MediaFax.ro

Deputatul PSD, Marius Budăi, a declarat marți, pe pagina sa de Facebook, că România are nevoie urgentă de un nou executiv „funcțional” și „ancorat în voința cetățenilor”.

Social-democratul l-a acuzat pe Ilie Bolojan, actualul premierul interimar, că, în ultimele luni, a blocat dialogul și procesul decizional, iar efectele din prezent se văd cel mai mult în economie și în nivelul de trai al românilor.

„România nu mai poate aștepta. PSD are soluția”, și-a început Budăi mesajul publicat online.

Acesta a afirmat că „timp de luni de zile” România a fost condusă de un premier care „a ales, în schimb, să blocheze”, nu să guverneze.

„Să blocheze dialogul, să blocheze deciziile, să blocheze orice voce care nu era a dumnealui. Rezultatul îl simte fiecare român în buzunar: recesiune, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o sărăcire continuă pe care nicio retorică nu o poate ascunde”, a transmis deputatul PSD.

Conform celor declarate, continuarea actualei direcții pe care guvernul Bolojan a început-o ar însemna „iresponsabilitate asumată”, nu stabilitatea pe care țara o caută.

Deputatul social-democrat a mai spus că România are nevoie de „un guvern care înțelege un lucru fundamental”, și anume că oamenii trebuie implicați în procesul de guvernare.

„Nu guvernezi împotriva oamenilor, nu guvernezi peste ei, ci guvernezi cu ei și pentru ei. Poporul și-a trimis reprezentanții în Parlament. Un prim-ministru legitim este cel care respectă această voință, nu cel care o ignoră sistematic în numele unor decizii asumate unilateral”, a mai spus acesta.

Totodată, Budăi a susținut că PSD are deja pregătită o variantă de guvernare și că partidul din care face parte este gata să preia responsabilitatea conducerii țării.

„PSD are această soluție pregătită. Un guvern funcțional, cu puteri depline, ancorat în voința cetățenilor și în valorile care ne definesc locul în Europa”, a afirmat deputatul.

„Pentru că noi nu doar iubim această țară – îi și asumăm un viitor prosper, stabil și ferm pro-occidental, alături de partenerii și aliații care contează. Mingea este acum la cei care au invocat cel mai des cuvântul responsabilitate. România îi privește. Noi suntem pregătiți. Soluția există. România nu mai are timp de pierdut”, a mai scris Marius Budăi.

O întâlnire între președintele CSM, Liviu Odagiu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac, a avut loc în data de 12 mai 2026, scrie G4Media. Deși întâlnirea nu este menționată pe site-ul de internet al niciuneia dintre instituțiile participante, scopul ei este redat de un document adoptat la finalul întrevederii.

Cei trei reprezentanți au vrut să stabilească în ce măsură sistemul judiciar trebuie să respecte Legea 141/2025, prima dintre legile de reformă asumate de guvernul condus de Ilie Bolojan, în ceea ce privește diurnele pe care le primesc judecătorii și procurorii detașați sau delegați.

Potrivit G4Media, minuta de la finalul întâlnirii a stabilit că magistraților nu li se aplică prevederea din lege, conform căreia diurna este de 23 de lei pe zi, sumă prevăzută pentru toți bugetarii, ci rămân la diurna stabilită printr-o ordonanță de urgență din 2006, adică 2% pe zi din salariul brut.

„În concluzie, avându-se în vedere caracterul de normă specială a art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 faţă de dispoziţiile din H.G. nr. 714/2018, faptul că art. XXIX din Legea nr. 141/2025 nu vizează magistrații detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, precum şi faptul că diurna este un drept de natură salarială stabilit printr-o lege specială, al cărei cuantum se menţine în plată la acelaşi nivel cu cel acordat în luna decembrie 2025 (art. XLVIII din Legea nr. 141/2025), judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, în cursul anului 2026, de un cuantum al diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 27/2006 de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”, se arată în documentul citat de G4Media.

Această decizie a pus în conflict două legi. Este vorba despre OUG 27 din 2006, prin care magistrații delegați sau detașați primeau diurnă de 2% pe zi din salariul brut, și Legea 141/2025, prin care Guvernul Bolojan a stabilit că diurnele întregului personal plătit din fonduri publice, deci inclusiv magistrații, se limitează la 23 de lei pe zi în anul 2026. În această situație, cei trei magistrați semnatari ai minutei au stabilit că OUG 27 este o lege specială, care are prioritate în aplicare, pe când Legea 141 este lege generală, care nu se aplică atunci când există o lege specială.

