MediaFax.ro

Atacul din regiunea Saratov, situată pe fluviul Volga, a avut loc după alte trei atacuri lansate în ultima săptămână asupra unor centre de date aparținând grupului tehnologic rus Yandex, scrie Reuters.

Ucraina susține că aceste operațiuni reprezintă un răspuns la atacurile rusești asupra propriilor centre de date.

„Confirmăm că centrul de procesare a datelor a fost atacat. Cu toate acestea, toate sistemele și serviciile Sberbank funcționează normal, fără întreruperi”, a declarat presei Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședinte al Sberbank.

Alături de Yandex, principalul său competitor pe piața internă, Sberbank se numără printre cei mai importanți dezvoltatori de inteligență artificială din Rusia. Piața internă este împărțită între modelul GigaChat, dezvoltat de Sberbank, și YandexGPT.

Ambele companii au investit masiv în dezvoltarea propriilor modele de inteligență artificială, însă acestea sunt cu până la nouă luni în urma liderilor mondiali din Statele Unite și China.

Decalajul este cauzat parțial de sancțiunile occidentale, care limitează accesul Rusiei la echipamente tehnologice avansate.

Potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, centrul de date Sberbank din Balakovo, care are o suprafață de aproximativ 55.000 de metri pătrați, ar urma să găzduiască cel mai mare supercomputer din Rusia. Conform informațiilor publicate în 2024, proiectul era programat să fie finalizat în 2027.

Centrul se află în regiunea Saratov, în apropierea centralei nucleare Balakovo și a hidrocentralei Saratov.

Nici Sberbank, nici Yandex nu au precizat dacă supercomputerele lor au fost avariate în urma atacurilor ucrainene.

Opere puțin cunoscute marelui public, care fac parte din importante colecții private, aduc în prim-plan personalități remarcabile, surprinse în ipostaze unice, iar licitațiile de artă oferă prilejul unor redescoperiri culturale deosebite.

Expozițiile care preced aceste evenimente construiesc întâlniri greu de repetat, cu importante opere de patrimoniu şi poveştile care le-au inspirat. O asemenea ocazie oferă Licitația de Toamnă Artmark, care o readuce în atenție pe Claudia Millian, soția lui Ion Minulescu, prin două reprezentări semnate de artiștii Oscar Han și Alexandru Satmary.

„Reunite temporar, sculptura și pictura deschid o perspectivă aparte asupra poetei și artistei care a şocat lumea intelectuală românească a secolului trecut prin îndrăzneala sa de a publica sub pseudonim masculin. Claudia Milliian scria poezie, publica teatru sub numele D. Șerban și realiza ea însăși lucrări de artă. Acum, numele Claudia Millian revine în atenția publicului prin două reprezentări reunite în Licitația de Toamnă a Casei A10 by Artmark: un bronz realizat de Oscar Han în 1923, intitulat „Muza (Claudia Millian)” – de la 4.000 de Euro, și o pictură semnată de Alexandru Satmary, „Claudia Millian-Minulescu pozând în interior” – ce are un preț de pornire de 2.500 de Euro”, precizează casa de licitații, într-un comunicat de presă.

Lucrări ale scriitoarei se păstrează și astăzi în casa memorială

În 1914, anul căsătoriei cu Ion Minulescu, Claudia Millian debuta editorial cu volumul de poezie simbolistă „Garoafe roșii”. Avea să publice versuri, dramaturgie și pagini memorialistice, iar unele dintre piesele sale de teatru au apărut sub pseudonimul masculin D. Șerban. În paralel, practica artele plastice. Lucrări realizate de ea se păstrează și astăzi în casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, alături de opere semnate de artiști precum Victor Brauner, Camil Ressu, Iosif Iser și Oscar Han.

Potrivit comunicatului de presă, licitația are loc în data de 20 octombrie, de la ora 19:00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță din București (str. C.A. Rosetti nr. 5), cât și online, pe Platforma Artmark Live.

Expoziție cu intrare liberă

Casa de licitații transmite că evenimentul, dedicat artiștilor din Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, se bucură, până în ziua licitației, și de o expoziție cu intrare liberă la Galeriile Artmark, și reunește 168 de opere. Selecția include opere semnate de Nicolae Grigorescu – deținătorul până în prezent al recordului de adjudecări în licitațiile de artă naționale, Ștefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă, Camil Ressu, Samuel Mützner, Iosif Iser, Ștefan Câlția și Felix Aftene.

Licitația prezintă și o importantă secvență de sculptură ce propune o întâlnire cu teme esențiale ale artei: dragostea, maternitatea, frumusețea chipului și viața rurală. Alături de „Muza (Claudia Millian)”, publicul poate descoperi sculpturi precum „Îndrăgostiți” – de Iosif Fekete Negrulea (de la 3.000 de Euro), „Îmbrățișare” – de Dimitrie Paciurea (de la 3.000 de Euro), „Tânără cu cosițe” – de Ion Jalea (de la 2.000 de Euro), dar și reprezentări precum „Maternitate” – de Mihail Onofrei (de la 1.200 de Euro), „Ciobănaș odihnindu-se” – de Oscar Spaethe (de la 1.200 de Euro), „Homo Sapiens” – de Borgo Prund (de la 500 de Euro) ori „Țăran învârtind o țigară” – de Spiridon Georgescu (de la 500 de Euro).

Președintele României, Nicușor Dan, va avea miercuri o convorbire telefonică cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, de la ora 15:00, despre atacurile asupra navelor din Marea Neagră și măsurile pentru asigurarea siguranței navigației maritime, potrivit Administrației Prezidențiale.

Premierul Ilie Bolojan a discutat și el marți, telefonic, cu omologul său bulgar, Rumen Radev, despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și atacurile asupra navelor comerciale, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

„Premierul român a condamnat ferm atacurile asupra navelor comerciale din zona economică exclusivă a Bulgariei, subliniind că astfel de acțiuni împotriva navigației civile sunt inacceptabile și reprezintă încălcări grave ale dreptului maritim și ale dreptului internațional. Aceste atacuri sunt consecințe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea coordonării dintre România și Bulgaria, inclusiv prin cooperarea cu Turcia, pentru a întări securitatea regională, inclusiv cea maritimă”, se arată în comunicat, potrivit G4Media.

Important de amintit este că, pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov a fost lovită de drone în apropierea platformei „Pescăruș”, care aparține companiei Petrom. Doi membri ai echipajului au murit, iar alți 11 au fost răniți, potrivit autorităților.

Acesta este cel mai grav incident înregistrat în apropierea țărmului românesc de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Ulterior, în noaptea dintre 12 și 13 octombrie, nava de marfă „CHELSEA 3″, sub pavilion maltez și deținută de proprietari ucraineni, a fost lovită de trei drone aeriene la aproximativ 18 mile marine est de orașul Beala, în apele teritoriale ale Bulgariei, informează BGNES.

Toți cei 15 membri ai echipajului au fost evacuați, iar șase marinari au fost răniți în urma atacului.

O altă navă a fost atacată la aproximativ 17 mile marine est de Krapets și s-a scufundat. Informațiile despre această navă și numărul supraviețuitorilor au fost contradictorii.

Ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov, a avut convorbiri telefonice de urgență cu omologii săi din România și Turcia, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră, relatează Dunav Most, citat de Rador.

Bulgaria cere în acest moment intensificarea imediată a monitorizării și a schimbului de informații în regiunea Mării Negre, în cooperare cu structurile NATO.

Demersurile diplomatice au fost declanșate de incidentele de luni seară, când două nave au fost lovite. Guvernul bulgar a condamnat în mod ferm atacurile, pe care le consideră o încălcare gravă a dreptului maritim internațional.

În timpul discuțiilor cu viceprim-ministrul și ministrul Apărării Naționale din România, Radu Miruță, și cu ministrul Apărării din Turcia, Yașar Güler, a fost evaluată situația de securitate, concluzia fiind că aceasta s-a deteriorat extrem de mult.

