MediaFax.ro

Substanțele au fost ridicate și trimise pentru analize de laborator, urmând să fie stabilită natura și compoziția acestora. În funcție de rezultatele analizelor și de natura faptelor constatate, vor fi dispuse măsurile legale.

Cercetările pot fi continuate împreună cu structurile specializate în combaterea criminalității organizate și procurorii DIICOT.

În paralel, polițiștii desfășoară activități de informare în festival și îi avertizează pe participanți cu privire la riscurile consumului de substanțe și ale conducerii sub influența alcoolului sau drogurilor. Participanții pot testa inclusiv un simulator VR care reproduce experiența conducerii unui autoturism sub efectul alcoolului sau drogurilor.

Festivalul UNTOLD se desfășoară în perioada 6–9 august în Cluj-Napoca.

Gazdele au deschis scorul în minutul 24, prin Iustin Doicaru, care a executat superb o lovitură liberă. Patru minute mai târziu, Eduard Radaslavescu a făcut 2-0.

Csikszereda a redus din diferență în minutul 35, prin Adam Czekus.

Formația constănțeană a refăcut însă avantajul de două goluri înainte de pauză. Matteo Ahlinvi a înscris cu capul în minutul 40, iar Farul a intrat la vestiare cu 3-1.

Oaspeții au revenit în joc în minutul 69, când Czekus a reușit „dubla”.

Scorul nu s-a mai modificat până la final, iar Farul s-a impus cu 3-2.

În urma victoriei, Farul a ajuns la șapte puncte după patru etape și ocupă locul al treilea. Csikszereda este pe ultimul loc, fără niciun punct, după patru înfrângeri.

Farul Constanța: R. Munteanu – Bouzamoucha, Dican, Gustavo – Sîrbu, Njike, Ahlinvi, Țicu – Sylvestre, Doicaru, Radaslavescu;

Rezerve: Buzbuchi, I. Cercel, Larie, Kaminski, C. Ganea, Banu, N. Popescu, Vînă, Marincean, R. Tănasă, Sima, I. Cojocaru;

Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău.

FK Csikszereda: Pap – Palmeș, Hegeduș, Szabo, Paszka – Csuros – Stahl, Tajti, Bodo, Czekus – Szalay;

Rezerve: Karacsony, Botă, Anderson Ceara, Dolny, Eppel, Magyar, Noveli, Odor, Toth, Trif, Veres;

Antrenor: Istvan Szabo.

Accidentul a avut loc sâmbătă seara, în jurul orei 19.15, în Gara Mangalia.

Tânăra de 19 ani a fost lovită în timpul manevrei de regarare a unei tren de la linia 6 la linia 2.

CFR Infrastructură Constanța susține că aceasta traversa liniile printr-un loc nepermis. „Potrivit martorilor, aceasta avea căști în urechi și nu a auzit semnalele cu fluierul date de partida de manevră”, transmite compania.

Victima era conștientă, nu prezenta leziuni vizibile și a fost transportată la Spitalul din Mangalia pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii au deschis un dosar penal, iar mecanicul locomotivei a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Circulația feroviară nu a fost afectată.

CFR SA atrage atenția că traversarea căii ferate prin locuri nepermise și staționarea în apropierea liniilor reprezintă pericole majore și recomandă respectarea regulilor de siguranță feroviară.

Sebastian-Petru Lăpuște a fost unul dintre cei mai buni jucători ai naționalei de baschet a României, terminând partida cu 17 puncte, 12 recuperări și 9 pase decisive, fiind la un singur assist de un triple-double.

Ceilalți marcatori ai României au fost Eric Crăciun – 19 puncte, Viktor-Jozsef Balogh – 12 puncte, Luca-Andrei Dogaru – 11 puncte, Radu-Ioan Dușan – 7 puncte, Alexandru-Ștefan Hațegan – 5 puncte și Rashard Prodan – 2 puncte.

Campionatul European U16, Division A, se desfășoară în perioada 7-15 august la Oradea și reunește 16 dintre cele mai bune echipe europene de juniori. România face parte din Grupa A, alături de Serbia, Lituania și Polonia. Serbia este campioana europeană en-titre, după ce a câștigat ediția din 2025.