Doi magistrați citați de G4Media au subliniat că interpretarea celor două legi este una excesivă, iar cei trei au preluat din practica judiciară doar ce le-a convenit. Un alt magistrat consultat de G4Media a explicat faptul că întocmai Legea 141, fiind aplicabilă strict pentru anul 2026, este de fapt o lege specială – care ar avea prioritate în aplicare – iar OUG 27 este legea generală.

G4Media mai notează că două zile mai târziu, pe 14 mai, președintele CSM Liviu Odagiu, a emis o decizie prin care a oficializat cele decise în minută: în cursul anului 2026, judecătorii și procurorii delegați sau detașați vor primi în continuare diurne de 2% pe zi din salariul brut.

Trump i-a sugerat lui Xi că SUA și China ar trebui să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), potrivit Financial Times. Președintele SUA ar mai fi propus ca în alianța împotriva Tribunalului de la Haga să fie atras și liderul rus Vladimir Putin.

Discuția a avut loc în timpul vizitei pe care Trump a făcut-o la Beijing și a fost dezvăluită de mai multe persoane familiarizate cu evaluarea SUA a summitului de săptămâna trecută. Trump a explicat că interesele celor trei țări coincid, iar CPI trebuie să fie combătută, au arătat sursele.

Dezvăluirea a apărut chiar înainte de vizita pe care Putin o va face în China. Părțile implicate nu au comentat informația. Administrația Trump a publicat duminică o notă informativă despre summitul de la Beijing, dar documentul nu conține nicio referire la conversații despre Putin sau războiul din Ucraina.

În trecut, administrația Trump și-a exprimat opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare, abuz de putere și ignorare a suveranității naționale a SUA.

La fața locului au intervenit pompierii militari ai Detașamentului Arad cu două autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, autoscara și o ambulanță SMURD de Terapie Intensivă Mobilă.

Potrivit ISU Arad, incendiul se manifesta în bucătăria apartamentului și în alte două încăperi, cu degajări mari de fum. Concomitent cu acțiunea de stingere, echipajele au desfășurat operațiuni de căutare și salvare a eventualelor victime.

Din imobil s-au autoevacuat 25 de persoane, fără a avea nevoie de îngrijiri medicale. Proprietara apartamentului a fost evaluată medical la locul intervenției, însă a refuzat transportul la spital.

Incendiul a fost lichidat în limitele găsite, iar pompierii continuă verificările pentru identificarea eventualelor focare ascunse și stabilirea cauzei probabile de producere a incendiului.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, începe marți o vizită oficială de două zile în Polonia, acesta fiind primul său turneu extern de la preluarea mandatului, relatează TVP World, care citează Reuters.

Este o vizită extrem de importantă pentru Magyar, pentru că reprezintă încercarea noului lider de la Budapesta de a apropia din nou Ungaria de direcția pro-europeană.

Acesta se va întâlni miercuri cu premierul polonez Donald Tusk, politicianul care a readus la putere în Polonia, în 2023, o coaliție pro-europeană și care a reușit să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, deblocând miliarde de euro suspendate din cauza disputelor privind statul de drept.

Modelul politic al lui Donald Tusk este văzut de mulți ca o direcție pe care Péter Magyar încearcă să o urmeze acum, după victoria sa obținută în aprilie împotriva fostului premier Viktor Orbán.

La acel moment, Donald Tusk a descris rezultatul alegerilor drept o lovitură împotriva „guvernării autoritare” și un semn al schimbării politice din Europa Centrală.

Relațiile dintre Polonia și Ungaria s-au deteriorat într-o mare măsură în ultimii ani, mai ales din cauza pozițiilor opuse privind războiul din Ucraina.

Un oficial al guvernului polonez a declarat că actuala vizită este văzută drept „o resetare simbolică” după o perioadă în care contactele dintre cele două state au fost aproape înghețate.

„Este foarte clar că doresc să restabilească relațiile cu Polonia la un nivel foarte bun. Acestea sunt, aș spune, gesturi care arată o revenire la cele mai bune tradiții ale unor legături bilaterale puternice.”, a spus oficialul.

Vizita lui Péter Magyar va include mai multe orașe din Polonia, de la Cracovia, în sud, până la Varșovia și portul baltic Gdańsk.

Luni, premierul ungar a anunțat că va merge cu trenul spre Varșovia, folosind „o linie feroviară de mare viteză construită cu finanțare UE – de «Bruxellesul malefic»”, care a fost o ironie la adresa discursului anti-UE promovat ani la rând de Viktor Orbán.

