compozit Nasdaq a urcat cu 1,2%.

Datele publicate săptămâna trecută privind piața muncii din SUA au contribuit la diminuarea temerilor legate de o inflație mai ridicată. Guvernul american a anunțat că angajatorii din întreaga țară au creat luna trecută cu 29.000 mai multe locuri de muncă decât au desființat.

Cifra a fost sub estimările economiștilor și a marcat o încetinire față de august, când numărul net al angajărilor fusese de 133.000.

Piețele au interpretat datele drept un semnal că Rezerva Federală va fi mai puțin tentată să majoreze dobânda de referință. Fed a majorat recent principala dobândă pentru prima dată în trei ani, în încercarea de a ține sub control creșterea costului vieții.

Pe piața energiei, petrolul american de referință a pierdut 1,7%, ajungând la 89,57 dolari pe baril. Petrolul Brent, referința internațională, a scăzut cu 1,3%, până la 100,95 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au oscilat puternic în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor privind modul în care războiul cu Iranul va remodela industria petrolieră mondială.

Pe piața valutară asiatică, dolarul american a coborât luni la 157,71 yeni, de la 157,83 yeni. Euro s-a tranzacționat la 1,1204 dolari, în scădere de la 1,1257 dolari.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 a fost acordat în comun cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru contribuțiile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii, o metodă care permite controlarea activității anumitor celule cu ajutorul luminii și care a devenit un instrument important în cercetarea biomedicală, în special pentru studierea sistemului nervos.

Anunțul pentru Medicină este primul din calendarul Nobel 2026. Premiul pentru Fizică urmează marți, 6 octombrie, iar cel pentru Chimie va fi anunțat miercuri, 7 octombrie.

Karl Deisseroth, născut la 18 noiembrie 1971, la Boston, în Statele Unite, este afiliat Howard Hughes Medical Institute și Stanford University. El primește o treime din Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026, acordat pentru descoperirile privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica.

Peter Hegemann, născut la 11 decembrie 1954, la Münster, în Germania, este afiliat Humboldt University of Berlin. Cercetătorul german primește, la rândul său, o treime din premiu, pentru contribuțiile recompensate de Comitetul Nobel în domeniul canalelor ionice activate de lumină și al optogeneticii.

Georg Nagel, născut la 24 august 1953, la Weingarten, în Germania, este afiliat University of Würzburg. El împarte Premiul Nobel pentru Medicină 2026 cu Deisseroth și Hegemann, primind o treime din distincție pentru descoperirile care au stat la baza dezvoltării optogeneticii și a utilizării canalelor ionice activate de lumină.

Spre deosebire de alte mari premii internaționale, publicul nu cunoaște lista candidaților aflați în cursa pentru Nobel. Regulile Fundației Nobel prevăd că informațiile despre nominalizări, inclusiv identitatea persoanelor nominalizate și a celor care au făcut propunerile, rămân confidențiale timp de 50 de ani.

Prin urmare, numele vehiculate public înaintea anunțului nu reprezintă o listă oficială de nominalizări pentru Premiul Nobel.

Procesul începe cu invitații adresate persoanelor care au dreptul să propună candidați. Nimeni nu se poate autopropune pentru un Premiu Nobel. Nominalizările sunt valabile pentru anul respectiv și nu sunt transferate automat de la un an la altul.

În cazul Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, procesul implică comunitatea științifică internațională. Istoric, mii de oameni de știință eligibili au fost invitați să propună candidați, iar foștii laureați ai Nobelului pentru Medicină și anumite categorii de profesori au drept de nominalizare.

Termenul pentru transmiterea nominalizărilor este 31 ianuarie. Ulterior începe evaluarea candidaților, proces care se desfășoară pe parcursul mai multor luni și implică inclusiv experți din afara organismelor Nobel.

Candidații considerați cei mai importanți pot fi analizați în profunzime, iar activitatea lor științifică poate fi evaluată în repetate rânduri.

În septembrie, comitetul înaintează recomandările către instituția care acordă premiul, iar decizia finală este luată prin vot. Pentru Medicină, laureații sunt aleși de Nobel Assembly de la Karolinska Institutet, organism format din 50 de membri. Decizia nu aparține, așadar, exclusiv comitetului care examinează candidaturile.