În primul meci, naționala de baschet a României a cedat în fața Poloniei, scor 62-105. Următorul meci al tricolorilor este programat duminică, împotriva Lituaniei.

Victoria cu Serbia este cu atât mai importantă pentru România cu cât adversara este campioana europeană en-titre. Succesul obținut la Oradea le oferă tricolorilor un moral bun înaintea ultimului meci din Grupa A, împotriva Lituaniei.

România are acum o victorie și o înfrângere în primele două partide ale competiției. După meciul cu Lituania, tricolorii vor afla poziția finală din grupă.

După faza grupelor, primele meciuri eliminatorii sunt programate în optimile de finală, iar finala competiției va avea loc pe 15 august. România găzduiește ediția din acest an, precum și turneul din 2027.

Imaginile din zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Petricani arată șoferi care pornesc înainte ca barierele să fie ridicate complet. Când acestea coboară din nou, mașinile rămân blocate între bariere.

Reprezentanții companiei CFR SA spun că aceștia nu au așteptat finalizarea completă a ciclului de avertizare și semnalizarea care permite traversarea.

„Faptul că semibarierele au început să se ridice nu înseamnă că trecerea poate fi traversată. Conducătorii auto trebuie să aștepte ridicarea completă a acestora și semnalizarea corespunzătoare care permite traversarea”, explică reprezentanții companiei.

Aceștia precizează că instalația poate intra într-un nou ciclu de avertizare în funcție de circulația trenurilor.

„Un alt tren poate intra în zona de acționare a instalației, iar semibarierele pot începe din nou să coboare. Din acest motiv, pătrunderea pe trecerea la nivel înainte de ridicarea completă a semibarierelor reprezintă un risc major”, menționează CFR SA.

La fel de periculoasă este pătrunderea pe trecerea la nivel atunci când traficul rutier din față nu permite eliberarea completă a acesteia. Șoferii trebuie să se asigure, înainte de traversare, că dispun de spațiul necesar pentru a părăsi integral zona căii ferate.

„Nerăbdarea, aglomerația sau încercarea de a câștiga câteva secunde nu justifică ignorarea semnalizării și, cu atât mai puțin, riscul ca un autovehicul să rămână blocat pe calea ferată”, arată compania.

Reprezentanții CFR spun că imaginile surprinse sunt cu atât mai grave cu cât trecerea de la Petricani este amplasată pe Magistrala 800, intens circulată, utilizată inclusiv de trenurile care circulă spre și dinspre litoral.

„Astfel de comportamente pot provoca accidente grave și pot pune în pericol nu doar persoanele aflate în autovehiculele implicate, ci și siguranța circulației feroviare, a călătorilor și a personalului feroviar”, adaugă CFR, care anunță că imaginile au fost transmise autorităților competente, în vederea identificării persoanelor implicate și a dispunerii măsurilor legale care se impun.

Totodată, compania anunță că va solicita poliției intensificarea acțiunilor de prevenire și control în zona trecerilor la nivel cu calea ferată.

Operațiunea de scufundare a celor patru barje în Dunăre, menită să crească debitul de apă către Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, s-a încheiat cu succes sâmbătă seară, au anunțat reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române”.

Efectele operațiunii de scufundare a celor patru barje se vor resimți cel mai devreme duminică seară și pe parcursul zilei de luni.

Scufundarea ultimelor două barje a durat aproximativ șapte ore, între orele 12:30 și 19:22.

Acestea au fost poziționate la aproximativ 300 de metri distanță față de primul grup de barje, al doilea grup fiind amplasat în amonte și mai înclinat pentru orientarea curentului către brațul Bala.

Împreună cu primele două barje, scufundate vineri seara, acestea vor forma două praguri artificiale menite să favorizeze redirecționarea unei părți din debit către brațul care alimentează cu apă Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării va rămâne staționar până pe 12 august inclusiv, în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă.

Începând din 13 august, debitele Dunării ar urma să crească în jurul valorii de 1.450 de metri cubi pe secundă, iar pe 15 august să ajungă la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă.