Peter Magyar a explicat că printre prioritățile sale din timpul mandatului este dezvoltarea unei conexiuni feroviare rapide între Varșovia și Budapesta în viitorul cel mai apropiat.

În cadrul deplasării, premierul ungar este însoțit de mai mulți miniștri importanți, printre care ministrul de externe Anita Orbán, ministrul economiei și energiei István Kapitany, ministrul transporturilor și investițiilor David Vitezy și ministrul apărării Romulusz Ruszin-Szendi.

„Domeniile de responsabilitate ale miniștrilor participanți modelează în mod natural direcția discuțiilor”, a declarat Magyar.

Energia va fi una dintre principalele teme de pe agenda întâlnirilor din aceasta săptămână. Noul lider ungar a promis că țara va renunța la dependența de energia rusească până în 2035.

„Aceasta este o problemă prioritară pentru ambele țări, criza petrolului fiind o provocare majoră”, a afirmat premierul ungar.

Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, Polonia intenționează să ofere Ungariei acces la gaz natural lichefiat din SUA printr-un nou terminal GNL din Gdańsk, care ar urma să devină operațional în 2028.

Pe lângă energie, reprezentanții celor două state vor discuta și despre sprijinul pentru Ucraina, precum și despre viitorul cooperării în cadrul Grupului de la Vișegrad.

Un nou set de modele climatice realizate de un grup internațional de cercetători arată că scenariul unei creșteri de 4,5°C până în anul 2100 nu mai este considerat probabil. În schimb, noua limită pentru cel mai grav scenariu este acum de aproximativ 3,5°C peste nivelurile preindustriale, scrie Euronews.

Cercetătorii spun că scăderea accelerată a costurilor pentru panourile solare și turbinele eoliene reduce șansele unei lumi dominate aproape exclusiv de combustibili fosili. În același timp, politicile climatice introduse în ultimii ani au început să reducă ritmul emisiilor globale, care se situează acum sub proiecțiile folosite în vechile scenarii extreme. Noile estimări provin din proiectul internațional ScenarioMIP, care dezvoltă modele climatice utilizate ulterior în rapoartele Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC).

Deși reducerea proiecției maxime este considerată o veste relativ pozitivă, oamenii de știință avertizează că o încălzire de 3,5°C ar avea în continuare efecte devastatoare asupra planetei. Ținta stabilită prin Acordul de la Paris din 2015 este limitarea încălzirii globale la maximum 2°C, ideal 1,5°C. Noile modele arată însă că depășirea pragului de 1,5°C este deja aproape inevitabilă. Potrivit estimărilor actuale, dacă politicile climatice rămân la nivelul prezent, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,5°C până la sfârșitul secolului.

Modelele climatice iau în calcul mai mulți factori: populația globală, consumul de energie, politicile climatice, cooperarea internațională și evoluția tehnologiilor. Scenariile cele mai grave presupun o revenire masivă la combustibili fosili, slăbirea politicilor de mediu și intensificarea conflictelor geopolitice și economice. În aceste condiții, statele ar prioritiza securitatea energetică și competiția regională în detrimentul combaterii schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că un astfel de scenariu ar putea declanșa schimbări ireversibile în sistemele climatice ale Pământului, inclusiv topirea accelerată a ghețarilor și modificări majore ale oceanelor.

Chiar și în variantele cu emisii reduse, cercetătorii avertizează că unele efecte pot deveni ireversibile pe termen uman. Creșterea nivelului mărilor, degradarea recifelor de corali sau afectarea pădurilor tropicale ar putea continua chiar dacă temperaturile globale sunt stabilizate ulterior. Noile modele climatice folosesc date reale privind emisiile până în 2023 și includ estimări mai precise despre modul în care oceanele și pădurile absorb dioxidul de carbon pe măsură ce planeta se încălzește.

Discuția ar fi avut loc în timpul summitului desfășurat săptămâna trecută la Beijing, unde cei doi lideri au abordat mai multe subiecte sensibile, inclusiv războiul din Ucraina și relațiile internaționale dintre marile puteri. Potrivit surselor citate de FT, declarația lui Xi Jinping reprezintă una dintre cele mai directe evaluări făcute până acum de liderul chinez la adresa războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Informațiile apar într-un moment important pentru relațiile dintre Beijing și Moscova. Vladimir Putin urmează să efectueze o vizită oficială în China pentru un nou summit cu Xi Jinping, într-un context geopolitic tensionat și marcat de blocajul militar din Ucraina.

Rusia și China și-au consolidat relațiile în ultimii ani, mai ales după anunțarea parteneriatului strategic „fără limite”, semnat înainte de invazia rusă în Ucraina. Cu toate acestea, declarațiile atribuite lui Xi sugerează că Beijingul privește cu tot mai multă rezervă costurile politice și economice generate de conflict.

