MediaFax.ro

Bloggerul Pavel Koshkin și pasagerul său, Vadim M., au fost uciși de rachete în timp ce zburau într-un avion de mici dimensiuni în regiunea Moscovei, potrivit The Sun.

Ambii au fost găsiți morți printre epava din Kolomna, la puțin peste trei kilometri de o fabrică rusească care produce rachete extrem de sensibile, inclusiv rachetele letale Iskander utilizate în Ucraina.

Potrivit analiștilor, epava avionului Alto NG de fabricație cehă indică faptul că acesta a fost lovit de focoasele unui sistem de rachete sol-aer Tor.

Un martor a raportat că a văzut o explozie puternică și un „pană albastră de fum” pe cer. Potrivit autorităților ruse, 27 de drone sinucigașe au fost doborâte în apropiere de Moscova în acea noapte.

Un alt blogger din domeniul aviației, Igor Volkov, a scris online: „Doborât… Pavel a zburat întotdeauna corect, cu toate formalitățile necesare, transponderul pornit și un plan de zbor depus”.

Volkov, care locuiește în Franța, a criticat aspru „prostia și incompetența armatei”. El a declarat că soldații erau „epuizați” de drone și că „doar au apăsat pe un buton” fără să stea pe gânduri. „Și acum doi oameni au dispărut”, a deplâns el.

„Teheranul dorește să reducă decalajul dintre cuvinte și fapte, adică vrea să-și respecte promisiunile. De data aceasta, Iranul dorește să facă aceste amenințări credibile pentru a restabili descurajarea împotriva oricărui atac viitor îndreptat împotriva țării”, a declarat Aslani pentru Al Jazeera.

„Cele două părți încearcă să creeze o nouă ordine prin care să-și poată asigura interesele de securitate pe termen lung. De aceea vedem că Iranul se angajează în această politică a ochi pentru ochi”.

Obiectivul, spune el, nu este impunerea unui armistițiu, ci impunerea unor costuri atât de mari Statelor Unite și Israelului încât să se ajungă la un nou acord de securitate în regiune și să se prevină viitoare agresiuni împotriva Iranului.

Declarațiile sale au venit după ce Iranul a lovit Dimona, un oraș israelian care găzduiește programul nuclear al Israelului, ca răspuns la atacul Israelului asupra sitului nuclear iranian de la Natanz.

Joi, Teheranul a vizat instalația de gaze Ras Laffan din Qatar, după ce Israelul a lovit câmpul South Pars.

Pasajul pentru animale sălbatice Wallis Annenberg, din Statele Unite, se anunță a fi cel mai mare pod pentru animale sălbatice din lume, potrivit Express.

Pasajul, aflat în prezent în construcție, va face legătura între Munții Santa Monica și Dealurile Simi, trecând peste autostrada 101, o arteră foarte aglomerată din Agoura Hills, California.

Proiectul, cu un cost estimat de 114 milioane de dolari, este preconizat a fi finalizat la sfârșitul anului 2026. Acoperind 10 benzi de circulație, podul pentru animale sălbatice va permite coioților, pumelor, căprioarelor, leilor de munte și fluturilor să traverseze în siguranță.

Reprezentanții Wallis Annenberg Wildlife Crossing au declarat: „Dintre toate drumurile din zonă, numeroase eforturi de cercetare și planificare au identificat autostrada 101 ca fiind cea mai semnificativă barieră pentru sănătatea ecologică a regiunii. Această trecere va reconecta un întreg ecosistem care a fost mult timp fragmentat de acest obstacol aproape impenetrabil pentru fauna sălbatică. Prin construirea unei treceri pentru animale sălbatice peste cele 10 benzi ale autostrăzii și a unui drum de acces — pe ultimii 1.600 de picioare din zona care deține teren protejat la nord și la sud de 101. Acest proiect va restabili conectivitatea ecologică pentru o multitudine de specii de plante și animale native din ecosistemul Munților Santa Monica”.

Alte poduri pentru fauna sălbatică includ noul pasaj superior din Greenland, în Colorado, și podul Gloucestershire Way, din Marea Britanie.

Alexia Moore a fost arestată, pusă sub acuzare și încarcerată de poliția locală la începutul lunii martie în comitatul Camden de pe litoralul Georgiei, lângă granița cu Florida, în legătură cu incidentul din 30 decembrie, relatează Reuters.

Aproape toate avorturile din Georgia sunt ilegale după șase săptămâni de sarcină. De când Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat decizia Roe v. Wade în 2022, eliminând dreptul constituțional la avort, multe state au adoptat interdicții privind avortul.

Deși alte state au încercat să le urmărească penal pe femeile care au avortat, este rar ca acestea să fie acuzate de crimă, așa cum a fost Moore. Va fi la latitudinea procurorilor statali să decidă dacă vor continua cu cazul.

Moore, care are deja doi copii, a luat medicamentul pentru avort misoprostol acasă, apoi a fost transportată de urgență la Southeast Georgia Health System Camden Campus pe 30 decembrie, după ce a resimțit dureri severe, potrivit unui raport al poliției.

Ea a informat personalul medical despre sarcina sa și a spus că luase 200 mg de misoprostol înainte de a ajunge la camera de urgență.

O prietenă a declarat ulterior poliției că Moore a luat pilula pentru avort deoarece nu dorea un alt copil.

În timp ce se afla la centrul medical, femeia în vârstă de 31 de ani a născut o fetiță prematură despre care poliția a spus că avea „probleme grave de sănătate”. Poliția a declarat că Moore a luat și oxicodonă, un opioid ilegal.

