Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, fostul ministru al Finanțelor a criticat comparația făcută de Fritz între rezultatul scrutinului american și perspectivele politice ale PSD.
„Fritz sărbătorește victoria democraților americani, un partid de centru-stânga, și anunță înfrângerea social-democraților români. O asemenea fractură de logică e greu de întâlnit chiar și în politică”, a scris Adrian Câciu.
Deputatul PSD și-a continuat atacul, calificând poziția liderului USR drept „o adevărată capodoperă a analfabetismului doctrinar”.
„Domnule Fritz, în America ați fi votat cu democrații sau ați fi ținut cu republicanii? Că ideologic pare că v-ați rătăcit pe drum. Iar logica a rămas acasă. Dacă a existat!”, a adăugat Câciu.
De la alegerile americane la disputa PSD–USRReacția vine după ce Dominic Fritz a prezentat câștigurile electorale ale Partidului Democrat din SUA drept un semnal că formațiunile aflate la putere pot fi învinse. Președintele USR a susținut că alegătorii americani au sancționat corupția și creșterea costului vieții, folosind rezultatul scrutinului pentru a transmite un avertisment PSD.
„Aviz borfașilor aroganți din România (mă uit la tine, PSD): furia românilor despre corupția voastră afișată nerușinat, în timp ce prețurile cresc pentru toată lumea, vă va mătura și pe voi”, a scris Fritz.
Replica lui Câciu vine într-un moment în care PSD și USR se atacă tot mai des în public. La 1 noiembrie, după alegerile interne din partid, Fritz a anunțat că obiectivul USR este formarea unei viitoare guvernări fără PSD și AUR, exprimându-și totodată deschiderea pentru o colaborare cu PNL.
Netanyahu și aliații săi au susținut în repetate rânduri, fără să prezinte dovezi, că partidele conduse de arabi ar fi „furat” alegerile, posibil cu ajutorul unor actori străini.
Rezultatele scrutinului au arătat că blocul naționalist-religios susținut de Netanyahu a pierdut majoritatea parlamentară, în timp ce partidele conduse de arabi au obținut câștiguri importante.
„Analiza nu a identificat nicio dovadă de nereguli care să fi compromis integritatea alegerilor sau să le fi influențat rezultatul”, a transmis Comisia Electorală într-un comunicat.
Directorul interimar al Comisiei Electorale, Dean Livne, a declarat că fiecare sesizare a fost analizată individual și în detaliu, însă ancheta nu a identificat dovezi care să susțină acuzațiile potrivit cărora rezultatele scrutinului ar fi invalide, scrie AP.
Rezultatele, care urmau să fie certificate oficial miercuri, reflectă cu exactitate opțiunile exprimate de alegători la urne, a adăugat Livne.
O anchetă separată a serviciului israelian de informații interne, Shin Bet, privind presupusa implicare a unor actori străini în alegeri este încă în desfășurare. Cu toate acestea, Comisia Electorală a precizat că nu consideră că eventualele ingerințe ar fi influențat rezultatul votului.
„Poziția noastră este că, chiar dacă suspiciunile se confirmă, acest lucru nu ar afecta integritatea procesului electoral sau rezultatele alegerilor în ansamblu”, a declarat duminică președintele Comisiei Electorale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg.
Campania lui Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat solicitării de a comenta concluziile comisiei.
Ce urmează după alegerile din IsraelDupă primirea rezultatelor certificate oficial, președintele Israelului, Isaac Herzog, va începe miercuri consultările cu fiecare dintre partidele care au obținut mandate în parlament.
După două zile de discuții, Herzog va desemna candidatul pe care îl consideră cel mai bine plasat pentru a forma un guvern de coaliție. Cei mai probabili candidați sunt Benjamin Netanyahu și principalul său rival, liderul opoziției Gadi Eisenkot.
Nici blocul lui Netanyahu, nici alianța susținătorilor lui Eisenkot nu au obținut majoritatea parlamentară necesară pentru formarea unui nou guvern.
Situația deschide posibilitatea unei alianțe între cei doi rivali politici sau a unei înțelegeri între Eisenkot și o parte dintre partidele conduse de arabi. Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să formeze o majoritate, Israelul ar putea organiza alegeri anticipate la începutul anului viitor.
MApN a venit cu informații privind mesajul RO-Alert emis. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea.
„În dimineața zilei de miercuri, 4 noiembrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană la nord de localitatea Vîlcove, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea frontierei cu România. Două aeronave F 16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea”, a transmis MApN.
Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național.
Știrea inițială: Mesaj RO-Alert privind o posibilă incursiune de droneMesajul RO-Alert a fost emis miercuri în jurul orei 11:00 și avertizează că este posibilă o incursiune de drone.
Mesajul a vizat populația din nordul județului Tulcea.
„Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, În lipsa unui adăpost rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesaj.
Mai multe astfel de mesaje au fost emise în județul Tulcea în contextul războiului din Ucraina și al riscului ca drone să pătrundă în spațiul aerian al României.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, amenință că nu va vota regulamentul Uniunii Europene, dacă acesta nu are în vedere măsuri ferme pentru fermieri.
„Agricultura nu mai trebuie să rămână o anexă bugetară la tot ceea ce înseamnă fonduri europene venite de la Bruxelles”, a transmis ministrul social-democrat, printr-o postare pe Facebook.
„Nu voi vota regulamentul Uniunii Europene”Ministrul Agriculturii vrea o reglementare a subvențiilor pentru fermieri, astfel încât valorile acestora să nu mai fluctueze, ci să fie unele constante, indiferent de țara către care sunt trimise sau de calculele bugetare.
„Obiectivul nostru este să prevenim pierderile, nu doar să le compensăm după ce s-au produs. O agricultură puternică înseamnă investiții făcute la timp și fermieri pregătiți pentru anii dificili”, a mai scris Barbu.
Florin Barbu cere și măsuri ferme pentru perioadele de secetă, în care fermierii se confruntă cu pierderi.
„Investițiile în sisteme moderne de irigații pot duce agricultura românească într-o nouă etapă: producții mai mari, mai multă predictibilitate pentru fermieri și o dependență tot mai mică de despăgubirile pentru secetă”, a declarat ministrul Agriculturii.
