MediaFax.ro

Gabriella deține un MBA la Universitatea din Birmingham (Marea Britanie) și a absolvit programe de senior leadership la London Business School și IMD.

Referindu-se la numirea sa, Gabriella Offeddu, General Manager al JTI România, Moldova și Bulgaria, a declarat: “Sunt onorată să preiau conducerea afacerii JTI din România, Moldova și Bulgaria, un cluster de importanță strategică pentru companie. Împreună, aceste piețe reflectă angajamentul pe termen lung al JTI față de investiții responsabile, stabilitate și parteneriat cu comunitatea prin diverse proiecte. În România, unde JTI a construit o prezență solidă legată de producție, precum și comercială, planurile noastre recent anunțate de a construi o nouă fabrică demonstrează în mod clar încrederea în această piață și intenția de a contribui la dezvoltarea economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă și generarea de valoare pe termen lung pentru țară. Vom continua, de asemenea, să avansăm în categoria produselor cu risc redus prin Ploom AURA, dispozitiv de ultimă generație pentru încălzit tutunul. Aștept cu nerăbdare să contribui la următoarea etapă de creștere sustenabilă și inovativă a JTI în regiune, în calitate de partener constructiv și de încredere.”

Citeşte comunicatul integral AICI

Președintele Emmanuel Macron a fost întrebat de jurnaliști dacă se va întâlni cu liderul SUA, Donald Trump. „Nu trebuie să-mi schimb programul”, a răspuns Macron, potrivit Le Figaro.

Declarația a fost făcută marți, la finalul unei reuniuni din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.

„Nu plănuisem să rămân mâine. Eram programat să ajung în această dimineață și să plec în această seară”, a adăugat Macron.

Președintele american Donald Trump urmează să vorbească mâine la Forumul Economic Mondial din Alpii Elvețieni. Președintele francez nu are de gând să-l aștepte acolo și nici la Paris. Macron a confirmat că reuniunea G7 propusă de liderul francez nu va avea loc. Propunerea făcută printr-un mesaj privat a fost dezvăluită de Trump pe rețelele de socializare ceea ce a produs iritare în mediile diplomatice.

În discursul său de deschidere din cadrul Forumului de la Davos, Emmanuel Macron, a făcut o evaluare dură, afirmând că lumea se îndreaptă spre un sistem „fără reguli”. Conflictele sunt „normalizate”, „dreptul internațional este călcat în picioare” și „ambițiile imperialiste” – americane, rusești și chineze – apasă puternic asupra multilateralismului, a spus Macron. El a descris acest moment ca fiind „evident […] foarte îngrijorător”, în care „organismele internaționale” care odinioară serveau la „rezolvarea problemelor” sunt slăbite, chiar abandonate.

De asemenea, șeful statului francez a criticat politica americană. Statele Unite „căută în mod deschis să slăbească și să subordoneze Europa”, a denunțat el, vizând în special „acumularea neobosită de tarife” impuse de Donald Trump de la sosirea sa la Casa Albă. El a continuat să condamne o situație „nebună” de escaladare între cele două maluri ale Atlanticului, chiar dacă americanii și europenii ar trebui să fie aliați.

Marea Britanie ia în considerare să interzică rețelele sociale în rândul copiilor cu vârsta de sub 16 ani, după ce Australia a implementat o astfel de măsură în decembrie anul trecut.

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că guvernul este pregătit să adopte măsuri ferme în acest sens, avertizând, marți, că tinerii sub 16 ani riscă să fie atrași într-o „lume a derulării nesfârșite, a anxietății și a comparațiilor”.

„Este o problemă extrem de complexă, de aceea este important să fie analizată corespunzător”, a scris Starmer pe Substack, potrivit Reuters.

„Așa cum am spus clar, nicio opțiune nu este exclusă, inclusiv discutarea vârstei la care copiii ar trebui să aibă acces la rețelele sociale și necesitatea impunerii de restricții asupra unor elemente care creează dependență, precum derularea infinită”, a mai scris Starmer, potrivit Associated Press.

Astfel, miniștrii britanici urmează să viziteze Australia pentru a analiza abordarea măsurii interdicției rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani. Secretarul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că Marea Britanie ia în considerare același prag de vârstă ca Australia.

Intenția Marii Britanii de a introduce o măsură similară cu cea implementată în Australia vine în contextul în care guvernele și autoritățile de reglementare din întreaga lume analizează riscurile expunerii copiilor la rețelele sociale, dar și impactul timpului petrecut în fața ecranului asupra dezvoltării și sănătății lor mentale.