Nou-născuta a supraviețuit aproximativ o oră. Raportul poliției nu a indicat săptămânile de gestație ale bebelușului, dar Washington Post a relatat că Moore era însărcinată între 22 și 24 de săptămâni.

Dana Sussman, vicepreședinte senior al grupului de advocacy Pregnancy Justice, a declarat că cazul din Georgia nu are niciun temei legal și că ar trebui să fie întâmpinat cu o apărare viguroasă pe mai multe motive.

Legea privind avortul din Georgia „nu prevede acuzații de omor pentru cineva care face avort, iar avortul autoindus nu este o faptă penală în Georgia. Acuzarea doamnei Moore de omor este crudă și nedreaptă”.

Acțiunile legale întreprinse de statele care au interzis sau restricționat avortul au vizat în mare parte furnizorii, inclusiv medicii care prescriu medicamente pentru avort de la distanță și le eliberează prin poștă.

Între timp, mai multe state conduse de republicani, inclusiv Texas și Florida, contestă în instanță regulile federale care au facilitat accesul la medicamentele pentru avort, inclusiv o reglementare din 2023 care permite eliberarea acestora prin poștă.

Accidentul a avut loc sâmbătă seara în zona localității Pătrăuți, pe DN2, potrivit ISU Suceava.

Intervin pompierii militari din cadrului Detașamentului Suceava cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD B2, cu sprijinul a două echipaje SAJ, dintre care una fiind încadrată cu medic.

A fost vorba despre impactul frontal între două autoturisme, trei persoane fiind implicate.

Într-unul dintre autoturisme se afla un bărbat încarcerat, inconștient. După extragerea acestuia, s-a declarat decesul de către medicul de pe ambulanța SAJ, acesta prezentând leziuni incompatibile cu viața.

În cel de al doilea autoturism se aflau un bărbat și o femeie, conștienți, bărbatul fiind încarcerat în interiorul autoturismului. După extragerea acestuia a fost predat echipajelor medicale și paramedicale.

„Dacă democrații de extremă stânga nu semnează imediat un acord pentru ca țara noastră, în special aeroporturile noastre, să fie din nou libere și sigure, voi trimite agenții noștri ICE, străluciți și patrioți, la aeroporturi, unde se vor ocupa de securitate”, a transmis președintele american pe Truth Social, potrivit Le Figaro.

Începând cu 14 februarie, finanțarea DHS, un minister responsabil cu controalele de securitate din aeroporturi, a fost înghețată din cauza disputei profunde dintre democrați și republicani din Congres cu privire la practicile poliției de imigrare, care sunt puternic contestate de stânga.

Din cauza acestei „închideri” parțiale, mii de funcționari federali ai DHS au fost puși în șomaj tehnic, în timp ce alte mii, cu funcții considerate esențiale, continuă să lucreze. În ambele cazuri, salariile nu vor fi plătite până când parlamentarii nu vor ajunge la un acord privind bugetul DHS, de care depinde ICE.

Cei aproximativ 50.000 de funcționari ai Agenției pentru Securitatea Transporturilor (TSA), responsabilă de controalele din aeroporturi, nu au mai fost plătiți integral din 13 martie.

Din cauza acestei situații, absenteismul a crescut în rândurile lor – unii merg să lucreze în altă parte în așteptarea unui acord al parlamentarilor – în timp ce alții și-au dat demisia.

Ca urmare, cozile la punctele de control de securitate – unde pasagerii trebuie să treacă sub porțile de detectare a metalelor – s-au lungit și nu este neobișnuit să trebuiască să aștepți câteva ore în aeroporturile din SUA pentru a trece de această etapă și a ajunge în sala de îmbarcare. Poliția de imigrare continuă să funcționeze pe durata blocajului, datorită fondurilor aprobate deja anul trecut de Congres.

TSA însăși a avertizat că paralizia prelungită ar putea provoca o lipsă de personal cu „consecințe semnificative în aeroporturi, inclusiv întârzieri, timpi de așteptare mai lungi și anulări de zboruri”.

Multimiliardarul Elon Musk s-a oferit sâmbătă pe X să plătească salariile acestor agenți ASD „pe durata impasului bugetar care afectează negativ viețile atâtor americani în aeroporturile din toată țara”.

Conform diverselor estimări, salariul mediu anual al acestor agenți este de 50.000 până la 60.000 de dolari, ceea ce înseamnă un buget cuprins între 2,5 și 3 miliarde de dolari pentru un an întreg.

Donald Trump a avertizat, de asemenea, sâmbătă că, dacă agenții ICE ar fi efectiv detașați la punctele de control din aeroporturi, aceștia ar „aresta imediat orice imigrant care a intrat ilegal în țara noastră, acordând o atenție specială celor din Somalia”.

Democrații își justifică blocarea bugetului prin acțiunile ICE, căreia vor să îi impună restricții semnificative.

Opoziția lor față de practicile agenției nu a făcut decât să crească după moartea, la câteva săptămâni distanță una de alta, în ianuarie, a lui Renee Good și Alex Pretti, doi americani împușcați mortal de agenți federali în Minneapolis, Minnesota. Moartea lor a provocat demonstrații majore în toată țara.

Administrația Trump a profitat de un caz vast de fraudă cu ajutoare publice la sfârșitul anului 2025, care a afectat comunitatea somaleză din statul nordic – cea mai mare din țară, cu aproximativ 80.000 de membri – pentru a o ataca și a intensifica operațiunile ICE în Minneapolis.

