MediaFax.ro

Declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au fost făcute joi seara la gala „Destinația anului”.

„Legat de combustibil și zboruri, întotdeauna pot fi anumite motive de îngrijorare, dar nici nu putem să prevedem exact cum va decurge criza. Cred că îndemnul meu pentru români este clar, și a fost și când am fost aici la deschiderea litoralului și când am vorbit în calitate și de ministrul al Turismului, să petreacă vacanțe și în țară”, a declarat Irineu Darău.

El spune că situația economică este grea și pentru antreprenorii din turism, și pentru turiști.

„Dar putem inpulsiona economia românească și putem asigura supraviețuirea turismului și dezvoltarea lui, petrecându-ne și vacanțele în România”, a adăugat el.

Ministrul spune că evenimentul de joi seara, „Destinația anului”, arată că sunt în România valori și comunități care merită vizitate.

„Chiar cred că și din punct de vedere al siguranței și al prețurilor și al încurajării economiei, 2026 poate să fie anul în care aproape toți românii să aleagă România drept destinație pentru a ne crește economia și turismul”, a mai spus ministrul.

Jeremy Lewin, oficialul responsabil de asistența externă, afacerile umanitare și libertatea religioasă, a anunțat că tranșa se adaugă celor 2 miliarde de dolari promise anterior, în decembrie, în cadrul unui nou mecanism creat pentru eficientizarea distribuției ajutoarelor și creșterea responsabilității în gestionarea fondurilor. 

Potrivit oficialului american, fondurile vor fi direcționate către zone unde există o suprapunere între obiectivele umanitare și interesele de politică externă ale administrației Trump. 

Lewin a precizat că anumite state nu vor primi finanțare prin intermediul Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), dacă prioritățile acestora nu coincid cu cele ale Washingtonului. 

„Evitând aceste țări, nu facem un deserviciu sectorului umanitar. Ne permitem să ne concentrăm asupra domeniilor în care ne suprapunem și nu credem că este nevoie de un compromis în ceea ce privește principiile lor… permițându-ne totodată dreptul suveran de a investi în locuri unde acest lucru se aliniază cu interesul nostru național”, a spus oficialul american citat de Reuters. 

La rândul său, șeful OCHA, Tom Fletcher, a declarat că ONU își păstrează principiile de neutralitate și imparțialitate, în timp ce încearcă să reformeze sistemul umanitar global într-o perioadă marcată de scăderea finanțărilor. 

Înaintea anunțului american, OCHA reușise să strângă 7.3 miliarde de dolari de la 65 de state membre, dintr-un obiectiv total de 23 de miliarde de dolari pentru anul în curs. 

Separat de noul angajament umanitar, Washingtonul are datorii de aproximativ 4 miliarde de dolari către ONU. 

„În această dimineață am eliberat prima copie a certificatului de căsătorie pentru un cuplu de același sex, în conformitate cu hotărârile judecătorești”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, citat de Euronews. 

Edilul Varșoviei a precizat că municipalitatea va recunoaște și alte căsătorii între persoanele de același sex înregistrate în alte țări ale UE, chiar și și fără o hotărâre judecătorească.

În noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Polonia trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, oficiate în alte state, deși legislația polonă nu permite aceste căsătorii, precizând că țara a încălcat atunci drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătoriți la Berlin în 2018.

În luna martie a acestui an, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei s-a bazat pe această hotărâre pentru a dispune autorităților să recunoască căsătoria încheiată în Germania între cei doi bărbați polonezi.

Înregistrarea căsătoriei de la Varșovia vine la doar două zile de când premierul Donald Tusk, a precizat că Guvernul polon va găsi modalități de a pune în aplicare hotărârile cât mai curând posibil.

Adresându-se cuplurilor de același sex, el a cerut scuze public „tuturor celor care, timp de mulți ani, s-au simțit respinși și umiliți”. 

Tusk i-a îndemnat pe oficiali „să respecte demnitatea fiecărui individ și să-și amintească că aceste persoane trăiesc în jurul nostru, printre noi, lângă noi, și că merită același respect, demnitate și iubire ca orice altă persoană”.

Persoanele LGBT luptă de mulți ani în Polonia pentru drepturi egale, unde parteneriatul civil, dar și oficierea căsătoriilor între persoanele de același sex sunt ilegale.

Niciuna dintre hotărâri nu prevede direct că Polonia este obligată să legalizeze căsătoria între persoane de același sex.

Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că regimul de la Kiev „nu va cruța pe nimeni și va exploata pe toată lumea pentru interesele sale foarte, foarte lipsite de scrupule, dacă nu este ținut în frâu cum trebuie”, informează Baha.

Într-un interviu acordat Canalului Unu, Peskov a avertizat țările baltice să se pregătească pentru mai multe schimbări din cauza crizei din Ucraina. El a susținut că se pot aștepta și mai multe demisii în rândul cabinetelor europene.

În cursul zilei de azi, prim-ministrul leton, Evika Silina, a demisionat în urma unui incident în care dronele ucrainene au pătruns pe teritoriul leton.

„Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri”, a comentat Peskov.

Evika Siliņa și-a anunțat joi demisia după ce coaliția sa s-a prăbușit din cauza unei dispute care l-a implicat pe ministrul Apărării, Andris Spruds, și a încercării sale de a-l înlocui cu Raivis Melnis.

Criza a urmat unui incident recent de la începutul lunii mai, în care două drone au intrat în spațiul aerian leton din Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol goale și declanșând o anchetă guvernamentală.

Partenerii de coaliție din partea progresiștilor au refuzat să sprijine remanierea apărării și și-au retras sprijinul guvernului lui Silina, lăsându-l fără o majoritate parlamentară.

