MediaFax.ro

În condițiile în care vortexul polar este stabil sau puternic – vânturi puternice care mențin masa rece în jurul Polului Nord, vremea este stabilă și blândă din punct de vedere termic la latitudini temperate.

Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate, determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa).

Slăbirea puternică poate avea loc atunci când se produc încălziri semnificative (bruște) în stratosfera polară, eng. Sudden Stratospheric Warming (SSW). O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă. Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează. În condițiile unui eveniment major de SSW, vortexul troposferic se fragmentează sau slăbește, aerul arctic coboară spre latitudini medii – iar drept consecință apar valuri puternice de frig

O perspectivă a evoluției vortexului stratosferic pe o perioadă de timp mai lungă (anticipație de până la 45 de zile – 12 noiembrie – 26 decembrie) este oferită de modelul numeric de prognoză ECMWF.

Vortex slăbit

Acestă perspectivă indică un vortex încă stabil, dar care a slăbit în intensitate, în ultima săptămână, cu vânturi moderate din sector vestic în zona circumpolară (o medie în jurul a 20…25 m/s). Astfel, se va înregistra o slăbire evidentă în ultima decadă, în special în jurul datei de 26 noiembrie, când componenta zonală a vânturilor de vest ar putea scădea spre 0 m/s. Acest lucru presupune un început de încălzire stratosferică și o degradare a vortexului stratosferic. Spre finalul lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie incertitudinea privind intensitatea vortexului stratosferic este tot mai mare, dar un posibil scenariu ar fi de creștere ușoară în intensitate a vântului zonal în stratosferă și o revenire spre un vortex stabil.

Estimările modelelor numerice globale privind evoluția vortexului polar stratosferic, la momentul de anticipație 26 noiembrie, indică o încălzire stratosferică și implicit o deplasare a vortexului polar stratosferic peste zona de nord a Câmpiei Ruse și Siberia.

În 26 noiembrie modelul global GFS indică o anomalie de temperatură pozitivă de peste 20…30 de grade chiar deasupra zonei arctice și temperaturi mai scăzute decât normal deasupra Siberiei (anomalii negative de 15…20 de grade.

În consecință, în 26 noiembrie, centrul vortexului este centrată deasupra Siberiei (temperaturi de – 75 de grade) și temperaturi mai ridicate deasupra zonei Arctice (temperaturi de -45 de grade).

În aceste condiții, stratosfera se încălzește, dar încă nu este confirmat un eveniment major de încălzire stratosferică (SSW), însă modelele globale de prognoză indică o posibilă tendință spre acest scenariu, în condițiile în care estimarea pentru 26 noiembrie indică o deplasare a centrului vortexului pe Siberia.

Pentru ca un eveniment să fie declarat major SSW, trebuie îndeplinit criteriul oficial (WMO – World Meteorological Organization): vânturile zonale medii la latitudinea de 60°N și altitudinea nivelului de 10 hPa se inversează — adică trec de la vestice (pozitive) la estice (negative).

Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1-3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici. Dacă aceste încălziri stratosferice apar devreme, cum este situația din acest an (în ultima decadă a lunii noiembrie), este mai dificil să se anticipeze exact momentul în care efectele se vor transmite până la suprafaţă.

Compania ucraineană Kalyna Film a lansat un proiect cinematografic istoric realizat împreună cu un investitor privat din Statele Unite, marcând o premieră pentru studioul ucrainean. Anunțul a fost făcut vineri de regizorul american Joe DiRienzo, responsabil de dezvoltarea pe piața SUA, aflat la Kiev pentru începerea etapei active de filmare.

DiRienzo spune că 2025 este un an important pentru extinderea internațională a Kalyna Film. Compania a semnat deja trei acorduri cu parteneri din străinătate și a deschis un birou la New York. Unul dintre proiecte este realizat la cererea investitorului american.

DiRienzo: Ucraina nu are luxul de a pierde timp

Reprezentantul companiei spune că Hollywoodul este tot mai interesat de echipele ucrainene, deoarece acestea lucrează eficient și acceptă condiții pe care alte piețe le consideră dificile: „Ucraina nu are luxul de a întârzia și de aceea se dezvoltă mai repede. Faceți ceea ce alții doar îndrăznesc să încerce. Nu încetiniți! Lăsați lumea să vă ajungă din urmă”, a declarat DiRienzo pentru Interfax-Ukraine.

Regizorul american a subliniat și diferențele dintre ritmul industriei americane și cel al industriei ucrainene: „Statele Unite rămân legate de vechile modele de lucru, pentru că acestea sunt cele care ne-au făcut bogați. Ucraina, însă, înțelege că nu există cale de întoarcere… este forțată să creeze o lume nouă. Și tocmai acest nou drum vă va îmbogăți”, le-a transmis el ucrainenilor.

De la Kiev spre piața americană

Între 2023 și 2024, Kalyna Film a realizat peste 25 de ore de conținut audiovizual, finanțat aproape integral din surse ucrainene, cu sprijinul unui mic grant european. Compania are în vedere producția mai multor filme în Ucraina și o intrare în forță pe piața americană.

„Suntem încrezători și vrem să continuăm șirul rezultatelor pozitive. Știm foarte bine că niciun meci în ABA nu este ușor, cu atât mai puțin unul în deplasare. Cu siguranță vor încerca să lupte pentru victorie, dar același lucru îl vom face și noi”, a afirmat Silvășan într-un comunicat al campioanei României.

Tehnicianul a precizat că echipa va juca din nou fără Iverson Molinar, care rămâne la Cluj pentru recuperare, însă ceilalți jucători sunt pregătiți de confruntarea din Muntenegru.

SC Derby, fondată în 1998 și campioană a Supercupei Ligii Adriatice în 2023, ocupă în prezent locul 6 în Grupa A, cu două victorii din primele șase etape.

Pentru U-BT Cluj, meciul de vineri reprezintă a patra deplasare a sezonului în ABA League, după partidele cu Krka, Borac și Dubai, echipa venind după două victorii consecutive pe teren propriu, cu Igokea și Borac Čačak.

