MediaFax.ro

Gabriel Biriș, consultant fiscal, rezumă plastic situația: „GAP-ul nostru rămâne de departe cel mai mare din UE – 30% din VTTL (9,2 miliarde de euro!)… RO e-Degeaba! Stat capturat…”, iar cifrele din raport confirmă pe deplin diagnosticul.

Specialiștii atrag atenția că România pierde anual, doar prin necolectarea TVA, sume uriașe și în raport cu deficitul bugetar despre care se tot vorbește. În acest context, revin în discuție idei precum extinderea mecanismului de taxare inversă în sectoarele cu risc ridicat, consolidarea controalelor antifraudă și îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale.

Potrivit raportului, România rămâne singurul stat membru care este în jurul pragului d 30% în privința GAP-ului de TVA, iar perspectivele pe termen scurt nu indică schimbări majore. În lipsa unei eficientizări reale a colectării, decalajul persistă ca una dintre cele mai importante vulnerabilități fiscale ale țării. Previziunile Comisiei indică 29,5% pentru anul trecut, datele clare venind cu întârziere.

La nivel european, statele membre au pierdut în total 128 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9,5% din VTTL. România se situează astfel mult peste media Uniunii, în timp ce singura țară care se mai apropie este Malta, cu un GAP de 24,2%. Majoritatea statelor membre se află sub pragul de 10%, iar țările cu cele mai bune performanțe — Austria, Finlanda și Cipru — înregistrează decalaje între 1% și 3,3%.

Potrivit raportului, România a avut cea mai slabă performanță în colectarea TVA la nivelul blocului comunitar, în pofida măsurilor de digitalizare implementate în ultimii ani, precum SAF-T, e-Factura sau sistemul e-Transport.

Documentul Comisiei include și o revizuire amplă a datelor pentru anii anteriori. Pentru 2022, GAP-ul României a fost ajustat substanțial, de la 30,6% în evaluările precedente la 26,7% în raportul publicat acum. Explicațiile țin de recalculări privind baza teoretică de TVA și de actualizări statistice în conturile naționale. În cazul României, Comisia semnalează dificultăți legate de calitatea unor date utilizate la estimarea TVA nedeductibile, motiv pentru care nivelul de încredere al calculelor este marcat cu „galben”, însemnând că viitoarele revizuiri pot modifica semnificativ rezultatele.

În același timp, raportul detaliază evoluțiile economice din 2023 care pot influența GAP-ul. România a înregistrat o creștere moderată a PIB-ului, de 2,4%, o scădere a inflației față de anul precedent și un avans al plăților digitale, toate considerate factori care, teoretic, ar trebui să sprijine conformarea fiscală. În practică însă, decalajul de TVA continuă să crească, în pofida acestor evoluții.

Pe partea de măsuri fiscale, România a modificat în 2023 structura cotelor de TVA: a introdus cota standard pentru băuturile nealcoolice, a majorat TVA la hoteluri și restaurante la 9% și a menținut cota redusă pentru locuințe doar pentru tranzacțiile sub 600.000 lei. În privința conformării, extinderea obligației SAF-T și consolidarea raportărilor electronice nu au produs, deocamdată, o îmbunătățire vizibilă a colectării.

Analiza Comisiei arată că România nu stă la fel de prost din perspectiva politicii de TVA (policy gap) — capitol care măsoară impactul cotelor reduse și al scutirilor. Cu un nivel de aproximativ 38%, România se află chiar sub media UE, situată la circa 46%. Diferența majoră provine, așadar, din zona de colectare și control, nu din arhitectura sistemului de taxe.

Centrul Infotrafic informează că se circulă în condiții de ceață pe mai multe șosele din județele Olt, Argeș, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Dâmbovița, Caraș-Severin, Botoșani, Galați, Vrancea, Vaslui, Maramureș și Harghita.

Administrația Națională de Meteorologie a emis nouă atenționări nowcasting de tip Cod galben. Acestea sunt valabile până la ora 20:00. Ceața determină vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.

În județul Alba, ceața afectează zona joasă, respectiv localitățile Alba Iulia, Aiud, Cugir, Sebeș, Blaj, Ocna Mureș, Teiuș și alte 41 de localități. În Maramureș, fenomenul meteorologic vizează atât zona depresionară (Sighetu Marmației, Vișeu de Sus), cât și zone precum Târgu Lăpuș și Suciu de Sus.

În județele Olt, Dolj, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, ceața acoperă integral teritoriul sau zone extinse. În Ilfov, fenomenul afectează localitățile Buftea, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domnești și altele.

Poliția le recomandă șoferilor să reducă viteza. Șoferii trebuie să folosească în mod corespunzător sistemele de iluminare. De asemenea, să evite depășirile riscante când vizibilitatea este diminuată și să mărească distanța de siguranță între autovehicule.

Pietonilor le este recomandat să-și sporească atenția. Trebuie să traverseze doar prin locuri marcate și semnalizate corespunzător și după ce sunt siguri că intenția lor a fost observată de șoferi. Pe cât posibil, trebuie evitată folosirea părții carosabile în condiții de vizibilitate redusă.

Cu cât ne uităm mai atent, cu atât timpul devine mai bizar – de la ecuații care afirmă că timpul ar trebui să curgă la fel de liber înapoi precum înainte, până la ciudatul domeniu cuantic în care cauza și efectul se pot inversa, scrie Science Focus.

Ar putea fi, oare, timpul însuși o iluzie? Ceea ce face timpul atât de confuz este faptul că avem trei moduri foarte diferite de a-l defini, care nu se potrivesc ușor între ele.

