MediaFax.ro

Ziua de 28 aprilie marchează, la nivel global, Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, o inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii menită să atragă atenția asupra prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, comunică Institutul Național de Sănătate Publică.

Este o zi dedicată „promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global”, într-un context în care mediile de lucru devin tot mai complexe, iar riscurile pentru angajați sunt din ce în ce mai diversificate.

Organizația Internațională a Muncii, înființată în 1919, are ca obiectiv „promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii”.

În prezent, lucrătorii sunt expuși „unor riscuri multiple – biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale – care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și securității acestora”.

Datele globale citate în comunicat evidențiază amploarea fenomenului.

„Aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale”, dintre care „peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, iar aproximativ 330.000 accidentelor de muncă”.

În plus, la nivel mondial au loc anual „circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale”, ceea ce reflectă „dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen”.

La nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru 2023 arată „aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale”, ceea ce indică nevoia unor măsuri de prevenție mai eficiente.

În România, deși rata accidentelor raportate este sub media europeană, persistă probleme în sectoare precum construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare.

Conform comunicatului, „aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni”.

Pentru anul 2024, au fost înregistrate „5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale”, ceea ce menține România „în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale”.

Specialiștii subliniază că evaluarea riscurilor profesionale este „fundamentul unui management eficient al securității și sănătății în muncă” și „un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”.

Totodată, „asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate”, fiind necesare condiții care să susțină inclusiv „bunăstarea fizică, mentală și socială”.

Comunicatul atrage atenția și asupra schimbărilor aduse de noile tehnologii: „dezvoltarea inteligenței artificiale și automatizării” transformă mediul de lucru.

Aduce oportunități, dar și riscuri noi, care necesită adaptarea constantă a măsurilor de protecție.

În acest context, marcarea acestei zile este „un apel la acțiune pentru toate părțile implicate – autorități, angajatori și lucrători – în vederea construirii unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil”.

Campaniile de informare și conștientizare derulate cu această ocazie urmăresc „educarea și responsabilizarea” tuturor actorilor implicați, dar și consolidarea unei „culturi a prevenirii” în domeniul securității și sănătății în muncă.

Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.

Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.

Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.

Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.

Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.

Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.

Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.

Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.

În cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.

Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.

După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.

Experții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.

Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.

În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.

România se află într-o criză socială profundă. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifestă din cauza crizei economice profunde în care a intrat România. De la criză bugetară rezolvabilă, prin pachetul de austeritate prost gândit și greșit implementat – s-a ajuns la o criză economică comparabilă cu cea din pandemie și chiar criza din 2009-2011. Așezarea, din nou, a poverii măsurilor de ajustare fiscal-bugetară pe 95% din populația României – cea cu venituri reduse și aflată în clasa de mijloc – a condus la destructurarea plasei de siguranță socială țesută în ultimii ani, la polarizare economică și socială accentuată și la explozia riscului de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. Și mai grav, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, ilustrând eliminarea celui mai bun instrument de protecție socială activă – pierderea locului de muncă.

Astăzi analizez evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea efectivului salariaților, reducerea ratei ocupării și accelerarea șomajului în rândul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii și pensii și reducerea puternică a puterii de cumpărare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce riscă să se adâncească. Semnale ce indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale și a deprivării materiale.

1. Salariați, locuri de muncă. Efectivul salariaților a scăzut cu 54.000 în perioada mai 2025-ianuarie 2026. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada descrisă mai sus, efectivul salariaților în România a scăzut de la 5.175.900 persoane în mai 2025 la 5.121.900 persoane în ianuarie 2026. (Infografic 1) În fiecare săptămână câte o companie anunță că închide sau restrânge afacerea și dă oameni afară. Nu a stat și nu stă nimeni de vorbă cu ei, sunt prea puține măsuri luate pentru păstrarea/creșterea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. Structural este faptul că 79% din concedieri (42.400 persoane) sunt din industrie. (Tabel 1)

Infografic 1

Tabel 1

Iată câteva exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iași / Sibiu / Timiș, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / producție oțel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Argeș (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT România (producție rulmenți pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto), Iași, 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex) (siderurgie / producție oțel), Galați, 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice), Mureș, 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (servicii industriale / mentenanță / logistică), Mureș, 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariați concediați.

