Liderul social-democrat a anunțat că se fac primii paşi pentru un nou Guvern, după ce joi a convenit cu o parte dintre liderii politici principiile generale ale unui viitor Acord politic. Acestea sunt legate de de țintele macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE.
Sorin Grindeanu spune că instalarea unui nou guvern este urgentă în condițiile în care se apropie startul discuțiilor oficiale ale statului român cu agențiile de rating.
Cu toate acestea, președintele PSD remarcă „exhibiționismul moral al unora”.
„Prin contorsiuni politice permanente, răzgândiri și inventarea unor felurite motive pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional se dovedeşte – dacă mai era nevoie – că unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile şi privilegiile. Blochează toată țara de «dragul românilor» şi se «sacrifică» zilnic rămânând pe poziții. Mai exact, s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj. Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR”, a scris Grindeanu pe Facebook, joi seara.
El amenință USR: „dacă nu vor să fie parte a soluției, să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD, atunci – cu siguranță- se poate și fără ei”.
„Rotativa” este punctul de plecare pentru un acord politic, a anunțat joi Dominic Fritz, președintele USR, care a spus că „pentru orice altceva lipsește încrederea”.
Liderul USR mai spune că „să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”.
Întrebată dacă o eventuală guvernare AUR ar schimba relația cu Republica Moldova, Maia Sandu a răspuns fără ezitare.
„O venire a AUR la putere, cu siguranță”, a spus președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu: „I-am auzit spunând că Republica Moldova nu trebuie susținută”Maia Sandu a explicat că îngrijorarea ei vine din declarațiile publice ale reprezentanților AUR privind sprijinul acordat Republicii Moldova.
„I-am auzit de nenumărate ori spunând că Republica Moldova nu trebuie susținută și nu cred că am avea mare ajutor nici în procesul de integrare europeană”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a sugerat că, într-un asemenea scenariu, nu doar relația bilaterală ar avea de suferit, ci și capacitatea României de a sprijini Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene.
„Nu cred că am avea mare ajutor nici în procesul de integrare europeană. Nu cred că AUR la putere în România ar avea autoritatea în Uniunea Europeană să ne susțină, chiar dacă ar vrea să ne susțină”, a spus președinta de la Chișinău.
Criza politică de la București. Cum se vede la ChisinăuMaia Sandu a fost întrebată dacă instabilitatea politică din România ar putea afecta parcursul european al Republicii Moldova și proiectele aflate în desfășurare. Șefa statului de peste Prut a spus că speră ca lucrurile să nu se schimbe, dar a admis că unele proiecte ar putea avansa mai greu.
„Sperăm să nu afecteze. Sperăm să putem să continuăm proiectele importante pe care le-am inițiat. Dar, bineînțeles, anumite lucruri nu se vor întâmpla suficient de repede”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a dat ca exemplu Autostrada Unirii, proiect important pentru conectarea Republicii Moldova cu România, și a spus că speră ca finanțarea europeană să fie păstrată și implementată la timp.
„Sper că banii din programul SAFE, care trebuia să ajungă pentru această autostradă, vor fi în siguranță, vor fi debursați și implementați la timp”, a mai spus Maia Sandu.
AUR, partid unionist, dar critic față de actuala putere de la ChișinăuAUR este la nivel oficial un partid unionist și susține public reunirea României cu Republica Moldova. În același timp, relația formațiunii cu actuala conducere de la Chișinău este tensionată, iar liderul AUR, George Simion, are interdicție de intrare în Republica Moldova până în 2028.
În ultimii ani, reprezentanți ai AUR au criticat-o frecvent pe Maia Sandu și au acuzat autoritățile de la Chișinău că nu susțin suficient ideea unirii.
Partidul condus de George Simion a fost apropiat de Partidul „Democrația Acasă” din Republica Moldova, formațiune condusă de Vasile Costiuc. Relația a devenit și mai vizibilă după alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025, când cele două partide au semnat un protocol de colaborare la București.
„Democrația Acasă” a fost una dintre surprizele alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025, obținând 5,62% din voturi și șase mandate, potrivit rezultatelor aprobate de Comisia Electorală Centrală. Intrarea partidului în Parlament a fost însă însoțită de controverse electorale.
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a sancționat formațiunea după ce a constatat nereguli privind campania electorală. Presa de peste Prut a relatat că „Democrația Acasă” a fost vizată pentru neraportarea unor cheltuieli de publicitate online și pentru promovarea masivă pe TikTok. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a menținut sancțiunea prin care partidul a rămas fără finanțare de la bugetul de stat timp de 12 luni.
Întrebată dacă ideea unirii este luată în serios la Chișinău, Maia Sandu a spus că explică subiectul de fiecare dată când este întrebată, mai ales în discuții cu oameni din afara Republicii Moldova, care nu cunosc istoria regiunii.
„Pentru mulți oameni din alte țări, ideea e curioasă. Ei nu știu istoria noastră, nu știu despre faptul că în Republica Moldova sunt mulți oameni care susțin această idee de decenii”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a precizat însă că prioritatea actuală a Chișinăului rămâne integrarea europeană.
