MediaFax.ro

Detașamentul „Tigru” asigură supravegherea aeriană la Marea Neagră

Potrivit Statului Major al Apărării din Spania (EMAD), detașamentul „Tigru” este desfășurat în localitatea Schitu, pe litoralul românesc al Mării Negre, unde participă la misiunea NATO de supraveghere aeriană cu ajutorul radarului.

Acesta contribuie la monitorizarea spațiului aerian aliat în cadrul operațiunii NATO Enhanced Air Policing – Radar. Citește știrea integrală Mediafax Spania. 

 

Poliția de Frontieră anunță că luni a fost informată de autoritățile ucrainene că motoparapanta survola ilegal frontiera pe direcția Cernăuți (Ucraina) – Larga (Republica Moldova).

Polițiștii moldoveni au depistat persoana respectivă la aproximativ 2 000 de metri de linia frontierei de stat.

În cadrul verificărilor, cetățeanul a solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova.

Poliția de Frontieră continuă cercetările în acest caz.

Anterior, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale de la Chișinău a anunțat că o motoparapanta a survolat spațiul aerian.

Acesta a venit la ora 13.13 din direcția Cernăuți, Ucraina, și a fost localizat la ora 13.32, lângă satul Larga, raionul Briceni.

Rusia nu își va încetini ofensiva împotriva Ucrainei, în ciuda planurilor de a relua negocierile de pace mediate de SUA, dar este deschisă armistițiilor umanitare localizate, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luni.

Întrebat dacă Rusia ar lua în considerare armistiții temporare de-a lungul liniei frontului, Dmitri Peskov a declarat reporterilor: „În scopuri umanitare, absolut”.

Remarcile sale vin înaintea unui armistițiu localizat în Oleșki, ocupat de Rusia, în regiunea Herson, menit să permită livrările de ajutoare umanitare și evacuările civililor.

Acordul, mediat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, este programat să intre în vigoare pe 29 octombrie, potrivit Casei Albe. Oficiali ruși și ucraineni coordonează operațiunea.

Cu toate acestea, Dmitri Peskov a precizat că acordul nu va semnala o oprire extinsă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Decizia de a relua negocierile trilaterale nu implică nicio restricție asupra operațiunilor de luptă”, a declarat acesta.

„Forțele noastre armate continuă să efectueze atacuri masive asupra complexului militar-industrial al Ucrainei”, a adăugat el.

Armata de la Oleșki vizează evacuarea civililor

Oleșki, un oraș ocupat de Rusia, situat pe malul stâng al râului Dnipro, vizavi de Herson, se confruntă cu o criză umanitară care se agravează, locuitorii raportând lipsuri mari de alimente, apă curată, medicamente.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei, orașul avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori. Casa Albă estimează că mai există între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv locuitori în vârstă și aproximativ 50 de copii.

Armistițiul temporar are scopul de a permite intrarea ajutoarelor umanitare în oraș, stabilind un pasaj sigur pentru civilii care doresc să plece.

Locuitorii vor putea alege dacă vor să evacueze pe teritoriul controlat de Ucraina sau în Rusia, potrivit Casei Albe.

Ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, care a condus echipa de negocieri de la Kiev, a confirmat acordul, declarând că operațiunea va fi implementată în etape.

Melania Trump a spus că a lucrat cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei pentru a coordona acest aranjament. Implicarea sa se bazează pe eforturile de reunire a copiilor ucraineni separați de familiile lor în timpul războiului din Rusia.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,31% în perioada similară a anului trecut, ajungând la 78,3 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în 2025, potrivit analizei prezentate de fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta avertizează însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special din cauza costurilor cu dobânzile și a obligațiilor financiare deja asumate.

„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, a transmis Nazare.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Ministrul a subliniat că dinamica mai rapidă a încasărilor contribuie la reducerea deficitului, dar a atras atenția că menținerea tendinței depinde și de controlul cheltuielilor.

Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut.

Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Potrivit lui Nazare, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestora de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării proiectelor.

Ministrul a avertizat că sumele alocate sau solicitate nu reprezintă automat bani încasați și că nevalidarea unor finanțări ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a explicat Nazare.

Acesta a precizat că a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și obligațiile de plată, pentru ca deciziile bugetare să fie luate pe baza costurilor și a surselor de finanțare certe.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei

Costurile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit analizei, creșterea acestor cheltuieli reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. În plus, statul trebuie să gestioneze obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei și presiuni de finanțare în sistemul de sănătate.

Nazare a atras atenția și asupra angajamentelor pentru investiții care depășesc creditele bugetare disponibile, subliniind că obligațiile asumate în prezent generează costuri și în anii următori.

Bugetul pentru 2027, construit în funcție de resursele disponibile

Ministrul Finanțelor a arătat că atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul și să acopere obligațiile deja asumate, inclusiv cheltuielile permanente, investițiile aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis Nazare.

Acesta a susținut că noile cheltuieli trebuie fundamentate pe surse de finanțare sigure, iar proiectele de investiții trebuie evaluate în funcție de stadiul real al lucrărilor și de capacitatea de finanțare.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat fostul ministru.

