Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Zelenski a afirmat că armata ucraineană a efectuat atacuri la distanță împotriva unor obiective pe care le-a descris drept esențiale pentru finanțarea și susținerea efortului de război al Moscovei.
„În ultima zi, luptătorii noștri au impus sancțiuni asupra a 16 ținte din Rusia”, a transmis președintele ucrainean, folosind termenul de „sancțiuni” pentru a descrie loviturile militare.
Potrivit acestuia, au fost vizate în special instalații petroliere, pe care Zelenski le-a numit „portofelul petrolier al Rusiei” și despre care a spus că finanțează războiul.
Lista țintelor anunțate de liderul de la Kiev mai include aerodromuri, o unitate de rachete, precum și infrastructură utilizată în mod constant pentru lansarea atacurilor asupra Ucrainei.
Infrastructură militară și logistică, printre obiectiveZelenski a mai susținut că forțele ucrainene au lovit și o întreprindere militară, precum și elemente de logistică rusească.
Președintele ucrainean nu a oferit, în postarea sa, detalii despre localizarea exactă a celor 16 ținte, amploarea pagubelor sau tipurile de arme folosite în operațiuni.
„Costul războiului pentru agresor trebuie să crească”Zelenski a prezentat atacurile drept un răspuns direct la loviturile lansate de Rusia asupra Ucrainei și a insistat că strategia Kievului urmărește reducerea capacității militare și economice a Moscovei.
„Războiul trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit”, a afirmat președintele ucrainean.
El a adăugat că Ucraina răspunde atacurilor rusești „într-un mod care să asigure că prețul războiului pentru agresor crește inevitabil”.
„Reducem în mod just capacitatea Rusiei de agresiune”, a mai transmis Zelenski, care le-a mulțumit militarilor implicați în operațiuni pentru precizia atacurilor.
Loviturile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia au devenit, în ultima perioadă, o componentă importantă a strategiei ucrainene de a afecta atât alimentarea cu combustibil a armatei ruse, cât și veniturile generate de sectorul energetic.
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu au oprit pentru control, în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:40, pe DN 5, un ansamblu rutier înmatriculat în Turcia. Vehiculul era condus de un cetățean turc de 41 de ani și circula pe ruta Turcia – România – Franța, transportând bare de aluminiu.
În timpul controlului, polițiștii au descoperit în interiorul semiremorcii un bărbat fără documente de călătorie. Acesta a declarat că este cetățean turc.
Verificările au arătat că montarea cablului asigurator al semiremorcii era necorespunzătoare, iar acesta era prea slăbit, ceea ce a făcut posibilă pătrunderea bărbatului în compartimentul de marfă. Sigiliul vamal aplicat semiremorcii a fost găsit intact.
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută și pedepsită de Codul penal.
Cetățeanul străin a fost predat autorităților bulgare, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor legale.
Antonia Sinibaldi și-a sărbătorit împlinirea a 29 de ani la un restaurant din Weehawken. Desertul comandat a ajuns la masă cu o inscripție legată de scaunul ei cu rotile. Cântăreața a filmat momentul și l-a publicat pe Instagram, scrie Leggo.
Sinibaldi se deplasează într-un scaun cu rotile electric din copilărie. La doi ani, ea a suferit o leziune a măduvei spinării într-un accident provocat de un șofer beat. De atunci, are nevoie și de un ventilator pulmonar.
Visualizza questo post su Instagram
Un post condiviso da HudPost (@hudpost)
Reacția ei a fost aproape involuntară.
„Corpul meu a reacționat mai repede decât gura sau mintea mea”, a declarat ea pentru WNBC. Prietenii și familia prezenți la petrecere au cerut explicații conducerii localului, dar au primit doar câteva băuturi gratuite.
Restaurantul a explicat, pentru WCBS, că mesajul ar fi trebuit să fie doar o indicație internă pentru personal. Cuvântul „scaun cu rotile” era folosit ca reper pentru locul unde trebuia servit tortul aniversar. Localul a precizat că mențiunea a fost interpretată greșit și a ajuns scrisă direct pe farfurie.
Conducerea și-a cerut ulterior scuze față de Sinibaldi și față de oricine s-ar fi simțit rănit de episod. Cântăreața nu a acceptat pe deplin explicația, numind-o pe rețelele sociale un răspuns nesatisfăcător.
Activistă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Sinibaldi a transformat incidentul într-un mesaj mai larg.
„Scaunul meu nu este identitatea mea”, a scris ea pe Instagram, cerând ca dizabilitatea unei persoane să nu fie adusă în discuție fără motiv.
Președinta Renew Europe, Valérie Hayer, a declarat miercuri că Senatul României are responsabilitatea de a respinge legea ANI în forma care include amendamentul ce îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În caz contrar, susține lidera Renew Europe, fondurile aferente din PNRR nu ar trebui virate.
„Senatul României, în special PSD și AUR, au responsabilitatea de a respinge legea ANI cu amendamentul antidemocratic care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În caz contrar, fondurile aderente din PNRR nu ar trebui virate. UE nu are voie să finanțeze vendete politice, care contravin tuturor standardelor și valorilor europene”, a susținut Valérie Hayer într-o postare pe X.
Senatul României, în special PSD și AUR, au responsabilitatea de a respinge legea ANI cu amendamentul antidemocratic care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
În caz contrar, fondurile aderente din PNRR nu ar trebui virate. UE nu are voie să finanțeze vendete… pic.twitter.com/3ndtVwcrGM
— Valérie Hayer (@ValerieHayer) August 26, 2026
Valérie Hayer a mai precizat și că „USR a depus o variantă cu adevărat europeană a legii de reformă ANI care întrunește condițiile de îndeplinire a jalonului PNRR”.
Declarațiile vin după ce Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să blocheze cei 770 de milioane de euro din PNRR destinați României, invocând probleme legate de statul de drept, potrivit unei scrisori publicate de POLITICO.
Cei doi lideri europeni susțin că acordarea tranșei de 770 de milioane de euro ar putea afecta statul de drept, în contextul modificărilor aduse Legii integrității. Manfred Weber și Valérie Hayer i-au cerut Ursulei von der Leyen „să clarifice fără echivoc” că fondurile europene nu vor fi acordate dacă România continuă modificarea legii.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că legea integrității trebuie votată chiar și în forma care conține „amendamentul Fritz”, pentru ca România să poată îndeplini jalonul din PNRR. „Apoi vom încerca să eliminăm amendamentul”, a spus premierul.
