MediaFax.ro

Două accidente rutiere s-au produs miercuri pe autostrada A1, în dreptul localității Cristian, afectând traficul pe sensul de mers Deva – Sibiu.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC, primul accident s-a produs între două autoutilitare și un microbuz de transport persoane.

„Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat faptul că, în timp ce conducea un microbuz de transport persoane pe Autostrada A1, sensul de mers Săliște – Sibiu, la km 262, în zona localității Cristian, un bărbat în vârstă de 42 de ani, din județul Buzău, nu ar fi păstrat distanța de siguranță și a intrat în coliziune cu o autoutilitară condusă în fața sa de către un bărbat, în vârstă de 41 de ani, din județul Dâmbovița, care la rândul său a fost proiectată într-o altă autoutilitară, condusă de un bărbat, în vârstă de 46 de ani, din județul Dâmbovița”, informează ISU Sibiu.

În urma impactului, patru persoane au fost rănite și transportate la spital.

„Patru pasageri din microbuzul condus de către bărbatul în vârstă de 42 de ani, respectiv o femeie în vârstă de 45 de ani, din județul Bacău, o femeie în vârstă de 49 de ani, din județul Bacău, o femeie în vârstă de 41 de ani, din județul Neamț și un bărbat în vârstă de 38, din județul Brașov, au suferit vătămări corporale și au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale”, mai anunță autoritățile locale.

Al doilea accident, soldat doar cu pagube materiale

În aceeași zonă, un alt accident s-a produs, de această dată fiind implicate trei autocamioane.

ISU Sibiu anunță că în urma celui de-al doilea accident nu au rezultat victime, ci doar pagube materiale.

Din cauza celor două evenimente rutiere, circulația pe sensul de mers Săliște – Sibiu a fost restricționată pe banda a doua, traficul desfășurându-se pe prima bandă și pe banda de urgență. În acest sens, valorile de trafic sunt ridicate în zonă, iar reluarea circulației în condiții normale este estimată în jurul orei 19:00.

Într-o postare publicată pe Facebook, Mureșan afirmă că mesajele PSD privind posibilitatea prelungirii PNRR se bazează pe un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport referitor la activitatea Banca Europeană de Investiții pentru anul 2025.

„Raportul privește activitatea Băncii Europene de Investiții pe anul 2025, instituție care nu are niciun rol în gestionarea PNRR-urilor statelor membre”, a scris eurodeputatul.

Acesta susține că Parlamentul European a solicitat încă de anul trecut Comisia Europeană prelungirea termenului de implementare a PNRR, însă Executivul european nu a propus o astfel de măsură.

„Cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită de finalizare a PNRR, Comisia Europeană – singura instituție abilitată, conform legislației, să decidă o eventuală prelungire – nu doar că nu a propus o astfel de măsură, ci a transmis în mod repetat statelor membre să prioritizeze proiectele mature pentru a finaliza PNRR-urile până la 31 august”, afirmă Mureșan.

Europarlamentarul PNL consideră că prioritatea este accelerarea implementării reformelor și susține că întârzierile au fost generate de strategia PSD din perioada guvernării începute în 2021.

„Am ajuns în criză de timp deoarece, din prima zi în care a intrat la guvernare, în anul 2021, Partidul Social Democrat, în loc să accelereze implementarea PNRR, a vândut românilor himera unor renegocieri nerealiste ale PNRR-ului”, a mai transmis acesta.

Mureșan afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan lucrează la finalizarea proiectelor legislative necesare pentru atragerea fondurilor europene rămase și solicită PSD să participe la o sesiune parlamentară extraordinară pentru adoptarea măsurilor de reformă necesare implementării PNRR.

Această complexitate poate încetini investigațiile, poate crea zone fără vizibilitate între diferitele instituții și poate ridica noi semne de întrebare privind guvernanța și încrederea publicului.

Pentru ca orașele să fie mai ușor de administrat și mai responsabile față de cetățeni, echipele au nevoie de sisteme unificate care să faciliteze schimbul de informații între instituții, să furnizeze date relevante pentru susținerea procesului decizional și să funcționeze pe baza unor reguli clare privind utilizarea datelor și responsabilitatea pentru administrarea acestora.

Transformarea orașelor inteligente în orașe mai ușor de gestionat

Până în 2050, se estimează că populația din mediul urban va crește cu 2,5 miliarde de persoane. În același timp, pentru a gestiona serviciile necesare unei populații în continuă expansiune, administrațiile locale analizează implementarea unor noi tehnologii și dispozitive care să protejeze cetățenii și infrastructura. Acest lucru generează nevoia de tot mai multe sisteme, volume mai mari de date și implicarea unui număr tot mai mare de actori, de multe ori fără o modalitate unificată de administrare. De aceea, autoritățile locale au nevoie de sisteme de securitate care să sprijine luarea unor decizii rapide și bine fundamentate, menținând în același timp încrederea cetățenilor.

Citeşte comunicatul integral AICI

 

Accidentul s-a produs miercuri dimineață și a fost anunțat la serviciul unic de urgență 112.

„În data de 8 iulie 2026, la ora 08:38, polițiștii din cadrul Secției 2 Poliție Galați au fost sesizați, prin apel la numărul unic de urgență 112, cu privire la faptul că un bărbat ar fi căzut în gol, cu liftul, de la etajul 5 al unui imobil situat pe strada Constructorilor, din municipiul Galați. La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție care a constatat că cele sesizate se confirmă, în sensul că la parterul blocului respectiv se afla un bărbat care nu mai prezenta semne vitale”, a transmis IPJ Galați.