Explozia rapidă recentă a conținutului generat de instrumentele de inteligență artificială a intensificat aceste îngrijorări. În această lună au avut loc mai multe reacții publice negative față de rapoartele privind chatbotul Grok AI al lui Elon Musk, care generează imagini sexualizate fără consimțământ, inclusiv cu minori.

În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale.

La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.

Zelenski le-a declarat reporterilor: „Sunt îngrijorat de orice pierdere a atenției în mijlocul unui conflict de amploare”. El a adăugat însă că disputa privind teritoriul autonom danez și războiul din Ucraina nu ar trebui considerate probleme „interschimbabile”,potrivit Le Figaro.

Volodimir Zelenski a reiterat că țara sa se confruntă cu „un război la scară largă. Avem un agresor specific, victime specifice”. Invazia Rusiei în Ucraina, lansată în 2022, este cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Aproape jumătate din capitala, Kiev, a fost din nou fără încălzire marți, la temperaturi foarte scăzute, în urma unei noi runde de atacuri aeriene rusești peste noapte.

Liderul ucrainean a cerut, de asemenea, Washingtonului să rezolve disputa privind Groenlanda prin negocieri, o dispută care amenință relațiile cu aliații europeni ai NATO. „Îmi doresc cu adevărat ca Statele Unite să asculte Europa, să asculte cu adevărat într-un format diplomatic ”, a spus el.

De câteva săptămâni, președintele american insistă că dorește să transforme Groenlanda, o insulă autonomă aparținând Danemarcei, într-un teritoriu american, declanșând o gravă criză diplomatică cu europenii. Donald Trump amenință, de asemenea, mai multe țări europene, opuse ambițiilor sale, cu noi tarife vamale, stârnind temeri despre un nou război comercial.

AXIS M1075-L Mk II este o cameră compactă complet echipată, ușor de instalat, care oferă calitate foarte bună a imaginii la 2 MP, non-stop. Include Axis Edge Vault, o platformă de securitate cibernetică bazată pe hardware, care protejează dispozitivul și oferă stocare și operațiuni securizate ale cheilor, certificate FIPS 140-3 Level 3.

De asemenea, are un LED de semnalizare (tally LED) pentru a indica streamingul video sau înregistrarea, iar un filtru de confidențialitate tip „pencil” integrat asigură imagini discrete. În plus, AXIS Live Privacy Shield facilitează monitorizarea activităților de la distanță, protejând în același timp confidențialitatea.

Citeşte comunicatul integral AICI

Comisia Europeană a prezentat marți un pachet nou pentru securitate cibernetică, menit să întărească reziliența și capacitățile Uniunii Europene în fața amenințărilor digitale tot mai mari.

Propunerea include revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică, care urmărește protecția lanțurilor de aprovizionare din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Aceasta asigură că produsele destinate cetățenilor Uniunii Europene sunt sigure încă din faza de proiectare, printr-un proces de certificare simplificat.

De asemenea, facilitează respectarea normelor existente și sprijină Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în asistarea statelor membre și a UE la gestionarea riscurilor cibernetice.

Noua lege vizează reducerea riscurilor generate de furnizorii din țări terțe cu probleme de securitate. Aceasta introduce un cadru proporțional, ce permite identificarea și diminuarea pericolelor în 18 sectoare critice ale Uniunii Europene.

„Incidentele recente de securitate cibernetică au evidențiat riscurile majore pe care le prezintă vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare TIC, care sunt esențiale pentru funcționarea serviciilor și a infrastructurii critice. În peisajul geopolitic actual, securitatea lanțului de aprovizionare nu se mai referă doar la securitatea tehnică a produselor sau a serviciilor, ci și la riscurile legate de un furnizor, în special dependențele și ingerințele externe.”, se arată în comunicat.

Regulamentul revizuit va permite testarea mai eficientă a produselor și serviciilor destinate consumatorilor, mai menționează Comisia Europeană.

Cadrul european reînnoit de certificare a securității cibernetice (ECCF) aduce claritate și proceduri mai simple, permițând dezvoltarea certificărilor în termen de 12 luni.

ECCF introduce o guvernanță flexibilă și transparentă, care implică mai bine părțile interesate prin informare și consultare publică.