Într-o postare de astăzi pe X, ea a spus că „gelozia politică și interesele înguste de partid au avut prioritate față de responsabilitate” și a adăugat: „Mă retrag, dar nu renunț. Și nu plec.”

Letonia urmează să se confrunte cu alegeri parlamentare în octombrie. Reprezentanții tuturor partidelor parlamentare se vor întâlni vineri cu scopul de a numi un nou șef de guvern.

Antrenorul italian a preluat naționala Braziliei în mai 2025, după plecarea de la Real Madrid, și a calificat echipa la Cupa Mondială din 2026, organizată în SUA, Canada și Mexic.

„Din primul minut am înțeles ce înseamnă fotbalul pentru această țară. În ultimul an am muncit pentru a readuce naționala Braziliei în vârful fotbalului mondial. Dar CBF și eu ne dorim mai mult. Mai multe victorii, mai mult timp, mai multă muncă. Suntem foarte fericiți să anunțăm că vom continua împreună încă patru ani”, a declarat Ancelotti, conform BBC.

Tehnicianul în vârstă de 66 de ani a condus Brazilia în 10 meciuri, înregistrând cinci victorii, două remize și trei înfrângeri.

Ancelotti urmează să anunțe lotul pentru Campionatul Mondial pe 18 mai. Brazilia va debuta la turneul final împotriva Marocului, pe 13 iunie, iar în Grupa C va mai întâlni Haiti și Scoția.

Președintele CBF, Samir Xaud, a descris noul acord drept „o zi istorică pentru fotbalul brazilian”.

Pe de altă parte, menținerea dobânzilor neschimbate într-un context inflaționist ca cel actual poate fi, de asemenea, o eroare majoră, resimțită deja de consumatori și economisitori. BCE a întârziat să ratele dobânzilor atunci când inflația a explodat în 2021, după pandemie, considerând că este un fenomen temporar legat de energie. Totuși, efectele de rundă secundară și creșterea prețurilor de peste 10% anual au demonstrat că instituția a greșit neintervenind mai devreme, notează El Economista.

Acum, BCE ar putea repeta o greșeală similară, revenind asupra mesajelor transmise de mai mulți membri importanți în aprilie. Dacă în urmă cu o lună majorarea dobânzilor în iunie părea aproape sigură, în prezent acest scenariu nu mai este atât de clar.

La două săptămâni după ce Christine Lagarde a avertizat investitorii cu privire la o posibilă creștere a dobânzilor, această perspectivă devine mai puțin probabilă, potrivit agenției financiare Bloomberg. Deși prețurile petrolului nu au crescut atât de mult pe cât se temea piața, acestea rămân peste 100 de dolari pe baril. În același timp, nu s-a produs o contagiune inflaționistă mai amplă dincolo de sectorul energetic, iar economia celor 20 de state din zona euro stagnează, ceea ce pare să determine oficialii să-și ajusteze poziția.

Mai mulți membri influenți ai BCE au indicat anterior că ar fi necesară o politică monetară mai restrictivă, în absența unei temperări a inflației și a încheierii conflictului din Orientul Mijlociu. Deși aceste condiții nu s-au schimbat semnificativ, aceleași surse sugerează acum că inflația ar trebui să se deterioreze și mai mult pentru a justifica o intervenție. Această schimbare de ton a influențat și piețele: dacă pe 28 aprilie probabilitatea unei majorări în iunie era estimată la 93%, acum a scăzut la 78%.

Președintele Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, a declarat miercuri că așteptările privind inflația sunt „încă stabile”, iar evoluția salariilor în zona euro este „liniștitoare”, lăsând deschisă opțiunea prudenței la reuniunea din 11 iunie. La rândul său, Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE, a afirmat că, deși riscurile privind o înăsprire a politicii monetare au crescut, aceasta ar fi necesară doar dacă criza energetică se extinde.

Vicepreședintele Luis de Guindos, aflat la final de mandat, a pledat pentru prudență, invocând impactul asupra creșterii economice, care, în opinia sa, va deveni mai vizibil în perioada următoare. Economia zonei euro a înregistrat o creștere modestă în primul trimestru, iar ulterior sectorul serviciilor a început să scadă. O slăbire suplimentară ar putea tempera presiunile inflaționiste și ar oferi BCE argumente pentru a menține actuala politică.

Guvernatorul băncii centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a avertizat că temerile privind o recesiune sunt „reale și justificate”.

Este foarte ușor să vorbești despre majorarea dobânzilor până în momentul în care trebuie efectiv să le crești. Problema este că, având dobânzile la 2% (iar conturile remunerate și depozitele oferă chiar mai puțin), faptul de a nu le majora înseamnă că BCE începe să deschidă ușa represiunii financiare în Europa. Acest lucru implică pierderea puterii de cumpărare pentru milioane de economisitori europeni care își păstrează banii în produse conservatoare.

În același timp, dobânzile reale negative îi ajută pe cei mai îndatorați să își reducă povara. În cazul Europei, dobânzile scăzute ar ajuta guvernele cu datorii publice ridicate să-și reducă povara, deoarece inflația umflă PIB-ul nominal prin deflatorul PIB, în timp ce datoria publică rămâne constantă dacă BCE controlează dobânzile.

Privită din perspectiva represiunii financiare (pe scurt, stabilirea unor dobânzi artificial scăzute), apare ceea ce se numește „dominanta fiscală”. Aceasta înseamnă presiunea exercitată de guverne asupra băncii centrale pentru a relaxa politica monetară, facilitând „arderea” datoriei într-un context de cheltuieli mari și probleme fiscale.

Deși Europa este încă departe de episoade relativ recente, precum dobânzile nominale negative, unii analiști avertizează în continuare asupra a ceea ce se întâmplă sau ar putea urma în Occident.