În același timp, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a anunțat marți seară pentru G4Media că nu va participa miercuri la votul din Senat asupra legii integrității care include „amendamentul Fritz”, introdus de PSD cu sprijinul AUR. Amendamentul ar putea duce la pierderea mandatului de primar al lui Dominic Fritz.
Sicriul îi aparținea lui Merit, o femeie care a trăit în timpul Dinastiei a XVIII-a a Egiptului și care avea rolul de cântăreață sacră în templul de la Karnak, unul dintre cele mai importante centre religioase ale Egiptului antic, dedicat zeului Amun, protectorul Tebei. Mai târziu, Amun a fost asociat cu zeul-soare Ra, formând Amun-Ra, considerat regele zeilor și una dintre cele mai puternice divinități ale Egiptului antic.
Ascunse într-un puț funerar Acesta a fost găsit într-un puț funerar ascuns din necropola Dra Abu el-Naga, pe malul vestic al Nilului, în apropierea orașului Luxor. Potrivit National Geographic, arheologii au descoperit aici aproximativ zece sicrie din lemn, bogat decorate.Descoperirea propriu-zisă a fost făcută la sfârșitul anului trecut, în timpul săpăturilor arheologice, dar autoritățile egiptene au prezentat rezultatele cercetărilor în 2026. Printre obiectele găsite în zonă se numără și mormântul unui preot al templului lui Amun și peste 30 de pisici mumificate.
„Descoperirea puțului funerar și a sicrielor din interior a fost un moment cu adevărat emoționant și memorabil pentru întreaga echipă”, a declarat egiptologul Abdelghaffar Wadji, care a coordonat săpăturile.
Cine era Merit, femeia care „chema” zeiiInscripțiile de pe sicriu permit datarea vieții lui Merit între aproximativ 1550 și 1292 î.Hr., la începutul Regatului Nou, una dintre cele mai prospere și puternice perioade din istoria Egiptului antic.
Rolul de „cântăreață” nu avea sensul pe care îl atribuim astăzi acestei ocupații. Era o funcție religioasă importantă, rezervată în special femeilor din familiile influente. În timpul ritualurilor, acestea cântau, dansau, băteau în tobe și rosteau invocații despre care egiptenii credeau că atrag atenția zeilor.
„Departe de a fi simple interprete, cântăreața era un rol destinat elitei”, potrivit egiptologului Hesham Hussein din cadrul autorității egiptene pentru antichități. Femeile care primeau acest titlu proveneau, de regulă, din familii puternice și erau soții sau fiice ale unor preoți ori demnitari.
Cântecele trebuiau să atragă atenția zeilorPentru vechii egipteni, cântecele și invocațiile aveau un rol esențial în comunicarea cu divinitățile. Înaintea ceremoniilor, preoții curățau templele, ardeau tămâie și pregăteau ofrande cu pâine, carne, fructe, legume și vin. Apoi începeau cântecele rituale.
În acord cu credințele egiptenilor, tocmai acestea trebuiau să atragă atenția divinității și să o facă prezentă în templu, a explicat egiptologul Suzanne Onstine, de la Universitatea din Memphis.
„Cântecul este cel care ajută, de fapt, la atragerea atenției zeului pentru ca acesta să intre în templu”, spune cercetătoarea. Mirosul mâncării și al tămâiei, alături de sunetul vocilor, erau considerate mijloace prin care oamenii puteau ajunge la lumea zeilor.
Merit ar fi participat și la marile procesiuni religioase. În timpul Festivalului Frumos al Văii, una dintre importantele sărbători ale Egiptului antic, statuile zeilor Amun, Mut și Khonsu erau transportate de la templul Karnak peste Nil pentru a binecuvânta templele și necropolele.
Femeile cu rolul deținut de Merit mergeau înaintea procesiunii, cântând și folosind tobe, talgere și instrumente asemănătoare unor zornăitoare. Muzica avea atât o funcție religioasă, cât și una practică: îi anunța pe oameni că procesiunea se apropia.
Regina-faraon care a transformat această ocupațieRolul acestor femei a căpătat o importanță deosebită în timpul domniei lui Hatshepsut, una dintre puținele femei care au condus Egiptul ca faraon. Ea a domnit în secolul al XV-lea î.Hr., într-o perioadă de mare prosperitate.
Hatshepsut a extins calendarul procesiunilor religioase, iar funcția de cântăreață sacră a devenit o ocupație distinctă în ierarhia templelor și un titlu acordat femeilor din elita societății.
„În Dinastia a XVIII-a nu mai descrie doar o activitate. Este un titlu asociat unui templu și acordat femeilor din elită”, explică cercetătorii.
Sicriul lui Merit, mutat pentru a fi protejatCamera în care a fost găsit sicriul nu pare să fi fost locul în care Merit fusese înmormântată inițial. Arheologii cred că puțul funerar a fost folosit ulterior ca ascunzătoare, iar mai multe sicrie au fost aduse aici din alte morminte.
Atunci când mormintele erau amenințate de jafuri sau de degradare, preoții egipteni mutau uneori sicriele și rămășițele celor decedați în locuri mai sigure.
„Pe baza dovezilor actuale, se pare că puțul a fost folosit ca ascunzătoare funerară, unde sicriele din lemn au fost adunate și reînhumate după ce au fost scoase din locurile lor inițiale de înmormântare”, a precizat coordonatorul săpăturilor. Așa ar fi ajuns și sicriul lui Merit în camera ascunsă de la Dra Abu el-Naga.
Deși inscripțiile au dezvăluit numele și rolul său, arheologii nu știu încă multe despre viața femeii. Cert este că Merit aparținea elitei și ocupa o poziție respectată într-unul dintre cele mai importante temple ale Egiptului antic.
Noile cercetări ar putea dezvălui la ce ceremonii a participat Merit și ar putea oferi mai multe informații despre femeile care, în urmă cu peste trei milenii, aveau misiunea de a-i „chema” pe zei.
Indicatoarele rutiere sunt concepute pentru a transmite informații importante șoferilor și pietonilor cât mai rapid posibil.
Cu toate acestea, conform Blic, aceeași literă sau același simbol nu trebuie să aibă aceeași semnificație peste tot. Uneori, culoarea fundalului poate fi adesea cheia interpretării corecte.
Indicatorul ce le dă bătăi de cap șoferilorUnul dintre semnele care pot crea confuzie este semnul cu litera H.
La prima vedere, mulți l-ar putea asocia cu un spital sau un centru de asistență medicală. Însă, atunci când apare pe un fundal galben, este necesar să se acorde atenție întregului aspect al semnului și locului în care este amplasat, înainte de a interpreta mesajul său.