Nazare a avertizat că România trebuie să evite derapajele fiscale care ar putea afecta credibilitatea financiară a țării și ar putea conduce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a mai transmis ministrul, precizând că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.

Afirmația apare în noua carte a fostului premier britanic, „Bank Job”, publicată luni, în care aceasta pretinde că explică „modul în care Banca Angliei a destabilizat piața obligațiunilor și a provocat căderea guvernului”, după ce planul fiscal prezentat în 2022 a declanșat turbulențe pe piețele financiare, scrie Politico.

În capitolul final, cartea prezintă o imagine detaliată a modului în care Truss consideră că ar fi arătat viața în 2040 dacă politicile sale ar fi avut timp să producă efecte.

„Mai multe misiuni către Marte au fost deja lansate de la portul spațial al Marii Britanii”, scrie Truss, prezentând un scenariu ipotetic pentru anul 2040.

Fostul premier prezintă și alte obiective politice, mai apropiate de realitate.

Ea își imaginează un an 2040 în care „nu mai există nicio lege a Uniunii Europene în Marea Britanie”, este în vigoare „un regim permisiv pentru inteligența artificială”, iar scăderea puternică a costurilor energiei și reducerea timpilor necesari pentru obținerea autorizațiilor au contribuit la transformarea Regatului Unit într-un lider în domeniul inteligenței artificiale.

Liz Truss, doar 49 de zile în funcția de premier

Liz Truss a fost prim-ministru al Marii Britanii între 6 septembrie și 25 octombrie 2022, având cel mai scurt mandat din istoria țării. Ea și-a anunțat demisia pe 20 octombrie, după doar 44 de zile, în urma unei crize politice și financiare provocate de planurile economice ale guvernului său. Truss a rămas în funcție până la numirea succesorului său, Rishi Sunak, cinci zile mai târziu.

De la plecarea din funcție, în urma unei revolte în propriul partid, Truss a respins acuzațiile potrivit cărora deciziile sale economice, care au inclus un amplu program de sprijin pentru plata facturilor la energie și reduceri de taxe finanțate prin noi împrumuturi, ar fi fost responsabile pentru prăbușirea lirei sterline.

În schimb, ea a acuzat Banca Angliei, Trezoreria și Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, instituția independentă de supraveghere fiscal-bugetară, că au acționat împotriva sa.

BNS anunță luni printr-un comunicat că susține simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale în Uniunea Europeană, dar avertizează că aceasta trebuie să fie însoțită de garanții pentru lucrători și de măsuri care să limiteze pierderea forței de muncă înalt calificate din România.

Propunerea urmărește să reducă birocrația prin introducerea unor atestate digitale, care să faciliteze verificarea calificărilor și accesul la locuri de muncă în alte state membre. Utilizarea portofelului european pentru identitatea digitală ar putea reduce costurile și timpul necesar pentru dovedirea calificărilor, eliminând o parte dintre obstacolele întâmpinate de lucrătorii mobili și de angajatori, arată sindicaliștii.

Riscuri pentru România

Aceștia atrag însă atenția că, pentru România, efectele trebuie analizate în contextul deficitului de personal din numeroase sectoare și al diferențelor salariale față de alte state europene.

„Simplificarea mobilității poate crea oportunități pentru angajați, dar poate facilita și plecarea specialiștilor dintr-o economie care are deja dificultăți în a-și păstra forța de muncă. Beneficiile pentru lucrători vor depinde, în continuare, de calitatea locurilor de muncă, de nivelul salariilor și de condițiile de muncă din România”, transmite BNS.

Sindicaliștii mai spun că există riscul ca digitalizarea să creeze noi inegalități.

Astfel, lucrătorii cu competențe digitale reduse, persoanele din mediul rural și angajații care dețin calificări mai vechi pot întâmpina dificultăți în obținerea atestatelor digitale. „Este esențial ca documentele pe suport fizic și procedurile alternative să rămână accesibile, rapide și gratuite, astfel încât niciun angajat să nu fie dezavantajat”, susține Blocul Național Sindical.

Bani pentru dezvoltarea infrastructurii digitale

BNS cere sprijin financiar european pentru statele care au întârzieri în dezvoltarea infrastructurii digitale, precum și măsuri de susținere a furnizorilor de formare profesională, inclusiv a centrelor gestionate de partenerii sociali.

„Libera circulație trebuie să însemne libertatea de a alege unde muncești, nu obligația de a pleca pentru un salariu și condiții de muncă mai bune. România are nevoie de politici care să păstreze și să valorifice competențele lucrătorilor, să îmbunătățească atractivitatea locurilor de muncă și să încurajeze revenirea celor care au plecat”, mai spun sindicaliștii.

Noul Fair Labour Mobility Package

Comisia Europeană a adoptat în septembrie noul Fair Labour Mobility Package, prezentat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Pachetul cuprinde șase propuneri legislative și urmărește două obiective principale: ca diplomele și calificările profesionale să poată fi recunoscute mai rapid atunci când un cetățean se mută într-un alt stat UE și ca drepturile sale sociale să îl „urmeze” indiferent de țara în care lucrează.