„Noi lucrăm în continuare pe integrarea europeană. Dar Unirea rămâne o opțiune care a fost întotdeauna o opțiune, dar e o opțiune care se poate materializa doar cu votul majorității cetățenilor. Deci cu un vot masiv al cetățenilor”, a spus președinta.
Proiectul S.O.S. România, catalogat drept nerelevantMaia Sandu a respins relevanța politică a proiectului promovat de S.O.S. România, despre care a spus că ar avea scopul de a compromite ideea unirii.
Jurnalista de la Pro TV Chișinău a întrebat-o pe Maia Sandu și despre proiectul privind Unirea României cu Republica Moldova, care a trecut tacit de Camera Deputaților. Inițiativa a fost propusă de parlamentari ai S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, și urmează să ajungă la Senat, care este for decizional.
Maia Sandu a sugerat că documentul nu trebuie tratat ca un demers politic serios sau relevant pentru realizarea unirii.
„Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii”, a spus Maia Sandu.
Președinta a comparat demersul cu o inițiativă absurdă prin care cineva ar cere ca Franța să devină parte a Republicii Moldova.
„Așa nu se face unirea. Noi cu toții înțelegem foarte bine”, a punctat șefa statului.
„Rusia a manipulat masiv înainte de referendum”Maia Sandu a avertizat că orice discuție despre un referendum trebuie privită în contextul presiunilor externe și al propagandei ruse. Ea a dat exemplul referendumului privind integrarea europeană, câștigat la limită, după o campanie intensă de dezinformare.
„Am văzut ce a făcut Rusia cu un an înainte de referendum, cât de mult a reușit să manipuleze cetățenii Republicii Moldova și am ajuns în situația în care am câștigat la limită”, a spus Maia Sandu.
Potrivit președintei, opțiunile Republicii Moldova nu sunt complet libere atât timp cât propaganda rusă încearcă să influențeze opinia publică.
România și Republica Moldova se apropie prin proiecte concreteMaia Sandu a insistat că apropierea dintre cele două state nu se face prin proiecte declarative, ci prin lucruri concrete: integrare energetică, cooperare economică, poduri, infrastructură și proiecte comune.
„Despre idealul Unirii și despre beneficiile Unirii vorbim și nu doar vorbim, dar și lucrăm”, a spus Maia Sandu.
Șefa statului a menționat proiectele comune cu România din ultimii ani, inclusiv conectarea sectorului energetic și apropierea economică, dar a avertizat că propaganda rusă rămâne o piedică majoră.
„Trebuie să combatem propaganda rusă care, evident, este anti-europeană și anti-românească, și aici nu e simplu”, a concluzionat Maia Sandu.
Guvernul de la Londra a prezentat joi un proiect legislativ destinat interzicerii așa-numitelor „terapii de conversie”, practici care susțin în mod fals că orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane pot fi schimbate, notează AFP.
Executivul britanic a susținut că lipsa unei legislații specifice a permis continuarea unor astfel de practici, în ciuda efectelor nocive raportate de victime.
„Victimele acestor practici de conversie raportează incidente care variază de la bătăi și violuri la amenințări verbale, manipulare și exorcizări. Lacunele legale au lăsat persoanele LGBT+ vulnerabile la aceste acte dăunătoare, motiv pentru care trebuie să legiferăm”, a declarat Olivia Bailey, secretarul de stat pentru egalitate.
Proiectul de lege stabilește criterii clare pentru definirea infracțiunii și sancționează inclusiv persoanele care, din Anglia și Țara Galilor, încurajează sau facilitează desfășurarea unor astfel de practici în afara teritoriului celor două jurisdicții.
Interzicerea „terapiilor de conversie” a fost promisă de mai multe guverne britanice începând din 2018, însă inițiativele anterioare nu au fost finalizate, fiind blocate de guvernările Partidului Conservator.
Partidul Laburist condus de premierul Keir Starmer, aflat la guvernare din 2024, și-a asumat implementarea măsurii, inclusiv pentru persoanele transgender.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are în atenție situația generată de cele două cutremure succesive de mare magnitudine care au avut loc în Venezuela, în data de 24 iunie 2026. Până la acest moment, nu s-au primit notificări din partea autorităților locale cu privire la existența unor cetățeni români în rândul victimelor. Totodată, din datele preliminare disponibile, nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară”, a anunțat MAE într-un comunicat.
MAE a precizat că activitatea Ambasadei României la Caracas este suspendată din anul 2020, iar asistența consulară și serviciile consulare sunt asigurate de Ambasada României la Bogota, Columbia.
Cetățenii români aflați în Venezuela se pot adresa și ambasadelor României la Lima, Ciudad de Mexico și Havana.
Pentru asistență și protecție consulară, cetățenii români sunt sfătuiți să apeleze numărul de urgență al Ambasadei României la Bogota: +57 316 449 5197. De asemenea, pot fi contactate Ambasada României la Lima, la numărul +51 999 908 478, Ambasada României la Ciudad de Mexico, la +52 55 38 833 072, și Ambasada României la Havana, la +53 5 286 83 86.
