Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista.
Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical .
YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025.
„Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog.
Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio.
Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.
Investitorii străini nu pot intra oricum pe piața românească, la fel cum nici nu pot pleca din România în orice condiții, astfel că legea se aplică și în cazul tranzacției agreate, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, care au decis să cumpere activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
„Este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene”Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu a fost informat oficial din partea potențialului cumpărător și au punctat pașii procedurali pentru a aviza, favorabil sau negativ, tranzacția.
Din punct de vedere concurențial, dacă tranzacția are un impact peste nivelul național, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană, a precizat șeful Consiliului Concurenței, aflat chiar la Bruxelles joi.
„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. În acest caz, companiile au cifre de afaceri foarte mari și este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom coopera cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a contribui la evaluarea impactului operațiunii asupra pieței din România”, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație pentru Mediafax.
Cât ar putea dura procedura de avizareNici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare oficială din partea Carlyle pentru preluarea activelor Lukoil din România, a declarat și Mihai Jurca.
„Nu am primit o notificare în sensul ăsta. La fel ca și în alte juristicții, și la noi, compania va face o solicitare care va veni în atenția CEISD, la fel cum se întâmplă, nu știu, se va întâmpla și în alte țări unde există active Lukoil. În cazul nostru, avizul este dat de CEISD – CSAT în funcție de tipul ei pentru că legea de organizare a CEISD este foarte clară referitor la când intervine și cum intervine CSAT: dacă există avize condiționate, dacă există avize de refuz, atunci este și CSAT consultat”, a declarat Mihai Jurca.
Așa s-a întâmplat în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a vrut să preia furnizarea de la nemții de la E.ON Energie România, dar CEISD a dat un aviz negativ, care a ajuns la CSAT.
„La momentul la care vom primi solicitarea vom începe analiza. Momentan nu există, am văzut în presa internațională”, a spus Mihai Jurca.
Conform legii, la CEISD ajung în analiză investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia va fi luată de autoritățile române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția este globală, și nu la nivelul Comisiei, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax
„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Au fost situații, în special din zona companiilor sau structurilor din Rusia, au fost situații în care comisia impus sancțiuni, există nouă sau 10 runde de sancțiuni, și atunci orice sancțiune impusă de Comisie trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Dar nu e cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA și notificarea pentru orice activitate o face compania Carlyle în cazul acesta, pentru fiecare țară sau jurisdicție unde există active care au făcut obiectul tranzacției”, a explicat Mihai Jurca pentru Mediafax.
Durata procedurii de avizare nu este bătută în cuie, iar legea propusă recent să fie modificată ajută la scurtarea termenelor, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Depinde foarte mult de ce anume se solicită. Nu știu, se solicită investiții sau doar achiziția, dacă e doar o schimbare de proprietar în primă fază, sigur, cât timp documentele și detaliile de care avem nevoie sunt depuse, nu estimez să dureze foarte mult. Dar nu mă pronunț în ceea ce privește concentrarea economică despre care vorbea domnul Chirițoiu. Deci depinde și de ce vor solicita. În principiu, dacă solicită doar schimbarea de proprietate, nu văd să dureze foarte mult”, a declarat Mihai Jurca.
Rugat să da un ordin de durată, demnitarul a avansat un termen de cel mult două luni, în condiții ideale.
„Acum noi oricum am pus în transparență o serie de modificări legislative care să scurteze foarte mult timpii de analiză pentru CEISD. Repet, dacă lucrurile sunt simple din perspectiva propunerii, documentele sunt complete, nu trebuie să dureze mai mult de maxim două luni”, a precizat Mihai Jurca.
Un element care este luat în calcul în analiză, a confirmat șeful Cancelariei, este și faptul că în octombrie expiră licența de exporare în perimetrul Trident din Marea Neagră, proiect în care Lukoil deține 78% din acțiuni, iar restul, de producătorul național de gaze Romgaz.
„Evident că da. Dar asta v-am spus, depinde de ce va solicita compania. Dacă va solicita, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca achiziția asta să dureze mai mult timp. Dar există un act normativ pe care ANRM l-a propus, aprobat anul trecut, legat de acea licență, ca în situațiile respective, licența rpoate fi preluată de Romgaz”, a conchis Mihai Jurca.
Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/ 2025 de modificare a Legii petrolului nr. 230/2004 care, așa cum anunța premierul Ilie Bolojan la acea dată, clarifică două aspect importante în contextul sancțiunilor.
„Pe de o parte, cum se aplică sancțiunile internaționale în zona de exploatare și explorare a resurselor petroliere, în așa fel încât să fie protejate interesele țării noastre. Și, de asemenea, clarifică aspectele juridice în cazul în care se denunță unilateral acordurile petroliere în care sunt mai mulți titulari, în așa fel încât interesele țării noastre să fie protejate″, a subliniat premierul, după ședința de Guvern.
