MediaFax.ro

Cotațiile Brent au ajuns la 62.42 dolari pe baril, marcând o creștere de 4 cenți, respectiv 0.06%, iar prețul West Texas Intermediate a crescut cu 3 cenți, sau 0.05%, până la 58.41 dolari pe baril.

Deși modestă, creșterea continuă trendul ascendent. Luni, prețul petrolului a înregistrat o creștere de peste 2% înregistrat luni, iar marți creșterea a continuat cu încă 0.5%.

Creșterea a fost influențată de economia Statelor Unite. Potrivit estimării preliminare publicate marți, economia SUA a crescut în ritm anualizat cu 4,3% în trimestrul al treilea din 2025, peste estimarea de 3,2% a economiștilor chestionați de Bloomberg.

Un alt factor important care a sprijinit prețurile a fost riscul de întrerupere a livrărilor. Exporturile Venezuelei au fost afectate de blocada anunțată de președintele american Donald Trump asupra tuturor petrolierelor sancționate.

În plus, atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina asupra infrastructurii energetice au alimentat îngrijorările privind oferta globală.

Conform avertizărilor emise de ANM, ceață densă va reduce vizibilitatea sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri, iar fenomenul ar putea favoriza apariția ghețușului. Conform ANM, avertizările vor fi în vigoare până miercuri la ora 09:00.  

Din județul Covasna, vor fi afectate localitățile Baraolt, Brăduț, Bățani, Vârghiș. 

În județul Mureș, avertizarea vizează localitățile Târnăveni, Luduș, Iernut, Sarmașu, Adămuș, Mica, Gănești, Bahnea, Zau de Câmpie, Valea Largă, Sânpetru de Câmpie, Chețani, Miheșu de Câmpie, Sânger, Ogra, Băgaciu, Cuci, Iclănzel, Șăulia, Cucerdea, Bogata, Pogăceaua, Ațintiș, Grebenișu de Câmpie, Bichiș, Tăureni și Papiu Ilarian. 

În județul Harghita sunt afectate zonele joase, inclusiv Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Praid, Corund, Lupeni, Șimonești, Dealu, Lueta, Mugeni, Atid, Mărtiniș, Avrămești, Secuieni, Feliceni, Porumbeni, Brădești, Merești, Săcel, Ocland, Dârjiu, Ulieș. 

În județul Cluj, avertizarea se aplică localităților Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Aghireșu, Apahida, Poieni, Gilău, Florești, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Iara, Săvădisla, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Feleacu, Căpușu Mare, Mociu, Călărași, Cămărașu, Căianu, Mănăstireni, Suatu, Petreștii de Jos, Sâncraiu, Izvoru Crișului, Săndulești, Ciurila, Tureni, Aiton, Ploscoș. 

„Am împărtășit opinia că este necesar un acord separat privind cooperarea pentru submarinele cu propulsie nucleară și am convenit să avansăm cu discuțiile”, a declarat Wi Sung Iac.

Acesta a făcut declarațiile după ce s-a întrors dintr-un turneu internațional. În decursul turneului, acesta a vizitat Statele Unite, Canada și Japonia și s-a întâlnit cu Marco Rubio, secretar de stat și Chris Wright, secretar american al energiei. 

Potrivit lui Wi, cele două părți au purtat „consultări practice și aprofundate” privind acordurile de securitate menționate într-un document comun publicat luna trecută, după întâlnirea dintre președintele Myung și președintele Trump. 

În cadrul întâlnirilor a fost abordat și aspectul proliferării nucleare. Conform înțelegerilor bilaterale, Coreea de Sud nu are restricții semnificative în privința îmbogățirii uraniului și este obligată să importe integral uraniul slab îmbogățit necesar programelor sale nucleare. Astfel, Wi a reiterat angajamentul Seulului față de principiile de neproliferare nucleară. 

Bărbatul a fost arestat și pus sub acuzare la începutul acestei luni, fiind suspectat că a publicat pe rețele de socializare simboluri și propagandă nazistă. El ar fi a instigat și la violență împotriva comunității evreiești. Procesul acestuia este așteptat pentru luna ianuarie a anului viitor. 