Programată inițial pentru 17 octombrie, cursa al cărei start se va da din fața Ateneului Român, pe Calea Victoriei, a fost reprogramată pentru ziua următoare, ca urmare a protocolului semnat cu autoritățile publice. Devenit deja o tradiție în motorsportul românesc și ajuns la cea de-a noua ediție, Trofeul UniCredit Leasing 2026 va aduce la start nu mai puțin de 30 de piloți din discipline precum raliuri, viteză în coastă, anduranță sau rally raid, anunță organizatorii.

După cursele din centrele orașelor Alba Iulia, Hunedoara și Timișoara, etapa de la București va stabili numele noului campion. Dacă Leo Borlovan s-a impus în sezoanele 2024 și 2025, în acest an lupta se dă între Aurelian Andronache (monopost Wolf Thunder), cu 46 de puncte, Adrian Teslovan (Hyundai i20 Rally2), cu 43 de puncte, și Dragoș Savloschi (monopost Wolf Thunder), cu 33 de puncte. Duelul pentru titlurile pe categorii este, de asemenea, deschis, astfel că etapa de la București rămâne cea mai importantă din actualul sezon.

Nume mari la start

Dincolo de lupta pentru titlu, confruntarea cu secundele pentru trofeul cursei va extrem de interesantă, în condițiile în care și-au anunțat prezența la start nume precum Simone Tempestini (Porsche 992 RGT), de 11 ori campion național absolut de raliuri, Jerome France (Alpine RGT), triplu campion absolut la viteză în coastă și super rally, și Radu Benea (Ferrari 488 Challenge), dublu campion la viteză în coastă și super rally.

La start vor fi prezente și două concurente: Alexandra Teslovan (Hyundai i20 N Rally2), aflată pe locul al patrulea în clasamentul general, și Cristiana Oprea (BYD Seal). Cele două formează și o echipă, care ocupă un loc pe podium în clasamentul pe echipe.

Programul și traseul cursei

Etapa de super rally se va desfășura exclusiv duminică, începând cu ora 9:30, când vor începe manșele de recunoaștere. De la ora 14:00 vor avea loc cele două manșe de concurs care vor stabili numele campionului. Startul se va da din fața Ateneului Român, pe Calea Victoriei, iar traseul va înconjura zona Sălii Palatului și a Palatului Regal.

Organizată de AMC Racing și Federația Română de Automobilism Sportiv, etapa de la București va fi deschisă gratuit publicului. Fanii vor putea inclusiv să intre în padocuri pentru a face cunoștință cu piloții aflați la start.

În Sinop, marea este aproape peste tot. Se vede de pe zidurile vechii cetăți, dintre clădirile centrului istoric, de la restaurantele din port și de pe plajele care înconjoară orașul. Spre deosebire de multe alte localități de pe litoralul turcesc al Mării Negre, unde valurile pot fi puternice, Sinop beneficiază de golfuri naturale care oferă adăpost ambarcațiunilor și condiții mai bune pentru înot.

Orașul este construit pe o peninsulă care înaintează în Marea Neagră, într-unul dintre cele mai nordice puncte ale Turciei. Această poziție i-a adus, de-a lungul secolelor, atât prosperitate, cât și războaie.

Astăzi, Sinop este mai degrabă o destinație a turiștilor turci, dar începe de la an la an să aibă din ce în ce mai mulți vizitatori străini. Pe străzile sale sunt hoteluri mici, cafenele și restaurante frecventate de localnici. Nu există aceeași presiune turistică întâlnită în Istanbul sau în marile stațiuni de la Marea Mediterană. Viața se desfășoară în jurul portului, al piețelor și al falezei, iar pescuitul rămâne o parte importantă a identității locale.

Pentru un român, peisajul are ceva familiar. Este aceeași Mare Neagră pe care o vedem la Constanța, dar de pe celălalt țărm. Numai că aici, în locul litoralului foarte urbanizat din multe stațiuni românești, apar dealuri împădurite care coboară spre apă, golfuri izolate și plaje unde încă predomină turismul local.

De la coloniștii greci la Mitridate, regele care a sfidat Roma

Istoria Sinopului începe cu mult înainte de apariția Turciei moderne. Cunoscut în Antichitate sub numele de Sinope, orașul a devenit un important centru comercial al grecilor din Milet, care au întemeiat colonii pe ambele maluri ale Mării Negre.

Legătura cu teritoriul actual al României începe chiar aici. Tomis, actuala Constanța, și Sinope au aparținut aceleiași lumi comerciale și culturale grecești. Corăbiile transportau vin, ulei, ceramică, pește și cereale între porturile Mării Negre, într-o perioadă în care marea era mai degrabă un drum comercial decât o frontieră.

Dar Sinop avea să devină mai mult decât un port.

În anul 183 î.Hr., orașul a intrat în stăpânirea Regatului Pontului, o putere regională care controla teritorii întinse de pe țărmul sudic al Mării Negre. Sinope a devenit capitala regatului și avea să cunoască una dintre cele mai prospere perioade ale sale.

Cel mai cunoscut conducător al Pontului a fost Mitridate al VI-lea Eupator, supranumit Mitridate cel Mare, născut chiar la Sinope.

Mitridate a fost unul dintre cei mai redutabili adversari ai Republicii Romane. A construit un regat puternic, a extins influența sa asupra unor teritorii din Anatolia și din regiunea nordică a Mării Negre și a purtat trei războaie împotriva Romei.

Influența sa a ajuns și pe teritoriul actual al României, în special în regiunea vest-pontică, unde cetățile grecești au fost atrase în confruntările dintre regii elenistici și puterea romană.

În cele din urmă, armatele romane au învins Regatul Pontului. Orașul Sinope a fost cucerit de generalul Lucullus în anul 70 î.Hr., iar campaniile ulterioare ale lui Pompei au pus capăt puterii lui Mitridate.

Generalul roman Pompei a reorganizat teritoriile fostului regat, în timp ce Sinop a intrat treptat în lumea romană. Câteva decenii mai târziu, Iulius Cezar a întemeiat aici o colonie romană.

Urmele acestor epoci pot fi descoperite astăzi la Muzeul Arheologic din Sinop, unde sunt expuse monede, amfore, sculpturi și obiecte provenite din perioada greacă, elenistică și romană.

Diogene, filosoful care i-a cerut lui Alexandru cel Mare să nu-i ia soarele

Sinop este și locul de naștere al unuia dintre cei mai neobișnuiți filosofi ai Antichității: Diogene.

La intrarea în oraș, o statuie îl înfățișează alături de celebrul său butoi, un câine și o lampă. Potrivit tradiției, filosoful umbla cu lampa aprinsă în plină zi, susținând că este în căutarea unui om cinstit.

Diogene a respins bogăția, convențiile sociale și ideea că fericirea depinde de putere sau de bunuri materiale. A devenit simbolul unei vieți simple, duse în afara regulilor impuse de societate.

Cea mai cunoscută poveste despre el îl are în centru pe Alexandru cel Mare.

Se spune că marele cuceritor l-ar fi întrebat pe filosof ce își dorește, promițându-i că îi poate îndeplini orice cerere. Răspunsul lui Diogene a rămas celebru: să se dea puțin la o parte, pentru că îi bloca soarele.

Este o poveste care se potrivește surprinzător de bine cu Sinopul contemporan. Un oraș care, deși ar putea încerca să concureze cu destinațiile turistice celebre ale Turciei, continuă să atragă tocmai prin simplitatea și ritmul său liniștit.

Bătălia de la Sinop, momentul care a schimbat și destinul românilor

Dacă Antichitatea a transformat Sinop într-un oraș prosper, secolul al XIX-lea i-a adus unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria sa.

La 30 noiembrie 1853, în portul Sinop, flota rusă comandată de amiralul Pavel Nahimov a atacat și a distrus o escadră otomană ancorată în golf.

Atacul a avut loc în primele luni ale Războiului Crimeii, conflictul care a opus inițial Rusia Imperiului Otoman și în care aveau să intervină apoi Franța, Marea Britanie și Regatul Sardiniei.