Documentele referitoare la nominalizări, evaluări și deliberări sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

Anunțul de luni deschide calendarul Premiilor Nobel din 2026, programat în perioada 5-12 octombrie.

După Premiul pentru Fiziologie sau Medicină din 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică va fi anunțat pe 6 octombrie, iar cel pentru Chimie pe 7 octombrie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunțat joi, 8 octombrie, iar Premiul Nobel pentru Pace vineri, 9 octombrie. Seria se va încheia luni, 12 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Premiile Nobel au fost acordate începând din 1901, în baza testamentului lui Alfred Nobel. Cele cinci domenii prevăzute de acesta au fost fizica, chimia, fiziologia sau medicina, literatura și pacea. Premiul pentru Științe Economice a fost instituit ulterior, în 1968, de banca centrală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

Ceremonia de decernare are loc în mod tradițional la 10 decembrie, data morții lui Alfred Nobel.

Patru bucătari americani au explicat ce face diferența, atunci când faci chiftele, potrivit Allrecipes. Toți au indicat aceeași greșeală: carnea frământată prea mult.

Cu cât amestecul este strâns și manipulat mai mult, „cu atât proteinele devin mai compacte, ceea ce poate duce la chiftele dense, uscate și fără viață”, avertizează MacKenzie Smith.

Compoziția nu trebuie frământată. Ajunge să o amesteci cu mâinile umede, doar cât ingredientele se omogenizează.

Ea dă gust și păstrează chiftelele suculente. Carnea prea slabă se întărește și se usucă. Bucătăreasa Mary Payne Moran recomandă două părți vită și o parte porc.

Dacă folosești carne de pui, poți adăuga grăsime prin brânză, ou, ulei de măsline sau maioneză. Ricotta, Boursin sau parmezanul sunt variantele preferate.

Pesmetul sau panko sunt cele mai folosite, dar merg și biscuiții sărați sau chipsurile zdrobite. „Ele rețin umezeala și grăsimea și modifică textura”, spune bucătarul George Formaro.

Pesmetul trebuie înmuiat în lapte înainte de a fi amestecat cu carnea. Bucătarii numesc acest amestec „panadă”. Pesmetul reține lichidul în timpul gătirii, iar chiftelele ies mai moi.

George Duran, bucătar din New York, folosește și ceapa. O transformă în pastă în robotul de bucătărie și o amestecă direct cu pesmetul. Astfel obține umezeală și aromă în același timp.

Smith amestecă întâi pesmetul, ceapa și condimentele, apoi adaugă carnea. Încetează să amestece în clipa în care compoziția s-a omogenizat. „Odată ce s-a omogenizat, nu-l mai ating!”, spune ea.

Chiftelele se formează apoi cu o lingură sau un pahar gradat, fără a fi rostogolite la nesfârșit în palme.

„Un pic de aer în amestec este de ajutor”, spune Duran.

Structura apei, circulația marină, sedimentele, biodiversitatea, poluanții, resursele marine și schimbările climatice sunt strâns legate, iar cercetătorii avertizează că analizarea separată a acestor componente nu poate oferi o imagine completă asupra evoluției Mării Negre, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.

Pentru a afla ce se întâmplă atât la suprafață, cât și în adâncuri, cercetătorii folosesc măsurători oceanografice, date obținute prin satelit, modele numerice și infrastructuri de monitorizare.

Informațiile permit urmărirea temperaturii și a circulației apei, a modificărilor ecosistemelor, a poluanților și a altor procese care au loc în bazin.

Unele schimbări nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se produc în adâncime, în sedimente sau chiar în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, efectuate pe perioade lungi. Din acest motiv, monitorizarea continuă este esențială pentru a înțelege modul în care se schimbă Marea Neagră și consecințele acestor transformări.

Metodele prin care este studiată Marea Neagră vor fi analizate și în cadrul MARBLUE 2026, conferință internațională dedicată cercetării și dezvoltării durabile a bazinului, programată la Constanța în perioada 27-29 octombrie.