Potrivit lui Rogobete, prima etapă prevede introducerea a peste 40 de molecule noi pe lista medicamentelor compensate și gratuite, până la finalul lunii decembrie.
Rogobete a discutat despre aceste măsuri la Ministerul Sănătății, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Discuțiile au vizat identificarea unor soluții pentru scurtarea timpului de acces la terapii moderne și alinierea mecanismelor naționale la practicile europene.
„Avem nevoie de o schimbare structural㔄Nu este normal ca un pacient din România să aștepte aproape de două ori mai mult decât un pacient din alte state europene pentru accesul la un tratament inovativ.
Avem nevoie de o schimbare structurală a politicii medicamentului, care să pună pacientul în centrul deciziilor și să reducă întârzierile administrative.
Obiectivul nostru este ca accesul la tratamente moderne să se facă atunci când pacientul are nevoie de ele, nu după luni sau ani de așteptare”, a transmis Rogobete.
Reforma are trei direcții principalePrima vizează accelerarea accesului la medicamente inovative, prin simplificarea procedurilor de evaluare și includere a acestora pe lista medicamentelor compensate și gratuite.
A doua urmărește modernizarea mecanismelor de stabilire și negociere a prețurilor, în acord cu practicile europene și cu nevoile pacienților și ale sistemului de sănătate.
A treia direcție privește reducerea birocrației prin modificări legislative și simplificarea procedurilor administrative care pot întârzia accesul la tratament.
Planul va avea două etapePână la finalul lunii decembrie, Ministerul Sănătății urmărește actualizarea listei medicamentelor compensate și gratuite, cu introducerea a peste 40 de molecule noi.
Din 2027, autoritățile vor să aplice o metodologie nouă și mecanisme legislative actualizate, care să reducă timpul necesar pentru ca pacienții să poată beneficia de medicamente inovative.
Schimbarea este importantă în special pentru pacienții oncologici și pentru copiii diagnosticați cu boli rare, categorii pentru care întârzierea accesului la terapii moderne poate avea consecințe grave.
Ministerul Sănătății va continua consultările cu instituțiile naționale și partenerii internaționali pentru elaborarea și aplicarea măsurilor.
Reforma urmărește să aducă mai multă predictibilitate și eficiență în sistem, dar și să reducă diferențele dintre pacienții din România și cei din alte state europene în privința accesului la tratamente inovative.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis miercuri o atenționare hidrologică de Cod Galben, valabilă în intervalul 4 noiembrie, ora 10:00 – 5 noiembrie, ora 12:00.
Potrivit hidrologilor, sunt vizate râuri din bazinele hidrografice: Călmăţui, Vedea şi Neajlov, aferente judeţelor Olt, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa şi Giurgiu.
„În intervalul 04.11.2026 ora 10:00 – 05.11.2026 ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (județele: Olt şi Teleorman), Vedea – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (județele: Olt, Argeş şi Teleorman), Neajlov – bazin amonte S.H. Vadu Lat şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vadu Lat (județele: Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu și Teleorman)”, a transmis INHGA.
Hidrologii recomandă populaţiei din zonele vizate să manifeste prudenţă, să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă şi traversarea zonelor inundate şi să respecte indicaţiile autorităţilor locale.
Sursa foto: hidro.ro
Forțele rusești au lansat 310 drone asupra Ucrainei în noaptea de marți spre miercuri, 4 noiembrie, când au avut loc și alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial din SUA.
Atacurile au vizat instalații energetice și alte obiective de infrastructură din mai multe regiuni ale țării, potrivit Kyiv Post.
Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, atacul a început pe 3 noiembrie, la ora 18:00, și a implicat 310 drone de atac, inclusiv aparate de tip Shahed, dintre care 81 echipate cu motoare cu reacție, drone „Gerbera” și drone-momeală de tip „Parodiya”.
La respingerea atacului au participat Forțele Aeriene ale Ucrainei, unități de rachete antiaeriene, echipe specializate în război electronic și sisteme fără pilot, grupuri mobile de intervenție.
Potrivit raportului Forțelor Aeriene, până la ora 08:00, pe 4 noiembrie, apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 272 de drone rusești, dintre care 64 erau drone Shahed cu motor cu reacție.
Datele preliminare arată că dronele rusești au lovit 19 locații, iar resturi ale aparatelor interceptate au căzut în alte 15 puncte.
Jîtomîr, Odesa și Kovel, afectate de atacuriÎn seara zilei de 3 noiembrie, forțele rusești au atacat infrastructura energetică din Jîtomîr, a mai anunțat consiliul municipal.
Autoritățile au avertizat că, dacă alimentarea cu energie electrică nu va fi restabilită până în dimineața zilei de 4 noiembrie, începând cu ora 09:00 vor fi deschise în tot orașul „Puncte de Invincibilitate”.
Potrivit informațiilor, acestea sunt centre de asistență unde locuitorii se pot încălzi, își pot încărca telefoanele și pot folosi internetul.
Tot în seara zilei de 3 noiembrie, Rusia a atacat Odesa și a provocat pagube infrastructurii comerciale. Canalele locale de Telegram au relatat inițial că ar fi fost lovit un centru comercial, dar în primele informații nu au fost menționate victime.
Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a confirmat după o vreme atacul, precizând că acesta a provocat un incendiu puternic, care a fost stins de echipele de intervenție.
„În ciuda alertelor aeriene repetate, echipele de intervenție au stins rapid flăcările și au împiedicat extinderea incendiului”, a transmis DSNS.
Șeful Administrației Militare a orașului Odesa a adăugat că suflul exploziei a spart ferestrele clădirilor din apropiere.
În orașul Kovel, din regiunea Volîn, un atac rusesc din 3 noiembrie a avariat o instalație de infrastructură, lăsând cea mai mare parte a localității fără energie electrică. Informația a fost anunțată de primarul Ihor Ceaikka, pe Facebook.
Compania municipală de apă, Kovelvodokanal, a trecut la surse de alimentare de rezervă, ceea ce a permis continuarea furnizării apei până la ora 23:15, pe 3 noiembrie.