Din primele verificări efectuate la fața locului a reieșit că „în timpul unor lucrări de mentenanță la liftul imobilului, efectuate de doi angajați ai unei societăți comerciale din municipiul Galați, ar fi cedat un element de siguranță al instalației, iar liftul ar fi căzut în gol de la etajul 5.”

Victima este un bărbat de 57 de ani din orașul Galați.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă.

Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că semnarea electronică a contractului reprezintă un nou pas în transformarea digitală a instituției, după implementarea unor soluții digitale pentru documentele interne și managementul activității.

„Facem astăzi un nou pas înainte pentru digitalizarea activității CNIR. Pentru prima dată, un contract al Companiei este semnat electronic. Am început transformarea digitală cu documente interne, precum cererile de concediu, ordinele de deplasare pe șantiere și aplicațiile pentru managementul documentelor, iar acum trecem la următorul nivel. Semnarea electronică a contractelor înseamnă mai puțină birocrație, un timp de lucru mai scurt și proceduri mai simple, toate aceste avantaje fiind posibile și datorită deschiderii Prestatorului către extinderea digitalizării”, a precizat Gabriel Budescu.

Contractul de supervizare a fost atribuit Asocierii ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. – EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Şirketi și are o valoare de 55,1 milioane de lei. Durata totală este de 118 luni, dintre care 54 de luni sunt alocate etapelor de proiectare și execuție, iar 60 de luni perioadei de garanție.

Prin semnarea acestui contract, toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig, care însumează 116 kilometri din secțiunea Miercurea Nirajului–Leghin a Autostrăzii A8, beneficiază de servicii de supervizare pentru contractele de proiectare și execuție.

Potrivit CNIR, supervizorul va urmări derularea proiectării și a lucrărilor de execuție, verificând respectarea cerințelor tehnice, calitatea materialelor și echipamentelor utilizate, precum și conformitatea lucrărilor cu prevederile contractuale.

Lotul 1C Sărățeni–Joseni are o lungime de 32,4 kilometri și se află în etapa de proiectare. Lucrările sunt realizate de asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – TEHNOSTRADE S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L., un consorțiu româno-bosniac.

Epava avionului cargo dispărut în largul coastei Pakistanului a fost găsită miercuri, potrivit AP.

Aeronava, operată de compania aeriană K2 Airways, decolase din Sharjah, Emiratele Arabe Unite. Ulterior, raportase o problemă la sistemul de navigație, înainte de a pierde contactul cu controlul traficului aerian, marți seară.

Epava, găsită după 12 ore de căutări

Marina pakistaneză și echipe civile aflate la bordul avioanelor și navelor au găsit epava. Aceasta a fost găsită după aproximativ 12 ore de căutări în Marea Arabiei, a anunțat Autoritatea Aeroporturilor din Pakistan.

Căutările continuă pentru a găsi cei cinci membri ai echipajului, care se aflau la bordul aeronavei.

Trei oficiali familiarizați cu operațiunea de căutare, care au vorbit sub condiția anonimatului, au declarat că vasta zonă de căutare din Marea Arabiei și mările musonice agitate reprezintă provocări semnificative pentru operațiunea de căutare și salvare, potrivit sursei.

Prim-ministrul Shehbaz Sharif și-a exprimat condoleanțe familiilor celor cinci membri ai echipajului, potrivit unui comunicat al biroului său. De asemenea, a ordonat guvernului să desfășoare toate resursele disponibile pentru căutarea echipajului.

Avionul și-a schimbat brusc direcția

Autoritatea Aeroporturilor din Pakistan a declarat anterior că datele radar au arătat că aeronava a făcut o schimbare bruscă de direcție. Avionul a coborât rapid înainte ca contactul radar și radio să se piardă în jurul orei 21:21. Contactul a fost pierdut la aproximativ 155 de mile marine (287 de kilometri, 178 de mile) vest de Karachi, mai arată sursa.

În mai 2020, un zbor al companiei Pakistan International Airlines, cu 98 de persoane la bord, s-a prăbușit într-un cartier dens populat din apropierea aeroportului din Karachi. Avionul s-a prăbușit în timp ce încerca să aterizeze. Toate cele 99 de persoane aflate la bord, cu excepția uneia, au fost ucise. O anchetă guvernamentală a concluzionat ulterior că accidentul a fost cauzat de o eroare umană a piloților și controlorilor de trafic aerian.

Întrebat dacă România intenționează să urmeze exemplul Danemarcei, Olandei și Estoniei, care au încheiat acorduri cu Ucraina în domeniul producției de drone, Nicușor Dan a explicat că aceste state au început proiectele cu doi-trei ani înainte și au oferit un sprijin financiar mai consistent Kievului.

„Țările menționate sunt într-o situație financiară mai bună decât România și au început procesul acesta în urmă cu doi-trei ani. Au semnat acorduri prin care producția de drone și sisteme antidronă se realizează în țările respective, iar livrările merg în Ucraina o perioadă de timp. De aceea sunt mai avansate decât noi în acest proces”, a precizat președintele.

Acesta a spus că România a semnat acordul cu Ucraina și a anunțat că, în cursul lunii iulie, o delegație ucraineană numeroasă va efectua o vizită în România pentru avansarea discuțiilor din punct de vedere tehnic.

„Chiar luna aceasta va exista o vizită a unei delegații foarte consistente ucrainene în România, în care să avansăm din punct de vedere tehnic, și sunt optimist că vom ajunge la rezultate într-un interval de câteva luni”, a afirmat Nicușor Dan.