Evenimentul, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, INCD GeoEcoMar, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Mare Nostrum, va reuni cercetători din România, Bulgaria, Turcia și Marea Britanie.

Conferința va aborda șase domenii: oceanografie și monitorizare, biodiversitate și conservarea ecosistemelor, resurse marine, geologie și geoecologie, planificare spațială maritimă și management costier, precum și educație despre ocean.

„Cercetarea Mării Negre înseamnă și să urmărim schimbări care nu pot fi observate cu ochiul liber. Ele se pot produce în adâncime, în sedimente sau în structura ecosistemelor și pot fi identificate doar prin măsurători repetate, pe perioade lungi. De aceea, monitorizarea continuă este una dintre condițiile pentru a înțelege cum se schimbă marea și pentru a evalua consecințele acestor schimbări”, potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare.

Pentru România, monitorizarea Mării Negre este importantă inclusiv pentru anticiparea unor schimbări care pot afecta ecosistemele, comunitățile, resursele și activitățile economice dependente de acest spațiu.

În total, au fost completate 2.170 de chestionare de către persoane care au participat la proceduri judiciare, printre respondenți aflându-se justițiabili, avocați, consilieri juridici, practicieni în insolvență și martori.

Potrivit datelor centralizate de CSM, 82% dintre respondenți au declarat că au fost mulțumiți de modul în care s-a desfășurat procedura judiciară. De asemenea, 82% au afirmat că le-au fost respectate drepturile în timpul procedurii.

În ceea ce privește înțelegerea procedurii desfășurate în sala de judecată, 83% dintre cei care au răspuns la această întrebare au apreciat că au înțeles procedura.

Referitor la imparțialitatea judecătorului sau a completului de judecată, 53% dintre respondenți au acordat calificativul maxim, 5, pe o scară de la 1 la 5, în timp ce 29% au acordat calificativele 3 sau 4.

Timpul de așteptare este un alt indicator evaluat. Astfel, 72% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și primul termen de judecată, iar 73% au fost mulțumiți de intervalul dintre termenele de judecată.

În ceea ce privește durata totală a procesului, 71% dintre cei chestionați au declarat că sunt mulțumiți de perioada dintre înregistrarea acțiunii și pronunțarea hotărârii.

79% dintre respondenți au fost mulțumiți de soluția pronunțată în cauza în care au participat. Totodată, 85% au apreciat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.

În privința comunicării hotărârilor, 75% dintre respondenți au declarat că acestea au fost transmise într-un interval cuprins între 30 și 90 de zile de la pronunțarea soluției. Pentru 25% dintre cazuri, comunicarea a durat între 91 de zile și peste 180 de zile.

Chestionarul a evaluat și încrederea în actul de justiție. Înainte de participarea la procedura judiciară, 74% dintre respondenți au declarat că aveau încredere în calitatea actului de justiție, în timp ce 15% au avut o poziție neutră.

După participarea la procedura judiciară, 40% dintre respondenți au spus că nivelul lor de încredere în calitatea actului de justiție a crescut, iar pentru 31% acesta a rămas neschimbat.

Din totalul participanților la chestionar, 38% erau părți într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență și 3% martori. Alți 14% au indicat o altă calitate.

CSM precizează că numărul răspunsurilor diferă de la o întrebare la alta, deoarece unele întrebări nu au primit răspuns sau au permis selectarea mai multor variante.

Americanii beau mai puțin alcool decât în anii pandemiei, dar o categorie de vârstă merge în sens invers. Adulții între 50 și 64 de ani, practic generația X, sunt singurii care beau tot mai mult.

Studiul a fost publicat în Annals of Internal Medicine.

Cercetătorii au analizat datele unui sondaj făcut între anii 2018 și 2024, pe peste 114.000 de adulți.

La nivel general, consumul de alcool a scăzut între 2022 și 2024. Cu 2% mai puțini adulți au spus că beau, iar cu 8% mai puțini au declarat că beau în exces. Nivelurile rămân totuși peste cele din 2018, iar scăderea vine mai ales de la generația Z și mileniali.

„Tinerii adulți reprezintă cea mai mare parte a [scăderii], iar adulții cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani sunt singura grupă de vârstă în care consumul continuă să crească”, spune Brian P. Lee, coautor al studiului și hepatolog la Keck Medicine of USC.