Cromozomul Y conține relativ puține gene în afara celor implicate în dezvoltarea masculină, așa că nu se preconiza ca absența sa să afecteze starea generală de sănătate, arată ScienceDaily.

Această perspectivă s-a schimbat. Cercetările din ultimii ani arată că pierderea cromozomului Y este asociată cu probleme grave de sănătate la nivelul întregului organism și poate contribui la scăderea speranței de viață.

Progresele în domeniul detectării genetice au revelat că pierderea cromozomului Y este răspândită la bărbații în vârstă.

Tendința devine mai pronunțată odată cu vârsta: aproximativ 40% dintre bărbații în vârstă de 60 de ani prezintă o anumită pierdere, procentul crescând la 57% până la vârsta de 90 de ani.

Expunerile la factori de mediu, precum fumatul și contactul cu substanțe cancerigene, pot crește probabilitatea apariției acestei schimbări.

Pierderea nu are loc în fiecare celulă. În schimb, creează un amestec de celule cu și fără cromozomul Y, o afecțiune cunoscută sub numele de mozaicism.

Odată ce o celulă pierde cromozomul Y, toate copiile sale viitoare îl vor pierde, de asemenea.

Studiile de laborator sugerează că celulele fără cromozomul Y pot crește mai repede decât celulele normale, ceea ce le-ar putea oferi un avantaj în țesuturi și chiar în tumori.

Cromozomul Y este deosebit de vulnerabil în timpul diviziunii celulare. Acesta poate fi exclus accidental și lăsat în urmă într-o mică structură delimitată de membrană, care este ulterior eliminată.

Din această cauză, țesuturile în care celulele se divid rapid sunt mai susceptibile de a acumula pierderea cromozomului Y.

Cromozomul Y uman este neobișnuit. Acesta conține doar 51 de gene codificatoare de proteine (fără a lua în calcul copiile multiple), comparativ cu miile găsite pe alte cromozomi.

Rolurile sale cunoscute includ determinarea sexului masculin și susținerea producției de spermă, dar mult timp s-a crezut că are funcții limitate dincolo de acestea.

În condiții de laborator, celulele pot pierde cromozomul Y și totuși să supraviețuiască, ceea ce a întărit ideea că acesta nu este esențial pentru funcția celulară de bază.

De fapt, unele marsupiale pierd cromozomul Y la începutul dezvoltării, iar la mamifere cromozomul se micșorează de aproximativ 150 de milioane de ani. La anumite rozătoare, acesta a dispărut chiar și a fost înlocuit.

Având în vedere această istorie, pierderea cromozomului Y mai târziu în viață a fost considerată odată nesemnificativă.

În ciuda ipotezelor anterioare, dovezi tot mai numeroase leagă pierderea cromozomului Y de afecțiuni majore de sănătate. Studiile au asociat-o cu bolile cardiovasculare, tulburările neurodegenerative și cancerul.

De exemplu, nivelurile mai ridicate de pierdere a cromozomului Y în celulele renale sunt asociate cu bolile renale. Studii ample asupra populației au constatat, de asemenea, că bărbații peste 60 de ani cu mai multe celule cu deficit de cromozom Y se confruntă cu un risc mai mare de atacuri de cord.

Pierderea cromozomului Y a fost asociată cu evoluții mai grave ale COVID-19, ceea ce ar putea explica de ce bărbații au rate de mortalitate mai ridicate.

De asemenea, aceasta se întâlnește mult mai frecvent la persoanele cu boala Alzheimer.

În plus, numeroase studii arată legături între pierderea cromozomului Y și diverse tipuri de cancer, precum și o supraviețuire mai scăzută în rândul pacienților afectați. Celulele canceroase însele prezintă adesea această pierdere cromozomială alături de alte anomalii.

Rămâne dificil de determinat dacă pierderea cromozomului Y cauzează direct boala sau pur și simplu apare alături de aceasta. În unele cazuri, boala sau repararea țesuturilor pot duce la o diviziune celulară crescută, ceea ce ar putea crește șansa de a pierde cromozomul.

Factorii genetici par, de asemenea, să joace un rol. Cercetările sugerează că aproximativ o treime din variația pierderii cromozomului Y este moștenită, implicând aproximativ 150 de gene legate de controlul ciclului celular și de riscul de cancer.

Cu toate acestea, dovezile experimentale indică un efect mai direct. Într-un studiu, șoarecii care au primit celule sanguine cu deficit de cromozom Y au dezvoltat mai multe afecțiuni legate de vârstă, inclusiv funcție cardiacă redusă și, în cele din urmă, insuficiență cardiacă.

Există, de asemenea, semne că pierderea cromozomului Y poate influența direct comportamentul cancerului. În unele cazuri, aceasta poate favoriza creșterea și agresivitatea tumorii, inclusiv în cazul melanomului ocular, care apare mai frecvent la bărbați.

Mueller a fost și consilier special însărcinat cu investigarea legăturilor dintre Rusia și campania prezidențială a lui Donald Trump, potrivit AP.

„Cu profundă tristețe, vă anunțăm că Bob a trecut în neființă” vineri seara, a transmis, sâmbătă, familia sa într-un comunicat. „Familia sa solicită respectarea intimității”.