Miercuri, 8 iulie 2026, începând cu ora 10:00, va avea loc recepția oficială la finalizarea lucrărilor de modernizare pe DN2L, pe sectorul cuprins între kilometrii 60 și 76, care leagă localitățile Soveja și Lepșa. Evenimentul se va desfășura la intrarea în localitatea Soveja (km 60) și va reuni autorități locale, județene, precum și reprezentanți ai Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași și DRDP Buzău, au transmis reprezentanții firme gălățene Citadina 98, parte din asocierea care s-a ocupat de proiect.

Supranumit și „Transfăgărășanul Vrancei”, acest tronson de drum montan cu o lungime de 16 kilometri reprezintă un proiect de infrastructură extrem de important pentru regiune, fiind complet închis circulației rutiere timp de aproape 20 de ani din cauza stării avansate de degradare.

Modernizarea acestui sector a fost o adevărată provocare inginerească din cauza reliefului dificil, a instabilității terenului și a complexității lucrărilor de consolidare necesare pentru a asigura siguranța traficului, după cum a explicat într-un interviu pentru Economedia, Dorin Constantin Duduță, director general adjunct al companiei gălățene Citadina 98 S.A. Pe lângă asfaltarea propriu-zisă, proiectul a inclus lucrări ample de sprijinire a versanților, refacerea podurilor și podețelor, dar și implementarea unor sisteme moderne de siguranță rutieră și colectare a apelor pluviale.

Deschiderea oficială a DN2L Soveja – Lepșa va scoate din izolare cele două stațiuni turistice și va crea o legătură rutieră directă și rapidă între văile Șușiței și Putnei. Autoritățile estimează că darea în trafic a acestui drum spectaculos va impulsiona masiv turismul în județul Vrancea, oferind șoferilor un nou traseu montan de o frumusețe rară.

Articol preluat din Economedia

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, anunțat că a demis-o pe șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Măsurile vizează și alte persoane cu funcții de conducere.

„Am demis-o astăzi din funcție pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, doamna Alexandra Zară. De asemenea, am solicitat domnului Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, să dispună măsuri de sancționare a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. Am solicitat directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să dispună măsuri de sancționare a conducerii AJPIS Bihor”, a anunțat miercuri Dragoș Pîslaru.

În plus, ministrul interimar a anunțat că „a dispus elaborarea unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru cu privire la persoanele vulnerabile vizate de acțiuni operative.”

Aceste măsuri vin ca urmare a modului în care aceste instituții au acționat atât în ceea ce privește intervenția DIICOT din data de 30 iunie, cât și în gestionarea acestui subiect în decursul anilor, a precizat Dragoș Pîslaru.

Peste 400 de persoane au fost mutate din azilele fără autorizație din Bihor. Ele au ajuns în centre rezidențiale, servicii sociale și unități medicale din diferite zone ale țării.

Potrivit oficialului Romarm, industria de apărare din statele membre NATO trebuie să colaboreze mai strâns pentru a dezvolta capacitățile de producție necesare asigurării securității Alianței.

Statele NATO generează aproximativ 50% din PIB-ul global. În acest context, industria de apărare trebuie să aducă plusvaloare iar investițiile nu trebuie să se limiteze la producția militară, ci să vizeze și cercetarea-dezvoltarea, inteligența artificială și tehnologiile cu utilizare duală (dual-use).

“România are potențialul de a deveni un actor important în lanțul industrial al NATO. Obiectivul nostru este dezvoltarea capacităților de producție pentru muniție în calibre NATO, precum și pentru echipamente de înaltă tehnologie, inclusiv drone aeriene, navale și terestre”, mai spune Răzvan Pîrcălăbescu.

Industria națională de apărare dispune de peste 150 de companii acreditate și poate oferi soluții moderne pentru provocările actuale de securitate. Acesta a detaliat câteva soluții, propuse în România. Citeşte comunicatul integral AICI

Un studiu realizat de PAN Europe și Ecologistas en Acción a descoperit reziduuri de pesticide în 88% din căpșunile testate în Europa, comparativ cu o proporție mult mai mică în probele spaniole, potrivit Euronews. Studiul a analizat mostre de căpșuni din unsprezece țări.

Căpșunile din Spania, cel mai puțin contaminate

Căpșunile cultivate în Spania sunt printre cele mai puțin contaminate cu pesticide din întreaga Uniune Europeană.

Din cele 88% dintre căpșunile, 58% dintre ele sunt contaminate cu PFAS. Acestea sunt așa-numitele „substanțe chimice permanente”, din cauza persistenței lor în organism și în mediu.

Peste jumătate dintre pesticidele detectate aparțin grupei celor mai periculoase substanțe. Ele sunt încă autorizate în UE, substanțele candidate pentru înlocuire, care ar fi trebuit eliminate progresiv din 2011, arată sursa.

Studiul a detectat doar două pesticide într-una dintre cele două probe spaniole din agricultura convențională analizate. Ambele sunt autorizate și sub limita legală. Cealaltă probă convențională nu conținea deloc pesticide.

Căpșunile organice, cea mai sigură opțiune

În ceea ce privește căpșunile organice, în Spania și în restul Europei s-a constatat că acestea nu conțineau reziduuri în toate probele analizate. Acest rezultat întărește consumul organic ca fiind cea mai sigură opțiune în ceea ce privește aceste substanțe toxice.

Autorii raportului susțin că aceste rezultate subminează orice argument pentru relaxarea normelor privind pesticidele. De asemenea, ei solicită o aplicare mai strictă a normelor deja existente, conform aceleiași surse.

