MediaFax.ro

„După șase ani sau chiar mai bine de atât, România participă din nou la World Travel Market Londra la nivel de ministru”, a declarat Daniel Zamfir, care a spus că țara noastră urmărește să atragă parteneri și investitori pentru dezvoltarea turismului.

În prima zi a evenimentului, ministrul a vizitat standul României, alături de ambasadoarea României în Regatul Unit, Laura Popescu, și de consulul general al României la Manchester, Nicoleta-Loredana Teodorovici.

Agenda oficialului a inclus o întrevedere cu Rosario Sánchez Grau, secretar de stat în Ministerul Industriei și Turismului din Spania, precum și o întâlnire cu Emir Pineda, directorul Miami International Airport. Discuțiile cu reprezentantul aeroportului american au vizat posibilitățile de cooperare în turism și conectivitate aeriană.

Participarea la târgul de la Londra urmărește promovarea destinațiilor românești pe piața britanică, aflată în top 10 al piețelor de proveniență a turiștilor străini în România, atât după numărul sosirilor, cât și al înnoptărilor.

Standul național al României la World Travel Market Londra include prezentări ale unor destinații precum Bucovina, Craiova, Constanța și Mamaia, Dealu Mare și Transilvania. Promovarea pune accent pe patrimoniul cultural, city break-uri, turism vitivinicol și experiențe în natură.

Vizitatorii pot urmări și momente artistice cu port popular și dansuri tradiționale oltenești, susținute de Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj.

La stand sunt prezentate și spoturile campaniei de promovare turistică difuzate pe BBC World News în perioada 1-29 noiembrie: „Romania, So Much More Than Dracula!”, „Wild Romania” și „Sounds Like Romania”.

Daniel Zamfir urmează să participe și la Summitul Miniștrilor Turismului, organizat în parteneriat cu UN Tourism și World Travel & Tourism Council.

Luca Niculescu a anunțat marți, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a avut o discuție pe care a descris-o drept excelentă cu secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Mathias Cormann.

Premierul l-a caracterizat pe Cormann drept un prieten și un susținător important al României, evidențiind sprijinul acestuia pentru parcursul țării către aderarea la organizație.

„O discuție excelentă cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, un prieten și un susținător puternic al României”, a transmis Niculescu.

Mesajul reconfirmă interesul autorităților române pentru continuarea procesului de aderare și pentru valorificarea oportunităților oferite de colaborarea cu organizația internațională.

Excellent discussion with OECD Secretary-General @MathiasCormann, a strong friend and supporter of Romania. OECD accession process serves as an outstanding ground for good policies and practices in Romania, in the interest of the citizens and of the economy – an opportunity we intend to fully leverage, as outlined in the Government Program. Romania remains fully committed to becoming a member of the OECD family as soon as possible.

— Luca Niculescu (@LucaNiculescu) November 3, 2026

Aderarea la OCDE, o oportunitate pentru îmbunătățirea politicilor publice

Luca Niculescu a subliniat că procesul de aderare nu reprezintă doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate pentru adoptarea unor politici și practici administrative mai eficiente.

Potrivit acestuia, apropierea de standardele OCDE poate contribui la îmbunătățirea modului în care sunt elaborate și aplicate politicile publice în România, cu beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul economic.

„Procesul de aderare la OCDE reprezintă o bază extraordinară pentru politici și bune practici în România, în interesul cetățenilor și al economiei”, spune premierul.

Acesta a precizat că autoritățile intenționează să valorifice pe deplin această oportunitate, în conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.

România își reafirmă angajamentul de a deveni membră OCDE

În finalul mesajului, Luca Niculescu a reiterat determinarea României de a continua demersurile necesare pentru obținerea statutului de membru al organizației.

„România rămâne pe deplin angajată să devină membră a familiei OCDE cât mai curând posibil”, a transmis acesta.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reunește state care cooperează pentru dezvoltarea unor politici economice și sociale bazate pe standarde și bune practici internaționale.

Pentru România, aderarea presupune evaluarea și alinierea unor domenii importante ale administrației și economiei la standardele organizației, proces care poate susține reformele instituționale și îmbunătățirea mediului de afaceri.

În timp ce Poliția Națională a Spaniei a declarat că procurorii vor fi implicați, autoritățile din Insulele Canare au declarat că deschiderea unei anchete privind moartea fotbalistului este o procedură de rutină.

Conform legislației spaniole, orice deces considerat nenatural declanșează automat o anchetă judiciară, notează The Independent.

Jesús de Miguel a murit marți la spital după ce a suferit un stop cardiac în urma unei incident produs luni, în cadrul unui meci dintre CD Tenerife și FC Andorra.

Atacantul echipei CD Tenerife s-a prăbușit pe teren după o ciocnire cu portarul echipei FC Andorra, Jesus Owono, care ieșise în fugă din careul său pentru a degaja mingea, dar l-a lovit pe Jesús de Miguel în piept.

Meciul a fost apoi întrerupt, iar Owono a primit cartonaș roșu în urma incidentului, care a avut loc în prelungirile meciului din a doua divizie.

De Miguel a fost dus la spital după ce a primit îngrijiri pe teren. Echipa sa a raportat inițial că fotbalistul era „stabil, în ciuda gravității stării sale”, înainte de a raporta că starea sa neurologică s-a agravat în primele ore ale zilei de marți. Decesul său a fost confirmat în jurul orei 8 dimineața, marți.

Owono, un internațional din Guineea Ecuatorială, și-a dezactivat contul de Instagram după incident, în urma unui val de insulte și reacții negative în urma incidentului, potrivit sursei citate.

Toate meciurile UEFA din această săptămână vor fi precedate de un moment de reculegere în memoria lui De Miguel, în timp ce Federația Spaniolă de Fotbal a anunțat amânarea meciurilor de marți din Copa del Rey și Copa del Reina.

Aleksandr Lukașenko a făcut această declarație marți, 3 noiembrie, în cadrul celei de-a patra ediții a Conferinței Internaționale de la Minsk privind Securitatea Eurasiatică, potrivit agenției de presă belaruse BelTA.

Liderul belarus s-a declarat convins că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se apropie de final, invocând oboseala acumulată de părțile implicate.

„Războiul din Ucraina se va încheia în câteva luni. Aceasta este opinia mea personală. Toată lumea este epuizată, nu mai există resurse, toată lumea este obosită”, a afirmat Lukașenko.

Președintele Belarusului a explicat că, atunci când vorbește despre epuizarea resurselor, nu se referă în primul rând la capacitățile materiale sau militare, ci la rezistența psihologică a oamenilor afectați de conflict.

Liderul belarus susține că Rusia dispune în continuare de resurse suficiente

În discursul său, Lukașenko a insistat asupra faptului că Rusia nu se confruntă, în opinia sa, cu o lipsă de resurse materiale care să o împiedice să continue războiul.

