MediaFax.ro

Danemarca a cerut duminică Statelor Unite să înceteze să „amenințe” Groenlanda, în timp ce președintele Donald Trump a declarat presei americane că are „absolut” nevoie de teritoriu, la o zi după ce Washingtonul l-a capturat pe liderul Venezuelei, potrivit France 24.

Intervenția militară a Washingtonului în Venezuela a reaprins temerile legate de Groenlanda, despre care Trump a precizat în repetate rânduri că dorește să devină o parte anexată a Statelor Unite.

Aceste temeri au fost subliniate de comentariile lui Trump către revista The Atlantic și de o postare pe rețelele de socializare a soției celui mai influent consilier al său, în care este prezentată Groenlanda în culorile drapelului american.

„Trebuie să spun foarte clar Statelor Unite: este absolut absurd să spunem că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei”, a declarat duminică seara premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat. Ea a cerut Washingtonului să înceteze „să-și amenințe aliatul istoric”.

Aliații europeni ai Statelor Unite au fost zdruncinați de trimiterea armatei de către Trump sâmbătă pentru a ataca Caracas și a-l prinde pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, care este acum deținut la New York.

Trump a declarat că Statele Unite vor „conduce” acum Venezuela pe termen nelimitat și vor exploata rezervele sale uriașe de petrol.

În cazul Groenlandei, Trump a susținut că integrarea teritoriului danez în Statele Unite ar servi intereselor de securitate națională ale SUA, având în vedere locația sa strategică în Arctica.

Groenlanda este, de asemenea, bogată în minerale critice utilizate în sectoarele de înaltă tehnologie.

Întrebat într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic despre implicațiile operațiunii militare din Venezuela pentru Groenlanda, Trump a spus că decizia aparține altora, potrivit revistei Sunday. „Va trebui să o vadă ei înșiși. Chiar nu știu”, a declarat Trump. El a adăugat: „Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.”

Sâmbătă seară, Katie Miller, soția adjunctului șefului de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a postat pe feed-ul său de pe rețeaua X imaginea controversată a teritoriului autonom danez în culorile drapelului american.

Postarea ei avea un singur cuvânt deasupra: „CURÂND”.

Postare „lipsită de respect”

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a numit postarea „lipsită de respect”. „Relațiile dintre națiuni și popoare se bazează pe respect reciproc și pe dreptul internațional – nu pe gesturi simbolice care ne ignoră statutul și drepturile”, a declarat el la X.

Dar a mai spus că „nu există motive de panică și nici de îngrijorare. Țara noastră nu este de vânzare, iar viitorul nostru nu este decis de postările de pe rețelele de socializare”.

Ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Moeller Soerensen, a reacționat duminică printr-o postare proprie în care a spus „așteptăm respect deplin pentru integritatea teritorială” a Danemarcei, deasupra unui link către imaginea lui Katie Miller.

 

 

Informația a fost confirmată duminică de un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual din Districtul Sudic al statului New York, potrivit CBS News.

Audierea este programată pentru ora 12:00, ora locală a New Yorkului (n.r. 19:00, ora României), și are loc la doar două zile după capturarea celor doi la Caracas, în cadrul unei operațiuni militare americane fără precedent.

Potrivit informațiilor oficiale, Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost scoși cu forța din Venezuela sâmbătă, în timpul unei operațiuni militare desfășurate de Statele Unite în capitala Caracas. Cei doi au fost capturați la reședința lor și transportați inițial pe nava de război USS Iwo Jima, iar ulterior aduși cu avionul la New York pentru a răspunde acuzațiilor penale formulate împotriva lor.

Aceasta este prima dată când Maduro apare în fața unei instanțe americane, în contextul unor dosare penale care vizează fapte grave investigate de justiția federală din SUA.

Nicolas Maduro judecat la New York și încarcerat la Metropolitan Detention Center

Nicolas Maduro a ajuns sâmbătă seară, la ora 20:52 (ora locală), la Metropolitan Detention Center (MDC), o instituție federală de detenție situată în Brooklyn. Centrul este unul dintre puținele din Statele Unite capabile să gestioneze deținuți cu grad ridicat de securitate.

MDC este cunoscut pentru faptul că a găzduit de-a lungul timpului numeroși inculpați de notorietate, printre care Joaquin „El Chapo” Guzman, Sean „Diddy” Combs, Ghislaine Maxwell sau Luigi Mangione.

Închisoarea din Brooklyn are o reputație extrem de proastă, fiind supranumită de-a lungul anilor „Iadul pe Pământ”. Instituția a fost vizată de multiple sesizări privind lipsa de personal, violența internă și condițiile dure de detenție. În prezent, aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici, majoritatea în așteptarea proceselor federale, după închiderea Centrului Corecțional Metropolitan din sudul Manhattanului.

Cazul lui Nicolas Maduro judecat la New York este considerat unul istoric, cu implicații majore atât pe plan juridic, cât și geopolitic, urmând să fie atent monitorizat de comunitatea internațională.

„Uniunea Europeană face apel la calm și reținere din partea tuturor actorilor, pentru a evita escaladarea și a asigura o soluție pașnică la criză. UE reamintește că, în toate circumstanțele, trebuie respectate principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU”, se arată în declarația comună.

Declarația mai afirmă și că membrii Consiliului de Securitate a ONU au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește respectarea principiilor. În prezent, SUA este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

UE a afirmat în repetate rânduri că Nicolás Maduro „nu are legitimitatea unui președinte ales în mod democratic și a pledat pentru o tranziție pașnică către democrație în Venezuela, condusă de venezueleni și respectuoasă față de suveranitatea țării. Dreptul poporului venezuelean de a-și determina viitorul trebuie respectat”, se mai arată în document.

Potrivit declarației comune, UE este de acord că lupta împotriva criminalității organizate dintre state, dar și combaterea traficului de droguri reprezintă o prioritate, dar și o amenințare semnificativă la adresa securității mondiale.