De amintit că gigantul american de asset management Carlyle deține în România Black Sea Oil&Gas (BSOG), companie care extrage de trei ani gaze offshore din Marea Neagră, la Midia, un perimetru de mai mică adâncime decât cel învecinat, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.
Activele Lukoil în RomâniaLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Explozii puternice și focuri de armă puternice au fost auzite pe parcursul nopții și joi dimineață în apropierea principalului aeroport din capitala Nigerului, Niamey, potrivit AP. Martorii au vorbit despre un posibil atac al grupărilor armate din țara afectată de conflict.
Luptele s-au dat în zona Aeroportului Internațional Diori Hamani, care găzduiește o bază militară.
Autoritățile nu au spus ce a provocat exploziile și focurile de armă sau dacă au existat victime și pagube.
Un locuitor a spus că a aflat că bărbați înarmați au atacat aeroportul, dar au fost respinși de militari.
Analiștii regionali cred că a fost vorba despre un atac care viza instalații de la baza militară. Este posibil să fi fost atacat un depozit de drone. Țara a achiziționat recent mai multe drone turcești pentru a-și intensifica lupta împotriva militanților jihadiști.
Compania aeriană vest-africană Air Côte d’Ivoire a declarat că una dintre aeronavele sale, parcată pe pista aeroportului din Niamey, a fost lovită în timpul focurilor de armă. Mai multe urme se văd pe fuselaj și pe o aripă a aeronavei.
Incidentul nu s-a extins în oraș. Pe parcursul zilei, pe drumurile principale ai fost numeroase forțe de ordine.
Junta militară din Niger, care conduce țara de la o lovitură de stat din 2023, se confruntă cu grupările jihadiste din regiunea Sahel.
În 2025, militanții susținuți de gruparea al-Qaida și Statul Islamic și-au intensificat atacurile.
Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns. Miniștrii de externe ai UE tocmai au făcut pasul decisiv de a desemna Garda Revoluționară din Iran drept organizație teroristă. Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție”, a transmis Kallas printr-un mesaj publicat pe X.
Decizia privind desemnarea Gardienilor Revoluției ca organizație teroristă este însoțită de un nou pachet de sancțiuni individuale, notează Le Figaro.
Potrivit Monitorului Oficial al Uniunii Europene, regimul de sancțiuni îi va viza pe ministrul iranian de Interne, Eskandar Momeni, pe procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad și pe șeful poliției, Seyed Majid Feiz Jafari, dar și lideri ai Gărzii Revoluționare.
Demersurile au fost salutate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Salutăm acordul politic privind noile sancțiuni împotriva regimului iranian criminal și privind desemnarea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice drept organizație teroristă. Acest lucru era demult așteptat. Europa este alături de poporul iranian în lupta sa curajoasă pentru libertate”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
Inițiativa a fost anunțat luni de Italia care a motivat includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste prin acțiunile brutale care au reprimat protestele din Iran. Conform datelor furnizate de ONG-ul HRANA, cel puțin 6.221 de persoane au fost ucise în timpul manifestațiilor.
Se anunță o primăvară tensionată pentru elevii din clasele terminale – a VIII-a și a XII-a: Federația Sindicatelor Libere din Educație „Spiru Haret”, a anunțat oficial că profesorii vor intra în grevă de avertisment în cele mai sensibile momente ale anului școlar: pe durata simulărilor examenelor naționale.
Decizia vine ca răspuns la nemulțumirile legate de măsurile din pachetul de austeritate cunoscut ca „Legea Bolojan”, potrivit Edupedu.ro, care publică o adresă oficială semnată de președintele Federației, Marius Nistor.
Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertismentProtestele vor avea loc timp de două ore, în fiecare zi din perioada desfășurării simulărilor:
16 – 18 martie 2026 – simularea pentru clasa a VIII-a și 23 – 26 martie – simularea Bacalaureatului
„Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertisment, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale, precum și ulterior”, se arată în document.
Acțiunea urmează să fie supusă aprobării membrilor printr-un referendum care va începe pe 2 februarie 2026.
De altfel, aceste proteste fac parte dintr-un val mai larg de acțiuni, dintre care, prima va fi la 4 februarie, în fața Guvernului, ale celor trei federații sindicale”, se arată în documentul federației „Spiru Haret”.
Revendicările profesorilor sunt aceleașiLor li se alătură și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), formând un front comun al întregii comunități educaționale.
Cerințele sindicaliștilor sunt clare.
Ei revendică o inversare completă a unor măsuri adoptate recent:
Marius Nistor a explicat la Prima News că aceste măsuri au condus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar”.
Sindicatele estimează că peste 2.000 de posturi didactice sunt puse în pericol doar prin majorarea numărului de elevi per clasă.