„Cu siguranță vom fi pregătiți să luptăm pentru o nouă victorie în ABA League”, a completat și jucătorul Karel Guzman.

Declinul s-a resimțit rapid în întreaga regiune, unde indicele paneuropean Stoxx 600, care reunește cele mai mari 600 de companii listate din Europa, a coborât cu 1,12%, iar principalele burse din zona euro și din Marea Britanie au intrat în teritoriu negativ încă din primele ore ale ședinței.

Presiunea a fost amplificată de noile date economice din China, care indică o pierdere de ritm în luna octombrie, potrivit CNBC. Investițiile în active fixe au scăzut în primele zece luni, iar creșterea vânzărilor cu amănuntul și a producției industriale s-a moderat semnificativ.

Corecții în întreaga Europă

Pe marile burse europene, corecțiile au fost generalizate vineri. Indicele francez CAC 40, care reunește cele mai mari 40 de companii listate la Paris, a scăzut cu 0,85%, în timp ce DAX din Germania – principalul indicator al bursei de la Frankfurt – a pierdut 0,87%. În Marea Britanie, FTSE 100, ce reflectă evoluția celor mai valoroase companii listate la Londra, a coborât cu 1,26%, iar în Italia, FTSE MIB, indicele de referință al pieței din Milano, a înregistrat un declin de 1,19%. Bursa spaniolă a urmat aceeași tendință, IBEX 35 scăzând cu 1,26%.

Semnal de alarmă de pe Wall Street

Evoluțiile de pe Wall Street au contribuit la slăbirea piețelor europene, în condițiile în care Nasdaq Composite – indice dominat de companii de tehnologie și inovare – a scăzut cu 2,3% joi, pe fondul preocupărilor legate de evaluările companiilor tehnologice și de incertitudinile privind traiectoria dobânzilor din SUA.

Declarațiile recente ale oficialilor Fed au determinat piețele să își ajusteze așteptările. Până vineri dimineață, probabilitatea probabilitatea unei reduceri a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale în luna decembrie era de 52,1%, față de 95% în urmă cu o lună.

Lira sterlină se depreciază, iar randamentele obligațiunilor britanice cresc

În Marea Britanie, tensiunile din jurul politicilor fiscale au crescut după informațiile privind o posibilă retragere a planului de majorare a impozitului pe venit. Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 10 ani, cunoscute drept „gilts”, a urcat la 4,5%, după ce investitorii au vândut masiv aceste titluri.

Lira sterlină a scăzut cu 0,2% atât față de dolar, cât și de euro, în urma tensiunilor generate de schimbarea planurilor fiscale.

Allianz raportează rezultate record și susține piața germană

Contrar tendinței negative de pe piețe, compania germană Allianz a publicat rezultate solide. Asigurătorul a anunțat „rezultate record în primele nouă luni ale anului”, cu un profit operațional de 4,4 miliarde euro în trimestrul al treilea, în creștere cu 12,6% față de aceeași perioadă din 2024. Principalul aport la creșterea profitului l-a avut divizia Property-Casualty, cea care cuprinde asigurările generale pentru bunuri și riscuri comerciale.

Allianz estimează venituri din activitatea sa de bază de cel puțin 17 miliarde de euro pentru 2024, la limita superioară a ghidajului anual. Acțiunile companiei cresc cu aproximativ 1%.

Piețele asiatice și cele americane rămân prudente

În Asia, bursele au scăzut peste noapte, în timp ce piețele au urmărit evoluțiile de pe Wall Street și datele economice din China. Contractele futures americane (instrumente financiare care anticipează direcția piețelor la deschiderea ședințe) au rămas aproape neschimbate vineri dimineață, semn că investitorii rămân rezervați din partea investitorilor.

În cadrul evenimentului, ministrul a fost întrebat despre soluția Guvernului în cazul crizei Lukoil și despre posibilele creșteri ale prețurilor la carburanți. Bogdan Ivan a declarat că, în prezent, nu există nicio justificare pentru majorarea prețurilor, deoarece România dispune de suficiente rezerve de combustibili, rafinăria locală are capacitate neutilizată, iar producția este exportată și către țările vecine.

„La nivel guvernamental, lucrăm împreună cu mai multe ministere pentru a clarifica transpunerea sancțiunilor internaționale în legislația națională și, totodată, pentru a limita efectele negative asupra furnizorilor și tuturor agenților economici”, a precizat Ivan.

În ceea ce privește comisia care gestionează situația, ministrul a explicat că aceasta este condusă de vicepremierul Cătălin Predoiu, împreună cu Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor, iar rezultatele vor fi comunicate în săptămâna următoare.

Cine ar putea prelua Lukoil

Referitor la Lukoil, Ivan a menționat că mai multe companii private și-au manifestat interesul pentru rețeaua de stații și pentru rafinăria Petrotel. În ceea ce privește originea potențialilor investitori, aceștia provin din România, Statele Unite ale Americii, Grecia și Ungaria. Ministrul a subliniat că România nu va solicita excepții de la sancțiuni, deoarece aprovizionarea cu combustibili nu depinde de rafinăriile vizate de măsuri.

În ceea ce privește datoriile Lukoil față de statul român, acestea se ridică la sute de milioane de lei, iar Ministerul Finanțelor și ANAF vor clarifica cuantumul exact.

Întrebat dacă naționalizarea este o variantă, Bogdan Ivan a răspuns că decizia finală va fi luată cel mai probabil săptămâna viitoare, după evaluarea situației și consultarea partenerilor internaționali.

În final, ministrul a clarificat că orice creștere a prețului carburanților nu este justificată în prezent și că se vor lua măsuri pentru prevenirea unor majorări speculative. De asemenea, a menționat că Ministerul Energiei a finalizat deja o reorganizare internă, reducând cu 13% numărul posturilor ocupate, fiind astfel în parametrii ceruți de Guvern și având cea mai mică organigramă din administrația românească.