Cu toate acestea, UE subliniază că „aceste provocări „trebuie abordate prin cooperare susținută, cu respectarea deplină a dreptului internațional și a principiilor integrității teritoriale și suveranității”. 

UE afirmă că respectarea voinței poporului este singura soluție

„Respectarea voinței poporului venezuelean rămâne singura modalitate prin care Venezuela poate restabili democrația și rezolva criza actuală. În acest moment critic, este esențial ca toți actorii să respecte pe deplin drepturile omului și dreptul internațional umanitar. Toți prizonierii politici aflați în prezent în detenție în Venezuela trebuie eliberați necondiționat”, arată sursa citată.

UE se află în strânsă legătură cu SUA, dar și cu partenerii internaționali pentru a facilita dialogul cu părțile implicate, îndemnând la negocierea unei soluții democratice, incluzive și pașnice, condusă de venzueleni, potrivit sursei citate.

„Autoritățile consulare ale statelor membre ale UE colaborează strâns pentru a proteja siguranța cetățenilor UE, inclusiv a celor deținuți ilegal în Venezuela”, mai arată sursa citată.

Ungaria lipsește de pe lista țărilor semnatare

Printre cele 26 de țări UE semnatare ale acestei declarații se află și România, Franța, Germania sau Danemarca. Ungaria nu se află pe lista acestor țări, cu toate că premierul este un apropiat aliat al lui Trump, notează Sky News.

Reamintim că Moscova s-a aflat printre puținele voci internaționale care au condamnat demersul SUA în Venezuela și capturarea președintelui Maduro, afirmând că „pretextele invocate pentru a justifica” atacul din Venezuela, dar și răpirea lui Maduro ar fi „nefondate”. Menționăm și că Rusia se află în parteneriat strategic cu Maduro, el fiind un aliat al Rusiei în America Latină.

Maduro a fost capturat, sâmbătă și dus în SUA. Acesta se află, în prezent la New York, acolo unde va fi judecat pentru acuzații de trafic de droguri. 

Horoscop Berbec 5 ianuarie

Ziua aduce claritate în plan profesional. Este un moment favorabil pentru a lua decizii ferme, mai ales în legătură cu un proiect început recent. În plan personal, evită reacțiile impulsive și acordă mai multă atenție dialogului.

Horoscop Taur 5 ianuarie

Te concentrezi pe stabilitate și siguranță. Aspectele astrale susțin planificarea financiară și negocierile pe termen lung. Relațiile apropiate pot beneficia de mai multă răbdare și consecvență.

Horoscop Gemeni 5 ianuarie

Comunicarea este punctul tău forte astăzi. Poți clarifica neînțelegeri mai vechi sau poți obține informații esențiale pentru evoluția profesională. Ai grijă la tendința de a te dispersa.

Horoscop Rac 5 ianuarie

Accentul cade pe resurse și valori personale. Este o zi bună pentru a-ți evalua prioritățile și pentru a face ajustări în buget. Emoțional, ai nevoie de mai multă siguranță și predictibilitate.

Horoscop Leu 5 ianuarie

Ești în centrul atenției și ai capacitatea de a influența pozitiv oamenii din jur. Inițiativele personale sunt susținute, însă este recomandat să eviți deciziile luate din orgoliu.

Horoscop Fecioară 5 ianuarie

Zi favorabilă reflecției și organizării. Poți identifica soluții practice la probleme mai vechi, mai ales în zona muncii. Odihna și gestionarea stresului sunt esențiale.

Horoscop Balanță 5 ianuarie

Relațiile sociale și colaborările sunt bine aspectate. Poți primi sprijin sau o propunere interesantă din partea unui prieten sau partener profesional. Menține un echilibru între nevoile tale și ale celorlalți.

Horoscop Scorpion 5 ianuarie

Cariera și imaginea publică sunt în prim-plan. Este posibil să ți se ceară mai multă responsabilitate sau să primești recunoaștere pentru eforturile depuse. Abordează totul strategic.

Horoscop Săgetător 5 ianuarie

Ziua favorizează extinderea orizonturilor, fie prin studiu, fie prin planuri de călătorie. Ai o perspectivă optimistă, dar este important să rămâi ancorat în realitate când iei decizii.

Horoscop Capricorn 5 ianuarie

Aspectele financiare comune și angajamentele serioase sunt accentuate. Este un moment potrivit pentru a clarifica obligații sau pentru a renegocia termeni importanți. Prudența îți aduce avantaj.

Horoscop Vărsător 5 ianuarie

Relațiile unu-la-unu sunt tema principală a zilei. Fie că este vorba de parteneriate sau de viața personală, dialogul sincer și deschiderea pot duce la progrese semnificative.

Horoscop Pești 5 ianuarie

Munca de zi cu zi și sănătatea cer mai multă atenție. Organizarea și disciplina îți pot îmbunătăți eficiența. Ascultă semnalele corpului și evită suprasolicitarea.

Președintele ucrainean a afirmat că Kievul rămâne deschis negocierilor, însă este gata să își apere țara dacă presiunea exercitată de partenerii occidentali asupra Rusiei se va dovedi insuficientă, potrivit Kyiv Independent.

Declarațiile au fost făcute în ajunul unei noi runde de întâlniri diplomatice care vor avea loc în Europa, în cadrul eforturilor conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului.

„Ucraina va fi pregătită pentru ambele variante: diplomație sau apărare activă. Ne dorim pacea, dar nu ne vom ceda forța nimănui”, a spus Zelenski.

Afirmațiile vin la scurt timp după o întâlnire între Zelenski și președintele american Donald Trump, desfășurată în Florida, unde a fost discutat un proiect de acord privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și un plan în 20 de puncte pentru încheierea conflictului.

Discuțiile nu au dus însă la un progres major.