MAE a menționat că românii, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, pot solicita asistență și protecție consulară, inclusiv eliberarea unui titlu de călătorie european, de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor UE la Caracas.
Ministerul a mai transmis că monitorizează cu prioritate situația, iar misiunile diplomatice indicate sunt pregătite să acorde asistență și protecție consulară, dacă va fi nevoie.
Cele două seisme au provocat pagube importante în Venezuela. Potrivit bilanțului disponibil până acum, cel puțin 188 de persoane au murit, iar peste 1.500 au fost rănite.
IPJ Cluj anunță că polițiștii din Gherla au fost sesizați că un copil de 12 ani a fost rănit după ce o cruce funerară dintr-un cimitir din localitatea Vultureni ar fi căzut peste el.
La fața locului s-au deplasat de îndată echipaje medicale ISU Cluj și polițiști. Victima fiind găsită în stare de inconștiență.
Din primele verificări a reieșit că minorul se afla în cimitir împreună cu tatăl său pentru a curăța un mormânt. La un moment dat, acesta s-ar fi deplasat la un mormânt aflat în apropiere și ar fi atins o cruce, care s-ar fi desprins și ar fi căzut peste el.
În pofida manevrelor de resuscitare făcute de echipajul medical, copilul a fost declarat decedat.
Cercetările sunt continuate sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii evenimentului.
Întrebată când și cum a aflat despre veniturile Anastasiei Tăburceanu la MoldATSA, Maia Sandua declarat că nu a recomandat-o pentru această funcție și nu a fost consultată în legătură cu angajarea ei.
„Nu am nicio legătură cu această angajare, nu am recomandat-o, nu am fost informată, nu am fost consultată. Eu am aflat din investigațiile de presă, din aceste zile, despre faptul că a fost angajată fără concurs și despre salariul pe care l-a primit”, a spus Maia Sandu.
Cum a izbucnit scandalul de la MoldATSAScandalul a izbucnit după ce Ziarul de Gardă și RISE Moldova a scris că Anastasia Tăburceanu, fostă comunicatoare a premierului Natalia Gavrilița și verișoară a președintei, a fost angajată fără concurs și remunerată cu peste un milion de lei moldovenești, adică peste 260.000 de lei românești, în mai puțin de un an de activitate la MoldATSA.
Potrivit investigațiilor, Tăburceanu ar fi fost angajată în iunie 2025, iar în 2026 veniturile ei lunare au depășit 120.000 de lei moldovenești, aproximativ 31.200 de lei românești. Ea a declarat că salariul de bază era de 25.700 de lei moldovenești, adică aproximativ 6.700 de lei românești, la care se adăugau suplimente prevăzute de legislație și de actele interne ale întreprinderii.
„Nu îmi imaginez ce poate să livreze un comunicator pentru 120.000 de lei”Maia Sandu a criticat dur aceste plăți și a spus că nu vede cum un comunicator al MoldATSA ar fi putut justifica o asemenea remunerare.
„E clar că nu a putut să livreze un comunicator pentru o sumă de 120.000 de lei. Nu îmi imaginez ce poate să livreze un comunicator la MoldATSA pentru așa o sumă, așa cum nu pot să-mi imaginez ce poate să livreze un șofer care a primit 60.000 de lei pe lună”, a declarat președinta.
Suma de 60.000 de lei moldovenești invocată de șefa statului în cazul unui șofer înseamnă aproximativ 15.600 de lei românești.
Sandu cere returnarea banilorMaia Sandu a precizat că, în opinia sa, doar controlorii de trafic aerian trebuie să aibă salarii mari și competitive la nivel internațional, deoarece de activitatea lor depinde siguranța spațiului aerian. În rest, spune Sandu, plățile mari sub formă de sporuri și premii trebuie justificate.
„Restul arată a bani nemeritați. După mine, este amoral să iei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”, a spus Maia Sandu.
Întrebată cum ar putea fi recuperate sumele, președinta a răspuns că acest lucru trebuie stabilit de Agenția Proprietății Publice și de conducerea întreprinderii. Ea a menționat că, dacă banii nu pot fi returnați direct către MoldATSA, aceștia ar trebui donați.
„În cel mai complicat caz, dacă nu pot fi întorși la MoldATSA, toți acești bani trebuie făcuți donație la o casă de copii, la o casă de bătrâni. Există suficiente modalități prin care acești bani trebuie să meargă acolo unde ei sunt meritați și nu acolo unde nu au fost meritați”, a spus șefa statului.
Președinta spune că nu a discutat cu Anastasia TăburceanuMaia Sandu a mai declarat că nu a discutat cu Anastasia Tăburceanu după izbucnirea scandalului. Potrivit președintei, după primele informații apărute în spațiul public, a solicitat în scris confirmarea faptului că Tăburceanu a fost angajată fără concurs și că a primit asemenea sume.
„Am primit confirmarea”, a spus Sandu.