2. Ocupare și șomaj. Rata ocupării (15-64 ani) a scăzut în anul 2025 la 63%, fiind mai mică cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior, conform datelor oficiale INS. Șomajul în rândul tinerilor s-a accelerat.

În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut abrupt, de la 63,4% în Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decât trimestrul anterior) la 62,6% în Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evoluția ratei ocupării (15-74 ani), pe grupe de vărstă în perioada 2017-2025.

Infografic 2

Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evoluției ratei șomajului în rândul tinerilor relevă o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Un simptom structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România.

3. Polarizarea economică și socială accentuată. Măsurile inechitabile au făcut ca povara cea mai mare să fie pusă pe românii cu venituri mici și cei din clasa mijlocie. Conform Eurostat, în anul 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei).

Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede și din structura acestora, România înregistrând o bază mare a salariaților cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariaților cu program complet în funcție de veniturile nete indică faptul că 63% dintre salariații români cu program complet au venituri nete sub 1000 euro și 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arată un venit net median la nivelul salariaților cu program complet de 830 euro, adică 4233 lei lunar (Infografic 3).

Infografic 3

Și la structura veniturilor tip pensie de asigurări sociale de stat se observă o polarizare accentuată, cu o bază mare a pensiilor mici. Iată de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).

Infografic 4

4. Sărăcie, excluziune socială și deprivare materială severă. Consiliul Fiscal arată că ”ajustarea fiscală are un caracter regresiv, care a afectat mai ales cetățenii cu venituri foarte mici”. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zona rurală (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025. 3.160.000 români trăiesc în deprivare materială și socială severă. 758.000 dintre aceștia sunt copii, cu vârsta mai mică de 18 ani.

5. Puterea de cumpărare. Asistăm la cea mai puternică cădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani. Sunt 8 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor. În industrie și Construcții, puterea de cumpărare a scăzut cu 6%. Ultimele date oficiale INS indică cea mai mare scădere a puterii de cumpărare – în perioada mai 2025 – februarie 2026: în Învățământ există o cădere record a puterii de cumpărare minus 14%, în Administrație minus 14% iar în Sănătate minus 10% (Infografic 5).

Infografic 5

În ultima perioadă, datele statistice oficiale indică cea mai abruptă reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).

Infografic 6

În concluzie, destructurarea plasei de siguranță socială din ultima perioadă aruncă România într-o criză socială, suprapusă crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială sunt premise ale creșterii incertitudinii la nivel economic și politic.

Ceea ce trăim astăzi este un efect al unei abordări reducționiste asupra economiei. Obiectivul final al oricărui set de politici publice trebuie să fie bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială care să demonstreze echitate este singura șansă pe termen mediu și lung pentru România.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță o nouă recunoaștere internațională: prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor a fost aleasă membru al Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase organizații academice din Europa.

Potrivit unui comunicat al universității, această distincție reflectă performanțele științifice ale cercetătoarei, câștigătoare a două granturi ale European Research Council (ERC) – considerate printre cele mai competitive finanțări pentru cercetarea exploratorie la nivel european.

Alida Timar-Gabor este, de asemenea, director al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe din cadrul UBB.

Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că alegerea acesteia în Academia Europaea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei la nivel național și internațional și consolidează poziția instituției ca pol de excelență în cercetare.

Fondată în 1988, Academia Europaea reunește peste 5.000 de membri din diverse domenii științifice, selectați printr-un proces riguros de evaluare.

România este reprezentată în prezent de 48 de membri, dintre care 11 sunt afiliați UBB.

Un element notabil îl reprezintă faptul că, în cadrul clasei de științe exacte a Academiei – unde România are doar nouă reprezentanți – Alida Timar-Gabor devine prima cercetătoare din țară afiliată acestei secțiuni, marcând o premieră pentru mediul academic românesc.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România a introdus un set nou de instrumente destinate protecției spațiului digital civil, pentru un acces mai rapid la raportarea incidentelor, se arată într-un comunicat de presă.

Măsurile au fost activate la București și fac parte din modernizarea infrastructurii naționale de securitate informatică.

Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică, disponibilă la pnrisc.dnsc.ro, a fost restructurată pentru a permite o nouă utilizare, mai rapidă.