În paralel, autoritățile de la Kiev susțin că Moscova nu dă semne că ar accepta un compromis și continuă campanii de propagandă menite să submineze negocierile de pace.

Serviciile ucrainene de informații au avertizat recent că Rusia ar putea pregăti o provocare majoră, cu victime, pentru a destabiliza procesul diplomatic.

Declarațiile lui Zelenski au fost făcute într-o perioadă de schimbări importante la vârful puterii de la Kiev.

La începutul anului 2026, fostul șef al serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Mykhailo Fedorov a preluat funcția de ministru al Apărării.

Sute de oameni, unii cu buchete de flori în brațe, au mărșăluit într-o procesiune „densă și șerpuitoare” sub soarele strălucitor, trecând pe lângă magazinele închise. Sus, pe muntele care domină orășelul elvețian, mașinile de zăpadă aruncau în aer fulgii albi, relatează Associated Press.

La capătul străzii din orășelul elvețian, în fața barului „ Le Constellation”,  care este încă în mare parte ascunsă de prelate albe, mulțimea tot mai numeroasă stătea într-o tăcere mormântală, în afară de câteva persoane care plângeau. Apoi, cei prezenți la marș au izbucnit în aplauze, în timp ce un șir de persoane îndoliate depuneau buchete de flori la un memorial improvizat. Memorialul era acoperit cu flori, jucării de pluș, dar și alte omegii aduse în cinstea celor care și-au pierdut viața în tragicul incendiu.

„Prin acest eveniment tragic, cred că trebuie să ne amintim cu toții că suntem frați și surori în umanitate. Este important să ne sprijinim reciproc, să ne îmbrățișăm și să mergem mai departe spre lumină”, a declarat Véronique Barras, o locuitoare din zonă care cunoaște familiile elvețiene îndoliate.

„Pentru tineri – dar chiar și pentru adulți – este greu să înțeleagă lucruri care par inexplicabile. Au mers acolo să petreacă, este o destinație pentru 31 decembrie, este foarte festiv, erau oameni de multe naționalități… și totul s-a transformat într-o tragedie”, a declarat Cathy Premer, mama unei tinere de 17 ani care și-a sărbătorit ziua de naștere în barul din Crans-Montana și care cu greu a supraviețuit flăcărilor.

„Avem nevoie de mai multă siguranță”, spune o femeie

O italiancă în vârstă de 80 de ani, care locuiește în Crans-Montana, aflată în mulțime, este de părere că autoritățile trebuie să desfășoare verificări de siguranță în baruri. „Avem nevoie de mai multă siguranță în aceste locuri, pentru că nu este singurul loc de acest gen. De ce autoritățile locale nu au efectuat verificările corespunzătoare? Pentru mine, este îngrozitor”, a precizat bătrâna.

În timpul liturghiei oficiate în memoria victimelor, preotul Gilles Cavin a vorbit despre „teribila incertitudine” în care se află familiile celor dispăruți, care nu știu dacă cei dragi se află printre morți sau au fost transportați în spitale ca răniți.

„Nu există cuvinte suficient de puternice pentru a exprima consternarea, suferința și furia celor care sunt afectați astăzi în viețile lor. Și totuși, suntem aici, adunați, pentru că tăcerea nu este suficientă”, a spus preotul.

În băncile aglomerate, o femeie îndurerată asculta cu atenție, cu mâinile strânse și, uneori, ținând în mână un rozariu, în timp ce vorbitorii citeau în germană, franceză și italiană.

În urma incendiului care a devastat barul „Le Constellation” din stațiunea elvețiană Crans-Montana, peste 40 de persoane au murit, iar alți 119 cetățeni de mai multe naționalități au murit. Printre cei morți se află și un român, tânăr din Gorj, în vârstă de 18 ani.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic, în contextul escaladării intervenției SUA în Venezuela.

Rodríguez a preluat conducerea interimară a Venezuelei după capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele armate americane, operațiune confirmată oficial de administrația Trump.

Fostul lider venezuelean se află în prezent într-o închisoare din New York, unde urmează să fie judecat de justiția americană.

Trump spune că nu va tolera opoziția

Donald Trump a declarat că nu va accepta ceea ce a numit o „respingere sfidătoare” a intervenției SUA în Venezuela. Potrivit liderului de la Casa Albă, Delcy Rodríguez ar fi transmis inițial, în privat, disponibilitatea de a coopera cu Statele Unite, inclusiv acceptarea unei conduceri temporare americane în Venezuela.

Această versiune a fost respinsă public de Rodríguez, care a afirmat că Venezuela este pregătită să își apere resursele naturale și că politicile fostului președinte Maduro rămân în vigoare.

„Nu vom mai fi niciodată o colonie”, a declarat liderul interimar de la Caracas.

Riscul unui conflict prelungit

Refuzul Delcy Rodríguez de a accepta condițiile impuse de Washington amplifică riscul unui conflict prelungit, notează The Atlantic. Trump a semnalat că este dispus să ordone noi atacuri asupra Venezuelei, dacă situația o va impune, sugerând chiar posibilitatea unei ocupații militare americane.

În interviu, președintele american și-a apărat decizia de schimbare a regimului, descriind Venezuela drept „o țară eșuată” și susținând că intervenția SUA în Venezuela reprezintă o alternativă mai bună decât situația actuală.

Semnale de extindere a doctrinei intervenționiste

În același interviu, Trump a afirmat că Venezuela ar putea să nu fie ultimul stat vizat de acțiuni americane. El a reiterat că SUA „are nevoie de Groenlanda” pentru apărare, invocând prezența navelor rusești și chineze în regiune. Deși nu a confirmat explicit o acțiune militară, Trump a lăsat deschisă interpretarea mesajului transmis de intervenția SUA în Venezuela.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că operațiunea din Venezuela demonstrează că administrația Trump își respectă angajamentele, subliniind că declarațiile președintelui trebuie tratate cu maximă seriozitate.