La FBI, Mueller s-a apucat aproape imediat de revizuirea misiunii biroului pentru a răspunde nevoilor de aplicare a legii din secolul XXI, începându-și mandatul de 12 ani cu doar o săptămână înainte de atacurile din 11 septembrie și servind sub președinți din ambele partide politice.

El a fost nominalizat de președintele republican George W. Bush.

Evenimentul cataclismic a schimbat instantaneu prioritatea principală a biroului de la rezolvarea crimelor interne la prevenirea terorismului, o schimbare care a impus un standard aproape imposibil de atins pentru Mueller și restul guvernului federal: prevenirea a 99 din 100 de comploturi teroriste nu era suficient.

Ulterior, el a fost consilier special în cadrul anchetei Departamentului Justiției privind posibilitatea ca campania lui Trump să se fi coordonat ilegal cu Rusia pentru a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din 2016.

Trump a postat pe rețelele de socializare despre moartea lui Mueller: „Robert Mueller tocmai a murit. Bine, mă bucur că a murit” Președintele republican a adăugat: „Nu mai poate face rău oamenilor nevinovați!”

Bărbatul, în vârstă de 66 de ani, le-a spus jandarmilor că frecventa acest drum în sezonul cald și intenționa să ajungă în zona Obârșia Lotrului, unde urma să se întâlnească cu mai mulți prieteni.

În urma localizării apelantului de către dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba, în zonă a fost direcționat un echipaj din cadrul Postului de Jandarmi Montan Șugag.

Ajunși la fața locului, jandarmii montani au tractat mașina și i-au însoțit pe cei doi soți până în zona Barajului Oașa, de unde și-au continuat deplasarea în siguranță către municipiul Sebeș.

Cele două persoane nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Jandarmii le recomandă cetățenilor să respecte restricțiile de circulație instituite pe drumurile montane pe perioada sezonului rece și să se informeze cu privire la starea acestora înainte de a porni la drum.

„Prim-ministrul britanic a reiterat … că securitatea Republicii Cipru este fundamentală pentru Regatul Unit și, în acest scop, s-a luat decizia de a consolida mijloacele care contribuie la măsurile preventive deja existente”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit Reuters.

„În cele din urmă, prim-ministrul a reiterat că bazele britanice din Cipru nu vor fi utilizate pentru nicio operațiune militară ofensivă”.

O dronă de tip Shahed de fabricație iraniană a provocat pagube minore atunci când a lovit instalațiile bazei aeriene britanice Akrotiri din sudul Ciprului pe 2 martie, iar alte două au fost interceptate ulterior.

Nu s-au mai înregistrat alte incidente de securitate cunoscute.

Marea Britanie și-a păstrat suveranitatea asupra a două baze de pe insulă atunci când a acordat independența coloniei sale în 1960.

Asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedition-EuroAsfalt) este mobilizată în șantier cu 330 de muncitori și 85 de utilaje, spune Pistol.

Astfel, pentru tunelul s-au finalizat excavațiile și lucrările de torcretare în ambele galerii (galeria de pe calea 2 are o lungime de 415 m și galeria de pe calea 1 are o lungime de 367,5 m). Fundațiile boltei întoarse au fost finalizate la ambele galerii, iar în galeria de pe calea 2 a fost deja montată hidroizolația pe o lungime de 340 m, iar în galeria de pe calea 1 a fost montata hidroizilația pe o lungime de 324 m.

În momentul de față se poate traversa cu mașina galeria de pe sensul Nădlac- Sibiu (calea 2), potrivit directorului general al CNAIR.

În Tunelul 2, la galeria de pe calea 2 (în lungime de 1985 m) s-au excavat 930 m, iar la galeria de pe calea 1 (în lungime totală de 1825 m) au fost excavați 1.144 m.

„Pentru creșterea ritmului lucrărilor de excavație la Tunelul 2, constructorii vor deschide un nou acces în galeria de pe sensul Sibiu-Nădlac (calea 1) și vor lucra din 8 puncte. A fost finalizată platforma pe care se va monta fabrica de grinzi care vor fi montate pe poduri și viaducte”, spune Cristian Pistol.

Contractul în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) este finanțat prin PNRR și trebuie finalizat anul acesta.

În momentul în care secțiunea Margina-Holdea va fi deschisă se va putea circula neîntrerupt pe autostradă, de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.

Orbán a fost primul care a spus că, în urmă cu un an, au sărbătorit împreună victoria președintelui american Donald Trump la CPAC. „Lumea occidentală a devenit un loc mai bun de la victoria președintelui Trump”, potrivit magyarnemzet.

Prim ministrul a spus că America de Sud a luat o turnură de dreapta sub ochii noștri. Rodrigo Paz a preluat Bolivia în forțele sale naționale, iar trupele lui José Antonio Kast au eliberat Chile.

„Astăzi, Argentina este bastionul forțelor de dreapta, iar Javier, după cum vei vedea, este o vedetă rock globală a valorilor occidentale. Aceasta este cea mai mare conspirație deschisă din lume. În unul sau doi ani, întreaga lume occidentală va fi în culori patriotice, naționale și conservatoare, exact așa cum am planificat împreună acum câțiva ani. Ceea ce se întâmplă acum este cea mai mare reorganizare politică din ultimii o sută de ani ai civilizației occidentale. Epicentrul acestei reorganizări este centrul puterii din Statele Unite. Ungaria este avangarda Ungarie. Așa cum ați spus, ei luptă pentru sufletul lumii occidentale. Lupta pentru sufletul lumii occidentale se desfășoară pe mai multe niveluri. La universități, academii, biserici și chiar în economie. Noi lucrăm pe frontiera politică a acestei mari lupte”.