Potrivit surselor Financial Times, Xi Jinping nu a mai exprimat anterior opinii atât de clare despre Vladimir Putin nici în discuțiile purtate cu fostul președinte american Joe Biden.

Războiul din Ucraina traversează în prezent o perioadă de stagnare militară, în timp ce pierderile armatei ruse continuă să crească. Economia Rusiei resimte presiunea sancțiunilor internaționale, iar Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii și obiectivelor militare din interiorul Rusiei.

În ultimele zile, Kievul a lansat noi atacuri în apropierea Moscovei, după ce Rusia a desfășurat unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceste operațiuni sunt „pe deplin justificate”.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, atacurile au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea graniței cu România.

Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă pentru Poliția Aeriană au decolat în jurul orei 01:45 de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației aeriene.

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea alertării populației din nordul județului Tulcea. La ora 02:05 a fost transmis un mesaj RO-Alert.

Conform MApN, radarele de la sol au urmărit un grup de drone care au lovit portul Ismail, din Ucraina, însă nu au fost detectate semnale radar care să indice pătrunderea acestora în spațiul aerian național.

Alerta aeriană a încetat la ora 02:57.

Ministerul Apărării a precizat că informează în timp real structurile aliate despre situațiile generate de atacurile ruse și menține contactul permanent cu acestea.

Una dintre cele mai cunoscute platforme este Thirdhome, o companie fondată în 2010 de dezvoltatorul imobiliar american Wade Shealy. Ideea a pornit după ce acesta a observat că multe dintre casele de vacanță ale prietenilor săi stăteau goale cea mai mare parte a anului, scrie The New York Times. Astăzi, platforma reunește aproape 11.000 de proprietăți de lux din 95 de țări și intermediază între 600 și 700 de schimburi în fiecare lună. Sistemul funcționează diferit față de schimburile clasice de locuințe. Proprietarii nu sunt obligați să meargă în casa persoanei care vine la ei, ci pot alege orice proprietate disponibilă din rețea. „Ideea era să poți merge exact în destinația pe care ți-o dorești”, a explicat fondatorul companiei.

Platforma acceptă doar proprietăți exclusiviste. Valoarea medie a unei case listate este de aproximativ 2,3 milioane de dolari. Printre cele mai spectaculoase exemple se numără o vilă construită lângă Marele Zid Chinezesc, evaluată la 6 milioane de dolari, cu opt dormitoare și personal propriu, sau o casă ultramodernă din Queenstown, Noua Zeelandă, dotată inclusiv cu heliport și vedere spre lacul Wanaka. Compania include și mii de reședințe afiliate unor hoteluri premium precum Ritz-Carlton, Rosewood Hotels sau Auberge Resorts Collection.

Mulți proprietari spun că evită platformele clasice de închiriere din teama că locuințele lor ar putea fi deteriorate de turiști necunoscuți. În schimb, ideea unui club exclusivist format din oameni care dețin la rândul lor proprietăți de lux oferă mai multă încredere. „Spiritul companiei este că îți împrumuți casa unui prieten de încredere”, a spus Stéphane Rio, antreprenor francez și proprietarul unei case de 3 milioane de dolari de lângă Paris. Un alt avantaj este costul redus. Membrii plătesc în medie aproximativ 650 de dolari pentru o săptămână într-o proprietate de lux care, în mod normal, ar costa zeci de mii de dolari la închiriere.

Experții imobiliari spun că modelul a devenit tot mai atractiv într-o perioadă în care proprietarii bogați caută experiențe premium fără să renunțe la activele lor imobiliare. Economistul Taylor Marr, de la compania imobiliară Redfin, explică faptul că proprietarii au astfel un motiv să păstreze casele de vacanță în loc să le vândă. „Îți păstrezi investiția într-o proprietate de lux și în același timp poți călători în alte reședințe exclusiviste la costuri minime”, a spus acesta. Pentru mulți membri, experiența este principalul câștig. Unii au ajuns astfel să stea în lodge-uri africane lângă rezervații naturale, vile private din Bahamas sau proprietăți spectaculoase din Finlanda și Thailanda – locuri pe care nu și le-ar fi permis niciodată prin închiriere clasică

Mii de simpatizanți ai lui Morales s-au adunat luni în piața din fața sediului guvernului, potrivit Associated Press. Bolivia este paralizată de blocaje rutiere care durează de peste două săptămâni și au provocat penurie de alimente și combustibil în mai multe orașe.