Alegerea unor date atât de sensibile a pichetărilor indică determinarea sindicatelor de a-și intensifica presiunea asupra Guvernului.
Buletinul de analiză toxicologică în cazul șoferului microbuzului cu suporteri greci, realizat de IML Timișoara, arată că acesta consumase cannabis și cocaină, precum și alcool.
„În cauză a fost întocmit un buletin de analiză toxicologică de către IML Timișoara, pentru a se determina prezența substanțelor psihoactive în sânge, în ceea ce privește pe conducătorul autovehiculului. Rezultatul acestuia a confirmat prezența în sânge a două substanțe psihoactive, respectiv cannabis și cocaină. De asemenea, a fost confirmată și prezența alcoolului”, a declarat Bertha Serena Constantinescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, potrivit Opinia Timișoarei.
De asemenea, au fost găsite două plicuri care conțin substanțe susceptibile de fi substanțe psihoactive, însă momentan nu au fost comunicate rezultate oficiale în acest sens.
Contextul accidentului din TimișMarți după-amiază, în urma unui accident produs pe E70, în apropierea localității Lugojel, șapte persoane și-au pierdut viața și alte trei au fost rănite. Victimele erau suporteri ai clubului elen PAOK Salonic și se îndreptau din Grecia, spre Franța.
În imaginile video surprinse de camera montată pe autocisterna pe care microbuzul a depășit-o se vede cum șoferul microbuzului, din motive necunoscute, nu a revenit la timp pe ruta sa, ci a alunecat spre TIR.
Unul dintre răniți rămâne internat în România, după ce medicii au decis că starea sa nu permite transferul în siguranță. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” a anunțat că investigația RMN în cazul său a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși acesta nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Ceilalți doi răniți, care au supraviețuit accidentului din Timiș, au ajuns în Grecia. Avionul a aterizat, în jurul orei 13:00 în Salonic. Aceștia au fost duși la spitalul Papageorgiou.
Consilierii generali ai Bucureștiului au respins, joi, 29 ianuarie 2026, propunerea primarului general Ciprian Ciucu de a majora tarifele pentru călătoriile cu Societatea de Transport București (STB). Inițiativa vizând majorarea prețului unei călătorii de la 3 lei la 5 lei a fost supusă votului în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) și nu a fost adoptată.
Propunerea a întrunit 23 de voturi „pentru”, 22 de abțineri și 5 voturi „împotrivă” și, conform regulilor de vot, insuficient pentru a schimba tariful.
Proiectul de hotărâre includea tarife detaliate pentru diferite tipuri de bilete și abonamente, dar a fost respins înainte de adoptare, ceea ce înseamnă că prețul unei călătorii STB rămâne de 3 lei. Consilierii generali ai PSD și PUSL au format un grup comun în cadrul Consiliului General al Municipiului București, o formulă de colaborare menită să asigure susținerea unitară a proiectelor și inițiativelor care răspund intereselor reale ale bucureștenilor.
Obiectivul acestui parteneriat este de a oferi stabilitate administrativă și soluții concrete la cele mai importante probleme ale Capitalei. Grupul comun PSD – PUSL va menține un dialog constant cu bucureștenii, cu reprezentanți ai categoriilor sociale și profesionale, pentru ca deciziile adoptate la nivelul Consiliului General să reflecte nevoile reale ale orașului și să răspundă așteptărilor legitime ale comunității, se arată în comunicat.
Blocarea scumpirii vine în contextul unei dinamici politice mai largi la nivelul CGMB, unde consilierii de la mai multe partide, inclusiv cei din PSD și PUSL, au format un grup comun pentru a coopera în voturile din consiliu, potrivit unui comunicat de presă recent al acestor formațiuni.
Grupul afirmă că își propune să susțină inițiativele care răspund „intereselor reale ale bucureștenilor” și să asigure stabilitate administrativă, iar colaborarea pare să fi influențat și decizia privind proiectul de scumpire a biletelor.
Respingerii propunerii de scumpire i s-a adăugat și faptul că consilierii generali au refuzat și un alt proiect al primarului Ciucu, care viza achiziția de audit extern pentru STB și Termoenergetica. Această respingere marchează o primă rundă de dezacord între primar și majoritatea din consiliu în privința modului de administrare a companiilor municipale.
Pe scurt, planurile lui Ciprian Ciucu de a crește tarifele STB au fost stopate de votul Consiliului General, în care unii consilieri ai PSD și PUSL s-au abținut sau nu au susținut proiectul, rezultând într-un blocaj al inițiativei.
Ajuns la o nouă întâlnire cu publicul său, TârgO5 confirmă caracterul recurent al formatului, devenind un reper pentru cei care caută pe lângă haine preloved, un context în care stilul, dialogul și alegerile asumate se întâlnesc natural. De la o ediție la alta, târgul adună aceiași oameni, dar și vizitatori noi, atrași de atmosfera relaxată și de ideea că moda poate fi trăită altfel: mai atent, mai personal, mai responsabil.
