MediaFax.ro

Israelul susține că a ucis zeci de luptători ai Hezbollah

Armata israeliană afirmă că forțele sale și-au „extins” operațiunile terestre în zone suplimentare din sudul Libanului în ultima săptămână, stabilind controlul operațional asupra regiunii, relatează Al Jazeera.

Armata a declarat că trupele israeliene au ucis zeci de luptători ai Hezbollah și au confiscat o serie de arme, inclusiv arme de foc, încărcătoare și explozibili.

Raiduri israeliene în Cisiordania ocupată

Forțele israeliene au efectuat raiduri în mai multe zone din Cisiordania ocupată, a informat agenția de știri palestiniană Wafa, citată de Al Jazeera.

Aceasta a relatat despre raiduri în Jenin și în satul Tayasir, situat la est de Tubas. O femeie a fost reținută, iar un bărbat a fost agresat în orașul Nablus.

Iranienii vor să perceapă taxe în criptomonede navelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz

Iranienii intenționează să perceapă taxe în criptomonede navelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Taxa va fi percepută în perioada de două săptămâni în care se aplică prevederile armistițiului Iran-SUA. Rămâne de văzut dacă înțelegerea va fi respectată de părțile implicate.

Deschiderea navigației prin strâmtoarea Ormuz a fost una dintre condițiile impuse prin înțelegerea Iran-SUA. Acordul mai prevede o încetare a focului timp de două săptămâni, perioadă în care părțile vor negocia un acord de pace.

FMI, Banca Mondială și PAM avertizează că războiul din Orientul Mijlociu agravează accesul la alimente la nivel global

Conducătorii Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional (FMI) și Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM) au avertizat că războiul din Orientul Mijlociu va conduce inevitabil la majorarea prețurilor alimentelor și la înrăutățirea accesului la acestea.

„Războiul din Orientul Mijlociu afectează viețile și mijloacele de trai din regiune și dincolo de aceasta”, au declarat organizațiile într-o declarație comună miercuri.

Israelul bombardează sudul Libanului

Forțele israeliene au lansat atacuri aeriene asupra orașului Harouf din sudul Libanului. Ulterior, Al Jazeera relatează că a avut loc un atac și asupra orașului al-Duwair, cunoscut și sub numele de Kherbet el-Doueir.

Trump: Forțele armate americane vor rămâne în Iran până când „acordul real” va fi „respectat în totalitate”

Președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe X, că forțele armate americane vor rămâne în Iran până când „acordul real” va fi „respectat în totalitate”. Acest lucru va include „nave, aeronave și personal militar american, precum și muniție suplimentară, armament și orice altceva este adecvat și necesar pentru urmărirea și distrugerea letală a unui inamic deja substanțial slăbit”.

Trump a spus că este „foarte puțin probabil” ca acordul să nu fie respectat, dar a avertizat că, dacă „din orice motiv nu va fi respectat”, atunci „va începe focul, mai mare, mai bun și mai puternic decât a văzut cineva vreodată”.

Statele din Golf sunt „extrem de îngrijorate” că atacurile israeliene asupra Libanului pun în pericol armistițiul

Statele din Golf sunt extrem de îngrijorate că aceste încălcări ar putea duce la prăbușirea încetării focului.

Au fost atacuri asupra unor instalații energetice majore, precum Habshan în Emiratele Arabe Unite, Ras Tanura în Arabia Saudită, instalațiile energetice din Yanbu, tot în Arabia Saudită, și Ras Laffan, cea mai mare instalație de gaz natural lichefiat din Qatar.

De asemenea, au fost vizate aeroporturile, centralele electrice, centrele de desalinizare și zonele rezidențiale.

„Sunt aceiași oameni”: Reza Pahlavi contrazice afirmațiile SUA privind schimbarea regimului din Iran

Fiul exilat al ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi, a contrazis afirmațiile SUA potrivit cărora în Iran ar fi avut loc așa-numita „schimbare de regim”.

„Ce schimbare de regim? Sunt aceiași oameni, poate puțin slăbiți”, a declarat Reza Pahlavi pentru presa franceză.

Pahlavi, care locuiește în SUA, a cerut „lichidarea regimului ca pe un animal rănit care trebuie terminat”, potrivit Al Jazeera.

Israelul interceptează o rachetă lansată din Liban

Armata israeliană a anunțat că a interceptat un proiectil lansat din Liban către nordul Israelului, în urma căruia s-au declanșat sirenele de raid aerian în regiunea Galileei.

Acesta a avut loc după ce Israelul a lansat cea mai intensă serie de atacuri asupra Libanului de până acum, soldată cu sute de morți și numeroși răniți, potrivit Al Jazeera.

O clădire s-a prăbușit în Beirut în urma ultimelor raiduri aeriene israeliene

Un atac aerian israelian a lovit suburbiile din sudul Beirutului în cursul nopții de miercuri spre joi.

Imaginile video, verificate de Al Jazeera, arată o clădire prăbușită în zona Chyah, în timp ce locuitorii și echipele de intervenție caută supraviețuitori la lumina lanternelor, scrie Al Jazeera.