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său din Caboolture, în apropiere de Brisbane, poliția a confiscat telefoane, arme și mai multe săbii inscripționate cu simboluri naziste.

Tony Burke, ministrul Afacerilor Interne, a transmis: „A venit aici să urască, nu are voie să rămână. Dacă vii în Australia cu viză, ești aici ca oaspete”.

Autoritățile australiene au început să-și intensifice măsurile luate împotriva ideologiile extremiste. Astfel, luna trecută, autoritățile au revocat și viza unui cetățean sud-african, Matthew Gruter. Acesta locuia în Australia din 2022 și fost văzut participând la un miting neo-nazist. 

Cei doi au posibilitatea de a contesta decizia de anulare a vizei. În plus, pot părăsi Australia voluntar sau pot aștepta să fie deportați. Autoritățile analizează în prezent dacă deportarea va fi amânată pentru ca acesta să poată răspunde în fața instanței pentru acuzațiile penale formulate. 

Încă de la începutul anului, Australia a  înăsprit legislația privind infracțiunile motivate de ură. 

Noile măsuri au fost adoptate în cadrul unei sesiuni de urgență. Marți, pachetul fusese adoptat de Camera Inferioară, urmând să fie aprobat miercuri și de Camera Superioară.

Premierul statului, Chris Minns, a declarat că reformele sunt necesare, chiar dacă nu se bucură de un sprijin popular. „Sydney și New South Wales s-au schimbat pentru totdeauna ca urmare a acțiunii teroriste”, a afirmat Minns, citat de Reuters.

Noul pachet legislativ limitează numărul de arme de foc deținute de o persoană la maximum patru, în timp ce fermierii vor putea deține până la zece arme. De asemenea, toți posesorii de arme trebuie să fie membrii într-un club de tir.

Prin aceleași legi, poliția primește competențe sporite pentru a impune restricții asupra protestelor timp de până la trei luni după un atac terorist declarat, iar afișarea publică a simbolurilor și steagurilor organizațiilor interzise se poate pedepsi ori cu doi ani închisoare ori cu amendă de până la aproximativ 15.000 de dolari.

Noile legi au fost însă criticate dur de organizații civice și activiști, care au anunțat că vor contesta legea în instanță.

Atacul din 14 decembrie, produs pe plaja Bondi, în timpul unui eveniment organizat cu prilejul Hanuka, a ucis 15 persoane și a rănit alte 20, iar autoritățile susțin că cei doi suspecți au fost motivați de ideologia Statului Islamic. S

ajid Akram, în vârstă de 50 de ani, a fost împușcat mortal de poliție, iar fiul său, Naveed Akram, de 24 de ani, este inculpat pentru 59 de infracțiuni, inclusiv crimă și terorism.

Explozia a avut loc la azilul de bătrâni Silver Lake din orașul Bristol, Pennsylvania, situat la aproximativ 40 de kilometri de  Philadelphia. 

Explozia a provocat un incendiu, iar șeful departamentului local de pompieri a transmis: „A avut loc o prăbușire structurală majoră, părți din primul etaj au ajuns la subsol, iar persoane au rămas blocate”.

Conform bilanțului preliminar, cel puțin cinci persoane sunt considerate neidentificate sau dispărute, iar numărul victimelor nu este cunoscut. 

Potrivit pompierilor, în timpul intervenției a fost detectat un miros puternic de gaz, iar compania responsabilă, PECO, a confirmat că echipele sale au intervenit în urma unor sesizări. Explozia s-a produs în timp ce acestea se aflau la fața locului.

Guvernatorul statului, Josh Shapiro, a salutat eforturile serviciilor de intervenție, declarând: „Vreau să spun că în momentele imediate de după explozie, ați văzut ce înseamnă adevăratul eroism. Pompierii s-au grăbit la fața locului pentru a controla explozia, pentru a stinge incendiul și, cel mai important, pentru a salva oamenii”. 