Dacă situația alimentării cu energie electrică nu s-ar fi schimbat, reluarea furnizării apei era programată pentru intervalul 06:00-09:00, în dimineața zilei de 4 noiembrie.
Primarul orașului a precizat că sistemul de încălzire din clădirile rezidențiale a continuat să funcționeze în limite normale.
Atacuri în vestul Ucrainei și la DniproÎn primele ore ale zilei de 4 noiembrie, forțele rusești au atacat și alte regiuni, vizând infrastructura energetică din vestul Ucrainei. Este continuarea loviturilor în lanț din ultimele ore.
În regiunea Ternopil, dronele au lovit o instalație energetică. Autoritățile au anunțat că echipele de intervenție au ajuns la fața locului pentru a evalua pagubele, iar lucrările de remediere au fost începute de îndată.
În jurul orei 04:00 dimineața, la Rivne au fost auzite explozii, în timp ce apărarea antiaeriană încerca să respingă atacul.
Guvernatorul regional, Oleksandr Koval, a declarat că forțele rusești au încercat să lovească infrastructura energetică. În aceeași zonă, o locuință privată a fost cuprinsă de flăcări, dar nu au fost raportate victime.
La Dnipro, forțele rusești au lovit o unitate industrială, în urmă căreia doi bărbați au fost răniți, în vârstă de 38 și 57 de ani.
Ambii au suferit răni provocate de schije și au fost transportați la spital. Starea lor a fost evaluată ca fiind de gravitate medie, iar ulterior, în urma atacului, a izbucnit și un incendiu.
Atacurile au loc înaintea unei noi runde de negocieri de paceBombardamentul din noaptea de marți spre miercuri are loc în contextul în care Ucraina, Rusia și Statele Unite se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri, programată pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o încetare a focului, care să includă și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, ca un prim pas privind încheierea conflictului.
Într-o declarație făcută marți, la Berlin, Zelenski a spus că o încetare a focului ar putea fi pusă în aplicare și fără o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei.
De asemenea, președintele ucrainean a avertizat că atacurile repetate și agresive ale Moscovei reduc șansele unor negocieri serioase, care să se încheie cu o soluție.
Ucraina le-a cerut în repetate rânduri partenerilor occidentali să grăbească livrările de sisteme de apărare antiaeriană și de rachete interceptoare, mai ales în condițiile în care Rusia își intensifică atacurile asupra rețelei energetice a țării.
Miliardarul Elon Musk, care și-a concentrat o parte importantă a afacerilor în Texas după ce a mutat sediul Tesla în acest stat, și-a folosit resursele financiare împotriva lui James Talarico, în timp ce pe platforma sa X a alimentat teorii ale conspirației despre candidatul democrat, scrie Financial Times.
La începutul lunii octombrie, pe fondul unei teorii a conspirației promovate de utilizatori conservatori pe rețelele sociale, potrivit căreia Talarico ar fi fost internat într-o instituție din Ohio după ce dispăruse temporar din campania electorală, Musk a scris pe X: „Este ceva profund în neregulă cu Talarico”.
Candidatul în vârstă de 37 de ani a ripostat: „Este ceva profund în neregulă cu un sistem politic care îi permite unui singur om cu o avere de un trilion de dolari să își cumpere propriul senator în SUA”.
Elon Musk a investit zeci de milioane de dolari în campania republicanilorCursa pentru Senat din Texas a fost a doua cea mai costisitoare din țară. Confruntarea dintre Paxton și Talarico a implicat cheltuieli de peste 430 de milioane de dolari, cea mai mare parte a banilor fiind cheltuită de republicani, potrivit companiei AdImpact, care monitorizează publicitatea electorală.
Numai comitetul de acțiune politică (PAC) al lui Musk a contribuit cu 47 de milioane de dolari la campania republicană pentru Senat din Texas și cu 158 de milioane de dolari, în septembrie, la Senate Leadership Fund, principalul Super PAC al republicanilor din Senat.
În discursul său de după victorie, Talarico a declarat: „Tocmai am transmis un mesaj fiecărui mare donator miliardar… fiecărui mare donator trilionar”.
După mutarea sediului Tesla în Texas, Musk și-a extins imperiul de afaceri în acest stat, construindu-și propriul oraș în sudul Texasului, numit Starbase, unde se află un centru de lansare a rachetelor și sediul SpaceX.
Sprijinul lui Musk a fost esențial pentru Paxton, după ce republicanii din Senat cheltuiseră deja milioane de dolari pentru a-l susține pe senatorul veteran John Cornyn în alegerile primare. Aceștia au refuzat apoi să îl sprijine pe noul candidat, chiar și după ce Trump și-a anunțat susținerea pentru Paxton.
Prima victorie a democraților în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoaceFondurile oferite de Musk i-au permis fostului procuror general să lanseze, în ultimele săptămâni ale campaniei, o serie de reclame electorale împotriva lui Talarico.
Brandon Rottinghaus, profesor de științe politice la Universitatea din Houston, a explicat că, deși sprijinul lui Musk l-a ajutat pe Paxton să rămână în cursă, acesta i-a oferit și lui Talarico argumente pentru a-și critica adversarul, implicat în numeroase scandaluri.
„Faptul că Musk încerca să cumpere locul din Senat a devenit un subiect de discuție pentru Talarico”, a declarat Rottinghaus.
Victoria lui James Talarico este prima obținută de un democrat în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoace.
Institutul Național pentru Fizica Pământului anunță că s-a produs un cutremur miercuri dimineață, la ora 06:09:24, în zona seismică Vrancea, lângă Buzău.
Cel de-al treilea cutremur din ultima lună produs pe teritoriul României s-a putut resimți în mai multe județe, raza maximă fiind de 90 de kilometri, până la Ploiești.
Sieismul s-a produs la:
Democrata Keisha Lance Bottoms a câștigat cursa pentru funcția de guvernator al statului Georgia, potrivit informațiilor NBC News și CNN, transmise marți noapte.
Aceasta l-a învins în cursă pe republicanul Rick Jackson și a readus această funcție sub controlul Partidului Democrat, pentru prima dată în ultimii 24 de ani.