În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene.

Proiectul de hotărâre elaborat de cele două ministere prevede menținerea tuturor măsurilor aflate în prezent în vigoare, inclusiv mecanismul de diminuare temporară a accizei la motorina standard, limitarea adaosului comercial la carburanți, regimul de monitorizare a exporturilor și livrărilor intracomunitare, precum și celelalte măsuri instituite prin Legea nr. 162/2026.

De amintit că pe 26 martie 2026, Guvernul României a declarat, prin ordonanță de urgență, starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, devenită Legea nr. 162/2026, promulgată de Președintele României în august 2026, care este în vigoare până la 31 octombrie 2026, cu posibilitate de prelungire succesivă prin hotărâre a Guvernului pentru perioade de cel mult 3 luni.

Cu cât ar putea crește prețul la pompă

Potrivit evaluărilor Ministerului Finanțelor, la nivelul actual al pieței, încetarea măsurii de reducere a accizei ar determina o creștere estimată a prețului motorinei de aproximativ 0,85 lei pe litru. În condiții de piață neschimbate, prețul mediu al motorinei ar putea crește de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru, ceea ce ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei pentru alimentarea unui autoturism cu un rezervor de 50 de litri.

„Menținerea măsurilor contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste și la protejarea puterii de cumpărare a populației, în special în sezonul rece, precum și la reducerea impactului costurilor de transport asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Totodată, proiectul sprijină mediul de afaceri, în special sectoarele transporturilor, agriculturii și logisticii, prin menținerea unor costuri mai reduse cu carburanții”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Proiectul de hotărâre este publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor și urmează parcursul de avizare prevăzut de lege. Hotărârea va fi inclusă apoi pe agenda Guvernului trebuie adoptată și publicată înainte de 31 octombrie 2026 pentru a asigura continuitatea măsurilor aflate în prezent în aplicare.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 78,3 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în intervalul similar al anului trecut, ceea ce reprezintă o reducere de peste 23,5% în termeni nominali, a anunțat Ministerului Finanțelor.

Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a scăzut de la 5,31% în primele nouă luni din 2025 la 3,81% în aceeași perioadă a acestui an, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Execuția bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcția corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile bugetare au crescut cu aproape 12%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut.

Încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de primele nouă luni din 2025. Ministerul Finanțelor arată că evoluția a fost influențată de majorarea încasărilor brute din TVA, cu 21,4%, pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, dar și de creșterea rambursărilor de TVA cu 8,2%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%. Evoluția a fost susținută, între altele, de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende cu 15,7% și a celor aferente Declarației unice cu 18,5%.

Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, în timp ce încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Veniturile din accize au crescut cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% față de primele nouă luni din 2025.

Cu cât au scăzut cheltuielile de personal 

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,5% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de primele nouă luni din 2025. Reducerea a fost determinată de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4%, pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul din primele nouă luni ale anului 2025. Acestea au fost influențate inclusiv de plățile pentru compensarea facturilor la energia electrică și gazele naturale.

Investițiile au ajuns la 107,7 miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,61 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Creșterea a fost de 25,154 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 65,6% din valoarea plăților pentru investiții a fost reprezentată de proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR, inclusiv prin componenta de împrumut a programului.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, precum și din PNRR, inclusiv componenta de împrumut, au fost cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, determinată, potrivit instituției, de caracterul excepțional al unor plăți efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente programelor naționale de investiții și alte cheltuieli.

Până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate și plăți în valoare de 6,337 miliarde de lei pentru cheltuieli aferente planului SAFE.

Un bărbat de 39 de ani, identificat drept Kévin T., a deschis focul vineri, 23 octombrie, în localitățile Trappes și La Verrière, din departamentul Yvelines, în apropierea Parisului. Atacul s-a soldat cu un mort și cinci răniți.

Potrivit informațiilor furnizate de poliție, victima este un francez de origine africană, în vârstă de 26 de ani. Printre persoanele rănite se numără și o fată de 12 ani, care, potrivit primarului localității La Verrière, Nicolas Dainville, se află în afara pericolului.

Suspectul a deschis focul din mașina sa, iar cel puțin patru dintre persoanele rănite au nume de origine africană sau magrebiană.

Ministrul de Interne: „A fost un atentat terorist rasist”

Într-o intervenție la RMC/BFMTV, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a insistat asupra motivației rasiste a atacului, în ciuda informațiilor privind problemele de sănătate mintală ale suspectului.

„Ceea ce s-a întâmplat la Trappes este foarte grav. Este un atentat terorist rasist”, a declarat ministrul.

Referindu-se la suspect, Nuñez a afirmat că acesta „era motivat de ură, de rasism și a ucis din acest motiv”.

Ministrul a subliniat că evaluarea psihiatrică și suspendarea temporară a audierilor nu diminuează gravitatea faptelor și nu schimbă caracterul terorist și rasist al atacului.