„În Europa, BCE și Banca Angliei au ales să mențină neschimbate dobânzile oficiale în aprilie, iar piețele percep tot mai mult că decidenții înclină spre evitarea unei erori de înăsprire excesivă și sunt dispuși să tolereze o inflație peste țintă pe termen scurt, atâta timp cât creșterea economică și situația financiară a gospodăriilor rămân stabile”, explică Marco Giordano, director de investiții la Wellington Management.

Mult mai direct este Anatole Kaletsky, de la Gavekal Research, care critică „credința aproape religioasă” că inflația va reveni la 2% pe termen lung, deoarece băncile centrale vor face orice pentru a asigura stabilitatea prețurilor.

„Această încredere oarbă în capacitatea băncilor centrale de a-și atinge obiectivele va fi probabil dezamăgită din multe motive. Cele mai evidente sunt presiunea politică de a evita recesiunile, în special în SUA, și dominanța fiscală, adică obligația primordială a tuturor băncilor centrale de a proteja solvabilitatea guvernelor de care aparțin în ultimă instanță.”

Această teză poate fi sintetizată ca un „cerc vicios”. Țările cad pradă „dizenteriei fiscale” (expresie preluată de la analistul Société Générale, Albert Edwards), caracterizată prin creșterea cheltuielilor neacoperite de venituri, iar investitorii în obligațiuni încep să le vândă dacă apar îndoieli fiscale.

Astfel, crește randamentul cerut pentru datoria acelui stat (ceea ce Trezoreria trebuie să ofere pentru a se împrumuta), iar băncile centrale (în acest caz BCE) intervin cu instrumentele lor: dobânzi scăzute sau achiziții masive de obligațiuni.

Aceste soluții duc la o îndatorare și mai mare a economiilor și la noi riscuri de crize ale datoriei ori de câte ori apare o dificultate.

Edwards este unul dintre analiștii care avertizează de mult timp asupra acestor riscuri. Într-un raport recent, el reia o declarație din februarie 2020:

„Crede cineva cu adevărat că un guvern ales democratic ar fi dispus să crească taxele sau să reducă cheltuielile publice și viitoarele beneficii de pensii și sănătate pentru a amâna bomba fiscală? Bineînțeles că nu! Iar orice guvern care ar încerca asta ar fi alungat de la putere de un public indignat (…). Elicopterul banilor este pe drum.”

Într-adevăr, „banii din elicopter” au venit odată cu măsurile masive de stimulare din pandemie, urmate de explozia inflației.

„În câțiva ani nu am nicio îndoială că banii din elicopter vor avea atât de mult succes încât inflația va reveni ca o rudă pierdută de mult. Dar, la fel ca un unchi îndepărtat pe care îl vedem rar, vom uita cât de scăpat de sub control poate deveni (…), iar vai de cel care încearcă să-l oprească brusc!”

„Privind în urmă, acele comentarii par surprinzător de profetice (…), deși pandemia a accelerat trecerea spre dominanță fiscală, în stilul Teoriei Monetare Moderne. S-a schimbat cu adevărat ceva? Au învățat băncile centrale lecția?”, se întreabă analistul.

În cazul zonei euro, un alt critic constant este Robin Brooks. Fost economist-șef al Institutului Internațional de Finanțe, acesta acuză BCE că favorizează statele foarte îndatorate, precum Italia sau Spania.

„Este o bancă centrală care ‘microgestionează’ randamentele obligațiunilor pe termen lung, crezând că știe mai bine decât piețele. Acest model, început cu celebrul «whatever it takes» al lui Draghi din 2012, a eșuat.”

El susține că țările deja îndatorate sunt și mai îndatorate acum, iar prin comprimarea artificială a randamentelor, BCE distorsionează stimulentele pentru disciplină fiscală.

Partea lungă a curbei datoriilor publice europene este încă la niveluri apropiate de inflație, astfel că nu se poate vorbi încă de dobânzi reale negative, dar BCE pare să pregătească terenul pentru acest scenariu.

Nu ar fi prima dată când băncile centrale folosesc dobânzi reale negative pentru a reduce povara datoriilor publice.

Mișcarea BCE este discretă, dar rapidă. Bloomberg notează că aceasta marchează o schimbare față de mesajul clar transmis anterior de Christine Lagarde: „Știu încotro ne îndreptăm”.

Motivul acestei schimbări este incertitudinea legată de Iran, care îi determină pe alți bancheri centrali să aștepte, sperând că o rezolvare a conflictului ar evita necesitatea unor majorări de dobândă dăunătoare.

„O majorare în iunie rămâne posibilă și justificată, dar și menținerea dobânzilor este la fel de justificată”, spune Stefan Gerlach, economist-șef al EFG Bank.

„Observăm deja o anumită slăbiciune economică”, afirmă Anatoli Annenkov, economist la Société Générale. „Aceasta va reduce presiunile inflaționiste și face ca înăsprirea politicii monetare să nu fie inevitabilă.”

Datele recente susțin această perspectivă: inflația pe termen scurt crește, dar așteptările pe termen mediu și lung rămân stabile. Creșterea salariilor este, de asemenea, sub control.

Totuși, la fel ca după pandemie, situația poate rămâne stabilă până când, brusc, începe să se deterioreze.

Marea întrebare rămâne: nu ar fi mai bine să previi decât să tratezi după ce problema a apărut?

Detaliile acordului nu au fost anunțate imediat. Surse din industrie afirmau însă, în ultimele luni, că între cele două părți a fost discutată o posibilă comandă de aproximativ 500 de aeronave, semnificativ mai mare decât cea de 200 de avioane anunțată de Trump, relatează Reuters.