Maximus Textoris Pulcher, un motan gri adoptat dintr-un adăpost și rezident oficial la sediul premierului din Rue de la Loi 16, este acum al doilea cel mai urmărit „personaj politic” din Belgia pe Instagram, după Bart De Wever însuși.

Numele său, inspirat din latina clasică, face trimitere la pasiunea premierului pentru istoria romană, scrie The Guardian.

Postările îl arată pe Maximus în ipostaze cotidiene, întins pe pervaz, jucându-se sau fiind mângâiat, dar multe dintre ele includ mesaje ironice legate de politica internă.

În ziua unei greve naționale, motanul „observă” simplu: „O altă grevă”, iar în timpul negocierilor bugetare, apare deranjat de prezența miniștrilor chiar și în weekend.

Surse apropiate premierului spun că acest cont oferă o imagine mai caldă și mai accesibilă a lui Bart De Wever, cunoscut pentru stilul său sobru și discursul ferm.

Politologii apreciază că Maximus transmite un mesaj politic discret, prezentându-l pe premier drept un lider muncitor, implicat și uman.

Bart De Wever, primul premier belgian cu orientare naționalist-flamandă, folosește de mai mulți ani rețelele sociale pentru a-și construi o imagine de om obișnuit, iar popularitatea motanului său pare să consolideze această strategie.

Criticile la adresa contului nu au avut ecou public, iar Maximus a devenit, între timp, un simbol simpatic al culiselor puterii de la Bruxelles.

Potrivit cercetărilor din domeniul neuroștiinței și al evoluției umane, explicația științifică a blushingului ține de activarea sistemului nervos simpatic, responsabil cu reacțiile automate ale corpuluim, scrie Science Alert.

În momentul în care o persoană devine extrem de conștientă de sine, creierul eliberează adrenalină. Aceasta determină dilatarea vaselor de sânge din zona feței, gâtului și urechilor, ceea ce duce la creșterea fluxului sanguin și la apariția senzației de căldură și a culorii roșii. Deși efectul este mai vizibil la persoanele cu ten deschis, mecanismul este identic indiferent de culoarea pielii.

Rolul social al blushingului

Deși poate fi perceput ca un inconvenient, explicația științifică a blushingului arată că acesta are un rol social important. Specialiștii susțin că roșitul a evoluat ca un semnal non-verbal prin care transmitem celorlalți că recunoaștem o greșeală sau o încălcare a normelor sociale.

Blushingul este interpretat frecvent ca un semn de sinceritate și onestitate, tocmai pentru că este imposibil de controlat. Astfel, această reacție poate contribui la menținerea încrederii și a relațiilor sociale, funcționând ca o „scuză” involuntară după un moment stânjenitor.

Cine roșește mai des

Studiile arată că femeile și persoanele tinere roșesc mai frecvent, fenomen asociat cu vitalitatea și fertilitatea. De asemenea, persoanele care suferă de anxietate socială sunt mai predispuse la blushing. Pe măsură ce înaintăm în vârstă și acumulăm experiență socială, frecvența roșitului scade.

Este important de menționat că roșeața persistentă a feței poate avea cauze medicale, precum rozaceea sau reacțiile alergice, și nu trebuie confundată cu blushingul emoțional.

Când este necesar ajutor medical

În majoritatea cazurilor, blushingul nu necesită tratament. Totuși, dacă roșeața este persistentă, dureroasă sau provoacă disconfort psihologic major, este recomandată consultarea unui medic.

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta persoanele afectate de anxietate socială, iar în cazuri rare se poate apela la intervenții chirurgicale.

În cadrul unei intervenții televizate, înconjurat de ofițeri militari, ministrul Apărării din Venezuela, Padrino Lopez susține că „Nicolas Maduro este liderul constituțional autentic și legitim al tuturor venezuelenilor”, potrivit Sky News.

Potrivit declarațiilor date de oficialul venezuelean, conducerea Forțelor Bolivariene de Eliberare cere „eliberarea imediată” a lui Maduro, condamnând „ambiția colonialistă” a SUA.

„Îndemnăm lumea să-și îndrepte atenția asupra a ceea ce se întâmplă împotriva Venezuelei, împotriva suveranității sale”, acuză Lopez.

„Lumea trebuie să fie vigilentă, pentru că dacă ieri a fost Venezuela, mâine ar putea fi oriunde”, susține Ministrul Apărării din Venezuela.

Reamintim că SUA au desfășurat sâmbătă un atac fără precedent în Venezuela, capturându-l pe Maduro. Sâmbătă, Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio a acuzat, într-o postare pe X, că Maduro este liderul Cartelului „Los Soles”, care a stăpânit țara.

„Maduro nu este Președintele Venezuelei, iar regimul său nu reprezintă un guvern legitim. Maduro este liderul cartelului Los Soles, o organizație narco-teroristă care a intrat în posesia unei țări. El este acuzat de introducerea de droguri în Statele Unite”, a afirmat Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio.

De asemenea, regimul autoritar al lui Maduro nu a fost recunoscută de comunitatea internațională, fiind considerată ilegitimă. UE a instituit mai multe rânduri de sancțiuni împotriva regimului de la Caracas, inclusiv după alegerile prezidențiale din iulie 2024, considerate profund viciate.

Filmul este inspirat de moartea fetiței Hind Rajab, ucisă în ianuarie 2024. Copila încerca să fugă din orașul Gaza alături de familia sa, deoarece luptele se apropiaseră de casa lor. Cu toții se aflau într-un autoturism civil, însă mașina a fost atacată.

Salvarea care nu a mai venit

Potrivit Sky News, producția beneficiază de susținerea unor figuri importante de la Hollywood. Printre acestea se numără Brad Pitt și Joaquin Phoenix, care s-au alăturat proiectului în calitate de producători executivi.