„Când vorbesc despre resurse, nu mă refer la faptul că undeva acestea sunt pe terminate. Rusia le are din abundență, suficiente pentru întreaga lume. Vorbesc despre un alt tip de resurse. Resursele psihice ale oamenilor sunt epuizate. Toată lumea s-a săturat de acest război”, a declarat președintele belarus.

Lukașenko acuză Occidentul că a împiedicat încheierea războiului în 2022

Președintele Belarusului a criticat și poziția statelor europene, susținând că acestea au contribuit la escaladarea conflictului, dar că încep să conștientizeze consecințele prelungirii războiului.

Lukașenko a revenit asupra negocierilor din 2022, afirmând că ostilitățile ar fi putut înceta după numai câteva zile sau săptămâni de la declanșarea invaziei ruse.

Potrivit acestuia, Belarusul ar fi depus eforturi considerabile pentru facilitarea unei soluții diplomatice, însă sprijinul militar acordat Ucrainei de statele occidentale ar fi împiedicat încheierea rapidă a conflictului.

Liderul belarus a acuzat aliații occidentali ai Kievului că au încurajat continuarea luptelor și au furnizat cantități importante de armament Ucrainei, inclusiv prin transporturi desfășurate în apropierea frontierelor Belarusului.

„O șansă reală de a obține pacea și de a salva multe mii de vieți a fost pierdută”, a susținut Lukașenko.

Declarațiile vin din partea unuia dintre cei mai apropiați aliați politici ai Moscovei. Belarusul a permis Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei, inclusiv la începutul invaziei din februarie 2022.

Ministerul Culturii anunță că manuscrisele lui George Enescu și alte bunuri de patrimoniu, depozitate în containere din 2021, sunt transferate în spații puse la dispoziție de Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, într-un sediu recent renovat. Acestea asigură condiții controlate de temperatură și umiditate, corespunzătoare cerințelor de păstrare a manuscriselor și a celorlalte obiecte din colecție.

Transferul a devenit posibil după ce ministra Culturii, Ioana Ciocan, a deblocat, în primele zile de mandat, demersurile administrative necesare identificării unei soluții de depozitare temporară adecvate pentru patrimoniul Muzeului Național „George Enescu”.

Firmă internațională de transport

Colecția Muzeului Național „George Enescu” cuprinde partituri și manuscrise muzicale, corespondență, fotografii, cărți de patrimoniu, tablouri, obiecte de artă decorativă, mobilier, instrumente muzicale, obiecte personale și documente de arhivă.

Transferul patrimoniului se desfășoară etapizat, cu respectarea cerințelor de manipulare, transport, depozitare și conservare specifice fiecărei categorii de bunuri.

Operațiunea este realizată de o firmă internațională specializată în transportul bunurilor culturale, cu experiență în manipularea și transportul unor opere semnate de Picasso, Matisse și Brâncuși.

Pentru protejarea patrimoniului sunt utilizate ambalaje suplimentare etanșe, în care sunt introduse cutiile deja sigilate ce conțin documentele. Bunurile beneficiază de asigurare pe durata transportului.

Se pot face intervenții de restaurare

Reprezentanții Ministerului Culturii susțin că relocarea manuscriselor face parte dintr-un proiect mai amplu de protejare, cercetare și valorificare a patrimoniului enescian.

Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași nu va asigura doar depozitarea în condiții corespunzătoare, ci și carantina preventivă, expertizarea biologică, conservarea, expunerea și promovarea colecției. Astfel, manuscrisele vor putea fi accesibile atât cercetătorilor, cât și publicului larg, cu respectarea condițiilor de protejare a patrimoniului.

Specialiștii celor două instituții vor putea realiza intervenții de restaurare asupra pieselor de mobilier, picturilor, obiectelor din hârtie și cărților. De asemenea, muzeele din Iași și București au în vedere organizarea unei expoziții dedicate lui George Enescu.

Complexul Muzeal Național „Moldova” pune gratuit la dispoziție spațiile de depozitare temporară.

De ce este necesară mutarea patrimoniului

Relocarea este necesară atât pentru protejarea colecției, cât și pentru continuarea lucrărilor de restaurare a Palatului Cantacuzino și a Casei memoriale „George Enescu”.

Containerele în care au fost depozitate bunurile începând din 2021 ocupă spațiul necesar accesului vehiculelor, utilajelor și echipamentelor și împiedicau desfășurarea unor activități specifice organizării lucrărilor de restaurare.

Ministerul Culturii a analizat posibilitățile de depozitare temporară în București, fără să identifice o soluție oficială disponibilă care să îndeplinească cerințele necesare.

Fosta ministră a criticat-o pe succesoarea sa, Natalia Intotero, și a acuzat PSD că își atribuie meritele pentru proiecte care erau deja aproape finalizate. „Munca lăsată la 98% este deblocată miraculos”, spune Diana Buzoianu, într-o conferință de presă.

Numirea directorului Apele Române și controalele la balastiere

Referitor la numirea lui Doru Cazan la conducerea Administrației Naționale „Apele Române”, Buzoianu a precizat că acesta a ocupat funcția în urma unui concurs.Cazan a invocat succesiv probleme medicale pentru a nu se prezenta la muncă timp de patru luni, revenind după preluarea conducerii Ministerului Mediului de către Natalia Intotero, a precizat fosta ministră a Mediului,

„Diferența între mine și PSD este că eu nu dau cec în alb nimănui. Adică, s-a descurcat bine la răspunsurile teoretice, apoi a făcut niște scheme pentru oamenii de la PSD. După ce a descoperit un prejudiciu de 20 de milioane de lei la Olt, din cauza unei balastiere ilegale ce nu fusese verificată, domnul Cazan a numit-o pentru încă trei luni exact pe doamna director care nu verificase. În plus, în momentul de față, inspectorii de la Jiu care au controlat balastierele de la Olt legate de baroni PSD au mașinile blocate și nu mai pot să le folosească în controale”, a declarat Buzoianu.

Buzoianu susține că hotărârea de guvern privind radarul balastierelor era aproape finalizată

Fosta ministră a explicat că, pentru funcționarea Radarului balastierelor, este necesară adoptarea unei hotărâri de guvern care să stabilească funcțiile aplicației și procedurile interne de utilizare.

Potrivit acesteia, documentul nu putea fi finalizat înainte de recepționarea versiunii finale a aplicației, însă proiectul hotărârii era deja redactat în proporție de 90%, fiind necesare doar câteva modificări înainte de lansarea în dezbatere publică.

„Doamna Intotero, în loc să pună în dezbatere publică hotărârea de guvern care mai avea nevoie de câteva cuvinte, a trimis Corpul de control ca să verifice dacă este nevoie sau nu de o hotărâre de guvern ca să funcționeze această aplicație. Or, asta este genul de întrebare pentru care ar fi putut să primească un răspuns de la un funcționar public în 5 minute”, a afirmat Buzoianu.