Noul format acoperă atât utilizatorii individuali, cât și organizațiile care au obligații legale de notificare în baza reglementărilor europene NIS2.

Pe lângă optimizarea procesului de raportare, instituția a lansat și o platformă publică separată, de tip Blacklist, accesibilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist.

Aceasta include domenii web asociate cu activități frauduloase sau riscante, identificate prin analize tehnice. Lista este actualizată permanent și oferă un instrument de verificare rapidă pentru utilizatori.

Reprezentanții DNSC susțin că noile instrumente au rolul de a crea un sistem de protecție colaborativ, în care utilizatorii au un rol esențial în semnalarea amenințărilor.

Datele raportate sunt analizate de experți și, după validare, pot fi incluse în lista publică de domenii periculoase. Instituția declară că acest mecanism are rol preventiv și urmărește reducerea timpului de reacție în fața incidentelor cibernetice.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, este marcat de o informare meteorologică ce vizează condiții meteo deosebit de reci pentru această dată din calendar.

În intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 30 aprilie, ora 09:00, vremea va deveni rece pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult noros, iar ploile vor apărea temporar pe parcursul zilei. Vântul va sufla în general moderat, contribuind la senzația de răcire. Temperatura maximă, în scădere față de ziua anterioară, va ajunge la 13–14 grade Celsius, în timp ce minima va coborî la 5–7 grade.

Răcirea se va accentua în intervalul 30 aprilie, ora 09:00 – 1 mai, ora 09:00, când vremea va deveni deosebit de rece pentru sfârșitul lunii aprilie. Cerul va avea înnorări persistente și va ploua temporar, cu o probabilitate mai mare în timpul zilei și seara. Vântul va sufla moderat, cu intensificări pe parcursul zilei, rafalele atingând 35–45 km/h.

Temperatura maximă va coborî până în jurul valorii de 8 grade Celsius, iar minima va fi de 3–4 grade, cu valori chiar mai scăzute, spre 1 grad, în zonele periferice ale orașului.

În intervalul 1 mai, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, vremea se va menține deosebit de rece pentru această perioadă. Temperatura maximă va urca ușor, până la 12–14 grade, însă nopțile vor rămâne reci, cu minime de 3–4 grade și valori apropiate de 1 grad în zona preorășenească. Cerul va avea înnorări temporare, iar ploile vor apărea mai ales în a doua parte a zilei. Vântul va continua să sufle moderat.

Pe întreaga perioadă analizată, Bucureștiul se află sub o informare meteorologică pentru vreme deosebit de rece, ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului. Administrația Națională de Meteorologie precizează că prognoza poate fi actualizată în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin emiterea unor avertizări de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate.

Episodul de răcire vine într-un moment în care temperaturile normale pentru această perioadă ar fi trebuit să fie semnificativ mai ridicate, ceea ce face ca diferența resimțită să fie accentuată pentru locuitorii Capitalei.

O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia evidențiază faptul că instabilitatea de pe scena politică din România generează deja costuri suplimentare pentru economie, reflectate în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția cursului valutar și presiuni asupra ratelor la credite.

„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată în comunicatul de presă.

Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra faptului că ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și afectând consumul, iar cursul euro ar putea ajunge spre 5,20 lei, de la 5,09 lei, cu impact rapid în inflație.

Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că deteriorarea situației fiscale ar putea duce la pierderea ratingului de țară „investment grade”.

„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se mai arată în analiză.

În ceea ce privește fondurile europene, analiza realizată de Confederația Patronală Concordia indică riscuri semnificative privind implementarea PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro.

„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai menționează în analiza Concordia.

În scenariul negativ însă, pierderile ar fi și mai mari și ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro.

„Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, arată analiză.

În scenariul critic la 70%, echivalentul pierderilor este de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate.

„Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, mai notează Concordia în analiză.

Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt suportate atât de companii, cât și de cetățeni și fac apel la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.

Ministrul mediului din Liban, Tamara El Zein, a calificat impactul acestor acțiuni drept „ecocid”, într-un document care analizează perioada octombrie 2023 – decembrie 2024. Raportul, realizat de National Council for Scientific Research Lebanon și citat de The Guardian, arată că intervențiile militare au „remodelat peisajul fizic și ecologic” al sudului țării, afectând păduri, terenuri agricole, resurse de apă și ecosisteme marine.