Franța condamnă atacurile Israelului în Liban: „Pun în pericol armistițiul”

Liderul francez a condamnat „în cei mai duri termeni” atacurile israeliene, pe care le-a descris drept „nediscriminatorii”, explicând că acestea au provocat un număr foarte mare de victime civile.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Petrolul urcă din nou după ce Iranul acuză SUA de încălcarea armistițiului

Prețurile petrolului au revenit pe creștere joi, după ce Iranul a acuzat Statele Unite că au încălcat mai multe elemente ale acordului de armistițiu de două săptămâni, readucând în prim-plan temerile privind o nouă escaladare în Orientul Mijlociu și posibile probleme în aprovizionarea globală cu energie.

Două repere majore ale pieței petroliere au urcat simultan. Petrolul Brent – indicatorul folosit în Europa și pe piețele internaționale – a crescut cu 2,52%, până la 97,14 dolari pe baril. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – referința pentru piața americană – a urcat cu 2,72%, la 96,96 dolari pe baril, potrivit CNBC.

Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz și acuză SUA că au încălcat armistițiul

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran este în pericol imediat, după ce Teheranul acuză Washingtonul că a încălcat înțelegerea și a anunțat din nou închiderea Strâmtorii Ormuz.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

Date analizate din blockchain arată că cel puțin 50 de conturi noi au plasat pariuri importante marți. S-a întâmplat cu puțin timp înainte ca fostul președinte american Donald Trump să anunțe pe platforma Truth Social că a fost convenit un armistițiu de două săptămâni între Washington și Teheran. Pariurile au fost făcute într-un moment în care semnalele publice indicau mai degrabă o escaladare a tensiunilor. În acea zi, Trump avertizase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea Ormuz până la termenul limită stabilit de Washington, scrie The Guardian.

Câștiguri de sute de mii de dolari

Potrivit unei analize realizate cu ajutorul platformei de date cripto Dune, unele dintre conturile nou create au plasat pariuri consistente chiar în orele premergătoare anunțului. Un portofel digital creat marți dimineață a pariat aproximativ 72.000 de dolari pe scenariul unui armistițiu. Ulterior, utilizatorul și-a închis poziția cu un profit de aproximativ 200.000 de dolari. Un alt cont, creat cu câteva zile înainte, ar fi obținut un câștig de aproximativ 125.500 de dolari. Există și un portofel creat cu doar 12 minute înainte de anunțul lui Trump. Acesta a plasat pariuri de peste 31.000 de dolari și ar fi realizat un profit estimat la aproape 48.500 de dolari.

Unii analiști consideră că traderii ar fi putut specula faptul că Washingtonul ar putea renunța la amenințările inițiale. Criticii lui Trump au observat în repetate rânduri că acesta lansează declarații dure în negocieri, dar revine ulterior asupra poziției. Fenomenul a fost ironizat de adversarii politici sub expresia „Trump always chickens out”. Totuși, momentul exact al pariurilor și sumele investite au ridicat întrebări despre posibilitatea utilizării unor informații nepublice.

Contractul este încă disputat

În ciuda anunțului privind armistițiul, platforma Polymarket a marcat contractul legat de încetarea focului drept „disputat”. Decizia vine în contextul în care Iranul continuă să impună restricții pentru unele nave care tranzitează strâmtoarea Ormuz, iar atacuri cu rachete au fost raportate în regiune. Procesul de clarificare a rezultatului pariului ar putea dura până la 48 de ore. Datele publice de pe blockchain nu permit identificarea persoanelor din spatele portofelelor digitale. De asemenea, pe Polymarket un singur utilizator poate crea mai multe conturi. Acest tip de tranzacții a mai fost observat și în alte situații.

Conturi nou create au plasat anterior pariuri profitabile înaintea unor evenimente geopolitice majore, precum acțiuni militare sau evoluții politice din Venezuela. Situațiile repetate au alimentat apelurile pentru o reglementare mai strictă a piețelor de predicție. Unii legislatori americani propun extinderea definiției tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate pentru a include și platformele de pariuri pe evenimente politice sau geopolitice. „Acesta este motivul pentru care aceste piețe au nevoie de reglementare”, a declarat Todd Phillips, profesor la Georgia State University și specialist în reglementarea piețelor de predicție. „Nu putem avea participanți care tranzacționează pe baza informațiilor interne și să ne așteptăm ca ceilalți să aibă încredere în aceste piețe.”

Guvernul italian urmează să prezinte în Consiliul de Miniștri, în următoarele săptămâni, un pachet de măsuri pentru protecția minorilor în mediul digital. Proiectul vizează nu doar platformele sociale, ci și operatorii de telefonie, distribuitorii de dispozitive și părinții, potrivit Il Messaggero.

Scopul declarat este asigurarea unui acces „gradual” al copiilor la internet. Discuțiile s-au intensificat recent. Joi a avut loc o reuniune la Palazzo Chigi, prezidată de subsecretarul Alfredo Mantovano.

Cartele SIM speciale pentru copii

Una dintre măsurile aflate în discuție este introducerea cartelelor SIM dedicate minorilor. Abonamentul nu ar mai putea fi înregistrat pe numele altei persoane decât „tânărul utilizator”.

Operatorii de telefonie ar putea fi obligați să furnizeze SIM-uri cu sisteme de control parental active încă de la activare. Distribuitorii de smartphone-uri și tablete ar trebui să configureze aceste sisteme chiar din momentul achiziției.

Producătorilor precum Samsung sau Apple le-ar putea reveni obligația de a activa implicit sisteme de control parental diferențiate pe categorii de vârstă. În prezent, aceste sisteme există, dar nu sunt active automat.