Keisha Bottoms, fost primar al orașului Atlanta și fost oficial în administrația Biden, a reușit să recupereze un dezavantaj financiar important față de adversarul său.
Rick Jackson este un om de afaceri bogat din sectorul sănătății, care a investit peste 100 de milioane de dolari din propriile fonduri în campania electorală.
Este un moment istoric pentru Statele Unite. Datorită acestei victorii, Bottoms devine prima femeie și prima persoană de culoare aleasă în funcția de guvernator al Georgiei. Ea este și prima femeie de culoare care ajunge guvernator în istoria SUA.
La fel ca mulți alți candidați democrați din țară, Keisha Kance Bottoms și-a construit campania în jurul costului vieții și al problemelor economice.
În ultimele luni, mai ales în toamnă, ea a difuzat reclame în care l-a atacat pe Jackson pentru declarațiile sale din trecut în favoarea construirii unor centre de date. A încercat și să îl asocieze cu președintele Donald Trump, care avea o popularitate scăzută în Georgia.
În timpul campaniei interne republicane, care a fost tensionată în primăvară, Jackson s-a comparat în repetate rânduri cu Trump. Jucându-și cartea pentru a câștiga, Bottoms a putut folosi mai multe dintre declarațiile adversarului său pentru a-l critica în alegerile generale.
La singura dezbatere electorală dintre cei doi, care a avut loc luna trecută, Bottoms l-a criticat dur pe Jackson pentru că „a declarat că dorește să fie guvernatorul preferat al lui Trump”.
Ea a încercat, de asemenea, să îl asocieze cu eforturile de lungă durată ale lui Donald Trump de a pune la îndoială rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020.
Subiectul rămâne unul extrem de important în Georgia, mai ales după ce FBI-ul a confiscat în acest an documente electorale legate de scrutinul din 2020.
Guvernatorul statului va avea, de asemenea, un rol important în certificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2028.
În timpul alegerilor primare republicane, Jackson a refuzat să spună cine a câștigat scrutinul din 2020. Dar înainte de confruntarea cu Bottoms, el a recunoscut că Joe Biden a câștigat alegerile.
Keisha Lance Bottoms îi va succeda guvernatorului republican Brian Kemp, care se apropie de finalul mandatului și nu mai poate candida pentru o nouă perioadă.
În campanie, democrata a punctat foarte clar și apropierea de senatorul democrat Jon Ossoff, o figură populară în stat, ce a candidat în acest an pentru un nou mandat.
Ce reprezintă victoria lui Bottoms în alegeriVictoria acesteia reprezintă un moment important pentru democrații din Georgia.
În ultimii ani, statul a devenit un teren electoral decisiv la nivel federal, însă, la nivel local, a continuat să fie dominat de republicani. Înaintea alegerilor de marți, alegătorii din Georgia nu mai aleseseră un guvernator democrat din 1998.
În ultimele săptămâni ale campaniei, Bottoms a primit sprijinul mai multor lideri importanți ai Partidului Democrat. Fostul președinte Barack Obama a anunțat susținerea printr-un mesaj video.
Totodată, guvernatorul statului Maryland, Wes Moore, guvernatorul statului Kentucky, Andy Beshear, senatorul democrat din Georgia Raphael Warnock și alți oficiali democrați de rang înalt au mers în stat pentru a face campanie în favoarea ei.
Democrata a reușit să treacă și peste atacurile repetate ale republicanilor, care au vizat perioada în care a fost primar al orașului Atlanta, între 2018 și 2022.
Mandatul său a fost marcat de pandemia de COVID-19 și de problemele sociale din acea perioadă, la acea vreme. Ea a decis atunci să nu mai candideze pentru un nou mandat.
Președintele Nicușor Dan îl primește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe numărul 2 din Pentagon, subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby.
Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, Elbridge Colby va fi primit de șeful statului la ora 15:00.
Oficialul american s-a întâlnit recent şi cu consilierul prezidenţial Marius Lazurca, aflat într-o vizită în SUA. Într-o postare pe X de săptămâna trecută, el menţiona întâlniri cu mai mulți oficiali americani, printre care și Elbridge Colby.
„România este un aliat indispensabil al SUA în regiunea Mării Negre, aflat în prima linie şi care îşi îndeplineşte rolul. Suntem pregătiţi să facem mai mult, înţelegând totodată că descurajarea pe termen lung necesită solidaritatea SUA şi o prezenţă militară şi economică mai puternică în România”, a spus Lazurca la acel moment, într-un mesaj pe X.
Elbridge Colby ar urma să se întâlnească și cu Luca NiculescuPalatul Victoria nu a anunțat oficial o întrevedere între oficialul american și premierul român, însă marți seara, la B1 TV, Luca Niculescu a afirmat că va exista o întâlnire cu Elbridge Colby.
„Mă voi vedea cu domnul Colby. Are o vizită mai lungă aici, va vedea mai mulți oficiali români”, a spus premierul Luca Niculescu.
Washingtonul le cere europenilor să tempereze discursul împotriva MoscoveiPotrivit relatărilor Reuters, bazate pe informații furnizate de patru surse familiarizate cu discuțiile, Elbridge Colby se află printre oficiali ai Pentagonului care au transmis în ultimele săptămâni mesaje către mai multe guverne europene, susținând că unele declarații critice la adresa Rusiei ar putea afecta securitatea continentului.
Printre statele vizate se numără Estonia, Letonia și Lituania, țări aflate pe flancul estic al NATO. Nu este clar dacă solicitări similare au fost adresate și altor aliați, inclusiv României.
În cursul zilei de miercuri, în cadrul Operațiunii „JUPITER”, desfășurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, sunt desfășurate 87 de acțiuni operative, în cadrul cărora sunt puse în aplicare 346 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în mai multe județe din țară.
Potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române, cercetările vizează o paletă largă de infracțiuni, printre care evaziunea fiscală, contrabanda, spălarea banilor, delapidarea, înșelăciunea, falsul și uzul de fals, falsul informatic, punerea în circulație de produse contrafăcute, abuzul în serviciu, infracțiunile la regimul jocurilor de noroc, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, braconajul, tăierea ilegală și furtul de arbori, proxenetismul, tâlhăria, furtul calificat, infracțiunile informatice, faptele ilegale la regimul deșeurilor, furtul de energie electrică, precum și infracțiunile motivate de ură și instigarea publică.
În urma investigațiilor efectuate în dosarele vizate, prejudiciile stabilite până în prezent depășesc 26,6 milioane de lei, urmând ca valoarea totală a pagubelor să fie determinată pe măsura continuării cercetărilor, conform aceleiași surse.
Pe lângă perchezițiile domiciliare, operațiunea cuprinde și activități operative distincte, care presupun punerea în executare a unor mandate de aducere și instituirea unor sechestre asigurătorii asupra bunurilor și valorilor identificate în dosarele penale.
Se strâng și se administrează probeAcțiunile au ca scop strângerea probelor necesare soluționării cauzelor, administrarea probatoriului pentru stabilirea situației de fapt, identificarea persoanelor implicate, stabilirea răspunderii fiecărei persoane și dispunerea măsurilor legale față de acestea, precum și destructurarea circuitelor și mecanismelor utilizate pentru comiterea faptelor.
„Prin amploarea și caracterul coordonat al acestor activități, Operațiunea „JUPITER” reprezintă un demers important în combaterea criminalității și în consolidarea climatului de siguranță și legalitate. Acțiunile desfășurate urmăresc apărarea patrimoniului public și privat, protejarea circuitului economic, garantarea siguranței cetățenilor și menținerea ordinii publice, concomitent cu protejarea mediului și a resurselor naturale”, a precizat Poliția Română.
Acțiunile desfășurate în comun de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române evidențiază importanța cooperării interinstituționale în consolidarea climatului de legalitate și siguranță publică, întărind capacitatea instituțională de reacție în fața fenomenului infracțional și asigurând o abordare eficientă și unitară în combaterea criminalității.
Percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, în vederea descoperirii și strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Mikie Sherrill, guvernatorul statului New Jersey, a avertizat porturile din statul pe care îl conduce că importul de motorină rusească încalcă legislația federală, în ciuda acordului încheiat de președintele american Donald Trump cu Moscova. Avertizarea a fost lansată printr-o scrisoare datată 2 noiembrie, potrivit The Kyiv Independent.
„Orice încercare de a obține profit din comerțul ilegal cu combustibil rusesc va atrage sancțiuni severe. Vă îndemn să respingeți orice navă-cisternă care încearcă să vă utilizeze facilitățile pentru a facilita o astfel de activitate ilicită”, se arată în scrisoarea adresată porturilor și operatorilor de terminale din New Jersey.
Acordul Trump-PutinImportul de motorină rusească nu ar face decât să finanțeze războiul Rusiei împotriva Ucrainei și nu ar duce la scăderea prețurilor la combustibil în SUA, a adăugat Sherrill într-o postare pe platforma X.
Pe 9 octombrie, în urma unei discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze milioane de tone de motorină către SUA și piețele globale.
„Rusia va furniza imediat peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale, alte 500.000 de tone în cursul lunii noiembrie și 1.000.000 de tone imediat după aceea”, a scris Trump pe Truth Social.
Guvernatorul l-a criticat dur pe TrumpDe asemenea, Sherrill a criticat acordul lui Trump cu Rusia, având în vedere rolul acesteia de aliat al Teheranului, subliniind că „SUA se află în prezent într-o stare de ostilitate cu Iranul, a cărui armată este responsabilă pentru uciderea a 23 de militari și rănirea altor zeci”.
Ea a adăugat că Trump nu are autoritatea de a ridica sancțiunile impuse prin legea privind petrolul rusesc adoptată în momentul în care Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022. Președintele poate ridica sancțiunile dacă demonstrează faptul că Rusia și-a retras forțele din Ucraina.
„Statul New Jersey va recurge la toate instrumentele legale și de reglementare disponibile pentru a se asigura că porturile, întreprinderile și infrastructura noastră nu sunt exploatate în scopul promovării unor interese contrare celor ale Statelor Unite ale Americii și ale statului New Jersey”, a precizat Sherrill.
Comisia Europeană își propune o agendă legislativă mai restrânsă pentru anul 2027, focusul fiind pe competitivitatea economiei europene, reducerea birocrației și securitatea economică.
Planul vine în contextul în care se apropie finalul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Bruxelles-ul vrea să se concentreze pe proiectele legislative deja aflate în pregătire.
Potrivit unei copii a Programului anual de lucru al Comisiei Europene și a anexelor acestuia, obținute de POLITICO, Uniunea Europeană vrea să consolideze piața unică, să simplifice regulile pentru companii, să modernizeze industria și să își dezvolte capacitățile de apărare.
„UE trebuie să-și păstreze capacitatea de a-și stabili propriul drum”, afirmă Comisia, care adaugă că „independența este prioritatea noastră pentru economia Europei”.
Totodată, unele inițiative deja anunțate, precum Actul privind acceleratorul industrial (Industrial Accelerator Act), înregistrează întârzieri. Din acest motiv, Comisia vrea să se concentreze pe finalizarea proiectelor legislative aflate în lucru.
Instituția va renunța la propunerile care nu mai au șanse să fie adoptate și la unele reguli învechite. Printre ele se află chiar un regulament privind vânzarea stocurilor de unt către Uniunea Sovietică, stat care nu mai există.
Programul de lucru, care urmează să fie prezentat miercuri, include mai multe direcții importante în domenii precum energia, sustenabilitatea, finanțele, tehnologia, transporturile și competitivitatea.
Energie: Bruxelles-ul renunță la reforma taxării energieiCE va renunța, în mod oficial, la reforma modului în care este taxată energia, după ce propunerea nu a reușit să obțină sprijinul statelor membre. Măsura va fi inclusă pe lista inițiativelor legislative retrase.
Propusă în 2021, reforma Directivei privind impozitarea energiei urmărea modificarea regulilor fiscale europene, astfel încât electricitatea să fie impozitată mai puțin decât combustibilii fosili. Scopul era încurajarea folosirii unor surse de energie mai curate.