Koldo Hernández, coordonatorul programului pentru apă al organizației, subliniază și alte impacturi ale cultivării intensive a căpșunilor. Printre acestea, se numără consumul ridicat de apă și condițiile de muncă ale femeilor din acest sector. Hernández le descrie drept semi-sclavie, potrivit sursei citate.

Negrescu este, totodată, românul cel mai bine clasat în acest index, fiind singurul reprezentant al României prezent în primele poziții ale clasamentului european.

Cum este realizat clasamentul EU Matrix

Clasamentul EU Matrix analizează influența politică a celor peste 700 de eurodeputați, utilizând o metodologie care ia în calcul mai mulți indicatori, printre care funcțiile de conducere deținute în Parlamentul European, rolul în negocierea și elaborarea legislației, capacitatea de a construi majorități politice, activitatea în comisii și rețeaua de colaborare instituțională.

Poziționarea lui Victor Negrescu în primele cinci locuri reflectă atât funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, obținută în 2024, cât și implicarea sa în dosare legislative și bugetare importante la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit autorilor studiului, eurodeputații aflați în fruntea clasamentului sunt cei care reușesc să combine pozițiile de leadership instituțional cu o influență semnificativă asupra procesului legislativ și asupra negocierilor dintre grupurile politice.

Recunoaștere pentru rolul lui Victor Negrescu în Parlamentul European

Victor Negrescu este în prezent vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), având responsabilități care includ politicile de transparență, combaterea corupției, coordonarea unor inițiative privind cercetarea și relația instituției cu partenerii sociali.

MEP Influence Index este realizat anual de EU Matrix și este utilizat ca instrument de evaluare a influenței politice în Parlamentul European, pe baza unor criterii cantitative și calitative privind activitatea eurodeputaților.

Președintele american Donald Trump le-a spus partenerilor din NATO, la summitul de la Ankara, că dorește ca SUA să rămână în alianță.

Potrivit unei surse familiarizate cu discuția, citată de Reuters, Trump le-a spus partenerilor, în spatele ușilor închise, că Statele Unite sunt pregătite să continue să vândă arme acestora, indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate.

„Vrem să rămânem alături de voi”, le-ar fi spus Trump aliaților din NATO, potrivit sursei citate de Reuters.

În plus, în spatele ușilor închise, Trump nu a mai avut același ton critic la adresa Spaniei și nu a menționat situația privind Groenlanda.

Până la momentul redactării acestui articol, Casa Albă nu a comentat afirmaţiile lui Trump la reuniunea liderilor.

Anterior, Trump ordonase suspendarea comerțului cu Spania din cauza cheltuielilor de apărare și a războiului din Iran.

Summitul NATO de la Ankara, cu miză mare

Miercuri, în cea de-a doua zi a summitului NATO de la Ankara, liderii europeni vor încerca să îl convingă pe Donald Trump să își reafirme angajamentul față de alianța militară.

Anterior în cursul zilei, în mod public, Trump s-a declarat nemulțumit de faptul că Statele Unite plătesc „miliarde de dolari” pentru securitatea Europei și a subliniat că va prezenta aceste nemulțumiri aliaților din NATO.

Proiectul modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și introduce obligația furnizorilor de servicii medicale, farmaciilor și celorlalți parteneri contractuali ai CNAS de a verifica electronic statutul de asigurat al persoanelor care solicită servicii medicale.

Când va mai fi cerută adeverința

În cazul în care verificarea poate fi realizată prin sistemele informatice, adeverința de asigurat sau alte dovezi fizice nu vor mai putea fi solicitate.

Acestea vor putea fi cerute numai în situații excepționale, cum ar fi indisponibilitatea sistemelor informatice, imposibilitatea identificării persoanei sau lipsa datelor necesare din bazele de date ale CNAS. Până la remedierea acestor situații, statutul de asigurat va putea fi dovedit cu documentele prevăzute de lege.

Documente pe care statul le poate verifica singur

Autorii inițiativei susțin că actualele reguli obligă cetățenii să demonstreze printr-un document fizic informații pe care instituțiile statului le pot verifica deja electronic. Astfel, „persoana ajunge, în anumite situații, să fie pusă în poziția de a proba, printr-un document fizic, o informație care poate fi verificată direct prin sistemele informatice ale statului”.

Verificarea electronică ar trebui să devină regula de funcționare a sistemului de asigurări de sănătate, susțin parlamentarii, iar persoanele asigurate nu ar mai trebui „să circule între instituții pentru a proba o informație aflată deja în evidențele publice”. Verificarea calității de asigurat va rămâne obligatorie, însă va fi făcută, ca regulă, prin mijloace electronice.

Cum va fi dovedită calitatea de asigurat

Proiectul prevede și emiterea unui document electronic care va confirma calitatea de asigurat. Acesta va fi generat de CNAS, va avea aceeași valoare juridică precum adeverința de asigurat și nu va include informații despre starea de sănătate a persoanei.

Inițiativa prevede, de asemenea, că persoanele care încep un nou raport de muncă vor putea beneficia de servicii medicale din pachetul de bază chiar înainte ca angajatorul să depună declarațiile fiscale privind contribuțiile, dacă își pot dovedi calitatea de asigurat.

Mai puțină birocrație

Proiectul este inițiat de parlamentari USR și UDMR, care susțin că măsurile propuse vor reduce numărul drumurilor la casele de asigurări de sănătate, timpul pierdut pentru obținerea adeverințelor și costurile administrative suportate de cetățeni. Totodată, verificarea electronică ar urma să simplifice activitatea furnizorilor de servicii medicale și a caselor de asigurări de sănătate.