Confruntarea navală a fost devastatoare. Navele otomane au fost distruse, iar orașul a suferit incendii și distrugeri. Bătălia a demonstrat eficiența artileriei moderne cu proiectile explozive împotriva vechilor nave de lemn.

În Europa Occidentală, distrugerea flotei otomane a provocat indignare și a contribuit la decizia Franței și Marii Britanii de a intra în război împotriva Rusiei, în 1854.

Legătura cu istoria României

Războiul Crimeii începuse într-un context în care Rusia ocupase Moldova și Țara Românească, aflate atunci sub suzeranitate otomană. Controlul asupra Principatelor Dunărene și asupra gurilor Dunării era una dintre marile mize strategice ale confruntării.

Înfrângerea Rusiei a schimbat echilibrul de putere din Europa de Est.

Prin Tratatul de la Paris din 1856, protectoratul rusesc asupra Principatelor Române a fost înlăturat, iar Moldova și Țara Românească au intrat sub garanția colectivă a marilor puteri. Tot atunci, Moldova a recuperat partea de sud a Basarabiei, iar problema unirii Principatelor a ajuns pe agenda diplomației europene.

Au urmat divanurile ad-hoc, negocierile și, în 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

Închisoarea dintre zidurile cetății, un alt simbol al orașului

Unul dintre cele mai impresionante locuri din Sinop este fosta închisoare Sinop Tarihi Cezaevi, cunoscută și sub numele de „Alcatrazul Anatoliei”.

Complexul este amplasat în interiorul fortificațiilor istorice ale orașului, aproape de mare. Zidurile masive, curțile înguste și celulele umede amintesc de perioada în care Sinop era considerat unul dintre cele mai dure locuri de detenție din Turcia.

Fortificațiile au o istorie mult mai veche decât închisoarea propriu-zisă. După cucerirea orașului de către selgiucizi, în 1214, cetatea interioară a fost consolidată, iar unele dintre bastioane au început să fie utilizate ca spații de detenție încă din secolul al XVI-lea.

Clădirea închisorii datează din 1882. Aceasta a funcționat până în 1997, fiind transformată ulterior în muzeu.

Printre deținuții săi s-au numărat scriitori, intelectuali și opozanți ai autorităților. Cel mai cunoscut a fost Sabahattin Ali, una dintre figurile importante ale literaturii turce moderne.

Condițiile de detenție au inspirat poezii și cântece care au intrat în cultura populară turcă. Celulele și curțile fostei închisori au devenit, în timp, spații de memorie, amintind și de perioadele în care libertatea de exprimare era sever limitată.

Locul după cum ne spunea ghidul „este cu atât mai tulburător cu cât frumusețea peisajului contrastează cu istoria clădirii. Dincolo de ziduri se întinde Marea Neagră, dar pentru deținuții închiși aici marea nu însemna libertate, ci o barieră aproape imposibil de trecut”.

Cum a devenit un oraș cu o asemenea istorie o capitală a artei contemporane

La prima vedere, Sinop nu pare locul în care te-ai aștepta să găsești o bienală internațională de artă contemporană.

Și totuși, din 2006, orașul găzduiește Sinopale, un eveniment care încearcă să creeze legături între artiști, locuitori și spațiile urbane.

În 2026, bienala a ajuns la cea de-a zecea ediție și marchează două decenii de existență. Evenimentul se desfășoară între 2 septembrie și 15 noiembrie, reunind aproximativ 25 de artiști din 12 țări.

Tema ediției este „At Sea We Sense, On Land We Reason”, care poate fi tradusă prin „Pe mare simțim, pe uscat raționăm”.

Ideea pornește de la relația specială pe care locuitorii Sinopului o au cu marea. Pescarii învață să recunoască schimbările vremii după vânt, valuri și comportamentul apei, adesea înainte ca pericolul să poată fi explicat prin date și calcule.

Bienala pornește de la această formă de cunoaștere, bazată pe experiență și intuiție, pentru a explora modul în care oamenii reacționează într-o lume marcată de incertitudine, migrație, conflicte și schimbări climatice.

Dar ceea ce diferențiază Sinopale de multe alte evenimente similare este felul în care sunt realizate lucrările.

Artiștii nu vin doar pentru a expune obiecte create în propriile ateliere. Ei lucrează în Sinop, împreună cu localnici, meșteșugari și voluntari, transformând orașul într-un spațiu comun de creație.

Centrul bienalei este o fostă clădire militară, Eski Askeri Gazino, ridicată în anii 1922-1923 și utilizată mult timp de jandarmerie. În încăperile sale, în locul funcțiunilor militare de altădată, sunt expuse acum instalații, fotografii, filme și lucrări care vorbesc despre memorie și relația dintre oameni și mare.

Un alt loc important este HAL, fosta piață comercială construită în 1956, transformată într-un centru de întâlnire și activități culturale.

Sinopale oferă astfel o nouă utilizare unor spații istorice, fără a încerca să le șteargă trecutul.

Adina Mocanu, artista română care i-a invitat pe locuitorii din Sinop să-și fotografieze propria lume

Printre participanții la ediția din 2026 se numără și artista română Adina Mocanu.

Lucrarea realizată la Sinop se numește „Sténopé / Sinope” și pornește de la o coincidență lingvistică.

În limba franceză, „sténopé” desemnează un aparat fotografic rudimentar, care poate produce imagini fără obiectiv, folosind o deschidere foarte mică prin care pătrunde lumina.

Din această apropiere, Adina Mocanu a construit un proiect participativ despre memorie, privire și felul în care locuitorii percep spațiul în care trăiesc.

În cadrul atelierului, participanții locali au realizat camere fotografice simple, din cutii, și au fost invitați să fotografieze propriile ferestre.

Rezultatul este diferit de fotografiile turistice obișnuite. Imaginile realizate prin această tehnică depind de lumină, timp de expunere și de un anumit grad de imprevizibilitate.

Procesul presupune răbdare, iar rezultatul nu poate fi controlat cu aceeași precizie ca în fotografia modernă. Mai important, ele oferă o perspectivă asupra orașului care aparține locuitorilor, nu vizitatorilor.

Dincolo de oraș: golfuri sălbatice, păduri și 28 de cascade

Sinop merită descoperit și dincolo de centrul istoric. La aproximativ 14 kilometri de oraș se află Parcul Natural Hamsilos, unul dintre cele mai spectaculoase peisaje de pe litoralul turcesc al Mării Negre.

Aici, apa înaintează adânc în uscat, într-un golf îngust înconjurat de pădure. Forma sa amintește de un fiord, deși este vorba despre o formațiune litorală diferită din punct de vedere geologic.

Alături de golful Akliman, zona oferă locuri pentru plimbare, picnic și observarea păsărilor. Pădurile se întind aproape până la apă, iar peisajul este mult mai puțin urbanizat decât în stațiunile consacrate ale Turciei.

La aproximativ 20 de kilometri de Sinop se află İnceburun, cel mai nordic punct al Turciei. Un far alb, construit pe promontoriul stâncos, marchează locul de unde privirea se pierde către largul Mării Negre.

Peisajul este dominat de păduri, vânt și mare, iar zona este frecventată mai ales de turiști turci.

O altă excursie care merită făcută este la cascadele Tatlıca, din districtul Erfelek, aflate la aproximativ 42 de kilometri de Sinop.

Aici, într-o vale împădurită, apa coboară printr-o succesiune de 28 de cascade, formând mici bazine și trepte naturale de piatră.

Traseul trece pe lângă pereți de stâncă, prin păduri de fag și pe porțiuni amenajate cu scări. Este o experiență diferită de cea oferită de litoral: în locul mării deschise, vizitatorii descoperă un peisaj montan, umed și foarte verde.

Zona poate fi explorată într-o excursie de câteva ore din Sinop, fiind una dintre cele mai cunoscute atracții naturale ale provinciei.

Un alt gust al Turciei, departe de kebabul din Istanbul

Peștele are un rol central, în special hamsi, micile anșoa din Marea Neagră, pregătite prăjite sau în preparate tradiționale.