„Sistemele de certificare, gestionate de ENISA, vor deveni un instrument practic și voluntar pentru întreprinderi. Acestea vor permite întreprinderilor să demonstreze conformitatea cu legislația UE, reducând sarcina și costurile. Dincolo de produsele, serviciile, procesele și serviciile de securitate gestionate în domeniul TIC, întreprinderile și organizațiile vor putea să își certifice poziția cibernetică pentru a răspunde nevoilor pieței. În cele din urmă, ECCF reînnoit va fi un avantaj competitiv pentru întreprinderile din UE. Pentru cetățenii, întreprinderile și autoritățile publice din UE, aceasta va asigura un nivel ridicat de securitate și încredere în lanțurile complexe de aprovizionare TIC.”, mai menționează comunicatul.

Regulamentul va fi aplicabil după aprobarea de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Modificările Directivei NIS2 vor fi prezentate spre aprobare, iar statele membre vor avea un an pentru a transpune normele în legislația națională.

Cercetătorii explorează o metodă radicală de a genera electricitate din energia solară chiar și după apus, scrie CNN.

Cunoscută drept „energia solară nocturnă”, această tehnologie ar putea alimenta sateliții în perioadele de întuneric, reducând dependența de baterii.

Oamenii de știință de la Universitatea din New South Wales dezvoltă dispozitive care funcționează ca panouri solare inverse.

În loc să absoarbă lumina soarelui, acestea produc electricitate prin emiterea radiației infraroșii eliberate de Pământ pe timpul nopții.

Procesul se bazează pe un dispozitiv semiconductor numit diodă termoradiativă, capabil să transforme radiația infraroșie în electricitate.

Pe parcursul zilei, Pământul absoarbe energia solară, care este eliberată ulterior sub formă de căldură după apus.

Dioda convertește această radiație infraroșie emisă în energie electrică.

Cercetătorii spun că, deși ideea se bazează pe studii anterioare, aceasta reprezintă prima demonstrație directă a producerii de electricitate utilizabilă cu ajutorul unui astfel de dispozitiv.

În prezent, diodele termoradiative generează mult mai puțină energie decât panourile solare convenționale.

Pe Pământ, eficiența lor este limitată de atmosferă, care reține căldura și reduce diferența de temperatură necesară funcționării.

Chiar și în condiții optime, cantitatea de energie produsă rămâne modestă.

Totuși, cercetătorii cred că adevăratul potențial al tehnologiei se află în spațiu.

Fără atmosferă, sateliții pot radia căldura în medii extrem de reci, creând condiții ideale pentru acest tip de generare a energiei.

În orbita joasă a Pământului, sateliții alternează la fiecare 90 de minute între lumină și întuneric, ceea ce face energia solară nocturnă deosebit de utilă.

Cercetători de la NASA analizează, la rândul lor, utilizarea diodelor termoradiative în misiuni spațiale îndepărtate.

În aceste contexte, tehnologia ar putea înlocui generatoarele termoelectrice voluminoase și costisitoare bazate pe materiale radioactive.

Deși există încă provocări, inclusiv rezistența la temperaturi ridicate, studiile sugerează că progrese semnificative sunt posibile în următorul deceniu.

Echipa de la UNSW pregătește teste experimentale și lucrează la materiale mai eficiente.

Cu finanțare și dezvoltare continuă, experții spun că energia solară nocturnă ar putea deveni o soluție practică pentru sistemele satelitare ale viitorului.

Gabriela Ruse a debutat excelent la Australian Open 2026 și va juca pentru un loc în turul al treilea cu australianca Ajla Tomljanovic.

Românca, aflată pe locul 79 WTA, a produs una dintre surprizele primului tur. Ruse a eliminat-o în două seturi pe Dayana Yastremska, cap de serie numărul 26, scor 6-4, 7-5.

Deși și-a pierdut serviciul de trei ori, Ruse a gestionat bine momentele-cheie.

De cealaltă parte, Ajla Tomljanovic (78 WTA) a avut nevoie de trei seturi pentru a trece de Yuliia Starodubtseva, într-un meci lung, scor 4-6, 7-6, 6-1.

Australianca vine după o perioadă complicată din punct de vedere fizic. Săptămâna trecută, a fost nevoită să abandoneze din cauza unei accidentări la umărul drept. Urma să joace cu Maya Joint, în turul al doilea al turneului de la Adelaide.

Istoricul direct este echilibrat, 1-1, Tomljanovic câștigând ultima confruntare disputată. Australianca s-a impus în turul secund al turneului WTA 125 de la Hong Kong, la finalul lui 2024, revanșându-se după înfrângerea suferită în fața româncei în calificările de la Dubai, în 2022.

Partida este programată să înceapă după ora 8:00. Câștigătoarea se va întâlni în turul al treilea cu învingătoarea dintre a șaptea jucătoare a lumii, rusoaica Mirra Andreeva, și Maria Sakkari, din Grecia, fostă ocupantă a poziției a 3-a mondiale.