Datele mai arată că, în timpul pandemiei, consumul excesiv a crescut mai mult la femei decât la bărbați. La ele, este acum cu aproximativ 13% peste nivelul de dinainte de pandemie.

Lee crede că pandemia le-a dat multor oameni de 50 de ani un motiv să bea mai mult. Când motivul a dispărut, obiceiul a rămas. Această generație a crescut într-o perioadă în care câteva pahare seara erau ceva obișnuit.

Christopher Kahler, de la Universitatea Brown, adaugă un alt motiv. Mulți dintre cei de peste 50 de ani au copiii plecați de acasă și mai mulți bani disponibili. Alcoolul le este prezentat ca parte a unei vieți bune.

Riscurile cresc însă odată cu vârsta. „Aceeași cantitate de alcool provoacă mai multe daune ficatului unei persoane de 55 de ani decât celui unei persoane de 25 de ani”, explică Lee.

Alcoolul este legat de boli de inimă, boli de ficat, anumite tipuri de cancer și declin cognitiv. Mai crește tensiunea, strică somnul și poate interacționa cu medicamentele luate frecvent după 50 de ani.

„Momentul potrivit pentru a discuta cu medicul tău este atunci când observi că bei mai mult, nu când te doare ceva”, spune Lee.

Într-o postare încărcată pe Facebook, Irineu Darău precizează că „1.324 de organizații au finalizat cu succes chestionarul online de autoevaluare a nivelului propriu de maturitate al securității cibernetice”.

Ținta jalonului din PNRR era de 1.000 de entități, potrivit acestuia.

Ministrul interimar al Economiei susține că acest rezultat este datorat efortului „depus de DNSC, care a mobilizat într-un timp scurt organizații din mediul public și privat”.

„Interesul a fost mare: în total, peste 1.600 de organizații din sectorul public și privat s-au înscris pentru auditare, ceea ce arată că securitatea cibernetică devine o preocupare reală pentru instituțiile și companiile din România”, continuă Darău.

Mai mult, acesta menționează că securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă pentru specialiștii IT.

„Pentru o companie, înseamnă protejarea activității și a datelor. Pentru o instituție, înseamnă continuitatea serviciilor. Pentru o economie tot mai digitalizată, înseamnă reziliență”, afirmă el.

În acest context, „nu este suficient să digitalizăm oricum România: trebuie să o digitalizăm în siguranță”, afirmă ministrul interimar.

„PNRR nu înseamnă doar jaloane bifate. Înseamnă și infrastructură, instrumente și competențe care rămân în România. Iar în securitate cibernetică, munca nu se încheie odată cu jalonul”, a conchis Irineu Darău.

Adunarea a avut loc duminică și marca 33 de ani de la criza constituțională din Rusia din 1993, când confruntarea dintre președintele de atunci, Boris Elțîn, și parlamentarii care i se opuneau a culminat cu intervenția armatei și bombardarea clădirii Parlamentului de la Moscova.

Partidul Comunist organizează anual manifestații pentru comemorarea victimelor acelor evenimente, însă protestul din acest an a căpătat o dimensiune politică mai pronunțată, relatează The Independent.

Participanții au început să scandeze mesaje precum „Libertate pentru deținuții politici”, „Pentru alegeri corecte” și „Jos cu țarul”. Potrivit organizației ruse pentru drepturile omului OVD-Info, citată de The Independent, au fost scandate și sloganuri împotriva represiunii politice și a Roskomnadzor, autoritatea rusă care supraveghează comunicațiile și internetul.

Deși manifestația fusese autorizată de autoritățile din Moscova, reținerile s-ar fi intensificat spre final, pe măsură ce mesajele participanților au devenit mai explicit îndreptate împotriva Kremlinului.

Inițial, aproximativ 20 de persoane au fost duse la o secție de poliție din Moscova, iar ulterior numărul celor despre care s-a relatat că au fost reținuți a ajuns la aproximativ 60.

Printre aceștia se numără 26 de participanți din zona Partidului Comunist și 30 de membri ai formațiunii liberale Iabloko, precum și alți activiști, conform informațiilor OVD-Info.