Prima definiție provine din ecuațiile care descriu modul în care lucrurile se schimbă în timp. Avem multe astfel de ecuații care descriu totul, de la mișcarea mingilor de tenis până la dezintegrarea nucleelor atomice. În toate aceste ecuații, timpul este o cantitate, denumită „timp coordonat”. Timpul nu este altceva decât o etichetă matematică căreia îi putem atribui o anumită valoare.

A doua definiție a timpului provine din teoriile relativității lui Einstein, unde acesta este o dimensiune în plus față de cele trei cu care suntem familiarizați. Este o direcție în spațiu-timpul cu patru dimensiuni. Imaginea noastră despre realitate devine atunci una în care toate timpurile – trecutul, prezentul și viitorul – sunt la fel de reale și coexistă, la fel cum toate punctele din spațiu sunt la fel de reale. Mai mult decât atât, timpul are o legătură profundă cu gravitația, conform teoriei relativității generale, în care forma spațiu-timpului este influențată de gravitație. O mare parte din eforturile depuse în ultimul jumătate de secol în domeniul fizicii teoretice au fost dedicate unificării teoriei relativității generale cu lumea stranie a mecanicii cuantice. Cadrele matematice care încearcă să facă acest lucru sunt cunoscute sub numele de teorii ale gravitației cuantice.

Dar cum putem concilia aceste două noțiuni de timp – ideea mecanicii cuantice, în care timpul este un simplu parametru, și ideea relativistă, conform căreia timpul este o dimensiune a spațiu-timpului?

Motivul pentru care este atât de dificil să se concilieze mecanica cuantică cu relativitatea generală este că matematica lor este fundamental incompatibilă. Nu numai atât, dar efectele cuantice guvernează în primul rând scări foarte mici, cum ar fi particulele subatomice, în timp ce gravitația are impact asupra scărilor mult mai mari, cum ar fi planetele și galaxiile, astfel încât încercarea de a crea un experiment în care ambele scări să fie nu numai relevante, ci și măsurabile cu precizie, s-a dovedit extrem de dificilă.

A treia definiție a timpului, provenită din termodinamică, descrie proprietățile unui număr mare de particule tratate în termeni de cantități macro, precum căldura, temperatura și presiunea. Aici, timpul nu este nici o dimensiune, nici o etichetă, ci o direcție – care indică de la trecut spre viitor. Acest lucru este de obicei exprimat ca fiind în direcția creșterii entropiei: universul nostru care se destramă, bilele care se rostogolesc la vale, cuburile de gheață care se topesc într-un pahar cu apă și așa mai departe. Cu toate acestea, în ciuda tuturor proceselor ireversibile pe care le vedem în jurul nostru, adevărul este că, în toate ecuațiile fundamentale ale fizicii, inversarea direcției timpului nu împiedică funcționarea ecuațiilor. Adică, timpul ar putea indica în ambele direcții și nu am putea distinge viitorul de trecut. Cu toate acestea, vedem o diferență clară între trecut și viitor.

Aceasta este „a doua problemă a timpului fizic”. Cum putem concilia faptul că ecuațiile noastre funcționează la fel de bine indiferent de direcția în care curge timpul cu ireversibilitatea timpului pe care o experimentăm în lume?

Guvernul României a aprobat joi Memorandumul privind aderarea țării noastre la Agenția Europeană pentru Cerințe Educaționale Speciale și Educație Incluzivă (EASNIE). Agenția reunește 31 de state. Acestea sprijină dezvoltarea educației incluzive prin cercetare, schimb de bune practici și politici bazate pe dovezi.

Aderarea la EASNIE înseamnă pentru România acces la expertiză europeană, instrumente și resurse actualizate în domeniul educației incluzive. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va putea introduce modele de succes în intervenția timpurie pentru copiii cu CES. În același timp, va beneficia de sprijin în combaterea segregării școlare.

De asemenea, va elabora programe moderne de formare a profesorilor. Scopul acestor module este crearea unui mediu școlar sigur, echitabil și fără discriminare.

Potrivit reprezentanților MEC, aderarea la Agenție va contribui la „crearea unui mediu școlar sigur, echitabil și fără discriminare” și la îmbunătățirea intervenției timpurii. Totodată, va sprijini consolidarea formării continue a cadrelor didactice în domeniul incluziunii.

România va participa la deciziile strategice ale EASNIE și va avea acces direct la rețele europene de experți, ceea ce va permite alinierea politicilor naționale la standarde internaționale.

„Problematica copiilor cu CES reprezintă un obiectiv principal pentru mine ca ministru, cu atât mai mult având în vedere pregătirea mea ca psiholog. La începutul anului vom lansa și un proiect major finanțat prin fonduri europene, pentru formarea resursei umane și asigurarea de materiale specifice. În acest fel, din anul școlar 2026-2027 vom putea oferi mai mult sprijin acestor copii”, a transmis ministrul Educației, Daniel David.

Contribuția anuală la bugetul EASNIE va fi acoperită inițial din fonduri europene. Ulterior, va fi susținută de la bugetul de stat.

„România va deveni oficial membră EASNIE începând cu 2026. Țara își consolidează astfel angajamentul pentru o educație incluzivă autentică. Acest pas va contribui la creșterea calității sprijinului oferit elevilor cu cerințe educaționale speciale”, a comunicat Ministerul Educației.

Un tribunal din Estonia l-a condamnat joi pe Aivo Peterson, unul dintre liderii partidului KOOS, la 14 ani de închisoare pentru trădare, conform ERR.

Potrivit anchetatorilor, Peterson, fost grănicer, alături de estonianul Dmitri Rootsi și de cetățeanul rus Andrei Andronov, ar fi acționat pentru a submina independența Estoniei.