„Amploarea și caracterul intenționat al acestor distrugeri constituie un act de ecocid”, a afirmat oficialul libanez, subliniind că efectele depășesc sfera mediului și afectează direct securitatea alimentară și sănătatea publică.

Potrivit datelor incluse în raport, aproximativ 5.000 de hectare de pădure au fost distruse, inclusiv zone importante pentru biodiversitate. Alte peste 2.100 de hectare de livezi – printre care plantații de măslini și citrice – au fost afectate. Sectorul agricol a suferit pierderi semnificative, estimate la sute de milioane de dolari, atât prin distrugerea infrastructurii, cât și prin scăderea producției. De asemenea, solul a fost contaminat în anumite zone, iar episoadele de poluare a aerului au fost raportate pe arii extinse, dincolo de zonele direct lovite. Raportul evaluează impactul total la aproximativ 25 de miliarde de dolari, incluzând pagube materiale, pierderi economice și costuri de reconstrucție. Autoritățile libaneze cer sprijin internațional pentru refacerea mediului, argumentând că amploarea distrugerilor depășește capacitatea țării de a interveni singură.

Un purtător de cuvânt al Israel Defense Forces a declarat că armata este conștientă de potențialul impact asupra mediului și că acționează pentru a minimiza efectele asupra civililor și mediului. În paralel, organizații independente atrag atenția că unele concluzii ale raportului ar putea fi deja depășite, având în vedere continuarea confruntărilor și noile distrugeri din regiune. Experții în mediu avertizează că efectele conflictelor armate asupra naturii pot persista ani sau chiar decenii. În cazul Libanului, degradarea ecosistemelor ar putea afecta nu doar biodiversitatea, ci și stabilitatea economică și socială a regiunii. Raportul readuce în atenție o dimensiune mai puțin expusă sau discutată a războaielor: costul ecologic, care se resimte mult timp după încetarea luptelor.

Regiunea Trentino din nordul Italiei le oferă străinilor 100.000 de euro pentru a se muta acolo, potrivit Express. Zona este cunoscută pentru peisajele sale, dar și pentru scenele cu urmărire cu mașini ale lui Daniel Craig în partea de deschidere a filmului Quantum of Solace din seria James Bond. De asemenea, zona este foarte aproape de Lacul Garda, un important punct turistic.

Zonele rurale frumoase sunt pline de case abandonate, iar italienii le propun străinilor să le renoveze. În prezent numărul caselor abandonate este mai mare decât al celor folosite în cele 33 de localități propuse pentru a fi incluse în programul italian.

Cei care se înscriu în program primesc 20.000 de euro pentru achiziționarea unei proprietăți goale și o subvenție de 80.000 de euro pentru efectuarea renovărilor.

O condiție este ca persoanele să locuiască în proprietate sau să o închirieze timp de 10 ani. Chiriile trebuie să aibă o rată „moderată”, mai solicită italienii.

Costurile de renovare nu trebuie să depășească 200.000 de euro ceea ce înseamnă că noii proprietari nu pot cheltui mai mult de 120.000 de euro din banii proprii pentru modernizarea unei proprietăți. O singură persoană poate solicita maximum trei proprietăți în fiecare localitate din program, iar cei care au sub 45 de ani și locuiesc deja în regiune sunt excluși.

Cei care nu respectă condițiile vor fi obligați să restituie subvenția. Programul își propune să lupte cu depopularea din zonele rurale. Autoritățile nu au stabilit încă lista localităților incluse în program. Programul are un buget de 10 milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.

Regiunea Trentino are peisaje rare, inclusiv Munții Dolomiți și numeroase situri istorice. Aflată în nord-estul Italiei, între Lacul Garda și Munții Alpi, regiunea beneficiază și de legături excelente de transport către orașele importante. Milano se află la trei ore distanță cu trenul, Veneția la puțin peste două ore și Verona la o oră.

În timpul iernii, regiunea oferă peste 800 de kilometri de pârtii de schi.

Potrivit anchetei realizate de INS în luna aprilie, managerii din industria prelucrătoare estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției.

În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ o scădere moderată, iar prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de 39%.