Unul dintre felurile emblematice este Sinop mantısı, o variantă locală a colțunașilor turcești umpluți cu carne. Spre deosebire de alte regiuni, aceștia sunt serviți adesea în două variante pe aceeași farfurie: o parte cu iaurt și unt condimentat, cealaltă cu nucă mărunțită.

Orașul este cunoscut și pentru nokul, un produs de patiserie cu diferite umpluturi, inclusiv nucă, stafide sau carne.

Pentru români, unele gusturi sunt surprinzător de familiare. Nuca, porumbul, peștele și preparatele din aluat amintesc de tradițiile culinare întâlnite și pe țărmul românesc al Mării Negre, chiar dacă rețetele au evoluat diferit.

Restaurantele sunt, în general, mai accesibile decât cele din zonele turistice centrale ale Istanbulului, iar atmosfera este mai apropiată de cea a unui oraș de provincie decât de o mare stațiune internațională.

Sinop, un alt fel de a descoperi Turcia

Turcia este una dintre destinațiile preferate de români. În 2025, peste 1,17 milioane de vizitatori din România au ajuns în această țară, potrivit datelor prezentate de autoritățile turce.

Cei mai mulți asociază însă vacanțele în Turcia cu Antalya, Bodrum, Istanbul sau Cappadocia. Litoralul turcesc al Mării Negre rămâne mult mai puțin cunoscut publicului internațional.

Sinop oferă o experiență diferită, tocmai pentru că nu încearcă să fie o copie a marilor destinații turistice.

Într-o singură zi poți trece de la zidurile unei cetăți antice la o fostă închisoare, de la un atelier de artă contemporană la un restaurant cu pește în port. Iar în împrejurimi, pădurile, cascadele și golfurile completează imaginea unui loc în care natura a rămas o parte esențială a vieții cotidiene.

Istoria este prezentă aproape peste tot, dar nu este singurul lucru care definește orașul.

Sinop a fost capitala unui rege care a sfidat Roma, a dat lumii un filosof care disprețuia puterea și a fost scena unei bătălii care a contribuit la schimbarea destinului Principatelor Române. Astăzi, găzduiește artiști care încearcă să înțeleagă lumea prin experiențele oamenilor obișnuiți.

Iar pentru un român care privește Marea Neagră de pe acest țărm, Sinop nu este chiar atât de departe de casă.

FIFA intenționează să majoreze considerabil fondurile destinate dezvoltării fotbalului în cele 211 federații membre, potrivit unui document consultat de Associated Press și prezentat miercuri, 14 octombrie, de Euronews. Planul urmează să fie analizat de conducerea FIFA în decembrie, înainte de a fi supus aprobării Congresului din martie 2027.

România ar putea primi 21,5 milioane de euro în patru ani

Propunerea prevede un fond total de 6,35 miliarde de dolari, echivalentul a aproximativ 5,5 miliarde de euro, pentru o perioadă de patru ani. Fiecare federație națională afiliată FIFA ar urma să beneficieze de o alocare de 25 de milioane de dolari, aproximativ 21,5 milioane de euro.

În cazul României, beneficiarul ar fi Federația Română de Fotbal (FRF), care ar putea primi această sumă dacă programul este aprobat în forma propusă. Raportată la patru ani, finanțarea ar reprezenta o medie de aproximativ 5,4 milioane de euro anual.

Suma este considerabil mai mare decât cea prevăzută în varianta inițială a programului, care stabilea o alocare de 10 milioane de dolari, aproximativ 8,6 milioane de euro, pentru fiecare federație. Astfel, finanțarea propusă pentru fiecare asociație națională ar crește de două ori și jumătate. Deocamdată, banii nu au fost aprobați, iar documentele prezentate nu stabilesc calendarul exact al plăților sau condițiile în care federațiile vor putea utiliza fondurile.

De unde provin cele 5,5 miliarde de euro

FIFA intenționează să redistribuie o parte importantă a veniturilor obținute din competițiile internaționale, în special din ultima ediție a Cupei Mondiale.

Turneul din 2026, organizat în Statele Unite, Canada și Mexic, a fost primul din istorie cu 48 de echipe participante. Potrivit a doi oficiali citați anonim de Associated Press, FIFA intenționează să folosească peste 3,5 miliarde de dolari, aproximativ 3 miliarde de euro, din rezervele financiare consolidate în urma succesului competiției.

Gianni Infantino, președintele FIFA/sursa foto: X

Organizația estimează venituri totale de aproximativ 15 miliarde de dolari, echivalentul a 12,9 miliarde de euro, pentru ciclul financiar 2022–2026. Suma depășește semnificativ proiecțiile inițiale și ar permite extinderea finanțărilor pentru federațiile naționale, confederațiile continentale și alte structuri implicate în dezvoltarea fotbalului.

Infantino a trimis propunerea celor șase confederații continentale

Gianni Infantino a transmis planul pe 28 septembrie conducătorilor celor șase confederații continentale. În scrisoarea consultată de Associated Press, președintele FIFA a susținut că succesul financiar al organizației trebuie să aducă beneficii întregului fotbal mondial.

„Succesul financiar al FIFA trebuie să servească fotbalului și tuturor celor 211 federații membre”, a transmis Infantino. Acesta și-a exprimat încrederea că organizațiile implicate vor putea ajunge la un acord sustenabil privind distribuirea fondurilor.

UEFA pregătește o acțiune penală împotriva președintelui FIFA

Anunțul privind fondul de dezvoltare vine într-un moment în care Gianni Infantino se confruntă cu o contestare tot mai puternică din partea conducerii fotbalului european. În august, UEFA a anunțat că pregătește o plângere penală în Elveția împotriva președintelui FIFA, în legătură cu suspiciuni de administrare financiară defectuoasă privind un acord pentru drepturile comerciale ale Cupei Mondiale.

Forul european a solicitat și aprobarea unei instanțe din Statele Unite pentru obținerea unor probe. Aceste demersuri nu reprezintă o constatare a vinovăției lui Infantino. Cele 55 de federații membre UEFA reprezintă peste un sfert dintre cele 211 voturi din cadrul FIFA, ceea ce conferă fotbalului european o influență importantă în alegerile pentru conducerea organizației.

Radu Oprea, fost secretar de stat PSD în Guvernul Bolojan, critică dur USR pentru că au militat pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, organizarea alegerilor anticipate.

„Cea mai gravă distorsiune din acțiunea politică a USR este că făcând tot ce este posibil pentru a ajunge la alegeri anticipate se aliază în interese cu „dușmanul” AUR. Rezultatul alegerilor anticipate poate fi lesne intuit, conform ultimelor sondaje de opinie, AUR va fi pe primul loc în opțiunile electoratului, legitimându-l pentru a cere guvernarea”, a transmis Radu Oprea, printr-o postare pe Facebook.

Lider PSD: AUR va fi pe primul loc

Social-democratul face un prognostic și spune că AUR va ieși triumfător, dacă vor avea loc alegeri anticipate. El mai explică faptul că, dacă partidul din opoziție va fi pe primul loc la viitoarele alegeri, ar avea un loc asigurat în următorul executiv.

„Dar tot ieri, brusc, USR-iștii s-au speriat confruntați cu realitatea dezastrului pe care l-au creat. Și-au dat seama că scorul lor electoral a rămas intr-o cifră și dacă vor fi alegeri anticipate devin irelevanți in Parlament (ceea ce nu ar fi deloc rău pentru România). Ca să își disimuleze teama, răspândacul șef al USR, Cristian Seidler, spunea că scenariul alegerilor anticipatele cu posibilitatea dizolvării Parlamentului sunt o «bârfă PSD»”, a mai declarat Oprea.

Radu Oprea își critică dur foștii parteneri de guvernare

Fostul secretar de stat din executivul condus de Ilie Bolojan își critică foștii parteneri de guvernare, pe care îi și învinuiește pentru eventualele repercursiuni ale unei reașezări ale scaunelor parlamentarilor. Radu Oprea reamintește și de condamnarea pe care Dominic Fritz a primit-o pentru conflict de interese, cea care a dus la pierderea mandatului său de primar al Timișoarei. El a rămas președintele USR.