Anastasia Tăburceanu și-a anunțat ulterior demisia de la MoldATSA și a spus că va restitui sumele încasate sub formă de sporuri și adaosuri la salariul de bază. Agenția Proprietății Publice a anunțat un control pentru a verifica modul în care au fost acordate plățile salariale în cadrul întreprinderii.
Posibile ilegalități și responsabilitatea conducerii MoldATSAÎntrebată dacă subiectul trebuie să se încheie odată cu restituirea banilor sau dacă ar putea fi vorba și despre posibile ilegalități, Maia Sandu a declarat că instituțiile competente trebuie să stabilească dacă plățile au fost legale.
„Probabil că e șeful întreprinderii care a oferit aceste salarii. Sigur, trebuie să vedem ce bază legală a folosit el. Nu îmi imaginez cum ar putea să justifice asemenea salarii”, a spus președinta.
Sandu a insistat că fiecare angajat care a primit premii și sporuri mari trebuie să demonstreze ce a livrat pentru acele sume.
„Toate aceste sporuri trebuie justificate. Eu nu văd cum pot să justifice aceste premii și sporuri”, a declarat ea.
Maia Sandu: „Este un eșec al nostru”În timpul interviului, președinta a fost întrebată și care este diferența dintre cazul Tăburceanu și cazurile de abuzuri asociate fostelor guvernări. Maia Sandu a admis că situația de la MoldATSA reprezintă un eșec al actualei guvernări.
„Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA este un eșec al nostru, pentru că nu am verificat lucrurile corect. În același timp, faptul că o rudă de-a mea a primit bani pe care nu i-a meritat nu este vina mea, așa cum rudele mele nu răspund pentru acțiunile mele, așa și eu nu răspund pentru acțiunile lor”, a spus Sandu.
Verificări și la alte întreprinderi de statȘefa statului a adăugat că scandalul trebuie să ducă la verificări mai ample în întreprinderile de stat și a pus sub semnul întrebării eficiența consiliilor de administrare.
„E clar că acolo sunt abuzuri și aceste abuzuri trebuie investigate. Din această lecție trebuie să vedem ce se întâmplă și la alte întreprinderi de stat, pentru că s-ar putea să nu fie singura instituție”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a mai spus că trebuie analizat de ce întreprinderile de stat au atât de mulți membri în consiliile de administrare și unde au fost aceștia atunci când au fost aprobate asemenea plăți.
În opinia ei, ar trebui instituită o interdicție ca o persoană să poată face parte simultan din mai multe consilii de administrare.
Ce spune Maia Sandu despre Dorin ReceanÎntrebată despre numirea fostului premier Dorin Recean în structurile MoldATSA, Maia Sandu a spus că acesta a fost numit după izbucnirea scandalului și fără remunerare. Potrivit președintei, decizia a fost luată de APP pentru a clarifica situația din cadrul întreprinderii.
„Domnul Recean e numit după ce s-a întâmplat acest scandal”, a precizat șefa statului.
Alexander Lukașenko a făcut anunțul privind întâlnirile în timpul unei vizite efectuate de Andrei Vorobiov, guvernatorul regiunii Moscova, la Minsk.
„Le-am spus direct: „Băieți, spuneți-i președintelui vostru că, dacă crede că ne poate vorbi așa și, pe deasupra, să ne tragă în război, trebuie să înțeleagă că și natura războiului se va schimba instantaneu. Va fi un război complet diferit.” Și, apropo, am primit un răspuns: președintele și ei înțeleg asta. Așa că haideți să rezolvăm lucrurile, băieți”, a declarat liderul belarus, citat de Meduza.
Lukașenko a insistat că Belarusul nu poate fi atras în război, însă acesta și-a reiterat loialitatea față de Moscova în cazul în care circumstanțele se schimbă.
„Nici noi nu vrem să luptăm cu ucrainenii. Poziția noastră este una de pace. Dar în orice situație, vom fi alături de Rusia”, a mai spus liderul de la Minsk.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor recente dintre Kiev și Minsk. Încă din luna mai, președintele Zelenski a avertizat că Rusia ar putea sa lanseze un nou atac asupra Ucrainei din Belarus, sau chiar un atac asupra unui stat NATO.
Săptămâna trecută, Zelenski a avertizat că liderul Belarusului, Alexander Lukașenko, are la dispoziție o săptămână pentru a îndepărta sau dezactiva echipamentele militare de pe teritoriul belarus care sunt utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În caz contrar, Kievul ar putea interveni direct, a avertizat Zelenski.
Miercuri, liderul de la Kiev a declarat că Belarus a cedat în fața amenințărilor ucrainenilor și a dezactivat echipamentele folosite de ruși pentru a ghida drone de război.
„Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin – un fragment de metal”, a scris Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) într-o postare pe Facebook.
ANSVSA le recomandă consumatorilor să verifice produsele cumpărate și să nu consume produsul vizat.