Pelicula reconstruiește încercările repetate și eșuate ale personalului de urgență de a obține un traseu sigur pentru salvarea copilei și a rudelor sale. Acțiunea este plasată în centrul de apeluri al Semilunii Roșii Palestiniene, organizația care coordonează intervențiile medicale în teritoriile palestiniene.

„Nu mă lăsați, mi-e frică de întuneric”

Fetița a fost ținută la telefon ore întregi de dispecerii serviciilor de urgență, în timp ce discuțiile pentru trimiterea unei ambulanțe se blocau în proceduri și autorizări succesive.
Într-unul dintre momentele-cheie ale filmului, vocea copilului se aude spunând: „Vă rog, nu mă lăsați, mi-e frică de întuneric”.

Filmul ca experiență, nu ca verdict

Regizoarea Kaouther Ben Hania a explicat că filmul nu își propune să stabilească responsabilități sau să aducă elemente noi de anchetă, ci să redea o experiență trăită în timp real de cei implicați. „Cinematografia are puterea de a crea empatie.

Nu mai este vorba despre explicații, ci despre a simți”, a declarat aceasta. Ea a vorbit despre rolul personalului umanitar și despre limitele cu care acesta se confruntă în condiții de securitate extrem de restrictive.

Salvatorii, uciși și ei

Ambulanța trimisă în cele din urmă spre locul incidentului a fost atacată înainte de a ajunge la mașina familiei. Cei doi paramedici aflați la bord au fost uciși, iar trupurile tuturor victimelor – copilul de cinci ani, membrii familiei și echipajul medical – au putut fi recuperate abia după 12 zile. Echipele nu au putut ajunge la fața locului decât după ce luptele din zonă s-au oprit temporar.

În cursa pentru Oscar

Brad Pitt și Joaquin Phoenix sunt actori americani recompensați cu premii Oscar, cu cariere de zeci de ani în cinematografie. Brad Pitt a jucat în producții de mare succes și a fost premiat atât ca actor, cât și ca producător de film. Joaquin Phoenix este cunoscut pentru roluri puternice, adesea incomode, și a câștigat Oscarul pentru rolul principal din „Joker”. Implicarea lor într-un proiect nu este una formală. Cele două nume aduc finanțare, vizibilitate și atenția publicului internațional.

Vocea lui Hind Rajab (The Voice of Hind Rajab) a fost prezentat în cadrul unor importante festivaluri, emoționând publicul și profesioniștii industriei cinematografice. Producția a câștigat deja Marele Premiu al Juriului (Leul de Argint) la Festivalul de Film de la Veneția și este luată în calcul pentru o nominalizare la Oscaruri.

Pariurile, plasate cu puțin timp înainte de o presupusă intervenție a Statelor Unite în Venezuela, ridică suspiciuni privind posibila utilizare a unor informații confidențiale.

Potrivit Le Figaro, contul respectiv a fost creat cu doar câteva zile înainte de evenimentele care au culminat cu capturarea lui Nicolás Maduro, la începutul lunii ianuarie.

Utilizatorul, fără nume și fotografie de profil, a început să parieze din 27 decembrie, concentrându-se exclusiv pe scenarii legate de plecarea rapidă a liderului venezuelean sau de o intervenție militară americană.

Mize mici, câștiguri uriașe

Inițial, pariurile au fost modeste: 96 de dolari pe o operațiune americană înainte de 31 ianuarie și 123,34 dolari pe plecarea lui Maduro până la aceeași dată.

Ulterior, utilizatorul a crescut constant mizele. Între 1 și 3 ianuarie, acesta a pariat peste 31.000 de dolari pe scenariul plecării lui Maduro, în condițiile în care probabilitatea estimată de piață era extrem de redusă, cu acțiuni tranzacționate la doar 7–8 cenți.

Reacția comunității online

După ce evenimentul anticipat s-a produs, pariorul a încasat aproximativ 436.759 de dolari, pentru o miză totală de puțin peste 32.500 de dolari.

Deși a pierdut aproape 6.000 de dolari pe alte pariuri secundare, câștigul net rămâne spectaculos.

Utilizatorii de pe rețelele sociale au semnalat rapid tranzacțiile, ridicând întrebări legate de legalitatea și etica acestora.

Autoritățile americane au declarat că operațiunea din Venezuela ar fi fost pregătită de mai multe luni, fiind amânată doar din motive logistice și meteorologice.

Contactată de publicații precum The Verge și Axios, platforma Polymarket nu a oferit un răspuns clar privind respectarea regulilor interne în acest caz, alimentând și mai mult suspiciunile.

Forțele de Asalt Aerian ale Ucrainei au transmis, sâmbătă, că armata rusă nu a preluat controlul asupra orașului Rodînske, situat la nord de Pokrovsk, una dintre cele mai disputate zone ale frontului din estul țării.

Potrivit armatei ucrainene, militarii continuă apărarea atât în interiorul orașului, cât și în zonele adiacente.

Un mesaj similar a fost publicat și de Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, care precizează că unități ale brigăzilor 20 și 14 ale Gărzii Naționale, alături de Batalionul 132 Cercetare Separat, mențin poziții în Rodînske.

Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 2 ianuarie capturarea orașului Rodînske, alături de Myrnohrad și alte două localități din regiune.

Kievul califică aceste informații drept propagandă și susține că Rusia răspândește imagini și relatări false pentru a crea impresia unor câștiguri teritoriale.

Rodînske se află pe un fost traseu logistic important pentru Ucraina către Pokrovsk și a devenit scenă a unor lupte intense încă din vara anului 2025, după apropierea trupelor ruse de mina situată la est de oraș.

Situația din Pokrovsk rămâne una disputată, deși Ucraina recunoaște că o mare parte a orașului se află sub control rusesc.

„Propaganda rusă continuă să difuzeze informații false despre situația de pe front în zona Rodînske. Controlul asupra pozițiilor-cheie se menține, iar inamicul suferă pierderi semnificative”, au transmis Forțele de Asalt Aerian.