Audierile, suspendate după o evaluare psihiatrică

Kévin T. a fost supus unei evaluări psihiatrice sâmbătă seară, iar ulterior autoritățile au decis suspendarea audierilor sale. Bărbatul a fost transferat la infirmeria psihiatrică a Prefecturii de Poliție din Paris, unde a fost plasat sub observație pentru o perioadă de până la 48 de ore.

Parchetul Național Antiterorist din Franța (PNAT) a explicat că această măsură este necesară pentru a stabili dacă starea psihică a suspectului permite continuarea interogatoriilor.

Potrivit unei surse apropiate anchetei, bărbatul urmează un tratament pentru schizofrenie. De asemenea, analizele toxicologice au indicat prezența canabisului și cocainei în sângele său, conform informațiilor comunicate de procurori.

Familia victimei contestă decizia autorităților

Decizia de suspendare a audierilor a provocat nemulțumirea familiei tânărului ucis. Avocatul acesteia a criticat faptul că problemele psihiatrice sunt invocate rapid în cazul atacurilor atribuite extremei drepte.

Laurent Nuñez a respins această interpretare, explicând că asemenea măsuri sunt luate și în anchetele privind terorismul islamist și nu schimbă gravitatea faptelor.

Avocatul a ridicat și întrebări privind supravegherea suspectului, care deținea arme de război și era cunoscut de poliție și justiție, fără să excludă posibilitatea stabilirii unei responsabilități administrative.

Patru persoane din anturajul suspectului, eliberate

Parchetul Național Antiterorist din Franța a anunțat că măsurile de reținere a patru persoane din anturajul familial și apropiat al suspectului au fost ridicate duminică. Printre acestea se numără și părinții bărbatului, potrivit unei surse apropiate anchetei.

Trucul cu frunzele de dafin este moștenit de la bunicii italienilor. El revine în fiecare an odată cu sezonul de încălzire.

Pe același principiu, multe familii italiene pun toamna pe calorifer și coji proaspete de mandarină sau de portocală. Căldura scoate din ele aroma de citrice și parfumează camera fără niciun cost.

Ai nevoie de trei frunze de dafin curate, întregi și bine uscate. Din motive de siguranță, e mai bine să nu le pui direct pe calorifer. Așază-le într-un vas mic, rezistent la căldură, lângă calorifer, fără să blochezi circulația aerului.

Citește continuarea pe Mediafax Italia:

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Bruxelles-ul va găzdui, în această săptămână, o reuniune la nivel înalt privind securitatea, la care vor participa delegații din Statele Unite, Uniunea Europeană (UE), NATO și Ucraina, potrivit AFP.

Discuțiile se vor concentra pe propunere de încetare a războiului cu Rusia și pe demersurile începute la reuniunea din Norvegia și în timpul vizitei emisarului american la Sankt Petersburg.

Într-un interviu acordat emisiunii de televiziune TSN.Tyzhden, Volodimir Zelenski a spus că la reuniunea de la Oslo a discutat în mod direct cu emisarul american Steve Witkoff.

La întâlnire au participat și consilieri pentru securitate din mai multe țări europene, alături de reprezentanți ai UE și NATO.

Președintele ucrainean a precizat că, după ce a primit informații de la Witkoff despre discuțiile acestuia cu președintele rus Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, a fost propusă organizarea unei noi reuniuni la Bruxelles.

Discuțiile dintre emisarul american și liderul rus au vizat concluziile întâlnirii de la Oslo. Potrivit lui Zelenski, reuniunea de la Bruxelles ar putea avea loc marți sau miercuri.

„Acum nu se dorește doar o informare (despre contactele din Rusia), ci o discuție aprofundată despre securitate, garanții și UE”, a subliniat Zelenski. „Se dorește o reuniune săptămâna aceasta, la Bruxelles”, a adăugat el, potrivit agenției ucrainene de știri Ukrinform.

Liderul ucrainean a spus că la discuții vor participa delegații din SUA, Ucraina, UE și NATO. „Nu știu dacă vor mai fi și alți participanți în acest grup la Bruxelles, având în vedere că acolo își au sediul NATO și UE”, a precizat el.

„Sancțiunile au fost impuse din cauza agresiunii, nu pentru a crea o oportunitate de a purta discuții”, a argumentat președintele ucrainean.

„Am sentimentul – și am trăit destul – că, atunci când vorbim despre loialitatea Rusiei, nu ar trebui să o cumpărăm cu acel preț. Dacă continuăm fără sancțiuni și într-un format trilateral, am putea ajunge într-o situație în care nimic nu mai este clar; și ce s-ar întâmpla atunci?”, s-a întrebat el.

„Sancțiunile ar fi fost deja ridicate”, a spus Zelenski.

„Cine ar mai avea atunci forța pe care am avut-o la începutul războiului – de a impune din nou toate sancțiunile, de a uni oamenii astfel încât să existe peste 20 de pachete de sancțiuni la nivel mondial? Din acest motiv, sunt foarte prudent în această chestiune”, a adăugat liderul ucrainean.