Lotul retras este Nutella Croissant congelat, produs de Fresystem S.p.A. din Italia, cu codul EAN 8000500413654, lot de producție L126Z39 și data expirării 06.05.2027. Produsul are gramajul T4x12, respectiv 12x340g, și a fost comercializat prin Lidl și Kaufland.
ANSVSA precizează că doar acest lot este vizat, iar alte loturi nu sunt afectate.
Persoanele care au cumpărat produsul sunt sfătuite să nu îl consume și să îl returneze la magazinul de unde l-au achiziționat pentru rambursarea banilor sau să îl distrugă. Termenul-limită este 15 iulie 2026.
Potrivit Ferrero România, nu au fost depistate corpuri străine în produsele comercializate. Retragerea a fost făcută preventiv, ca parte a politicii companiei privind siguranța alimentară.
Dominic Fritz spune că i-a propus joi lui Sorin Grindeanu să susțină un guvern minoritar al PNL-USR-UDMR. Liderul USR spune că această variantă ar fi o continuare a formulei de guvernare din prezent și că numele premierului poate fi discutat.
El spune că „rotativa” este o propunere rezonabilă.
„Înțelegem că această rezolvare ar veni cu un preț. Principiul reciprocității – dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm și noi, anul viitor, un guvern PSD – este soluția noastră de deblocare a crizei politice. Este o propunere rezonabilă și responsabilă.
Acesta este punctul de plecare în negocierea unui acord parlamentar între partidele din fosta coaliție, în spiritul protocolului de anul trecut. Pentru orice altceva lipsește încrederea”, adaugă Dominic Fritz.
Liderul USR mai spune că „să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”: „Cu soluția pe care o punem transparent pe masă, niciun partid nu ar deține toată puterea. Fără acest principiu, PSD primește putere deplină până la alegeri și poate face ce vrea, inclusiv înțelegeri cu oricine, chiar și cu AUR. USR nu poate fi parte din asta”.
Fritz spune că ponderea PNL-USR-UDMR în Parlament este mai mare decât a PSD-ului, iar rezultatele guvernării reprezintă o „garanție că putem livra pentru români și că avem voința să curățăm statul”.
Dominic Fritz mai spune că USR refuză să fie „scara pe care PSD se întoarce la putere, după ce, împreună cu AUR, a dărâmat guvernul din care făcea parte. Nu putem să premiem partidul declanșator al crizei politice în desfășurare care neliniștește românii și are consecințe în nivelul de trai al oamenilor”.
Partidul Social-Democrat (PSD) a acuzat USR că subminează acordul politic premergător desemnării premierului și susține că „rotativa” propusă este doar un tertip care maschează „disperarea de a profita de funcții și sinecuri la stat”.Oficialul rus a susținut că termenul de „unificare” presupune existența unei dorințe reciproce și, în mod normal, organizarea unui referendum.
„Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune aspirație reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta este unificarea. Și când vine vorba de o preluare, așa ar trebui să o numiți”, a declarat Zaharova, citată de TASS.
Rusia acuză o „anexare”Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a mers mai departe și a susținut că cel mai potrivit termen pentru o eventuală unire a Republicii Moldova cu România ar trebui să fie „anexare”.
„Vorbind în sens figurat, desigur, în percepția generală, exact așa arată o anexare. Iar din moment ce termenul „anexare” este vehiculat constant în presa occidentală – fără a exista un temei juridic adecvat în cazul țării noastre, poate că acest termen va fi aplicat în același mod și unei situații care, cu siguranță, întrunește toate condițiile pentru o astfel de calificare”, a spus Zaharova.
Purtătoarea de cuvânt a mai declarat că opinia cetățenilor moldoveni ar fi ignorată în această dezbatere și a susținut că „perioada dificilă” trăită de moldoveni sub autoritatea Bucureștiului în perioada 1918-1940 nu ar susține cauza unionistă.
Proiectul SOS România, adoptat tacit în ParlamentDeclarațile oficialului rus vin după ce Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege privitor la unirea cu Republica Moldova. Asta deși propunerea a avut avize negative de la mai multe instituții ale statului român. Proiectul a fost depus de parlamentarii SOS România.
Deoarece proiectul nu a fost dezbătut și supus aprobării plenului Camerei Deputaților în termenul legal a fost considerat aprobat.
În repetate rânduri, atât președintele Nicușor Dan, cât și președinta Maia Sandu și premierul Ilie Bolojan, s-au declarat în favoarea Unirii, doar dacă o majoritate solidă a populațiilor celor două țări ar fi de acord.
Decizia a fost luată joi, la cea de-a 96-a adunare generală a EBU, desfășurată la Praga. Până acum, Canada colabora cu EBU ca membru asociat, încă din anii 1950, în domenii precum jurnalismul, standardele profesionale și tehnologia, relatează The Independent.
EBU a modificat joi statutul organizației, astfel încât și organizațiile de radiodifuziune din afara Europei pot deveni membre, dacă respectă standardele de bază ale Consiliului Europei și au statut oficial de observator pe lângă Consiliul Europei.