„Ne-am dat seama că, dacă vrem să învingem globaliștii progresiști, trebuie să gândim și în termeni de cadre internaționale”, a spus Orban. El a adăugat, totuși, că în cele mai mari țări europene stânga este încă lider, iar aceștia continuă să modeleze politica europeană.

„Ei sunt încă capabili să-și păstreze puterea, chiar dacă prietenii noștri americani au dreptate când spun că Bruxelles-ul a pus Europa într-o situație nesustenabilă în ultimii douăzeci de ani. Nu poporul european a fost pe primul loc pentru Bruxelles, ci migranții. Amenințarea teroristă, criminalitatea, antisemitismul, anticreștinismul și șocul economic. Iată ce au adus politicile lor”.

Bruxelles a provocat cea mai mare faliment economic al Europei, iar după aceea Europa încă nu este pe primul loc pentru Bruxelles, ci Ucraina este acum pe primul loc, a spus prim ministrul.

Bruxelles-ul cere „un guvern pro-ucrainean. Nu va fi așa”

„Iar democrația moare în Europa pentru că Bruxelles-ul se amestecă direct în alegerile naționale și susține cu bani forțele federaliste. Bruxelles-ul nu respectă contractele, ci le încalcă. Și asta se întâmplă acum, înainte de alegerile din aprilie de aici, precum și în Ungaria, cerând deschis ca în Ungaria să existe un guvern pro-Bruxelles și pro-ucrainean. Ei bine, nu va fi așa, prieteni”, a subliniat el. „După cum a spus, noi, ungurii, trebuie să câștigăm acum într-o situație dificilă”.

Viktor Orban a mai precizat că „progresiștii de la Bruxelles presează Ungaria din vest, iar ucrainenii din est. Ei amenință cu sancțiuni financiare din partea Bruxelles-ului, iar Kievul a blocat Ungaria. Atacul de la Bruxelles a fost respins ieri. Nu au reușit să slăbească sau să umilească Ungaria. Acum trebuie doar să evităm blocada ucraineană”.

„Dacă vom câștiga aici, nu numai că vom proteja Ungaria, ci vom sparge și porțile progresiștilor de la Bruxelles. Vom câștiga aceste alegeri, iar apoi nu ne vom opri, ci vom merge mai departe, pentru că viitorul Europei nu trebuie decis de birocrați, ci de națiunile Europei. Aceasta este misiunea noastră, a sosit timpul nostru”.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a lansat un atac dur la adresa parlamentarilor coaliției, în plenul Parlamentului, la dezbaterea și votul pe buget, acuzându-i că au votat împotriva pensionarilor, mamelor și copiilor și cerându-le să meargă „până la capăt” pe drumul unei despărțiri politice.

„În seara asta ați făcut pasul spre o despărțire. Mergeți până la capăt și dați dovadă de curaj și salvați România”, a declarat Bruynseels de la tribuna Parlamentului.

Intervenția a avut loc după o săptămână de discuții și tensiuni în Comisia pentru Buget-Finanțe. Ulterior, parlamentarul AUR a publicat pe rețelele sociale un videoclip cu discursul său, care, potrivit informațiilor transmise, a adunat în câteva ore zeci de mii de aprecieri, precum și mii de distribuiri și comentarii.

În discurs, Bruynseels le-a reproșat parlamentarilor puterii că mimează conflictul politic în fața camerelor de luat vederi, iar apoi negociază „în spatele ușilor închise”. Deputatul a susținut că actuala clasă politică a continuat practicile din ultimii 35 de ani, în loc să facă „politică în interesul oamenilor”.

„Cum puteți în continuare să mințiți așa românii? Cum puteți în continuare să le sfidați inteligența? Nu aveți acest drept”, a spus aceasta, afirmând că îi este „rușine” de ceea ce s-a întâmplat atât în Comisia de Buget, cât și în plen.

Parlamentarul AUR a invocat și valorile moștenite de la generațiile mai vechi, spunând că „bunicii noștri” aveau principii pe care actualii aleși le ignoră. În același context, ea a acuzat coaliția că s-a „coalizat împotriva mamelor” și a bebelușilor din România.

O parte importantă a intervenției a vizat situația pensionarilor. Bruynseels a afirmat că sprijinirea acestora reprezintă „un drept legal”, nu un favor politic, și a susținut că majoritatea parlamentară ar fi putut găsi resursele necesare pentru subvenționarea și indexarea pensiilor.

„Dacă în două ore, după ce v-a fost frică că veți pleca de la guvernare și pierdeți puterea, ați putut să găsiți un miliard, puteați să găsiți și banii pentru a subvenționa și pentru a indexa pensiile. Dar n-ați făcut-o”, a declarat deputatul.

În finalul discursului, Ramona Ioana Bruynseels a susținut că actualul buget nu aduce măsuri pentru mame, copii, pensionari sau pentru proiecte dedicate conservării identității culturale și tradiției naționale. Ea a avertizat că o eventuală revenire la guvernare „în același fel” ar însemna pierderea „întregii demnități și credibilități” în fața electoratului.

„Românii se uită la noi și nu mai înțeleg nimic după ceea ce văd aici”, a mai spus deputatul AUR în plen.

Pompierii din Vâlcea au fost solicitați, sâmbătă, pentru salvarea unui bărbat căzut într-un canal, după un accident rutier produs în localitatea Galicea (lângă barajul Slăvitești).