Haine cu istorie, întâlniri care se repetă firesc
Sub mesajul „Vindem comorile din dulap”, TârgO5 propune din nou un weekend boem, cu vedere spre Cișmigiu, în care hainele devin pretext pentru conversații, reconectare și timp de calitate. Recurența evenimentului a transformat târgul într-un spațiu de întâlnire constant pentru pasionații de modă sustenabilă, colecționari de piese vintage, designeri locali și oameni care apreciază valoarea lucrurilor bine făcute și bine păstrate.
Vizitatorii vor descoperi aproximativ 30 de standuri cu articole preloved și vintage atent selectate, de la rochii și sacouri, la piese casual, accesorii și creații de designer, fiecare cu o poveste care merge mai departe.
Citeşte comunicatul integral AICI
Un record de aplicări a fost înregistrat pe eJobs, site-ul unde mulți români își depun candidaturi ca să-și găsească joburi.
Asta e cu atât mai spectaculos, cu cât ianuarie a avut multe zile libere.
Au fost înregistrate aproximativ un milion de aplicări, cu aproape 15% mai mult față de ianuarie 2025, potrivit unui comunicat eJobs.
„Raportat la numărul de zile lucrătoare, vorbim despre o medie de 61 de aplicări pe zi, comparativ cu 55 de aplicări pe zi în ianuarie anul trecut”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs.
Ce joburi sunt disponibile pentru 45+Cei mai activi candidați provin din segmentul entry-level, categorie care include atât tineri aflați la primul loc de muncă, cât și persoane fără o specializare clară, compatibile cu joburi ce necesită maximum doi ani de experiență.
Aceștia aplică preponderent pentru poziții de lucrători comerciali, operatori call-center, operatori de producție, personal în turism și HoReCa, șoferi sau curieri.
„Pentru aceste roluri sunt eligibili atât candidați foarte tineri, fără experiență, cât și persoane de peste 45 sau chiar 50 de ani, care, deși au mulți ani de muncă în spate, nu au o specializare concretă”, adaugă Roxana Drăghici.
25 – 35 de ani au fost cei mai pro-activi în căutarea joburilorLa polul opus se află specialiștii cu peste cinci ani de experiență și managerii, care au generat 260.000 de aplicări din totalul de un milion înregistrat în ianuarie.
Din perspectiva vârstei, cei mai activi candidați au fost cei cuprinsi între 25 și 35 de ani, cu aproape 380.000 de aplicări.
Segmentul 18–24 de ani a înregistrat cu aproximativ 100.000 de aplicări mai puțin, în timp ce candidații de peste 45 de ani au avut circa 110.000 de aplicări.
Cei sub 18 ani au generat puțin sub 8.000 de aplicăriInteresul candidaților a urmat îndeaproape domeniile cu cele mai multe poziții disponibile.
Retailul conduce clasamentul, atât ca volum de angajări, cât și ca număr de aplicări, cu 330.000 înregistrate în luna ianuarie.
Urmează serviciile, call-center/BPO, sectorul financiar-bancar, IT și telecomunicațiile, precum și industria alimentară.
IT-ul nu mai e ce a fostSe menține fascinația pentru IT, dar, totuși, se simte o scădere a entuziasmului. IT-ul nu mai angajează ca altădată.
„Fascinația pentru IT și telecom continuă inclusiv în rândul candidaților entry-level, deși majoritatea se orientează mai degrabă către companiile de telecomunicații. Totuși, vorbim despre domenii care nu mai au aceeași forță de angajare ca în anii anteriori”, se arată în comunicat.
Domeniile cu cele mai multe pozițiiCele mai puține aplicări au fost înregistrate în domenii precum imobiliarele, educația și trainingul, respectiv sport, beauty și spa.
În ceea ce privește angajatorii, aceștia au publicat peste 21.000 de joburi de la începutul lunii, cele mai multe în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara.
Domeniile care au scos cele mai multe poziții în piață sunt call-center/BPO, retail, servicii, industria alimentară, financiar-bancar, turism și transport/logistică.
În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile aproape 23.000 de locuri de muncă, la care se adaugă alte 3.500 de joburi listate pe iajob.ro, platforma dedicată angajărilor rapide, fără procesul clasic de recrutare.
Cei doi supraviețuitori ai accidentului din Lugojel, județul Timiș , doi tineri cu vârste de 20 și 28 de ani, au fost transportați, cu două ambulanțe, la Spitalul Papageorgiu. Aceștia au fost duși pe șoseaua de centură, iar ambulanțele au fost însoțite de Poliția Elenă, potrivit ERT News.
Inițial, răniții vor fi transportați la Secția de Urgențe, unde vor fi examinați și vor rămâne în unitatea de spitalizare de scurtă durată până la internarea în clinici.