Pe tabloul de dublu, Sorana Cîrstea va evolua în primul tur, alături de rusoaica Anna Kalinskaya.

Sorana Cîrstea a avansat marți în turul secund pe tabloul de simplu.

Cîrstea și Kalinskaya urmează să înfrunte perechea formată din belgianca Elise Mertens și chinezoaica Shuai Zhang, cap de serie nr. 4.

Câștigătoarele se vor confrunta în turul secund cu perechea americano-canadiană formată din Iva Jovic și Victoria Mboko.

Meciul este programat să înceapă după ora 06:30.

Ministerul Sănătății din România este beneficiar al acestui grant, care începe din luna ianuarie și se va derula pe o perioadă de trei ani.

„Deciziile legate de medicamente nu sunt niciodată abstracte. Ele se reflectă direct în viața pacienților, în așteptările familiilor și în responsabilitatea medicilor care, zi de zi, trebuie să ia decizii dificile în condiții reale de practică medicală. Prin CAPRICORD, autoritățile responsabile de stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor din 12 state europene lucrează împreună pentru a îmbunătăți modul în care sunt luate aceste decizii. Este un demers de cooperare europeană, de creștere a transparenței și de fundamentare mai solidă a procesului decizional public. Pentru pacient, acest proiect înseamnă reguli mai clare, decizii mai ușor de înțeles și soluții mai bine adaptate realităților medicale. Înseamnă că vocea pacientului și experiența profesioniștilor din sănătate să conteze mai mult atunci când se decide dacă un medicament este rambursat, în ce condiții și pentru cine”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe Facebook.

În același timp, cooperarea europeană oferă autorităților naționale instrumente comune pentru a gestiona mai bine incertitudinile, mai ales în cazul terapiilor inovatoare sau al medicamentelor orfane, acolo unde dovezile sunt limitate, iar presiunea asupra bugetelor este ridicată.

„Pentru mine, un sistem de sănătate bun este unul care explică, care ia decizii asumate și care rămâne conectat la nevoile reale ale oamenilor. În acest cadru se înscrie și CAPRICORD”, mai spune Rogobete.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost invitat marți la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul.

„E o greșeală că nu mergem la Davos (…) Eu m-aș fi așteptat să se meargă la Davos”, a spus Sorin Grindeanu adăugând că se aștepta la o decizie rapidă privitoare la invitația făcută România de președintele SUA, Donald Trump.

„Aici nu e de stat pe gânduri… e da (răspunsul este da la invitația lui Trump n.r.). Cine este furnizorul de securitate? (…) Din punctul meu de vedere răspunsul trebuie să fie da la invitația făcută de președintele Trump (…) trebuia răspuns da, rapid”, a mai spus Grindeanu.

Liderul PSD a criticat modul în care au reacționat diplomații români.

„Soluția nu este să taci și să treacă  trebuie să fii asumat  SUA sunt principalul furnizor de securitate în Europa nu în România”, a precizat Sorin Grindeanu.

România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).

Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Reacțiile țărilor invitate au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat invitația.

În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU. Alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.

Nazare a spus, într-o conferință de presă, marți, că privește „cu foarte mult optimism anul 2026”.

„Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuția bugetară pentru 2025, va fi finalizată în cursul acestei săptămâni până la finalul săptămânii și va fi publicată la termen, cum obișnuim. Acestea sunt încurajatoare și bineînțeles că sprijină și transferă încredere în privința modului în care ajutarea fiscal-bugetară, corecția fiscal-bugetară a fost executată de către România. Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt șanse foarte mari și perspective foarte bune și în privința discuției de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris și practic am închis discuțiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în comitetul economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare, iar aceste discuții s-au finalizat cu succes și, practic, mai avem o serie de avize de obținut”, spune ministrul de Finanțe.

Acesta afirmă că anul 2026 va fi anul aderării României la OCDE.

„După ce vor fi obținute toate aceste avize, sunt șanse foarte bune pentru România de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important pentru 2026 și în economia fiscal-bugetară a acestui an”, mai spune Nazare.

El afirmă că și perspectivele din punctul de vedere al piețelor și al agențiilor de rating sunt foarte bune.

„Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating cu Fitch, și ele vor continua, dar pleacă de la o altă bază. Pleacă de la o bază în care România și-a îndeplinit angajamentele și, bineînțeles, este o bază de încredere”, a spus ministrul.

Alexandru Nazare a mai spus că discuțiile pe care le-a avut luni în coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026 pentru că, practic, s-a stabilit un calendar.