Directorul general al EBU, Noel Curran, a spus că CBC/Radio-Canada face parte din „familia EBU” încă de la fondarea organizației, în 1950, și că noul statut va permite o cooperare mai strânsă.
Canada nu a participat până acum la Eurovision. Totuși, artista canadiană Céline Dion a câștigat concursul în 1988, cu piesa „Ne Partez Pas Sans Moi”, reprezentând Elveția.
Dacă va intra în competiție, Canada ar deveni una dintre țările non-europene participante la Eurovision, alături de Australia, care concurează din 2015, și Israel, prezent în concurs din 1973.
Eurovision Song Contest din acest an a fost câștigat de reprezentanta Bulgariei, Dara, cu piesa „Bangaranga”. Astfel, ediția din 2027 va avea loc pentru prima dată în Bulgaria.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei, respectiv 3,35% din PIB, înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.
„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR”, a transmis ministrul interimar Finanțelor, Alexandru Nazare, citat în comunicatul instituției.
„Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a declarat Alexandru Nazare.
Cele mai semnificative surse de venitPotrivit execuției bugetare la 31 mai, veniturile totale au însumat 279,49 mld lei, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24%, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creștere de 13,7%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe divi-dende (+40,9%). De asemenea, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 mld lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Potrivit sursei citate, încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 mld lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 mld lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, față de 13,98 mld lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.
„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, au transmis oficalii de la Finanțe.
Veniturile din accize au însumat 19,27 mld lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produ-sele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 mld lei, consemnând o contracție de 19%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – venituri-le din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an).
„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează reprezentanții MFP.
Pe ce a cheltuit statul cel mai multConform sursei citate, cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4% (an/an).
„Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene”, arată MFP.
Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, în scădere cu 2,9 mld lei față de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au însumat 40,94 mld lei, în creștere cu 6,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
MFP precizează că cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar”, arată oficialii.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiat multianual 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent.
Astfel, acestea compensează investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.
Potrivit sursei citate, cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 mld lei în scădere cu 0,7% com-parativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru com-pensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,32 mld lei, în principal, această sumă repre-zintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 5,2 mld lei, în scădere cu 2,54 mld lei față de aceeași pe-rioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlu-rilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv sub-vențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară ne-rambursabilă aferentă PNRR.
„Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au conchis oficialii MFP.
Noul fond de investiții a atras deja peste 90% din capitalul țintă de 30 de milioane de euro, în cadrul unui mandat finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, gestionat de Fondul European de Investiții (FEI). În prezent, fondul a intrat în faza finală de cooptare a investitorilor privați și vizează start-up-urile de tehnologie din România și Europa care dezvoltă sisteme de agenți AI.
Managementul Sparking Capital pornește de la convingerea că inteligența artificială traversează o etapă transformaționalǎ, cea mai importanta de la descoperirea internetului până în prezent. După anii în care marile companii tehnologice au investit masiv în infrastructura necesară dezvoltării AI, următoarea etapă va fi dominată de aplicațiile construite pe această fundație. Fondul urmărește să investească în start-up-uri care dezvoltă sisteme de agenți AI care creează context, analizează date specifice și automatizează fluxuri de lucru, generând o productivitate semnificativă în domenii precum finanțe, sănătate, logistică sau resurse umane.
Astfel, Sparking Capital Fund II își propune să construiască un portofoliu de 24 de start-up-uri în următorii cinci ani, având ca obiectiv generarea unui randament anual (IRR) de 20-25%.
Fondul investește în fazele pre-seed și seed, plasând tichete inițiale cuprinse între 250.000 de euro și 1.500.000 de euro, cu o capacitate de urmărire (follow-on) de până la 4 -5 milioane de euro per companie.
”Software-ul nu mai este doar un loc unde adunăm date, ci devine un coleg digital autonom. Trecem de la CRM-urile clasice, care doar stochează informații, la sisteme inteligente care le analizează în contextul fiecărei industrii. Pasul final este transformarea lor în platforme de execuție, unde agenții AI și oamenii colaborează direct: AI-ul creează strategii, trimite e-mailuri de vânzări și rulează campanii în mod independent, preluând sarcinile repetitive”, spune Vlad Panait, Fondator și Managing Partner Sparking Capital.
Primele investiții reflectă direcția aleasăFondul a realizat deja primele trei investiții în companii care folosesc tehnologia pentru a transforma modul în care oamenii lucrează, își gestionează sănătatea sau operează afaceri la scară internațională: Pluria – platformă de lucru hibrid fondată în România, extinsă în Spania și America Latină; LIV Longevity Labs – start-up din Germania care integrează AI și analiza biomarkerilor în longevitate și RobosizeME – companie din Cehia specializată în hospitality tech, care dezvoltă „angajați digitali” și automatizări operaționale pentru grupuri hoteliere internaționale.
“Succesul acestei noi etape de finanțare ne permite să accelerăm investițiile în cele mai promițătoare talente din regiune. În acest sens, dorim să subliniem că susținem echipe mixte de fondatori și ne propunem strategic să investim în tot mai multe femei care dezvoltă produse tech. Credem cu tărie că diversitatea la nivel de leadership este esențială pentru inovație”, declară Vlad Sarca, General Partner Sparking Capital.