Reamintim că al treilea pacient rămâne în la Spitalul de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, acolo unde a fost operat de urgență în cursul zilei de miercuri. Potrivit reprezentanților spitalului, cel de-al treilea pacient este sedat, intubat și ventilat mecanic.
În ceea ce privește trupurile celor decedați, ele vor fi repatriate în cursul zilei de joi.
„Astăzi s-a dezbătut propunerea Parchetului de luare a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile. Judecătorul a admis propunerea pentru 30 de zile. S-a formulat contestație și urmează ca dosarul să fie înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție”, a anunțat avocatul Cristian Ene.
Știrea inițială:În ordonanța procurorilor se arată următoarele:
În perioada octombrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, avocata i-ar fi pretins unei persoane (martor în cauză), direct sau prin intermediul altei persoane, pentru sine, dar și pentru altul, diferite sume de bani, din care ar fi primit sumele de 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025, informează DNA.
În acest context, avocata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați. A promis că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu. E vorba despre soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
A pretins o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euroTotodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, avocata i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.
La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.
În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.
În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul avocatei, i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.
Soluționarea favorabilă a două dosare penaleÎn acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
„Cred că războiul trebuie dus până la sfârșit. Sunt împotriva negocierilor”, a spus joi liderul cecen, citat de Reuters.
Declarația a fost făcută la Kremlin, în contextul unei întâlniri între președintele Vladimir Putin și omologul său din Emiratele Arabe Unite.
Kadîrov este una din principalele voci care susțin invazia Ucrainei, iar declarațiile sale reflectă poziția unei părți a taberei radicale de la Moscova, care consideră că Rusia se află într-o poziție favorabilă în război și că nu ar trebui să facă concesii diplomatice.
Comentariile vin pe fondul încercărilor internaționale susținute de președintele Trump pentru încheierea războiului.
Negocierile dintre Ucraina și Rusia se confruntă cu trei dezacorduri fundamentale. Din punct de vedere teritorial, Rusia susține ca Ucraina ar trebui să cedeze întregul Donbas, inclusiv zonele pe care Rusia nu a reușit să le cucerească,
O altă diferență este legată de cine ar trebui să administreze centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa.
De asemenea, există și problema garanțiilor de securitate. Moscova a insistat că nu va accepta prezența trupelor din state NATO în Ucraina post-război. În schimb, a cerut propriile „garanții de securitate”.
În urma declarațiilor ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, conform cărora forțele armate sunt „gata să folosească forța”, șeful armatei, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone pentru a combate atacurile, potrivit Le Figaro.
Fața de „amenințările cu care ne confruntăm” , „prioritatea armatei este să își consolideze resursele strategice pentru a putea oferi un răspuns rapid și copleșitor la orice invazie sau atac”, a declarat generalul, citat de televiziunea de stat. Iranul a amenințat în special că va bloca Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate.
Ziarul pro-guvernamental Kayhan a afirmat într-un editorial de joi că „închiderea strâmtorii este în dreptul Republicii Islamice Iran”. „Dacă inamicul mângâie o sabie, nu îl vom întâmpina cu un zâmbet diplomatic”, a adăugat ziarul.
Ripostă după amenințările lui Trump la adresa IranuluiAceste noi declarații vin la o zi după amenințările președintelui american Donald Trump , care a avertizat Teheranul că „timpul se scurge” înaintea unui posibil atac american, „mai grav” decât cel efectuat în iunie anul trecut împotriva siturilor nucleare iraniene. În același timp, Washingtonul a desfășurat forțe navale în Golf, inclusiv portavionul Abraham Lincoln.
La rândul său, Uniunea Europeană își intensifică și ea presiunea. Cele 27 de state membre urmează să decidă joi dacă vor adăuga Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), aripa armată a Republicii Islamice, pe lista organizațiilor teroriste , ca răspuns la cea mai violentă represiune din istoria recentă a țării. „Dacă acționezi ca terorist, trebuie să fii tratat ca atare”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, cu puțin timp înainte de începerea unei reuniuni a celor 27 de miniștri de externe la Bruxelles. Mai multe țări, inclusiv Franța, Spania, Belgia și Italia, și-au exprimat sprijinul pentru această decizie.
Căile diplomatice, însă, nu par încă să fi fost epuizate. După discuțiile cu statele din Golf care se opun intervenției americane, ministrul iranian de externe va călători vineri în Turcia , o țară dispusă să joace un rol de mediere între Teheran și Washington.
Gimnasta română Ana Bărbosu a rămas fără medalia de bronz obținută la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
Tribunalul Federal Elvețian a decis că dosarul trebuie să fie rejudecat.
Rejudecarea a fost decisă în urma apelului făcut de americani care susțin că medalia trebuie să revină sportivei Jordan Chiles.