„Erau niște voinice și voinici care țipau precum ceata lui Pițigoi că ei vor alegeri anticipate. Condamnatul Dominic Fritz era prim-țipăciosul formației USR. „Ar trebui să avem alegeri anticipate” zicea Fritz aseară la un post de televiziune. USR-ul condamnatului susținea asta pe diferite voci de ceva vreme”, mai precizează social-democratul pe Facebook.

Scenariul alegerilor anticipate devine tot mai prezent în discuțiile politice, în urma a 3 desemnări de premier eșuate până în prezent. Conform unor informații apărute marți pe surse, Nicușor Dan ar urma să dizolve Parlamentul vineri, dacă, până joi, partidele politice nu aleg să susțină Guvernul Niculescu la votul de învestire de săptămâna viitoare.

SpaceX a impus o limită de viteză pentru terminalele Starlink utilizate în mișcare, perturbând operațiunile militare ucrainene în timpul nopții, anunță Ukrinform.

Restricția, aplicată pachetului StarShield destinat utilizării militare, întrerupe conexiunea atunci când terminalele depășesc 160 km/h. Practic, restricția oprește legăturile prin satelit de pe vehiculele și dronele care se deplasează rapid.

Forțele de apărare ucrainene declară că nu au primit niciun avertisment prealabil și că „aceasta a dus la perturbarea unui număr de misiuni”.

Ucrainenii spun că momentul nu este întâmplător

Autoritățile ucrainene cred că momentul este intenționat, afirmând că „această acțiune nu poate fi o coincidență și este legată de situația politică actuală”.

Ucrainenii se referă la presiunile președintelui american Donald Trump asupra liderilor ucraineni privitoare la încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Rusiei.

William Chapman a murit sâmbătă, după ce a intrat într-un țarc pentru tigri de la Yorkshire Wildlife Park, situat în apropiere de Doncaster, în nordul Angliei. Tânărul în vârstă de 23 de ani a fost declarat decedat la fața locului, relatează Reuters.

Familia tânărului decedat a făcut un apel către internauți să nu mai publice sau reposteze imaginile cu momentul atacului. 

„Publicarea și difuzarea de conținut mediatic profund ofensator provoacă o suferință intensă într-o perioadă de o vulnerabilitate extremă. Îi rugăm pe oameni să înceteze acest lucru. William era un tânăr inteligent, cald și plin de viață, care suferise de o afecțiune psihică severă timp de mai mulți ani”, au transmis rudele sale. 

Reacția acestora a venit după ce Donald Trump a republicat pe rețeaua sa Truth Social un videoclip care cuprinde atacul tigrului. „Să nu te pui niciodată cu natura!”, a transmis liderul de la Casa Albă.

Ulterior, acesta a revenit cu un clip generat prin inteligență artificială în care apare îmblânzind tigrul. 

<iframe src=”https://truthsocial.com/@realDonaldTrump/117437094956438218/embed” class=”truthsocial-embed truthsocial-video” style=”max-width: 100%; border: 0″ width=”600″ allowfullscreen=”allowfullscreen”></iframe><script src=”https://truthsocial.com/embed.js” async=”async”></script>

Între timp, parcul Yorkshire Wildlife Park rămâne închis pe durata investigațiilor privind siguranța vizitatorilor, iar conducerea a reconfirmat că Altai, tigrul siberian implicat în incident, nu va fi eutanasiat. 

Ministerul Educației a pus în consultare publică proiectul calendarului pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2027-2028. Forma finală urmează să fie aprobată după analizarea observațiilor primite și discutarea proiectului în Comisia de Dialog Social.

Potrivit proiectului, pe 15 martie 2027 vor fi afișate circumscripțiile școlare și numărul claselor pregătitoare disponibile. Începând cu 17 martie, va avea loc evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2027 și eliberarea recomandărilor necesare, după caz.

Cererile de înscriere vor putea fi completate online sau la unitatea de învățământ în perioada 31 martie – 23 aprilie.

 

Prima etapă de repartizare a copiilor la școala de circumscripție este prevăzută pentru 5-11 mai, iar cererile pentru alte școli decât cea de circumscripție vor fi procesate între 12 și 19 mai, în limita locurilor disponibile.

Listele finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare ar urma să fie afișate pe 17 iunie 2027.

Pentru copiii care nu au fost încă înscriși, proiectul prevede soluționarea cererilor de către inspectoratele școlare în zilele de 1 și 2 septembrie.

Statele Unite și Rusia au anunțat săptămâna trecută că au ajuns la un acord prin care Moscova va furniza, într-o primă etapă, peste 300.000 de tone de motorină piețelor americane și internaționale, relatează Reuters.

„Rezultatul acestei decizii este incert, în timp ce riscurile sunt clare”, a declarat Meloni în Parlamentul italian, înaintea summitului Uniunii Europene din această săptămână.

„Oferă legitimitate Moscovei în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficiența sancțiunilor”, a adăugat premierul Italiei.

Președintele american Donald Trump a declarat că acordul va contribui la scăderea prețurilor la energie în Statele Unite. Prețurile ridicate reprezintă o problemă importantă pentru Partidul Republican înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului, în urma cărora se va decide cine va controla Congresul.

Meloni a mai declarat că cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ar trebui să desemneze un reprezentant „cu autoritate” care să participe la negocierile privind războiul din Ucraina în numele Europei.

Premierul Italiei nu a exclus posibilitatea ca acest rol să fie încredințat grupului E3, format din Franța, Germania și Marea Britanie.

„Dacă Franța, Germania și Marea Britanie consideră că pot obține rezultate mai bune acționând pe cont propriu decât am putea obține cu toții împreună, iar până acum aceasta a fost alegerea lor, atunci măcar să o facă în numele tuturor și în baza unui mandat oficial”, a declarat Meloni.

Mesajul a fost transmis pe Facebook.

„Cealaltă parte a adevărului. Nu la fel de spectaculoasă, dar adevărul este că șobolanii au ieșit la suprafața ca urmare a acțiunilor de igienizare a zonei împuțite, pe care unii aruncă mizerie și mâncare. Am dispus monitorizarea zonei și intervenții repetate. Șobolanii sunt efectul mizeriei pe care nu Primăria o face”, a scris Ciprian Ciucu pe rețeaua de socializare.

Reacția Primăriei

O reacție a venit și din partea Primăriei. București

„Motivele pentru care sunt rozătoare în zona Piața Sf. Vineri, pe terenul administrat de Primăria Sectorului 3. Încă din luna mai, cei de la Compania Municipală Eco Igienizare (CMEIB), alături ADP Sector 3, au intervenit în zonă. Au găsit numeroase galerii săpate în spațiul verde, deșeuri abandonate, resturi alimentare pe trotuar, provenite de la cetățeni care hrănesc porumbeii. Acestea favorizează apariția rozătoarelor”, a anunțat Primăria pe Facebook.

Autoritățile se plâng de faptul că echipamentele montate pentru alungarea șobolanilor au fost furate și vandalizate. Compania Municipală Eco Igienizare (CMEIB) a cerut ca Poliția Locală Sector 3 să intervină și să-i sancționeze pe cei care depozitează deșeurile pe teren, aruncă resturi pentru păsări și animale și distrug în mod repetat stațiile cu tratament.

„Compania Eco Igienizare a aplicat acolo încă două tratamente raticide. Și acestea au fost furate. În continuare, pe acel teren sunt aruncate resturi alimentare, deșeuri menajere necolectate și hrană pentru păsări/animale pe zona betonată și pe spațiul verde. (…) Celor de la Poliția Locală Sector 3 și Salubritate Sector 3 le-am pus în vedere să monitorizeze zona și să o mențină curată”, a precizat Primăria București.