Nivelul Dunării la Cernavodă, deși astăzi în scădere cu 4 centrimetri față de ieri (-218 cm față de -222 cm) va avea o perioadă de staționaritate începând din data de 12 august, respectiv în jurul valorii de -230 cm, au precizat reprezentanții Apelor Române.

Cătălin Preda a câștigat medalia de aur cu 411.60 puncte, după cele patru sărituri.

AS relatează că românul a câștigat aurul după ultimul salt, în timp ce spaniolul Gimeno a coborât de pe prima poziție până pe locul 4. Cătălin Preda a ales pentru ultima săritură una cu un grad mare de dificultate.

Italianul Andrea Barnaba s-a clasat pe locul doi, iar francezul Gary Hunt pe locul al treilea.

Constantin Popovici, al doilea român din concurs, a încheiat pe locul șapte.

Primele două sărituri în cadrul concursului au avut loc vineri, iar ultimele două sâmbătă după-amiază.

Delegația României la Campionatele Europene de natație de la Paris este formată, pe lângă cei doi sportivi din probele de sărituri de la mare înălțime, și din 11 înotători.

Serviciul de securitate de la baza Bundeswehr din Mechernich a raportat că a observat două drone joi, în jurul orei 22.00, potrivit unui comunicat al Comandamentului Forțelor Comune Germane.

Forțele de poliție militară au fost mobilizate la fața locului.

Armata a declarat că departamentul de poliție din Euskirchen a deschis o anchetă. Poliția și armata nu au oferit detalii.

Incidentul de joi are loc la doar două zile după ce o dronă cu explozibili a fost găsită la Aeroportul Leipzig/Halle din Germania. Dispozitivul a fost dezamorsat, dar ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că incidentul reprezintă o „nouă dimensiune a pericolului”.

Leipzig/Halle este un nod important pentru transportul internațional de marfă și pentru furnizarea de sprijin Ucrainei. De asemenea, aici își are sediul Strategic Airlift International Solution (SALIS), o inițiativă de transport aerian strategic utilizată de NATO și statele participante.

Evenimentul de la Mechernich se adaugă unei serii de incidente recente cu drone semnalate în mai multe țări europene, în contextul în care autoritățile au sporit atenția asupra securității infrastructurii militare și strategice.

Ministerul bulgar al Apărării a transmis presei locale că, în urma unei analize inițiale a resturilor, aparatul este „cel mai probabil” o dronă Maya, utilizată de forțele ucrainene.

„În acest moment, nu există motive să credem că incidentul a fost intenționat”, a precizat Ministerul bulgar al Apărării.

Drona a explodat sâmbătă, în jurul orei 08:10, la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam, a anunțat premierul bulgar Rumen Radev.

Aparatul s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui, la circa un kilometru de o stație de comprimare de pe traseul gazoductului Transbalcanic. Nu au fost înregistrate victime și nici pagube asupra infrastructurii.

Drona nu a fost detectată de sistemele radar nici în Bulgaria, nici în România.

Radev a explicat că astfel de drone sunt dificil de detectat atunci când zboară la altitudine joasă.

Bulgaria urmează să prezinte incidentul și în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de săptămâna viitoare.

Ministerul Apărării Naționale a transmis sâmbătă că sistemele radar românești nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria înaintea exploziei produse în apropierea frontierei.

„În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria”, a transmis ministerul într-un comunicat.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la rândul său, că România a fost notificată oficial de autoritățile bulgare și este pregătită să ofere sprijin.

„Așteptăm rezultatele anchetei autorităților bulgare. România este pregătită să ofere asistența necesară în materie”, a transmis MAE.

Parteneriatul a fost încheiat în baza noilor reglementări ale Federației Române de Fotbal și are ca scop dezvoltarea tinerilor jucători ai Universității, care vor avea astfel posibilitatea să evolueze constant la nivel de seniori.

Jucătorii născuți după 1 ianuarie 2004 incluși pe lista de cooperare vor putea evolua atât pentru Politehnica Timișoara, una dintre candidatele la promovarea în acest sezon, cât și pentru Universitatea Cluj.