„Dacă am fost harnici, nu înseamnă că trebuie penalizați încă o dată”, a concluzionat ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat: „Voi fi pe această funcție cât timp voi putea să fac ceva pentru că dacă stai pe o funcție și nu poți să faci ceea ce trebuie, nu are rost să mai stai pe acolo. Iar stai pe o funcție cât timp ai o coaliție în spate care susține acest lucru”, vineri la Radio Europa Liberă. 

Privind modul de funcționare al coaliției, Bolojan a spus: „Aici e vorba de o realitate pe care nu o putem nega, avem astăzi o coaliție care este dată de o aritmetică parlamentară. Nu întotdeauna într-o coaliție, indiferent ce partide sunt, lucrezi cu cine ai cele mai mari afinități, dar în momentul în care trebuie să ții stabilitatea unei țări, înseamnă că trebuie să lucrezi responsabil”. 

Acesta a avertizat cu privire la „pulverizarea politică”, subliniind despre formațiunile aflate în coaliție, „niciun partid nu poate să facă lucrurile de unul singur, dar fiecare partid poate să blocheze lucrurile”. 

„Nu poți să faci reforme și în același timp să fii în permanență cu ochii pe sondajele de opinie și să vii cu un concurs de frumusețe politică. Trebuie să lucrezi responsabil că, într-adevăr, atunci cât îți închei mandatul de o lună, de o zi, de șase luni de zile, să știi că poți să mergi pe stradă cu fruntea sus, nu să ne laude toată lumea, dar să nu ne înjure toată lumea”, a mai adăugat liderul de la Palatul Victoria.

Potrivit estimărilor publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, față de trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans mic de doar 1% în trimestrul II față de trimestrul I, ceea ce arată o frânare vizibilă a economiei.

Guvernatorul recunoaște, în conferința în care a prezentat raportul pe inflație, clar că efectele corecțiilor fiscale se simt în economie, însă insistă că acestea fac parte dintr-un program asumat și necesar pentru corectarea dezechilibrelor.

„Poate să fie un semnal de alarmă, în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat. Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. Ce încercăm să facem împreună cu Guvernul… E un program comun, corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm politicile monetare în funcție de această corecție. E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea. Nu este ușor în general, când încerci să ieși dintr-o politică pro-ciclică, și asta încercăm acum. Pe parcursul a 2-3 ani s-a stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern, iar asta a însemnat lărgirea deficitului”, a precizat Isărescu.

Ce este, de fapt, o recesiune?

Din punct de vedere tehnic, recesiunea este definită, în mod uzual, ca o perioadă în care o economie înregistrează două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut față de trimestrele anterioare.

Altfel spus, o singură scădere trimestrială – cum este cea de -0,2% din trimestrul III – nu este suficientă pentru a declara oficial o recesiune. Este nevoie ca și trimestrul următor să marcheze o contracție a PIB pentru a vorbi de „recesiune tehnică”.

Această distincție este importantă: o economie poate avea mici sincope sau încetiniri de scurtă durată fără a intra neapărat în recesiune, dacă ulterior își reia creșterea.

Isărescu: „Nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă”

În pofida scăderii PIB-ului din trimestrul III, guvernatorul BNR se declară încrezător că România poate evita recesiunea tehnică:

„Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe baza de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune.”

 

Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%, de la aproximativ 14,2 miliarde de lei la 13,7 miliarde de lei, ca urmare a măsurilor adoptate în iulie pentru reducerea deficitului bugetar, a spus premierul la Europa Liberă.

„Este pentru prima dată luna octombrie, când, față de luna octombrie a anului trecut, cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 5%. În luna octombrie, au intrat în vigoare toate măsurile pe care le-am luat în iulie”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat că până în vară cheltuielile publice au crescut semnificativ, cu aproximativ 10% pe primul semestru față de semestrul întâi al anului precedent.

Reduceri în administrația locală și centrală

De săptămâna viitoare, Guvernul va începe procedura de adoptare prin angajare de răspundere a pachetului de măsuri pentru administrația locală și centrală. „Mai luăm încă un set de măsuri, în așa fel încât anul viitor să scădem cu cel puțin două puncte procentuale acest deficit”, a explicat Bolojan.

Pachetul prevede o reducere de aproximativ 10% din personalul administrației locale și o reducere de aproximativ 10% a fondului de salarii în administrația centrală. „Per global, 10% din personalul din administrația locală ar trebui să plece”, a precizat premierul, adăugând că măsurile vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, dar procedurile de reducere vor dura aproximativ un trimestru.

„Odată ce acest pachet este adoptat și ar trebui să treacă de CCR, pentru că am căutat să respectăm toate aspectele care țin de constituționalitate, în afară de calcularea numărului de angajați după o formulă care ține de numărul de locuitori și care, acolo unde personalul este în plus, impune reducerea de personal sau de cheltuieli de personal, înseamnă și o reducere în administrația centrală de aproximativ 10% a fondului de salarii și înseamnă transferul de competențe către administrația publică locală. Acest pachet nu înseamnă doar reduceri, înseamnă o schimbare a filozofiei în administrație. Administrația nu mai este doar o sursă de cereri către bugetul de stat, nu este doar o entitate în care îi faci transferul de bani pe care nu-i mai ai, ci este un factor de dezvoltare, un factor de responsabilitate pentru acele comunități”, afirmă Bolojan.

Procedurile se vor aplica din 1 ianuarie, dar nu se pot face reduceri de pe zi pe alta

„Va fi nevoie probabil de un trimestru ca să se deruleze toate procedurile pentru că partea de reduceri nu se face simplu. Asta în local.

În cea centrală, după ce s-ar adopta această lege, am fi în situația în care fiecare minister, fiecare autoritate, prin acte subsecvente, deci prin hotărâri de guvern, prin ordonanțe de urgență, vine și-și corectează lucrurile”.