Procurorii au susținut că Peterson și Rootsi au primit instrucțiuni din Rusia și au contribuit, în mod organizat, la activități de influență orientate împotriva suveranității Estoniei între octombrie 2022 și martie 2023. Cei doi ar fi încercat să consolideze partidul KOOS ca platformă politică favorabilă narațiunilor de politică externă promovate de Kremlin.

Instanța a arătat că acuzațiile sunt legate de întâlniri cu politicieni ruși, de alinierea unor poziții politice și de o călătorie în Ucraina ocupată, finanțată de Rusia. În timpul acestei vizite, Peterson a realizat materiale video difuzate ulterior online, prezentate ca parte a unei campanii de influență menite să alimenteze îndoieli privind sprijinul pentru Ucraina și să transmită mesaje convenabile Moscovei.

În același caz, Dmitri Rootsi a fost condamnat la 11 ani de închisoare, iar Andrei Andronov la 11,6 ani.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată. Toți cei trei inculpați au negat acuzațiile.

Partidul KOOS/Vmeste („Împreună”) a fost fondat în mai 2022 de Aivo Peterson. Partidul promovează o agendă pro-Kremlin, care include solicitări de ieșire din NATO, reducerea cheltuielilor pentru apărare și păstrarea monumentelor din epoca sovietică.

Cel mai lung zbor comercial din lume, care a durat 29 de ore și a acoperit 20.000 de km – aproximativ jumătate din circumferința Globului – a fost finalizat.

Zborul companiei China Eastern Airlines a început în Shanghai joi, 4 decembrie, la ora 2:00, ora locală, ajungând cu 10 minute înainte de ora programată pe Aeroportul Internațional Ezeiza din Buenos Aires, la ora 16:45, ora locală.

A făcut o oprire în Auckland, Noua Zeelandă, pentru realimentare și rotirea echipajelor, ceea ce nu o poate situa în categoria rutelor cu cel mai lung zbor.

Zborul din China către Argentina durează mai mult de 25 de ore, iar ruta dus-întors durează încă patru ore, ceea ce îi conferă titlul de cea mai lungă rută de zbor comercial din lume.

La Shanghai și Buenos Aires au avut loc festivități pentru a marca evenimentul.

Aeronava Boeing 777-300ER, cu o capacitate de 316 locuri va opera această cursă de două ori pe săptămână, pe tot parcursul anului și își propune să deservească numeroasa diasporă est-asiatică din Argentina, una dintre comunitățile cu cea mai rapidă creștere din această țară sud-americană.

„Această nouă rută acoperă lipsa zborurilor directe între Shanghai și marile orașe sud-americane”, a declarat China Eastern Airlines într-un comunicat.
„Deschide un coridor spre sud care conectează capetele opuse ale Pacificului și remodelează transportul aerian între trei continente”, se menționează în document.

Serviciul devine acum cea mai lungă rută comercială de linie din lume, depășind zborul de 19 ore al Singapore Airlines dintre New York și Singapore, care deținea anterior acest titlu.

Transportatorul național australian Qantas a anunțat planuri pentru zborurile „Project Sunrise” între Sydney, Londra și New York. Aeronavele ar fi capabile să zboare până la 22 de ore fără escală, datorită unui rezervor suplimentar de 20.000 de litri de combustibil.

Compania aeriană a descris ruta Londra–Sydney, care urmărește să fie lansată în 2027 și să acopere 17.000 de km, drept „frontiera finală a zborurilor pe distanțe lungi”.

Demonstrațiile sunt organizate de trei mari mari grupuri de activiști pentru mediu, Back-on-Track Europe, Stay Grounded Network, dar și Aterra. Prin protestul lor neobișnuit, activiștii își doresc să atragă atenția reducerii rutelor internaționale de transport feroviar pe timp de noapte.

Protestele vor avea loc în gări din marile orașe europene precum Amsterdam, Berlin, Helsinki, Lisabona, Paris, Stockholm dar și Strasbourg. Participanții la miting vor veni îmbrăcați în pijamale și vor organiza un silent disco. Totodată, ei vor aduce și vor interacționa cu publicul din gară, întrebându-i pe pasageri unde și-ar dori să călătorească cu trenurile de noapte.

„Trenurile de noapte sunt cea mai bună alternativă la aviație, un sector care trebuie să se reducă drastic pe măsură ce colapsul climatic se accelerează”, a declarat Inês Teles, o activistă din cadrul „Stay Grounded” pentru Euronews. 

Activiștii afirmă că în prezent, există mai puține opțiuni decât în anii 1970, din cauza eliminării rutelor mai vechi de transport feroviar, care îi determină pe mulți să călătorească cu avionul. Prin protestele coordonate, activiștii își doresc să sublinieze cerea publică pentru alternativele care să înlocuiască transportul aerian.

Inițiativa vine în contextul în care operatorul austriac ÖBB a confirmat că trenul de noapte Paris-Viena, va fi suspendat în decembrie, după ce guvernul francez a retras finanțarea. Activiștii au mai avertizat că și alte conexiuni importante, precum trenul Lisabona-Madrid și alte rute feroviare care leagă sudul și nordul Europei riscă să fie închise sau sunt lipsite de finanțare.

Sistemul e-SIGUR va include camere video cu radar care vor permite monitorizarea vitezei. Vor permite și recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare și verificarea deținerii rovinietei.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, anunță că documentația pentru camere va fi validată de ANAP. Apoi, va fi lansată licitația publică pentru achiziția camerelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare.