Pe lângă aportul financiar, modelul Sparking Capital implică un parteneriat activ: echipa oferă suport operațional direct în vânzări, finanțare și recrutare, pregătind strategic start-up-urile pentru următoarele runde de finanțare și facilitându-le accesul către fondurile internaționale de dimensiuni mari.
Cristian Negruțiu, Founding Partner Sparking Capital, completează:„Lansarea Sparking Capital Fund II reprezintă pentru echipa noastră mai mult decât un moment instituțional – este confirmarea că teza în care credem de la început își găsește tot mai multă susținere. Am văzut de aproape ce se întâmplă când un fondator cu viziune întâlnește parteneri cu adevărat implicați și acesta este exact modelul pe care vrem să construim la scară mai mare. Sparking Capital nu este un fond care plasează bani și urmărește de la distanță – suntem în teren, alături de fondatori, de la prima rundă, până la exit.”
Pentru următoarele 12 luni, obiectivele strategice ale companiei vizează finalizarea procesului de strângere de fonduri peste limita inițială de 30 de milioane de euro prin extinderea bazei de investitori privați, menținerea unui ritm de 4-5 investiții pe an și accelerarea creșterii comerciale a companiilor aflate deja în portofoliu.
Montarea unor anvelope diferite pe aceeași punte este una dintre acele soluții care pot părea acceptabile pe moment, dar care pot crea probleme serioase în mers. La prima vedere, tentația este de înțeles. Se strică o anvelopă, se găsește una „aproape la fel”, prețul este bun, iar mașina poate pleca din nou la drum. Totuși, diferențele dintre două anvelope montate pe aceeași axă pot afecta direct stabilitatea, frânarea și comportamentul mașinii.
Pe aceeași punte, anvelopele lucrează împreună. Cele două roți trebuie să ofere aderență similară, reacții apropiate și o rezistență comparabilă la rulare. Dacă una dintre anvelope are alt model de profil, altă adâncime, alt compus, altă vârstă sau altă dimensiune, puntea respectivă nu mai reacționează uniform. În linie dreaptă, diferența poate părea mică. Într-o frânare de urgență sau într-un viraj pe ploaie, ea poate deveni decisivă.
Una dintre cele mai mari probleme apare la frânare. Dacă o anvelopă are aderență mai bună decât cealaltă, mașina poate avea tendința să tragă într-o parte. Sistemul ABS poate interveni diferit pe fiecare roată, iar distanța de oprire poate crește. Pe carosabil ud, diferențele se amplifică, pentru că o anvelopă cu profil mai uzat evacuează mai greu apa decât una mai nouă.
În viraje, riscul este la fel de important. O punte cu anvelope diferite poate pierde aderența neuniform. Dacă diferența este pe față, mașina poate subvira mai devreme și poate refuza să urmeze traiectoria dorită. Dacă diferența este pe spate, vehiculul poate deveni mai instabil, mai ales la schimbări rapide de direcție. De aceea, când se montează doar două anvelope noi, acestea sunt adesea recomandate pe puntea spate, pentru a păstra stabilitatea direcțională.
Diferențele de dimensiune sunt și mai problematice. O anvelopă cu altă lățime, alt diametru sau alt indice nepotrivit poate modifica modul în care lucrează suspensia, direcția și sistemele electronice. ABS-ul, ESP-ul și controlul tracțiunii folosesc informații de la senzorii roților. Dacă două roți de pe aceeași punte se comportă diferit, aceste sisteme pot primi semnale contradictorii sau pot interveni mai des decât ar trebui.
Contează și vârsta anvelopelor. Două pneuri pot avea aceeași dimensiune și un profil asemănător, dar dacă unul este nou și celălalt are șapte ani, compusul lor nu mai oferă aceleași performanțe. Cauciucul mai vechi se întărește, se încălzește diferit și poate avea aderență mai slabă, chiar dacă banda de rulare pare acceptabilă.
Există, desigur, situații temporare. Dacă faceți pană și montați roata de rezervă, puteți circula până la vulcanizare sau service, respectând limitele indicate pentru acea roată. Dar aceasta nu este o soluție permanentă. Roata de rezervă, mai ales cea îngustă de tip temporar, este făcută pentru deplasare scurtă și prudentă, nu pentru utilizare normală.
Regula sănătoasă este simplă: pe aceeași punte, anvelopele (fie ele de vară, all season sau de iarnă) trebuie să fie identice ca dimensiune, tip, structură, sezon, model și grad de uzură cât mai apropiat. Ideal este ca toate cele patru anvelope să fie din același set. Dacă bugetul permite doar înlocuirea a două, acestea trebuie alese corect și montate în pereche.
Anvelopele diferite pe aceeași punte nu sunt doar o chestiune de estetică sau de confort. Ele pot schimba felul în care mașina reacționează exact în momentele în care aveți cea mai mare nevoie de stabilitate. Iar în trafic, o reacție previzibilă valorează mai mult decât orice economie făcută pe grabă.