Risc de suspendare a fondurilor europene

România se află într-o procedură de deficit excesiv, iar dacă nu reușește să reducă deficitul bugetar, risca suspendarea fondurilor europene. „Suntem, într-adevăr, în această procedură de deficit excesiv, pe care, dacă nu o corectăm, sanțiunea maximă pe care Comisiunea Europeană o poate adopta este suspendarea fondurilor europene”, a avertizat Bolojan.

Premierul a subliniat că măsurile luate în iulie au fost necesare pentru a evita această suspendare și că țara trebuie să respecte angajamentele asumate. „Trebuie să fim serioși, trebuie să fim responsabili și, dacă respectăm nu ceea ce ne-a impus Comisiunea Europeană, ci ceea ce ne-am angajat noi în interesul nostru, ieșim din această zonă de deficit excesiv”, a explicat el.

Premierul a anunțat că o decizie privind noul proiect al pensiilor magistraților va fi luată până marți în cadrul coaliției. Ilie Bolojan a mai spus, în cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, că buna credință a membrilor CSM se va vedea în viteza cu care vor analiza noul proiect.

„Săptămâna viitoare vom repune proiectul (…) în prima parte a săptămânii ca să existe o perioadă rezonabilă de timp astfel încât CSM să ne dea un aviz (…) Buna credință se va vedea în termenul în care se va da avizul”, a explicat premierul Ilie Bolojan, adăugând că „dacă facem asta până pe data de 28 nu mai avem probleme de pierderea banilor, cel puțin nu în totalitate”.

Decizia finală privind forma proiectului va fi luată în cadrul coaliției.

„La începutul săptămânii viitoare vom tranșa toate detaliile legate de acest proiect (…) Va fi o decizia a coaliției până marți”, a precizat Ilie Bolojan.

Magistrații nu au ajuns la un acord cu președintele României, Nicușor Dan, după ce au mers la Palatul Cotroceni cu un acord „de pace” privind pensiile speciale. CSM a propus ca și pentru magistrați să fie stabilită o soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității.

Discuțiile de miercuri, de la Palatul Cotroceni, s-au încheiat după trei ore, fără un acord. Rezultatul discuțiilor a fost că ambele părți trebuie să accepte compromisuri pentru a reduce tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar. Magistrații au cerut ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, așa cum prevedea proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR.

„Finanțările europene, pe care trebuie să le absorbim anul viitor, care se ridică la peste 10 miliarde de euro pe componenta de PNRR, pe care ieri Consiliul Ecofin ne-a validat-o. dacă ne respectăm angajamentele pe care ni le-am luat, adică respectăm acele jaloane, acele condiționări, acele reforme în principal și în mod evident, dacă facem absorbția. Și atunci, cel mai mare pachet de sprijin economic pe care îl putem să-l dăm economiei românești, este să absorbim cele 10 miliarde de euro. Asta este o prioritate pentru guvern”, a spus Ilie Bolojan, vineri la Radio Europa Liberă. 

„Nu există nicio scuză să nu facem tot ceea ce ține de noi, să luăm acești bani. Parte sunt granturi în totalitate, parte sunt împrumuturi cu dobândă redusă, pentru că ele vor crea condiții de dezvoltare”, a continuat prim-ministrul. 

Premierul a spus că cererea de plată nr. 4, pe care Guvernul intenționează să o depună până la sfârșitul lunii are o valoare de 2.5 miliarde de euro. 

Privind cerea nr. 3, Ilie Bolojan a explicat: „Avem peste 800 de milioane de euro care sunt reținuți din această cerere de plată, în principal pe trei componente aproximativ egale. Una este legată de administrarea companiilor de stat, cealaltă este legată de afacere operațională agenția AMEPIP, care de fapt asigură că procedurile de coordonare, de organizarea concursurilor la companiile de stat sunt făcute corect. Și al treilea jalon este cel legat de pensiile magistraților”. 

Ajustările de personal vizează în principal angajații din divizia Business Solutions Group (BSG), atât din birourile din România, cât și din America de Nord. Bitdefender a comunicat că persoanele afectate de această reorganizare vor beneficia de pachete salariale compensatorii, consultanță pentru reconversie profesională și vor avea prioritate la posturile vacante din cadrul companiei.

Procesul de evaluare a posturilor a fost realizat individual, luând în considerare alinierea fiecărui rol la obiectivele strategice și la foaia de parcurs tehnologică a companiei.

Justificarea deciziei: adaptare și concentrare pe creștere sustenabilă

Reprezentanții Bitdefender arată că decizia a fost luată ca urmare a unei necesității reașezării proiectelor, în așa fel încât să se asigure „o creștere sustenabilă pe termen lung”.

Potrivit companiei, decizia de restructurare vine în urma unei reevaluări a priorităților strategice. Scopul este de a canaliza resursele către proiectele cu cel mai mare potențial de a aduce valoare clienților și partenerilor. Reprezentanții Bitdefender insistă că aceste măsuri sunt luate dintr-o perspectivă proactivă, compania menținându-și profitabilitatea și traiectoria de creștere, arată Profit.ro.

Aceștia adaugă că dinamismul accentuat al pieței de securitate cibernetică impune o adaptare continuă pentru a rămâne competitivi.

Fără alte concedieri planificate în viitor

Bitdefender a dat asigurări că actualul val de disponibilizări este un eveniment singular și nu există planuri pentru alte reduceri de personal în viitorul apropiat. Mai mult, compania va continua procesul de recrutare, concentrându-se pe atragerea de specialiști în arii strategice considerate esențiale pentru dezvoltarea viitoare.

Prioritatea declarată a companiei este de a-și menține agilitatea și capacitatea de adaptare la transformările rapide din industria securității informatice.

Performanță financiară robustă în cel mai recent an fiscal

Contextul financiar al companiei rămâne solid. Conform celor mai recente date financiare (pentru anul fiscal 2023), Bitdefender a înregistrat o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de lei, marcând o creștere de 62,6% față de anul anterior. Profitul net a atins 239,6 milioane de lei, o revenire semnificativă după pierderile raportate în anul precedent, cauzate de o modificare a standardelor contabile.