Durata de implementare a proiectului este de 22 de luni. Finanțarea este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.

Noul sistem integrat de management al traficului va permite monitorizarea vitezei și recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare. Poate verifica deținerea rovinietei și procesa automat datele și abaterile de la conduita rutieră.

În viitor, sistemul va putea fi adaptat pentru a alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente, va permite analiza traficului și verificarea deținerii ITP și RCA.

Cristian Pistol a subliniat că principalul obiectiv al sistemului e-SIGUR nu este sancționarea, ci descurajarea comportamentelor agresive și periculoase la volan.

„Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”, a declarat Pistol.

România se aliniază astfel Strategiei Naționale care urmărește reducerea drastică a numărului de victime pe șosele.

Directiva revizuită privind drepturile victimelor include înființarea unor linii de asistență telefonică pentru victime, care vor oferi informații, orientări și sprijin emoțional victimelor.

Victimelor le va fi mai ușor să raporteze infracțiunile online și să participe la procedurile penale. Aceștia vor primi sprijin în instanțe în spații dedicate și vor avea la dispoziție sprijin psihologic suplimentar pentru victimele care au nevoie de acesta.

Copiii victime vor beneficia, de asemenea, de un acces mai bun la justiție în instanțe. Raportarea infracțiunilor și depunerea mărturiei, serviciile sociale, asistența psihologică și medicală și orientările administrative vor fi mai bine structurate și coordonate pentru a răspunde nevoilor lor specifice.

Toate victimele vor beneficia de o protecție sporită a datelor lor cu caracter personal, iar accesul la despăgubiri va fi consolidat. Noile norme consolidează, de asemenea, activitățile de formare pentru a se asigura că ofițerii de poliție, judecătorii și procurorii răspund în mod eficient drepturilor și nevoilor victimelor.

Directiva privind drepturile victimelor a intrat în vigoare în 2015. De atunci, aceasta a avut un impact pozitiv asupra drepturilor victimelor de a avea acces la informații și le-a îmbunătățit accesul la servicii de sprijin. Evaluarea Directivei privind drepturile victimelor, publicată în iunie 2022, a confirmat că aceasta a generat, în linii mari, beneficiile preconizate. Cu toate acestea, a demonstrat, de asemenea, deficiențe care necesită îmbunătățiri specifice în ceea ce privește principalele drepturi ale victimelor.

Consiliul Superior al Magistraturii reacționează la materialul de presă publicat de Recorder, intitulat „Justiție capturată” într-un comunicat de presă în care ține să precizeze că este nevoie de verificări în privința faptelor prezentate în anchetă.

CSM recunoaște existența unor vulnerabilități legislative (pe care spune că le-a semnalat anterior) și spune că, dacă faptele prezentate în material ar fi adevărate, ar însemna că sistemul judiciar ar fi „abdicat” de la scopul său primordial.

„Aspectele prezentate în conținutul materialului de presă relevă fapte care, dacă ar fi adevărate, ar putea conduce la concluzia că sistemul judiciar, integral sau sectorial, a abdicat de la scopul său legal și constituțional. Luând în considerare că legea a prevăzut instrumente interne de control și reglare, Secția de procurori a CSM va face demersuri pentru a verifica, în acord cu rolul său instituțional, realitatea concluziilor materialului de presă privind activitatea procurorilor”, se arată în comunicat.

CSM consideră că modificările legislative succesive din perioada 2017-2022 au fost de natură să bulverseze activitatea judiciară:

„Procurorii din cadrul secției au învederat de mai multe ori miniștrilor justiției și altor decidenți politici, în cei 3 ani scurși de la începutul mandatului, că este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului. Modificările succesive ale legilor justiției în perioada 2017-2022 au bulversat activitatea parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de reprezentare în fața  instanțelor, cât și în zonele de management și administrație”.

CSM atrage atenția că anumite legături de idei care se fac în textul anchetei, între problemele din sistem și pensiile magistraților sunt periculoase prin faptul că pot manipula opinia publică și ar putea fi de natură să deraieze demersul jurnalistic:

„Legătura dintre eventualele probleme de sistem, integrale sau sectoriale, care trebuie verificate de îndată, și modificările recente referitoare la statutul magistraților, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder”.

CSM reamintește că, indiferent de schimbările politice recente, necesarele modificări legislative au fost în mod repetat amânate. Secția încearcă să repoziționeze discuția într-un cadru instituțional, indicând că soluțiile durabile au nevoie de voință politică și adaptări legislative consistente:

„În ceea ce privește eventualele poziționări politice ale unor organizații sau partide, învederăm faptul că, indiferent de rotația politică a ultimilor 8 ani, nu s-a dorit ca deficiențele legislative semnalate să fie înlăturate în sensul celor semnalate de către membrii sistemului judiciar în acord cu recomadările Comisiei de la Veneția, ale Mecanismului de Cooperare și Verificare și a mecanismului european rule-of-law. În acest sens, orice intervenție corectă asupra problemelor semnalate va trebui să conțină, în mod obligatoriu, modificările legislative solicitate, pentru reglarea problemelor de sistem”, se arată în document.

Potrivit instituției, utilizatori din România ai platformei TikTok au raportat primirea unor mesaje suspecte prin care li se cere completarea unui formular pentru confirmarea faptului că sunt deținătorii unui cont sau al unei pagini.

În realitate, spune DNSC, formularul solicită date de logare, iar codul primit prin SMS „reprezintă de fapt codul suplimentar de autentificare (2FA) folosit pentru logarea în cont”.