Manifestația este cu atât mai notabilă cu cât Partidul Comunist reprezintă cea mai importantă formațiune de opoziție parlamentară din Rusia, dar nu se poziționează în mod obișnuit ca un adversar direct al președintelui Vladimir Putin.

Comuniștii critică uneori politicile interne ale guvernului, însă în chestiunile majore de securitate și politică externă pozițiile partidului sunt în general apropiate de cele ale Kremlinului, inclusiv în privința războiului din Ucraina.

Tocmai din acest motiv, transformarea unei manifestații tradiționale într-un protest cu scandări explicite împotriva puterii de la Moscova reprezintă un episod neobișnuit.

Protestul a avut loc în contextul continuării războiului din Ucraina și al intensificării confruntării dintre Rusia și Occident. În aceeași zi, cancelarul german Friedrich Merz, aflat la Kiev, a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, inclusiv aproximativ un miliard de euro în ajutor militar.

Într-o postare pe Facebook, Fifor afirmă că România se confruntă în continuare cu probleme economice și politice și susține că perioada scursă de la schimbarea Guvernului nu a adus o soluție la criză.

„România este tot în criză. Euro în aer, energia în aer, carburanții în aer”, a scris Mihai Fifor, luni. El acuză și erodarea puterii de cumpărare, investiții amânate și restrângerea activității unor companii.

Mesajul vine în contextul consultărilor de luni de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, după ce alte formule de guvernare nu au reușit să obțină susținerea necesară. Fifor susține că PSD merge la consultări nu doar cu un nume pentru funcția de premier, ci și cu un program de guvernare. Printre prioritățile enumerate de social-democrat se numără relansarea industriei, investițiile și fondurile europene, energia, agricultura, sănătatea și educația.

Social-democratul pledează și pentru o schimbare a politicii economice, susținând că deficitul nu poate fi redus exclusiv prin măsuri de austeritate și taxe noi.

„Nu românii trebuie să plătească nota de plată a incompetenței și iresponsabilității guvernării Bolojan”, afirmă Fifor în postarea pe Facebook.

Acesta susține că miza consultărilor nu este doar desemnarea unei persoane pentru Palatul Victoria, ci găsirea unei soluții pentru ieșirea României din criza politică și economică.

Portugalia a încheiat această perioadă a competiției cu patru victorii. A învins de două ori Norvegia și a câștigat câte un meci împotriva Danemarcei și Țării Galilor, scrie Il Post.

Ronaldo a jucat 67 de minute împotriva Țării Galilor, după care a rămas pe banca de rezerve pe toată durata primei partide cu Norvegia.

A fost pentru prima dată în ultimii 18 ani când Ronaldo nu a intrat deloc într-un meci al naționalei în care fusese convocat. Ulterior, în timpul deplasării în Danemarca, atacantul a părăsit cantonamentul și nu a mai fost disponibil pentru următoarele două partide.

Este pentru prima dată când Cristiano Ronaldo nu a intrat deloc într-un meci al naționalei în carea fost convocat. Foto: David Ballering Ii/ADM Newswire/ZUMA Press Wire/dpa

Jorge Jesus îl descrisese anterior drept „un jucător ca ceilalți”, alimentând speculațiile privind rolul său în echipa națională.

Cel care a profitat cel mai mult a fost Gonçalo Ramos, atacantul transferat în această vară la Milan de la Paris Saint-Germain. Milan a plătit 70 de milioane de euro pentru transferul atacantului portughez. Ramos a marcat în fiecare dintre ultimele trei meciuri ale Portugaliei. În plus, a oferit un assist împotriva Danemarcei și a avut o contribuție importantă și în faza defensivă.

Performanțele sale readuc în discuție un episod de la Campionatul Mondial din 2022. La 21 de ani, Ramos a fost titular în optimile de finală împotriva Elveției, în locul lui Ronaldo. Atacantul a marcat atunci trei goluri, iar Portugalia s-a impus cu 6-1.

Mulți au văzut partida drept începutul unei posibile predări de ștafetă. Ronaldo a continuat însă să aibă un rol central în națională.