În același an, numărul mediu de angajați din România a crescut la 1.650, o majorare de 7,3% comparativ cu anul anterior, ceea ce reconfirmă importanța operațiunilor locale pentru companie.

„Ar trebui să ne oprim cât mai repede posibil”, a răspuns Bolojan, la Europa Liberă.

„Dar înainte de a spune ce mai trebuie să facem și când am putea face acest lucru, trebuie să le subliniem românilor niște realități. Pentru că ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare, am crescut gradul de îndatorare al României, ni s-a scăzut rating-ul, deci încrederea pe care piețele o au față de România, ceea ce a generat creșterea dobânzilor la creditele pe care le-a contractat România”, a adăugat premierul.

România plătește dobânzi mai mari decât celelalte țări din regiune

„Din cauza acestui fapt, de exemplu, anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României. Când discutăm în termeni de deficit de 8,4% cât este anul acesta, sau anul viitor, puțin peste 6%, jumătate vor fi cheltele cu dobânzile”.

În opinia premierului, „orice om rațional înțelege că atunci când ai astfel de dobânzi, trebuie să lucrezi, să-ți crești veniturile, încasându-ți taxele pe care deja le-ai stabilit, nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie doar să le încasăm pe cele care le-am stabilit, scăzându-ți cheltuielile, eliminând risipa, ceea ce trebuie să facem în continuare, asta mai trebuie să facem, și în mod evident, echilibrând bugetele, asigurând banii pentru investiții, în așa fel încât să susținem economia românească, începând de anul viitor, trebuie să ne scădem presiunea pe aceste deficite”.

Doar în felul acesta, încrederea în România va crește și i se va îmbunătăți ratingul, urmând să ia împrumuturi cu dobânzi mult mai mici.

Scăderea punctelor procentuale la dobânzile pe care le plătește România nu este suficientă, „pentru că, chiar dacă noi avem un grad de îndatorare ca țară mai mic decât media țărilor din Europa, avem 60%, este în creștere față de 80%”.

Într-un magazin Kaufland din Mosbach, Germania, clienții pot beneficia acum de consultații medicale în timp ce își fac cumpărăturile, scrie ESM.

Centrul de telemedicină, numit S | Medical Room, este amenajat într-un spațiu de 54 de metri pătrați și include cabine fonoizolate și care oferă intimitate, amplasate în zona pre-casă a magazinului din Mosbach.

Asistenți medicali vor fi disponibili în cadrul S | Medical Room, iar consultațiile cu medicii de la S | Medical Centre din cadrul Sana MVZ am Stiftsberg vor avea loc prin apel video, a precizat Kaufland.

Asistență medicală primară

Retailerul german a subliniat că acest nou centru de telemedicină nu este destinat tuturor problemelor medicale.

Simptomele trebuie să poată fi evaluate prin telemedicină. Dacă evaluarea inițială nu este posibilă, pacienții vor fi sfătuiți să se adreseze altor unități medicale.

Programările pot fi făcute online sau în persoană. Totuși, Kaufland și Sana MVZ intenționează ca procesul de check-in să fie efectuat prin smartphone sau printr-o tabletă oferită la fața locului.

Pacienții pot vizita noul centru de telemedicină pentru consultații inițiale sau de urmărire între orele 8:00 și 19:00, de luni până sâmbătă.

Pentru a marca lansarea S | Medical Room în Kaufland Mosbach, clienții pot beneficia și de servicii suplimentare, precum analiza impedanței bioelectrice sau un control al stilului de viață, contra cost.

Utilizarea spațiilor de retail

Retailerul german afirmă că este unul dintre cei mai mari proprietari de spații comerciale din Germania, cu aproximativ 1,1 milioane de metri pătrați de suprafață închiriabilă, pe care intenționează să o folosească pentru proiecte inovatoare.

René Wolf, șeful departamentului de leasing din cadrul Kaufland Germania, a declarat:
„Ca parte a conceptului nostru de one-stop-shopping, extindem locațiile noastre pentru a include oferte și servicii care le oferă clienților valoare adăugată dincolo de cumpărăturile săptămânale. Suntem bucuroși să explorăm noi direcții pentru a realiza acest lucru.

Odată cu proiectul pilot din sucursala noastră din Mosbach, acumulăm în prezent experiență pentru a înțelege cum răspund clienții la aceste servicii și cum funcționează modelul în utilizarea de zi cu zi. Rezultatele acestui test practic ne vor arăta dacă și în ce condiții are sens extinderea conceptului în alte locații.”

Episcopii din SUA și-au manifestat îngrijorarea profundă față de noile directive guvernamentale, care permit agenților de imigrație să intervină cu mai puține constrângeri în locuri ce erau considerate, în mod tradițional, sigure, precum bisericile, școlile și spitalele. Conform Reuters,mesajul lor subliniază acest aspect: „Suntem profund îngrijorați de periclitarea caracterului sacru al lăcașurilor de cult și a statutului special pe care îl au spitalele și școlile.”

Se menționează că, de la preluarea mandatului de către administrația Trump, agenții federali au primit autoritatea de a intensifica operațiunile de arestare și deportare, acționând adesea în proximitatea comunităților de imigranți. Această situație a generat tensiuni considerabile în parohiile care oferă asistență socială și spirituală acestor persoane.

Un apel pentru demnitate umană și o reformă justă

Documentul transmis de USCCB condamnă ferm „deportările în masă, efectuate fără discernământ” și se opune discursurilor care îi învinovățesc pe imigranți. Episcopii descriu o „atmosferă de teamă și neliniște legată de practicile de profilare și de modul de aplicare a legii imigrației”. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra condițiilor precare din centrele de detenție și asupra revocării arbitrare a statutului legal al unor rezidenți, considerând aceste acțiuni „în detrimentul binelui comun”. Deși recunosc dreptul suveran al unei națiuni de a-și securiza granițele, episcopii insistă că acest proces trebuie să fie „echitabil, organizat și uman”.