„Astfel, sub pretextul verificărilor, atacatorii au scopul de a prelua controlul asupra contului de TikTok. Conturile deturnate pot fi folosite ulterior pentru propagarea altor fraude, atacuri cibernetice sau chiar dezinformare”, avertizează DNSC.

DNSC transmite o serie de măsuri de precauție pentru a preveni compromiterea conturilor.

„Nu transmiteți niciodată date de logare sau coduri de autentificare prin mesaje, formulare, email, sau telefonic! Echipele oficiale ale platformelor nu vă vor solicita aceste detalii niciodată. Fiți vigilenți și analizați cu atenție mesajele suspecte de la conturi sau persoane necunoscute. Raportați astfel de tentative de fraudă către DNSC, prin numărul de telefon 1911 sau prin platforma PNRISC”, a subliniat instituția.

Arcada Galați a învins pe SCMU Craiova cu 3-0, Corona a trecut de campioana en-titre, Dinamo București, în Ștefan cel Mare, cu 3-2, iar Steaua s-a impus în Giulești, tot cu 3-2, cu Rapid.

Echipa etapei a 8-a, conform Federației Române de Volei, este următoarea:

Rareș Bălean (extremă Steaua București) – 30 de puncte (+19). De departe omul meciului în victoria echipei sale contra Rapidului. A reușit 25 de puncte în atac cu o eficiență de 63%. A mai servit și 5 ași. Pe preluare, chiar dacă a greșit 4 mingi, Rareș s-a descurcat bine: 41% recepție pozitivă și 21% excelentă.

Ștefan Lupu (centru, Corona Brașov) – 12 puncte (+10). Internaționalul român intră pentru prima dată în echipa rundei. 8 puncte reușite de Lupu în atac, cu o eficiență de 62%, la care a adăugat un as și trei blocaje. Prestație solidă și om de bază în echipă.

Aaro Nikula (universal, Arcada Galați, Finlanda) – 20 de puncte (+17). Omul cu punctele pentru Arcada. Finlandezul a jucat la cel mai înalt nivel. 16 puncte obținute în atac, cu 59% eficiență, la care a adăugat un as și trei blocaje. Eficient, când el joacă bine, Arcada e greu de învins.

Renet Vanker (coordonator, Arcada Galați, Estonia) – 2 puncte (-2). Coordonatorul gălățenilor și-a arătat clasa în jocul cu SCMU Craiova. A variat mingile pe fileu și a găsit mereu soluții câștigătoare pentru a învinge blocajul advers. La a doua prezență în echipa etapei.

Saso Stalekar (centru, Arcada Galați, Slovenia) – 7 puncte (+5). Slovenul prinde echipa etapei pentru a doua oară. Din nou foarte sigur pe el pe fileu. 5 puncte în atac, cu 71% eficiență și alte două blocaje. Greu de trecut de adversari.

Ewoud Gommans (extremă, Corona Brașov, Țările de Jos) – 22 de puncte (+14). Căpitanul Coronei a făcut un meci mare. Și-a trecut în cont 22 de puncte, dintre care 18 în atac, cu 49% eficiență. A mai contribuit și cu patru blocaje! Și pe preluare, deși dinamoviștii au vrut să-l destabilizeze, nu prea au reușit. Din 41 de mingi, a greșit doar trei. Cifrele sale la preluare: 61% recepție pozitivă și 22% excelentă. Este prima dată în echipa etapei.

Santiago Arroyo (libero, Steaua București, Argentina) – O nouă prestație excelentă pentru argentinian în Giulești. Santiago și-a ajutat enorm coechipierii pe preluare. A jucat nu mai puțin de 36 de mingi, greșind de doar două ori. 67% recepție pozitivă și 31% excelentă sunt cifrele lui.

Antrenorul etapei:

Sergiu Stancu (Arcada Galați) – Antrenorul Galațiului și-a adus echipa într-o formă foarte bună. Arcada tocmai a câștigat al patrulea meci consecutiv, învingând în ordine Rapid, Steaua, Corona și, în ultima rundă, Craiova.

Este vorba de Lotul 6: Cap X Postul de Oprire Nou Poarta – Caransebeș, km 436+887 – km 474+046,53.

Ofertantul desemnat câștigător este Asocierea formată din IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi și Societatea Comercială Rotary Construcții Mentenanță SA, cu liderul de asociere IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi.

Valoarea contractului este 2.114.352.202,96 lei , iar durata totală a acestuia este de 195 luni , incluzând: 12 luni pentru elaborarea documentațiilor tehnice, 60 luni pentru execuția lucrărilor, 120 luni pentru perioada de garanție și 3 luni pentru activitățile post-recepție.

Finanțarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027 , din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual, conform programelor de investiții publice în vigoare.

Principalele obiective ale contractului sunt: modernizarea liniei de cale ferată conform Specificațiilor Tehnice de Interoperabilitate, pentru linie simplă sau dublă, electrificată la 25 kV, instalarea sau reabilitarea instalațiilor de centralizare electronică și electrodinamică în stații și în linia curentă, implementarea sistemului de siguranță ERTMS nivel 2, asigurarea sarcinii maxime de 22,5 tone pe osie, asigurarea lungimii trenurilor de până la 740 metri în toate stațiile, amenajarea peroanelor înalte, cu lungimea de 400 metri, în toate stațiile, menținerea ecartamentului nominal de 1435 mm, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa și lărgirea tunelului Tîmpa pentru respectarea gabaritului standard, construirea a două tuneluri noi, tip galerie simplă cu cale dublă: Poarta 2 (550 m) și Poarta 3 (305 m), executarea lucrărilor civile în stații, inclusiv igienizare, cosmetizare și intervenții la structuri, precum și eficientizarea fluxurilor și îmbunătățirea geometriei traseului în plan și profil longitudinal, precum și realizarea lucrărilor de semnalizare și telecomunicații, modernizarea instalațiilor de electrificare pe întreaga lungime, sistem de alimentare 25 kV, 50 Hz, creșterea capacității de tranzit, montarea panourilor fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a zgomotului și asigurarea vitezei maxime de circulație a trenurilor de 120 km/h.