Proiectul nu modifică regimul calității de asigurat, contribuțiile la sănătate sau pachetul de servicii medicale de bază și nu elimină cardul național de sănătate, scopul fiind exclusiv înlocuirea, ca regulă generală, a dovezii fizice cu verificarea electronică.

Administrația Trump a revocat o derogare care permitea vânzarea de petrol iranian după ce trei petroliere au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz, cea mai recentă schimbare de macaz a unui conflict care durează de luni de zile.

Schimbare majoră

Luna trecută, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care permite Iranului să producă, să vândă și să livreze petrol timp de două luni. Excepția a reprezentat o schimbare majoră în abordarea Americii față de Iran, care a fost puternic sancționat timp de decenii.

Excepția, dacă ar fi devenit permanentă, ar fi putut ajuta Iranul să-și remodeleze economia, permițând vânzarea deschisă a petrolului său pe piețele globale.

Iranul nu a revendicat direct responsabilitatea pentru atacuri. Însă guvernul său a afirmat că deține controlul exclusiv asupra căii navigabile și a fost acuzat pentru alte atacuri similare în timpul războiului cu Statele Unite și Israel.

Licența emisă de SUA – retrasă

Un oficial american a declarat pentru The New York Times că acțiunile Iranului în Strâmtoare sunt inacceptabile pentru Statele Unite și că acestea vor avea consecințe. Oficialul a adăugat că Iranul va beneficia de acordul de pace doar dacă va da dovadă de un comportament bun și că negocierile pentru un acord final vor continua.

Licența emisă de Departamentul Trezoreriei în iunie a fost concepută pentru a oferi Iranului un acces mai mare la moneda americană, permițând țării să efectueze tranzacții petroliere folosind dolari americani. De asemenea, a permis importatorilor americani să cumpere țiței iranian, produse petrochimice și produse petroliere.

Administrația Trump a oferit Iranului o scutire temporară de sancțiuni la începutul acestui an, în încercarea de a reduce prețurile petrolului prin permiterea ca mai multe aprovizionări cu țiței să ajungă pe piețele globale. SUA au intensificat apoi sancțiunile și au creat o blocadă militară care împiedică vânzarea de petrol iranian, ca parte a unui efort de a paraliza economia sa.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat luna trecută, la un eveniment organizat la New York, că amânarea sancțiunilor impuse Iranului este „mai bună pentru lume” și că aceasta va depinde de progresele înregistrate în direcția unui acord de pace cuprinzător.

„Aceasta este o negociere bazată pe performanță foarte condiționată, iar noi le oferim morcovi, apoi mai sunt și bâte”, a declarat dl Bessent la Clubul Economic din New York.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat miercuri că acordul de înțelegere care prevede încetarea ostilităților cu Iran este suspendat. Declarația a venit după o nouă escaladare cauzată de atacurile lansate de SUA asupra Iranului și represaliile iraniene.

UPDATE Reuters: Trump le-a spus liderilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță

Președintele american Donald Trump le-a spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în cadrul alianței și că Washingtonul e pregătit să continue să vândă arme aliaților indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate, informează Reuters.

Potrivit unei surse familiarizate cu discuția, citată de Reuters, Trump le-a spus partenerilor, în spatele ușilor închise, că Statele Unite sunt pregătite să continue să vândă arme acestora, indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate.

UPDATE Zelenski cere aderarea rapidă a Ucrainei la NATO: „Suntem un atu, nu o povară”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu mai este un consumator de securitate, ci unul dintre cele mai importante atuuri strategice ale Alianței. Liderul de la Kiev susține că aderarea țării sale la NATO ar consolida securitatea întregii Europe și ar reprezenta cea mai puternică măsură de descurajare împotriva Rusiei.

Într-un interviu acordat Financial Times înaintea summitului NATO de la Ankara, Zelenski a spus că tot mai multe state europene consideră aderarea Ucrainei la NATO un avantaj pentru Alianță. El susține că experiența de luptă a armatei ucrainene, industria de apărare și dezvoltarea rapidă a tehnologiilor militare, în special a dronelor, ar consolida capacitatea de apărare a NATO.

UPDATE Trump reimpune sancțiuni împotriva Iranului, chiar în timpul Summitului NATO

SUA au reimpus sancțiuni petroliere împotriva Iranului, chiar în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se afla la Summitul NATO de la Ankara.

Luna trecută, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care permite Iranului să producă, să vândă și să livreze petrol timp de două luni. Excepția a reprezentat o schimbare majoră în abordarea Americii față de Iran, care a fost puternic sancționat timp de decenii.

UPDATE Zelenski, întâlniri cu aliații la summitul NATO de la Ankara

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut miercuri mai multe întâlniri în marja summitului NATO de la Ankara, inclusiv cu președintele Consiliului European, António Costa, premierul Italiei, Giorgia Meloni, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, și o delegație bipartizană din Congresul SUA.

După discuția cu António Costa, Zelenski a spus că au vorbit despre „un posibil calendar pentru următorii pași” în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Liderul ucrainean a afirmat că este „crucial să avansăm în această direcție cât mai repede posibil”.

În întâlnirea cu Giorgia Meloni, Zelenski a discutat despre „perspectivele cooperării noastre în Europa privind capabilitățile antibalistice, pentru a oferi o protecție mai mare tuturor”.