Aceasta a fost ultima formă de atac a americanilor după ce nu au avut succes la precedentele acțiuni.
Bărbosu, din nou la procesFinala probei feminine de gimnastică la sol de la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris a fost umbrită de o dispută privind punctajul şi clasamentul final. Iniţial, românca Ana Bărbosu a obţinut bronzul, dar după o contestaţie a echipei SUA, punctajul lui Jordan Chiles a fost ajustat, lăsând-o pe Bărbosu fără medalie.
Decizia a fost contestată ulterior de România la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, care a anulat revizuirea, readucând medalia de bronz în posesia lui Bărbosu. Echipa SUA a încercat să conteste din nou hotărârea, dar fără succes, până la decizia din ianuarie 2026.
Cazul va fi rejudecat și instanța va confirma că medalia este a româncei sau va decide să o acorde americanei.
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a anunțat că pacientul, rănit în accidentul rutier produs luni în județul Timiș, a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență, iar transferul său în Grecia a fost amânat.
Pacientul diagnosticat cu fractură de coloană cervicală a fost reevaluat în cursul zilei de joi, în perspectiva transferului, au comunicat reprezentanții spitalului. Investigația RMN a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși pacientul nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Transferul în Grecia, amânatRiscul unei deteriorări neurologice a determinat echipa medicală să decidă efectuarea unei intervenții chirurgicale de urgență. Operația a constat în decompresia măduvei spinării și stabilizarea coloanei cervicale, sub anestezie generală.
Intervenția s-a desfășurat fără incidente. Potrivit medicilor, pacientul, aflat în perioada postoperatorie, este sedat, intubat și ventilat mecanic, cu funcții vitale stabile, sub monitorizare continuă și evaluare multidisciplinară. Condițiile medicale împiedică însă transferul său în Grecia, acesta fiind amânat din considerente de siguranță.
Prof. dr. Dorel Săndesc: Intervenția a fost făcută la timp„Este dificil de estimat în acest moment durata spitalizării. Evaluarea pacienților se face permanent, iar deciziile medicale sunt luate în dinamică. Important este că am fost precauți, am efectuat reevaluarea la timp și am intervenit prompt, astfel încât din punct de vedere medical s-au făcut toate demersurile corect și la momentul oportun. În continuare, pacienții sunt atent monitorizați, iar speranța noastră este ca evoluția lor să fie cât mai bună”, a declarat prof. dr. Dorel Săndesc, directorul spitalului.
Doi răniți, transferați în GreciaCeilalți doi pacienți răniți au fost reevaluți, sunt stabili și au fost transferați în cursul dimineții către Aeroportul Timișoara, pentru a fi preluați de un avion medical care îi va transporta în Grecia.
Accidentul rutier s-a produs marți în județul Timiș, fiind implicate un TIR, o cisternă, un microbuz de transport persoane și un autoturism. Șapte persoane și-au pierdut viața, victimele fiind suporteri ai clubului elen PAOK Salonic. Aceștia se deplasau din Grecia spre Franța, unde urmau să asiste la meciul din Europa League dintre PAOK și Lyon. Doar trei persoane au supraviețuit.
Judecătorii Curții de Apel București au respins, în primă instanță, acțiunea salariaților ANRE. Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii, că neîntemeiate. Respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 29.01.2026”, se arată în soluția pe scurt.
Litigiul în care 102 persoane de pe statele de plată ale ANRE și-au dat în judecată angajatorul pentru că le-a redus salariile a avut un prim termen de judecată joi, în fața unul complet al secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.
Printre cei peste o sută de angajați ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) care au decis să dea în judecată instituția pentru tăierea salariilor conform Legii nr. 145/2025 privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, sunt și câteva familii, soț- soție, care susțin că tăierea salariilor și/sau încadrarea pe poziții inferioare – un adevărat act de „violență economică” – le va crea mari probleme financiare, de la plata ratelor la credite, la cheltuieli medicale și taxe școlare pentru copii, conform documentelor judiciare consultate în exclusivitate de reporterul Mediafax, publicate acum două săptămâni.
Angajații, care sunt încadrați atât pe poziții de specialitate, cât și de suport, reclamă că, prin această măsură, vor rămâne în urmă cu noutățile de pe dinamic piață a energiei și vor rata oportunități viitoare de angajare.
Cu cât li s-au tăiat salariileSalariații nemulțumiți au depus, pe 8 ianuarie, o acțiune în instanță pentru suspendare executării ordinelor prin care sau redus salariile din instituție, începând cu 1 ianuarie, ca urmare a reorganizării impuse prin Legea nr. 145/2025.
Aceasta vizează atât ANRE, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Potrivit deciziei conducerii ANRE, toți salariații au avut tăiate salariile cu 30% – inclusiv la nivel de conducere – și 14 salariați au fost concediați la nivelul întregului aparat al ANRE, dintre care nouă cu preaviz și cinci, cu acordul părților, conform informațiilor Mediafax.