Ce pot și ce nu pot face minorii pe dispozitive

Conform proiectului, dispozitivele copiilor ar fi limitate la apeluri telefonice și mesagerie doar către contacte aprobate de părinți. Sistemele de control parental ar bloca site-urile considerate periculoase pentru dezvoltarea psihofizică a copilului.

De asemenea, ar putea fi configurate intervale orare de utilizare, pentru a combate fenomenul „scrollingului infinit”. Accesul la rețelele sociale și la platformele video ar fi blocat complet pentru copiii sub 15 ani, inclusiv prin împiedicarea descărcării aplicațiilor.

Amenzi pentru părinți

Principala noutate a proiectului este responsabilizarea directă a părinților. Aceștia vor trebui să solicite în mod expres activarea mecanismelor de protecție. Dacă nu respectă dispozițiile, riscă sancțiuni administrative.

Autoritatea italiană pentru comunicații, AGCOM, va stabili standardele minime obligatorii pentru sistemele de control parental. Nu este exclus ca măsurile să fie adoptate printr-un decret de urgență, nu printr-un proiect de lege obișnuit. Contextul recent – un tânăr din Pescara radicalizat online care plănuia un atac asupra unei școli – a accelerat dezbaterea politică.

Grecia a adoptat o interdicție similară, care va intra în vigoare din 2027.

În urma atacului forțelor rusești asupra localității Balabyne din regiunea Zaporijia, numărul persoanelor rănite a ajuns la patru, iar o persoană și-a pierdut viața, conform rapoartelor oficiale.

Șeful administrației militare regionale, Ivan Fedorov, a transmis informațiile pe Telegram, a relatat Ukrinform.

„O persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite. Numărul victimelor în urma atacului de dimineață al forțelor ruse asupra districtului Zaporijia este în creștere”, se arată în comunicat.

În urma bombardamentului, mai multe case private din Balabyne au fost distruse, iar locuințele și bunurile oamenilor au fost grav afectate.

Rapoartele inițiale indicau că rușii au efectuat cel puțin opt lovituri asupra districtului Zaporijia, iar prima informare menționa o singură femeie rănită.

Világgazdaság trage un semnal de alarmă despre evoluția economiei românești. Comerțul cu amănuntul scade de șapte luni consecutiv. Ritmul de scădere se apropie de niveluri nevăzute de la debutul pandemiei Covid-19.

Datele pentru luna de referință arată o scădere de 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,8%. Produsele nealimentare au înregistrat o contracție și mai accentuată, de 7,9%.

Inflația, departe de a fi sub control

Rata inflației în România a coborât ușor, la 9,3% în februarie, față de 9,6% în luna anterioară. Însă Banca Națională a României avertizează că între martie și iunie 2026 inflația va crește peste nivelul anticipat. Efectele crizei petroliere provocate de conflictul din Iran nu s-au reflectat încă în prețurile de raft.

Publicația maghiară nu ezită să identifice și cauze interne. „Aceasta este pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs”. România și-ar fi „câștigat prin datorii statutul de codaș al regiunii”.

Măsurile de austeritate ale guvernului Dan

După alegerile din 2025, Guvernul a implementat mai multe măsuri de austeritate. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar. Printre reformele adoptate se numără eliminarea plafonului prețului energiei electrice și creșterea TVA, respectiv a accizelor.

Aceste decizii au accelerat scăderea puterii de cumpărare a populației. Consumul gospodăriilor continuă să se deterioreze.

Ungaria, pe un drum opus

Presa maghiară pune în contrast situația României cu cea a Ungariei. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul ungar a crescut cu 3,8% față de anul precedent. Ministerul Economiei Naționale atribuie această evoluție majorărilor salariale și reducerilor de impozite.

Rata inflației în Ungaria a fost de 1,8% în martie 2026. Este al doilea indicator favorabil după 1,4% în februarie, cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. Guvernul de la Budapesta creditează măsurile de plafonare a marjelor de profit, care ar fi redus prețurile cu 24,1% pentru categoriile vizate.

Pentru asigurarea asistenței medicale de urgență, în perioada 10-13 aprilie 2026, cu ocazia sărbătorilor legale: „Vinerea Mare și Învierea Domnului (Sfintele Paști)”, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București face cunoscute spitalele de urgență  adulți și copii – care vor asigura asistența medicală de urgență:
– Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca -tel: 021-599-23-00;
– Spitalul Clinic de Urgență Universitar -tel: 021-318-05-23 / 021-601-24-00 ;
– Spitalul Clinic de Urgență „Sf- Pantelimon” – tel: 021-255-40-99;
– Spitalul Clinic de Urgență ” Sf- Ioan” – tel: 021-334-51-90;
– Spitalul Clinic de Urgență ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021-334-30-25;
– Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri -tel: 021-224-09-47;
– Spitalul Clinic de Urgență Oftalmologice – tel: 021-319-27-51;
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” -tel: 021-316-93-66;
– Spitalul Clinic de Urgență Copii „M-S- Curie” – tel: 021-460-30-26 ;

Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru cu mențiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la tel: 112
Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel-: 0747.165.47 / 0722.659.492

Iranul intenționează să perceapă taxe în criptomonede pentru a permite navelor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, anunță Financial Times. Măsura se va aplica în timpul armistițiului de două săptămâni, potrivit sursei menționate. În același timp navele vor fi inspectate de iranieni pentru a nu transporta arme.