„Prin implementarea proiectului, linia feroviară va respecta parametrii tehnici prevăzuți de standardele și legislația europeană în vigoare, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, creșterea siguranței circulației și îmbunătățirea mobilității de pasageri și marfă pe acest coridor strategic”, transmite CFR SA.

Într-un mesaj publicat joi, pe Facebook, Bogdan Ivan a explicat de ce noul pachet legislativ are un impact major asupra dezvoltării infrastructurii din România.

„Diferențele mari de preț dintre Vest și regiunea noastră vin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestii vechi de ani. Dacă rețelele nu pot transporta energie ieftină, oamenii ajung să plătească mai mult”, a explicat ministrul Energiei. 

Oficialul a precizat că noul pachet legislativ adoptat de CE „deblochează proiecte critice de interconectare” a rețelelor energetice, „reduce birocrația și accelerează autorizările” pentru lucrări de infrastructură energetică. 

Ministrul a mai precizat și că noul cadru legislativ „modernizează regulile de funcționare ale pieței”, dar și că „întărește securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii”. 

Potrivit oficialului, în lista celor opt proiecte europene de urgență energetică, numită „Energy Highways”, se află și proiectul dedicat stabilității prețurilor în Europa de Sud-Est, pe ruta Austria–Ungaria–Slovacia. Este un proiect care poate reduce diferențele de preț și poate integra mai facil producția României pe piața europeană.

Astfel, România va genera mai multă energie accesibilă consumatorilor, cu mai puțină birocrație necesară.

Reamintim că, la jumătatea lunii octombrie, ministrul Bogdan Ivan l-a informat pe Dan Jørgensen, Comisarul European pentru Energie în cadrul reuniunii CESEC despre probleme întâmpinate de România, în cadrul întâlnirii fiind agreate instrumente financiare, printre care se află și acest nou pachet legislativ. 

Ministerul Energiei a transmis, joi, că sprijină dezvoltarea în România a unui proiect crucial pentru stabilizarea producției mondiale de materiale critice, printr-un parteneriat tip Joint Venture între compania Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu S.R.L. (FPCU) de la Feldioara și compania americană Critical Metals Corp (CRML).

Este vorba de partneriatul detaliat marți de Mediafax, citând presa americană, după confirmarea transmisă la Bursa de Valori București de Nuclearelectrica, acționarul unic al entitățiii de la Feldioara.

Potrivit anunțului CMRL, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută integral de Nuclearelectrica – producătorul național de energie nucleară și operatorul Centralei nucleare Cernavodă, va forma împreună cu producătorul de metale rare Critical Metals (CRML), listat la New York, un joint venture cu obicetivul de a construi și a opera o fabrică pentru procesarea pământurilor rare, amplasată în România, scrie Profit.ro, citând presa de specialitate din SUA.

Nuclearelectrica a precizat că documentul semnat este unul neangajant, menit să evalueze oportunitatea înființării unei societăți mixte.

Anunțul a dus la creșterea cu 24,8% a acțiunilor CRML, potrivit presei de specialitate. În ultima zi însă, acestea s-au devalorizat cu 12,58%, conform datelor agregate în timp real. La ora publicării, prețul acțiunii crescuse în medie cu 10,26% în ultimele 5 zile.

Potrivit comunicatului instituției, proiectul va constitui primul lanț de aprovizionare complet integrat pentru materiale critice din lumea occidentală. De asemenea, va putea fi finanțat prin planul european RESourceEU Action Plan, cu fonduri de până la 3 miliarde de euro.

„Este pentru prima oară când România devine o verigă esențială în producția occidentală de materiale critice, pentru că fabrica de procesare va funcționa la noi în țară, la Feldioara. Avem o oportunitate excelentă de a accesa finanțări europene care totalizează 3 miliarde de euro. Astfel, devenim un jucător-cheie în industria globală a pământurilor rare. Acest proiect schimbă jocul, pentru că pământurile rare sunt esențiale pentru lumea de mâine, fiind folosite în producerea sateliților, stocarea energiei și dezvoltarea inteligenței artificiale”, a subliniat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în comunicatul transmis joi.

Ministerul precizează că proiectul ar asigura accesul României la procesarea a 50% din pământurile rare extrase din cel mai mare zăcământ de acest tip din lume, situat în Groenlanda. Prin procesarea în fabrica de la Feldioara, cu tehnologie de ultimă generație, România poate deveni un furnizor constant de materiale indispensabile pentru industrii-cheie cum ar fi cea de microprocesoare, aerospațială sau de apărare.

Abia la finalul cumunicatul se precizează acest parteneriat este în fază de evaluare.

„Ulterior etapei de evaluare inițiale, care stabilește fezabilitatea înființării parteneriatului tip Joint Venture, vor fi prezentate detalii despre etapele proiectului, mecanismul de finanțare, precum și strategia de dezvoltare în direcția consolidării României ca un pilon esențial în industria euro-atlantică de procesare a pământurilor rare”, au conchis oficialii Ministerului Energiei.