„Poate știe ce va decide ÎCCJ în ianuarie 2027”

În privința reorganizării Romsilva, Diana Buzoianu a susținut că Ministerul Mediului a câștigat deja, în primă instanță, procesul intentat de sindicaliști pentru suspendarea hotărârii de reorganizare.

Dosarul se află în apel, iar următorul termen la Înalta Curte de Casație și Justiție este programat în ianuarie 2027.

„Există două variante. Prima, doamna Intotero e venită de prea puțin timp și nu a apucat încă să afle informațiile din minister. A doua, dacă doamna Intotero este atât de sigură că această hotărâre este blocată, poate știe ce va decide ÎCCJ în ianuarie 2027. Cred că trebuie să ne punem cu toții întrebarea dacă a sunat sau nu Lia”, a declarat fosta ministră.

Buzoianu a mai precizat că reorganizarea Romsilva a fost realizată în urma unui audit de specialitate, iar scenariul care prevedea existența a 19 direcții silvice se număra printre primele trei variante identificate de auditori.

Neregulile de la ANM

Un alt subiect abordat a fost situația de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Diana Buzoianu a afirmat că a dispus un control la ANM în luna iulie, iar în august, după această măsură, directoarea instituției a inițiat un audit. Potrivit fostei ministre, existența unor nereguli era cunoscută încă din noiembrie 2025, în urma unui e-mail transmis de un avertizor de integritate.

„Este povestea clasică «Ba știau toți!». Mă bucur pentru doamna Mateescu că are o platformă și din partea Ministerului Mediului să acopere sutienele de lux cumpărate și achizițiile directe date cu dedicație la două firme care aveau cu totul și cu totul alt obiect de activitate, dar adevărul totuși trebuie să fie spus. Autoritățile trebuie să-și facă treaba”, a precizat Buzoianu.

Autostrada Sibiu-Pitești și Spitalul Pitești. Proiecte pe care Intotero le-ar fi preluat aproape finalizate

Fosta ministră a contestat și afirmațiile privind deblocarea acordului de mediu pentru Autostrada Sibiu-Pitești.

Potrivit acesteia, Ministerul Mediului lucra de mai multe luni la documentație, iar CNAIR a transmis abia în ultimele zile actele suplimentare necesare pentru continuarea procedurii.

„Munca lăsată la 98% este deblocată «miraculos»”

„Este frumos întotdeauna să vezi, plecând din minister, cum munca lăsată la 98% este deblocată «miraculos» de cei care au venit după. Noi am lăsat o procedură în desfășurare care își urma efectiv cursul. Mă bucur că doamna Intotero a decis să nu blocheze și a numit asta că a deblocat situația cu totul”, a arătat Buzoianu.

Aceasta a oferit explicații și în privința Spitalului Pitești. Buzoianu a precizat că, pe 16 septembrie, a avut o audiență cu administratorul public al orașului, Gelu Tofan, care a prezentat documentele suplimentare necesare.

„Ordinul a fost pus pe traseu, iar astăzi doamna Intotero se poate lăuda că l-a și semnat, că a rezolvat, deși acum câteva zile ea probabil habar n-avea de subiectul acesta. Mă bucur întotdeauna să văd proiecte finalizate chiar și cu povești senzaționaliste”, a declarat Buzoianu.

Planul de management al Deltei Dunării și SUMAL 3.0

Diana Buzoianu a respins și afirmația Nataliei Intotero potrivit căreia planul de management al Deltei Dunării nu ar fi fost trimis spre avizare.

Fosta ministră susține că documentul fusese deja transmis instituțiilor competente și primise aproape toate avizele necesare înainte ca Natalia Intotero să preia conducerea ministerului.

O situație similară ar exista și în cazul SUMAL 3.0. Potrivit Dianei Buzoianu, hotărârea de guvern fusese semnată și trimisă spre avizare, primind deja o parte dintre avize.

Ministerul Justiției ar fi formulat însă observații privind imposibilitatea adoptării unor politici publice noi de către un guvern interimar.

Buzoianu respinge acuzațiile că nu au fost realizate lucrări la Barajul Paltinu

Referitor la situația barajului Paltinu, fosta ministră a afirmat că, în decembrie 2025 și la începutul anului 2026, au fost realizate intervenții la bazinul de apă curată și la conducta care îl conecta.

Potrivit acesteia, lucrările au permis gestionarea unei inundații produse în iunie 2026.

„Deci, este o minciună că nu s-ar fi făcut lucrări. S-au făcut lucrări la bazin și lucrările respective au rezistat în fața unei inundații, în iunie 2026. Mai mult decât atât, s-a și aprobat hotărârea de guvern cu privire la indicatorii tehnico-economici, 115 milioane de lei, ca să se poată face lucrarea complet, să nu mai fie doar câteva lucrări făcute în regim de urgență. De asemenea, au fost alocate prin hotărâre de guvern 32 de milioane de lei pentru asigurarea de surse alternative de apă în județul Prahova”, a declarat Diana Buzoianu.

Fondurile europene pierdute pentru baraje și diguri. Acuzații la adresa conducerii PSD de la Apele Române

Diana Buzoianu a abordat și problema fondurilor europene pierdute pentru proiectele de baraje, diguri și poldere.

Fosta ministră a susținut că a avertizat încă din primele săptămâni ale mandatului său asupra pierderii finanțărilor și a pus responsabilitatea pentru blocarea proiectelor pe seama conducerilor numite de PSD la Apele Române.

„Singurul proiect care s-a reușit să fie finalizat, cel din Oradea, s-a reușit pentru că reprezentanții din ABA Crișuri au cerut să gestioneze ei proiectul singuri. Adică, singurul loc în care s-a finalizat un proiect a fost fix locul în care conducerea PSD, pusă de PSD în funcție la Apele Române, nu s-a mai ocupat de acel proiect. Sigur, mi-ar fi plăcut și mie să fie toate județele acoperite, dar pentru asta ar fi trebuit ca PSD să nu numească în funcție în 2021, în 2022, în 2023, oameni care de fapt să blocheze proiectele la baraje și diguri”, a precizat Diana Buzoianu.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat organizarea unui program de instruire pentru 20 de specialiști care lucrează în laboratoarele autorității competente din Ucraina.

Activitățile se desfășoară în perioada 2 – 13 noiembrie, prin intermediul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV), în București și Constanța.

Programul face parte din inițiativa internațională ISAMKO și beneficiază de finanțarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Potrivit ANSVSA, inițiativa urmărește dezvoltarea competențelor tehnice ale specialiștilor ucraineni și consolidarea capacității laboratoarelor din țara vecină de a efectua analize complexe privind siguranța produselor alimentare.

Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a participat la evenimentul organizat la sediul IISPV, alături de reprezentanți ai conducerii Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) și ai institutului.

Tehnici avansate de laborator pentru verificarea siguranței alimentelor

Pregătirea specialiștilor ucraineni include atât cursuri teoretice, cât și activități practice, axate pe utilizarea unor metode moderne de analiză a alimentelor.

Printre tehnologiile prezentate se numără cromatografia cuplată cu spectrometria de masă, o metodă analitică performantă, utilizată pentru identificarea și măsurarea diferitelor substanțe din probele alimentare.

Participanții vor fi instruiți în analiza probelor, validarea metodelor de laborator și aplicarea procedurilor necesare pentru asigurarea calității și fiabilității rezultatelor.

Aceste competențe sunt importante pentru identificarea potențialelor riscuri asociate produselor alimentare și pentru fundamentarea măsurilor de protejare a sănătății consumatorilor.

Prin implicarea specialiștilor români și utilizarea infrastructurii IISPV, autoritățile urmăresc să sprijine dezvoltarea capacităților de testare și evaluare a riscurilor din laboratoarele ucrainene.

Cooperarea dintre România și Ucraina, extinsă în domeniul siguranței alimentare

Reprezentanții ANSVSA subliniază că programul depășește obiectivul unei simple instruiri tehnice, fiind parte a eforturilor de cooperare internațională pentru consolidarea capacităților instituționale ale Ucrainei.

Transferul de cunoștințe și schimbul de experiență dintre specialiștii celor două țări contribuie la dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare a siguranței alimentelor.

Totodată, autoritatea română evidențiază importanța acestui parteneriat pentru redresarea Ucrainei și creșterea rezilienței regionale în domenii precum sănătatea publică, protecția mediului și siguranța alimentară.

Prin acest program, România își valorifică expertiza și infrastructura de laborator pentru a susține pregătirea profesională a specialiștilor din țara vecină, într-un domeniu cu impact direct asupra protecției consumatorilor.

Alexandru Rogobete a transmis pe Facebook că 100 de milioane de lei în plus vor merge pentru Acțiunile Prioritare (AP) din sănătate, programele naționale ale Ministerului Sănătății prin care sunt finanțate direct cele mai critice zone din spitale: pacienții critici din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), pacienții cu accident vascular cerebral (AVC), pacienții cu infarct miocardic acut și alți pacienți cu afecțiuni grave.

Potrivit Ministrului Sănătății, „din suma totală alocată Acțiunilor Prioritare, 60 de milioane de lei merg către unitățile de Anestezie și Terapie Intensivă, 10 milioane de lei către programul pentru pacienții cu accident vascular cerebral și 9 milioane de lei către programul pentru pacienții cu infarct miocardic acut”.

De asemenea, „situația de criză din Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) va fi deblocată prin suplimentarea bugetelor cu încă 130 de milioane de lei, față de cele 150 de milioane de lei alocate acum două săptămâni. Reușim astfel să asigurăm materialele sanitare și medicamentele pentru cele mai mari urgențe din sănătate, dar și pentru secțiile în care sunt tratați pacienții critici”, continuă Rogobete.

Ministrul afirmă că, odată cu aceste suplimentări, „ajungem la sumele pe care Ministerul Sănătății le-a propus încă de la începutul acestui an, dar care, din păcate, au fost reduse din cauza lipsei de viziune și de înțelegere a sistemului de sănătate de către fosta conducere a Guvernului”.

Rogobete a mulțumit personalului medical pentru că „nu și-a pierdut încrederea”, asigurând totodată pacienții că „monitorizăm zi de zi situația din sănătate, astfel încât spitalele să poată acorda prompt serviciile medicale de care pacienții au nevoie”.

„Cu echilibru, cu dialog și cu calm, reușim să readucem încrederea în sistemul de sănătate”, a conchis Alexandru Rogobete.

Proiectul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRI) este implementat în perioada ianuarie-decembrie 2026 de Parohia românească „Întâmpinarea Domnului” din Aschaffenburg și urmărește dezvoltarea activităților școlii parohiale, precum și apropierea copiilor și tinerilor de limba, cultura și spiritualitatea românească, scrie Basilica.ro.

Echipamente moderne pentru școala parohială

Cu ajutorul finanțării, parohia a achiziționat mai multe echipamente pentru activitățile educaționale și creative. Printre acestea se numără un calculator, un sistem audio, o imprimantă 3D, un ecran de proiecție, un aparat Cricut și un echipament pentru gravarea lemnului.

De asemenea, au fost cumpărate mobilier nou, materiale pentru ateliere de creație, seturi de pictură pe sticlă și pânză, războaie de țesut și rechizite.

Copiii au la dispoziție și costume populare românești, pe care le folosesc la evenimentele dedicate promovării tradițiilor și culturii naționale.

Ateliere de limba română și activități tradiționale

Programul include ateliere de limba română, pictură, meșteșuguri și artizanat tradițional, dar și activități prin care copiii descoperă gastronomia și obiceiurile românești.

Totodată, sunt organizate întâlniri dedicate valorilor și spiritualității ortodoxe, pentru a-i ajuta pe cei mici să își cunoască și să își păstreze credința.

Printre acțiunile desfășurate se numără participarea la Cupa Prieteniei, un eveniment dedicat Zilei Copilului și campania de solidaritate „Un ghiozdan pentru un copil”.

Proiectul „Și eu sunt român!” este realizat în parteneriat cu Parohia românească „Sfântul Calinic de la Cernica” din Schwabach-Roth și Asociația ArtValores din Spania.

Prin această inițiativă, organizatorii urmăresc să le ofere copiilor românilor din străinătate oportunități de a învăța despre originile lor și de a păstra legătura cu limba, tradițiile și valorile românești.

 

Prima-doamnă a Statelor Unite va organiza joi, la Washington, o întâlnire între reprezentanții celor două țări aflate în război, într-o inițiativă diplomatică neobișnuită pentru soția unui președinte american. Anunțul a fost făcut marți de Casa Albă.

Tot joi, la ora 18.00, ora României, Melania Trump va susține o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki, aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson.

Casa Albă nu a anunțat încă numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa la întâlnire, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial anunțul administrației americane.

Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului

Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump meritul de a fi obținut armistițiul din orașul ucrainean Oleşki, în urma contactelor stabilite cu Rusia și Ucraina.

„Melania Trump a inițiat independent contactele dintre cele două țări aflate în război și a reușit să obțină un armistițiu în orașul Oleşki și în zona învecinată din regiunea Herson”, au transmis reprezentanții Casei Albe, precizând că „această realizare reprezintă o inițiativă diplomatică fără precedent pentru o primă-doamnă a Statelor Unite”.