Autoritățile iraniene susțin că navele trebuie să solicite permisiunea, să dezvăluie încărcătura și să plătească aproximativ 1 dolar pe baril în criptomonede. Navele care nu respectă regulile riscă să fie atacate.

Deschiderea navigației prin strâmtoarea Ormuz a fost una dintre condițiile impuse prin înțelegerea Iran-SUA. Acordul mai prevede o încetare a focului timp de două săptămâni, perioadă în care părțile vor negocia un acord de pace.

Fanii lui Mircea Lucescu vor putea să îi aducă un ultim omagiu acestuia și joi, la Arena Națională, acolo unde sicriul a ajuns încă de miercuri.

Suporterii și admiratorii își vor putea lua rămas bun de la marele antrenor între orele 10:00 și 20:00.

Miercuri, începând cu ora 17:00, sute de oameni au fost la catafalcul lui Mircea Lucescu. Mari nume din sport – Simona Halep, Gheorghe Hagi și Elisabeta Lipă – au depus coroane de flori la sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Lucescu.

Înmormântare cu onoruri militare

Vineri, cortegiul funerar se va îndrepta către Biserica Sfântul Elefterie. Slujba de înmormântare va începe la ora 10:00.

Ultima etapă a funeraliilor va avea loc la Cimitirul Bellu, de la ora 12:20. Înmormântarea va avea loc la 13:10 și va fi marcată de onoruri militare. Participarea la acest moment va fi limitată la familie și invitați apropiați.

Mircea Lucescu a încetat din viață marți seara, după ce fost internat la Spitalul Universitar de Urgență București timp de mai bine de o săptămână. El a fost spitalizat după ce a leșinat în cantonamentul naționalei, în timpul ședinței tehnice premergătoare ultimului antrenament înaintea plecării spre Slovacia.

Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat joi dimineață, într-o postare pe pagina sa de Facebook, modul în care statul român gestionează companiile, pornind de la situația a două șantiere navale din țară.

Năsui a comparat cazul Damen Shipyards Galați, aflat pe profit, cu cel al Damen Shipyards Mangalia, care a ajuns în faliment, deși ambele au funcționat în aceleași condiții economice.

„De ce a dat faliment Damen Mangalia în timp ce Damen Galați nu doar că e pe profit dar tocmai a produs primul «port-drone» din Europa? Asta e întrebarea cheie pe care ar trebui să și-o pună guvernul Bolojan”, a transmis deputatul.

Deputatul USR a declarat că diferența nu ține de angajați sau de piață, ci de modul de administrare al companiilor.

„Două șantiere navale în aceeași țară, supuse acelorași reglementări, cu aceiași politicieni la putere… De ce unul face performanță și celălalt dă faliment după ce statul a ajuns să-i plătească și salariile? Sunt oamenii din Galați mai buni decât cei din Mangalia? Foarte probabil că nu. Diferența a fost alta.”, a adăugat Năsui.

Potrivit acestuia, problema principală este implicarea statului în conducerea acestor companii.

„Diferența de fond dintre cele două companii este că una a fost privată, pe când cealaltă a fost de stat… Iar statul s-a comportat mereu cu compania așa cum fac politicienii cu toate companiile de stat.”, a scris Năsui.

În aceeași postare, Claudiu Năsui a acuzat numirile politice care au profitat de pozițiile pe care le-au obținut în cadrul respectivelor companii.

„Au pus acolo diverși idioți cu carnet de partid… și au fost invariabil interesați mai degrabă de căpușare prin diverse firme decât de bunăstarea companiei.”

Acesta a explicat că acest tip de practici au dus, în timp, la lipsa investițiilor și, inevitabil, la faliment: „Mai mult, interesul să investească într-o companie căpușată de stat a fost minim… Ei bine toate astea lasă efecte pe termen lung și inevitabil duc la faliment.”

„Investițiile acolo erau 100% private. Dacă mergea bine activitatea, investitorii ieșeau pe profit. Dacă nu, sufereau pierderi.”, a notat Năsui.

Deputatul USR a criticat și faptul că pierderile companiilor de stat sunt suportate de contribuabili: „Dar la stat cine să suporte pierderile? Politicienii care nu dau din banii lor? Doar contribuabilul.”

Potrivit autorităților, suspecta ar fi încercat să convingă mai mulți deputați să voteze într-un anumit fel, în schimbul unor beneficii.

În decembrie 2025, aceasta ar fi inițiat negocieri cu parlamentari pentru a institui un sistem de plată în schimbul loialității la vot, chiar după ce autoritățile anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – expuseseră cazuri de corupție în rândul aleșilor.

Cum funcționa schema de vot

Schema a inclus plăți în avans și instrucțiuni clare privind modul în care parlamentarii trebuiau să voteze – „pentru” sau „împotrivă”, abținere ori neparticipare la vot.

Ancheta a fost finalizată în numai trei luni, un interval relativ scurt pentru un dosar de corupție la acest nivel, ceea ce sugerează că procurorii aveau deja probe solide.

Lidera grupului parlamentar a fost informată oficial cu privire la suspiciuni în ianuarie 2026.