Conform estimărilor, se prognozează tendință de creștere a volumului producției din sectorul construcții și o relativă stabilitate a numărului de salariați. Managerii se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze dinamică accentuată, reflectată printr-un sold
conjunctural de 51%.

Managerii din sectorul comerț cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -7%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați. De asemenea, majorӑri de preţuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, iar scăderi de doar 6%, soldul conjunctural de 49% indicând creștere accentuată.

În domeniul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni. Se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariați și se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de 30%.

Vremea se va schimba de mâine. Conform atenționării începând de miercuri, 29 aprilie, „valorile termice vor fi în scădere în toată țara, iar joi și vineri vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă cu abateri de 8…12 grade față de mediile multianuale”.

Pe parcursul nopților local în jumătatea de nord a țării și izolat în rest se va produce brumă.

În intervalul menționat, vor fi perioade în care va ploua mai ales în sudul și estul țării și prin acumulare vor fi cantități de apă de 10…15 l/mp și izolat de peste 20 l/mp.

La munte, dar trecător și în dealurile subcarpatice ale Moldovei și în estul și sud-estul Transilvaniei vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță, măzăriche și ninsoare). La altitudini de peste 1400 m, vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă între 5 și 8 cm.

Temporar vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a țării, cu viteze de 40…45 km/h, iar în zona montană înaltă rafalele vor fi de peste 60…70 km/h.

Cercetarea, publicată de specialiști de la Universitatea Missouri Kansas City și Universitatea din Arizona, indică o scădere puternică a numărului mediu de cuvinte rostite zilnic.

Potrivit datelor analizate, în anul 2005 un adult obișnuit rostea aproximativ 16.600 de cuvinte pe zi. În 2019, media a coborât la 11.900 de cuvinte zilnic. Diferența reprezintă o scădere de aproximativ 28% în doar 14 ani, echivalentul a peste 120.000 de cuvinte pierdute anual pentru fiecare persoană.

Studiul s-a bazat pe analiza a 22 de cercetări anterioare și a inclus peste 2.000 de participanți cu vârste cuprinse între 10 și 94 de ani. Cercetătorii spun că reducerea conversațiilor poate avea efecte importante asupra dezvoltării cognitive și sociale.

Una dintre principalele explicații pentru reducerea interacțiunilor verbale este dezvoltarea accelerată a comunicării digitale. Perioada analizată coincide cu extinderea smartphone-urilor, a rețelelor sociale și a aplicațiilor de mesagerie.

Cu toate acestea, cercetătoarea principală a studiului, Valeria Pfeifer, avertizează că fenomenul nu poate fi explicat exclusiv prin tehnologie. Datele arată că nu doar adolescenții și tinerii vorbesc mai puțin, ci și persoanele adulte.

Specialiștii susțin că schimbările sociale au redus numărul conversațiilor spontane. Printre factorii identificați se numără dispariția gospodăriilor multigeneraționale, scăderea participării la comunități locale sau religioase și înlocuirea interacțiunilor directe cu soluții automate.

Casele de marcat self service, comenzile online și livrările la domiciliu reduc contactul uman și elimină interacțiunile scurte care făceau parte din rutina zilnică.

Cercetătorii atrag atenția că vorbirea nu are doar un rol social, ci și unul esențial pentru dezvoltarea creierului. O conversație implică procese cognitive complexe: ascultarea, interpretarea mesajului, formularea răspunsului și coordonarea limbajului.

Potrivit specialiștilor, creierul procesează toate aceste etape într-un interval extrem de scurt, de aproximativ 200 de milisecunde. Acest exercițiu constant contribuie la dezvoltarea empatiei, a atenției și a capacității de reacție.

Experții spun că mesajele text nu pot înlocui complet conversațiile directe, deoarece lipsesc elemente importante precum tonul vocii, ritmul dialogului și reacțiile spontane.

Îngrijorările sunt și mai mari în cazul copiilor. Un studiu separat realizat la Universitatea din Texas arată că părinții folosesc mai puține cuvinte în interacțiunea cu bebelușii atunci când utilizează telefonul mobil.

Cercetările indică faptul că numărul de cuvinte auzite în primii ani de viață influențează dezvoltarea vocabularului și rezultatele școlare ulterioare.