Zelenski propune un armistițiu energetic

Totodată, Volodimir Zelenski a spus că este dispus să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Rusia încetează atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Un armistițiu energetic. Ar putea funcționa”, a sugerat el, după ce mai multe apeluri pentru un acord în acest domeniu nu au avut rezultate.

Președintele ucrainean a mai spus că Kievul „nu observă cereri din partea marilor țări europene de a ridica sancțiunile și de a restabili alianțele energetice cu Rusia”.

„Nu văd așa ceva, mai ales că noi am reacționa. Eu aș reacționa”, a mai declarat Zelenski.

El a recunoscut, totuși, că unele state membre ale UE depind în continuare de petrolul și gazele furnizate de Moscova.

Acesta a mai declarat că eforturile diplomatice „avansează” către un posibil acord de pace. „Trebuie să avansăm pe toate fronturile”, a afirmat el, adăugând că a fost posibilă „deblocarea formatului de negocieri”.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale de la Chișinău a anunțat luni că un aparat de zbor de tip motoparapantă a survolat spațiul aerian.

Acesta a venit la ora 13.13 din direcția Cernăuți, Ucraina și a fost localizat la ora 13.32, lângă satul Larga, raionul Briceni.

Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova cercetează acest caz de trecere ilegală a graniței de către motoparapantă.

La sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul Apărării de la Chișinău anunța că, de la începutul anului 2026, au fost înregistrate 65 de incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, dintre care 17 în luna octombrie.

Începând cu anul 2022 și până în 23 octombrie, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 102.

În același timp, majoritatea recunosc că inovația ar putea ajuta agricultura să răspundă schimbărilor climatice, dăunătorilor și problemelor de aprovizionare, arată un nou Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.

51% au o percepție negativă asupra alimentelor inovatoare

Noul Eurobarometru special privind inovarea alimentară arată o atitudine prudentă în rândul populației UE față de produsele dezvoltate prin tehnologii și metode noi.

La nivelul Uniunii Europene, 51% dintre respondenți declară că au o percepție negativă asupra produselor alimentare inovatoare, în timp ce 39% le privesc pozitiv.

Una dintre explicațiile indicate de sondaj este lipsa informațiilor. Aproximativ 72% dintre europeni spun că nu se consideră bine informați în privința alimentelor, ingredientelor și culturilor inovatoare.

Datele indică o legătură puternică între gradul de informare și acceptarea acestor produse. Dintre persoanele care se consideră bine informate, 72% au o percepție pozitivă. Procentul scade la numai 27% în rândul celor care spun că nu sunt bine informați.

Tinerii sunt mai deschiși la noile alimente

Vârsta, educația și mediul de rezidență influențează, de asemenea, atitudinea consumatorilor.

Peste jumătate dintre persoanele cu vârste sub 39 de ani declară că se simt confortabil în raport cu alimentele inovatoare. În categoria celor de cel puțin 55 de ani, proporția este de numai 34%.

Acceptarea este mai ridicată și în rândul persoanelor cu un nivel superior de educație.

Diferențe apar și între mediul urban și cel rural. Peste jumătate dintre locuitorii marilor orașe se declară confortabili cu alimentele dezvoltate folosind tehnici moderne, în timp ce în sate și zone rurale procentul este cuprins între 42% și 46%.

Familiaritatea contează la rândul său: 59% dintre cei care auziseră anterior despre alimentele inovatoare se simt confortabil cu acestea, față de numai 32% dintre persoanele care nu fuseseră expuse anterior subiectului.

Culturile rezistente la secetă au cea mai mare acceptare

În pofida rezervelor, europenii văd și avantajele pe care tehnologiile alimentare le-ar putea aduce.

Aproape șapte din zece respondenți, respectiv 68%, consideră că inovația poate oferi fermierilor și producătorilor de alimente instrumente suplimentare pentru a face față unor probleme precum schimbările climatice, dăunătorii, resursele limitate sau perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Dintre exemplele prezentate participanților la sondaj, cea mai mare acceptare au avut-o fructele și legumele provenite din culturi adaptate la secetă, dăunători sau fenomene meteorologice extreme.

Jumătate dintre respondenți au declarat că s-ar simți confortabil cu asemenea produse.

85% vor etichete și explicații clare

Transparența apare drept una dintre principalele condiții pentru creșterea încrederii consumatorilor.

Un procent de 85% dintre respondenți consideră că produsele alimentare inovatoare ar trebui să aibă denumiri clare și să ofere informații ușor de înțeles despre modul în care au fost produse, ingredientele pe care le conțin și originea lor.

Comisia Europeană consideră că rezultatele pot fi folosite în elaborarea viitoarelor politici privind cercetarea și inovarea alimentară, dar și pentru o mai bună comunicare cu publicul.

Datele sunt relevante inclusiv pentru inițiativa europeană Food 2040, care urmărește dezvoltarea unor sisteme alimentare mai competitive, reziliente și sustenabile.

Peste 26.000 de persoane au participat la sondaj

Eurobarometrul special a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în perioada 22 mai  – 24 iunie 2026.