Gonçalo Ramos, de la AC Milan, a marcat în fiecare dintre ultimele trei meciuri ale Portugaliei. Foto: Tiziano Ballabio/IPA via ZUMA Press/dpa

Cristiano Ronaldo are 41 de ani și deține recordurile mondiale pentru meciuri și goluri marcate la nivelul echipelor naționale. A strâns 234 de selecții și 146 de goluri pentru Portugalia. În ultimii ani, însă, rolul său a fost tot mai discutat. Potrivit analizei sursei, lipsa lui din ultimele meciuri a permis Portugaliei să joace mai fluid în atac.

Echipa a marcat opt goluri în cele trei partide disputate fără Ronaldo, iar mai mulți jucători ofensivi au avut evoluții importante. Printre aceștia s-a numărat și João Félix, care evoluează acum în Arabia Saudită, la echipa lui Ronaldo.

După victoria cu Norvegia, Jorge Jesus a minimalizat tensiunile și a spus că între el și Ronaldo a existat o neînțelegere. Antrenorul a precizat că atacantul „poate reveni când vrea”. Presa sportivă portugheză scrie că Ronaldo este așteptat în lot pentru meciurile naționale din noiembrie.

Naționala antrenată de Gheorghe Hagi încearcă să puncteze pentru prima oară în această ediție din Liga Națiunilor, după trei înfrângeri consecutive: 1-2 cu Suedia, 2-4 cu Bosnia și 0-6 cu Polonia.

Portari: Ionuț Radu, Otto Hindrich, Valentin Cojocaru.

Fundași: Andrei Rațiu, Matei Ilie, Andrei Coubiș, Lisav Eissat, Raul Opruț, Tony Strata, Nicușor Bancu.

Mijlocași: Vladimir Screciu, Tudor Băluță, Alexandru Cicâldău, Nicolae Stanciu, Ianis Hagi, Răzvan Marin, Cătălin Cîrjan, Vlad Dragomir.

Atacanți: Florin Tănase, Valentin Mihăilă, Dennis Man, Darius Olaru, Olimpiu Moruțan.

Din lot lipsesc, printre alții, suspendații Radu Drăgușin și Virgil Ghiță, precum și jucătorii indisponibili din cauza unor probleme medicale, Marius Marin, Louis Munteanu și Daniel Bîrligea.

Partida de pe Arena Națională începe la ora 21:45.

Este primul meci oficial cu spectatori pe teren propriu în noul mandat al selecționerului Gheorghe Hagi. Partida cu Bosnia și Herțegovina din Liga Națiunilor, care a avut loc la București, s-a disputat fără spectatori, ca urmare a unei sancțiuni dictate de UEFA.

Președintele României a transmis, luni, un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Educației, în care a subliniat rolul școlii nu doar în transmiterea cunoștințelor, ci și în formarea unor adulți capabili să gândească liber și să caute adevărul.

„Ziua Mondială a Educației, pe care o celebrăm astăzi, marchează relevanța unui domeniu care, dincolo de contribuția esențială în deschiderea minților copiilor noștri către cunoaștere, are un impact decisiv în formarea unor adulți care gândesc liber, care au curajul să pună întrebări și să caute adevărul. De aceea, educația este temelia unei societăți care își construiește viitorul cu responsabilitate”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a atras atenția asupra contextului în care sunt educate noile generații, marcat, în opinia sa, de răspândirea rapidă a informațiilor false și de scăderea încrederii în știință.

„Într-o lume în care manipularea este tot mai extinsă, dezinformarea circulă tot mai rapid, iar încrederea în știință este în declin, avem nevoie de profesioniști care să educe noile generații să gândească critic și să-și dezvolte discernământul”, a afirmat președintele.

Potrivit acestuia, tinerii trebuie învățați să distingă între opinie și dovadă, să fie curioși și să privească diversitatea ideilor drept o oportunitate pentru dialog și înțelegere, nu ca pe un motiv de dezbinare.

Nicușor Dan a vorbit și despre schimbările produse de dezvoltarea accelerată a tehnologiei și despre competențele de care tinerii au nevoie pentru a se adapta.