Totodată, cifra este semnificativ mai mică decât numărul de aeronave noi de care companiile aeriene chineze au nevoie pentru a ține pasul cu cererea în creștere pentru transportul aerian.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la anunțarea unei comenzi importante pentru Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping.

„Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane… 200 dintre cele mari”, a spus Trump în interviul acordat Fox News, după discuțiile cu Xi Jinping.

Directorul general al Boeing, Kelly Ortberg, și CEO-ul GE Aerospace, Larry Culp, s-au aflat printre executivii americani care l-au însoțit pe Trump în China, una dintre cele mai mari piețe de aviație comercială din lume.

În timpul vizitei lui Trump în China din 2017, Beijingul a fost de acord să cumpere 300 de avioane Boeing. Ulterior însă, tensiunile comerciale dintre SUA și China au afectat puternic poziția Boeing pe piața chineză.

Directorul Boeing, Kelly Ortberg, declara luna trecută pentru Reuters că se bazează pe sprijinul administrației Trump pentru a încheia un acord major cu China.

Acțiunile Boeing au scăzut cu 4% după declarațiile lui Trump.

Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan.

Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD.

„Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24.

Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan.

Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024.

„Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu.

Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași:

„Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”.

Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.

Călin Georgescu a salutat demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan în urma moțiunii de cenzură depuse depuse de PSD și AUR.  

„Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion  la moțiunea de cenzură. Consideră că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională”, spune Călin Georgescu joi la Marius Tucă Show, emisiune găzduită de Gândul.  

Fostul candidat la alegerile prezidențiale a susținut că prin moțiunea de cenzură au fost oprite „două furturi uriașe”.  

„Nu este cazul să mai vorbim permanent de pro-european și de pro-occidental. Cred că a venit vremea să vorbim de pro-român, de tot ce înseamnă românesc, de tot ce înseamnă interes național. Și momentul în care ai acțiuni antiromânești este grav. De aceea l-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demeresul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară”, spune Georgescu.  

Georgescu a invocat o presupusă scrisoare adresată Coreei de Sud de către Guvern.  

„Se știe și de o scrisoare adresată Coreei de Sud, de către fostul sau actualul guvern care administrează și administrează ei aici. În care s-a pus pe masă pentru vânzare sau în ghilimele s-a pus partener public privat printre alte obiective ale poporului român strategice. Au fost Nuclearelectrica, cale ferată pe foarte multe tronsoane, cablu subteran Constanta Istanbul, noul aeroport din zona de sud, județul Giurgiu, numit aeroportul Decebal și altele. După aceea, programul pe care iarăși l-ați discutat toată media nu are rost să intru eu în amănunt, dar pot să adaug ceva. programul SAFE”, spune fostul candidat. 

Întrebat dacă a existat vreun sprijin „pe față, secret sau tacit” din partea unor persoane care au lucrat în servicii, Georgescu a negat categoric.

„Nu, n-am avut așa ceva niciodată, dar din contră am avut numai probleme în viață. În primul rând, pentru că în familia noastră n-a fost nimeni membru de partid. Și în facultate am avut destul de multe șicane, pot să spun chiar suferințe, unele foarte serioase. Și, în al doilea rând, că asta a mers până în 1989, nefiind membru de partid până atunci, nu am avut niciodată treabă cu niciunul și, din contră, am evitat orice fel de intersecție cu astfel de specii”, a declarat fostul candidat la prezidențiale.

Discuția a continuat pe tema influenței din jurul său în ultimii ani, după apariția sa în spațiul public și rezultatele surprinzătoare din alegeri. Georgescu a susținut că nu a fost sprijinit de structuri ascunse, dar a admis că au existat încercări de apropiere.

„Ei se tem de cei care nu se vând”, a afirmat acesta.

La întrebarea dacă astfel de persoane au venit lângă el pentru a-i oferi sprijin, acesta a răspuns „Păi v-am spus. Ăsta este răspunsul.” Ulterior, el a adăugat că au existat doar tentative limitate, fără a detalia natura acestora. „Au fost mici încercări, dar foarte, cum să spun, adică nu există, pentru mine…”

În ceea ce privește sursa informațiilor sale, Georgescu a respins ideea că acestea ar proveni din structuri interne sau din servicii secrete, susținând că ele vin din relații externe și din experiența acumulată în mediul internațional.

„Dar ce pot să vă spun este așa. Că nu trebuie să ai neapărat informații de la cei de aici. Ci trebuie să ai de la personaje și oameni importanți pe arena internațională, care nu trebuie să fie neapărat serviciile secrete. Este important să știi cu cine lucrezi în lumea asta. Ca să poți să-ți faci neapărat prieteni. Știți, totul este tranzacțional. Totul este pe bază de interes. Asta am învățat după 17 ani de stat în această instituție internațională, în care am văzut foarte multe.”

În cadrul sondajului publicat de CURS, joi, PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, cele două partide tradiționale menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.664 respondenți, adulți, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 1 – 14 mai 2026.

Potrivit CURS, rezultatele sondajului indică o competiție „relativ stabilă” între principalele partide, deși AUR se clasează pe primul loc.

În cadrul sondajului a fost evaluat și nivelul de încredere pe care românii chestionați îl au în oamenii politici. Potrivit CURS, niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată. Datele arată că există un climat general de neîncredere în clasa politică.

Călin Georgescu a înregistrat un procent de încredere de 32% de „încredere multă și foarte multă”, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%.

Premierul interimar Ilie Bolojan a acumulat un procent de încredere din partea românilor de 25%, în timp ce George Simion are un procent de 23%.