Ce a provocat scandalul șobolanilor

Scandalul șobolanilor a fost provocat de un videoclip filmat în centrul Capitalei care a devenit viral pe rețelele sociale.

În imagini apar zeci de șobolani care se foiesc pe un trotuar din apropierea Bisericii Sfânta Vineri. Imaginile au stârnit revoltă și ironii din partea bucureștenilor.

NASA a reușit o performanță remarcabilă pe Marte: roverul Perseverance a devenit vehiculul care a parcurs cea mai mare distanță pe suprafața unei alte lumi. Pe 11 octombrie, odometrul său a ajuns la 45,22 de kilometri, peste recordul de 45,16 kilometri stabilit de roverul Opportunity, care a explorat Planeta Roșie între 2004 și 2018.

Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât Perseverance a avut nevoie de aproximativ cinci ani și jumătate pentru a depăși recordul, în timp ce Opportunity a parcurs distanța respectivă în aproape 15 ani.

Dincolo de cifre, reușita arată cât de mult a avansat tehnologia explorării spațiale. Perseverance nu doar străbate terenul marțian, ci își poate alege singur traseul printre obstacole, cu ajutorul unui sistem de navigație autonomă care îi permite să analizeze terenul în timp real.

Cum reușește Perseverance să se deplaseze singur

O mare parte din succesul roverului se datorează sistemului AutoNav, dezvoltat pentru a-i permite să se deplaseze cu un grad ridicat de autonomie.

Camerele sale surprind terenul din față, sistemul construiește o hartă tridimensională a obstacolelor, apoi calculează o rută sigură între punctele stabilite de echipa de pe Pământ.

NASA descrie această capacitate drept un fel de „gândire în timpul condusului”.

Perseverence este cu totul altceva față de roverele anterioare

Perseverance poate parcurge astfel până la 412 metri într-o singură zi marțiană (24 de ore și 39 de minute), fără ca fiecare mișcare să necesite o comandă directă de la sol.

Peste 90% din distanța totală parcursă de rover se datorează acestei tehnologii.

Prin comparație, primul sistem de navigație autonomă folosit pe Marte, la bordul roverelor Opportunity și Spirit, a fost utilizat pentru aproximativ 5% din traseul lor.

Diferența față de primele generații este uriașă.

Roverul Sojourner, care a explorat Marte în 1997, analiza doar 20 de puncte de măsurare pentru a evalua terenul din față. Perseverance poate procesa 600.000 de puncte la fiecare analiză.

Misiunea sa inițială prevedea o distanță de cel mult 20 de kilometri. Roverul a depășit de mult această țintă, iar NASA afirmă că toate sistemele sale de deplasare funcționează în continuare.

Ce caută NASA în cele mai vechi roci de pe Marte

Recordul a fost stabilit în timp ce Perseverance se îndrepta spre o zonă numită Idubi, în regiunea Lac de Charmes, de-a lungul marginii vestice a craterului Jezero.

Acolo, cercetătorii investighează unele dintre cele mai vechi formațiuni geologice explorate vreodată în Sistemul Solar.

Rocile din această regiune păstrează indicii despre o perioadă îndepărtată din istoria planetei, cu aproximativ patru miliarde de ani în urmă.

Pe Pământ, formațiuni geologice comparabile au fost în mare parte șterse de eroziune și de mișcarea plăcilor tectonice.

Marte nu are plăci tectonice precum cele de pe Terra, astfel că unele dintre aceste vestigii străvechi au avut șanse mai mari să se păstreze.

O posibilă biosemnătură într-o rocă numită Cheyava Falls

La Idubi, echipa științifică speră să găsească urme ale unor sisteme hidrotermale antice. Acestea ar putea oferi informații importante despre mediile care au existat pe Marte în trecut și despre condițiile în care viața ar fi putut apărea.

Până acum, Perseverance a colectat 29 de probe de roci și regolit, materialul granular de la suprafață. Mostrele provin din mai multe zone ale craterului Jezero, inclusiv din fostul fund al unui lac, dintr-o deltă formată de un râu dispărut și din regiunea marginii craterului.

În timpul explorărilor anterioare, roverul a identificat și o posibilă biosemnătură într-o rocă numită Cheyava Falls.

NASA prelungește misiunea până spre sfârșitul lui 2028

Agenția spațială americană a aprobat recent prima prelungire a misiunii Perseverance. Aceasta a început în octombrie și ar urma să continue explorarea marginii craterului Jezero până aproximativ la sfârșitul anului 2028.

După regiunea Lac de Charmes, roverul va continua de-a lungul marginii craterului și se va îndrepta spre sud, către Rainbow Falls. Acolo se află un bloc de crustă străveche, cu o lățime de aproximativ 100 de metri, ridicat de impactul care a creat craterul Jezero.

Inginerii NASA lucrează și la îmbunătățirea programelor care controlează deplasarea roverului. Cele mai noi actualizări îi permit să execute trasee mai eficiente și să își verifice poziția cu ajutorul hărților realizate din orbită.

Unul dintre obiectivele viitoare este reducerea efectelor luminii solare puternice asupra camerelor de navigație, pentru ca Perseverance să poată lucra mai mult timp în fiecare zi.

Un record care ajută la descifrarea istoriei marțiene

Perseverance face parte dintr-un șir de misiuni NASA care au extins treptat limitele explorării robotice. Sojourner a parcurs aproximativ 100 de metri în 1997, Spirit a ajuns la 7,7 kilometri, iar Opportunity a stabilit recordul anterior, după 5.111 zile marțiene de activitate.

Un alt rover NASA, Curiosity, care explorează craterul Gale din 2012, a depășit deja 38 de kilometri.

Performanța lui Perseverance nu este importantă doar pentru distanța parcursă. Fiecare kilometru în plus îi permite să ajungă mai repede la noi formațiuni geologice, să analizeze mai multe roci și să adune indicii despre evoluția planetei.

Sistemul a fost expus la standul XPENG în cadrul zilei dedicate presei. Potrivit informațiilor oficiale publicate de XPENG și ARIDGE, Land Aircraft Carrier este conceput pentru deplasări pe șosea și experiențe de zbor pe distanțe scurte. Proiectul face parte din strategia companiei chineze de extindere în domeniul mobilității aeriene, scrie Go4it.

Land Aircraft Carrier folosește o arhitectură modulară. Partea rutieră, denumită de producător „Mothership”, transportă aeronava într-un compartiment integrat în spatele vehiculului. Practic, proprietarul poate transporta aparatul de zbor fără să aibă nevoie de o remorcă separată.

XPENG susține că a dezvoltat primul mecanism automat de separare și reconectare a modulelor rutier și aerian. Operațiunea se realizează printr-o singură comandă și durează aproximativ cinci minute.

Autonomie de peste 1.000 km și încărcarea aeronavei în timpul deplasării

Vehiculul rutier dispune de tracțiune integrală 6×6 și direcție pe puntea din spate, o configurație destinată îmbunătățirii manevrabilității și capacității de deplasare pe teren dificil. ARIDGE precizează că vehiculul a fost proiectat pentru a putea utiliza și spații de parcare obișnuite sau garaje subterane.

Sistemul de propulsie folosește o arhitectură electrică de 800 V, cu autonomie extinsă. Potrivit datelor de laborator ARIDGE, autonomia combinată în ciclul CLTC depășește 1.000 km. Vehiculul funcționează și ca stație mobilă de încărcare pentru aeronavă, atât în timpul deplasării, cât și atunci când este parcat. Energia disponibilă permite până la 6 zboruri, conform estimărilor producătorului.

Aeronavă electrică cu 6 elice și mod automat de zbor

Modulul aerian este un aparat electric cu decolare și aterizare verticală, cunoscut sub denumirea eVTOL. Acesta utilizează 6 rotoare, brațe pliabile și o configurație cu 2 canale de aer, soluții care permit depozitarea sa în vehiculul rutier.

Aeronava dispune de moduri de pilotare manuală și automată. XPENG menționează și un sistem de comandă cu o singură manșă, care integrează controlul pe 4 axe. Producătorul a prevăzut sisteme de rezervă pentru componentele esențiale, inclusiv propulsie, alimentare electrică, navigație și controlul zborului.