Totuși, timp de cinci ani, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord. Una dintre probleme era că reforma ar fi putut obliga unele guverne să majoreze taxele pentru benzină, motorină și gaze naturale.
Pentru 2027, Comisia pregătește și alte măsuri în domeniul energiei.
Printre acestea se află un „pachet de simplificare” a legislației și cadrul pentru perioada de după 2030, care va include reforme ale regulilor europene privind clima și energia, pentru a fi îndeplinite obiectivele climatice pentru 2040.
Pe lista inițiativelor se mai află un „Mecanism de piață pentru încălzire ecologică” (Clean Heat Market Mechanism), prin care vor fi susținute pompele de căldură.
CE propune și înființarea unei entități europene pentru materiile prime critice, care să se ocupe de achiziționarea și stocarea metalelor necesare în domenii precum energia curată, apărarea și tehnologia.
Alte măsuri se referă la revizuirea regulilor temporare privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea industriilor afectate cel mai mult de prețurile ridicate la energie, și modificarea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele.
Sustenabilitate: Comisia renunță la legea împotriva afirmațiilor ecologice înșelătoareComisia va retrage și o propunere legislativă care urmărea să combată practicile de „greenwashing”, adică situațiile în care companiile prezintă în mod înșelător produsele sau serviciile drept prietenoase cu mediul.
Directiva privind afirmațiile ecologice (Green Claims Directive) a fost propusă în martie 2023.
Ea trebuia să completeze o altă directivă europeană, privind protejarea consumatorilor în tranziția ecologică. Regulile ar fi obligat companiile să aducă dovezi pentru afirmațiile despre impactul asupra mediului.
Inițiativa a fost însă abandonată încă din iunie 2025, după un conflict între Comisie și guvernele statelor membre, din cauza obligațiilor de raportare considerate prea mari pentru companii.
Comisia a explicat atunci că este „puțin probabil ca dosarul să obțină sprijinul” statelor membre într-un „interval de timp rezonabil”.
Finanțe și fiscalitate: mai multe proiecte europene vor fi retraseÎn domeniul financiar, Comisia Europeană va renunța la propunerea privind accesul la datele financiare, cunoscută sub numele de FIDA.
Proiectul ar fi permis unor terțe părți să acceseze date deținute de companii de asigurări, administratori de active, fonduri de pensii și alte instituții financiare importante.
Scopul era folosirea mai eficientă a datelor financiare la nivelul Uniunii Europene și dezvoltarea sectorului tehnologiei financiare, cunoscut drept fintech.
Propunerea s-a confruntat însă cu opoziția puternică a instituțiilor financiare tradiționale, în special a companiilor de asigurări, care au cerut în repetate rânduri retragerea acesteia.
Comisarul pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, a susținut proiectul și l-a prezentat drept un element important pentru creșterea competitivității europene.
Ea a reușit chiar să îl salveze cel puțin o dată de la eliminare, în timpul procesului de simplificare a legislației inițiat de Comisie.
În primul trimestru din 2027, Comisia va prezenta un pachet de măsuri pentru simplificarea regulilor și creșterea competitivității în sectorul bancar.
Mai mult, instituția va retrage propunerea privind înființarea unui sistem european de garantare a depozitelor bancare. Proiectul datează de aproximativ un deceniu, dar nu a reușit să obțină acordul guvernelor statelor membre.
Comisia vrea să renunțe și la două propuneri din 2018, una privind introducerea unei taxe pe serviciile digitale și alta despre impozitarea companiilor cu o prezență digitală importantă.
O altă inițiativă care va fi retrasă este propunerea din 2023 privind armonizarea impozitării companiilor în toate statele Uniunii Europene.
Tehnologie: noi reguli digitale și o analiză privind stocarea datelorPentru jumătatea anului 2027, Comisia pregătește un nou pachet privind transformarea digitală. Acesta va include măsuri de ușurare a regulilor și propuneri legate de drepturile de autor.
Planul continuă procesul de simplificare început deja de instituție, de fapt.
În 2025, prin pachetul legislativ Digital Omnibus, Comisia a propus modificări ale regulilor privind inteligența artificială, datele și securitatea cibernetică. Una dintre măsurile de simplificare din domeniul AI a intrat în vigoare în luna iulie.
În ceea ce privește stocarea datelor, Comisia sugerase în trecut că ar putea prezenta o propunere la nivelul întregii Uniuni Europene până la finalul acestui an.
Programul de lucru arată însă că instituția va analiza în continuare efectele regulilor existente, înainte de a decide dacă sunt necesare noi măsuri.
„Evalua în continuare impactul normelor privind stocarea datelor la nivelul UE, în vederea unor măsuri ulterioare anul viitor”, precizează documentul.
Comisia va revizui și regulile privind transparența publicității politice. Reglementările au determinat companiile Google și Meta să suspende difuzarea reclamelor politice în Uniunea Europeană.
Transporturi: simplificarea regulilor și protejarea rutelor maritimeÎn domeniul transporturilor, CE vrea să simplifice regulile, printr-un pachet anunțat deja de Ursula von der Leyen, revizuind și standardele privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele.
Tot în cadrul pachetului de simplificare din 2027, instituția vrea să elimine un regulament din 1990, care stabilește măsurile ce trebuie luate în situații de criză pe piața transportului rutier de mărfuri.
Instituția își asumă și protejarea libertății de navigație și a securității maritime în Strâmtoarea Ormuz și în Bab al-Mandab, ce reprezintă un efort extins de restabilire a situației în Orientul Mijlociu și în regiunea Mării Roșii.
Competitivitate: mai puține bariere și mai puțină birocrație pentru companiiUnul dintre obiectivele principale ale Comisiei pentru 2027 este eliminarea obstacolelor din piața unică europeană. Bruxelles-ul lucrează la măsuri prin care să împiedice statele membre să introducă bariere în calea comerțului dintre țările Uniunii.
Instituția vrea să rezolve și problema așa-numitelor „constrângeri teritoriale de aprovizionare”, care pot duce la diferențe de preț pentru aceleași produse de bază în funcție de statul membru în care sunt vândute.