În acest context, școala trebuie să îi ajute să își dezvolte creativitatea și capacitatea de adaptare, dar și să îi învețe să identifice și să valorifice oportunitățile.

Președintele a subliniat totodată dificultatea misiunii profesorilor și le-a mulțumit pentru activitatea lor.

„Rolul profesorilor este pe cât de important, pe atât de dificil. Le transmit recunoștința mea pentru efortul și implicarea cu care cresc și îndrumă generații după generații”, a transmis Nicușor Dan.

Mesajul președintelui s-a încheiat cu o urare adresată tuturor celor care activează în domeniul educației: „La mulți ani tuturor celor care, prin educație, apropie oameni, consolidează punți și deschid noi orizonturi!”

În întreaga lume, valurile de căldură marine au pus coralii în pericol de stres termic excesiv. Când temperaturile oceanice devin prea ridicate, coralii stresați pot expulza algele microscopice care trăiesc în țesuturile lor.

Astfel, coralii devin albi și își pierd principala sursă de hrană. Acest fenomen este cunoscut sub numele de albire, care are loc cu o frecvență alarmantă.

Însă, oamenii de știință din Florida consideră că umbrelele subacvatice ar putea atenua efectele schimbărilor climatice asupra coralilor, notează Euronews.

„Soluții precum umbrirea pot oferi protecție temporară la scară mică”, a declarat Karen Neely de la Universitatea Nova Southeastern, autoarea principală a unui articol de cercetare publicat săptămâna aceasta în Frontiers in Marine Science.

Studiul a fost realizat după ce un val de căldură marină record a lovit Florida Keys în 2023.

În majoritatea siturilor, toate tipurile de corali s-au decolorat. Coralii ramificați, specii care cresc în formațiuni asemănătoare arborilor sau coarnelor de cerb, cum ar fi coralii „staghorn” și „elkhorn”, au dispărut aproape în totalitate. Într-un sit de coastă, mai mult de jumătate dintre coralii monitorizați de cercetători și-au pierdut o parte sau tot țesutul viu.

„Acest studiu a rezultat direct din acel eveniment: am vrut să oferim dovezi ale conceptului pentru instrumente care să salveze coralii vizați în evenimente viitoare similare”, spune Neely.

În vara următoare, cercetătorii au selectat 40 de colonii aparținând a două specii de corali cerebrali din partea inferioară a Florida Keys.

Jumătate au fost lăsate expuse, iar cealaltă jumătate au fost dotate cu umbrele plutitoare fabricate din rame din PVC și plasă de nailon. Ele sunt asemănătoare unor umbrele subacvatice, suspendate la aproximativ 30 de centimetri deasupra coralului.

Cercetătorii subliniază că umbrelele nu au fost folosite pentru a răci apa. În schimb, au redus lumina intensă a soarelui și radiațiile ultraviolete care pot agrava decolorarea, potrivit sursei.

Cu toate acestea, umbrelele subacvatice sunt încă o soluție temporară, subliniază cercetătorii.

Acoperirea unor recife întregi ar fi impracticabilă, așa că aceștia o văd în primul rând ca pe o modalitate de a proteja coralii vulnerabili în timpul căldurii extreme. În cele din urmă, însă, protecția pe termen lung depinde de limitarea încălzirii mărilor.

„Scalarea este marea limitare a acestui studiu”, explică Neely, adăugând că „umbrirea nu este o soluție universală”.

Într-o postare pe Facebook, președintele României susține că jurnaliștii nu trebuie să devină ținte ale amenințărilor, hărțuirii sau violenței din cauza opiniilor exprimate.

„Libertatea presei este garantată de Constituție, iar ea nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele subliniază că apărarea libertății presei nu ține de simpatii politice, ci de respectare a democrației și a demnității fiecărui cetățean.

Nicușor Dan afirmă că opiniile unui jurnalist pot fi criticate și că dezacordul este firesc într-o societate democratică, însă consideră inacceptabil ca dezbaterea publică să se transforme în amenințări, intimidare sau incitare la ură.

Reacția lui Nicușor Dan vine după mai multe gesturi și mesaje ale susținătorilor lui Călin Georgescu din fața Arestului Central, îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu, în urma pozițiilor exprimate de acesta în spațiul public.