Potrivit sondajului, Sorin Grindeanu, Traian Băsescu și Cristian Popescu Piedone sunt grupați în jurul pragului de 21% din încrederea românilor, în timp ce figuri precum Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Diana Șoșoacă înregistrează cele mai mari niveluri de neîncredere. 

Potrivit CURS, datele sugerează o scenă politică „fragmentată”, în cadrul căreia liderii politici au nuclee de susținători, însă fără a genera niveluri de încredere ridicate în rândul populației.

Nivelurile de neîncredere în aproape toate personalitățile politice arată o relație tensionată între electorat și politic, fără lideri care să reușească să coaguleze un sprijin larg și solid.

Sondajul indică o scenă politică stabilizată electoral, dar fragilă din perspectiva încrederii publice. AUR își păstrează poziția de lider, în timp ce PSD și PNL continuă competiția pentru zona centrală a electoratului.

„Ca să dovedim clar cum stau lucrurile, să facem alegeri mâine”, a spus Călin Georgescu în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show” de la Gândul.

Acesta a susținut că există „un președinte numit și unul ales” și că „e diferență mare”.

Călin Georgescu a afirmat că „adevărul și moralitatea au fost primele victime ale anulării alegerilor din 6 decembrie 2024” și a susținut că România „se află într-o cădere continuă în abis”.

Întrebat despre posibilitatea reluării turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, acesta a răspuns că „turul doi înapoi este un lucru cu siguranță care se va întâmpla”.

El a cerut desecretizarea ședinței CSAT care a avut loc înaintea anulării alegerilor.

„Totul se știe, totul se cunoaște și totul este așa cum trebuie să fie. Este o chestiune de timp”, a declarat fostul candidat independent la alegerile prezidențiale.

Acesta a susținut că România „face parte dintr-o structură mult mai amplă a unei corupții la nivel european”.

Georgescu a declarat și că actuala situație politică reprezintă „o luptă între vechea administrație” americană și noua administrație de la Washington.

„Fostul președinte Biden, care l-a avut ca săgeată pe fiul său, a intoxicat nu doar lumea și țara lui, ci întreaga Europă. A folosit Fed pentru acțiuni foarte bizare, foarte ciudate. Situația din vecinătatea noastră, din Ucraina, i se datorează. Și, sigur, Bruxelles-ul l-a transformat într-un pudel”, a subliniat Georgescu.

Energia este ridicată, dar și greu de controlat. Ai tendința să reacționezi rapid, mai ales atunci când lucrurile nu merg în direcția dorită. Totuși, ziua îți cere răbdare și autocontrol. Deciziile luate impulsiv, în special cele legate de bani sau relații, pot avea consecințe pe termen lung. Uneori, a face un pas înapoi este cea mai inteligentă mișcare.

Cu Luna în semnul tău, totul capătă o dimensiune personală mai intensă. Ești mai sensibil la atmosferă, dar și mai conectat la propriile nevoi. Este un moment favorabil pentru decizii importante, mai ales dacă țin de stabilitate sau planuri pe termen lung. Ai claritate, dar și o nevoie profundă de siguranță care îți ghidează alegerile.

Ziua te invită la introspecție și la o retragere temporară din agitația cotidiană. Nu este momentul pentru decizii rapide sau pentru expunere, ci pentru analiză și înțelegere. Poți descoperi lucruri importante despre tine sau despre o situație care te frământă de ceva timp. Răspunsurile vin mai degrabă din liniște decât din acțiune.

Interacțiunile sociale capătă o importanță aparte. O discuție aparent banală poate avea un impact mai mare decât te aștepți. Este o zi în care trebuie să fii atent nu doar la ce spui, ci și la cum spui. Empatia și capacitatea de a asculta pot face diferența între tensiune și apropiere.

Presiunea se mută în zona profesională și a imaginii publice. Este posibil să simți nevoia să demonstrezi ceva sau să îți consolidezi poziția. Totuși, ziua nu favorizează aparențele, ci autenticitatea. Orice dezechilibru între ceea ce afișezi și ceea ce este în realitate poate deveni vizibil.

Ai nevoie de sens, nu doar de ordine. Deși ești obișnuit să controlezi detaliile, astăzi ești invitat să privești imaginea de ansamblu. Este o zi bună pentru reflecție, pentru planuri și pentru a înțelege mai clar direcția în care vrei să mergi, atât personal, cât și profesional.

Ziua aduce intensitate emoțională și posibile discuții legate de bani sau resurse comune. Este important să nu eviți subiectele sensibile, dar nici să nu le abordezi impulsiv. Echilibrul tău depinde de sinceritatea cu tine însuți și de capacitatea de a vedea lucrurile dincolo de aparențe.

Relațiile sunt în prim-plan și pot deveni mai intense decât de obicei. Este o zi care scoate la suprafață lucruri nespuse sau tensiuni acumulate. Deși poate fi inconfortabil, acest proces este necesar pentru clarificare. Ai ocazia să înțelegi mai bine ce funcționează și ce nu.

Rutina și disciplina devin esențiale. Într-un context emoțional instabil, organizarea și consecvența te pot ajuta să îți păstrezi echilibrul. Nu este momentul pentru amânări sau decizii luate pe fugă. Atenția la detalii și la responsabilitățile zilnice îți oferă stabilitate.

Tendința de a controla totul poate deveni obositoare, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur. Ziua îți cere flexibilitate și deschidere către schimbare. Creativitatea poate apărea tocmai atunci când renunți la rigiditate și accepți că nu toate lucrurile pot fi planificate.

Ai nevoie de spațiu personal și de liniște. Chiar dacă în jurul tău există presiune sau solicitări, este important să îți păstrezi echilibrul interior. Probleme legate de casă sau familie pot apărea, dar pot fi gestionate mai ușor dacă eviți reacțiile impulsive.