„Acest acord între două cluburi studențești de tradiție va oferi tinerilor noștri fotbaliști oportunitatea de a se dezvolta într-un mediu competitiv și profesionist, la un club ambițios, iar Politehnica va beneficia de aportul sportiv al jucătorilor noștri de perspectivă”, a declarat Gabriel Giurgiu, manager sportiv al FC Universitatea Cluj.

Regulamentul FRF stabilește limite în funcție de numărul de minute jucate de fotbalist pentru una dintre echipe.

Dacă un jucător evoluează mai mult de 60 de minute într-un meci, nu poate juca pentru celălalt club partener decât cel puțin din a treia zi de la încheierea partidei precedente.

Dacă evoluează între 30 și 60 de minute, poate juca maximum 45 de minute a doua zi pentru cealaltă echipă.

În cazul în care joacă mai puțin de 30 de minute, poate evolua maximum 60 de minute a doua zi pentru clubul partener.

Nerespectarea acestor intervale poate duce la pierderea celui de-al doilea meci prin forfait, în urma unei contestații depuse de echipa adversă în termen de maximum 24 de ore de la încheierea partidei.

Ministerul român afirmă că este în contact cu omologii bulgari și cu Ministerul Apărării Naționale, inclusiv pentru aspecte care privesc informarea Aliaților NATO.

„Așteptăm rezultatele anchetei autorităților bulgare. România este pregătită să ofere asistența necesară în materie”, a transmis MAE.

Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile bulgare, drona ar fi pătruns în spațiul aerian al Bulgariei dinspre România și a explodat sâmbătă dimineață, la aproximativ 100 de metri de frontiera română. Incidentul s-a produs în apropierea fostului punct de trecere Kardam–Negru Vodă și la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Transbalcanic. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.

Ministerul Apărării Naționale a transmis sâmbătă că sistemele radar românești nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria înaintea exploziei produse în apropierea frontierei.

Autoritățile bulgare continuă ancheta pentru stabilirea provenienței și a traseului dronei.

Reacția vine după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a cerut Curții de Conturi să verifice cheltuielile pentru elaborarea Strategiei, acuzând Ministerul Mediului că a plătit un consorțiu privat pentru realizarea documentului, deși instituția are o direcție proprie pentru biodiversitate.

Ministerul susține că finanțarea contractului din Fondul pentru Mediu este prevăzută de legislație, iar Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei pentru studiul necesar elaborării Strategiei.

„O strategie națională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată 4 ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA. Spre comparație, doar în 2025, AUR a primit peste 27,5 milioane lei din subvenția acordată de stat. Deci studiul acesta la nivel național a fost echivalentul a aproximativ 5 zile din subvenția partidului AUR”, a transmis ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Potrivit ministerului, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul studiu tehnic, structurat în opt activități, și nu doar redactarea Strategiei.

Au fost analizate strategia anterioară și rezultatele acesteia, situația biodiversității din România, obligațiile europene și internaționale, cadrul legislativ, sursele de finanțare, indicatorii de monitorizare și obiectivele naționale.

În ceea ce privește acuzația că documentul ar fi putut fi realizat de angajații ministerului, Ministerul Mediului arată că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care se ocupă, printre altele, de legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, speciile și ariile protejate și proiectele de acte normative.

Ministerul afirmă că o strategie națională necesită expertiză multidisciplinară, cercetători, date științifice și analize juridice, iar Direcția Biodiversitate a avut rolul de coordonator al politicii publice.

Ministerul Mediului respinge și afirmația potrivit căreia Strategia ar fi fost realizată exclusiv de „firme private”.

„Coordonarea și asumarea Strategiei au aparținut MMAP în fiecare etapă, nu unor «firme private» așa cum fals menționează comunicatul AUR. Ministerul a stabilit cerințele tehnice, a organizat achiziția, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările și a promovat documentul pentru aprobare. Asocierea contractată este formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit”, a subliniat Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului a prezentat și cronologia elaborării și aprobării Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030.