 Bilanțul anchetelor anticorupție/2026

Ucraina încearcă să demonstreze progrese în lupta anticorupție, în condițiile în care reformele din justiție sunt esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Datele oficiale arată că Biroul Național Anticorupție a deschis 119 dosare și a pus sub acuzare 31 de suspecți doar în primele două luni din 2026.

În același interval, au fost trimise în instanță 18 rechizitorii care vizează 40 de persoane și 20 de condamnări definitive au fost pronunțate în cazul a 26 de inculpați.

Sebastian Hille, purtător de cuvânt adjunct al guvernului german, a declarat miercuri, într-o conferință de presă la Berlin, că afirmațiile lui Vance nu au temei și că tocmai vizita acestuia ridică întrebări.

„Respingem acuzația făcută de vicepreședintele SUA, JD Vance, privind o presupusă ingerință a UE în alegeri”, a spus Hille, citată de Politico. „Aș dori să subliniez că vicepreședintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de vot. Acest fapt vorbește de la sine despre cine interferează”.

Vizita lui Vance, în centrul criticilor

Criticile autorităților germane au fost formulate după ce JD Vance a participat la un eveniment în Budapesta, unde a apărut alături de premierul Viktor Orbán și a criticat dur instituțiile europene.

„Ceea ce s-a întâmplat în această țară, în mijlocul acestei campanii electorale, este unul dintre cele mai grave exemple de interferență străină în alegeri pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată”, a afirmat Vance.

El a atacat și „birocrații de la Bruxelles, care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a ține în frâu poporul Ungariei, pentru că nu le place liderul care a apărat interesele oamenilor”.

Sprijin pentru Orbán

Vizita vicepreședintelui american a fost interpretată de opoziția din Ungaria drept un gest de susținere directă pentru Viktor Orbán și partidul său, în contextul alegerilor parlamentare.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut la rândul său pe liderul ungar în timpul campaniei, într-un gest considerat neobișnuit în relațiile transatlantice. Casa Albă vede în Viktor Orbán și modelul său de „democrație iliberală” un aliat ideologic important în Europa.

Liderul opoziției, Péter Magyar, a reacționat pe platforma X: „Nicio țară străină nu poate interveni în alegerile din Ungaria. Aceasta este țara noastră. Istoria Ungariei nu se scrie la Washington, Moscova sau Bruxelles – se scrie pe străzile și în piețele Ungariei”.

Berlinul nu susține niciun candidat

Germania a transmis că nu are o poziție în privința rezultatului alegerilor.

Potrivit purtătorului de cuvânt, cancelarul Friedrich Merz „nu are nicio preferință” privind rezultatul votului de duminică și va respecta decizia alegătorilor din Ungaria.

Proiectul de lege prezentat miercuri de ministrul Forțelor Armate franceze, Catherine Vautrin, prevede ca bugetul Apărării să ajungă la 63,3 miliarde de euro în 2027 și la 76,3 miliarde de euro până la finalul deceniului, aproape dublu față de acum zece ani.

Sub pragul NATO

Chiar și după această creștere, cheltuielile vor reprezenta aproximativ 2,6% din PIB, sub ținta stabilită de NATO, de cel puțin 3,5% până în 2035.

Potrivit Breaking Defense, sumele vor trebui aprobate anual de Parlamentul francez.

Un tanc de tranziție

Una dintre principalele decizii analizate este dezvoltarea unui nou tanc „intermediar”, care să acopere perioada până la apariția unui model comun franco-german.

Actualele tancuri Leclerc se apropie de finalul duratei de utilizare, iar proiectul viitor Main Ground Combat System (MGCS) – un proiect comun franco-german pentru un tanc de ultimă generație, care ar urma să înlocuiască actualele modele — nu va fi gata prea curând.

„Tancurile noastre Leclerc vor rezista până în 2040, iar proiectul MGCS va dura aproximativ un deceniu… Avem nevoie de un tanc intermediar”, a declarat Vautrin.

Francezii analizează dacă vor folosi un model de tanc dezvoltat în Germania sau în Franța, însă armamentul principal va fi proiectat de partea franceză.

Ministrul a explicat că soluția ar putea veni de la compania KNDS, un grup franco-german din industria de apărare, format din producătorul german Krauss-Maffei Wegmann și compania franceză Nexter, specializate în vehicule militare și armament: „Este probabil să fie o platformă KNDS Germania sau KNDS Franța, decizia nefiind încă luată, cu un tun proiectat în Franța”.

Drone și lovituri la distanță

Planul pune accent pe utilizarea dronelor și pe capacitatea de a lovi ținte aflate la distanță mare.

Potrivit ministrului Catherine Vautrin, Franța va aloca 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete în următorii patru ani. Țara a comandat deja 10.000 de drone de tip FPV (controlate de la distanță, cu cameră video), jumătate urmând să fie livrate până în 2026.

Vautrin a explicat că aceste sisteme vor varia de la modele simple până la unele „mult mai avansate”. În același timp, încă 1,6 miliarde de euro vor merge către sisteme anti-dronă. „De la puști de bruiaj până la tunuri montate pe camioane cu rachete ghidate laser”, a detaliat ministrul.

Probleme cu apărarea anti-dronă

Însă autoritățile franceze recunosc că tehnologia actuală nu este suficientă. Agenția de achiziții militare a lansat o licitație prin platforma Tenders Electronic Daily, portalul UE pentru contracte publice, pentru testarea unor noi interceptoare de drone.