De exemplu, în Marea Britanie, se folosesc mici panouri galbene cu litera H neagră pentru a marca locul unde se află un hidrant în apropiere.
Serviciul Britanic de Pompieri precizează că hidranții asigură accesul la rețeaua de apă. Astfel, pompierii pot realimenta vehiculele sau pot oferi o sursă suplimentară de apă în timpul unei intervenții, potrivit sursei citate.
De ce e importantă culoarea indicatoruluiHidranții sunt adesea plasați subteran, așa că locația lor nu este întotdeauna ușor de văzut. De aceea, este importantă culoarea galbenă a semnului.
Unele panouri au și numere. Acestea oferă informații tehnice despre conducta de apă și amplasarea hidrantului, inclusiv diametrul conductei de apă și distanța față de marcaj.
Este important ca astfel de indicatoare să rămână vizibile și să nu fie ascunse de vegetație, reclame sau alte obiecte. La fel de important este ca zona din jurul hidrantului să fie accesibilă. Un obstacol sau un vehicul parcat necorespunzător poate îngreuna accesul pompierilor la sursa de apă în timpul unei intervenții.
Semnul arată diferit în funcție de țarăExistă diferențe și între alte țări. În Mexic, de exemplu, indicatoarele turistice și de servicii folosesc un fundal albastru reflectorizant. Aici, serviciile medicale sunt indicate printr-o cruce roșie în cadrul acestor indicatoare.
Prin urmare, un indicator cu litera H neagră pe fond galben nu ar trebui interpretat automat ca un semn de spital. Semnificația sa depinde de țară și de sistemul de semnalizare, potrivit aceleiași surse.
Un Maruti Suzuki Swift a fost acoperit aproape în întregime cu aproximativ 3.400 de urme de ruj. Clipul cu mașina a devenit rapid viral pe rețelele sociale.
A viral reel stunt in Gwalior, Madhya Pradesh, took an unexpected turn after a Maruti Suzuki Swift covered in thousands of lipstick kiss marks caught the attention of traffic police. The vehicle was reportedly seized, its owner fined, and the car had to be washed before being… pic.twitter.com/8PPH1gtHrG
— The Daily Guardian (@DailyGuardian1) August 25, 2026
Clipul a fost filmat timp de trei ore și jumătate, conform ndtv.com.
Rujul folosit a costat între 800 și 900 de rupii. Mașina a fost condusă cu viteză prin zona Patel Nagar-City Center. Clipul a strâns 5,5 milioane de vizualizări într-o singură zi.
Poliția rutieră din Gwalior a identificat vehiculul după numărul de înmatriculare vizibil în imagini. Mașina a fost găsită în zona Thatipur și adusă la secția de poliție. Proprietarul, Aditya Sikarwar, a fost chemat pentru a fi interogat.
Autoritățile au constatat două probleme legale distincte. Mașina depășise viteza legală în timpul filmării, iar aspectul ei fusese modificat substanțial prin urmele de ruj. Legea rutieră indiană cere ca vehiculele să-și păstreze aspectul original din fabrică. Orice schimbare care afectează identificarea sau siguranța poate fi sancționată.
A transformat mașina într-un „tablou” de săruturi. Poliția nu a gustat glumaConducerea imprudentă, mai ales atunci când este filmată și distribuită public, poate atrage sancțiuni separate. Poliția a aplicat, în final, o amendă de aproximativ 5.500 de rupii. Sancțiunea s-a bazat pe mai multe articole din Legea privind vehiculele motorizate.
Aditya a explicat că ideea „mașinii sărutului” i-a aparținut prietenei sale, care voia să urmeze o tendință din social media. A recunoscut că nu s-a gândit la posibilele probleme legale. A plătit amenda și a curățat personal urmele de ruj la secția de poliție.
Contul de Instagram al bărbatului, cu aproape 3.000 de urmăritori, ar fi fost dezactivat după incident. Poliția a avertizat că astfel de cascadorii pentru viralitate vor continua să fie sancționate strict.
Facturile la gaze și electricitate ar putea crește în Europa în această iarnă dacă prețurile angro se mențin suficient de ridicate pentru a ajunge la consumatori, potrivit Euronews.
Prețul de referință pentru gazele naturale în Europa, contractul TTF olandez cu livrare în luna următoare, era tranzacționat marți, mai târziu în cursul zilei, la peste 66 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce depășise anterior 68 de euro. La începutul anului, prețul era de aproximativ 29 de euro/MWh.
Creșterea prețurilor a fost alimentată de îngrijorările tot mai mari ale investitorilor că Strâmtoarea Ormuz ar putea rămâne închisă până în timpul iernii.
Situația apare într-un moment în care nivelul depozitelor de gaze din UE este deja istoric de scăzut înaintea sezonului de încălzire.
Depozitele de gaze ale Europei, „neobișnuit de goale”Depozitele de gaze din UE erau umplute în proporție de 62,99% la sfârșitul zilei de luni, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.
„Depozitele de gaze ale Europei sunt neobișnuit de goale pentru această perioadă a anului. Singura altă perioadă din ultimii 15 ani în care stocurile au fost aproape la fel de scăzute a fost în 2021, înaintea ultimei crize majore a gazelor”, a declarat un expert.
Oxford Economics a arătat într-un raport publicat înaintea ultimei creșteri a prețurilor gazelor, că nivelul consumului de gaze din UE este cu aproximativ 15%-20% mai mic decât în 2021.
Instituția a precizat că UE poate funcționa cu niveluri mai scăzute ale stocurilor, însă acest lucru ar presupune o dependență mai mare de importurile de GNL în timpul iernii. Astfel, UE ar fi mai expusă concurenței cu cumpărătorii asiatici pentru încărcăturile disponibile.
În cazul unui război al ofertelor între UE și Asia, prețurile angro ar putea crește și mai mult.
Oxford Economics a spus că UE ar putea fi nevoită să suspende anumite părți ale interdicției privind importurile de gaze rusești dacă oferta s-ar restrânge și mai mult.
Cât de repede ar putea crește facturile gospodăriilor?Potrivit unui expert, amploarea creșterii facturilor la energie va depinde de durata creșterii prețurilor și de măsura în care acestea vor continua să urce în următoarele luni. La nivelul UE, „gospodăriile cu tarife variabile la gaze ar fi printre primele care ar resimți efectele prețurilor angro mai mari”, a spus ea.