Armistițiul prin care Rusia și Ucraina au convenit să oprească temporar luptele în zona orașului Oleşki, pentru a permite evacuarea civililor, a fost anunțat de Casa Albă la 23 octombrie.

Încetarea focului a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, aproximativ 800 de persoane au fost evacuate în această perioadă.

Presa franceză contestă rolul Melaniei Trump în negocieri

Deși Casa Albă prezintă armistițiul drept un succes diplomatic al Melaniei Trump, publicația franceză Le Monde susține că implicarea acesteia ar fi fost exagerată.

Potrivit acesteia, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei negociaseră timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă a Statelor Unite să fie prezentată drept principalul mediator. Jurnaliștii francezi sugerează că rolul Melaniei Trump ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui american Donald Trump.

Cu toate acestea, Kremlinul i-a transmis Melaniei Trump mulțumiri speciale pentru contribuția sa la operațiunea umanitară.

Civilii din Oleşki, evacuați după multe luni de izolare

Vineri, 30 octombrie, reprezentanții Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu alimente, medicamente, apă potabilă și alte ajutoare umanitare. În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul.

Cei care au ales să se întoarcă în Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, în timp ce alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar.

Orașul Oleşki, ocupat de trupele ruse din februarie 2022, a fost izolat luni întregi, iar locuitorii au rămas fără apă curentă, electricitate, alimente și medicamente. Magazinele nu mai primiseră alimente din luna mai, iar drumurile minate și atacurile cu drone au făcut extrem de periculoasă părăsirea orașului.

Starul irlandez a dezvăluit că urmărește cu interes alegerea noului protagonist al francizei și a vorbit despre calitățile pe care acesta ar trebui să le aibă.

Callum Turner, actorul pe care Pierce Brosnan îl vede în rolul lui James Bond

Într-un interviu acordat revistei Vanity Fair, Pierce Brosnan, în vârstă de 73 de ani, a declarat că actorul britanic Callum Turner ar fi o alegere potrivită pentru a deveni următorul James Bond, relatează Variety.

Brosnan, care l-a interpretat pe agentul secret britanic în patru filme lansate între 1995 și 2002, îl cunoaște pe Turner din perioada în care au lucrat împreună la pelicula „The Only Living Boy in New York”, apărută în 2017.

„Callum Turner este cineva cu care am lucrat și este un actor foarte puternic”, a declarat Brosnan, apreciind atât talentul acestuia, cât și prezența sa pe ecran.

Fostul interpret al lui Bond a precizat însă că îi admiră și pe ceilalți actori luați în calcul pentru rol și că așteaptă anunțul oficial cu același interes ca publicul.

„Acum sunt doar un spectator. Sunt un om obișnuit, nerăbdător să afle cine va interpreta acest rol legendar din istoria cinematografiei”, a explicat actorul.

Cine sunt ceilalți actori luați în calcul pentru rolul agentului 007

Potrivit informațiilor publicate de Variety, Callum Turner se numără printre favoriții pentru preluarea rolului, alături de Jack Lowden, cunoscut pentru interpretarea sa din serialul „Slow Horses”.

Pe lista numelor vehiculate anterior pentru noul James Bond s-au aflat și Josh O’Connor și Jacob Elordi.

Publicația americană notează că ultimele audiții pentru rol ar avea loc la Londra, însă identitatea viitorului agent 007 nu a fost anunțată oficial.

Brosnan a evitat să indice un singur candidat drept alegerea definitivă, subliniind că actorii aflați în discuție au calitățile necesare pentru o carieră îndelungată.

Acesta i-a transmis viitorului interpret al personajului urări de succes, dar și de putere și curaj pentru provocarea pe care o presupune un asemenea rol.

Pierce Brosnan, entuziasmat de noul film James Bond regizat de Denis Villeneuve

Dincolo de alegerea protagonistului, Pierce Brosnan s-a declarat încântat de perspectiva colaborării dintre franciza James Bond și regizorul Denis Villeneuve, cunoscut pentru filmele „Dune”.

Actorul consideră că stilul vizual și imaginația cineastului ar putea aduce o perspectivă spectaculoasă asupra aventurilor agentului secret britanic.

„Cred că vom fi uluiți. Chiar cred asta”, a afirmat Brosnan, lăudând viziunea artistică și capacitatea regizorului de a construi povești cinematografice impresionante.

Alegerea viitorului James Bond rămâne una dintre cele mai urmărite decizii de la Hollywood, în condițiile în care noul actor va trebui să continue moștenirea unui personaj devenit simbol al cinematografiei internaționale.

Romain Giudicelli Bernard, un pietrar francez stabilit în România, a adaptat tehnica de zidărie uscată la condițiile din teren, după ce în spatele zidului au fost descoperite cabluri electrice care alimentează Maternitatea Brașov.

Astfel, pietrele au fost cioplite și ajustate individual, pentru a se îmbina și a avea contact direct unele cu altele, fără ca mortarul să fie necesar pentru fixarea lor. Acesta a fost folosit doar în partea din spate a zidăriei, pentru a limita infiltrarea apei și a proteja cablurile.

„Am adaptat intervenția la condițiile identificate în teren, păstrând aspectul tradițional al zidăriei și asigurând, în același timp, protecția infrastructurii existente”, a explicat Romain Giudicelli Bernard.

Canal artificial

Canalul Graft a fost amenajat artificial începând cu secolele XIV-XV, pentru a prelua surplusul de apă care traversa Cetatea Brașovului. Acesta se desfășoară paralel cu zidul de apărare, pe latura nord-vestică a cetății, având și rolul de a proteja fortificațiile medievale.

Potrivit arhitectei Alexandra Stoica, specializată în monumente istorice, în urma analizelor au fost identificate două zone în care se mai păstrează tehnica istorică a zidăriei uscate: la ieșirea din porțiunea acoperită a canalului și în zona Bastionului Graft.

Conform acesteia, cea mai mare parte a zidului existent a fost realizată în anii ’60, folosind piatră și mortar.

„Având în vedere că au trecut mai multe decenii de la ultimele lucrări majore, este necesar să stabilim soluțiile potrivite pentru consolidarea și punerea în siguranță a zidului”, a declarat Alexandra Stoica.

Lucrările vor fi extinse

Obiectivul autorităților este atât protejarea structurii existente, cât și protejarea zidului medieval al cetății în eventualitatea unor viituri care ar putea coborî din cartierul Șchei

Primăria pregătește documentația pentru refacerea întregii zone descoperite a pârâului Graft, fie prin utilizarea pietrei cioplite, fie prin găsirea unor soluții de către proiectant, care să îmbrace aceste ziduri din beton armat.

Noile prevederi vizează veniturile realizate în anul 2025 și stabilesc inclusiv termenele în care contribuabilii își pot clarifica situația fiscală.