Contractul pentru elaborarea studiului a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei este datată 30 ianuarie 2026, potrivit Ministerului Mediului.

În lunile următoare, specialiștii MMAP și ai instituțiilor subordonate sau aflate în coordonare au analizat documentul, au solicitat corecturi și au introdus amendamente consistente.

Procedura de evaluare de mediu a început prin notificarea din 20 martie 2026 și a inclus consultarea Comitetului Special Constituit din 2 aprilie 2026. Versiunea revizuită a Strategiei este datată 7 mai 2026, după mai mult de trei luni de analiză și revizuire, iar consultarea publică a început la 8 mai.

Avizarea interministerială a inclus observații din partea Ministerului Energiei și Hidroelectrica, Ministerului Economiei și Ministerului Agriculturii. Potrivit MMAP, centralizatorul cuprinde 31 de observații și răspunsul argumentat al ministerului pentru fiecare dintre ele, iar mai multe propuneri au fost preluate sau au determinat reformularea textului.

Guvernul a aprobat Strategia la 23 iulie 2026. După retragerea hotărârii, documentul a fost depus în Parlament și adoptat definitiv la 6 august 2026, arată Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului mai arată că precedenta strategie privind biodiversitatea, aprobată în 2013 pentru perioada 2014–2020, a fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF în valoare de 460.000 de dolari, argumentând că utilizarea expertizei externe pentru astfel de documente strategice nu reprezintă o practică nouă.

Salvamont Prahova a anunțat, sâmbătă după-amiază, că intervine pentru recuperarea celor doi alpiniști rămași blocați în peretele Văii Albe.

La fața locului a ajuns un elicopter SMURD de la Târgu Mureș, care a survolat zona și a preluat apoi doi salvatori montani de la Baza de la Cota 1400 Sinaia, pentru a-i insera la locul incidentului.

Primul salvator montan a fost inserat în zonă, însă condițiile meteorologice s-au înrăutățit, astfel că intervenția aeriană a fost suspendată momentan.

Salvatorii montani continuă operațiunea pentru recuperarea celor doi alpiniști. Intervenția este în desfășurare.

Belgradul va continua să susțină independența Ucrainei și vrea relații economice mai strânse cu Kievul, a declarat sâmbătă președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, potrivit Reuters. Liderul sârb nu a anunțat însă nicio schimbare în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, aliat tradițional al Serbiei.

Zelenski se află într-o vizită de două zile la Belgrad, prima sa deplasare în Serbia de când a devenit președinte, în 2019.

Vucic încearcă să mențină un echilibru între obiectivul Serbiei de a adera la Uniunea Europeană și relațiile istorice și economice apropiate cu Rusia.

Belgradul a condamnat invazia militară a Rusiei în Ucraina în 2022, dar a refuzat să impună sancțiuni Moscovei. Serbia rămâne, de asemenea, dependentă de Rusia pentru cea mai mare parte a gazelor naturale pe care le consumă.

Vucic a declarat că Serbia își va menține sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește teritoriile ocupate de Rusia începând din 2014.

La rândul său, Ucraina nu a recunoscut independența Kosovo, proclamată în 2008. Belgradul consideră în continuare Kosovo parte a teritoriului Serbiei.

„Nu ați auzit niciodată vreun cuvânt rău despre țara noastră, nici din partea lui Volodimir Zelenski, nici din partea altcuiva din Ucraina, iar pentru acest lucru le sunt extrem de recunoscător prietenilor noștri ucraineni”, a declarat Vucic.

Liderul sârb a spus că este sceptic că Serbia sau Ucraina vor adera rapid la Uniunea Europeană, dar a precizat că Belgradul va susține candidatura Kievului.

Zelenski a transmis, la rândul său, că Ucraina ar saluta o accelerare a procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

Vucic și Zelenski au mai anunțat că vor să dezvolte cooperarea economică și să finalizeze până la sfârșitul anului un acord de liber schimb.

Acordul este esențial pentru candidatura Serbiei la Organizația Mondială a Comerțului și reprezintă o condiție necesară pentru aderarea la UE. Ucraina blochează acordul din 2005 din cauza cotelor și tarifelor aplicate sectorului său agricol.