Comunicarea devine esențială, dar și delicată. Ai multe de spus, însă modul în care alegi să o faci contează enorm. Emoțiile pot influența discursul, așa că este important să îți păstrezi claritatea. Un mesaj bine formulat poate rezolva o situație tensionată.

Ajunsă la cea de-a 11-a ediție, gala Imobiliare.ro Awards a adus în prim-plan cele mai performante companii și profesioniști ai industriei, într-un format competitiv jurizat de două paneluri independente. Finaliștii au fost selectați pe baza unor criterii riguroase, iar câștigătorii au fost anunțați în cadrul evenimentului din 13 mai 2026, moderat de Oana Zamfir.

Pentru North Bucharest Investments, această recunoaștere marchează consolidarea unei direcții strategice bazate pe disciplină operațională, claritate în decizii și o abordare orientată către rezultate măsurabile. Într-un context competitiv, diferența este dată de capacitatea de a livra constant valoare pentru clienți și parteneri, menținând în același timp un standard ridicat de profesionalism.

Citeşte comunicatul integral AICI

„Aș vrea să fac o precizare. Nu este un dosar de corupție, nu este un dosar DNA, este un dosar instrumentat de PCAB și este legat de semnarea unor ordine de deplasare, acuzația este de fals și uz de fals. (…) Când numești o persoană în funcție, nu știi ce incidente de parcurs pot să apară. (…) Vreau să vă spun că mandatul domnului Mihai Savin a fost un mandat cu rezultate, chiar dacă mai puțin cunoscute public, remarcabile. Și nu știu dacă are legătură cu ce i se întâmplă acum (…) Nu știu, dar era în plină desfășurare un proces de reorganizare a Autorității Vamale Române”, a spus Dogioiu.

Întrebată de mai multe ori de jurnaliștii acreditați pe Guvern dacă a insinuat/ sugerat că reținerea lui Savin de către procurorii SUPC are legătură cu reorganizarea Vămii, Dogioiu a dat diferite răspunsuri. Discuțiile cu jurnaliștii au durat minute bune:

• „Vă spun fapte. Nu insinuez nimic, sunt fapte. Fiecare judecă după cum consideră”
• „Nu știu cine i-ar fi vrut răul. (…) Rezultatele remarcabile justifică decizia de numire din punct de vedere profesional”
• „Dacă rezultatele pot să-i fi creat adversități inclusiv în interiorul instituției, nu știu”
• „Nu am insinuat, v-am spus. Eu am spus ce am avut de spus. Am prezentat profilul unui om. Mai mult, eu nu fac speculații”
• „N-am spus că rezultatele i-au produs…Am spus că nu știu dacă există o legătură între ele sau nu. Nu am făcut această afirmație”
• „Când un șef vrea să facă o reorganizare nu creează, nu există potențialul de a crea adversitate printre cei care ar putea fi vizați? N-are nicio legătură cu procurorii, nu vorbeam de procurori aici, sub nicio formă”
• „De aia v-am și spus: nu știu dacă acuzațiile sunt sau nu adevărate”

Dogioiu a mai declarat că demiterea lui Savin este în evaluare la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care va face o propunere premierului interimar Bolojan.

Procurorii SUPC au anunțat astăzi că l-a pus sub acuzare pe Savin, numit recent de Ilie Bolojan, pentru fals intelectual, uz de fals și complicitate la uz de fals. După ce l-au reținut, procurorii SUPC l-au plasat pe Savin sub măsura preventivă a controlului judiciar.

„Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat, ca situație de fapt, că în data de 24.03.2026, doi dintre inculpați, unul având calitatea de director executiv în cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală Galați și celălalt având calitatea de președinte al Autorității Vamale Române, au falsificat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, două înscrisuri oficiale, atestând, în mod nereal, cu prilejul întocmirii lor, existența unei așa zise situații operative, cu grad ridicat de risc, precum și a unei misiuni fictive, ce ar fi fost realizată în data de 18.03.2026, în intervalul orar 15:00 – 21:00, în raza teritorială de competență, documente menite să justifice comiterea unor contravenții, în cursul aceleiași zile, în condițiile art. 61 alin. 1 și 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, de către cel de-al treilea inculpat, având calitatea de consilier în cadrul Autorității Vamale Române.

Ulterior, înscrisurile oficiale falsificate au fost utilizate de către cel din urmă inculpat, în deplină cunoștință de cauză, în fața Judecătoriei Slobozia, în vederea producerii unor consecințe de ordin juridic, respectiv în vederea anulării sancțiunilor contravenționale dispuse împotriva sa, conform procesului-verbal întocmit la data de 18.03.2026, de către poliția rutieră”, a comunicat SUPC.

Anchetatorii suspectează că Savin și-ar fi pus un consilier să falsifice documentele de serviciu după ce s-a deplasat cu girofarul, relatează surse judiciare.

Surse judiciare spun că lui Savin i-a fost aplicată măsura controlului judiciar și nu propunerea de arestare preventivă având în vedere proporționalitatea faptelor.

Și consilierul său dar și o altă persoană au fost de asemenea puși sub măsura preventivă a controlului judiciar.

Pe 26 ianuarie, premierul Ilie Bolojan l-a numit pe Mihai Savin în funcția de președinte al Autorității Vamale Române (AVR), cu rang de secretar de stat. Mihai Savin l-a înlocuit atunci la conducerea vămii pe Alexandru Bogdan Bălan, care a fost demis de premier.

Înainte de a prelua conducerea instituției, Mihai Savin a ocupat funcția de vicepreședinte al AVR.