Cine poate primi o decizie de impunere din partea ANAF

Ordinul ANAF nr. 1.457/2026, publicat luni, 2 noiembrie, în Monitorul Oficial, reglementează procedura de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Sunt vizate persoanele fizice care au obținut venituri pentru care datorează contribuții sociale, dar nu le-au declarat potrivit legislației fiscale.

În cazul contribuției la pensii, procedura se aplică, printre altele, persoanelor cu venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală, dacă venitul anual cumulat a atins cel puțin echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară și nu au fost îndeplinite obligațiile declarative.

Pentru contribuția la sănătate, verificările pot viza inclusiv venituri din chirii, investiții, agricultură, drepturi de autor și alte surse, în condițiile și la plafoanele prevăzute de Codul fiscal.

Ordinul include și proceduri distincte pentru anumite venituri asimilate salariilor obținute din străinătate, precum și pentru pensiile din străinătate, în acest ultim caz fiind vizate veniturile începând cu august 2025.

Contribuabilii vor fi notificați înainte de stabilirea sumelor

ANAF va identifica persoanele vizate folosind informațiile din declarațiile fiscale, datele transmise de plătitorii de venituri și alte evidențe disponibile.

Înainte de emiterea deciziei de impunere, contribuabilii vor primi o notificare și vor avea posibilitatea să își exprime punctul de vedere.

În termen de 20 de zile de la comunicarea notificării, persoanele care depun declarația unică sau documente justificative care demonstrează că nu datorează contribuția sunt eliminate din lista celor pentru care urmează stabilirea obligațiilor din oficiu.

Pentru contribuabilii care nu se prezintă la prima audiere este prevăzută o a doua invitație.

Cum calculează ANAF contribuțiile și când poate fi anulată decizia

În funcție de categoria veniturilor, ANAF va estima baza de calcul folosind veniturile identificate și plafoanele fiscale aplicabile anului 2025.

Pentru CAS aferentă activităților independente și drepturilor de proprietate intelectuală sunt prevăzute baze de calcul de 12 sau 24 de salarii minime brute. Pentru CASS, regulile diferă în funcție de sursa veniturilor, fiind aplicabile, după caz, plafoane de 6, 12 sau 24 de salarii minime ori calculul în raport cu venitul realizat.

Un element important este posibilitatea anulării deciziei de impunere. Dacă persoana fizică își îndeplinește obligațiile declarative în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei, aceasta se anulează.

Anularea este posibilă și dacă ANAF constată ulterior că persoana respectivă nu avea obligația de a declara sau plăti contribuțiile stabilite.

Zelenski a declarat că acest atac cibernetic a fost un răspuns la piratarea de către Rusia a sistemului de avertizare de urgență din Ucraina, care alertează locuitorii cu privire la amenințările imediate.

„Ne-au atacat sistemul. A fost un atac cibernetic”, a spus președintele ucrainean, potrivit Ukrainska Pravda.

Funcționarea sistemului de avertizare a fost oprită temporar, dar în prezent funcționează din nou.

„Când a fost foarte clar… că este vorba de atacul lor personal împotriva poporului nostru, a civililor. Desigur, am răspuns”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Duminică noaptea, aplicația Air Alert din Ucraina, care oferă cetățenilor actualizări vitale despre atacurile rusești iminente, a fost atacată de hackeri.

Avertismente false privind amenințările nucleare, chimice și de luptă stradală au fost trimise utilizatorilor aplicației din întreaga țară.

„O alertă nucleară este pe cale să declanșeze în toată Ucraina! Nu vă faceți griji, Oreshnik este pe drum”, se arată într-un astfel de mesaj, conform The Kyiv Independent.

La câteva ore după ce avertismentele false au fost trimise pe telefoanele cetățenilor ucraineni, propriul sistem de alertă antiaeriană al Rusiei a început să dea semne că a fost compromis.

Atacurile cibernetice de tip „alertă de urgență” marchează cele mai recente atacuri cibernetice dintre Ucraina și Rusia, potrivit sursei citate.

„Unul dintre sutele și miile de atacuri cibernetice comise de ruși anterior asupra sistemelor bancare, asupra pensiilor, a ajutoarelor sociale, asupra multor alte forme de sprijin pentru civili. Desigur, vor să producă haos în fiecare zi în Ucraina, în toate orașele noastre. Este unul dintre astfel de pași ai Rusiei”, a mai spus liderul de la Kiev.

„În ceea ce privește plățile către Israel, Bibi Netanyahu și cu mine am convenit să acordăm Israelului 4 miliarde de dolari pe an, iar acum câteva luni am convenit să încetăm aceste plăți”, a declarat Trump în cadrul emisiunii „Fox and Friends” de la Fox News, după ce a început votarea la alegerile de la jumătatea mandatului, potrivit Al Jazeera.

„Am convenit deja că, până la sfârșitul acestui an, nu vom mai plăti Israelului. Acum vom ajuta Israelul dacă va avea nevoie”.

Nu a fost clar de la început despre ce formă de ajutor vorbea Trump.

Cum a devenit ajutorul acordat Israelului un subiect de dispută în SUA

Ajutorul militar acordat Israelului, precum și contribuțiile la campaniile politice americane din partea susținătorilor israelieni ai candidaților, au constituit un punct fierbinte atât pentru democrați, cât și pentru republicani în acest an.

Criticile publice dure la adresa Israelului din partea liderilor politici americani din ultimii ani marchează o schimbare dramatică față de deceniile de sprijin ferm din partea ambelor partide.

Întreruperea ajutorului pentru Israel, respins în iulie

Camera Reprezentanților din SUA a respins în iulie un amendament privind întreruperea ajutorului acordat Israelului, în ciuda faptului că aproape jumătate dintre democrați l-au susținut, ceea ce reflectă o ruptură tot mai profundă între progresiștii americani și Israel cu privire la războiul genocid din Gaza.

Camera Reprezentanților a votat cu 314 voturi la 104 împotriva măsurii, propusă ca amendament la un proiect de lege privind cheltuielile Departamentului de Stat de către reprezentantul Thomas Massie din Kentucky, care își încheie mandatul și care este un critic republican deschis al politicii SUA în Orientul Mijlociu.

Postul Crăciunului, cunoscut în Biserica Ortodoxă și sub numele de Postul Nașterii Domnului, începe anul acesta duminică, 15 noiembrie, potrivit basilica.ro.

Ziua de 14 noiembrie, numită și Lăsatul secului, este ultima în care credincioșii mai pot consuma carne, lactate și ouă, înainte de începerea postului.

În cele 40 de zile, credincioșii ortodocși sunt îndemnați de Biserică să acorde mai mult timp rugăciunii, să participe la slujbele bisericești și să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Potrivit învățăturilor creștine, postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și o perioadă de liniște sufletească și iertare.

Cum a fost stabilită durata Postului Crăciunului

Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi de peste an și amintește de perioada în care oamenii au așteptat venirea Mântuitorului.