XPENG pregătește o capacitate de producție de 10.000 de unități anual

ARIDGE a început producția de probă la fabrica sa dedicată aeronavelor în noiembrie 2025. Capacitatea inițială anunțată este de 5.000 de unități anual, cu posibilitatea extinderii la 10.000 de unități. La capacitate maximă, instalația este proiectată să producă un aparat de zbor la fiecare 30 de minute.

Compania anunțase și peste 7.000 de comenzi la nivel global, înaintea începerii producției de serie. Aceste cifre reprezintă comenzile comunicate și capacitatea industrială planificată, nu numărul aeronavelor deja livrate.

BRAvissima, expoziția-concept despre putere și identitate feminină, poate fi acum vizitată la spațiul de artă contemporană Atelier 030202 din București.

Proiectul, conceput de artista vizuală, curatoarea și managerul cultural Luisa Tuntuc, explorează relația dintre corpul feminin, identitate și convențiile sociale, prin lucrări realizate în cei opt ani petrecuți de artistă la New York.

Inclusă în programul Nopții Albe a Galeriilor 2026, expoziția a fost inaugurată pe 2 octombrie și rămâne deschisă publicului până pe 18 octombrie 2026.

Titlul BRAvissima pornește de la un joc de cuvinte care transformă exclamația brava într-o afirmare a prezenței și valorii feminine. Aceeași abordare se regăsește în titlurile lucrărilor, care includ mesaje codificate, jocuri de cuvinte și referințe simbolice, invitând publicul să descopere sensuri dincolo de aparențe.

Expoziția reunește picturi, obiecte și instalații care alcătuiesc un discurs vizual despre feminitate și despre felul în care puterea este exercitată, negociată sau contestată.

Prezentarea la București aduce proiectul într-un context nou, deschizând posibilitatea unor interpretări și discuții legate de realitățile societății românești.

Un moment special al vernisajului a fost intervenția artistului și profesorului universitar Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Prezența sa a avut și o semnificație personală pentru Luisa Tuntuc, Petru Lucaci fiind unul dintre profesorii care i-au influențat parcursul artistic și coordonatorul lucrării sale de disertație la Universitatea Națională de Arte din București, în 2018.

Revenită recent în România după opt ani petrecuți la New York, unul dintre marile centre culturale ale lumii, Luisa Tuntuc a vorbit despre felul în care experiențele sale au influențat proiectul.

„Pentru mine, arta este o formă de narațiune vizuală, un univers alternativ prin care îmi place să provoc privitorul să privească dincolo de aparențe, să își pună întrebări și să descopere noi perspective asupra realității. În seria BRAvissima, am îmbinat două practici care îmi definesc parcursul artistic: pictura și reutilizarea creativă a materialelor textile, transformând obiecte familiare în povești vizuale cu semnificații neașteptate.

În acești opt ani, New York-ul, supranumit și The Big Apple, a fost pentru mine o sursă inepuizabilă de inspirație. M-am lăsat ispitită de acest măr uriaș și am mușcat cu poftă din înțelepciunea lui, descoperind lecții prețioase despre diversitate, libertate și acceptare. Mai presus de toate, mi-a oferit cel mai frumos dar: sentimentul de apartenență la un oraș în care fiecare își poate găsi locul. Povestea New York-ului a devenit, inevitabil, parte din propria mea poveste, iar ecourile acestei experiențe se regăsesc în multe dintre lucrările prezentate în expoziție”.

Universul BRAvissima cuprinde mai multe tipologii feminine care, dincolo de epocă, statut sau context, alcătuiesc o genealogie imaginară a feminității.

Personajele trec prin experiențe de transformare, vulnerabilitate, rezistență și afirmare, punând în legătură poveștile individuale cu o memorie colectivă a experienței feminine.

Proiectul ridică și o întrebare centrală: cum se construiește puterea, cine o exercită și cum poate fi aceasta negociată, contestată sau redistribuită?

Programul expoziției

Program extins – NAG 2026

• Vineri, 2 octombrie: 19:00–24:00
• Sâmbătă, 3 octombrie: 12:00–19:00
• Duminică, 4 octombrie: 12:00–19:00

Program 5–18 octombrie

• Luni–Vineri: 10:00–19:00

Cine este Luisa Tuntuc

Luisa Tuntuc este artistă multidisciplinară, curatoare și manager cultural. Practica sa artistică folosește simbolul, umorul și cinismul pentru a construi narațiuni vizuale care încurajează introspecția și pun sub semnul întrebării prejudecățile înrădăcinate.

Artista are o pregătire interdisciplinară în comunicare, arte vizuale și management cultural. A absolvit studii de licență și master la SNSPA și Universitatea Națională de Arte din București, iar ulterior s-a specializat în Arts Management la New York University și a urmat studii de artă contemporană la Sotheby’s Institute of Art din New York.

Imaginea, publicată de NASA Earth Observatory pe 13 octombrie 2026, prezintă Spider Crater, o structură geologică neobișnuită din regiunea Kimberley, în vestul Australiei. Deși seamănă cu un păianjen gigantic imprimat în deșert, formațiunea este, în realitate, rezultatul impactului unui meteorit și al eroziunii care a modificat peisajul timp de sute de milioane de ani.

Un „păianjen” de patru kilometri, ascuns într-un crater uriaș

Imaginea a fost realizată pe 20 septembrie 2026 de instrumentul Operational Land Imager, aflat la bordul satelitului Landsat 9, operat în cadrul colaborării dintre NASA și Serviciul Geologic al Statelor Unite.

Privit din spațiu, Spider Crater prezintă o structură ovală, cu dimensiuni de aproximativ 13 kilometri lungime și 11 kilometri lățime. În centrul acesteia se află formațiunea care i-a dat numele: un desen natural asemănător unui păianjen, cu un diametru de aproximativ patru kilometri.

Dintr-o zonă centrală pornesc mai multe creste stâncoase deschise la culoare, care se ramifică în peisajul arid asemenea unor picioare. Aceste structuri sunt alcătuite din gresie, o rocă sedimentară care a rezistat eroziunii mai bine decât straturile din jur.

Imaginea Spider Crater văzută de pe Stația Spațială Internațională.
Spider crater, Australia as seen from the International Space Station. #TakuyaOnishi #Expedition49 https://t.co/xplmMXGKPQ

— AstroNana (@ImAstroNana) September 25, 2016

Ce s-a întâmplat când meteoritul a lovit Pământul

Potrivit geologilor, forma neobișnuită a craterului este legată de un fenomen produs imediat după impactul meteoritului. În momentul coliziunii, energia eliberată a comprimat violent rocile din scoarța terestră.

Ulterior, terenul din centrul craterului s-a ridicat ca urmare a revenirii elastice a rocilor deformate de unda de șoc. Acest proces, cunoscut drept ridicare centrală, a creat o structură care a fost modificată treptat de eroziune.

De-a lungul a sute de milioane de ani, straturile mai puțin rezistente au dispărut, în timp ce crestele de gresie au rămas vizibile. Astfel au apărut urmele misterioase care, privite de la mare altitudine, amintește de corpul și picioarele unui păianjen.

Cercetătorii au crezut inițial că formațiunea ar putea avea origine vulcanică

Originea Spider Crater a reprezentat mult timp o problemă pentru geologi. Timp de decenii după descoperirea formațiunii, cercetătorii au încercat să explice structura sa neobișnuită. Una dintre ipotezele analizate a fost că aceasta ar putea proveni din activitate vulcanică.

Investigațiile desfășurate la fața locului au scos însă la iveală dovezi caracteristice impacturilor cosmice. Geologii au identificat numeroase fracturi în formă de evantai, cunoscute sub denumirea de „shatter cones”.

Aceste structuri se formează atunci când unde de șoc extrem de puternice traversează rocile, fiind considerate indicii importante ale impactului unui meteorit. Fracturile au fost descoperite în întreaga zonă centrală a craterului, contribuind la confirmarea originii sale cosmice.