Prețurile gazelor pentru consumatori pot reacționa în câteva luni în țări precum Franța, Italia și Spania. În unele piețe, precum Țările de Jos, transferul este aproape imediat.
Oxford Economics a identificat Italia drept cea mai expusă țară la un șoc al prețurilor gazelor dintre marile economii europene, din cauza „interacțiunii dintre un transfer relativ rapid al costurilor și o dependență considerabil peste medie de gaze”.
Sezonul trecut din Liga Florilor a adus o premieră pentru handbalul feminin românesc. Gloria Bistrița a cucerit primul titlu de campioană din istoria clubului. Bistrițencele au încheiat sezonul 2025-2026 pe primul loc, cu 42 de puncte, după 21 de victorii și o singură înfrângere, devansând-o pe CSM București, care a terminat cu 41 de puncte. Corona Brașov a completat podiumul, cu 30 de puncte.
Gloria a avut și un parcurs excelent în duelurile directe cu principalele adversare. În sezonul trecut a învins-o pe CSM București în retur, 21-18 la București, după ce pierduse la limită meciul tur, 28-29.
Gloria a câștigat Supercupa RomânieiNoul sezon a început pentru campioană cu un nou trofeu.
În weekendul trecut, Gloria Bistrița a cucerit Supercupa României, competiție care a avut loc la Bistrița. Gloria a trecut mai întâi de CSM București, scor 40-38, după prelungiri. În finală, a învins-o categoric pe CSM Corona Brașov, scor 31-18.
Pentru CSM București, sezonul trecut a însemnat pierderea titlului după mai multe sezoane în care formația din Capitală a dominat întrecerea internă.
În schimb, formația din Capitală a avut cel mai bun parcurs european din ultimii opt ani. CSM București a ajuns în Final Four-ul Ligii Campionilor, unde a câștigat medaliile de bronz.
CSM începe campionatul cu un derby, urmând să întâlnească în prima etapă pe CS Rapid București.
Programul complet al primei etape din Liga FlorilorMiercuri, 26 august
17:30 – CS Gloria Bistrița – CSM Iași 2020
Vineri, 28 august
17:00 – HC Zalău – CSM Corona Brașov
19:30 – CS Rapid București – CSM București
Duminică, 30 august
16:00 – CSU Știința București – HC Dunărea Brăila
18:00 – SCM Universitatea Craiova – CSM Slatina
18:00 – CSM Târgu Jiu – CSM Târgu Mureș
Luni, 31 august
18:00 – SCM Râmnicu Vâlcea – CS Minaur Baia Mare
Axis Communications lansează trei noi kituri de camere echipate cu aplicația AXIS License Plate Verifier, concepute pentru recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare și identificarea vehiculelor. Soluțiile sunt optimizate pentru scenarii variate – de la controlul accesului în zonele prevăzute cu bariere, unde vehiculele circulă cu viteză redusă, până la monitorizarea traficului, inclusiv pe două benzi. Procesarea și analiza datelor se realizează direct în cameră, eliminând necesitatea unui server extern și simplificând instalarea și integrarea sistemului.
Noua gamă include modelele AXIS P3285-LVE, AXIS P1485-LE și AXIS P1486-LE, toate integrând aplicația AXIS License Plate Verifier, care permite recunoașterea numerelor de înmatriculare și procesarea datelor direct în cameră. Fiecare model este adaptat unui scenariu distinct, diferențele vizând construcția camerei, distanța de citire, numărul benzilor de circulație monitorizate și viteza maximă a vehiculelor. Astfel, se poate alege soluția potrivită pentru automatizarea accesului într-o parcare, monitorizarea unui drum de acces sau recunoașterea numerelor de înmatriculare pe arterele cu trafic rapid. În funcție de model, kiturile pot citi numerele vehiculelor care circulă cu viteze de până la 30, 105 sau 130 km/h, de la distanțe cuprinse între 2 și 30 de metri.
Citeşte comunicatul integral AICI
Bulgaria are o situație istorică și geopolitică diferită de cea a statelor care susțin un sprijin mai puternic pentru Ucraina, iar politica externă a Sofiei trebuie să țină cont de aceste particularități, a declarat marți deputatul Anton Kutev, din formațiunea de stânga Bulgaria Progresistă, la televiziunea publică bulgară.
„Bulgaria se află în Balcani. Fiecare țară ar trebui să aibă o politică diferențiată față de diferite state. Unele sunt relațiile pe care le putem menține cu lumea estică, altele sunt cele cu partenerii noștri din UE și altele cele cu SUA. Politica corectă este să ne urmărim propriile interese peste tot. Asta facem”, a declarat Kutev, citat de Novinite.
Bulgaria ține cont de opțiunile populațieiKutev își argumentează poziția prin diferențele dintre Bulgaria, pe de o parte, și Polonia și statele baltice, pe de altă parte, cunoscute pentru poziția lor fermă față de Moscova, făcând trimitere la legăturile istorice și culturale ale Bulgariei cu Rusia.
„Profilul țărilor baltice este complet diferit de al nostru. Noi, în Balcani, avem o istorie complet diferită. Suntem ortodocși, scriem cu alfabetul chirilic, suntem slavi. Bulgaria are un profil complet diferit, un profil istoric”, a spus deputatul formațiunii de stânga.
În opinia sa, politica adoptată de autorități trebuie să reflecte și opțiunile populației bulgare.
„Nu putem și nu ar trebui să impunem poporului bulgar alte lucruri. Guvernul ține cont de cerințele bulgarilor. Polonezii și balticii au alte cerințe”, a afirmat Kutev.
Radev: Bulgaria și-a exprimat clar pozițiaDeclarațiile au fost făcute după reuniunea „Coaliției de Voință”, care a avut loc luni la Kiev, în cadrul căreia statele participante au discutat intensificarea ajutorului militar pentru Ucraina și măsuri suplimentare de presiune asupra Rusiei.
Premierul bulgar Rumen Radev a apărat în repetate rânduri decizia Sofiei de a nu participa la acest format. El a susținut că Bulgaria și-a exprimat deja clar poziția și că nu trebuie acordată o semnificație suplimentară invitațiilor primite pentru participarea la reuniunile coaliției.
„Mi-am exprimat clar poziția, așa că invitațiile nu contează. Cred că nu este nevoie să facem speculații aici”, a declarat Radev.
Pentru regiunea Atlanticului, listele cu nume sunt în ordine alfabetică și alternează între nume masculine și feminine.
Potrivit Euronews, acest sezon a început cu furtuna tropicală Arthur care a lovit coasta Golfului SUA în iunie, iar furtuna tropicală Bertha a provocat ploi în Louisiana și Texas în iulie.