Alinierea cu viziunea papală și chemarea la acțiune

Poziția episcopilor americani este în concordanță cu îndemnurile Suveranului Pontif, care le-a solicitat acestora o implicare directă și curajoasă. În cadrul unei întâlniri la Vatican cu o delegație din SUA, Papa a afirmat că „Biserica nu are voie să tacă” în fața suferinței imigranților. Mai mult, Suveranul Pontif a accentuat că demnitatea unei persoane nu este condiționată de cetățenie sau de statutul legal, punând sub semnul întrebării coerența celor care se declară „pro-viață” condamnând avortul, dar, în același timp, acceptă tratamentul inuman aplicat imigranților.

Producția internă de energie primară a însumat 12.309,8 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 349,5 mii tone, reprezentând o diminuare de 2,8% față de perioada similară din 2024.

În schimb, importul de energie primară a fost de 13.065,7 mii tone echivalent petrol, în creștere semnificativă cu 1.750,0 mii tone, respectiv o majorare de 15,5%.

Evoluția pe surse de energie

Pe categorii de resurse, țițeiul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 1.078,8 mii tone echivalent petrol, ajungând la 8.825,9 mii tone, respectiv o majorare de 13,9% față de primele nouă luni din 2024.

Importul de țiței a crescut cu 21,6%, în timp ce producția internă a scăzut cu 7,7%. Gazele naturale utilizabile au totalizat 7.799,3 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 11,4%, importul crescând spectaculos cu 63%, în contextul scăderii producției interne cu 1%.

Cărbunele net a înregistrat o scădere de 3,5%, ajungând la 1.492,3 mii tone echivalent petrol, cu producția internă în creștere ușoară de 1%, dar cu importul în prăbușire de 50,9%. Energia hidroelectrică, eoliană, solară, caldura nucleară și energia electrică din import au totalizat 4.649,4 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 5,5%, iar produsele petroliere din import au scăzut cu 17,3%, ajungând la 2.574,8 mii tone echivalent petrol.

Resurse de energie electrică în creștere

În perioada ianuarie-septembrie 2025, resursele de energie electrică au fost de 51.345,0 milioane kWh, în creștere cu 2.228,9 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2024. Producția din termocentrale a fost de 12.163,8 milioane kWh, în scădere cu 3,8%, iar producția din hidrocentrale a scăzut dramatic cu 22,7%, ajungând la 8.865,6 milioane kWh. Producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.042,2 milioane kWh, în creștere marginală de 0,9%.

Energie regenerabilă: contrasturi între eolian și solar

Producția din centralele electrice eoliene a fost de 4.186,0 milioane kWh, în scădere cu 9,6% față de primele nouă luni din 2024. În contrast, energia solară produsă în instalații fotovoltaice a fost de 3.976,7 milioane kWh, în creștere impresionantă de 37,7%, cu 1.089,8 milioane kWh mai mult decât în perioada similară din anul precedent, confirmând expansiunea accelerată a acestui sector.

Consum și export de energie electrică

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 37.251,6 milioane kWh, cu 0,4% mai mic față de perioada ianuarie-septembrie 2024. Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 1%, în timp ce consumul populației a crescut cu 1,8%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere de 7,5%. Exportul de energie electrică a fost de 10.520,8 milioane kWh, în creștere spectaculoasă de 28,9%, cu 2.361,2 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 3.572,6 milioane kWh, în creștere de 0,5%.

Secretarul Apărării al SUA a anunțat joi o operațiune militară care vizează „eliminarea narcoteroriștilor”, în urma unei creșteri a prezenței navale a țării în apele latino-americane, care a stârnit temeri de atacuri terestre și un conflict mai amplu, potrivit Le Figaro.

„Astăzi, anunț Operațiunea SOUTHERN SPEAR”, a scris Pete Hegseth pe X, adăugând că „această misiune apără patria noastră, elimină narcoteroriștii din emisfera noastră și ne protejează patria de drogurile care ne ucid poporul”.

El nu a detaliat natura operațiunii sau ce o diferențiază de acțiunile militare anterioare.

Din august, administrația președintelui Donald Trump desfășoară o campanie militară în Caraibe și Pacific, desfășurând șase nave de război și forțe aeriene ca parte a ceea ce susține că este o operațiune antidrog.

În ultimele săptămâni, americanii au anunțat că au efectuat aproximativ 20 de atacuri aeriene în regiune împotriva navelor pe care le acuză – fără a prezenta dovezi – că transportă droguri. Atacurile s-au soldat soldate cu 76 de morți.

Pentagonul nu a oferit mai multe detalii despre Operațiunea Southern Spear

Miercuri, CBS News a citat mai multe surse care susțin că înalți oficiali militari i-au prezentat lui Trump diverse opțiuni pentru operațiuni în Venezuela, inclusiv atacuri terestre. Armata venezueleană a anunțat marți o desfășurare „masivă” în toată țara împotriva „imperialismului” american.

În aceeași zi, cel mai avansat portavion al Marinei SUA a sosit în largul coastei Americii Latine. Venezuela acuză Washingtonul că folosește traficul de droguri ca pretext „pentru a impune o schimbare de regim” în Caracas și a confisca petrolul. La rândul său, Donald Trump a dat indicații contradictorii despre strategia sa, menționând uneori atacuri pe teritoriul venezuelean și zilele numărate ale lui Nicolás Maduro, dar excluzând ideea unui război.

În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, Produsul intern brut a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară din 2024, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2025, fiind revizuită față de varianta publicată anterior în octombrie.

Produsul intern brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II 2025

Datele INS arată că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, economia românească a înregistrat o ușoară contracție de 0,2% pe seria ajustată sezonier.

Totuși, față de trimestrul III din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,4% pe seria ajustată sezonier și cu 1,6% pe seria brută, ceea ce indică o evoluție pozitivă pe termen mediu, dar o încetinire a ritmului de creștere economică în ultimul trimestru analizat.