În total, au fost intervievate 26.456 de persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani.

Planul Temu se axează pe cinci măsuri pentru a remedia încălcarea către această platformă a Regulamentului privind serviciile digitale.

Potrivit Comisiei Europene, compania va efectua o analiză de risc specifică platformei. De asemenea, va utiliza indicatori fiabili pentru a evalua eficacitatea măsurilor de atenuare instituite în ceea ce privește reducerea riscului de diseminare a conținutului ilegal.

Mai mult, platforma va evalua limitările acțiunilor sale de moderare a conținutului și va analiza dacă și în ce mod sistemele sale de recomandare pot amplifica răspândirea bunurilor ilegale.

În plus, Temu va examina influența manipulării și amplificării intenționate a articolelor ilegale, inclusiv de către vânzătorii care exploatează caracteristicile platformei pentru a răspândi listări potențial ilegale.

Temu are acum la dispoziție patru luni pentru a realiza o evaluare intermediară a riscurilor care acoperă o perioadă de șase luni, până la 30 noiembrie 2026, pentru a asigura punerea în aplicare a măsurilor din planul de acțiune.

Conform Comisiei, planul de acțiune este un alt exemplu al modului în care Regulamentul privind serviciile digitale consolidează protecția consumatorilor în mediul online și limitează răspândirea produselor ilegale în Europa.

Planul de acțiune a fost prezentat în urma unei decizii de neconformitate publicate în luna mai 2026, prin care Comisia constata că Temu nu și-a respectat obligațiile de evaluare a riscurilor. Astfel, a emis o amendă de 200 de milioane de euro.

Bărbatul este din Prahova, are în jur de 50 de ani și spune că joacă la loto de mai bine de două decenii.

Un bilet de 24,50 de lei i-a adus peste 3,32 milioane de euro

Premiul, în valoare exactă de 17.760.754,40 de lei, echivalentul a peste 3,32 milioane de euro, a fost câștigat la tragerea Loto 6/49 din 22 octombrie.

Biletul norocos a costat numai 24,50 de lei și a fost jucat online, printr-o aplicație mobilă.

Potrivit Loteriei Române, jucătorul a completat trei variante simple la Loto 6/49.

Joacă de peste 20 de ani

Câștigătorul este din județul Prahova și are aproximativ 50 de ani. Acesta le-a povestit reprezentanților Loteriei că participă la jocurile loto de peste două decenii.

În ultimii ani, bărbatul a ales să joace online și a mizat constant pe aceleași numere, despre care spune că au o semnificație personală pentru el.

Până la lovitura de peste 17,7 milioane de lei, norocul său fusese însă mult mai modest. Bărbatul a declarat că, de-a lungul anilor, obținuse doar câștiguri mici.

„Am perseverat și am sperat că voi câștiga”

După ce și-a revendicat premiul, câștigătorul a transmis și un mesaj celorlalți participanți la jocurile Loteriei.

„Am perseverat și am sperat că voi câștiga. Aveți încredere, jucați în continuare, așa cum voi face și eu!”, a declarat acesta, potrivit Loteriei Române.

Deși a devenit milionar în urma extragerii din 22 octombrie, bărbatul spune astfel că intenționează să continue să joace.

Identitatea sa va rămâne însă secretă, deoarece câștigătorul și-a exprimat dorința să rămână anonim.

Chris Brown, în vârstă de 37 de ani, a pledat vinovat în luna iulie la acuzația de participare la o încăierare violentă, după incidentul petrecut în clubul Tape, din cartierul londonez Mayfair. Victima, Abraham Diaw, era un fost prieten al cântărețului.

Înregistrările camerelor de supraveghere prezentate în instanță l-au surprins pe Brown lovindu-l de două ori pe Diaw cu sticla, înainte ca alte persoane să intervină și să-l îndepărteze de victimă.

Judecătorul Tony Baumgartner a subliniat că atacul putea avea urmări mult mai grave, având în vedere că sticla a fost folosită în mod repetat pentru a lovi victima în cap.

„Folosirea repetată a unei sticle de sticlă în acest fel, mai ales când loviturile sunt îndreptate spre cap, a fost în mod evident periculoasă și putea provoca răni mult mai grave decât cele suferite în cele din urmă de victimă”, a declarat magistratul, potrivit Associated Press.

Deși a considerat fapta gravă, judecătorul a decis că Brown nu trebuie să execute pedeapsa în închisoare. Printre circumstanțele luate în considerare s-au numărat recunoașterea vinovăției și faptul că artistul nu a mai avut probleme judiciare de acest fel în ultimii ani, în pofida condamnărilor sale anterioare.

A fost arestat în 2025, la revenirea în Marea Britanie

După incidentul din februarie 2023, Chris Brown a părăsit Regatul Unit. A fost arestat în mai 2025, la un hotel din Manchester, după ce a revenit în țară pentru un concert.

Ulterior, artistul a fost eliberat pe cauțiune, în valoare de cinci milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 6,7 milioane de dolari. Condițiile eliberării i-au permis să își continue turneul în Europa și America de Nord în vara anului 2025.