„În următoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecție a fiecărui minister în parte, a fiecărui ordonator de credite. Pot să vă spun că am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Deci am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce n-a mers bine, de ce n-a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist și nu este un buget ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Pot să vă spun, acest lucru l-am prezentat și în coaliție. Execuția este în general bună, este peste 90% la majoritatea ministerilor, dar bineînțeles că sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezența primului ministru și am închis această etapă înainte de coaliție. În coaliție am agreat acest calendar cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie. Bineînțeles va depinde și de discuțiile cu ministerele, dar și de discuțiile din coaliție care vor avea loc în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului Nazare, scopul pentru 2026 este „să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor”.

„Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro aproximativ, peste 52 miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Este foarte important și acest mesaj l-am transmis tuturor ministrilor: să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerilor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de important pentru relansarea economică”, mai spune Nazare.

Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde, porivit lui Alexandru Nazare.

Sorin Grindeanu a reacționat, marți, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” de la Gândul, la acuzațiile de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Întrebat cum sunt văzute aceste acuzații la adresa ministrului în interiorul partidului, Sorin Grindeanu a subliniat că există o analiză la universitatea unde Marinescu și-a susținut teza de doctorat și că până la anunțarea deciziei, PSD îl susține pe acesta.

„Nu vreau să-l apăr pe Marinescu. Eu am mai văzut filmul ăsta. Și l-am mai văzut cu toții. Cum nu convine ceva, scoatem câte o chestiune. Eu știu că în acest moment există în analiză, la universitatea unde și-a dat doctoratul, această teză, care va ieși cu o decizie. Despre asta e vorba. Până atunci, PSD-ul îl susține pe Marinescu, fiind un ministru care și-a făcut treaba foarte bine”, a afirmat Grindeanu în cadrul emisiunii de la Gândul. 

Liderul PSD a mai fost întrebat și ce măsură va fi luată dacă decizia în urma analizei este aceea că ministrul Justiției a plagiat în teza sa de doctorat.

„Îl schimbăm, evident”, a fost răspunsul lui Grindeanu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este vizat de acuzații de plagiat, după ce o analiză publicată de PressOne susține că peste jumătate din teza sa de doctorat în Drept ar conține fragmente copiate din alte lucrări științifice. Conform investigației, 56,68% din lucrare, respectiv 140 de pagini din totalul de 247, conțin fragmente copiate din alte lucrări științifice.

Analiza PressOne arată că cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri fragmentele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive.

Ministrul Marinescu a reacționat la scurt timp după apariția investigației și, într-o postare pe Facebook, acesta a negat acuzațiile.

„Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.​ (…) În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor in drept, conform legii”, afirma, la momentul respectiv, Radu Marinescu.

În privința bugetului pentru anul 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a arătat optimist, prin prisma investițiilor realizate în cursul anului precedent. Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că investițiile din 2025 au fost superioare celor din 2024.

„Foarte important pentru bugetul anului 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Știți foarte bine că au fost foarte multe observații, comentarii în privința modului în care gestionăm investițiile în ultimele șase luni, comentarii în sensul în care investiții scad sau investițiile sunt tăiate sau investițiile sunt blocate.  Rezultatul de la final de an ne arată contrariul.

Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost 137 miliarde, net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce, bineînțeles, semnalează faptul că am reușit să accelerăm în semestru 2 din 2025. Sunt aproximativ 87 de miliarde executate în semestru 2 din investiții”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a mai precizat că investițiile la care a făcut referire sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale.

„Un alt lucru foarte important de notat este că aceste investiții sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale. Deci am reușit să creștem și proporția între fondurile europene versus fonduri naționale. Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credere în discuția pe buget, o să anunțăm punctual în discuții pe parcursul adoptării bugetului. Datele esențiale au fost, calendarul a fost finalizat ieri în coaliție și este o bază bună, foarte bună de plecare pentru adoptarea acestui buget”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând lipsa de transparență în privința „comitetului pentru legile justiției”, subiect care a generat nelămuriri chiar în interiorul coaliției de guvernare.

Grindeanu a declarat că atât UDMR, cât și USR au cerut explicații premierului, în ședința de coaliție, cu privire la rolul și scopul acestui comitet.

„UDMR și USR au întrebat pe primul ministru în coaliție ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiției. Că noi nu suntem… Avem Parlament, avem comisii juridice. În felul ăsta se fac legile în țara asta”, a spus liderul PSD.

Potrivit acestuia, întrebările au vizat inclusiv respectarea cadrului constituțional și a referendumului care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul Justiției.