Produsul intern brut al României: dinamică moderată

Pe parcursul anului 2025, economia României a înregistrat o dinamică moderată. În trimestrul I 2025, PIB-ul a crescut cu 0,3% față de același trimestru din 2024, în trimestrul II creșterea a fost de 0,3%, iar în trimestrul III avansul a ajuns la 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Comparativ cu 2024, când PIB-ul a crescut cu 0,9% pe întregul an, ritmul de creștere din 2025 rămâne modest.

Este primul proiect de acest fel din România, care reunește organizații de conservare, autorități locale, mediul privat și experți internaționali într-un program științific complex.

O specie dispărută de peste jumătate de secol revine în Carpați

Vulturul sur a dispărut din fauna României la mijlocul secolului XX, din cauza persecutării directe – fiind vânat și împușcat, considerat dăunător –, dar și din cauza otrăvirii și a colectării ouălor pentru colecții private. După mai bine de 70 de ani, specia este pe cale să revină în Munții Făgăraș.

Primele exemplare vor fi aduse din Spania, cu sprijinul Vulture Conservation Foundation (VCF), una dintre cele mai experimentate organizații europene în conservarea și reintroducerea vulturilor. Păsările vor fi tinere și vor trece printr-o etapă de aclimatizare de aproximativ șase luni, într-o volieră special amenajată în zona Rucăr, județul Argeș.

Reintroducerea se va face etapizat, pe baza unor studii științifice și în conformitate cu normele europene, în colaborare cu experți români și internaționali. Dacă toate condițiile administrative și logistice vor fi îndeplinite conform planului, primele păsări sunt așteptate în următoarele luni. După aclimatizare, vulturii vor fi eliberați treptat în natură, unde, de regulă, rămân în apropierea zonei de eliberare și revin periodic la locul de hrănire.

România este ultima țară din Uniunea Europeană în care au cuibărit toate cele patru specii de vulturi, dar până acum nu a implementat un program de reintroducere. Prin acest proiect, țara se aliniază eforturilor europene de refacere a populațiilor de vulturi, urmând exemplele din Spania, Franța și Bulgaria pentru vulturul sur, respectiv Elveția, Austria sau Germania pentru zăgan.

Consorțiu local și parteneriat cu mediul privat

La nivel național, proiectul este sprijinit de Asociația Grupul Milvus. Local, a fost creat un consorțiu format din comunele Lerești, Rucăr și Valea Mare Pravăț, împreună cu Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Argeș. Această formulă de colaborare este o premieră în România și ilustrează modul în care conservarea naturii poate deveni motor de dezvoltare locală – de la noi locuri de muncă și turism de natură, la consolidarea imaginii regiunii ca destinație de interes european.

„Reintroducerea vulturului sur este o dovadă că oamenii și natura pot colabora pentru același scop: refacerea echilibrului pierdut. Faptul că acest proiect este realizat împreună cu un consorțiu format din comunități locale din Argeș arată cât de important este sprijinul celor care trăiesc aproape de natură. (…) Credem că adevărata reușită nu este doar revenirea unei specii, ci renașterea unei legături între oameni și natură”, au declarat Barbara și Christoph Promberger, directorii executivi ai Fundației Conservation Carpathia.

Implicarea sectorului privat vine să întărească această colaborare.

„Reintroducerea vulturului sur în Munții Făgăraș reprezintă un moment important pentru biodiversitatea României și o dovadă că atunci când știința, comunitățile și mediul de afaceri colaborează, natura are șansa de a se reface. Ecosistemele sănătoase și complete sunt baza unei economii sustenabile și a unui viitor în armonie cu natura”, a declarat Marius Gavrea, Sustainability Manager ING Bank România.

„Casa Vulturului”, nou centru de vizitare în Valea Mare Pravăț

În cadrul proiectului, Fundația Conservation Carpathia va construi și un centru de vizitare dedicat speciilor de vulturi – „Casa Vulturului”, în comuna Valea Mare Pravăț. Acesta va intra în rețeaua de centre de vizitare din zona Munților Făgăraș, alături de Casa Castorului din Rucăr și Casa Zimbrului din Lerești.

Noile facilități vor oferi vizitatorilor posibilitatea de a descoperi fauna sălbatică în mediul ei natural și vor contribui la promovarea regiunii ca spațiu reprezentativ pentru biodiversitatea Munților Făgăraș.

„Pentru comuna Valea Mare Pravăț, acest proiect este o oportunitate de a valorifica într-un mod durabil natura care ne înconjoară. Reintroducerea vulturului sur aduce nu doar o specie dispărută, ci și noi perspective pentru comunitate – de la turism și educație, până la locuri de muncă”, a subliniat Petre Ionel Boncoi, primarul comunei Valea Mare Pravăț.

Vulturul sur, „sanitarul naturii”

Vulturul sur este o specie strict necrofagă, cunoscută drept „sanitarul naturii”. Hrănindu-se cu cadavre de animale, contribuie la curățarea mediului și la prevenirea răspândirii bolilor, accelerând totodată circuitul substanțelor nutritive în ecosistem. Prezența lui indică habitate extinse, faună bogată și un ecosistem sănătos.

Păsările adulte au capul alb, aripi late, coadă scurtă, guler alb de pene la baza gâtului și cioc galben-deschis. Cântăresc între 6 și 11 kilograme, au o lungime de 93–122 cm și o anvergură a aripilor de până la aproape 2,8 metri. Preferă stâncile și versanții abrupți pentru cuibărit și este o specie socială, care formează grupuri și se adună în jurul surselor de hrană.

Deși în limbajul comun este adesea confundat cu acvilele, vulturul sur se deosebește prin dieta exclusiv necrofagă, în timp ce acvilele vânează pradă vie.

În prezent, vulturul sur este larg răspândit în sudul Europei, nordul Africii, Orientul Mijlociu și vestul Asiei, cu populații importante în Spania, Franța, Italia, Croația, Grecia sau Turcia. În România, el mai este observat doar ocazional, deasupra Carpaților sau în zonele de stepă din sud-est.