Cele 40 de zile au și o semnificație biblică. Ele amintesc de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de a primi Tablele Legii. În tradiția creștină, această perioadă simbolizează pregătirea oamenilor pentru primirea lui Iisus Hristos.

Postul Nașterii Domnului nu a avut întotdeauna aceeași durată. În primele secole creștine, unii credincioși posteau doar câteva zile, în timp ce alții țineau post până la șase săptămâni. Durata de 40 de zile a fost stabilită pentru întreaga Biserică Ortodoxă în anul 1166, în cadrul unui sinod ținut la Constantinopol.

Spre deosebire de Postul Paștelui, Postul Crăciunului este considerat mai puțin aspru, deoarece cuprinde mai multe zile în care este permis consumul de pește.

Ce se poate mânca în Postul Crăciunului

În timpul postului, credincioșii care respectă rânduiala alimentară bisericească renunță la carne, lapte, brânză, ouă și la preparatele care conțin aceste ingrediente.

Alimentația se bazează în principal pe legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Fasolea, lintea, mazărea, cartofii, ciupercile și preparatele din legume sunt printre alimentele consumate frecvent în această perioadă.

Rânduielile bisericești prevăd și zile în care consumul de ulei și vin este restricționat, precum și zile cu dezlegare la aceste alimente sau la pește.

Biserica pune însă accentul pe semnificația spirituală a postului. Rugăciunea, iertarea, împăcarea cu cei apropiați și ajutorarea persoanelor aflate în dificultate sunt considerate la fel de importante ca înfrânarea alimentară.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2026

Potrivit calendarului bisericesc, în Postul Crăciunului din acest an sunt 14 zile în care credincioșii ortodocși pot consuma pește.

În noiembrie, dezlegările sunt pe 21, 22, 23, 28, 29 și 30, iar în decembrie, pe 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19.

Prima dezlegare la pește din luna noiembrie, pe 21, coincide cu sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, care amintește de momentul în care Fecioara Maria, pe atunci copil, a fost adusă de părinții săi la Templul din Ierusalim, potrivit tradiției creștine. Alte două sărbători importante din această perioadă sunt Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, ambele cu dezlegare la pește.

Tradițiile românilor la începutul Postului Crăciunului

În satele românești, începutul Postului Crăciunului a fost însoțit dintotdeauna de obiceiuri menite să aducă împreună familia și comunitatea.

De Lăsatul secului, în unele regiuni, rudele și vecinii încă se adună în jurul mesei pentru a sărbători ultima seară înainte de începerea postului. Gospodinele pregătesc mâncăruri tradiționale, iar membrii familiei își cer iertare pentru supărările din timpul anului.

În credința populară, începutul postului este și un moment în care oamenii încearcă să lase în urmă certurile și neînțelegerile, pentru a întâmpina sărbătoarea Crăciunului împăcați.

Unele obiceiuri au legătură și cu protecția gospodăriei sau cu speranța într-un an roditor. În anumite zone, potrivit tradiției, resturile de la masa de Lăsatul secului se oferă păsărilor, pentru ca acestea să nu distrugă recoltele în anul următor, iar vasele se întorc cu gura în jos, pentru a feri gospodăria de necazuri.

Șezătorile și pregătirea colindelor, obiceiuri păstrate din vechime

Printre cele mai frumoase tradiții ale satului românesc se numără șezătorile și pregătirea colindelor, obiceiuri care aduc oamenii laolaltă în perioada Postului Crăciunului.

În unele sate, odată cu apropierea iernii, oamenii încă se adună la șezători, unde curăță porumbul, aleg fasolea, torc lâna sau cos, în timp ce povestesc și cântă. Pentru cei tineri, aceste întâlniri sunt și un prilej de a se cunoaște mai bine.

Tot în această perioadă încep pregătirile pentru colindat. Copiii și tinerii se adună pentru a învăța colinde noi și pentru a le repeta pe cele vechi, moștenite de la părinți și bunici, iar în Ajunul Crăciunului pornesc din poartă în poartă pentru a vesti Nașterea Domnului.

Ultima zi de post, o zi cu rânduieli speciale

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, este ziua în care credincioșii se pregătesc să întâmpine Nașterea Domnului. În tradiția ortodoxă, este și cea mai aspră zi din Postul Crăciunului, unii credincioși păstrând obiceiul de a nu mânca până după-amiaza sau până la apariția primei stele pe cer, care amintește de Steaua Betleemului.

Una dintre cele mai vechi tradiții bisericești din preajma Crăciunului este mersul preotului cu icoana Nașterii Domnului la casele credincioșilor. Însoțit de cântărețul bisericesc, preotul vestește apropierea Crăciunului, iar familiile îl primesc și se închină la icoană.

Tradiția datează din primele secole creștine și se păstrează și astăzi. Dacă în unele sate preotul merge cu icoana chiar în Ajun, în orașe, unde numărul credincioșilor este mai mare, vizitele încep chiar cu o săptămână înainte de Crăciun.

Românii au consumat 8.189 MW în prima zi lucrătoare de la începutul sezonului rece, cea mai mare valoare de pe 2 martie, când nivelul maxim a fost de 8.228 MW.

Acest consum maxim s-a înregistrat luni seara la ora 18:50, oră la care producția de energie a României era de 7.381 MW, restul de 807 MW fiind asigurați prin importurile venite prin interconexiunile României la rețeaua unică europeană.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.

Consumul a fost înregistrat pe fondul temperaturilor scăzute din primele zile ale sezonului rece, care debutează pe 1 noiembrie.

Cele mai mari consumuri din 2026

Cel mai mare consum instantaneu din acest an s-a înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW, cu o producție de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW proveneau de la Centrala nucleară de la Cernavodă.

Vârful de consum prognozat până la finalul anului este mai mare cu aproximativ capacitatea instalată a centralei de la Cernavodă (1.400 MW).

Mai exact, se estimează că românii vor ajunge să consume un maxim de 8.432 MW în săptămâna 30 noiembrie – 6 decembrie, conform platformei ENTSO-E.

Prognozele pentru 2 noiembrie indicau un consum maxim de 7.850  MW, iar consumul real maxim a fost de 8.157, potrivit platformei europene.

Potrivit informării oficiale a Ministerului Energiei, România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Marți la ora 16:00, România avea un consum de 7.486 MW și o producție de 6841 MW, ceea ce înseamnă importuri de  644 MW, potrivit datelor în timp real ale Transelectrica:

Cea mai mare pondere o au vântul și apele în mixul energetic de la această oră:

• 39.38% Eolian – 2706 MW
• 23.92% Hidro – 1644 MW
• 22.72% Hidrocarburi – 1561 MW
• 9.82% Cărbune – 675 MW
• 1.54% Foto – 106 MW
• 1.53% Instalații de stocare – 105 MW
• 1.09% Biomasă- 75 MW
• 0.00% Nuclear – 0 MW

Total 6875 MW – Productia in 03-11-2026 ora 15:59:50

Potrivit IPJ Dolj, sesizarea a fost făcută marți de către Penitenciarul Pelendava.