Potrivit Secretarului de Stat, Marco Rubio, cele cinci persoane vizate de sancțiuni „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”. 

Fostul comisar european vizat de interdicții este Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024. Acesta a fost descris de Departamentul de Stat drept  unul dintre artizanii DSA (Legea Serviciilor Digitale) pe care oficialii americani o consideră o depășire a reglementării legitime și o amenințare la adresa libertății de exprimare.  

Alături de Breton, interdicțiile de viză îi vizează pe Imran Ahmed, director executiv al organizației Centrul pentru Combaterea Urii în Mediul Digital, precum și pe Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, și pe Clare Melford, cofondatoare a Indexului Dezinformării Globale (GDI). 

Un purtător de cuvânt al GDI a calificat măsura drept „imorală, ilegală și neamericană”, acuzând administrația Trump de un „atac autoritar asupra libertății de exprimare”. 

Prin decizia de marți, judecătorii de la Curtea Supremă au menținut o decizie federală care nu permite guvernului de la Washington desfășurare Gărzii Federale la Chicago.

În cadrul procesului, Departamentul de Justiție a cerut ca trupele să fie desfășurate pe durata procesului, dar decizia Instanței Supreme notează: „În această etapă preliminară, Guvernul nu a reușit să identifice o sursă de autoritate care ar permite armatei să aplice legile în Illinois”. Potrivit deciziei Curții, puterea prezidențială de a federaliza Garda Națională poate fi exercitată doar în circumstanțe excepționale. 

La aceasta decizia, Casa Albă a reacționat anunțând „Nimic din hotărârea de astăzi nu diminuează atenția asupra acestei agende centrale”, despre obiectivele din domeniul migrației. 

Trump ordonase desfășurarea trupelor în Chicago și Portland, după măsuri similare în Los Angeles, Memphis și Washington, D.C., invocând necesitatea protejării personalului federal și a proprietăților guvernamentale pe fondul protestelor împotriva acțiunilor sale. 

Decizia președintelui a fost contestată în instanță de autoritățile statale. În octombrie, o instanță federală a că nu există dovezi privind imposibilitatea aplicării legii, avertizând că o desfășurare militară ar putea „turna gaz pe foc”.  

Decizia a fost menținută în continuare și de un complet format din trei judecători de la Curtea de Apel a celui de-al Șaptelea Circuit, concluzionând că faptele nu justifică acțiunea președintelui în Illinois.

Moartea acestuia a fost anunțată de premierul libian Abdulhamid Dbeibah, liderul Guvernului de Uniune Națională al Libiei. „Aceasta a avut loc în urma unui incident tragic și dureros, survenit în timp ce se întorceau dintr-o călătorie oficială din orașul turc Ankara. Această pierdere gravă este o mare pierdere pentru națiune, pentru instituția militară și pentru tot poporul”, a transmis liderul libian. 

La bordul avionului se mai aflau comandantul forțelor terestre ale Libiei, directorul Autorității pentru Industria Militară, un consilier al șefului Statului Major și un fotograf. 

În urma incidentului, guvernul de la Tripoli a anunțat trei zile de doliu național. 

Al-Haddad s-a aflat într-o vizită la Ankara unde s-a întâlnit cu  Selcuk Bayraktaroglu, Șeful de Stat Major al Armatei Turce, Yasar Guler, ministrul turc al Apărării și alți oficiali militari. 

Cauza accidentului nu este cunoscută deocamdată. Ministrul turc de Interne a anunțat că aeronava a pierdut contactul cu turnul de control, iar ministrul de Justiție a anunțat demararea anchetei. 

Guvernul libian a anunțat că va trimite o delegație care să susțină ancheta. 

Accidentul s-a produs la o zi după ce Parlamentul Turciei a decis prelungirea cu încă doi ani a mandatului trupelor turce dislocate în Libia. Deși este stat membru NATO, Turcia sprijină militar și politic guvernul de la Tripoli. Turcia a trimis militari în Libia pentru instrucția trupelor și pentru sprijinirea guvernului și a semnat un acord energetic în 2022.  