Potrivit datelor oficiale ale companiei, ca urmare a încheierii intre SN Nuclearelectrica SA (SNN) si Compania Națională a Uraniului (CNU) a contractului de vânzare-cumpărare a unor active din cadrul liniei de procesare a concentratului de uraniu de la Sucursala Feldioara a CNU, în data de 18.03.2021, prin Hotararea AGA nr. 4/05.04.2021, a fost aprobată înființarea unei filiale integral deținute de SNN, în calitate de asociat unic, filiala care ca principal obiect de activitate Prelucrarea Combustibililor Nucleari https://www.mediafax.ro/economic/nuclearelectrica-si-compania-uraniului-au-finalizat-transferul-liniei-de-procesare-a-uraniului-21452895.

Conform raportului pe anul trecut, la 31 decembrie 2024, FPCU avea o cifră de afaceri netă de 93,3 milioane de lei, în creștere de la 74,5 milioane de lei la 31 decembrie 2023.

Și profitul companiei a crescut în acest interval, de la 19,4 milioane de lei, la 24,8, la finalul lui 2024.

North Bucharest Investments anunță includerea în portofoliul exclusiv a proiectului Avangarde Harmony, un ansamblu mid-plus dedicat familiilor moderne și comunităților în formare. Proiectul se află în etapa de pre-sale, cu avans minim de 15% și prețuri care pornesc de la 68.500 € + TVA, o fereastră de oportunitate care capătă relevanță într-o piață aflată într-o dinamică accelerată. Interesul crescut pentru zona de nord și pentru proiectele cu infrastructură coerentă transformă această etapă de pre-sale într-un moment favorabil pentru cumpărători și investitori.

Citeşte comunicatul integral AICI

În anul școlar 2024–2025, PENNY a sprijinit prin programul „Vreau în clasa a 9-a” 140 de elevi din nouă județe.

Intervențiile au inclus sesiuni de meditații pentru materiile de bacalaureat, activități de consiliere vocațională, workshopuri educaționale și de dezvoltare personală, sesiuni de practică în magazinele PENNY, precum și distribuirea de ghiozdane echipate, tichete sociale, îmbrăcăminte și pachete de sprijin.

Citeşte comunicatul integral AICI

În Ajunul Crăciunului, Parisul înzăpezit este martorul unei prietenii vibrante și al unei iubiri care înflorește neașteptat în mansarda modestă a poetului Rodolfo. Alături de Marcello, Colline și Schaunard, el încearcă să înfrunte frigul și sărăcia cu umor, artă și companie sinceră. O simplă bătaie în ușă schimbă însă totul. Mimì, vecina delicată și firavă, intră în viața lui cu o lumânare stinsă și cu o tuse ce trădează o suferință adâncă. Întunericul devine preludiul unei iubiri care răsare ca o flacără în mijlocul iernii.

Străzile animate ale Cartierului Latin, cafeneaua Momus, revederea dramatică dintre Musetta și Marcello, toate se transformă într-o frescă plină de culoare, tinerețe și pasiune. În timp ce Musetta își recucerește iubitul prin farmec și inteligență, Rodolfo și Mimì trăiesc una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din repertoriul liric, o poveste fragilă, plină de temeri, dor și tandrețe.

Pe măsură ce iarna se adâncește, destinul celor doi îndrăgostiți se frânge sub greutatea bolii. Prietenii lor, Schaunard, Colline și Musetta, sacrifică tot ce pot pentru a o salva pe Mimì, dar dragostea nu poate învinge întotdeauna timpul. În mansarda unde totul a început, Mimì își găsește sfârșitul în brațele lui Rodolfo, cu boneta roz, simbolul inocenței și al tandreții, așezată sub pernă.

Regie: Ionel Pantea

Decor: Ştefan Caragiu

Costume: Liliana Cenean

Maeștri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu

Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan

Asistent de regie: Paula Stoica

Dirijor: Daniel Jinga

Distribuția:

Mimi: Simona Neagu/Georgiana Dumitru – debut; Rodolfo: Andrei Petre – debut; Musetta: Irina Iordăchescu/Cristina Maria Oltean; Marcello: Sebastian Balaj – debut; Schaunard: Dan Indricău; Colline: Ion Dimieru/Leonard Bernad; Benoît/Alcindoro: David Miron – debut; Vameșul: Adrian Ionescu; Parpignol: Constantin Negru

Cu participarea Orchestrei, Corului și al Corului de Copii al Operei Naționale București.

Sunt povești care nu se termină, ci rămân pentru totdeauna întipărite în inimă. Când cortina cade, nu se încheie un spectacol, se deschide o rană frumoasă, o amintire care va dăinui pentru totdeauna. La Bohème promite două seri de neuitat, vineri, 12 decembrie și sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 18:30, în care publicul va trăi intens drama, umorul, muzica și magia Parisului boem.

Analiza arată că în jur de 60.000 dintre cei mai înstăriți oameni din lume dețin și controlează împreună mai multe resurse decât 3,9 miliarde de persoane luate la un loc. Cu alte cuvinte, 0,001% din populația globală are o avere de trei ori mai mare decât cea mai săracă jumătate a populației.

În pofida acestor acumulări, contribuția financiară a elitei la bugetele publice este redusă. În timp ce medicii, profesorii sau inginerii se confruntă cu impozite mai mari, miliardarii beneficiază de scutiri fiscale și de structuri offshore care le minimizează obligațiile fiscale. Raportul World Inequality Report, prezentat de Euronews, atrage atenția că acest dezechilibru afectează finanțarea educației, sănătății și acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.