Analiza se oprește în anul 2019, înainte de pandemie și înainte de creșterea accelerată a utilizării inteligenței artificiale și a comunicării online.

Cercetătorii consideră că perioada pandemiei ar putea fi asociată cu o reducere suplimentară a conversațiilor directe, însă lipsesc date suficiente pentru o concluzie clară.

Există totuși și semnale pozitive. În mai multe țări, părinții aleg să întârzie accesul copiilor la smartphone, iar unele școli restricționează utilizarea telefoanelor mobile în timpul cursurilor.

Specialiștii spun că tendința poate fi inversată prin gesturi simple. O conversație zilnică în plus cu un vecin, coleg sau comerciant poate contribui la creșterea numărului de interacțiuni și la menținerea conexiunilor sociale.

Parlamentul britanic urmează să voteze marți dacă va declanșa o anchetă privind activitatea premierului Keir Starmer, pentru a stabili dacă acesta a indus în eroare Camera Comunelor în cazul numirii fostului ambasador în SUA, Peter Mandelson.

O astfel de anchetă ar putea avea consecințe serioase pentru viitorul politic al lui Keir Starmer, scrie Reuters.

Deși premierul a rezistat până acum presiunilor de a demisiona, situația s-ar putea schimba dacă se va demonstra că a oferit informații eronate Parlamentului în mod conștient.

Președintele Camerei Comunelor, Lindsay Hoyle, a anunțat că a aprobat solicitarea liderului conservator Kemi Badenoch pentru organizarea unei dezbateri și a unui vot privind trimiterea cazului la Comisia pentru Privilegii.

Peter Mandelson a fost demis în septembrie anul trecut, după apariția unor informații care arătau că relația sa cu Jeffrey Epstein era mai apropiată decât se știa anterior.

Acest episod a ridicat semne de întrebare cu privire la decizia lui Starmer de a-l numi în funcție.

Situația a fost complicată și de faptul că un organism de securitate ar fi considerat numirea drept una riscantă, fiind aproape de a refuza acordarea autorizației.

Însă decizia finală a fost schimbată de oficiali fără ca premierul să fie informat.

Partidul Laburist, condus de Keir Starmer, are o majoritate solidă în Parlament, ceea ce ar putea influența rezultatul votului și ar putea duce la respingerea inițierii unei anchete.

Luni, guvernul a făcut publică o scrisoare oficială care susține că „că au fost respectate procedurile corespunzătoare atât în cazul numirii, cât și al revocării” lui Mandelson din funcție.

Un purtător de cuvânt al premierului a criticat inițiativa opoziției, calificând-o drept o „manevră politică disperată” înaintea alegerilor locale programate în perioada următoare.

Dacă Parlamentul va vota în favoarea anchetei, Comisia pentru Privilegii, formată din membri ai principalelor partide, va analiza dacă declarațiile lui Starmer au indus în eroare Camera Comunelor, fie intenționat, fie din neglijență.

În data de 27 aprilie, polițiștii din cadrul IPJ Suceava – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, au pus în executare nouă mandate de percheziție domiciliară în județ.

Potrivit IPJ Suceava, „probatoriul administrat a evidențiat faptul că persoanele vizate ar fi derulat în mod constant activități de comercializare a unor bunuri cu privire la care ar fi existat bănuiala că ar fi contrafăcute”.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate aproximativ 10 tone de detergent pudră ambalat în saci de 10 kilograme, estimate la 1,6 milioane de lei, 528 de articole de îmbrăcăminte în valoare de aproximativ 279.000 de lei și 512 jucării contrafăcute evaluate la aproximativ 20.000 de ei.

Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat se ridică la aproape 1,9 milioane de lei.

Acțiunea a avut loc pentru completarea probatoriului administrat în două dosare penale, având ca obiect săvârșirea de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. Demersul polițiștilor a avut loc în cadrul operațiunii Jupiter, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratului General al Poliției Române.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat luni, la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, că votul privind ridicarea imunității mai multor eurodeputați, între care și Diana Iovanovici Șoșoacă, va avea loc marți.

Votul este programat la ora locală 12:00 (13:00, ora României).

Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European a avizat favorabil solicitarea, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, deschizând calea pentru votul final din plen.

Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a permite continuarea cercetărilor într-un dosar penal.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat, în septembrie 2025, Parlamentului European ridicarea imunității acesteia.

Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj.

Potrivit ISU Maramureș, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la Biserica Catolică din localitatea Șurdești.

La fața locului au fost alocate inițial patru autospeciale de stingere, o autoplatformă de intervenție și salvare de la înălțime.

Ulterior, forțele de intervenție au fost suplimentate cu încă trei autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Intervenția este în desfășurare.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul social-democrat Mihai Fifor l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan, considerând că acesta „se agață cu disperare de fotoliul de premier” și  acuzându-l că refuză să demisioneze în ciuda pierderii majorității parlamentare.

Potrivit acestuia, „de mai bine de o săptămână, Ilie Bolojan conduce fără susținere parlamentară” și, în loc să facă „gestul firesc într-o democrație funcțională – să plece”, ar menține țara într-un blocaj politic prelungit.

„Ceea ce am văzut aseară nu a fost un lider lucid, conectat la realitate, ci un om care se crede providențial. Un om care pare convins că el, și numai el, deține adevărul absolut, indiferent de cifre, indiferent de efectele deciziilor sale, indiferent de voința politică exprimată clar în Parlament”, a scris Fifor în mesajul său.

De asemenea, deputatul social-democrat a făcut referiri și la o „confiscare a guvernării”, afirmând că legitimitatea politică nu poate fi menținută în absența unei majorități parlamentare.

„Concluzia este una cât se poate de clară și nu mai lasă loc de nuanțe: Ilie Bolojan a devenit, în acest moment, un factor de risc pentru România. Nu mai vorbim doar despre un premier contestat politic. Vorbim despre un lider care, cu bună știință, vulnerabilizează țara – intern, prin blocaj și criză politică prelungită, și extern, prin imaginea unei guvernări fără legitimitate și fără direcție. Pentru a-și proteja poziția, pentru a-și apăra cercul de interese și, mai ales, pentru a-și hrăni orgoliul, alege să împingă România într-o situație tot mai complicată”, a adăugat Fifor.

În final, social-democratul susține că îndepărtarea lui Bolojan din funcția de premier nu mai este doar o opțiune politică, ci „o necesitate”, subliniind nevoia României „de un guvern care să lucreze pentru cetățeni”.

„Un premier care ignoră realitatea parlamentară, care refuză evidența pierderii majorității și care prelungește deliberat criza devine, inevitabil, un element toxic pentru funcționarea statului. De aceea, lucrurile trebuie spuse direct: Palatul Victoria nu poate fi ocupat în absența legitimității. Iar România nu-și mai permite luxul unui lider care pune mai presus de interesul național propriile ambiții. Îndepărtarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier nu mai este o opțiune politică. A devenit o necesitate. România are nevoie de stabilitate, de responsabilitate și de un guvern care să lucreze pentru cetățeni, nu pentru orgoliile unui singur om”, a conchis Fifor.

Anunțul a fost făcut în Parlament de ministrul educației, Olivia Bailey, care a declarat că autoritățile vor implementa o formă de limitare de vârstă sau de funcționalitate pentru accesul minorilor la rețelele sociale, scrie Sky News.

Decizia vine după ce Camera Lorzilor a susținut, pentru a patra oară, o propunere de interzicere totală a rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani. Totuși, membrii Camerei Comunelor au respins anterior proiectul, argumentând că este necesară finalizarea unei consultări publice înainte de adoptarea unei măsuri definitive.

Potrivit oficialilor britanici, guvernul nu mai discută dacă vor fi aplicate restricții, ci doar forma exactă pe care acestea o vor lua. Olivia Bailey a precizat că executivul dorește să introducă o obligație legală pentru secretarul de stat, astfel încât măsurile să devină obligatorii după finalizarea consultării.

Autoritățile susțin că au analizat opiniile exprimate de părinți, profesori și organizații care lucrează cu copii. Mii de persoane au participat la consultare, iar guvernul consideră că actualul mod de funcționare al platformelor sociale nu mai oferă suficientă protecție pentru minori.

În plus, ministrul educației a transmis că se iau în calcul și măsuri suplimentare, precum limitarea accesului la platforme în anumite intervale orare. Aceste eventuale restricții digitale ar putea limita folosirea aplicațiilor în timpul nopții sau în perioade considerate nepotrivite pentru copii.