Ministerul Energeiei se va bucura de o suplimentare bugetară de peste 473.2 milioane de lei, sub formă de credite de angajament și credite bugetare din Fondul de rezervă bugetară. „Fondurile sunt destinate reîntregirii sumelor provenite din veniturile din privatizare și utilizate pentru acordarea către Societatea ‘Complexul Energetic Oltenia’, a ajutorului de stat de restructurare, sub formă de grant, aferent anului 2022”, se arată în comunicatul Guvernului. 

Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu peste 203 milioane de lei fonduri alocate pentru plata serviciilor silvice și a compensațiilor acordate proprietarilor de fond forestier afectați de restricții la exploatarea lemnului. „Suma este alocată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la capitolul ‘Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare’, și este destinată gestionării durabile a fondului forestier aflat în proprietate privată și în proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale”, anunță Executivul. 

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației beneficiază de o suplimentare de 200 de milioane de lei, credite bugetare din Fondul de rezervă, destinate finanțării Programului național de construcții de interes public sau social. 

Societatea Română de Radiodifuziune se va bucura de o suplimentare bugetară de 6 milioane de lei. „Suplimentarea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, este necesară pentru asigurarea continuității difuzării programelor SRR, pentru achiziția serviciilor de preluare, transport și difuzare a programelor SRR”, transmite Palatul Victoria. 

De asemenea, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 101.7 lei pentru suplimentarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Guvernul transmite: „Alocarea acestor fonduri permite achitarea obligațiilor de plată restante aferente activităților desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și contribuie la evitarea unor litigii care ar putea genera costuri suplimentare”. 

„Prin această hotărâre se alocă suma de 160,6 milioane lei pentru plata contribuției financiare restante a României, pentru anul 2024, la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA)”, anunță Guvernul, punctând: „Sumele se achită din bugetul Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC) aferent anului 2025, în limita cheltuielilor bugetare aprobate”. 

Prin plata contribuției anuale, României i se permite să participe la programele spațiale ale ESA, oferind industriei și mediului de cercetare acces la tehnologii avansate și contracte finanțate la nivel european. 

Din cauza întârzierilor la plata contribuției, statului român i-a fost suspendat dreptul de vot, situație care a limitat capacitatea de influență în procesul decizional și a afectat accesul la contracte și proiecte strategice. 

În urma plății restanțelor, România își va relua dreptul de vot în forurile Agenției, redevenind stat cu drepturi depline. 

„Achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ”, se mai arată în comunicatul transmis de Guvern. 

Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene. 

„Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea  conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern.

Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor.

Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene. 

„Bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2025 a fost suplimentat cu suma de 1,3 miliarde de lei, în vederea continuării procesului de înzestrare a Armatei României, prin asigurarea fondurilor necesare pentru plata obligațiilor rezultate din contractele de achiziție de echipamente militare, precum și pentru finanțarea proiectelor de infrastructură militară”, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern. 

Suplimentarea bugetară se înscrie în cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României, document strategic aprobat de CSAT. 

Printre obiectivele care vor fi asigurate de finanțare se numără modernizarea sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul AA cu capabilități C-RAM, precum și dezvoltarea infrastructurii Bazei Mihail Kogălniceanu. 

De asemenea, vor fi achiziționate  elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, autospeciale cu capacitate mărită pentru intervenții la incendii aeroportuare, o autospecială de acces radio pentru sisteme radar și ISR, precum și un sistem dislocabil necesar funcționării unei structuri de nivel B-850 PAX.

Finanțarea va acoperi și obligațiile  rezultate din acordurile-cadru din domeniile IT și comunicații, securitate și apărare cibernetică.

Ordonanța de urgență urmărește relansarea economică prin decizii precum reducerea subvențiilor pentru partide, reducerea impozitelor pe cifra de afaceri, protejarea persoanelor vulnerabile și combaterea evaziunii fiscale. 