Curtea de Apel București a transmis, într-o informare publică, că termenele rapide stabilite pentru anumite dosare înregistrate la finalul anului 2025 au avut la bază obligații legale clare, generate de caracterul urgent al cauzelor.

Potrivit instanței, există mai multe categorii de dosare pentru care legislația impune soluționarea într-un interval foarte scurt.

Printre acestea se numără plângerile împotriva luării în custodie publică, cererile de prelungire a acestei măsuri, solicitările de suspendare a unor acte administrative, precum și ordonanțele președințiale.

În cazul dosarelor privind custodia publică, legea prevede termene de maximum trei zile, iar în situația cererilor de prelungire a măsurii, judecarea trebuie să aibă loc înainte de expirarea duratei stabilite inițial.

CAB: termenele alocate judecării dosarelor au variat în funcție de speță

Curtea de Apel arată că, în astfel de cauze, au fost acordate termene între una și șapte zile, în funcție de fiecare speță.

Instanța mai precizează că și cererile de suspendare a executării actelor administrative trebuie judecate „de urgență și cu precădere”, din cauza efectelor imediate ale acestor acte.

În aceste dosare, termenele au variat între două și zece zile.

Un alt tip de cauze care impune soluționare rapidă este ordonanța președințială, procedură folosită pentru prevenirea unor pagube iminente sau pentru protejarea unor drepturi care s-ar pierde prin întârziere.

În astfel de situații, legea permite stabilirea termenelor chiar de la o zi la alta sau în aceeași zi.

CAB: „Fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opțiune discreționară”

Curtea de Apel București subliniază că au fost programate doar șapte dosare considerate urgente, conform criteriilor legale, „În acest context, fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opţiune discreţionară, ci o obligaţie legală, impusă de natura cauzelor şi de termenele imperative stabilite de lege.

Astfel, în perioada 5-9 ianuarie 2026, cu zilele de 6 şi 7 ianuarie libere, au fost acordate termene pentru 7 astfel de dosare apreciate ca urgente. Subliniem că judecătorii sunt independenţi şi îşi exercită atribuţiile exclusiv în temeiul legii, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi a normelor procedurale aplicabile fiecărei categorii de cauze. Curtea de Apel Bucureşti îşi reafirmă angajamentul pentru transparenţă şi corecta informare a publicului, în limitele competenţelor sale”, se arată în informarea publică transmisă de Curte.

Franța a reacționat sever la sancțiunile anunțate de administrația americană împotriva fostului comisar european Thierry Breton și a altor patru oficiali europeni. Măsurile prevăd interdicții de intrare pe teritoriul Statelor Unite și au fost anunțate în decembrie 2025.

Conflict transatlantic pe reguli digitale

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a criticat duminică decizia Washingtonului și a anunțat că va cere explicații directe omologului său american, în timpul vizitei oficiale din ianuarie. „Voi fi în Statele Unite, peste câteva zile. Mă voi întâlni cu omologul meu, Scott Bessent, și îi voi vorbi despre acest subiect”, a declarat Lescure la postul public France Info, citat de Le Figaro.

Oficialul francez a pus sancțiunile pe seama diferențelor de viziune dintre UE și SUA privind libertatea de exprimare și reglementarea platformelor online. El a denunțat „așa-zisa libertate de exprimare din Statele Unite, care încurajează răspândirea de informații fără discernământ”, și a subliniat că Europa nu intenționează să renunțe la propriile reguli.

Miza divergențelor: sancțiunea aplicată platformei lui Musk

„Nu vom da înapoi și vom continua să aplicăm o reglementare europeană potrivită valorilor europene, chiar dacă aceasta contravine unor convingeri americane de astăzi”, a precizat ministrul.

Fostul comisar european vizat de sancțiuni a avut un rol-cheie în elaborarea Regulamentului privind serviciile digitale. Legislația obligă platformele online să combată conținuturile ilegale și periculoase și să răspundă mai strict pentru moderarea acestora. Washingtonul consideră însă că aceste reguli aduc atingere libertății de exprimare.

La începutul lunii decembrie, Uniunea Europeană a sancționat platforma X, deținută de Elon Musk, cu o amendă de 120 de milioane de euro, prima penalizare aplicată în temeiul noii legislații privind serviciile digitale.

Alte nume pe lista sancțiunilor

Sancțiuni au primit și Imran Ahmed, director britanic al organizației Center for Countering Digital Hate, precum și Clare Melford, cofondator al Global Disinformation Index din Marea Britanie.

De asemenea, Annei-Lena von Hodenberg și Josephinei Ballon, din Germania, implicate în activitatea organizației HateAid, li s-au impus interdicții de intrare pe teritoriul Statelor Unite. Organizația HateAid este cunoscută pentru acțiunile sale împotriva discursului de ură și a dezinformării online.

Potrivit autorităților americane, toate aceste persoane s-au numărat printre susținătorii și promotorii reglementărilor europene privind combaterea dezinformării și a discursului de ură online.

Este vorba despre Guillaume Oana, în vârstă de 18 ani, cetățean român cu dublă cetățenie, care se afla în Elveția în momentul tragediei, scrie Gândul.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică faptul că tânărul român din Gorj, dat inițial dispărut după incendiul din Crans-Montana, se numără printre persoanele decedate. Informația a fost confirmată în urma comunicării oficiale cu autoritățile elvețiene. Ambasada României la Berna se află în contact permanent cu familia îndoliată și acordă asistență consulară necesară în aceste momente dificile.

Conform informațiilor obținute, mama adolescentului este din orașul Rovinari, județul Gorj, iar în ultima perioadă acesta se afla în grija tatălui său, părinții fiind divorțați.

După confirmarea decesului, președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de condoleanțe familiei tânărului român din Gorj și tuturor celor afectați de tragedia din Elveția. Șeful statului a subliniat solidaritatea României cu familiile victimelor și sprijinul acordat de autoritățile române în aceste momente de profundă durere.