Anunțul arată că sistemele existente sunt „insuficiente, prea costisitoare și neadaptate amenințărilor viitoare”.

Țintele vizate sunt drone mari, de peste 100 de kilograme, care pot atinge viteze de până la 600 km/h.

Investiții și în spațiu

Pe lângă echipamentele clasice, Franța investește și în domeniul spațial, unde va aloca 3,9 miliarde de euro pentru comunicații și supraveghere.

De asemenea, armata vizează creșterea numărului de rezerviști la 50.000 până în 2030, ceea ce ar duce totalul forțelor la aproximativ 330.000, incluzând militari activi, rezerviști și personal civil din structurile de apărare.

Două repere majore ale pieței petroliere au urcat simultan. Petrolul Brent – indicatorul folosit în Europa și pe piețele internaționale – a crescut cu 2,52%, până la 97,14 dolari pe baril. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – referința pentru piața americană – a urcat cu 2,72%, la 96,96 dolari pe baril, potrivit CNBC.

Ambele cotații se bazează pe contracte futures, adică tranzacții pentru livrări viitoare de petrol, care arată cum văd traderii evoluția prețurilor și riscurile din piață.

Creșterea urmează unei zile în care petrolul american înregistrase cea mai mare scădere zilnică din 2020, semn că piața este extrem de instabilă.

Acuzațiile Iranului

Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a transmis miercuri că Washingtonul a încălcat termenii armistițiului. „Neîncrederea profundă și istorică pe care o avem față de Statele Unite provine din încălcările repetate ale angajamentelor – un tipar care s-a repetat din nou”, a spus acesta.

Potrivit lui Ghalibaf, trei elemente din propunerea iraniană de armistițiu în 10 puncte ar fi fost încălcate: continuarea atacurilor Israelului în Liban, pătrunderea unei drone în spațiul aerian iranian și refuzul recunoașterii dreptului Iranului de a îmbogăți uraniu.

Reacția Washingtonului

Donald Trump a spus anterior că propunerea Iranului ar putea reprezenta o bază pentru negocieri.

Vicepreședintele JD Vance a respins însă ideea că acordul ar include Libanul și a minimalizat incidentul cu drona. „Armistițiile sunt întotdeauna complicate”, a spus acesta, adăugând că SUA își mențin poziția că Iranul nu trebuie să aibă dreptul de a îmbogăți uraniu.

Ce înseamnă pentru piață

Piața petrolului reacționează rapid la orice risc geopolitic. Dacă există temeri că livrările ar putea fi afectate – de exemplu, prin blocaje în zone-cheie precum Golful Persic sau Strâmtoarea Ormuz (ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global) – prețurile cresc aproape imediat.

Actualul nivel sub 100 de dolari pe baril oferă o „fereastră” pentru rafinării să cumpere petrol mai ieftin, spune Janiv Shah, vicepreședinte pentru piețele de mărfuri la compania norvegiană de analiză Rystad Energy.

„Totuși, perioada de tranziție în sine ar putea reprezenta următoarea provocare. Dacă rafinăriile întârzie achizițiile, în așteptarea unor scăderi suplimentare ale prețurilor, în timp ce fluxurile fizice rămân constrânse, deficitul de produse ar putea să se agraveze chiar și în condițiile unei dezescaladări”, a avertizat analistul pieței de energie.

Cu alte cuvinte, chiar și într-un scenariu de calm relativ, piața poate rămâne tensionată din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă.

O curte federală de apel din Washington a respins miercuri cererea companiei de a bloca măsurile luate de Pentagon, care a etichetat Anthropic drept „risc pentru securitatea națională” și i-a limitat accesul la contracte și colaborări cu sectorul militar. Potrivit Associated Press, judecătorii au refuzat să emită un ordin care să protejeze compania de efectele acestor măsuri, în condițiile în care procesul este încă în desfășurare.

Claude, miza conflictului

Conflictul a pornit de la limitele pe care Anthropic a încercat să le impună asupra utilizării chatbotului Claude, inclusiv în sisteme autonome de armament și în programe de supraveghere. Compania susține că reacția administrației Donald Trump a fost una de represalii.

Anthropic a acuzat autoritățile de o „campanie ilegală de represalii”, în timp ce administrația Trump a susținut că firma încearcă să influențeze politica militară a Statelor Unite.

Decizii contradictorii în instanțele americane

Decizia din Washington a fost pronunțată după o hotărâre separată a unei instanțe federale din San Francisco, într-un proces în care Anthropic a contestat decizia administrației Donald Trump de a o declara risc pentru securitatea națională și de a-i limita accesul la contracte militare. În acel caz, instanța a obligat autoritățile să elimine această etichetă.

Judecătoarea Rita Lin, magistrat federal în California, a considerat că autoritățile au depășit limitele legale atunci când au aplicat această măsură.

Cu toate acestea, instanța de apel din Washington a avut o opinie diferită. Judecătorii au admis că firma ar putea suferi „un anumit grad de prejudiciu ireparabil”, dar au apreciat că nu există suficiente motive pentru a suspenda măsurile, inclusiv pentru că „nu este clar cât de mare este prejudiciul financiar”.

Urmează noi audieri

Cazul nu este încheiat. Noi probe urmează să fie analizate, iar o audiere este programată pentru data de 19 mai.