Craterul ar putea avea o vechime de până la 900 de milioane de ani

Cercetătorii au analizat ulterior în laborator cristale de cuarț și zircon afectate de șocul impactului, extrase din rocile de gresie. Aceste minerale păstrează urme ale presiunilor extreme și pot oferi informații despre direcția și unghiul sub care meteoritul a lovit suprafața Pământului.

Momentul exact al coliziunii rămâne necunoscut. Pe baza vârstei rocilor din regiune, oamenii de știință estimează că impactul s-a produs în urmă cu aproximativ 600 – 900 de milioane de ani, în Precambrianul târziu. Aceasta înseamnă că formațiunea exista cu sute de milioane de ani înainte de apariția dinozaurilor.

Imaginea publicată de NASA a fost realizată folosind date Landsat furnizate de Serviciul Geologic al Statelor Unite. Ea a fost prezentată drept imaginea zilei de 13 octombrie 2026 de NASA Earth Observatory, după ce formațiunea fusese inclusă într-un exercițiu de identificare a unor structuri geografice surprinse din spațiu.

U-BT Cluj-Napoca este descrisă de adversarii lituanieni drept o echipă obișnuită cu ritmul competițiilor europene și cu victoriile. „La Šiauliai sosește o echipă care cunoaște foarte bine atât ritmul acestui turneu, cât și gustul victoriei”, notează clubul lituanian în avancronica publicată pe site-ul său oficial.

Adversarii clujenilor îl remarcă pe americanul Javonte Smart, care are medii de 19 puncte, șapte recuperări și trei pase decisive în EuroCup, precum și cea mai mare medie de eficiență din echipa clujeană, de 25. Smart are un procentaj de 42,1% la aruncările de trei puncte, potrivit avancronicii lui Šiauliai.

Lituanienii îl evidențiază și pe estonianul Kristian Kullamäe, cu o medie de 12,5 puncte în EuroCup și 16,5 puncte în Liga Adriatică, precum și pe pivotul sârb Uroš Plavšić, înalt de 2,11 metri. Acesta are medii de 12 puncte, opt recuperări și patru pase decisive în Liga Adriatică.

BC Šiauliai revine în EuroCup în acest sezon, după o pauză de 16 ani. Ultimul său meci în competiție a fost disputat în decembrie 2010, potrivit informațiilor publicate de U-BT Cluj.

Silvășan: Scopul nostru este, evident, să câștigăm

La fel ca U-BT și ca celelalte formații din Grupa B, echipa lituaniană are o victorie și o înfrângere după primele două etape. Šiauliai a debutat cu o victorie pe teren propriu, scor 74-71, împotriva echipei London Lions, apoi a pierdut în deplasare cu Skyliners Frankfurt, scor 71-79.

U-BT a pierdut în prima etapă cu Maxima Roma, scor 55-89, înainte să o învingă pe Umana Reyer Veneția, scor 98-92.

„Jucăm cu o echipă din Lituania și știm foarte bine că formațiile de acolo sunt educate și știu să joace baschet, chiar dacă nu au tot timpul cel mai bun talent. Scopul nostru este, evident, să câștigăm. Suntem cu același lot ca în ultimele două meciuri. Lipsește doar Dušan Beslać, în rest toată lumea este aptă de joc”, a declarat Mihai Silvășan, antrenorul principal al U-BT Cluj, potrivit site-ului oficial al clubului.

Uniunea Europeană încearcă să își asigure mai multe minerale critice din Vietnam pentru a reduce dependența de China, din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare, potrivit unor documente interne ale UE consultate de Reuters.

Vietnamul deține zăcăminte importante de minerale critice, printre care wolfram, pământuri rare, stibiu, bismut și bauxită, din care galiul poate fi extras ca produs secundar.

Exporturile vietnameze către UE s-au limitat în mare parte la wolfram și stibiu, folosite cel mai des în industria de apărare, la fabricarea muniției și a explozibililor.

„Având în vedere necesitatea Europei de a se reînarma și de a-și reduce riscurile cât mai rapid posibil, UE nu își poate permite să ignore Vietnamul ca potențial furnizor de materii prime critice, ținând cont de rezervele sale abundente, în special de pământuri rare și wolfram”, se arată într-un document întocmit de delegația UE la Hanoi.

Raportul și un document anexat, ce datează din iunie 2026, recomandă sprijin financiar pentru industria minieră și de prelucrare din Vietnam, pentru a „menține și extinde accesul actual, în special la wolfram, bismut, stibiu și titan”.

Documentele precizează că este necesară o colaborare mai strânsă cu Vietnamul pentru a crea „o alternativă la China”, cel mai mare producător mondial de minerale critice.

Această nevoie a devenit mai importantă după ce restricțiile la export impuse de Beijing anul trecut au „perturbat lanțurile de aprovizionare europene”.

Unul dintre documentele consultate de Reuters recomandă instituțiilor UE să pregătească rezultate concrete pentru vizita liderului vietnamez To Lam la Bruxelles.

Patru oficiali europeni și vietnamezi au declarat că vizita va avea loc săptămâna viitoare, iar întâlnirile cu liderii UE sunt programate pentru 22 octombrie. Vizita nu a fost anunțată oficial.

Vizita ar urma să aibă loc imediat după reuniunea Consiliului European din această săptămână, în cadrul căreia liderii UE sunt așteptați să discute planuri pentru reducerea dependenței de bunurile și materiile prime din China.

„Comisia Europeană evaluează în prezent potențialul unei cooperări concrete cu Vietnamul în sectorul materiilor prime critice”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului UE, întrebat despre document și despre vizita lui To Lam.

În prezent, Vietnamul nu se numără printre cei 16 parteneri strategici ai Uniunii Europene în domeniul materiilor prime minerale.

Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a eliminat Vietnamul de pe lista neagră a paradisurilor fiscale. La rândul său, Hanoiul a cerut statelor membre UE să ratifice un acord de protecție a investițiilor semnat în 2019, care este încă blocat de câteva țări, inclusiv Franța.

Vietnamul a cerut, de asemenea, UE să ridice avertismentul privind sectorul său de pescuit.

Incidentul s-a produs într-un oraș de lângă Torino. Politicianul care este consilier în cadrul Primăriei, a publicat pe Facebook o glumă despre persoanele supraponderale.

„În seara asta am fost la spitalul de boli mintale. Am vrut să alerg, dar am renunțat pentru că parcul era plin de grași! Nu mergeți, pentru că alergatul îngrașă!”, a scris consilierul pe Facebook.

Nimeni nu a râs și politicianul a fost aspru criticat. Ca să stingă scandalul, consilierul a publicat un nou mesaj prin care prezintă scuze publice. Continuarea pe Mediafax Italia.

Invitatul ediției este Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Alături de realizatoarele emisiunii, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia), acesta va discuta despre viitorul proiectelor de infrastructură din România, în contextul încheierii PNRR și al schimbării surselor de finanțare.

Discuțiile vor viza stadiul proiectelor rutiere și feroviare finanțate prin PNRR, lucrările care mai pot fi decontate prin program și investițiile pentru care trebuie identificate alte surse de finanțare europeană.

În rubrica „Inside the Newsroom”, realizatoarele emisiunii vor aborda subiectul securității din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România, în contextul deteriorării situației de securitate și al atacurilor asupra navelor comerciale. La discuție va participa jurnalistul Adrian Popa, realizatorul podcastului „Frontier Defense”, difuzat pe G4Media.

Ediția se va încheia cu rubrica „Doza de optimism”, prezentată de Alina Chiță, jurnalistă la Economedia.

G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia) analizează în direct deciziile importante și explică modul în care acestea influențează veniturile, afacerile și carierele oamenilor.

Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim-plan informații și teme relevante pentru public, fie că este vorba despre salariați, liber-profesioniști sau antreprenori. În fiecare ediție, în studio ajung oameni care pot explica, din interiorul domeniului lor, schimbările care influențează economia și societatea.