Deși numărul mediu de ore lucrate a scăzut comparativ cu deceniile trecute, femeile nu resimt această reducere. Totalul muncii desfășurate de acestea, incluzând activitățile de îngrijire neplătite, rămâne ridicat. La nivel mondial, femeile obțin doar o treime din veniturile provenite din muncă. Dealtfel, egalitatea salarială, nu este atinsă în nicio regiune. În anumite zone, precum Asia de Sud, Orientul Mijlociu și unele state africane, ponderea veniturilor câștigate de femei nu depășește 25%.

Raportul arată o perspectivă diferită asupra emisiilor: nu doar consumatorii sunt responsabili, ci și proprietarii companiilor. Cel mai bogat 1% din populația lumii produce, în medie, de 75 de ori mai mult carbon decât jumătatea cea mai săracă. Dacă emisiile sunt raportate la proprietatea capitalului, diferențele devin și mai evidente. În Statele Unite, primii 10% din deținătorii de capital sunt responsabili pentru 72% din emisiile asociate. Această abordare subliniază rolul esențial al deciziilor investitorilor și proprietarilor în perpetuarea industriilor poluante.

Țările dezvoltate continuă să profite de un avantaj financiar istoric, cunoscut odinioară sub denumirea de „privilegiu exorbitant”. În prezent, nu doar SUA, ci și Europa sau Japonia obțin constant venituri din plasamente externe. În schimb, statele sărace se confruntă cu dobânzi ridicate, rezerve cu randament scăzut și ieșiri de capital din economie. În unele cazuri, pierderile depășesc bugetele naționale destinate sănătății.

Raportul concluzionează că actuala structură economică mondială menține diferențele dintre țări și dintre indivizi, amintind, într-o formă modernă, de mecanismele economice ale epocii coloniale. Autorii insistă că aceste realități nu sunt inevitabile, ci rezultatul deciziilor politice și instituționale.

Guvernul în primă lectură, joi, proiectul care vizează instituirea supravegherii extinse asupra afacerilor Lukoil din România, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Proiectul apare pe agenda Guvernului după ce statul român a actualizat, prin OUG adoptată pe 2 decembrie, cadrulul național de aplicare a sancțiunilor internaționale, proiect pus în transparență de Ministerul Afacerilor Externe.

Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vînzării activelor externe de către Lukoil, din 13 deccembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Decizia SUA privind Lukoil asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia, a declarat pe 4 decembrie susține Oana Țoiu, ministrul român de Externe. Șefa diplomației române a spus că principalele consecințe ale deciziei SUA sunt stabilitate a, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.

Ordonanța adoptată săptămâna trecută actualizează OUG 202/2008 pentru a permite Guvernului României să utilizeze instrumente de supraveghere specială și să aplice măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, în mod similar celor prevăzute pentru sancțiunile adoptate de UE, inclusiv în cazul sancțiunilor ONU și al sancțiunilor partenerilor strategici ai României. Astfel, actul normativ extinde domeniul de aplicare al OUG 202/2008 pentru a include aceste situații, permițând Guvernului să constate impactul economic semnificativ și să decidă instituirea supravegherii speciale, cu desemnarea unui supraveghetor și stabilirea atribuțiilor acestuia.

Potrivit Palatului Victoria, în anumite cazuri în care sancțiunile internaționale pot afecta economia României sau anumite sectoare cheie, ministerul de resort propune Guvernului instituirea instrumentului de supraveghere specială și desemnarea unui supraveghetor. Măsura poate fi revocată atunci când condițiile care au determinat-o au încetat sau nu se mai justifică.

Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei naționale, potrivit Executivului.

„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.

Acest proiect de OUG fusese anunțat anterior de premierul Ilie Bolojan, care a detaliat condițiile în care ar putea fi activat. „Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat. Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

• Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de vineri ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.

Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.

Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.

Ordonanața de urgență detaliază contextul adoptării legislației – respectiv situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse – și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a hotărî instituirea supravegherii extinse.

Documentul integral:

„Proiect de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse,

luând în considerare poziția României de susținere a adoptării acestor măsuri în vederea reducerii capacității Federației Ruse de a purta acest război,

având in vedere că, în acest context, alte state au adoptat sancțiuni unilaterale cu efecte extrateritoriale semnificative, care pot genera un impact economic semnificativ asupra pieței economice din România, inclusiv asupra operatorilor și asupra pieței de muncă,

întrucât adoptarea de mecanisme care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România sau ca urmare a efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, este de natură să asigure atât atingerea scopului acestor sancțiuni, cât și limitarea impactului asupra pieței economice,

având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, efectele extrateritoriale ale unor sancțiuni impuse de alte stat fiind deja prezente, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”

După articolul 84, se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul cuprins:

„Articolul 85

Supravegherea extinsă

(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:

1. a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în condițiile prevăzute la alin. (2);
2. b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță;
3. c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
4. d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală.

(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:

1. a) distorsionarea unui sector al economiei;
2. b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
3. c) periclitarea securității energetice a României.

(3) Instituirea supravegherii extinse poate avea loc și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România.

Cererea persoanei juridice se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente:

1. a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3);
2. b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.

(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2), Guvernul admite cererea și emite o hotărâre de guvern în condițiile alin. (1). În caz contrar, Guvernul respinge cererea și comunică solicitantului răspunsul în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă:

1. a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
2. b) Guvernul apreciază că măsura nu se mai justifică;
3. c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care revocarea nu afectează interesele economice care au justificat instituirea măsurii.

Articolul 86

Sistemul de supraveghere extinsă

(1) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele drepturi principale:

1. a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
2. b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
3. c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.

(2) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele obligații principale:

1. a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
2. b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
3. c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
4. d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
5. e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
6. f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
7. g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.

(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:

1. a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
2. b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
3. c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
5. e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.”