„Avem un referendum care spune clar că nu poți să faci ordonanțe de urgență în Justiție. În Parlament se fac aceste lucruri”, a subliniat Grindeanu.

Liderul social-democrat susține că premierul nu a oferit un răspuns clar în fața acestor întrebări.

Grindeanu a precizat că ministrul Justiției este reprezentat formal, „prin natura funcției”, dar că, în acest moment, ar exista aproximativ 200 de propuneri formulate în cadrul comitetului, fără ca acestea să fie cunoscute public.

„Eu nu știu care este expertiza unor doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile Justiției. Nu vă supărați”, a spus liderul PSD, criticând implicarea unor persoane fără pregătire juridică în elaborarea unor acte normative sensibile.

Acesta a insistat că există un circuit democratic clar pentru modificarea legislației:
„Știu că în țara asta există CSM, există comisii parlamentare la Senat și la Camera Deputaților. Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată.”

Grindeanu a ținut să precizeze că nu respinge contribuția societății civile, dar avertizează că aceasta nu poate înlocui procedurile instituționale.

„Tot ce vine dinspre societatea civilă e bine venit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect al unei țări membre a Uniunii Europene”, a concluzionat liderul PSD, spunând că privește „cu îngrijorare” desfășurarea legată de acest comitet și finalitatea sa.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost prezent marți la emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, de la Gândul, unde a discutat despre relația pe care o are cu premierul țării, Ilie Bolojan.

Întrebat de Ionuț Cristache cum ar descrie, în prezent, relația cu premierul, Sorin Grindeanu a răspuns fără ezitare că aceasta este una dificilă.

„Grea. Și nu doar eu. Interacțiunea e grea, dialogul, încercarea de a găsi soluții bune pentru români. Există un soi, dacă vreți, devenit aproape proverbial, de inflexibilitate la orice idee venită din afara propriei gândiri. Nu se interacționează simplu. De aceea am spus că acesta este cuvântul potrivit”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că problemele de comunicare nu sunt limitate doar la relația dintre PSD și premier, ci se resimt și în raport cu celelalte partide aflate la guvernare.

Potrivit președintelui PSD, Ilie Bolojan nu obișnuiește să se consulte în detaliu cu partenerii politici atunci când ia decizii importante la nivel de Guvern.

„Prezintă propria viziune. Nu e vorba doar de PSD aici. Este vorba și de UDMR și de USR”, a spus Sorin Grindeanu.

Simona Halep, cea mai valoroasă jucătoare din istoria tenisului românesc, va fi prezentă pe durata întregului turneu, anunță marți organizatorii.

Halep urmează să participe la întâlniri cu jucătoarele aflate în competiție, sesiuni pentru copii și voluntari, dar și la ceremonia de premiere.

De-a lungul carierei, Halep a câștigat 24 de titluri WTA, inclusiv Roland Garros (2018) și Wimbledon (2019), și a petrecut 64 de săptămâni în fruntea clasamentului mondial, fiind prima româncă numărul 1 WTA.

Prezența sa la Cluj are o semnificație specială. Simona a jucat finala primei ediții a turneului, în 2021, și și-a anunțat oficial retragerea în 2025 pe terenul central din Cluj-Napoca.

„Transylvania Open este, pentru mine, mai mult decât un turneu. E locul unde am simțit susținerea fanilor din România la cel mai înalt nivel și unde am trăit momente care vor rămâne mereu aproape de sufletul meu. Mă bucur să revin și să pot contribui cu o altă energie – aceea de a sprijini și încuraja viitoarele generații”, a declarat Simona Halep.

„E un privilegiu că Simona Halep a acceptat invitația noastră de a deveni ambasador onorific al Transylvania Open. Ea reprezintă excelența în sport, dedicarea totală și performanța autentică. Faptul că revine la Cluj, într-un rol nou, dar cu aceeași energie, înseamnă mult pentru noi. E un gest care arată cât de importantă este comunitatea creată în jurul acestui turneu – pentru jucătoare, dar și pentru public”, a transmis și directorul turneului, Patrick Ciorcilă.

Transylvania Open WTA 250 este cea mai importantă competiție de tenis feminin din România, fiind votat cel mai bun turneu WTA 250 din lume în 2022 și 2023.

PSD President Sorin Grindeanu said on Tuesday that the measures proposed by the Social Democrats for economic recovery will be approved by the Government by assuming responsibility in Parliament, „together with public administration reform.”