Timp de trei ani, Mihai Savin a fost directorul adjunct al Apa Nova București, fiind numit ulterior membru al Consiliului de Administrație al Companiei Municipale de Dezvoltare Durabilă București. Acesta a ocupat, pentru câteva luni, și postul de Director General al Companiei de Termoficare Prahova SA.

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. 

Consultările vor începe luni dimineața după programul: 

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;

Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. 

Demiterea Guvernului a provocat o criză politică, creând diferențe între partidele care au constituit coaliția de guvernare. 

Partidul Social Democrat a anunțat că dorește refacerea coaliție, iar în cazul în care acesta fapt nu se realizează va intra în opoziție. 

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au transmis că în cazul în care PSD va demite guvernul alături de AUR, coaliția nu va mai fi refăcută. 

UDMR consideră că refacerea coaliție este cel mai bun scenariu, excluzând formule minoritare sau un guvern tehnocrat. 

La data de 13 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a găzduit delegația Curtea Europeană a Drepturilor Omului, condusă de președintele instanței, Mattias Guyomar. Din delegație au făcut parte și judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, grefierul adjunct Abel Campos și directoarea de cabinet Rachael Kondak.

Vizita a inclus o întrevedere bilaterală între președintele ÎCCJ, Lia Savonea, și șeful CEDO, urmată de o întâlnire cu judecătorii instanței supreme.

În deschiderea reuniunii, Lia Savonea a subliniat că momentul este unul sensibil pentru sistemul judiciar, în care reflecția asupra independenței justiției devine esențială. Ea a arătat că încrederea publicului în actul de justiție se bazează pe existența unei independențe reale, susținută de garanții concrete precum modul de numire a judecătorilor, stabilitatea mandatului și protecția față de presiuni externe.

Președintele ÎCCJ a avertizat că dezbaterile privind reformele din justiție, inclusiv cele legate de statutul magistraților și pensiile de serviciu, nu trebuie tratate ca simple măsuri administrative. Potrivit acesteia, astfel de schimbări pot deveni „teste de rezistență” pentru statul de drept, în măsura în care afectează percepția de independență sau creează mecanisme indirecte de control.

„Eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale”, a transmis Lia Savonea.

La rândul său, președintele CEDO, Mattias Guyomar, a evidențiat standardele europene privind independența justiției și a subliniat nevoia de solidaritate între judecători, atât la nivel național, cât și european. Acesta a arătat că statul de drept face parte din patrimoniul comun al Europei și că presiunile sau atacurile la adresa sistemului judiciar afectează direct garanțiile cetățenilor.

Guyomar a afirmat că independența justiției trebuie însoțită de responsabilitate, respectiv capacitatea sistemului judiciar de a răspunde pentru deciziile sale.

În cadrul discuțiilor, judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, a prezentat mecanismele prin care Curtea evaluează modul în care instanțele naționale aplică jurisprudența europeană. Potrivit acestuia, instanțele din România respectă în mod corespunzător această jurisprudență, iar numărul plângerilor împotriva României este în scădere, inclusiv cele în care sunt constatate încălcări.

Vizita a inclus și dezbateri pe tema „Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO”, la care au participat judecători ai ÎCCJ, fiind analizate standardele europene și impactul acestora asupra sistemului judiciar național.

Reprezentanții instanței supreme au subliniat că această întâlnire confirmă angajamentul pentru menținerea unui dialog constant cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea consolidării statului de drept și a protejării drepturilor fundamentale.

Ilie Bolojan a argumentat importanța majoră a accesării fondurilor din programul SAFE, ajuns pe ultima sută de metri înaintea termenului-limită, 31 mai, până la care România trebuie să încheie contractele pentru a putea beneficia de criteriile de localizare decise.

„Un alt element important care a fost gestionat în aceste zile a fost programul SAFE – Acțiunea pentru Securitatea Europei (Security Action for Europe – en), un alt program important pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că în aceste zile, practic, s-a finalizat programul SAFE, în așa fel încât, până la finalul acestei luni, să putem semna atât contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, dar să putem semna și contractele individuale, în așa fel încât, în a doua jumătate a anului, proiectele de investiții în România pe componenta de apărare să se deruleze și, sigur, până în 2030, să putem închide acest program important pentru apărarea României”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a ținut să facă o serie de considerații privind oportunitatea accesării programului SAFE de către România.

„Așa cum știți, este un acord împrumut de 16,5 miliarde euro și în spațiul public, de multe ori, a fost contestată această decizie. E o decizie corectă pentru România, din două puncte de vedere: bugetar și pe componente de apărare. Să vă explic de ce este foarte important din punct de vedere bugetar: România, așa cum știți, are bugete de apărare care nu vor putea coborî în anoii următori sub 2,3%, 2,4%, 2,5% din PIB. Avem angajamente clare în acest sens, trebuie să le creștem. Avem situația de conflict din Ucraina. Suntem în NATO și, așa cum știți, e un angajament al tuturor țărilor europene de a contribui la apărarea lor, cu tot ceea ce înseamnă, de la sume mai mari, de la integrarea apărării europene. Și asta face și România. Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a acoperi aceste cheltuieli de apărare inevitabil, pentru a ne închide bugetul, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Este exclus asta, pentru că niciun guvern nu poate să anuleze deficitele care au fost cumulate, fără să luăm în continuare credite”, a explicat Ilie Bolojan.