Pentru reducerea cheltuielilor bugetar , ordonanța urmărește reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, amânarea unor cheltuieli care ar fi generat presiuni suplimentare asupra bugetului, precum și modificarea mecanismelor de indexare pentru anumite drepturi și servicii și sunt introduse reguli mai stricte de control pentru întreprinderile publice.

În plan economic, ordonanță prevede reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0.5% în anul 2026, urmând ca acesta să fie eliminat complet în 2027, iar pentru microîntreprinderi se instituie o cotă unică de 1% la impozitul pe venit. Din 2027, „taxa de stâlp” va fi eliminată și accelerarea digitalizării prin extinderea programelor RO e-Factura și RO e-TVA. 

Legea vizează și protejarea persoanelor vulnerabile. Angajații plătiți cu salariul minim vor beneficia în continuare de neimpozitarea unei părți din venit, respectiv 300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei din iulie până la finalul anului. Măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie sunt prelungite până la 31 decembrie 2026, cu criterii de eligibilitate ajustate pentru o distribuție mai echitabilă a ajutoarelor. În plus, este prevăzută „Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional”, potrivit comunicatului emis de Guvern. 

În vederea sprijinirii autorităților locale, Trezoreria pune la dispoziție fonduri de 500 de milioane de lei, până la 30 iunie 2026, pentru a susține proiectele finanțate prin PNRR. De asemenea, UAT-urile cu sisteme centralizate de termoficare vor putea beneficia de până la 200 de milioane de lei pentru acoperirea costurilor din sezonul rece 2025–2026.

Pentru combaterea evaziunii fiscale, executivul consolideză regimul de autorizare și control în domeniul produselor accizabile. Autorizarea operatorilor va fi centralizată la nivelul ANAF și va include evaluarea credibilității financiare a administratorilor și a sursei fondurilor. Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, iar lanțurile de tranzacționare vor fi scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. 

Oamenii de știință anunță că au descoperit un truc simplu care le permite proprietarilor să comunice cu pisicile lor. Felinele domestice au reputația de a fi distante și mofturoase, iar relația cu stăpânii lor este îngreunată de lipsa comunicării.

Acum, cercetătorii susțin că problema comunicării a fost rezolvată. Culmea, soluția este mai simplă decât se credea. Tot ceea ce trebuie să facă un om este să zâmbească în stilul pisicilor. Mai precis, să nu zâmbească în stilul uman, arătându-și dinții, ci îngustând ochii și clipind încet.

Acest gest face pisicile să fie mai predispuse să se apropie și să interacționeze cu oamenii, conform unui studiu citat de Science Alert.

„Pentru o persoană care a studiat comportamentul animalelor și care este proprietar de pisică, este minunat să pot demonstra că pisicile și oamenii pot comunica în acest fel. Este ceva ce mulți proprietari de pisici bănuiau deja, așa că este interesant să fi găsit dovezi în acest sens”, a declarat psihologul Karen McComb de la Universitatea din Sussex.

Expresia facială cu „ochi parțial închiși” și clipit lent apare atunci când pisica este relaxată și mulțumită. Cercetătorii au încercat să afle ce efect va fi dacă oameni procedează la fel. Ca urmare, o echipă de psihologi a efectuat două experimente.

Primul experiment a implicat 21 de pisici din 14 gospodării diferite. Proprietarii au fost instruiți să stea la aproximativ un metru distanță și să clipească lent atunci când pisicile se uitau la ei. Rezultatele au arătat că pisicile sunt predispuse să clipească lent după ce proprietarii lor procedat la fel.

Al doilea experiment a inclus 24 de pisici din opt gospodării diferite. De data aceasta, nu proprietarii au fost cei care au clipit, ci cercetătorii, care nu avuseseră niciun contact anterior cu pisica. Cercetătorii au efectuat aceeași procedură din primul experiment, adăugând o mână întinsă spre pisică. Ei au descoperit că pisicile erau predispuse să clipească, dar erau și mai doritoare să se apropie de mâna omului după ce persoana a clipit.