Marți seară, Zelenski a semnat și un acord privind dronele cu Danemarca, al nouălea astfel de acord al Ucrainei, în cadrul unei întâlniri cu premierul danez Mette Frederiksen.

UPDATE Erdogan a deschis sesiunea summitului NATO de la Ankara

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a deschis sesiunea summitului NATO de la Ankara, vorbind despre creșterea producției și a exporturilor de apărare ale Turciei.

Erdogan a anunțat și un buget suplimentar de 24 de miliarde de dolari pentru consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO.

Liderul turc le-a cerut statelor aliate să ridice toate restricțiile privind cooperarea în industria de apărare, inclusiv cele care exclud aliații din afara UE de la programele europene de apărare.

Erdogan a spus că susține viziunea lui Donald Trump pentru pace în Ucraina și a promis că Turcia va continua să sprijine achizițiile PURL pentru Kiev.

În privința Iranului, președintele turc a mulțumit Statelor Unite, Spaniei, Germaniei și Italiei pentru ajutorul oferit în timpul războiului.

UPDATE. Summitul NATO ar putea să nu aibă loc în 2027, raportează Bloomberg, citând sursele sale

Inițial, summitul urma să aibă loc în Albania. Dar țara rămâne unul dintre membrii alianței cu cele mai mici cheltuieli de apărare, iar interacțiunea cu Trump în cadrul unor evenimente atât de importante devine tot mai dificilă.

UPDATE. Liderii NATO ajung la ceremonia oficială de primire

Liderii statelor membre NATO au început să sosească la ceremonia oficială de primire de la summitul Alianței, organizat la Ankara.

Aceștia sunt întâmpinați de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

La summit participă și președintele României, Nicușor Dan.

UPDATE Trump spune că Statele Unite plătesc „miliarde de dolari” pentru securitatea Europei

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că Statele Unite plătesc „miliarde de dolari în plus” pentru securitatea Europei și că va prezenta aceste nemulțumiri aliaților din NATO.

„Îmi voi transmite problemele”, a spus Trump, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul summitului.

Liderul de la Casa Albă a sugerat că SUA suportă o parte prea mare din costurile pentru securitatea europeană.

„Am fost tratați incorect. Plătim disproporționat”, a declarat Trump.

Declarațiile au venit la începutul reuniunii NATO, în timp ce aliații europeni încearcă să evidențieze creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat anterior majorarea cheltuielilor de apărare ale Canadei și ale statelor europene, spunând că acestea vor adăuga 258 de miliarde de dolari în 2025 și 2026.

UPDATE Trump: „Sunt foarte supărat pe NATO”

Președintele american Donald Trump a lăudat prima zi a reuniunii, despre care a spus că a fost „un succes” și „fantastică”, dar a adăugat ulterior că este „foarte supărat pe NATO”.

Liderul de la Casa Albă a vorbit și despre Iran, după noua escaladare a luptelor, și a lansat un atac la adresa liderilor de la Teheran. „Sunt bolnavi, este ceva în neregulă cu ei”, a spus Trump.

Președintele american a readus în discuție și problema Groenlandei. „Vom avea o întâlnire importantă în curând și îmi voi prezenta problemele. Groenlanda este o mare problemă pentru noi”, a declarat Trump.

El a amenințat, de asemenea, că va întrerupe toate relațiile comerciale cu Spania, aliat NATO al Statelor Unite, al cărei premier, Pedro Sanchez, a fost unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în Europa.

„Spania este o cauză pierdută. Nu mai vrem să facem afaceri comerciale cu Spania”, a spus Trump.

UPDATE Nicușor Dan: Nu văd un risc de retragere a trupelor americane de pe flancul estic

Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, la Ankara, că nu vede în acest moment un risc privind retragerea trupelor americane de pe flancul estic al NATO, în contextul discuțiilor despre amenințarea rusă.

„Însă, prin faptul că se vorbește expres de amenințarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic”, a declarat președintele.

Președintele a afirmat că România va insista în cadrul summitului de la Ankara asupra importanței Mării Negre.

„Noi o să insistăm pe importanța Mării Negre, așa cum am făcut-o de fiecare dată”, a declarat acesta.

UPDATE Danemarca îi răspunde lui Trump: Groenlanda nu este de vânzare

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, i-a transmis miercuri un nou mesaj lui Donald Trump, după ce președintele american a reluat ideea controlului Statelor Unite asupra Groenlandei. Ea a spus că țara sa este pregătită să apere „fiecare centimetru” din teritoriul său.

„Poziția noastră este clară, așa cum a fost tot timpul. Groenlanda, bineînțeles, nu este de vânzare”, a spus Frederiksen.

„Sperăm ca toți, inclusiv toți aliații, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea”.

UPDATE Mesajul lui Mark Rutte către Rusia de la Ankara

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat angajamentul Alianței pentru apărarea colectivă și a transmis un avertisment ferm Rusiei, declarând că NATO va apăra fiecare centimetru al teritoriului său.

„Această Alianță va apăra fiecare centimetru din teritoriul nostru. Nu puteți învinge NATO. Noi suntem o forță defensivă; nu vom ataca niciodată pe nimeni. Ne vom apăra doar modul de viață, democrațiile și teritoriul. Așa că nu vă puneți cu noi. Nu vă jucați cu noi”, a declarat liderul NATO.

De asemenea, secretarul general al NAT a declarat că cele mai recente lovituri americane asupra Iranului au fost „absolut necesare”.

„Iranul încalcă, practic, armistițiul”, a spus Rutte.