Parte dintr-o viziune mai amplă pentru Munții Făgăraș

Reintroducerea vulturului sur este o etapă nouă în programul de reconstrucție ecologică inițiat de Fundația Conservation Carpathia în 2020 în Munții Făgăraș. În ultimii ani, proiectele de reintroducere a zimbrilor și castorilor au adus deja beneficii pentru ecosisteme și comunități – de la identitate locală (echipa de fotbal AS Zimbrii Lerești) până la poteci tematice și dezvoltarea ecoturismului.

Dacă programul dedicat vulturului sur va avea succes, fundația își propune să creeze, în anii următori, condițiile pentru revenirea altor două specii dispărute din fauna României: vulturul negru (Aegypius monachus) și zăganul (Gypaetus barbatus).

Prin acest demers, Conservation Carpathia și partenerii săi urmăresc refacerea unui ecosistem complet în Munții Făgăraș și oferă un model de colaborare între știință, comunități locale și mediul privat pentru protejarea biodiversității.

Cele două moschei au apărut în localitatea Ambarès-et-Lagrave aflată la 30 de minute de mers cu mașina de Bordeaux. Comunitatea are 17.300 de locuitori și aproape jumătate dintre alegători și-au exprimat votul pentru candidata extremei dreapta la ultimele alegeri parlamentare. Apariția celor două moschei a stârnit un mare scandal, potrivit Le Figaro.

„A fost făcut pe ascuns, iar locuitorii noștri sunt furioși. Două moschei este excesiv. Localitatea nu trebuie să devină capitala musulmană a zonei metropolitane”, a protestat un politician de extrema dreapta. Consilierul opoziției îl acuză pe primar, Nordine Guendez de la Partidul Socialist, că este „nepăsător”.

Primarul a declarat în trecut că nu este loc pentru două proiecte de moschei în oraș însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Centrul Musulman din Bordeaux (CMB) a achiziționat o clădire publică, i-a schimbat destinația, iar moscheea sa a fost deschisă în februarie. La rândul său, asociația Ibn Sina, a cărui cerere de autorizație de construire fusese respinsă, a schimbat tactica și a adoptat aceeași strategie. Asociația a achiziționat casa de 1.200 de metri pătrați pe care o ocupă de trei ani. Acolo se țin rugăciunile de vineri, meditațiile pentru copii și „activități pentru femei”. Pentru a stabili definitiv sediul și a recunoaște oficial existența acestei săli de rugăciune, care a fost întotdeauna folosită ca atare, asociația a început procesul de obținere a certificării.

„Comunitatea a crescut; acum suntem aproximativ șaizeci de persoane vinerea. Este important să respectăm reglementările în vigoare pentru siguranța tuturor”, spune Ahmed Mahjoubi, președintele asociației.

El mai spune că moscheea este prea mică pentru comunitate.

„Deocamdată, nu avem de ales. Vom aștepta puțin, până când locuitorii din Ambarès ne vor cunoaște mai bine, iar apoi vom lansa un proiect mai amplu”, a explicat Ahmed Mahjoubi.

A treia moschee ar putea să apară în localitate

Legea prevede că autorizarea unei unități publice este o chestiune de urbanism, de competența primarului.

„Nu vreau să măresc numărul lăcașurilor de cult, dar sala lor de rugăciune exista deja și a trecut neobservată”, a explicat primarul Nordine Guendez.

Nici localnicii nu se pot opune proiectelor. Tensiunea este în creștere deoarece se vorbește despre un al treilea proiect de moschee, condus de adepți ai unei alte ramuri a islamului.

O ruptură semnificativă are loc în interiorul companiei Meta, în timp ce reputatul cercetător în inteligență artificială Yann LeCun intenționează să părăsească firma și să își lanseze propriul startup AI, conform Futurism.

Plecarea lui marchează un moment de cotitură pentru Meta, care a trecut treptat de la cercetarea deschisă la dezvoltarea agresivă de produse comerciale, generând conflicte între perspectivele opuse despre viitorul AI al Meta.

Moștenirea lui LeCun

LeCun, laureat al Premiului Turing în 2018 și unul dintre cei trei „nași” ai AI moderne, a avut un rol central în definirea direcției FAIR, divizia de cercetare a Meta.

El a criticat de mult timp modelele lingvistice de mari dimensiuni, considerându-le limitate fundamental și susținând în schimb „modele ale lumii” capabile să înțeleagă realitatea fizică, nu doar datele textuale.

Pe măsură ce Meta încearcă să recupereze terenul în fața rivalilor precum OpenAI și Google, scepticismul lui LeCun l-a făcut tot mai puțin compatibil cu direcția lui Mark Zuckerberg, orientată spre sisteme comerciale bazate pe LLM (modele lingvistice mari), asemănătoare lui ChatGPT.

Cheltuieli uriașe și noi structuri de putere la Meta

Recent, Meta a investit peste 14 miliarde de dolari în Scale AI și l-a angajat pe fostul său CEO, Alexandr Wang, pentru a conduce noua divizie Superintelligence Labs, separată de FAIR.

În urma acestei restructurări, LeCun a ajuns să raporteze direct lui Wang, semnalând orientarea companiei către sisteme „superinteligente” construite pe tehnologie LLM, în contradicție cu viziunea sa pe termen lung.

Zuckerberg ar fi oferit contracte uriașe pentru a atrage cercetători de top, evidențiind presiunea de a avansa rapid în cursa AI.

Reacții de piață și îngrijorarea investitorilor

Noua direcție a Meta a tulburat investitorii, mai ales după ce Llama 4 a fost considerat sub nivelul modelelor concurente.

Acțiunile companiei au scăzut cu 11% după anunțarea unor cheltuieli suplimentare masive pentru AI, iar vestea despre plecarea lui LeCun a provocat o nouă scădere, de aproape 3%.