De asemenea, furtuna tropicală Cristobal s-a format și s-a disipat rapid în Atlantic la începutul lunii august.
Ar putea avea loc o furtună în largul AfriciiCentrul Național pentru Uragane monitorizează un sistem meteorologic în largul Africii. Acesta s-ar putea intensifica și transforma într-o furtună tropicală cu un nume.
Condițiile erau favorabile pentru ca zona cu furtuni din sudul insulelor Capului Verde să se transforme într-o depresiune tropicală la un moment dat în săptămâna viitoare, au declarat meteorologii de la centrul cu sediul în Miami, marți seara.
Dacă se va dezvolta în continuare, cu vânturi maxime susținute de cel puțin 63 km/h, sistemul va fi numit furtuna tropicală Dolly.
Cu toate acestea, alegerea numelui nu are legătură cu moartea legendei muzicii country, Dolly Parton.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a prognozat un sezon al uraganelor în Atlantic sub medie. Acest fapt este cauzat de fenomenul climatic El Niño, potrivit sursei citate.
De ce poartă nume furtunileNHC și alte agenții meteorologice denumesc furtunile pentru a transmite cu ușurință avertismentele despre acestea oamenilor și pentru a evita confuzia. OMM spune că numele sunt alese astfel încât să fie scurte și ușor de pronunțat. Totodată, trebuie să fie familiare regiunilor lumii în care sunt folosite numele furtunilor.
Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali.
Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate”Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI).
„Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila.
Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există.
„Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul.
Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”.
Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate”Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente.
„S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul.
El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă.
„Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila.
Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisiaMinistrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului.
„Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul.
Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”.
Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”.
Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia.
„Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte”Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă.
„Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila.
Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta.
„Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul.
Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult.
La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric.
Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării.
Disputele istorice au adâncit tensiunile.
Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean.
Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław.
Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară.
Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
Perimetrul a fost încercuit și izolat pe o rază de aproximativ 500 de metri, pentru ca verificările să se desfășoare în condiții de siguranță, potrivit ZiuadeConstanta.
Autoritățile efectuează verificări pentru a stabili circumstanțele în care a fost semnalată drona.
Potrivit IPJ Galați, polițiștii Secției 3 Poliție Galați au fost sesizați printr-un apel la 112, în jurul orei 20:17, cu privire la faptul că un bărbat ar fi fost agresat fizic.
Din primele cercetări ale polițiștilor, a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, adolescentul l-a atacat pe tânărul de 23 de ani cu un obiect tăietor-înțepător, provocându-i mai multe plăgi.
Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.
Adolescentul a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru infracțiunile de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În cursul zilei de miercuri, acesta urmează să fie prezentat unității de parchet și, ulterior, instanței de judecată, cu propunerea luării unei măsuri preventive.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Europa, China, Japonia și Coreea de Sud se pregătesc de ani întregi pentru ceea ce este descris adesea drept o „bombă demografică”: tot mai puțini copii, tot mai mulți pensionari și o populație activă care se micșorează.
Daron Acemoglu spune însă că ecuația economică ar putea fi mult mai complicată decât atât.
Într-o cercetare publicată în această vară împreună cu economiștii David Autor, Keelan Beirne și Andrew Scott, laureatul Nobel contestă una dintre cele mai răspândite presupuneri din economie: aceea că scăderea natalității trebuie să ducă, aproape mecanic, la o creștere economică mai slabă.
Analizând evoluțiile demografice și economice din ultimele aproximativ șapte decenii, cercetătorii ajung la o concluzie surprinzătoare: țările cu natalitate mai redusă au înregistrat, în medie, o creștere mai rapidă a PIB pe adult de vârstă activă. În Statele Unite, regiunile cu o natalitate mai scăzută au cunoscut și o creștere mai rapidă a salariilor. Studiul nu identifică, în datele istorice analizate, un efect negativ asupra creșterii PIB agregat sau a veniturilor totale.
De ce „lipsa oamenilor” poate face economia mai productivăExplicația lui Acemoglu este legată de un mecanism economic simplu: atunci când oamenii capabili să muncească devin mai greu de găsit, munca devine mai valoroasă.
Companiile au atunci un stimulent mai mare să investească în tehnologii care permit unui număr mai mic de angajați să producă mai mult.
Cu alte cuvinte, o fabrică ce nu mai poate găsi suficienți muncitori nu este obligată să producă mai puțin. Poate cumpăra utilaje mai performante, poate automatiza anumite operațiuni și poate reorganiza activitatea astfel încât fiecare angajat să devină mai productiv.
Cercetătorii au găsit exact acest tipar. Țările și regiunile cu natalitate mai redusă au produs mai multe brevete pentru tehnologii care economisesc muncă și au înregistrat o extindere mai rapidă a activităților din sectoarele high-tech.
Totodată, autorii identifică o creștere mai rapidă a productivității totale a factorilor de producție, unul dintre indicatorii folosiți de economiști pentru a măsura cât de eficient sunt combinate capitalul, tehnologia și forța de muncă.
Teoria poate fi rezumată astfel:
mai puțini tineri -> forță de muncă mai rară -> salarii și costuri ale muncii mai mari -> stimulente mai puternice pentru automatizare și inovare -> productivitate mai mare.
Acemoglu și colegii săi au încercat inclusiv să separe efectul reducerii populației tinere de simpla scădere a numărului total de locuitori. Concluzia lor este că tocmai diminuarea generațiilor tinere pare să declanșeze o parte importantă a răspunsului tehnologic.
O lume cu mai puțini copiiÎn 1950, la nivel mondial existau aproximativ 3,78 nașteri anual la fiecare 100 de locuitori. În 2025, rata coborâse la aproximativ 1,71. Organizația Națiunilor Unite estimează că populația globală ar putea începe să scadă în a doua jumătate a acestui secol, ceea ce ar reprezenta primul declin demografic global susținut după epidemiile de ciumă din Evul Mediu.
Situația este deja extremă în unele dintre cele mai dezvoltate economii asiatice.
Potrivit datelor prezentate de Acemoglu și colegii săi, China, Japonia și Coreea de Sud se află printre țările cu cele mai reduse rate ale natalității, iar până în 2050 populația acestora ar putea scădea cu aproximativ 20%-30%. În același timp, persoanele de peste 65 de ani ar putea ajunge să reprezinte între 30% și 40% din populație.
Declinul demografic are și costuriTeoria nu înseamnă că îmbătrânirea populației este lipsită de probleme.