Echipajele au constatat că în accident a fost implicat un singur autoturism, iar șoferul era blocat în canalul în care se afla mașina, fiind în imposibilitatea de a se autoevacua.

Bărbatul a fost extras de salvatori și predat echipajului medical SMURD.

Ulterior evaluării medicale, bărbatul a refuzat transportul la spital.

Cei doi, în vârstă de 34 și, respectiv, 31 de ani, au fost arestați joi la baza navală HM Naval Base Clyde, care găzduiește flota de submarine nucleare a Regatului Unit, relatează Al Jazeera.

Presa britanică i-a descris pe cei doi ca fiind suspecți de spionaj în favoarea Iranului.

Poliția a transmis că cei doi vor compărea în fața Tribunalului din Dumbarton pe 23 martie.

Acuzările vin pe fondul interceptării de către Marea Britanie a rachetelor și dronelor iraniene în regiunea Golfului.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului de caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, au făcut, sâmbătă, 10 percheziții la locuințele persoanelor bănuite de camătă și șantaj, potrivit IPJ Arad.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2024-2026, suspecții ar fi împrumutat în mod repetat bani cu dobândă, fără a fi autorizați, iar atunci când persoanele vătămate nu mai puteau restitui sumele, ar fi recurs la amenințări și presiuni psihologice.

În urma perchezițiilor, polițiștii au găsit peste 27.000 de euro, arme albe și alte bunuri relevante pentru anchetă, care au fost ridicate.

Pe baza probelor, un bărbat de 46 de ani a fost reținut pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale și luarea măsurilor legale.

„Nu numai că am distrus instalația, dar am eliminat și centrele de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor”, a declarat amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Militar al SUA pentru Orientul Mijlociu, Centcom, într-un videoclip postat pe X, potrivit Le Figaro.

Centcom raportase deja marți despre bombardamentul efectuat pe coasta iraniană cu ajutorul unor bombe speciale anti-buncăr, cu focoase de peste două tone destinate să pătrundă adânc în ținte îngropate.

„Regimul iranian a folosit această instalație subterană fortificată pentru a depozita în secret rachete de croazieră anti-navă, lansatoare mobile de rachete și alte echipamente care reprezentau un pericol grav pentru navigația internațională”, a spus amiralul. Prin acest bombardament, „capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Ormuz este, prin urmare, redusă, iar noi nu vom înceta să urmărim aceste ținte”, a adăugat Cooper.

Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că SUA ia în considerare reducerea „treptată” a operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva „regimului terorist iranian”, la câteva ore după ce a declarat că nu dorește un armistițiu.

Blocada de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA și ale Israelului asupra Teheranului începând cu 28 februarie, este cauza unei crize severe în comerțul internațional, în special în ceea ce privește hidrocarburile, determinând creșterea prețurilor acestora la nivel mondial.

În videoclipul său, difuzat după exact trei săptămâni de război, amiralul Cooper a raportat că 8.000 de ținte iraniene au fost lovite de armata americană, inclusiv 130 de nave iraniene, „ceea ce reprezintă cel mai mare atac asupra unei marine de la al Doilea Război Mondial”.

În paralel, aproximativ douăzeci de țări, printre care Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Franța, Canada și Japonia, au transmis sâmbătă că sunt „gata să contribuie la eforturile” necesare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Într-o declarație comună, aceste țări, în principal europene, au condamnat, de asemenea, recentele atacuri iraniene care au vizat nave și infrastructuri petroliere și gaziere, solicitând un „moratoriu imediat și global asupra atacurilor asupra infrastructurii civile”.

Germania, Italia, Țările de Jos, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain sunt celelalte țări semnatare ale comunicatului.

Dacă Vocea Americii va reveni la viață sau nu, este o incertitudine.

Guvernul a depus joi o notificare de apel împotriva ordinului judecătorului Royce C. Lamberth de la Tribunalul Districtual al SUA, emis cu două zile înainte, de a reintegra în muncă sute de angajați VOA care au fost în concediu plătit în ultimul an. Lamberth decisese pe 7 martie că Kari Lake, care a fost alegerea președintelui Donald Trump pentru a supraveghea agenția-mamă birocratică U.S. Agency for Global Media, nu avea autoritatea de a reduce VOA la un schelet.

Vocea Americii a fost consacrată ca sursă de știri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, transmițând știri către multe țări care nu aveau tradiția unei prese libere. Înainte ca Trump să preia din nou funcția anul trecut, Vocea Americii opera în 49 de limbi diferite, auzite de aproximativ 362 de milioane de oameni.

Echipa lui Trump a susținut că sursele de știri conduse de guvern, printre care se numără și Radio Europa Liberă/Radio Liberty, erau un exemplu de guvern supradimensionat și că își doreau ca relatările de știri să fie mai favorabile administrației actuale. Cu un personal mult redus, operează în prezent în Iran, Afganistan, China, Coreea de Nord și în țări cu o populație mare de kurzi.

În decizia sa, Lamberth a spus că Lake „a disprețuit în repetate rânduri” legile care impun funcționarea VOA.

Pe lângă faptul că luptă pentru a o închide, Trump este reticent în a-și recunoaște înfrângerea. Săptămâna trecută, Casa Albă a nominalizat-o pe Sarah Rogers, subsecretar de stat pentru diplomație publică, să conducă Agenția SUA pentru Media Globală, plasând-o mai ferm sub controlul administrației. Nominalizarea ei necesită aprobarea Senatului.