Totuși, este dificil de stabilit de ce pisicile clipesc încet mai ales în preajma oamenilor. Este posibil ca pisicile să fi dezvoltat această expresie, tocmai pentru că oamenii reacționează pozitiv la ea. În orice caz, are mari șanse să ajute la crearea unei relații, a fost concluzia cercetătorilor.

Nici Casa Albă, nici Departamentul Apărării nu au comentat raportul, bazat pe date de zbor open-source și oficiali americani anonimi. Potrivit unui general în rezervă al Forțelor Aeriene SUA, mișcarea indica faptul că Washingtonul poziționează resurse militare pentru a „lua măsuri”, notează Baha.

Pe de altă parte, Comandamentul Sudic al SUA (SOUTHCOM) a declarat că mișcările reprezintă „o practică standard de a roti în mod curent echipamente și personal către orice instalație militară”, refuzând să discute despre operațiuni militare specifice din regiune.

Între timp, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Venezuela cu privire la atacuri iminente asupra terestrelor împotriva cartelurilor de droguri.

Washingtonul a impus, de asemenea, o blocadă asupra petrolierelor care navigau spre și dinspre Venezuela, Trump declarând că Venezuela este „complet înconjurată” de cea mai mare „armadă” din istoria Americii de Sud.

Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni.

Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor.

Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.

„La început de mandat am pornit cu monitorizarea strictă a concediilor medicale. Controalele mari au dus la 120 de milioane de lei pe lună, doar din concedii medicale fictive. Un impact bugetar de peste 1 miliard”, a declarat Alexandru Rogobete la Digi24.

Controalele vor continua, ba chiar se vor înăspri.

„Angajatorii au dreptul să ne sesizeze dacă au angajați cu asemenea comportament. Și noi la sănătate am avut oameni care au apelat la concedii medicale când e mult de muncă”, a mai spus Rogobete.

Ministrul a subliniat că „cu farul” pe acest fenomen, care poate fi redus și mai mult.

„1 miliard de lei aruncați pe concedii fictive. Am făcut ordine în acest segment. Sunt cu farul pe acest fenomen. Putem reduce și mai tare acest fenomen. Simțim nevoia ca de săptămâna viitoare să punem noi măsuri care să descurajeze acest fenomen. Să descurajeze medicul, dar și pacientul. E primul an când în august nu avem punte de prelungire a vacanței”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății și-a exprimat regretul pentru o declarație anterioară și a făcut clarificări.

„A fost o declarație nefericită a mea. Aș vrea să clarific. Din controalele făcute pe concedii medicale și pe handicap, jumătate sunt fictive. S-a înțeles că certificatele de handicap erau fictive. Îmi cer scuze. Trebuie făcută diferența între certificate cu handicap ireversibil, sau cele reversibile. La cele reversibile s-a sărit calul. Au fost pentru unele boli care nu există sau au fost inventate”, a spus ministrul.

Rogobete a mai precizat că statul nu face suficient pentru cei cu handicap.

„În România există persoane cu grad de handicap care nu beneficiază de însoțitor, pentru că nu știu să ceară, pentru că acele comisii nu își fac treaba. Dar e și un număr mare care fraudează aceste lucruri. Acesta e segmentul pe care l-am atacat, aici venim cu măsuri legislative. Cei care încearcă să fraudeze statul pentru beneficii să nu le mai aibă. De competența justiției sunt cei care au eliberat aceste documente, medici și comisii”, a conchis Alexandru Rogobete.

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență prin care proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 pot fi continuate și finalizate, chiar dacă vechiul program european se încheie la finalul anului 2025. Măsura permite transferarea acestora către noul Plan Strategic PAC 2023–2027, astfel încât beneficiarii să nu piardă finanțarea, potrivit MADR.