Mai puțini angajați raportat la numărul pensionarilor pot pune presiune enormă asupra sistemelor publice de pensii, sănătate și îngrijire a vârstnicilor. Unele localități pot pierde populație până la punctul în care școli, spitale sau infrastructuri locale devin greu de susținut.
Legătura cu noua carte a lui AcemogluArgumentul este cu atât mai interesant cu cât apare aproape simultan cu noua carte a economistului, „What Happened to Liberal Democracy? Remaking a Politics of Shared Prosperity”, publicată în august 2026.
Volumul nu este o carte despre demografie. Acemoglu încearcă să explice de ce democrațiile liberale care au produs decenii de prosperitate și mobilitate socială au ajuns să piardă sprijinul unei părți tot mai mari a populației.
Economistul susține că liberalismul a prosperat cât timp a reușit să ofere trei lucruri: prosperitate împărțită mai larg în societate, servicii publice de calitate și posibilitatea oamenilor de a avea un cuvânt real de spus asupra comunităților și instituțiilor care îi conduc.
În ultimele patru decenii, susține Acemoglu, această promisiune s-a deteriorat: inegalitatea a crescut, serviciile publice s-au degradat în multe state industrializate, iar o parte importantă a clasei muncitoare a ajuns să considere că deciziile economice și politice sunt luate de elite îndepărtate de problemele sale.
Soluția propusă în carte este ceea ce Acemoglu numește „working-class liberalism”, un liberalism orientat din nou spre prosperitatea comună, locuri de muncă bune, comunități puternice și o distribuire mai largă a beneficiilor progresului tehnologic.
Mai puțini muncitori ar putea avea mai multă putereO populație activă mai mică poate modifica raportul dintre angajați și companii.
Când există foarte mulți muncitori disponibili pentru relativ puține locuri de muncă, angajatorii au o putere mai mare de negociere. Când muncitorii devin rari, situația se poate inversa: firmele trebuie să concureze pentru angajați, să le plătească mai mult și să investească pentru a le crește productivitatea.
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care cercetarea lui Acemoglu găsește o legătură între natalitatea mai redusă și creșterea salariilor.
Dar rezultatul depinde decisiv de tipul de tehnologie dezvoltat.
Acemoglu avertizează de ani de zile că automatizarea folosită exclusiv pentru eliminarea locurilor de muncă poate reduce salariile și poate accentua inegalitatea. Cercetări anterioare realizate împreună cu Pascual Restrepo au arătat că introducerea roboților industriali în anumite piețe locale americane a redus atât ocuparea forței de muncă, cât și salariile.
Economistul susține acum dezvoltarea unei „AI pro-angajat”: inteligență artificială construită nu doar pentru a substitui oamenii, ci pentru a-i ajuta să execute sarcini mai complexe și mai productive.
Paradoxul este că îmbătrânirea populației ar putea crea tocmai presiunea economică necesară pentru acest tip de tehnologie: dacă oamenii devin resursa rară, companiile au mai multe motive să investească în instrumente care îi fac mai productivi.
România, unul dintre cele mai importante teste ale teorieiCele mai recente proiecții Eurostat estimează că populația României ar putea scădea de la aproximativ 19,04 milioane de persoane în 2025 la 14,4 milioane în 2100, o reducere de aproximativ 24%, dacă ipotezele demografice ale scenariului de bază se confirmă. La nivelul întregii Uniuni Europene, scăderea proiectată este de 11,7%, de la 451,8 milioane la aproximativ 398,8 milioane de persoane.
România se confruntă în același timp cu una dintre cele mai rapide îmbătrâniri din Uniunea Europeană. Între 2005 și 2025, vârsta mediană a populației a crescut cu 8,6 ani, cea mai mare creștere dintre statele membre UE.
Privită prin teoria lui Acemoglu, întrebarea pentru România nu este doar „cum oprim declinul populației?”, ci și una diferită: ce facem cu economia atunci când populația scade?
Întrebarea de pe buletinul de vot este simplă: „Ar trebui Islanda să reia negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?” Alegătorii pot răspunde „Da” sau „Nu”.
Dacă tabăra favorabilă câștigă, guvernul primește mandatul politic pentru a relua negocierile începute în urmă cu mai bine de 15 ani. Dacă negocierile se încheie cu un acord de aderare, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă sau resping condițiile concrete ale intrării în UE.
De ce Islanda negociase deja cu UEPovestea începe în 2009, imediat după devastatoarea criză financiară care a lovit sistemul bancar islandez și a prăbușit coroana.
Islanda a depus atunci cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Procesul a avansat surprinzător de repede tocmai pentru că țara aplica deja o mare parte din legislația europeană.
Până la suspendarea negocierilor, fuseseră deschise 27 de capitole, dintre care 11 erau închise provizoriu. Problemele cele mai dificile – inclusiv pescuitul și agricultura – rămăseseră însă nerezolvate.
După schimbarea guvernului în 2013, procesul a fost înghețat.
Islanda este deja, practic, foarte aproape de UESituația Islandei este diferită de cea a majorității statelor candidate.
Țara este membră a Spațiului Economic European – SEE –, alături de Norvegia și Liechtenstein. Prin acest acord, Islanda participă la piața unică europeană și aplică legislația UE privind libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. În plus este și membră a spațiului Schengen.
Există însă o diferență politică fundamentală: Islanda trebuie să implementeze o mare parte dintre regulile pieței unice europene, dar nu votează atunci când aceste reguli sunt adoptate la Bruxelles. Acesta este unul dintre principalele argumente ale taberei proeuropene: țara este deja, în mare măsură, „rule-taker”, dar nu „rule-maker”.
Legătura economică este foarte puternică. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Islandei și a reprezentat 53,6% din comerțul său total cu bunuri în 2025. Aproximativ două treimi – 66,5% – din exporturile islandeze de bunuri au mers către UE.
De ce peștele poate decide referendumulParadoxal, principalul obstacol dintre Islanda și UE nu este o mare dispută constituțională, ci ceea ce se află în Atlanticul de Nord: peștele.
Pescuitul este în același timp industrie, simbol național și element central al independenței economice islandeze.
Produsele marine au reprezentat 38,9% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025, potrivit Statistics Iceland.
În prezent, politica europeană comună în domeniul pescuitului nu se aplică Islandei prin acordul SEE. Reykjavik își controlează propriile resurse piscicole și stabilește regimul de exploatare a apelor sale.
Intrarea în UE ar deschide inevitabil negocierea asupra acestui sistem.