„The PSD’s economic recovery measures will be approved by the government, by assuming responsibility in Parliament, together with public administration reform! It is a unanimous decision of the governing coalition taken after (too) many months in which we made sustained efforts to convince Prime Minister Ilie Bolojan that supporting Romanian companies is an absolute priority for the government!” Grindeanu wrote on his Facebook page.

The PSD leader says the package includes measures to stimulate investment, such as increased tax credits, guarantees for SMEs, accelerated depreciation, and additional deductions for research and development.

„It is a logical and long-awaited gesture by the entire business community! The measures include increased tax credits and other incentives to stimulate new investments – guarantees for SMEs, accelerated depreciation, additional deductions for investments in research and development. To the same extent, it is also a gesture of moral reparation after, in 2025, all the government’s efforts to reduce the budget deficit were made with the efforts of the population and companies. That is precisely why I expect no one in the government to boast about a possible deficit in 2025 that is lower than the one assumed before the European Commission! You cannot boast that you have cut investments and increased taxes and duties,” he said.

The PSD president also said that reducing the deficit should be the result of economic growth, not investment cuts.

„The PSD insists that the deficit must be reduced as a natural consequence of healthy economic growth, not as a result of continuous cuts in investments, which are the lifeblood of the business environment.
Therefore, the economic recovery program proposed by the PSD is the natural solution to protect and support Romanian companies, as this is the only guarantee of healthy development for our economy,” Grindeanu wrote.

Timp de secole, referirirle la armuri de aur din textele dinastiei Tang au fost considerate mai degrabă exagerări poetice decât fapte istorice.

Această presupunere a fost însă răsturnată de descoperirea unei armuri rare din bronz aurit într-un mormânt regal de pe Platoul Tibetan, oferind prima dovadă fizică a acestor obiecte legendare, potrivit ZMEScience.

Armura a fost recuperată din mormântul Xuewei nr. 1, situat în districtul Dulan, provincia Qinghai, un sit datat la mijlocul secolului al VIII-lea.

Mormântul a aparținut unui rege al Tuyuhun, un conducător al unui popor de frontieră puternic, aflat la intersecția influențelor dinastiei Tang și ale imperiului tibetan Tubo.

Arheologii au găsit armura în stare fragmentată, dispersată printre alte obiecte funerare și puternic corodată după secole petrecute sub pământ.

Folosind tehnici avansate de conservare, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe Sociale au scanat digital fiecare fragment.

Acest proces a permis reconstruirea structurii originale a armurii, reducând la minimum manipularea fizică.

Analizele microscopice au confirmat că plăcile din bronz erau aurite, validând descrierile istorice ale „armurii de aur” purtate de elite.

Armura reconstruită reflectă o măiestrie excepțională și sugerează un simbol al autorității, mai degrabă decât o armură folosită în luptă.

Caracterul său simbolic este susținut de prezența în mormânt a unor obiecte de lux, precum textile din mătase, echipament ecvestru și piese din lac decorate cu aur și argint.

Datarea cu ajutorul inelelor de creștere ale lemnului confirmă apartenența mormântului la perioada Tang.

Poziția districtului Dulan pe o rută comercială majoră care lega China Tang de Asia Centrală subliniază diversitatea culturală a regiunii.

Conținutul mormântului reflectă o combinație de prestigiu militar, rafinament artistic și influențe interculturale.

Dincolo de armură, mormântul a oferit și alte descoperiri remarcabile, inclusiv unul dintre cele mai vechi exemple cunoscute de țesătură tie-dye (tehnică de vopsire prin legare) și o tavă din lac fin decorată.

Împreună, aceste artefacte oferă o perspectivă rară asupra tehnologiilor și esteticii cunoscute anterior doar din surse scrise.

Îndemnul vine în urma cazului de abuz identificat în județul Giurgiu, unde primarul din comuna Izvoarele este acuzat că i-a trimis fotografii indecente unei copile de 13 ani.

ONG-ul atrage atenția că aceste situații nu sunt incidente izolate, precizând că mulți copii nu recunosc comportamentele abuzive și ezită să le raporteze, pentru că nu știu cui să ceară ajutor. În același timp, adulții din jurul lor nu dispun întotdeauna de instrumentele necesare pentru a preveni sau a interveni eficient.

„Protecția copiilor nu este opțională. Este o responsabilitate colectivă. Mediul online a devenit parte din viața copiilor, iar siguranța lor digitală trebuie tratată la fel de serios ca siguranța lor fizică”, transmite Mihaela Nabăr, director executiv al ONG-ului World Vision România.