„Departamentul de Stat al lui Marco Rubio va permite jurnalismul obiectiv în 49 de limbi?”, a întrebat Herman. „Nu cred. Aș vrea să se întâmple asta, dar e o poveste”.

În proiectul de lege bugetar adoptat în februarie, Congresul a alocat 200 de milioane de dolari pentru operațiunile Vocii Americii. Deși aceasta reprezintă o reducere de aproximativ 25% față de alocarea anterioară a agenției, aceasta a transmis un mesaj de sprijin bipartizan, a declarat Kate Neeper, directoarea de strategie și evaluare a performanței la VOA. Pe lângă faptul că a fost reclamantă alături de Widakuswara în procesul de restabilire a agenției, ea i-a ajutat pe unii dintre colegii ei să se ocupe de unele dintre propriile probleme din ultimul an, inclusiv probleme de imigrare.

„Există mult entuziasm pentru a se întoarce la muncă”, a spus ea. „Oamenii sunt nerăbdători să apară luni”.

Setea de informații de la Vocea Americii în Iran, pe vremea când era director, a fost un exemplu clar al ceea ce însemna organizația, a spus Ensor. Sondajele au arătat că între un sfert și o treime din gospodăriile iraniene se conectau la VOA o dată pe săptămână, în principal prin televiziunea prin satelit. Ocazional, guvernul lua măsuri drastice și confisca antenele parabolice, dar iranienii puteau de obicei găsi rapid înlocuitori, a spus el.

„Cred în Vocea Americii ca organizație de știri și ca voce a Americii”, a spus Ensor. „A fost important și poate fi din nou”.

Situat în deșertul Ténéré din Niger, adesea descris ca un „deșert în interiorul unui deșert”, peisajul înconjurător este brutal, arată IFL Science.

Legendele nomazilor numesc această regiune „locul unde cămilele se tem să meargă”, o reputație pe deplin meritată.

Dincolo de furtunile de nisip orbitoare și de căldura toridă de 49 °C (120 °F), zona este vastă, aridă și în mare parte lipsită de drumuri.

Amenințarea bandiților din deșert și a insurgenților rebeli înseamnă, de asemenea, că vizitatorii moderni trebuie să fie escortați de soldați înarmați cu mitraliere, aflați la bordul unor vehicule tehnice.

În ciuda pericolelor, oamenii de știință au fost atrași de Ténéré încă din anii 1950, știind că se află deasupra unuia dintre cele mai bogate zăcăminte de dinozauri din Africa.

În 2000, o echipă condusă de paleontologul Paul Sereno de la Universitatea din Chicago a călătorit în dune în căutarea unor fiare preistorice. Sereno era deja faimos pentru descoperirea unei serii de noi specii de dinozauri în regiune pe parcursul anilor 1990.

Dar de data aceasta, nu giganții din Cretacic au furat atenția. În schimb, echipa a dat peste rămășițe umane, precum și fragmente de ceramică, mărgele, vârfuri de săgeți și alte artefacte din piatră.

Situl a devenit cunoscut sub numele de Gobero, după denumirea locală tuaregă a regiunii. În urma unor săpături suplimentare, a devenit evident că acest sit era un cimitir care conținea aproximativ 200 de schelete umane, precum și mii de artefacte.

Unele dintre cele mai vechi rămășițe datează din jurul anului 8000 î.e.n., deși cimitirul a fost folosit timp de mii de ani.

Prezența unui cimitir în deșertul Ténéré, una dintre cele mai redutabile părți ale Saharei, pare extrem de neobișnuită în secolul XXI. Cu toate acestea, amplasarea sa improbabilă capătă mai mult sens când îți dai seama că a fost fondat în era „Saharei Verzi”, o perioadă în care musonii transformau deșertul într-un peisaj luxuriant cu lacuri, hipopotami și crocodili.

Sahara se află sub vraja unei transformări ciclice care schimbă zona de la aridă la umedă aproximativ la fiecare 21.000 de ani.

Ultima perioadă în care Sahara a fost o pădure verde a avut loc între 15.000 și 5.000 de ani în urmă, exact în mijlocul perioadei în care a apărut Gobero.

Pe parcursul unei părți din această perioadă, Gobero s-ar fi aflat lângă un lac uriaș de apă dulce, oferind oamenilor care se aflau aici apă, pește de mâncat și un mod de viață.

Însă, pe parcursul acestei perioade, clima Saharei a oscilat – iar acest model se reflectă în culturile umane care au trăit la Gobero. În jurul anului 7700 î.e.n., situl a fost ocupat de vânători-pescari care au înființat cel mai vechi cimitir cunoscut din Sahara, doar pentru a fi alungați de o secetă de o mie de ani între 6200 și 5200 î.e.n.

Când ploile s-au întors în sfârșit, un alt grup le-a luat locul, introducând creșterea vitelor în dieta lor diversificată. Cu toate acestea, și perioada lor a fost scurtată când aridificarea a cuprins Sahara în urmă cu aproximativ 5.000 de ani.

Nu numai că aceste două grupuri aveau culturi distincte, dar prezentau și diferențe fizice izbitoare.

Primii erau robusti și bine făcuți, în timp ce cei din urmă erau remarcabil de zvelți. Cu toate acestea, într-un fel, ambii au ales același loc pentru a-și îngropa morții.