„Suntem mulțumiți că instanța a recunoscut că aceste probleme trebuie rezolvate rapid și rămânem încrezători că, în final, instanțele vor decide că aceste etichete au fost ilegale”, a transmis Anthropic.

Deciziile contradictorii creează incertitudine pentru companii, a avertizat Matt Schruers, directorul general al Computer & Communications Industry Association – o organizație care reprezintă companii din sectorul tehnologiei.

„Acțiunile Pentagonului și decizia instanței din Washington creează o incertitudine serioasă în mediul de afaceri, într-un moment în care companiile americane concurează la nivel global pentru a domina domeniul inteligenței artificiale”, a explicat acesta.

În cadrul întâlnirii cu Donald Trump, Rutte a subliniat că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă.

Dezamăgire, dar nu ruptură

„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.

Șeful NATO a explicat că multe țări europene au sprijinit efortul militar al Statelor Unite și Israelului „prin baze militare, logistică, permisiuni de survol și prin respectarea angajamentelor”.

„Marea majoritate a țărilor europene au făcut ceea ce promiseseră într-o astfel de situație”, a menționat Rutte.

Rutte despre cum funcționează NATO

În același context, liderul alianței nord-atlantice a oferit și o explicație mai amplă asupra rolului NATO.

„NATO există și pentru a garanta siguranța Europei și pentru a oferi Statelor Unite o platformă de proiecție a puterii”, a precizat Mark Rutte.

El a subliniat că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită infrastructurii și sprijinului oferit de aliați: „Ceea ce au făcut Statele Unite a fost posibil și pentru că multe țări europene și-au respectat angajamentele. Nu toate, însă. Și înțeleg pe deplin dezamăgirea președintelui”.

Rutte: Trump a ascultat argumentele mele

Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a precizat că discuția a fost „foarte sinceră și deschisă”.

„Există clar o dezamăgire. Dar, în același timp, a ascultat cu atenție argumentele mele”, a spus el.

Rutte a amintit și de angajamentele asumate de aliați în materie de apărare, inclusiv obiectivul de creștere a cheltuielilor: „I-am reamintit că leadershipul său a dus la angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5% – o schimbare transformatoare pentru NATO”.

Europa, între sprijin militar și diplomație

Șeful NATO a amintit că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului lor aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

„Este adevărat, nu toate statele europene și-au respectat angajamentele, și înțeleg de ce acest lucru îl dezamăgește”, a spus Rutte.

În același timp, el a subliniat că aliații susțin obiectivul strategic al SUA: „Reducerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este esențială, iar Iranul nu trebuie să ajungă să dețină astfel de capabilități”.

Rutte a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord: „Există riscul să negociezi atât de mult încât să fie prea târziu”.

În cazul Coreei de Nord, negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear, iar regimul de la Phenian a ajuns să dețină arme nucleare, reducând semnificativ opțiunile de intervenție.

Rutte: Lumea este mai sigură azi

Secretarul general al NATO a susținut că lumea este mai sigură după acțiunile împotriva Iranului.
„Întreaga lume este mai sigură atunci când aceste capacități sunt reduse”, a declarat Mark Rutte.

El a atras atenția și asupra cooperării dintre Iran și alte state, inclusiv Rusia, China sau Coreea de Nord, subliniind că aceste relații contribuie la instabilitatea globală.

„Aceste regiuni sunt din ce în ce mai interconectate. Nu mai pot fi privite separat”, a explicat șeful NATO.

Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu

Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului.

„Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron.

Sprijin pentru autoritățile libaneze

Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”.

„Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”.

Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.

Guvernatorul Mike Braun a anunțat miercuri suspendarea unei taxe de 7% aplicate carburanților, echivalentă cu aproximativ 17,2 cenți pentru fiecare galon de combustibil (circa 3,8 litri). Măsura a intrat în vigoare imediat și ar putea aduce economii totale de aproximativ 50 de milioane de dolari pentru șoferi.

„Declar o vacanță fiscală pentru combustibil, pentru a oferi locuitorilor din Indiana o gură de aer în fața prețurilor ridicate la pompă”, a transmis Braun, citat de CNN.

Autoritățile au precizat că reducerea ar putea să nu fie vizibilă imediat la benzinării, dar va fi resimțită în zilele următoare.

Prețuri în creștere

Suspendarea vine după mai multe scumpiri rapide ale carburanților. Potrivit AAA, asociație auto care monitorizează prețurile la carburanți în SUA, prețul mediu al benzinei în Indiana a ajuns la 4,14 dolari pe galon (echivalentul a aproximativ 1,1 dolari pe litru), față de 3,47 dolari în urmă cu o lună.

Creșterea este pusă pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care au dus la majorarea cotațiilor petrolului.

Măsura nu afectează taxa statală pe combustibil de 36 de cenți pe galon, care rămâne în vigoare.

Măsuri similare

Și statul Georgia a adoptat o decizie similară. Guvernatorul Brian Kemp a suspendat în martie taxa pe combustibil de 33,3 cenți pe galon pentru o perioadă de două luni.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

„În prezent, însăși „baza viabilă pentru negocieri” a fost încălcată în mod deschis și evident, chiar înainte de începerea negocierilor. Într-o asemenea situație, un armistițiu bilateral sau negocierile sunt nerezonabile”, a transmis șeful Parlamentului iranian.