Pentru mulți islandezi, subiectul are și o încărcătură istorică. În așa-numitele „Războaie ale Codului” din secolul trecut, Islanda s-a confruntat inclusiv cu Marea Britanie pentru extinderea controlului asupra zonelor sale de pescuit. Reuters notează că tocmai această istorie explică de ce problema este percepută nu doar economic, ci și ca una de suveranitate.
Oficiali europeni au semnalat că există disponibilitate pentru flexibilitate în eventualele negocieri cu Reykjavik, însă condițiile concrete vor trebui negociate. Capitolul pescuitului nici măcar nu fusese deschis atunci când procesul anterior a fost suspendat.
De ce discuția este diferită față de 2013Contextul geopolitic s-a schimbat radical în cei 13 ani de când Islanda și-a suspendat negocierile.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, competiția tot mai accentuată în zona Arcticii, securitatea cablurilor și infrastructurii submarine și incertitudinile privind relația transatlantică au schimbat percepția asupra vulnerabilității unei insule cu mai puțin de 400.000 de locuitori.
Islanda are o poziție strategică excepțională între Groenlanda, Marea Britanie și Norvegia, în apropierea așa-numitei breșe GIUK – Greenland-Iceland-United Kingdom, una dintre principalele căi maritime dintre Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord.
Țara este membru fondator NATO din 1949, dar este singurul membru al Alianței fără forțe armate proprii. Securitatea sa se bazează în principal pe NATO și pe acordul bilateral de apărare încheiat cu Statele Unite în 1951. Islanda operează, între altele, un sistem de supraveghere aeriană integrat în sistemul NATO.
Discuția despre UE s-a intensificat și pe fondul tensiunilor geopolitice din Arctica și al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Financial Times și Reuters arată că aceste evoluții au făcut ca problema securității și a ancorării europene a Islandei să cântărească mai mult decât în urmă cu un deceniu.
Guvernul este el însuși împărțitReferendumul este și rezultatul unei situații politice neobișnuite.
Guvernul format după alegerile din 2024 reunește Alianța Social-Democrată, partidul premierului Kristrún Frostadóttir, Partidul Reformei, favorabil aderării la UE, și Partidul Poporului, care se opune aderării.
Cele trei formațiuni au convenit însă în acordul de coaliție să permită populației să decidă dacă negocierile trebuie redeschise.
Susținătorii unui „Da” spun astfel că referendumul nu cere populației să accepte UE în orb, ci să permită negociatorilor să afle exact ce condiții poate obține Islanda de la Bruxelles. Abia apoi ar veni verdictul final.
Adversarii susțin contrariul: redeschiderea negocierilor ar crea un impuls politic care ar face aderarea mult mai greu de oprit și ar pune sub presiune controlul național asupra pescuitului și altor domenii sensibile.
46% la 46%. Un referendum imposibil de anticipatCu numai câteva zile înainte de vot, rezultatul este extrem de dificil de anticipat.
Un sondaj citat de Reuters plasează cele două tabere exact la egalitate: 46% pentru reluarea negocierilor și 46% împotrivă, cu 8% dintre respondenți indeciși.
De aceea, prezența la urne și mobilizarea celor care încă nu și-au decis votul pot deveni decisive.
Chiar și în cazul unei victorii a taberei „Da”, drumul către UE nu ar fi automat. Negocierile ar trebui finalizate, iar aderarea unui nou stat necesită acordul unanim al statelor membre, aprobarea Parlamentului European și ratificarea tratatului de aderare de către toate părțile.
Pentru Bruxelles, miza depășește însă cu mult cele aproximativ 400.000 de persoane care trăiesc în Islanda. O țară nordică prosperă, democratică și deja profund integrată în piața europeană ar putea deveni unul dintre cele mai simple cazuri de extindere din istoria recentă a UE.
Revenire a Islandei ar avea și o puternică valoare simbolică într-un moment în care Uniunea încearcă să mențină credibilă perspectiva aderării pentru state precum Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest.
„Copiii și tinerii sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru familie, pentru Biserică și pentru popor. Prin educația lor creștină, ei pot deveni nu doar buni cetățeni ai patriei terestre, ci și cetățeni ai patriei cerești, adică sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe”, se arată în mesajul publicat marți, 25 august, de agenția Basilica.
Patriarhul a dat drept exemple familiile Sfântului Ierarh Vasile cel Mare și Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
Patriarhul Daniel: Ora de Religie contribuie la dezvoltarea identității personaleO parte importantă a mesajului este dedicată orei de Religie, despre care Patriarhul Daniel spune că are un rol care depășește simpla transmitere a unor informații.
„Ora de Religie contribuie la dezvoltarea identității personale, la cunoașterea valorilor spirituale și culturale ale umanității, propune elemente de morală aplicată, necesare sănătății spirituale a persoanei și a comunității”, afirmă Patriarhul României.
Potrivit acestuia, educația religioasă trebuie privită în cadrul unei „educații integrale” a elevului, iar programa disciplinei nu urmărește numai acumularea de cunoștințe, ci și formarea unor abilități, comportamente, atitudini și valori.
Patriarhul Daniel invocă și documentele educaționale internaționale care pun accent pe cultivarea valorilor în școală.
Cum se face, de fapt, înscrierea la ora de ReligieReligia face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, însă participarea elevului la ore nu se face automat.
Potrivit Legii învățământului preuniversitar, înscrierea pentru frecventarea orei de Religie se face printr-o cerere scrisă depusă de părintele sau reprezentantul legal al elevului minor ori de elevul major. Elevii aparținând cultelor recunoscute de stat au dreptul de a studia Religia potrivit propriei confesiuni.
Noua metodologie pentru predarea disciplinei Religie, aprobată în decembrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2026, prevede că cererea este valabilă pe întreaga perioadă de școlarizare în învățământul preuniversitar, până când elevul major sau părintele decide schimbarea opțiunii. Dacă elevul nu frecventează Religia, situația sa școlară se încheie fără această disciplină.
BOR anunță ajutoare pentru copiii din familii defavorizatePatriarhul Daniel a anunțat că parohiile vor continua și în acest an acțiunile prin care sunt sprijiniți elevii din familii cu dificultăți financiare.
„În baza cooperării dintre parohii și școli, se continuă și anul acesta tradiția Bisericii noastre de a ajuta copiii din familiile defavorizate, oferindu-le ghiozdane, rechizite școlare sau haine”, se arată în mesaj.
Mesajul se încheie cu o binecuvântare adresată elevilor, părinților și cadrelor didactice pentru noul an școlar.
„Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Maicii Domnului și tuturor sfinților să dăruiască pace și bucurie, sănătate și ajutor tuturor elevilor, părinților, învățătorilor și profesorilor în noul an școlar 2026-2027”, transmite Patriarhul Daniel.
Când începe anul școlar 2026-2027Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe luni, 7 septembrie 2026, și se vor încheia pe 18 iunie 2027. Anul școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri. Pentru elevii claselor a XII-a cursurile se vor termina pe 4 iunie, iar pentru cei de clasa a VIII-a pe 11 iunie.
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor putea fi organizate în intervalul 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, potrivit structurii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.
Ceremonia Opening Night Live, organizată marți seară și prezentată de Geoff Keighley, a adunat aproximativ 5.000 de spectatori și a oferit, timp de aproape două ore, trailere și anunțuri pentru zeci de jocuri.
Ediția din acest an stabilește noi recorduri de dimensiune. Peste 1.600 de companii din 67 de țări participă la Gamescom 2026, iar aproximativ 70% dintre expozanți vin din afara Germaniei. Spațiul expozițional de la Koelnmesse ajunge la 233.000 de metri pătrați și este complet ocupat pentru prima dată, potrivit organizatorilor.
În total, catalogul oficial al Gamescom cuprinde peste 840 de jocuri, printre care EA Sports FC 27, Nintendo Switch Sports Resort, Persona 4 Revival, Alien: Isolation 2, Ace Combat 8 și noul titlu din seria The Witcher.
„The Witcher” revine înaintea celui de-al patrulea jocUna dintre cele mai puternice reacții ale publicului a venit la anunțurile CD Projekt Red. Studioul polonez pregătește o versiune complet remasterizată a „The Witcher 3: Wild Hunt”, programată pentru 29 septembrie 2026.
Noua ediție va aduce îmbunătățiri grafice și modificări ale sistemului de luptă și ale arborelui de abilități și va include expansiunile „Hearts of Stone” și „Blood and Wine”. Pentru cei care dețin deja jocul, upgrade-ul va fi gratuit.
Franciza nu se oprește însă aici. CD Projekt lucrează și la „Songs of the Past”, a treia expansiune majoră pentru The Witcher 3, programată pentru 2027. Compania a confirmat încă din luna mai că proiectul se află într-un stadiu avansat de dezvoltare.
Jocul original, lansat în 2015, a depășit între timp pragul de 65 de milioane de exemplare vândute, devenind unul dintre cele mai mari succese comerciale europene din istoria industriei.
Toate aceste lansări sunt concepute și pentru a menține interesul publicului până la apariția „The Witcher 4”, așteptată în 2028.
Finalul trilogiei remake „Final Fantasy VII”Un alt moment important al serii a fost rezervat Square Enix, care a prezentat imagini noi din „Final Fantasy VII Revelation”, al treilea și ultimul joc din proiectul de refacere a celebrului Final Fantasy VII din 1997.
Directorul Naoki Hamaguchi a venit personal la Köln pentru prezentare, iar jocul este programat pentru primăvara anului 2027. Noul episod va încheia povestea începută de Square Enix prin reinterpretarea unuia dintre cele mai cunoscute RPG-uri japoneze.
Ucrainenii de la 4A Games aduc războiul în „Metro 2039”Pe scena Gamescom au urcat și reprezentanți ai studioului 4A Games, fondat la Kiev și cunoscut pentru seria Metro.
Noul „Metro 2039”, programat pentru februarie 2027, continuă universul post-apocaliptic al seriei. Producătorul executiv Jon Bloch a explicat că războiul real din Ucraina a influențat inevitabil direcția noului joc.
„Metro a fost întotdeauna o poveste despre evitarea războiului, dar acum, când războiul se află la ușa noastră, am construit o poveste despre consecințele sale” și despre „prețul libertății”, a spus acesta, potrivit AFP.
Studioul chinez HoYoverse, cunoscut pentru succesul mondial „Genshin Impact”, a prezentat, la rândul său, „Nodus Fall”, un joc cooperativ de acțiune plasat într-un univers medieval întunecat.
Marele absent: GTA VIRockstar Games a ales să țină „Grand Theft Auto VI” departe de evenimentul german și pregătește propria prezentare extinsă pe 27 august. Materialul va putea fi urmărit inițial pe Netflix, iar ulterior pe canalele oficiale Rockstar.
GTA VI este programat pentru lansare pe 19 noiembrie 2026, pe PlayStation 5 și Xbox Series X/S.
Impactul anticipat al jocului este atât de mare încât unele companii au încercat să-și repoziționeze lansările pentru a evita o confruntare directă cu noul Grand Theft Auto.
„Este o piață foarte aglomerată. Pur și simplu există prea multe jocuri pentru ca oamenii să le poată juca pe toate”, a explicat Joost van Dreunen, profesor la Stern School of Business din cadrul New York University și specialist în economia industriei jocurilor.
Gamescom încearcă să redea optimismul unei industrii lovite de concedieriDupă creșterea explozivă a pieței în perioada pandemiei, marile companii și numeroase studiouri independente au trecut în ultimii ani prin restructurări severe.
Datele ASGC Games Industry Layoffs Tracker indicau, la sfârșitul lunii iulie, aproape 9.800 de concedieri confirmate în 2026, iar proiecția pentru întregul an ajungea la aproximativ 14.300 de locuri de muncă eliminate. Recordul recent a fost stabilit în 2024, când au fost raportate peste 15.600 de concedieri.
În același timp, producătorii de console se confruntă cu costuri tot mai mari ale componentelor. Cererea uriașă de memorie pentru centrele de date și sistemele de inteligență artificială a pus presiune asupra pieței semiconductorilor, contribuind la majorarea prețurilor unor dispozitive destinate consumatorilor. În Statele Unite, prețul mediu al unei console vândute în iulie a ajuns la 542 de dolari, cu 16% mai mult față de anul precedent.
„Nu este niciun secret că industria jocurilor video se schimbă și evoluează”, a declarat Geoff Keighley la deschiderea Gamescom. „La un anumit nivel este entuziasmant, iar la altul este puțin înfricoșător.”
Pentru organizatori, pariul rămâne însă uriaș. După aproape 360.000 de vizitatori în 2025, Gamescom încearcă în acest an să se apropie sau chiar să depășească nivelurile înregistrate înaintea pandemiei. Expoziția propriu-zisă se desfășoară la Köln între 26 și 30 august, după seara Opening Night Live din 25 august.