Știrea inițială: Miercuri are loc principala sesiune a summitului NATO de la Ankara, după dineul de marți seară al liderilor alianței. Întâlnirea are loc într-un context tensionat, marcat de noile critici ale lui Donald Trump la adresa Alianței Nord-Atlantice.

Trump pune presiune pe aliații europeni

Trump a ajuns marți în capitala Turciei și a spus că ar fi putut boicota summitul, dacă nu ar fi fost prietenia sa cu gazda reuniunii, președintele Recep Tayyip Erdogan. Liderul american nu a exclus nici noi retrageri de trupe americane din Europa.

NATO a încercat să arate că statele europene țin cont de cererile lui Trump privind creșterea cheltuielilor de apărare și reducerea dependenței de SUA. Alianța a anunțat mai multe acorduri pentru armament, în valoare de cel puțin 50 de miliarde de dolari.

Trump, care a criticat dur NATO atât în primul, cât și în al doilea mandat, a spus că este „foarte dezamăgit” de alianță. El a afirmat că Statele Unite nu au fost „tratate bine” în timpul războiului cu Iran.

„De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt alături de noi? Noi am fost întotdeauna alături de ei”, a spus Trump, marți, într-o apariție alături de Erdogan.

Președintele american a acuzat statele europene că nu au permis forțelor SUA să folosească spațiul lor aerian și bazele de pe teritoriul lor în timpul războiului.

Oficialii europeni spun însă că, în mare parte, și-au respectat angajamentele față de forțele americane, deși nu au fost consultați în legătură cu un conflict care le-a afectat economiile și care a fost profund nepopular în Europa.

Trump readuce în discuție controlul asupra Groenlandei

Marți, Trump a spus că relația sa cu Meloni „s-a deteriorat puțin pentru că ea a refuzat să ne ajute” în cazul Iranului. În același timp, el a descris-o drept „o persoană drăguță”.

Oficialii italieni au încercat în ultimele zile să pună capăt disputei.

Trump a mai spus că Groenlanda, teritoriu semiautonom al Danemarcei, stat membru NATO, ar trebui să fie controlată de Statele Unite.

Câteva ore mai târziu, tot la Ankara, premierul danez Mette Frederiksen a spus că se așteaptă ca aliații să respecte suveranitatea Regatului Danemarcei și să accepte că Groenlanda nu este de vânzare.

Declarația summitului reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă

Cei 32 de lideri NATO s-au întâlnit marți seară la un dineu, însă principala sesiune a summitului are loc miercuri.

Ambasadorii tuturor statelor membre NATO au aprobat o declarație a summitului care reafirmă un „angajament de nezdruncinat” față de apărarea colectivă. Declarația va fi însă publicată doar după ce va fi aprobată de lideri.

Administrația Trump a exercitat presiuni asupra statelor europene să își crească cheltuielile pentru apărare și să își asume principala responsabilitate pentru apărarea convențională a Europei. În același timp, Washingtonul încearcă să își mute atenția militară către Indo-Pacific.

Liderii europeni spun că lucrează pentru a-și asuma un rol mai mare în securitatea continentului. Ei cer însă ca tranziția să fie previzibilă și ordonată, pentru a evita eventuale breșe de apărare care ar putea fi exploatate de Rusia.

Oficialii europeni speră că relația bună a lui Trump cu Erdogan și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, va ajuta la reducerea tensiunilor de la summit.

„Rolul de selecționer presupune multe decizii dificile, dar aceasta a fost cu siguranță cea mai grea. Am spus întotdeauna că nu există o onoare mai mare decât aceea de a conduce propria reprezentativă”, a transmis Dalić într-un mesaj publicat de Federația Croată de Fotbal.

Tehnicianul a subliniat că, atunci când a preluat echipa națională, a avut încredere în valoarea jucătorilor și în propriile forțe, însă nu și-a imaginat că va contribui la cea mai de succes perioadă din istoria fotbalului croat.

„Nu pot descrie cât de mândru sunt de fiecare victorie, de calificările la marile turnee, de cele trei medalii și de seri memorabile, precum victoriile împotriva Angliei și Braziliei la Campionatele Mondiale. Dar cel mai mândru sunt de unitatea pe care am construit-o în cadrul echipei și împreună cu poporul croat”, a afirmat selecționerul.

Recunoscător pentru oportunitatea de a pregăti selecționata

Dalić le-a mulțumit colaboratorilor din staff-ul tehnic și medical, conducerii federației, suporterilor, presei și familiei sale pentru sprijinul acordat pe parcursul mandatului. Totodată, el a avut un mesaj de apreciere pentru generația de jucători pe care a pregătit-o, de la căpitanul Luka Modrić până la tinerii integrați în ultimii ani în lotul național.

„Sunt profund privilegiat că am avut ocazia să conduc fotbaliști atât de valoroși și oameni de o asemenea calitate. Le sunt recunoscător pentru că au pus întotdeauna Croația mai presus de orice”, a spus Dalić.

Selecționerul a precizat că sprijinul primit în ultimele zile, inclusiv din partea președintelui Federației Croate de Fotbal, Marijan Kustić, l-a făcut să își reanalizeze decizia, însă a considerat că acesta este momentul potrivit pentru încheierea mandatului.

Mandatul său se încheiase după eliminarea Croației în 16-imile de finală ale Cupei Mondiale 2026, de către Portugalia, scor 1-2.

„Deși simt în continuare ambiția și dorința de a obține noi succese cu Croația, cred că acesta este momentul potrivit pentru a încheia această eră incredibilă. Plec cu inima plină și mândru că am contribuit la cele mai mari succese din istoria fotbalului croat”, a transmis Dalić.