Zelenski a declarat că a discutat cu Vučić și despre proiecte comune de infrastructură, precum și despre cooperarea în domeniul energiei și al securității alimentare înaintea iernii. Ucraina se confruntă cu probleme serioase în sectorul energetic după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii.

„Dezvoltăm toate formele de cooperare care le pot oferi oamenilor noștri (…) o reziliență mai mare”, a declarat Zelenski.

Kremlinul a acuzat în mai multe rânduri Belgradul că vinde muniție Ucrainei prin intermediari. Serbia a negat că ar fi furnizat muniție direct Ucrainei, dar a recunoscut că a vândut armament și muniție altor cumpărători din întreaga lume.

Vucic a declarat că el și Zelenski nu au discutat despre cooperarea militară.

„România are nevoie de profesioniști la conducerea companiilor strategice de transport”, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care îi invită pe cei interesați să participe la procedurile de selecție.

El spune că, împreună cu ministrul Radu Miruță, lansează procedurile pentru selecția conducerilor CNIR, CNAIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex.

„Avem nevoie de oameni care să vină să construiască, să repare, să eficientizeze și să livreze. Dacă ești un astfel de profesionist, te invit să te înscrii. România are nevoie de tine”, mai spune oficialul.

Acesta a anunțat și principalele criterii pentru viitoarele conduceri ale celor cinci companii:

• protejarea și întreținerea corespunzătoare a infrastructurilor administrate;
• dezvoltarea rapidă și de calitate a marilor proiecte de infrastructură de transport;
• o resursă umană eficientă, profesionistă și responsabilă;
• respect pentru banul public și toleranță zero față de risipă;
• management bazat pe performanță, responsabilitate și rezultate, nu pe relații politice și drenarea resurselor spre „cutiile de pantofi”;
• respect pentru românii care plătesc taxe și impozite și care așteaptă servicii publice de calitate.

Horațiu Cosma susține că românii vor să circule pe drumuri și căi ferate moderne, vor trenuri bune, metrou sigur și infrastructură care să răspundă nevoilor unei economii moderne.

„Dar, mai presus de toate, vor să simtă că statul român își face treaba pentru care este plătit de cetățeni”, transmite secretarul de stat.

El spune că, dacă oamenii competenți, dedicați și perseverenți aleg să se implice, România se poate schimba în bine.

„Nu ne mai permitem ca în fruntea unor companii care administrează infrastructuri și resurse publice de o importanță strategică să ajungă oameni puși cu pixul de politicieni, doar pentru a servi interese de grup, în total dezinteres față de interesul public”, a adăugat Horațiu Cosma.

Miza acestor selecții este una importantă pentru transporturile din România, în condițiile în care cele cinci companii administrează infrastructuri și servicii esențiale pentru milioane de români.

Senatul, controlat de republicani, a votat cu 50 la 49 pentru confirmarea lui Blanche, care ocupa funcția de procuror general interimar din aprilie, relatează Reuters și dpa.

Două senatoare republicane, Susan Collins din Maine și Lisa Murkowski din Alaska, au votat împotriva confirmării sale, alături de democrați.

„Sunt profund onorat de încrederea pe care președintele Trump mi-a acordat-o pentru a conduce Departamentul Justiției în calitate de al 88-lea procuror general al marii noastre națiuni”, a scris Blanche pe X după vot.

Procurorul general este principalul oficial responsabil de aplicarea legii în țară și conduce Departamentul Justiției.

Blanche a preluat conducerea interimară a Departamentului Justiției după ce Trump a demis-o pe Pam Bondi, criticată pentru modul în care a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, infractorul sexual condamnat care a murit într-o închisoare din New York în 2019.

Înainte de a deveni procuror general interimar, Blanche a ocupat funcția de procuror general adjunct și este considerat un aliat loial al lui Trump.

Polițiștii din Constanța au fost sesizați sâmbătă dimineața despre faptul că un tânăr de 21 de ani, din Tulcea, a ajuns la spital și a spus că a fost electrocutat.