Conform acesteia, un bărbat de 36 de ani, care era încarcerat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la viol, a beneficiat de permisie în perioada 2 noiembrie ora 12.00 – 3 noiembrie ora 12.00 și nu a mai revenit în penitenciar.

Bărbatul a fost căutat la domiciliu, în comuna Catane, dar nu a fost găsit.

Polițiștii anunță că au fost începute verificări pentru localizarea bărbatului.

Persoanele care dețin informații utile cu privire la persoana evadată sunt rugate să sune la 112 sau să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție.

Ministrul Muncii a lansat un atac dur la adresa lui Dragoș Pîslaru, în contextul controversei privind raportarea persoanelor cu dizabilități care au părăsit instituțiile rezidențiale, inclusiv al informațiilor referitoare la persoanele decedate.

„Domnule Pîslaru, am să vă demonstrez cât de mincinos sunteți!”, și-a început Florin Manole mesajul.

Acesta susține că responsabilitatea pentru raportarea persoanelor decedate aparținea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene și conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPD).

Potrivit lui Manole, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) aveau termen până la 10 iulie 2026 pentru transmiterea datelor centralizate la nivel județean, în baza unei adrese din 25 iunie.

Ministrul afirmă că acest termen a expirat la două zile după demiterea Alexandrei Zară, astfel că responsabilitatea verificării și centralizării finale a informațiilor nu îi mai revenea acesteia.

Documentele invocate de ministrul Muncii și raportarea celor 3.976 de persoane

Pentru a-și susține afirmațiile, Florin Manole prezintă o cronologie a corespondenței dintre Ministerul Muncii, ANPD, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisia Europeană.

Conform acesteia, la 15 iulie, Ministerul Muncii a transmis ANPD modelul de tabel necesar centralizării finale.

Ulterior, pe 12 octombrie, la ora 16:27, ANPD ar fi transmis ministerului tabelul centralizator cu 3.976 de persoane raportate ca dezinstituționalizate. Documentul ar fi fost redirecționat către MIPE și Comisia Europeană în aceeași zi, la ora 16:56.

Manole precizează că, pe 22 octombrie, Comisia Europeană a solicitat revizuirea tabelului, semnalând inclusiv existența unor mențiuni privind lipsa informațiilor justificative.

Manole invocă raportul oficial al ANPD

Ministrul Muncii face trimitere și la raportul de sinteză privind dezinstituționalizarea, publicat pe site-ul ANPD și semnat, potrivit acestuia, de Ana Rădulescu.

Documentul menționează că numărul persoanelor eligibile centralizate este de 3.976, cifră considerată în raport suficientă pentru declararea îndeplinirii țintei de 4.000 de persoane dezinstituționalizate în perioada 2021 – 31 august 2026.

„Doar acestea sunt dovezile clare care demonstrează cine spune adevărul și cine minte”, își încheie Florin Manole mesajul.

Dragoș Pîslaru: „Morții au fost scoși de noi, după ce PSD i-a băgat în liste”

La rândul său, fostul ministru Dragoș Pîslaru, a lansat marți un atac dur la adresa lui Florin Manole, respingând acuzațiile privind includerea persoanelor decedate în raportările transmise Comisiei Europene.

„Sunt absolut uluit de tupeul domnului ministru Florin Manole. În disperarea de a lansa un atac politic, a reușit o performanță rară: a demonstrat public incompetența propriului partid”, a scris Pîslaru pe Facebook.

Acesta susține că lista care conținea persoane decedate provenea din raportarea de la 30 iunie, întocmită sub conducerea Alexandrei Zară, fosta președintă a autorității responsabile de protecția persoanelor cu dizabilități, pe care o acuză de management defectuos.

„Morții au fost scoși de noi, după ce PSD i-a băgat în liste”, afirmă Pîslaru, precizând că, după înlocuirea Alexandrei Zară cu Ana Rădulescu, datele au fost reverificate, iar raportarea de la 31 august a inclus 3.976 de persoane eligibile, fără cazurile de deces identificate anterior.

Pîslaru mai susține că nu a semnat și nu a transmis personal nicio raportare către Comisia Europeană în cele cinci luni în care a exercitat interimar portofoliul Muncii, această responsabilitate revenind direcției de specialitate din minister.

Patru amenințări cu bombă într-o singură zi

O alertă cu bombă a forțat un avion de pasageri din Londra să aterizeze de urgență în Polonia, marți, în timp ce alte trei amenințări au blocat la sol zborurile din Manchester, Copenhaga și Israel.

Potrivit The Independent, zborul companiei aeriene poloneze LOT de pe Heathrow transporta 181 de persoane, când o alertă l-a forțat să aterizeze pe aeroportul Varșovia-Modlin. Serviciile de securitate încă verificau amenințarea, iar aeroportul internațional afectat a fost închis temporar.

O a doua amenințare cu bombă a fost raportată la bordul unui zbor SAS scandinav de la Copenhaga la Varșovia, care a fost forțat să aterizeze pe aeroportul Chopin și a fost, de asemenea, verificat.

SAS a declarat ulterior că zborul a aterizat în siguranță la Varșovia, iar pasagerii au coborât din avion.

O a treia amenințare a fost raportată la bordul unui zbor Ryanair cu 114 pasageri din Manchester, care a aterizat în Murcia, în sudul Spaniei.

O a patra alertă cu bombă a determinat ulterior un zbor din Israel să aterizeze în Sofia, Bulgaria.

Nu se știe dacă incidentele au legătură între ele

La momentul actual, nu este sigur dacă cele patru amenințări au legătură între ele.

Aeroportul Varșovia-Chopin a rămas deschis marți, a declarat un purtător de cuvânt al aeroportului.

Adam Szabłowski, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Modlin din Varșovia, a declarat pentru presa din Polonia că „un avion din Londra a aterizat pe Aeroportul Modlin la ora 10:01, cu 181 de persoane la bord. Aeroportul a fost închis. Așteptăm experți în dezamorsarea bombelor”.

Aeroportul a transmis într-un comunicat că avionul a fost direcționat către o zonă desemnată după aterizare și va rămâne acolo până când autoritățile, inclusiv echipele de dezamorsare a bombelor, vor inspecta situația, potrivit sursei citate.

Aceste incidente vin la o zi după ce un zbor WizzAir de la Londra Luton către Sofia, Bulgaria, a fost deviat către Budapesta în urma unei presupuse amenințări cu bombă în aer. În cele din urmă, s-a dovedit că alarma a fost falsă.