Brown risca până la trei ani de închisoare pentru fapta comisă în clubul londonez.

Un trecut marcat de probleme cu legea

Cântărețul a devenit celebru în 2005, când era adolescent, și a câștigat două premii Grammy. Primul a venit în 2011, pentru albumul R&B „F.A.M.E.”, iar al doilea în 2025, pentru „11:11 (Deluxe)”.

Cariera sa a fost însă marcată și de mai multe incidente judiciare. În 2009, Brown a fost condamnat pentru agresarea cântăreței Rihanna, partenera sa de la acea vreme, cu puțin timp înainte ca cei doi să participe la gala premiilor Grammy. A primit atunci cinci ani de probațiune.

De-a lungul anilor, artistul a mai fost implicat în incidente violente și a fost anchetat în mai multe dosare. În 2019, a fost reținut la Paris în cadrul unei anchete privind o acuzație de viol, dar a fost eliberat fără a fi pus sub acuzare în acel caz.

Germania intenționează să încheie în următoarele săptămâni un acord pentru achiziționarea unui prim lot de rachete Bars, potrivit informațiilor publicate de Financial Times, care citează surse familiarizate cu planurile autorităților germane. Ar fi prima achiziție cunoscută de armament ofensiv dezvoltat în Ucraina pentru dotarea propriei armate germane.

Rachetele Bars pot lovi ținte aflate la 1.000 de kilometri

Rachetele Bars sunt dotate cu motoare cu reacție și pot transporta o încărcătură de până la 105 kilograme, în funcție de versiune. În Ucraina sunt numite uneori „rachete-dronă”, iar Germania le clasifică drept rachete de croazieră cu costuri reduse.

Armata germană, Bundeswehr, intenționează să înceapă testele tehnice la începutul anului viitor. Dacă rachetele îndeplinesc cerințele militare, autoritățile germane pot extinde achiziția la câteva sute de unități.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina folosește rachetele Bars pentru atacuri asupra bazelor militare și infrastructurii energetice de pe teritoriul Rusiei.

Rachetele ucrainene sunt deja fabricate în Germania

Producția rachetelor Bars a început și în Germania, printr-o companie mixtă ucraineano-germană, în cadrul programului „Build with Ukraine” („Construim cu Ucraina”).

Programul a fost lansat în 2025 pentru a permite fabricarea armamentului ucrainean în afara țării, reducând riscurile atacurilor rusești asupra unităților de producție.

Prima serie de rachete Bars fabricate în Germania, finanțată de autoritățile germane, a fost livrată Ucrainei în octombrie.

Acum, compania mixtă se pregătește să producă armament și pentru armata germană, nu doar pentru Ucraina.

Germania caută alternative mai ieftine la rachetele americane Tomahawk

Berlinul încearcă să își extindă arsenalul de arme cu rază lungă de acțiune, în cadrul unui program de reînarmare estimat la 780 de miliarde de euro pentru cinci ani.

Germania a încheiat deja un acord preliminar pentru achiziționarea rachetelor americane Tomahawk, însă acestea costă între patru și șase milioane de dolari fiecare, iar livrările ar putea întârzia până în anii 2030.

Autoritățile germane analizează astfel sisteme mai ieftine, care pot fi produse în cantități mari. Pe lângă Bars, Germania intenționează să testeze și rachetele Anthem, dezvoltate de compania americană Covenant.

O rachetă Anthem costă aproximativ o zecime din prețul unei rachete Tomahawk, iar Bars ar fi chiar mai ieftină, conform surselor citate de publicația britanică.

Germania a analizat și posibilitatea achiziționării rachetelor de croazieră Flamingo, dezvoltate în Ucraina de compania Fire Point, care pot lovi ținte aflate la distanțe de până la 3.000 de kilometri, potrivit producătorului. Deocamdată, achiziția acestora a fost amânată.

Spania va încerca să câștige al șaptelea trofeu din istoria competiției, după ce a pierdut finala ediției precedente în fața Italiei. Lotul a fost anunțat luni, la sediul Consiliului Superior al Sportului din Madrid.

Principala noutate este Alejandro Davidovich, care revine în echipa națională după o pauză de trei ani și va participa pentru prima dată la faza finală a Cupei Davis în actualul format.

Davidovich a fost preferat de Ferrer în fața altor variante, precum Jaume Munar, Daniel Mérida și Martín Landaluce. Jucătorul originar din Malaga traversează o perioadă bună, după rezultatele obținute în turneele din Asia, inclusiv victoria de la Mastersul 1000 de la Shanghai.

Trei jucători spanioli în Top 15 mondial

Spania va avea în lot trei jucători clasați între primii 15 ai lumii. Carlos Alcaraz este numărul 3 mondial, Rafael Jódar se află pe locul 11, iar Alejandro Davidovich, pe poziția a 15-a, potrivit clasamentului ATP.