„Am sperat până în ultima clipă într-un deznodământ diferit, însă astăzi am aflat cu profundă tristețe despre pierderea unui tânăr român în incendiul din Crans-Montana”, a transmis președintele.

Incendiul, produs într-un bar din stațiunea alpină Crans-Montana, s-a soldat cu 40 de morți și 119 persoane rănite. În urma tragediei, autoritățile elvețiene au decretat zi de doliu național vineri, 9 ianuarie. Totodată, a fost deschisă o anchetă penală împotriva celor doi administratori francezi ai localului, aceștia fiind acuzați de omor din culpă, vătămare corporală din culpă și incendiere din culpă.

Rusia încearcă să-și consolideze poziția în Africa pe fondul confruntării mai ample cu Occidentul.

„Credem cu tărie că Botswana este cel mai bun loc pentru investiții, având în vedere stabilitatea sa politică și economică. Prin urmare, încurajăm cu tărie investitorii ruși să vină în Botswana”, a declarat Phenyo Butale din Botswana, citat de TASS.

Diamantele contribuie în mod normal cu aproximativ o treime din veniturile naționale ale Botswanei și cu trei sferturi din veniturile sale din schimburi valutare, scrie Reuters.

Compania rusă Norilsk Nickel, cel mai mare producător mondial de paladiu și nichel de înaltă calitate, a soluționat în 2021 disputa cu guvernul Botswanei și BCL Group privind o tranzacție pentru vânzarea activelor Nornickel din Africa către BCL Group.

Potrivit unui comunicat de presă publicat duminică, medicii stomatologi își amânarea intrării în vigoare a ordinului AP-STOMA. Aceștia cer consultări cu Ministerul Sănătății.

„«Programul AP-STOMA» nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație. În acest context, CMSR solicită amânarea intrării în vigoare a Ordinului AP-STOMA și demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional al medicilor stomatologi, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical”, se arată în comunicatul publicat de organizație.

CMSR susține extinderea accesului serviciilor de stomatologie, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuție a medicilor specialiști în diverse domenii ale stomatologiei.

CMSR acuză că Ministerul Sănătății a inițiat procedura de adoptare a proiectului fără să se consulte cu organizația, susținând că a semnalat în mod formal Ministerului etapele neparcurse ale cadrului legal de consultare și avizare.

În acest sens, medicii stomatologi au transmis Ministerului Sănătății un document prin care au evidențiat riscurile generate de adoptarea proiectului, oferind și recomandări. Aceștia au precizat că Guvernul trebuie să facă clarificări în cadrul unei ședințe comune de lucru dintre Ministerul Sănătății și reprezentanți ai CMSR.

CMSR a atras atenția că structura colectivului de lucru pentru programul AP-STOMA nu include, în proiectul de ordin, reprezentanți ai Colegiului Medicilor Stomatologi din România. „Având în vedere rolul legal al CMSR, considerăm utilă și obligatorie includerea expertizei profesionale a organismului profesional reprezentativ în etapele de implementare și evaluare a Programului”, mai arată sursa citată.

Neregulile semnalate de medicii dentiști în cadrul programului AP-STOMA

În documentul adresat Ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, medicii stomatologi atrag atenția că „problema structurală majoră rămâne capacitatea naţională redusă pentru stomatologie cu
suport ATI în spitalele de stat, precum și distribuţia teritorială inegală a serviciilor existente și
mecanismele de acces pentru pacienţii cu nevoi speciale – copii, adulţi cu dizabilităţi, pacienţi cu comorbidităţi severe)”.

CMSR atrage atenția că problema „nu poate fi abordată exclusiv prin Programul AP-STOMA, ci necesită măsuri complementare, inclusiv programe distincte de investiţii”.

Medicii stomatologi au sugerat iniţierea unui demers naţional etapizat pentru dezvoltarea capacităţii de stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat. Acesta ar include „creerea unor structuri dedicate în spitale judeţene și de pediatrie, precum și centre similare destinate adulţilor care necesită tratamente stomatologice asistate ATI”.

În ceea ce privește finanțarea intervențiilor stomatologice, CMSR propune „corelarea finanţării cu nevoia medicală reală a pacientului care necesită tratament stomatologic asistat ATI, astfel încât accesul la servicii să fie facil și nelimitat de criterii geografice sau resurse financiare”.

Medicii propun dezvoltarea unor centre stomatologice în țară

Organizația formată din medici stomatologi consideră că fondurile ar trebui orientate spre domeniile în care nevoia este cea mai mare, adică dezvoltarea unor centre de stomatologie și suport ATI din spitale, dar și programele de intervenție stomatologică.

„În acest sens, considerăm necesară adoptarea principiului „fondurile urmăresc pacientul”, care ar permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente la nivel naţional – inclusiv cea din sectorul privat autorizat și dotat corespunzător – asigurând astfel un acces rapid și echitabil pentru pacienţii cu indicaţie de tratament asistat ATI, fără a crea presiuni suplimentare pe capacitatea limitată a sistemului public, precum si pentru o gestionare eficienta a fondurilor pentru infrastructura publică de stat”, se arată în adresa CNSR.

Programul ar trebui să fie corelat cu politici pentru prevenție a cazurilor grave

Medicii stomatologi propun și corelarea programului AP-STOMA cu noi „politici de prevenție stomatologică (…), inclusiv prin programe de profilaxie și intervenție precoce pentru copii și categorii vulnerabile”, pentru a reduce numărul de cazuri complexe ce ar necesita asistarea ATI.

Medicii stomatologi atrag atenția că, în forma actuală a ordinului, „pot apărea suprapuneri punctuale între manoperele finanțate prin AP-STOMA și cele prevăzute în pachetul de bază CNAS”.