Actul normativ, inițiat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, creează cadrul legal necesar pentru preluarea proiectelor și angajamentelor care nu au fost finalizate sau nu au fost plătite integral până la 31 decembrie 2025. Decizia este luată în acord cu legislația europeană și are rolul de a preveni pierderea fondurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Ordonanța stabilește clar ce tipuri de proiecte pot fi transferate în noul program, care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite și ce obligații au beneficiarii, în special în cazul celor care au primit avansuri. De asemenea, sunt precizate regulile după care se vor face plățile în continuare sau, acolo unde este cazul, modul de recuperare a sprijinului financiar.

Totodată, documentul reglementează utilizarea sumelor declarate eligibile după închiderea PNDR 2014–2020, în cadrul instrumentelor financiare gestionate împreună cu Fondul European de Investiții.

Guvernul precizează că această măsură nu are impact asupra bugetului de stat. Contribuția Uniunii Europene și cofinanțarea națională aferente Planului Strategic PAC 2023–2027 rămân neschimbate.

Prin această decizie, autoritățile urmăresc să asigure continuitatea investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală și să ofere siguranță beneficiarilor care au început proiecte cu fonduri europene, astfel încât acestea să poată fi duse la bun sfârșit.

La întrebarea dacă cotele de persoane vulnerabile vor crește sau vor rămâne aceleași, ministrul Finanțelor a răspuns că programul se prelungește, dar că ritmul de înscriere depinde de cetățeni.

„În primul rând nu depinde neapărat de noi pentru că în acest program e vorba de ritmul în care se fac înscrierile în program. Am prognozat împreună pe baza unui impact al Ministerului Muncii o creștere a ritmului de înscriere în 2026. Dar este o prognoză, nu știm exact câte persoane se vor înrola în 2026. Ministerul Muncii are un impact detaliat în această zonă”, a declarat Alexandru Nazare.

Întrebat dacă limitele de venit – 1.740-1.980 de lei pentru persoanele singure – se vor schimba, ministrul a fost categoric: „Nu, nu, nu se schimbă. Se prelungește programul și se prelungește programul luând în calcul o creștere a ritmului de înscriere în el”.

Întrebat când vor începe discuțiile privind bugetul pe anul viitor, Alexandru Nazare a precizat că primele consultări vor avea loc în luna ianuarie, moment în care va fi anunțat și calendarul de aprobare.

„E foarte important modul în care vom pune bazele bugetului pentru 2026. Primele consultări pentru elaborarea bugetului vor începe în ianuarie. În acel moment vom și anunța un calendar de aprobare a bugetului”, a spus ministrul Finanțelor.

Ministrul a prezentat date preliminare privind execuția bugetară din luna noiembrie, arătând că deficitul este mai redus comparativ cu anul trecut.

„Aș putea să vă spun în preambul, în privința lunii noiembrie, dacă tot mă întrebați de execuție, vă dau vești bune în privința execuției, încă nu s-a publicat execuția bugetară pentru luna noiembrie, dar pot să vă spun că deficitul înregistrat în luna noiembrie este un deficit de 6,4% față de deficitul înregistrat anul trecut de 7,15%”, a afirmat Nazare.

Acesta a adăugat că deficitul nominal este mai mic față de anul precedent.

„Vorbim de 121 miliarde aproximativ față de 125 câte erau anul trecut. Practic, deficitul nominal este mai mic în luna noiembrie cu aproximativ 4 miliarde”, a precizat ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește anul 2026, Alexandru Nazare a subliniat că ținta exactă de deficit va fi stabilită odată cu proiectarea bugetului, însă a indicat intervalul avut în vedere.

„Pentru 2026, bineînțeles că ținta de deficit o vom anunța în momentul când avem proiectat bugetul, dar se știe, și am vorbit public despre asta, că va fi în jurul cifrei de 6, între 6 și 6,5%”, a spus ministrul.

Acesta a subliniat că nivelul va respecta angajamentele asumate la nivel european.

„Cu cât vom înainta în elaborarea bugetului, vom ști exact care va fi și cifra finală de deficit pentru 2026, oricum în limitele pe care le-am agreat deja cu Comisia și sunt în traiectoria fiscal-bugetară agreată”, a adăugat Nazare.