O asemenea reprezentare a fost rară pentru echipa iberică în ultimii ani. Ultima dată când Spania a avut trei jucători în Top 15 în componența echipei de Cupa Davis a fost în martie 2011, când Rafael Nadal, David Ferrer și Fernando Verdasco au evoluat în primul tur al Grupei Mondiale, împotriva Belgiei, la Charleroi.

În formula anunțată de David Ferrer, Alcaraz și Jódar sunt opțiunile pentru meciurile de simplu, în timp ce Marcel Granollers și Pedro Martínez pot forma perechea pentru proba de dublu.

Spania debutează împotriva Austriei

Echipa iberică va întâlni Austria în sferturile de finală din Cupa Davis, confruntare programată joi, 26 noiembrie.

În cazul unei victorii, Spania va juca în semifinale sâmbătă, 28 noiembrie, cu învingătoarea confruntării dintre Marea Britanie și Germania.

Celelalte două sferturi de finală sunt Cehia – Canada, programat marți, 24 noiembrie, și Italia – Coreea de Sud, miercuri, 25 noiembrie. Semifinala din această jumătate de tablou va avea loc vineri, 27 noiembrie. Finala este programată duminică, 29 noiembrie, de la ora 16:00.

Spania a ajuns în 11 finale de Cupa Davis de-a lungul istoriei și a câștigat trofeul de șase ori, ultima dată în 2019, la Madrid. În 2025, ibericii au pierdut finala disputată la Bologna în fața Italiei, campioana ultimelor trei ediții.

Acesta indică data de 6 noiembrie drept termen-limită pentru închiderea restanțelor.

„Ne aflăm contracronometru”

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis, într-un mesaj publicat luni pe Facebook, că problemele acumulate în ultimele luni trebuie rezolvate într-un interval foarte scurt pentru ca România să poată încasa fondurile europene vizate.

„Tot ce a stagnat în ultimele luni trebuie rezolvat în doar două săptămâni pentru ca România să poată lua cât mai mulți bani din PNRR”, a afirmat Mihai Alexandru Ghigiu.

Potrivit ministrului, data de 6 noiembrie reprezintă termenul până la care trebuie închise procedurile administrative rămase restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România în cursul acestui an.

Echipe suplimentate și întâlniri cu miniștrii

Ministrul susține că activitatea pentru accelerarea procedurilor a început imediat după preluarea mandatului și că este necesară coordonarea directă cu ministerele responsabile pentru diferitele componente ale PNRR.

Prima întâlnire de lucru a avut loc cu ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, cei doi stabilind, potrivit lui Ghigiu, direcțiile de acțiune pentru perioada următoare.

Discuții similare urmează să fie organizate și cu ceilalți miniștri implicați.

Planul anunțat de ministrul Investițiilor presupune reorganizarea resurselor interne, suplimentarea echipelor care lucrează la procedurile restante și o coordonare mai strânsă între componentele tehnice și cele politice ale Guvernului.

„Nu avem timp pentru acomodare sau pregătiri”, a transmis Ghigiu, care afirmă că obiectivul este urgentarea întregului proces.

„Miza este enormă”

Ministrul Investițiilor susține că de atragerea fondurilor europene depind investiții care au impact direct asupra comunităților locale.

„Miza este enormă și privește direct comunitățile locale, infrastructura, școlile și spitalele noastre”, a afirmat Mihai Alexandru Ghigiu.

Acesta a precizat că sunt purtate negocieri pentru ca România să atragă resursele europene la care are dreptul și să le direcționeze către investiții.

Pe agenda vizitei premierului se află și discuții cu reprezentanți ai companiilor românești care derulează investiții în Republica Moldova, precum și o vizită la o stație electrică.

Potrivit programului oficial al premierului, vizita va începe marți la ora 10:00, cu o întâlnire de lucru cu personalul Consulatului General al României la Chișinău. Ulterior, la ora 10:45, Luca Niculescu va avea o întrevedere cu IPS Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor.

La ora 11:50, premierul se va întâlni cu personalul Ambasadei României în Republica Moldova, iar la 12:30 este programată o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor românești care desfășoară proiecte de investiții în țara vecină.

Întrevedere cu premierul Republicii Moldova și conferință de presă comună

La ora 14:25, Luca Niculescu va fi întâmpinat de prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, la sediul Guvernului de la Chișinău, unde va avea loc și ceremonia oficială de primire cu gardă de onoare.

Cei doi premieri vor avea o întrevedere tête-à-tête, urmată de o fotografie oficială și de discuții în plen ale celor două delegații.

La ora 15:30, Luca Niculescu și Vasile Tofan vor susține o conferință comună de presă.

Vizită la infrastructura energetică și întâlniri cu Maia Sandu și Igor Grosu

La ora 16:15, premierul român va vizita, alături de omologul său moldovean, Stația Electrică Chișinău și Linia Vulcănești–Chișinău, în zona municipiului Chișinău.

Programul continuă la ora 17:00 cu o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la sediul Președinției de la Chișinău.

La ora 18:00, Luca Niculescu se va întâlni cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. La finalul întrevederii, premierul României va semna în Cartea de Onoare.