Medicii stomatologi subliniază „necesitatea unei clarificări explicite, pentru a evita orice interpretare care ar putea conduce la restrângerea accesului unor furnizori sau pacienți în cadrul contractelor cu CNAS”.

CMSR atrage atenția și că mecanismul separat de finanțare AP-STOMA poate să se opună arhitecturii legale existente, dar și să creeze premisele unei finanțări paralele a serviciilor stomatologice care ar putea mări concurența neloială între furnizorii de servicii medicale și utilizarea rațională a fondurilor publice.

În teren nu există suficienți medici specializați în anumite subdomenii

Aceștia atrag atenția și că limitarea exclusivă la medici specialiști în anumite domenii, cum ar fi predodonția, „nu se încadrează în realitatea distribuției umane la nivel teritorial”.

„Există judeţe în care specialiști în pedodonţie sau alte subspecialităţi din stomatologie nu sunt disponibili în sistemul public, ceea ce ar putea duce, ca exemplu la inaccesibilitate practică a serviciilor pentru pacienţii pediatrici. Supra-specializarea trebuie să reprezinte un beneficiu suplimentar, nu o condiţie exclusivă care să limiteze accesul la tratament”, se arată în adresa transmisă de CMSR Ministerului Sănătății.

Considerată de foști deținuți drept „Iadul pe Pământ”, închisoarea federală MDC a devenit sinonimă cu condițiile dure de detenție, lipsa personalului și incidentele grave din interior, scrie EFE.

De-a lungul anilor, închisoarea federală MDC a găzduit numeroase personalități cunoscute la nivel internațional. Printre acestea se numără Joaquin „El Chapo” Guzman, liderul cartelului Sinaloa, fostul președinte al Hondurasului Juan Orlando Hernandez, rapperul Sean „Diddy” Combs, dar și britanica Ghislaine Maxwell, condamnată pentru complicitate în cazul Jeffrey Epstein.

În prezent, în închisoarea federală se află și Ismael „El Mayo” Zambada Garcia, considerat unul dintre liderii istorici ai cartelului Sinaloa, precum și Luigi Mangione, acuzat de uciderea directorului executiv al companiei UnitedHealthcare.

Condiții inumane reclamate

Foști deținuți ai închisorii federale MDC au denunțat public condițiile de detenție. Ghislaine Maxwell a descris celula sa drept „inumana, crudă și degradantă”, comparând-o cu cea a celebrului personaj Hannibal Lecter. La rândul său, fostul oficial mexican Genaro Garcia Luna a relatat despre omoruri și înjunghieri petrecute sub ochii săi.

Michael Cohen, fost consilier al președintelui Donald Trump, a vorbit despre lipsa accesului la cărți, paturi de oțel cu saltele subțiri și celule extrem de mici.

Criza din 2019, un moment critic pentru închisoarea federală MDC

Unul dintre cele mai grave episoade din istoria închisorii federale MDC a avut loc în 2019, când o pană de curent a lăsat deținuții fără electricitate și încălzire timp de șapte zile, în plină iarnă. Temperaturile au coborât până la -15 grade Celsius, iar avocații au semnalat lipsa serviciilor medicale.

Incidentul a dus la proteste, o anchetă a Departamentului de Justiție și un proces colectiv. În final, aproximativ 1.600 de deținuți au primit despăgubiri în valoare totală de aproape zece milioane de dolari.

Închisoarea federală, sub lupa autorităților

Astăzi, închisoarea federală MDC New York rămâne singura închisoare federală din oraș, unde aproximativ 1.200 de deținuți așteaptă judecarea în instanțele federale, după închiderea centrului din sudul Manhattanului.

Reputația sa continuă să ridice semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului în sistemul penitenciar american.

Industria de apărare a Ucrainei a beneficiat, în 2025, de peste 6 miliarde de dolari din surse externe, a anunțat ministrul ucrainean al Apărării, Denys Șmîhal, într-o postare publicată sâmbătă pe Telegram, citată de Interfax Ukraine. Oficialul ucrainean a precizat că finanțarea a vizat în mod direct consolidarea capacităților de producție internă.

Cât armament a produs Ucraina în 2025

Potrivit ministrului ucrainean, aproape 1,8 miliarde de dolari au fost direcționate către fabricarea de armament ucrainean în cadrul așa-numitului „model danez”, mecanism prin care statele partenere finanțează producția locală de armament. Alte peste 4,3 miliarde de dolari au fost atrase prin achiziții directe realizate de statele partenere de la producători ucraineni, pentru dotarea armatei ucrainene.

În plus, industria de apărare ucraineană a primit peste 1,1 miliarde de dolari din veniturile generate de activele rusești înghețate, direcționate către apărare.

„Complexul militar-industrial al Ucrainei a crescut constant din 2022 și a ajuns deja la o capacitate de producție de 35 de miliarde de dolari în 2025”, a declarat oficialul.

Sprijin pe termen lung

În mesajele publicate pe platforma X, Denys Șmîhal a spus că rezultatele financiare din 2025 sunt parte a unei transformări mai ample a sectorului de apărare. „Forțele Ucrainei continuă să apere țara, iar acesta este principalul rezultat al anului 2025. Prioritățile noastre rămân neschimbate: oamenii, armele și sistemul”, a transmis ministrul.

5 miliarde de dolari prin SAFE

Ucraina a depus proiecte proprii în cadrul mecanismului european SAFE, valoarea totală estimată a finanțării fiind de aproximativ 5 miliarde de dolari. „Proiectele comune cu partenerii europeni sunt pași concreți către integrarea industriei de apărare a Ucrainei în ecosistemul european”, afirmă Șmîhal.

Industria ucraineană de apărare este sprijinită prin investiții, granturi, credite preferențiale și contracte pe termen lung, a spus șeful apărării. Iar aceste instrumente financiare oferă predictibilitate producătorilor și asigură continuitatea livrărilor pentru armată.