„Și din cele 2,3% cât reprezintă bugetul de apărare, componenta de înarmare reprezintă 1% din PIB. Sunt aproximativ 4 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă că pentru a dota Armata română, inevitabil avem nevoie de aceste sume. Și avem două posibilități: Să contractăm credite din piață, pentru a acoperi în general nevoile noastre, inclusiv această zonă, sau să accesăm creditul SAFE. Și orice om rațional ce ar fi făcut? Gândiți-vă că acest credit este la o dobândă la jumătate din cea la care se contractează România, are o perioadă de grație de 10 ani de zile, are o perioadă de rambursare de 40 de ani, și permite integrarea industriei europene de apărare și integrarea industriei noastre de apărare în lanțurile valorice europene. Este foarte important acest lucru. Și consider deci că România a făcut bine, că l-a accesat, ca să închid acest capitol”, a precizat premierul.

În acest context, șeful interimar al Executivului a detaliat, punând la dispoziția jurnaliștilor documente oficiale, cum s-a ajuns la actuala structură de implementare a programului.

„În ceea ce privește partea de derulare a programului, așa cum știți, au fost discuții în spațiu public legate a arhitectura acestui program. Și am explicat că această arhitectură a fost decisă în primăvara anului trecut, în 2025, la ședința CSAT, care a fost deținută în luna aprilie, când România și-a mandatat reprezentanții, ministrul Apărării, care se ducea la summit-ul NATO de la Haga, și ceilalți miniștri pentru a susține intrarea României în acest program de creditare. Și vă vom da o copie a unei adrese, din care rezultă cât se poate de clar, că, la solicitarea domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, care a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei primului ministru, CSAT a decis că această coordonare să se facă de Cancelarea primului ministru, la data respectivă, și, sigur, să apară modificările legislative pentru a pune în practică această decizie, cu sprijinul celorlalte ministre implicate. E vorba de ministerul Apărării, ministerul de Interne și așa mai departe”, a declarat premierul.

Documentul a fost transmis jurnaliștilot acreditați în timpul declarațiior. DOCUMENTUL, AICI.

„Asta, legat de arhitectură și se cuvine acum, la finalizarea acestui program, să mulțumesc domnului Mihai Jurca, șeful Cancelariei, tuturor miniștrilor, secretarilor de stat, experților implicați în toate aceste negocieri, care apreciez că au fost negocieri profesioniste, purtate pe baza planului de înzestrare al Armatei Române, și, de asemenea, să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste negocieri. Am avut o colaborare bună cu echipa președintului României, am avut o colaborare bună cu toți specialiștii din ministere, din instituții, de la serviciile de informații, în așa fel încât să putem duce aceste negocieri în mod corect pentru România și să ne asigurăm că o cotă foarte mare din ceea ce va cumpăra România se va produce în această țară, pentru a dezvolta industria noastră de apărare și pentru a crea transfer de tehnologie și locuri de muncă. Iar faptul că în aceste zile comisiile parlamentare au reușit să aprobe, cele de apărare,  documentele și suntem în situația în care Ministerul de Finanțe va putea semna contractul de împrumut săptămâna viitoare, necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii și pentru partidele politice care au susținut închiderea acestui program SAFE pentru România în această perioadă”, a declarat premierul interimar.

Premierul a menționat că cea mai mare componentă este alocată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă pentru care am luptat în această perioadă este cea pentru infrastructura civilă și militară, care înseamnă capetele de autostradă spre Republica Moldova, Pașcan Iași Unghen și capătul de autostradă spre Ucraina, Pașcani Suceava – Siret. „Si cred că sunt niște lucruri importante”, a conchis Ilie Bolojan.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Per ansamblu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.

Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.

Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale Parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.

Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea, trecută, prin memorandum.

România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.

România este pe prima listă de țări membre cu planul pentru SAFE aprobat și printre primele ca ritm, iar oficialii fac tot ce se poate pentru a fi finalizate contractele până la termenul-limită de 31 mai, pentru că după acesta vor mai fi posibile doar achiziții comune, a declaratat Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, luni, la finalul întâlnirii cu sindicatele și patronatele cu activități în domeniu în cadrul evenimentului organizat de instituție cu tema „Ce înseamnă SAFE pentru economia României”

„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă.

Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR.

„Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul.

Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal.

El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României.

Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană.

„Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că datele publicate de Institutul Național de Statistică privind creșterea inflației la 10.7% și scumpirile din economie nu reprezintă o surpriză, ci consecința unor dezechilibre acumulate în ultimii ani. 

„Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură”, a spus Bolojan într-o conferință de presă. 

Liderul Executivului a punctat că este previzibilă o scădere a inflației dacă nu vor apărea alte șocuri economice. 

„Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborâ spre 6%”, spune prim-ministrul. 

Bolojan a comentat și scăderea economică, punctând că este un semnal „că economia noastră se însănătoșește” și că ne „aflăm într-un moment al adevărului”, exemplificând practicile din trecut. 

„Având în vedere revizuirea datelor de către INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorareg”, declară premierul. 

Ilie Bolojan a respins și acuzațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar s-ar fi realizat prin artificii fiscale.

„Este fals în totalitate, că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplată a facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB. O diferență minimă, gândiți-vă cum a fost în 2024, care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante de mult timp. Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, subliniază Ilie Bolojan. 

Bolojan a criticat și guvernele anterioare susținând că deficitele bugetare foarte mari au fost generate „în scop electoral”. 

„ Este oricum anormal și imoral. Au dat foc la acoperișul casei României și acum critică pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, spune liderul la Palatul Victoria. 

Datele publicate miercuri de INS arată că rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, față de 2025, pe fondul scumpirilor accelerate la alimente, energie și servicii. 

Cea mai mare scumpire este la motorină, aproape 33%. Benzina este mai scumpă cu 22%, la fel ca și cafeaua. Fructele proaspete sunt mai scumpe cu aproape 12%, iar laptele cu aproape 11%, la fel ca și zahărul. Medicamentele sunt și ele mai scumpe cu aproape 16%, în timp ce energia electrică este mai scumpă cu peste 54%.