Potrivit IPJ Constanța, tânărul a povestit că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 3.20, în timp ce se afla pe scările din zona străzii Mircea cel Bătrân și se îndrepta spre plajă, ar fi fost electrocutat după ce a pus mâna pe un stâlp de iluminat stradal.

Polițiștii au luat legătura cu reprezentanții administrației publice locale, în vederea remedierii situației.

În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, iar cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Direcția Generală turcă pentru Siguranță Costieră a informat mai multe nave care se îndreptau spre Novorossiisk, în Rusia, un important port pentru exporturile de petrol și cereale, că în prezent nu emite autorizații de tranzit pentru astfel de curse sau că are nevoie de mai mult timp pentru a analiza cererile de trecere prin Strâmtoarea Dardanele, afirmă surse citate de Bloomberg.

În practică, măsura reduce numărul navelor care pot intra în Marea Neagră, unde atacurile asupra transportului comercial s-au intensificat în ultima perioadă.

Printre navele vizate s-au numărat și unele deținute de companii turcești, iar Ankara a cerut măsuri suplimentare pentru siguranța navigației.

La începutul acestei săptămâni, Ministerul turc de Externe a anunțat că mai mulți membri ai echipajelor, inclusiv cetățeni turci, au fost răniți în atacuri cu drone asupra a două nave deținute de companii din Turcia.

„Reiterăm apelul nostru către toți actorii implicați, în special către părțile aflate în război, să pună în aplicare de urgență măsuri concrete pentru a asigura siguranța navigației în Marea Neagră”, a transmis Ministerul turc de Externe într-un comunicat publicat marți, adăugând că o escaladare ar avea „consecințe negative multiple”, inclusiv asupra securității alimentare.

Unele nave au fost informate că restricțiile se aplică și curselor către Ucraina, au mai declarat sursele Bloomberg.

Măsura ar putea afecta suplimentar comerțul mondial, într-un moment în care transporturile de petrol sunt deja perturbate semnificativ de războiul din Iran și de reducerea volumelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Intensificarea atacurilor ruse și ucrainene a provocat îngrijorări și în privința exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre, contribuind la creșterea prețului grâului până la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, în luna iulie.

Pasagerul cu numărul 1.000.000 a aterizat sâmbătă, la ora 11.00, pe Aeroportul din Brașov, cu zborul W4 3537 operat de Wizz Air, pe ruta Nürnberg – Brașov.

Este vorba despre un bărbat de origine ucraineană, Yevgen Bragaru, stabilit din 2013 la Brașov, unde profesează ca medic stomatolog. Acesta s-a întors de la Nürnberg împreună cu soția sa și, la aterizare, a fost întâmpinat chiar la scara avionului de autoritățile locale.

Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a ajuns la un milion de pasageri la trei ani, o lună și 24 de zile de la darea în funcțiune.

Evoluția traficului de pasageri de la momentul inaugurării, în 15 iunie 2023, arată o creștere spectaculoasă în ultimele luni. Pasagerul cu numărul 10.000 a fost înregistrat la 18 iulie 2023, cel cu numărul 100.000 la 10 martie 2024, pentru ca în septembrie 2025 traficul să ajungă la 500.000 de pasageri.

De la pragul de 500.000 și până în prezent, alți 500.000 de pasageri au trecut prin Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.

„În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria”, a transmis ministerul într-un comunicat.

MApN a precizat că nici în perioada anterioară exploziei nu au fost înregistrate ținte aeriene a căror traiectorie să indice trecerea prin spațiul aerian al României către teritoriul bulgar.

„De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul Bulgariei”, arată ministerul.

MApN a adăugat că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și va comunica, în măsura în care vor apărea informații relevante, date suplimentare.

Precizările vin după ce premierul bulgar Rumen Radev a anunțat că o dronă a intrat sâmbătă dimineață în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră.

Incidentul nu s-a soldat cu victime sau pagube asupra infrastructurii. Autoritățile bulgare încearcă să stabilească tipul dronei și originea acesteia.

Premierul bulgar a precizat că aparatul nu fusese detectat de sistemele radar nici în România, nici în Bulgaria.