„La prima vedere, este greu de imaginat două grupuri de oameni mai distincte din punct de vedere biologic îngropându-și morții în același loc”, a declarat în 2008 Chris Stojanowski, membru al echipei și bioarheolog la Universitatea de Stat din Arizona. „Cel mai mare mister este modul în care se pare că au făcut acest lucru fără a deranja niciun mormânt.”

Gobero ar putea fi doar începutul poveștii. Sahara este un peisaj de dune în continuă schimbare, de o suprafață aproape egală cu cea a Statelor Unite, iar marea majoritate a acesteia nu a fost niciodată studiată sistematic.

Dacă un sit atât de extraordinar precum Gobero a putut rămâne nedescoperit timp de milenii, pentru a fi găsit întâmplător de vânătorii de dinozauri, deșertul ascunde cu siguranță și mai multe secrete; următoarea revelație ar putea fi la doar o furtună de nisip distanță.

Rezultatul acestora va determina dacă actualul prim-ministru, Robert Golob, liderul partidului de centru-stânga Mișcarea pentru Libertate, își poate păstra funcția sau o poate ceda principalului său rival, Janez Janša, liderul partidului de opoziție conservator Partidul Democrat Sloven (SDP), care conduce în prezent în sondaje la o marjă mică.

Între timp, cu doar câteva zile înainte de alegeri, Slovenia a fost lovită de un scandal de corupție de mare amploare care viza discreditarea prim-ministrului, dar care a afectat în principal ratingurile liderului opoziției.

Campania electorală slovenă s-ar fi putut desfășura calm și neobservată dacă nu ar fi existat un scandal care a implicat compania privată de informații israeliană Black Cube, pe care actualul guvern o suspecta că se amestecă în cursă.

Cu doar câteva zile înainte de vot, Black Cube a fost surprinsă distribuind online videoclipuri care îl discreditau pe actualul prim-ministru Robert Golob. Videoclipurile au surprins conversații care ar fi dezvăluit corupție în cadrul guvernului.

„Faptul că o agenție privată de informații din Israel este implicată în supraveghere sub acoperire și interceptări în acest caz indică ceva profund îngrijorător”, a declarat Robert Golob săptămâna aceasta, subliniind că incidentul „ridică îngrijorări serioase cu privire la integritatea proceselor democratice din Slovenia”.

În timp ce se afla la Bruxelles pe 19 martie pentru un summit, prim-ministrul sloven a făcut apel la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să implice UE în anchetă.

Într-o scrisoare consultată de Politico, el a afirmat că „ingerența unei companii private străine constituie o amenințare hibridă clară la adresa Uniunii Europene și a statelor sale membre”.

Scandalurile de corupție nu sunt o noutate în politica slovenă. Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, în prezent principalul rival al lui Robert Golob în alegeri, a fost implicat în acestea în numeroase ocazii. În 2014, politicianul a fost chiar condamnat la doi ani de închisoare pentru acuzații de corupție: a fost acuzat că a acceptat o mită substanțială în legătură cu o tranzacție cu o companie de apărare finlandeză. Cu toate acestea, instanța a respins ulterior acuzațiile.

De altfel, informații despre o întâlnire între reprezentanții Black Cube și Yanša au apărut acum online. Cu toate acestea, scopul unei astfel de întâlniri și dacă aceasta a avut loc în realitate rămân neclare. Partidul Democrat-SDP al lui Yanša a negat acuzațiile de colaborare cu Black Cube, anunțând intenția sa de a intenta un proces.

Între timp, incidentul a avut deja un impact asupra sondajelor de opinie publică. Scandalul a lovit și mai puternic opoziția: potrivit RTV Slovenija, sprijinul pentru SDP a scăzut cu 5 puncte procentuale (pp) în ultima săptămână, ajungând la 18,9% (în sondajul precedent, partidul s-a bucurat de un sprijin de 23,9%). Și ratingurile Mișcării pentru Libertate au scăzut, dar cu doar 1 punct procentual, ajungând la 18,5%. În sondajele Politico, decalajul dintre partide s-a redus: conform acestor date, SDP conduce acum Mișcarea pentru Libertate cu doar 5 puncte procentuale.

Susținătorii cursului liberal al lui Robert Golob îl consideră pe Janez Janša, care pledează pentru controale mai stricte la frontieră, un aliat al președintelui american Donald Trump și al premierului ungar Viktor Orbán.

Tabăra de centru-stânga se teme că sosirea sa va aduce noi atacuri asupra presei independente, o presiune sporită asupra sistemului judiciar și utilizarea activă a retoricii anti-elită în politicile publice. Mai mult, în timp ce sub Robert Golob țara a recunoscut statul palestinian, dacă Janez Janša, un susținător renumit al Israelului, ajunge la putere, poziția țării față de Orientul Mijlociu s-ar putea schimba radical.

Cu toate acestea, nu se așteaptă nicio schimbare drastică în politica noilor autorități slovene față de Rusia, indiferent de rezultatul alegerilor viitoare. Spre deosebire de Ungaria și Slovacia, Slovenia este ferm hotărâtă să continue sprijinul pentru Ucraina – toate partidele majore susțin Kievul.

Totuși, chiar dacă partidul lui Janez Janša câștigă, cel mai dificil proces pentru dreapta (precum și pentru stânga, în cazul în care va câștiga) va fi formarea coalițiilor. Conform previziunilor, șase sau șapte partide reprezentând spectre politice diferite vor putea depăși pragul electoral de 4% necesar pentru reprezentarea parlamentară.