Propunerea este susținută puternic de Partidul Conservator, care solicită de mai multe luni măsuri ferme pentru reducerea expunerii copiilor la conținut considerat nociv. Secretarul educației din umbră, Laura Trott, a declarat că votul din Camera Lorzilor reprezintă un pas uriaș pentru siguranța copiilor.

Dacă măsurile vor fi adoptate, Regatul Unit ar urma exemplul Australiei, care a anunțat deja restricții similare pentru accesul minorilor la social media. Alte state europene, precum Franța și Spania, analizează la rândul lor măsuri asemănătoare.

Oficialii guvernamentali au transmis că o hotărâre finală ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului, după încheierea consultării publice. Ministrul mediului, Emma Reynolds, a precizat că autoritățile vor acționa relativ rapid după publicarea concluziilor.

Măsurile discutate reflectă o preocupare tot mai mare la nivel european privind efectele utilizării excesive a rețelelor sociale asupra sănătății mintale și dezvoltării copiilor. Specialiștii avertizează că accesul necontrolat la platforme digitale poate crește riscul de expunere la conținut violent, bullying online și dependență de tehnologie.

Una dintre cele mai frumoase destinații pe care le are de oferit Marea Britanie este ascunsă pe o insulă îndepărtată. Potrivit Express este vorba despre Insula Harris din Scoția care are o plajă uimitoare.

Nisipul alb și apa cristalină ale plajei Luskentyre îi dau un aspect tropical, iar unii experți o compară cu faimoasa plajă Grace Bay din Insulele Turks și Caicos.

Luskentyre este și mai impresionantă dacă se face comparația cu peisajul scoțian, arid și accidentat. Turiștii spun că este un loc incredibil de vizitat.

Plaja se află în fruntea listei celor mai frumoase plaje din Marea Britanie și este atât de izolată încât atrage puțini vizitatori.

Potrivit cercetării realizate de Duke Health și publicate în Nature Mental Health, un sistem bazat pe inteligență artificială poate analiza dosarele medicale electronice pentru a estima riscul de apariție a ADHD înainte ca diagnosticul să fie pus oficial, scrie Euronews.

Studiul a inclus peste 140.000 de copii, iar modelul AI a fost antrenat să identifice tipare subtile din datele colectate încă din primii ani de viață. Aceste tipare includ elemente de dezvoltare, comportament și istoricul medical care, combinate, pot indica un risc crescut de ADHD. Rezultatele arată că sistemul poate face predicții precise în special pentru copiii de peste cinci ani, menținând acuratețea indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic.

ADHD afectează aproximativ 8% dintre copii și adolescenți și se manifestă prin dificultăți de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate. Cu toate acestea, mulți copii nu sunt diagnosticați la timp, ceea ce întârzie intervențiile necesare. Cercetătorii subliniază că identificarea timpurie poate face o diferență majoră. Intervențiile aplicate devreme sunt asociate cu rezultate mai bune la școală, în relațiile sociale și în sănătatea generală. „Avem o sursă extrem de bogată de informații în dosarele medicale electronice”, a explicat Elliot Hill, autor principal al studiului. „Ideea a fost să vedem dacă aceste date pot prezice cine va primi ulterior un diagnostic.”

Autorii studiului insistă că tehnologia nu este menită să înlocuiască medicii. Sistemul AI funcționează ca un instrument de sprijin, care ajută specialiștii să identifice mai rapid copiii ce ar putea avea nevoie de evaluări suplimentare. „Nu este un medic AI”, a precizat Matthew Engelhard, unul dintre coordonatorii cercetării. „Este un instrument care ajută clinicianul să prioritizeze cazurile și să reducă timpul de așteptare pentru copii.”

Cercetătorii cred că metode similare ar putea fi folosite și pentru alte afecțiuni de sănătate mintală, în special la adolescenți. Într-un context în care tulburările psihologice sunt tot mai frecvente, astfel de tehnologii ar putea contribui la intervenții mai rapide și mai eficiente. De asemenea, specialiștii atrag atenția că ADHD este adesea subdiagnosticat la fete. În astfel de cazuri, simptomele sunt mai puțin evidente, ceea ce face ca astfel de instrumente predictive să fie cu atât mai utile.