IRGC: Trump a acceptat controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța militară de elită a Iranului, responsabilă pentru operațiuni externe și protejarea regimului de la Teheran, a transmis că una dintre prevederile-cheie ale planului este „gestionarea inteligentă” de către Iran a Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a susținut că președintele american Donald Trump ar fi acceptat ca strâmtoarea să rămână „sub controlul Iranului”.

Ulterior, media de stat iraniană a relatat că Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii, o măsură de presiune directă, cu impact global.

SUA: acuzațiile „nu au sens”

Vicepreședintele american, JD Vance, a respins categoric aceste acuzații. „Mă întreb cât de bine înțelege limba engleză, pentru că unele lucruri pe care le-a spus nu au sens în contextul negocierilor”, a declarat Vance, înainte de plecarea din Ungaria. El a insistat că SUA respectă armistițiul și că negocierile continuă. De asemenea, a subliniat că Libanul nu a fost inclus în acord și că renunțarea la uraniul îmbogățit rămâne o condiție-cheie.

Vance: Confuzie pe „planurile în 10 puncte”

Vance susține că ar exista „trei propuneri diferite, fiecare cu câte 10 puncte”, ceea ce ar fi generat confuzie în jurul negocierilor.

„Prima propunere a fost trimisă către Steve Witkoff și Jared Kushner și, sincer, credem că probabil a fost scrisă de ChatGPT. A ajuns imediat la coșul de gunoi”, a spus vicepreședintele SUA. Potrivit acestuia, ca de-a doua propunere – rezultatul discuțiilor dintr SUA, Pakistan și Iran – este cea luată în calcul de administrația americană.

JD Vance a criticat o a treia versiune a „planului în 10 puncte”, apărută pe rețelele sociale, pe care a descris-o drept „și mai maximalistă” decât prima și despre care spune că nu este o varianță oficială. Totuși, documentul la care face referire – care susține că Iranul ar fi obținut o „victorie majoră” și ar fi forțat SUA să accepte planul – a fost obținut de CNN de la oficiali iranieni și difuzat de mai multe instituții media de stat din Iran.

Ultimatum pentru Ormuz

Vicepreședintele american a explicat că acordul este condiționat de respectarea reciprocă a angajamentelor, iar redeschiderea rutei maritime este una dintre principalele obligații asumate de Teheran.

„Dacă nu vedem acest lucru, președintele nu va respecta acordul”, a declarat Vance. El a subliniat că armistițiul este gândit ca o etapă temporară, menită să permită continuarea negocierilor, și a avertizat că încălcarea condițiilor stabilite va duce la reacții dure din partea Washingtonului.

„În esență, suntem într-o poziție bună. Ei redeschid strâmtoarea, noi avem un armistițiu”, a spus Vance, adăugând că Iranul va suporta „consecințe serioase” dacă nu își respectă angajamentele.

Strâmtoarea este unul dintre cele mai importante puncte strategice din lume: aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această rută. Blocarea ei din nou, chiar și temporară, poate declanșa alte creșteri rapide ale prețurilor la energie și turbulențe pe piețele internaționale.

Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”.

În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte.

Regulile internaționale

Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat.

Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă.

„Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume.

Bani pentru armată?

Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne.

În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul.

Poziția SUA și a statelor din Golf

Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea.

Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport.

Precedent periculos

Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim.

„Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim.

El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor.

Impact redus pentru consumatori

Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat.

„Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles.

În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.

Menopauza accelerează îmbătrânirea pielii, iar alimentația devine mai importantă ca niciodată. Helena Rodero avertizează că multe femei greșesc încercând să mănânce mai puțin. „Este esențial să combini cel puțin 30 de alimente pe zi și să nu consumi mai puțin de 1.500 de calorii”, spune ea. Restricția calorică excesivă duce la dezechilibre care se văd direct pe piele, notează elEconomista.

Exercițiile de forță produc colagen

Activitatea fizică trebuie să devină un obicei zilnic după 50 de ani. Rodero subliniază în special importanța exercițiilor de forță. „S-a demonstrat că exercițiile de forță îmbunătățesc sinteza colagenului din piele”, explică specialista. Beneficiile sunt duble: sănătate cardiovasculară și piele mai fermă.

Farmacista are o abordare echilibrată față de îmbătrânire. „La 50 de ani, toate avem riduri, dar asta nu înseamnă că nu poți avea o piele frumoasă”, spune Rodero. O piele bine hrănită și hidratată arată complet diferit față de una mată și deshidratată, chiar dacă ambele au riduri.

O rutină cu trei produse, fără cheltuieli mari

Helena Rodero recomandă o rutină facială simplă și accesibilă: demachiant pentru dimineață și seară, cremă cu protecție solară ziua și retinol seara. Mai puțin înseamnă mai mult, iar produse de calitate se găsesc fără investiții mari. Remediile casnice promovate pe rețelele sociale sunt categoric descurajate – pot altera sau chiar deteriora stratul superficial al pielii.

Somnul, factorul neglijat

Schimbările hormonale din timpul menopauzei fac din somnul de calitate un element esențial. „Lipsa somnului poate accelera îmbătrânirea”, avertizează Rodero. Combinația dintre somn odihnitor, alimentație adecvată, mișcare zilnică și o rutină facială corectă face diferența dintre o îmbătrânire accelerată și una mai lentă.