Legea citată, care prevede în esență reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurile și a grilei de personal la ANRE, ASF și ANCOM fusese atacată la Curtea Constituțională a României și ulterior declarată constituțională, în septembrie.
Magnatul media Barry Diller a analizat posibilitatea de a cumpăra CNN de la Warner Bros. Discovery potrivit unor surse apropiate situației, scrie CNN.
Compania a afirmat ferm că CNN nu este de vânzare, în ciuda interesului repetat din exterior.
Sursele spun că Diller a abordat Warner Bros. Discovery de mai multe ori anul trecut în legătură cu o posibilă achiziție a postului de știri.
Discuțiile nu au ajuns la nivelul consiliului de administrație, însă interesul său rămâne activ.
În ultimii ani, și alți investitori media foarte bogați au explorat scenarii prin care ar putea prelua CNN.
De ce Warner Bros. Discovery păstrează CNNConducerea companiei susține că CNN rămâne un activ strategic în modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery.
Postul joacă un rol esențial în contractele de distribuție la pachet cu operatorii de cablu și satelit.
Aceste acorduri includ și canale precum TNT și Food Network.
Warner Bros. Discovery se pregătește să se divizeze, în această vară, în două companii listate separat.
CNN va face parte din Discovery Global, alături de alte branduri internaționale de televiziune.
Reprezentanții companiei afirmă că CNN joacă un rol esențial în valoarea pe termen lung a Discovery Global.
Evaluare, profituri și oferte concurente de preluareDocumentele financiare arată că CNN este estimat să genereze venituri de 1,8 miliarde de dolari în acest an.
Postul ar urma să înregistreze un profit de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Aceste cifre susțin argumentele potrivit cărora Discovery Global are o valoare semnificativă ca entitate independentă.
Separarea companiei a alimentat dezbateri intense pe Wall Street.
După finalizarea divizării Warner Bros. Discovery, programată pentru această vară, Netflix a acceptat să cumpere Warner Bros. pentru 27,75 dolari pe acțiune, în timp ce Discovery Global va fi listată separat.
Paramount a oferit 30 de dolari pe acțiune pentru întregul grup Warner Bros. Discovery, inclusiv CNN.
Consiliul a respins oferta, preferând un acord separat care implică Netflix și activele de studio.
Complicații politice și strategiceOrice vânzare a CNN ar putea întâmpina obstacole politice și de reglementare.
Diller este un critic vocal al președintelui Donald Trump și un important donator al Partidului Democrat.
Surse din industrie spun că marile fuziuni media sunt tot mai influențate de realități politice.
Diller și-a exprimat public încrederea în viitorul CNN ca brand global de știri axat pe video.
El a susținut că provocarea reală ține de execuția digitală, nu de relevanță.
CNN a lansat recent un serviciu de streaming cu plată, All Access.
Compania afirmă că numărul de abonați a depășit obiectivele interne la intrarea în 2026.
Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat miercuri, la Berlin, faptul că aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este un obiectiv fezabil, subliniind că aderarea este un proces de lungă durată.
„Aderarea la 1 ianuarie 2027 este exclusă. Nu este posibilă”, a spus Merz, potrivit agenției de știri DPA.
Cancelarul german a explicat faptul că orice țară care dorește să adere la UE trebuie să îndeplinească, mai întâi, criteriile de la Copenhaga – un set de condiții politice, economice și legislative. De regulă, acest proces este unul de lungă durată, putând să se întindă pe ani de zile.
„Putem apropia încet Ucraina de Uniunea Europeană pe parcurs”, a declarat cancelarul, potrivit sursei citate.
Comentariul lui Merz vine după ce în această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că autoritățile de la Kiev urmăresc aderarea la UE până în anul 2027.
„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este una dintre garanțiile cheie de securitate nu numai pentru noi, ci și pentru întreaga Europă. La urma urmei, puterea colectivă a Europei este posibilă, în special, datorită contribuțiilor Ucrainei în materie de securitate, tehnologie și economie. De aceea vorbim despre o dată concretă, 2027, și contăm pe sprijinul partenerilor pentru poziția noastră”, a spus Zelenski, după un apel telefonic cu premierul Austriei, Christian Stocker.
Procesul de aderare al Ucrainei la UE, blocat de BudapestaUcraina a primit statutul de țară candidat la UE în vara anului 2022, după ce a depus o cerere de aderare la puțin timp după debutul invaziei Rusiei în februarie 2022. Kievul a finalizat procesul de evaluare legislativă anul trecut și a pledat pentru o aderare rapidă în contextul negocierilor de pace, motivând că aderarea țării la UE este esențială pentru redresarea și securitatea postbelică.