Conform unui sondaj al organizației, doar trei din cinci copii ar spune părinților dacă ar fi victime ale unui abuz. De asemenea, numai unul din doi copii ar anunța poliția, în timp ce numai unul din cinci copii ar contacta serviciile sociale de protecție a copilului.

Potrivit ONG-ului, cei mici au o reticență în a raporta cuiva situațiile periculoase, din rușine, dar și teama de a nu fi înțeleși sau crezuți.

Cu acest prilej, World Vision Romania pune la dispoziția adulților, dar și a copiilor, ghiduri pentru prevenirea abuzului. ONG-ul îndeamnă părinții să discute constant cu cei mici despre ceea ce fac online, să le explice că nicio altă persoană nu are dreptul să ceară fotografii intime.

Este nevoie, totuși, ca părinții să-i sigure pe cei mici că nu vor fi pedepsiți în cazul în care cer ajutor. Cu toate acestea, este indicat ca părinții să stabilească reguli clare de utilizare a internetului.

Copiii sunt îndemnați ca, în cazul în care primesc fotografii sau mesaje inconfortabile, să nu răspundă. Cei mici trebuie să păstreze dovezile și să ceară imediat ajutor unui adult de încredere. De asemenea, cei mici trebuie să știe că nu este vina lor dacă un adult se comportă nepotrivit.

Organizația a făcut și un apel adresat profesorilor pentru a include în activitățile școlare discuții despre siguranța online. Profesorii sunt îndemnați, de asemenea, să cunoască procedurile de raportare, dar și să creeze un climat în care elevii au încredere să vorbească despre acest subiect.

Numărul de urgență pentru copii 119 este linia telefonică națională, gratuită, pentru raportarea cazurilor de abuz, neglijare și violență asupra copilului. 

Deputata PNL Raluca Turcan critică dur ideea introducerii impozitului progresiv, susținând că aceasta este o „falsă teorie” relansată în spațiul public de actori politici „fără idei și fără soluții”.

Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan afirmă că impozitarea progresivă nu doar că nu ar rezolva problemele economice ale României, ci ar readuce țara la un model care, în trecut, a blocat dezvoltarea și a încurajat evaziunea fiscală.

„Când unii rămân fără idei și fără soluții, aruncă în spațiul public falsa teorie că impozitul progresiv salvează România și ne rezolvă toate problemele!

Cei care susțin impozitarea progresivă au uitat complet faptul că românii au fost impozitați progresiv și agresiv până în ianuarie 2005, când PNL a introdus cota unică.

Impozitul progresiv a ținut România pe loc, departe de investitori și de șansa la dezvoltare”, scrie Turcan, care nu crede că acest tip de taxare ar fi adus mai multă echitate socială, dimpotrivă.

Lidera liberală amintește că România a avut un sistem de impozitare progresivă până în ianuarie 2005, când a fost introdusă cota unică de impozitare. Potrivit acesteia, efectele acelui sistem au fost negative atât pentru economie, cât și pentru angajați.

„Cu impozit progresiv, România a fost aproape de incapacitate de plată. Chiar dacă impozitul ajungea și la cota de 40% din venituri, evaziunea fiscală era la cote istorice”.

Raluca Turcan susține că impozitul progresiv a alimentat economia subterană și munca la negru, cu efecte grave asupra angajaților. „Cu impozit progresiv, economia subterană a înflorit, iar munca la negru era regula – impactul fiind devastator asupra angajaților, fără asigurări de sănătate și fără contribuții la pensie”, a afirmat aceasta.

Turcan arată că efectele cotei unice de 16% au adus mai mulți bani la buget și au redus economia gri.

„Cu o cotă unică de numai 16% s-au strâns mai multe venituri la bugetul de stat, sute de mii de contracte de muncă au ieșit la suprafață, iar România a devenit atractivă pentru investitori strategici”, a mai scris ea.

În mesajul său, deputata PNL respinge ideea majorării taxelor pentru cei care își plătesc deja obligațiile fiscale și cere concentrarea pe combaterea fraudei.

„Soluția nu este să îi impozităm mai mult tot pe cei care își plătesc impozitele la timp. Soluția este să eliminăm frauda fiscală, tolerată de autorități prea mulți ani, din cauza căreia pierdem anual zeci de miliarde de lei”, afirmă Turcan.

Aceasta mai susține că România ar trebui să păstreze impozite reduse și să reducă risipa din administrația publică prin reforme structurale, nu prin creșteri de taxe.

Declarațiile vin în contextul reluării dezbaterii publice privind introducerea impozitului progresiv, susținut de o parte a spectrului politic ca soluție pentru reducerea inegalităților și creșterea veniturilor bugetare.