Reducerea birocrației este o altă prioritate aflată pe lisată. Comisia pregătește un „Pact împotriva suprareglementării”, cunoscut și sub denumirea de „gold-plating”, prin care să fie reduse situațiile în care guvernele adaugă cerințe în plus atunci când aplică legislația europeană.
Planul respectiv include și un mecanism prin care să fie analizate și eliminate unele dintre aceste obligații administrative.
În plus, pentru al treilea trimestru al anului 2027, Comisia pregătește hotărâri care să grăbească obținerea autorizațiilor pentru proiectele considerate de importanță strategică.
Compania Google, s-a confruntat cu opoziția profesorilor, a experților în dezvoltarea copilului și a părinților cu privire la utilizarea tehnologiei sale în școli, reacțiile negative crescând de când a anunțat în august că a activat chatbot-ul său Gemini pentru mulți elevi din clasele K-12 care folosesc Google Classroom, potrivit AP.
Școlile K-12 vor putea activa sau dezactiva individual fiecare instrument Google – inclusiv Gemini, Gemini Notebook și căutarea, fiecare fiind dezactivat în mod implicit până când administratorii îl activează. Însă, deoarece căutarea este integrată cu inteligența artificială, școlile care renunță complet la inteligența artificială ar pierde și accesul la căutarea Google.
„Credem că școlile ar trebui să aibă control asupra inteligenței artificiale în sălile lor de clasă și să ofere administratorilor controale care să îi ajute să își gestioneze abordarea”, a declarat Chris Phillips, vicepreședinte și director general pentru educație la Google, într-o postare pe blog.
Google își actualizează instrumentele de căutareCompania a mai declarat că își actualizează instrumentele de căutare pentru a le face „mai bune pentru învățare”, inclusiv oferind ghidare pas cu pas prin rezolvarea problemelor, astfel încât elevii să nu primească răspunsuri rapide la teme.
Însă dezactivarea completă a inteligenței artificiale nu este posibilă dacă școlile vor să utilizeze produse Google.
Google este de departe furnizorul dominant de tehnologie educațională pentru școlile din SUA. La nivel mondial, compania declară că 150 de milioane de elevi și profesori utilizează platforma sa Google Classroom, iar mulți elevi folosesc computere Chromebook furnizate de școli.
Felul în care un lider reacționează după o înfrângere depinde și de diferența de voturi, de instituțiile statului și de presiunile politice interne sau externe, arată o analiză publicată de Il Post.
Orbán și Vučić au acceptat înfrângerea după ani la putereÎn Ungaria, Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din aprilie, după 16 ani la conducerea guvernului. Partidul său, Fidesz, a fost învins de formațiunea Tisza, iar fostul premier a recunoscut rezultatul.
O situație asemănătoare s-a înregistrat în Serbia, unde Aleksandar Vučić a acceptat înfrângerea politică din octombrie, după aproximativ 14 ani în care a exercitat o influență majoră asupra conducerii țării. Noaptea alegerilor din Serbia a fost însă tensionată. Presa apropiată lui Vučić anunțase inițial un rezultat favorabil acestuia, iar în centrul Belgradului au fost mobilizate forțe de securitate.
The Times: Vučić was talked out of staging a violent coup after losing the election
According to Serbian politicians and a former senior police officer, Aleksandar Vučić was prepared to hold on to power by force but unexpectedly backed down on Sunday.
Sources cited by The Times say the decisive factor was the Student List’s lead of 500,000 votes and phone calls urging him not to continue the fight.
Former head of Serbia’s anti-terrorism unit Spasoje Vulević said Vučić had deployed 4,000 police officers and 3,000 supporters to central Belgrade to prevent a change of power.
Student List candidate Radomir Saičić claims that the plan to overturn the election results by force was changed following calls from the police and other agencies.
Vučić conceded defeat 90 minutes after the polls closed. According to unconfirmed rumours, former Hungarian Prime Minister Viktor Orbán may have influenced his decision.
Vulević also suggests that Vučić received calls from European governments, although MEP Sandro Gozi believes the election result itself came as a shock to him.
— NEXTA (@nexta_tv) October 28, 2026
Potrivit unei relatări a publicației britanice The Times, fostul lider ar fi luat în calcul contestarea rezultatului. O convorbire cu Orbán și intervențiile altor guverne europene ar fi contribuit la evitarea unei crize. Vučić a respins această versiune, susținând că discutase cu Orbán abia după ce acceptase înfrângerea. În ambele țări, diferențele electorale au fost suficient de mari încât contestarea victoriei opoziției să fie dificil de susținut.
În Brazilia, familia Bolsonaro a ales altă caleFlávio Bolsonaro a pierdut la limită alegerile prezidențiale din 25 octombrie în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Fiul fostului președinte Jair Bolsonaro a invocat presupuse fraude electorale și a cerut anularea rezultatului, înainte de a pleca în Statele Unite.
Reacția sa amintește de cea a tatălui său, care a refuzat să recunoască victoria lui Lula în 2022. În ianuarie 2023, susținătorii lui Jair Bolsonaro au atacat sediile principalelor instituții ale statului din Brasília. Fostul președinte a fost condamnat ulterior la 27 de ani de închisoare pentru tentativa de lovitură de stat.
Trump spune că este dispus să accepte rezultateleÎnaintea alegerilor americane din 3 noiembrie, Donald Trump evitase să promită necondiționat că va respecta rezultatul. După scrutin, în care democrații erau proiectați să câștige controlul Camerei Reprezentanților, președintele a declarat pentru The New York Times că este dispus să accepte rezultatele, potrivit Reuters. Trump continuă să susțină că a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, în care a fost învins de Joe Biden.
Președintele SUA Donald Trump a declarat că este dipus să accepte rezultatele alegerilor. Foto: Matt Kaminsky/ZUMA Press Wire/dpa
Când liderii refuză să pleceUn exemplu diferit este Venezuela, unde Nicolás Maduro a rămas la putere după alegerile contestate din 2024, în ciuda dovezilor prezentate de opoziție privind victoria candidatului său. Maduro a fost înlăturat și capturat într-o operațiune militară americană din ianuarie 2026, iar țara traversează un proces de tranziție politică.