În vârstă de 59 de ani, Zlatko Dalić a preluat naționala Croației în octombrie 2017 și a condus echipa către cele mai importante performanțe din istoria sa, cucerind medalia de argint la Cupa Mondială din 2018 și medalia de bronz la ediția din 2022, precum și locul al treilea în Liga Națiunilor UEFA în 2023.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele Nicușor Dan a calificat drept „foarte bună” întâlnirea cu premierul britanic Keir Starmer, desfășurată în marja summitului NATO de la Ankara. 

„O întâlnire foarte bună astăzi cu prim-ministrul Keir Starmer la Ankara, în marja Summitului NATO. România și Regatul Unit se bucură de relații bilaterale excelente, fundamentate pe un parteneriat strategic solid și pe interese de securitate strâns convergente”, se arată în mesajul președintelui. 

A very good meeting today with Prime Minister Keir Starmer in Ankara, in the margins of the #NATOSummit. Romania and the United Kingdom enjoy excellent bilateral relations, anchored in ourstrong strategic partnership and in closely converging security interests.

We continue to… pic.twitter.com/p2IvTmJSQ7

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026

Liderul de la București a declarat că cele două state vor continua cooperarea strânsă în domeniul securității și pentru întărirea capacității de descurajare pe Flancul Estic al Alianței și a mulțumit pentru participarea britanică la misiunile de poliție aeriană desfășurate în România. 

„Continuăm colaborarea îndeaproape în chestiuni de securitate și în ceea ce privește consolidarea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO. Am profitat, de asemenea, de această ocazie pentru a ne exprima recunoștința față de misiunea de poliție aeriană a Regatului Unit în România, o contribuție valoroasă la securitatea noastră și o dovadă a solidității și solidarității Alianței noastre”, transmite Nicușor Dan. 

Autoritatea franceză pentru concurență a stabilit că Meta cauza „prejudicii grave” presei, prin neplata drepturilor conexe de autor, potrivit Le Figaro.

Meta, susceptibilă de abuz de poziție dominantă

De asemenea, instituția a stabilit că practicile companiei americane erau susceptibile de a constitui un abuz de poziție dominantă.

Miercuri, Autoritatea a ordonat companiei americane să reia negocierile „cu bună-credință” cu grupurile media franceze. Acestea trebuie reluate „conform unor criterii transparente, obiective și nediscriminatorii”.

Negocierile trebuie să acopere perioada de la începutul anului 2025, pentru reluarea conținutului de presă. Meta este obligată să furnizeze părților informațiile necesare pentru desfășurarea negocierilor în termen de cincisprezece zile. De asemenea, trebuie să mențină afișarea conținutului de presă pe toate serviciile online ale sale pe întreaga perioadă de discuții, arată sursa.

Cum a fost luată decizia

Decizia vine în urma a două apeluri la Autoritatea pentru Concurență, după eșecul discuțiilor anterioare cu gigantul digital. Primul a fost depus de Societatea Drepturilor Conexe ale Presei (DVP). Aceasta reprezintă 600 de publicații din presa audiovizuală, reviste, presă specializată, companii exclusive, agenții de știri etc., în iulie 2025. Aceasta a fost urmată de aceeași abordare din partea Alianței Presei de Informații Generale (Apig). Ea reprezintă aproape 300 de titluri de presă.

Discuțiile au vizat reînnoirea unui acord semnat în 2021 și care urma să expire la sfârșitul anului 2024. 

„Propunerile financiare făcute până acum de Meta nu seamănă deloc cu compensațiile stipulate pentru perioada anterioară”, conform unui document al Apig. Acesta indica „o scădere masivă și nejustificată”, potrivit aceleiași surse.

Ce sunt drepturile conexe de autor

Drepturile conexe la drepturile de autor au fost stabilite printr-o directivă europeană din 2019. Aceasta impune platformelor digitale să compenseze publicațiile de presă  pentru indexarea conținutului lor.

Cu toate acestea, presa franceză încă se luptă să obțină aceste plăți, din cauza unor lacune în legea din 2019. În martie 2026, Adunarea Națională a adoptat în unanimitate, în primă lectură, un proiect de lege propus de partidul MoDem, pentru a consolida legislația privind drepturile conexe. 

În vârstă de 27 de ani, Ahlinvi evoluează pe postul de mijlocaș ofensiv și sosește la Farul după despărțirea de formația rusă Arsenal Tula. Pentru echipa din Rusia a disputat 30 de meciuri în sezonul trecut, marcând două goluri și oferind trei pase decisive.

Format la academia clubului Guingamp, fotbalistul a evoluat ulterior la Nîmes, unde a bifat 20 de apariții în Ligue 1 în sezonul 2020-2021, reușind să înscrie de două ori în primul eșalon al fotbalului francez.

Ulterior, a jucat pentru Dijon, Čukarički, Västerås și Arsenal Tula.

Ahlinvi este internațional al Beninului, pentru care a adunat 27 de selecții la prima reprezentativă.

Mijlocașul este cotat, în prezent, la 250.000 de euro, potrivit platformei de specialitate Transfermarkt. Cea mai mare valoare a jucătorului a fost de un milion de euro, în 2021, înainte de transferul la Dijon.

Ahlinvi este a cincea dintre achizițiile realizate de Farul în această perioadă de mercato, după Eddy Sylvestre, Ionuț Cercel, Tony Njike și Valentin Țicu.