Deși progresul reformelor de la Kiev au fost lăudate de Bruxelles, următoarea etapă din întregul proces, respectiv deschiderea grupurilor de aderare, rămâne blocată de premierul ungar Viktor Orban.
Într-un discurs rostit în parlamentul de la Berlin, Merz a subliniat că lumea se îndreaptă spre o nouă eră de competiție geopolitică intensă, mai scrie AP. „Observăm tot mai clar conturarea unei lumi a marilor puteri. O furtună puternică se abate asupra acestei lumi și efectele ei se vor resimți mult timp”, a declarat cancelarul.
În acest cadru, Merz a subliniat că Europa are șansa de a deveni un centru de stabilitate și colaborare pentru democrațiile care caută soluții alternative la regimurile autoritare.
Uniunea Europeană ca model pentru noi alianțeMerz a subliniat că Uniunea Europeană are capacitatea de a atrage noi parteneri. Acest lucru este posibil prin piețele sale deschise și prin valorile democratice pe care le promovează. „Nu trebuie să subestimăm cât de atrăgător este acest model european pentru potențiale alianțe”, a afirmat el, caracterizând UE drept „o alternativă normativă la imperialism și autocrație”.
Cancelarul a evidențiat, de asemenea, abilitatea blocului comunitar de a reacționa rapid și unit. A menționat în acest sens răspunsul comun al statelor membre la recentele amenințări comerciale.
Merz: Sprijin pentru NATO și relația cu SUAMerz a reafirmat angajamentul ferm al Germaniei față de NATO. El a subliniat necesitatea unei întăriri a capacităților de apărare europene, fără a renunța la cooperarea transatlantică. „Întotdeauna vom întinde mâna cooperării către Statele Unite, dar nu ca subordonați, ci ca parteneri și aliați pe picior de egalitate”, a spus Merz, făcând referire la tensiunile generate de administrația lui Donald Trump. Cancelarul a respins cu tărie comentariile recente ale președintelui american. Acesta a sugerat că trupele non-americane din NATO ar fi evitat confruntările în Afganistan.
Cancelarul a reamintit că 59 de soldați germani și-au pierdut viața în misiunea de aproape două decenii. „Nu vom permite ca acest angajament, care a fost realizat inclusiv în beneficiul Statelor Unite, să fie discreditat sau minimizat”, a afirmat el.
Pe lângă securitate, Merz a pledat pentru o mai mare independență tehnologică și pentru stimularea creșterii economice în Europa. Germania susține consolidarea acordurilor comerciale ale UE, inclusiv cu blocul sud-american Mercosur și cu India. „Trebuie să învățăm să vorbim limba politicii de putere”, a declarat cancelarul, subliniind că Europa trebuie să-și afirme mai decisiv interesele pe scena internațională.
Promovarea plasează UE pe aceeași bază diplomatică cu Statele Unite, China și Rusia și a fost anunțată în timpul unei vizite la Hanoi a președintelui Consiliului European, António Costa, potrivit AP.
„Într-un moment în care ordinea internațională bazată pe reguli este amenințată din mai multe părți, trebuie să fim alături de ceilalți ca parteneri fiabili și previzibili”, a declarat Costa, adăugând că parteneriatul are ca scop „dezvoltarea unor sfere de prosperitate comună”.
Costa a sosit în capitala Vietnamului, Hanoi, după ce India și Uniunea Europeană au ajuns marți la un acord de liber schimb, după aproape două decenii de negocieri. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a numit această acțiune o „etapă istorică”.
Anunțul vine la mai puțin de o săptămână după ce Vietnamul l-a reales pe secretarul general al Partidului Comunist, To Lam, în funcția de lider principal al țării, susținând viziunea acestuia despre o creștere economică determinată de reforme agresive.
Vietnamul, beneficiar major al globalizăriiVietnamul a fost un beneficiar major al globalizării, devenind un centru cheie de export pentru electronice, îmbrăcăminte și bunuri de consum, pe măsură ce firmele multinaționale și-au mutat producția din China.
Această creștere bazată pe exporturi a contribuit la creșterea veniturilor și la transformarea economiei, însă surplusul comercial mare și persistent al Vietnamului a atras critici, în special din partea SUA și din ce în ce mai mult din partea Europei, unde oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesul pe piață.
Pentru UE, acordul consolidează accesul la unul dintre centrele de producție cu cea mai rapidă creștere din Asia și sprijină eforturile de diversificare a lanțurilor de aprovizionare pe măsură ce tensiunile comerciale cresc.
Comerțul bilateral în primele 11 luni ale anului 2025 a ajuns la peste 66,8 miliarde de dolari, în creștere cu 6,6% față de anul precedent. UE este al patrulea partener comercial al Vietnamului, a treia cea mai mare piață de export și a cincea cea mai mare sursă de import. Vietnamul este cel mai mare partener comercial al UE în Asia de Sud-Est.