Clubul din Oradea a anunțat joi că cererea de înscriere a fost aprobată de conducerea Basketball Champions League.
Astfel orădenii vor juca pentru al patrulea an consecutiv în calificări, urmând să debuteze la mijlocul lunii septembrie.
CSM CSU Raiffeisen Oradea a optat ca, în eventualitatea în care nu avansează pe tabloul principal din BCL, să joace în FIBA Europe Cup.
Board-ul Basketball Champions League a anunțat că au fost primite 61 de cereri de participare, 54 fiind acceptate.
Echipa antrenată de Mikko Riipinen a fost repartizată în cadrul Country Representation 1, acolo unde se va confrunta pentru un loc în grupele BCL cu BC Batumi 2010 (GEO), Bakken Bears Aarhus (DEN), Fribourg Olympic Basket (SUI), Landstede Hammers (NED), Patrioti Levice (SVK), Petrolina AEK Larnaca (CYP) și Salon Vilpas (FIN).
Tragerea la sorți a confruntărilor din turneul de calificare, precum și pentru grupele competiției va avea loc miercuri, 8 iulie, la Mies (Elveția).
Turneul de calificare se va desfășura între 14-20 Septembrie anul curent, locul de desfășurare urmând să fie stabilit ulterior. Sezonul regulat va demara pe 6 octombrie 2026.
În contextul temperaturilor ridicate Primăria a început lucrările de montare a unor dușuri stradale și tuneluri de răcorire în cele mai aglomerate zone ale Capitalei.
Primele două instalații sunt deja funcționale în Piața Unirii, la intersecția cu Bulevardul Unirii și pe Strada Halelor. Un nou tunel de răcorire a fost instalat în Piața Universității, la Teatrul Național.
Pe lângă acestea, vor mai fi date în funcțiune alte cinci puncte similare urmează să fie amenajate în zone precum stația de metrou Titan, Calea Giulești, Șoseaua Alexandriei, Piața Rahova, Calea Victoriei și Șoseaua Mihai Bravu în zona Obor.
De asemenea, au fost puse în funcțiune 113 cișmele publice.
„113 cișmele și 8 dușuri stradale! Colegii de la Apa Nova Bucureşti au început montarea lor pe cele mai aglomerate trotuare din Capitală. Hidratarea e și ea extrem de importantă, în special pe timp de vară! Tocmai de aceea, încă de la 1 mai am pus în funcțiune cele 113 cișmele, amplasate pe străzile pe care le avem în administrare”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de PMB.
Jarosław Kaczyński, liderul partidului Lege și Justiție (PiS), a declarat joi că va returna o medalie care i-a fost acordată de Ucraina „ca o expresie a atitudinii mele nu atât față de ucraineni, cât față de elita ucraineană”, potrivit Financial Times.
Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care premierul polonez Donald Tusk a deschis la Gdańsk o conferință internațională dedicată sprijinului pentru reconstrucția Ucrainei după război.
Disputa a început după ce Volodimir Zelenski a numit o unitate militară ucraineană după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă din Al Doilea Război Mondial acuzată în Polonia de uciderea a zeci de mii de polonezi.
Kaczyński cere blocarea negocierilor Ucrainei cu UERelațiile dintre Polonia și Ucraina s-au schimbat puternic față de primele luni ale invaziei ruse, când guvernul condus de PiS a fost unul dintre principalii susținători ai Kievului în Europa. În ultima perioadă, PiS și-a înăsprit discursul față de Ucraina. Partidul încearcă să atragă fermierii nemulțumiți de importurile agricole ucrainene și alegătorii care privesc tot mai critic costurile sprijinirii refugiaților ucraineni.
Guvernul polonez a fost de acord, săptămâna trecută, alături de celelalte state membre ale UE, cu deschiderea primelor clustere de negociere cu Ucraina.
„Polonia ar trebui să înceapă să blocheze clusterele”, a declarat Kaczyński.
Zelenski i-a acuzat pe politicienii polonezi că alimentează disputa din motive electorale. El a susținut că aceștia încearcă să pună presiune pe Donald Tusk pentru a bloca negocierile Ucrainei cu UE.
Potrivit unui sondaj Ibris publicat joi de Radio ZET, aproape 60% dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Ruse a învins-o pe americancă în două seturi la capătul unui meci de o oră și 15 minute.
Scorul a fost 6-4, 6-2 în favoarea româncei, care își continuă parcursul excelent din turneul WTA 500.
În optimi, Gabriela Ruse a învins-o miercuri pe Anna Kalinskaya, locul 20 mondial, scor 7-5, 6-2.
Anterior, românca a reușit una dintre cele mai importante victorii ale carierei, învingând-o categoric în primul tur pe cehoaica Linda Noskova, numărul 10 mondial și cap de serie numărul cinci, cu scorul de 6-1, 6-3.
În semifinală, Ruse va juca cu câștigătoarea din partida Karolina Muchova-Clara Tauson.