Un precedent asemănător a existat în Gambia, în 2016. Președintele Yahya Jammeh a recunoscut inițial înfrângerea, apoi și-a schimbat poziția. A părăsit puterea abia în ianuarie 2017, după intervenția diplomatică și militară a statelor vest-africane.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române anunță că, miercuri dimineață, nu sunt drumuri naționale sau autostrăzi închise din cauza accidentelor sau a condițiilor meteo.
Pe mai multe drumuri din zona central-sudică a țării plouă, iar carosabilul este umed. Traficul se desfășoară în condiții normale, cu vizibilitate bună.
Pe autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești și A7 Ploiești – Bacău, dar și pe DN 1 Ploiești – Brașov și DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, șoferii întâlnesc un carosabil umed și precipitații, pe alocuri torențiale.
Transalpina și Transfăgărășanul, în continuare închiseCirculația rămâne închisă pentru toate categoriile de autovehicule pe DN 67C Transalpina, între Rânca, județul Gorj, și Obârșia Lotrului, județul Vâlcea, pe tronsonul cuprins între kilometrii 34+800 și 59+800.
De asemenea, șoferii nu pot circula pe DN 7C Transfăgărășan, între Piscul Negru, județul Argeș, și Bâlea Cascadă, județul Sibiu, pe sectorul cuprins între kilometrii 108 și 130+800.
Restricții de circulație pe DN 5 Giurgiu – RusePe DN 5 Giurgiu – Ruse sunt în desfășurare lucrări la rosturile de dilatație ale podului, în zona kilometrului 64+884.
Lucrările se desfășoară până pe 4 decembrie 2026 și sunt împărțite în două etape.
În prima etapă, până pe 13 noiembrie, traficul pe sensul Giurgiu – Ruse este dirijat alternativ, cu semafoare.
În a doua etapă, între 13 noiembrie și 4 decembrie, restricțiile se mută pe sensul Ruse – Giurgiu.
Circulația este restricționată atât ziua, cât și noaptea.
Polițiștii le recomandă șoferilor să reducă viteza, să păstreze o distanță mai mare față de mașina din față și să folosească luminile corespunzător.
De asemenea, conducătorii auto sunt sfătuiți să evite orice activitate care le-ar putea distrage atenția și să fie atenți la condițiile de drum.
În informarea inițială, de la ora 6:35, MAI a transmis că remorcherul s-ar fi scufundat în Marea Neagră în urma coliziunii.
Sursa foto: captură postare Facebook/MAI
La ora 8:50, MAI a revenit asupra textului, spunând că remorcherul s-a aflat în pericol de scufundare. Atașăm mai jos captură foto cu modificarea.
Știrea inițială:Un remorcher s-a scufundat miercuri dimineață în Marea Neagră, în apropierea localității Neptun, anunță MAI. Acesta ar fi intrat în coliziune cu nava MENTOR, pe care o remorca, după ce legăturile s-au rupt.
„În această dimineață, 4 noiembrie 2026, structurile Ministerului Afacerilor Interne participă la o operațiune de căutare și salvare a șapte marinari, cetățeni turci, aflați la bordul unui remorcher care s-a scufundat în Marea Neagră, în apropierea localității Neptun. Remorcherul AYAZ BEY, sub pavilion turcesc, a transmis, în jurul orei 04:20, un mesaj internațional de primejdie (MAYDAY), după ce a intrat în coliziune cu nava MENTOR, sub pavilion Antigua și Barbuda”, a transmis MAI.
Totul s-a întâmplat după ce remorcherul AYAZ BEY, împreună cu remorcherul RAMAZAN BEY, efectua o operaţiune de remorcare a navei MENTOR, avariată anterior în apele ucrainene, în apropierea portului Odesa, cu destinaţia Turcia. Nava remorcată nu avea echipaj la bord.
„În cursul nopții, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, legăturile de remorcare s-au rupt. Ulterior, acestea au fost refăcute, însă remorcherul AYAZ BEY a intrat în coliziune cu nava remorcată și s-a scufundat”, a precizat MAI.
Căutări pentru salvarea a șapte marinari turciÎn aceste condiții, MAI a demarat operațiunile de căutare și salvare a șapte marinari, cetățeni turci. Au fost mobilizate două nave ale MAI, una aparținând Poliției de Frontieră – Garda de Coastă și cealaltă Inspectoratului pentru Situații de Urgență. La intervenție participă și nava SAR ARES a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).
Operațiunea este coordonată de Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC).
Până la ora redactării știrii, trei membri ai echipajului au fost preluați de Remorcherul ODIN, sub pavilion olandez și urmează să fie transportați către portul Mangalia pentru a fi debarcați.
Celelalte patru persoane au refuzat evacuarea, declarând că nu au nevoie de asistență. În prezent, remorcherul AYAZ BEY este ancorat.
Un poștaș din Italia a adunat peste 1,17 milioane de monede de un cent, într-o colecție care cântărește nu mai puțin de 2,71 tone.
Pasiunea a început în copilărie, iar meseria l-a ajutat deoarece a primit numeroase monede de la oamenii cu care a intrat în contact.
Totul s-a transformat într-o problemă uriașă atunci când scările casei sale aproape au cedat din cauza greutății colecției.
Monedele au fost depozitate în recipiente de sticlă care au pus o presiune formidabilă asupra structurii imobilului. Continuarea pe Mediafax Italia.
Focul a izbucnit la nivelul patului în care se afla victima. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, una de salvare de la înălțime și o ambulanță SMURD.
Salvatorii au stins incendiul și au scos victima din apartament. Bătrânul era în stop cardiorespirator, iar echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare.
La fața locului a ajuns și un echipaj SMURD de terapie intensivă mobilă. Din păcate, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare și a fost declarată decedată de medicul prezent la fața locului.
Ceilalți locatari nu au fost evacuați. Pompierii au ventilat apartamentul și casa scării pentru a scoate fumul acumulat.
Incendiul ar fi pornit de la un scurtcircuit la o pătură electrică.