Forțele de securitate au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a împiedica protestatarii să ajungă la Congres și la palatul prezidențial. În timpul confruntărilor s-au auzit explozii de dinamită. Angajați și parlamentari au fost evacuați din clădirile din zonă. Manifestanții au ridicat baricade și au incendiat mobilier luat din magazine vandalizate.

Parchetul a anunțat 90 de arestări.

„Pot protesta dacă manifestațiile sunt pașnice, dar vom interveni dacă se comit infracțiuni”, a declarat viceministrul de interne Hernán Paredes.

Tulburările reprezintă cel mai serios test de până acum pentru președintele Rodrigo Paz, politician centrist favorabil mediului de afaceri, ajuns la putere în urmă cu șase luni pe fondul unei serii de victorii conservatoare în regiune.

Victoria surprinzătoare a lui Paz a reflectat nemulțumirea față de cele două decenii de dominație politică ale partidului Mișcarea pentru Socialism (MAS), fondat de Morales, într-un moment în care Bolivia se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 40 de ani.

Pentru reducerea deficitului bugetar, Paz a eliminat subvențiile pentru combustibili – considerate un pilon al modelului economic promovat de MAS – dar a menținut programele sociale și a introdus noi beneficii pentru lucrătorii din economia informală, încercând să limiteze impactul inflației.

Măsurile nu au calmat însă nemulțumirea socială. Mișcarea de protest a început cu revendicări salariale ale sindicatelor, apoi s-au alăturat fermieri nemulțumiți de calitatea combustibilului, mineri afectați de lipsa dinamitei și, ulterior, susținătorii lui Morales, care cer plecarea lui Paz.

Președintele Paz îl acuză pe Morales că orchestrează protestele pentru a destabiliza guvernul. Blocajele rutiere au fost frecvent folosite de mișcările sociale apropiate fostului lider, care afirmă că reprezintă majoritatea indigenă rurală a țării.

În ultimele 16 zile, aproximativ 5.000 de camioane au rămas blocate pe șosele, supermarketurile au început să rămână fără produse, iar unele spitale se confruntă cu lipsa unor materiale medicale. Mediul de afaceri estimează pierderile economice la peste 50 de milioane de dolari pe zi.

Guvernul a ajuns recent la acorduri cu minerii și profesorii aflați în grevă, însă criza persistă. În weekend, autoritățile au mobilizat mii de polițiști și militari în La Paz pentru a încerca deblocarea principalelor artere.

Situația provoacă îngrijorare și în regiune. Opt state latino-americane, de la Chile la Costa Rica, au condamnat într-o declarație comună orice acțiune menită să destabilizeze ordinea democratică, iar Argentina a anunțat un pod aerian umanitar de o săptămână pentru a atenua lipsurile din Bolivia.

Evo Morales coordonează mobilizarea dintr-o zonă izolată din Bolivia, unde se află de peste un an și jumătate pentru a evita executarea unui mandat de arestare legat de acuzații privind o relație sexuală cu o minoră de 15 ani. Fostul președinte susține că dosarul este motivat politic.

Politicieni conservatori au folosit protestele pentru a cere arestarea sa, după ce Morales a fost declarat săptămâna trecută în sfidarea instanței pentru neprezentarea la proces.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat duminică epidemia de Ebola drept urgență de sănătate publică de interes internațional. Până luni, autoritățile raportaseră cel puțin 118 decese și aproximativ 300 de cazuri suspecte în provinciile Ituri și Kivu de Nord, precum și un deces și un caz suspect în Uganda, țară vecină, potrivit AP.

Epidemia este provocată de virusul Ebola Bundibugyo, o variantă rară pentru care nu există vaccinuri sau tratamente aprobate. Specialiștii avertizează că bilanțul ar putea crește pe măsură ce supravegherea epidemiologică este extinsă.

Experți în sănătate publică și lucrători umanitari spun că virusul s-a răspândit nedetectat timp de mai multe săptămâni, în parte din cauza unor erori inițiale de diagnostic.

Primele probe prelevate în Bunia au fost testate pentru tulpina mai răspândită Ebola Zaire și au ieșit negative, au explicat autoritățile congoleze. Confirmarea prezenței virusului Ebola a venit abia pe 14 mai, iar identificarea tulpinii Bundibugyo a fost făcută o zi mai târziu.

Ministrul sănătății din RDC, Samuel Roger Kamba, a afirmat că primul deces asociat actualului focar a avut loc pe 24 aprilie în Bunia, iar repatrierea corpului într-o zonă minieră dens populată din Mongbwalu a contribuit la extinderea epidemiei.

Cazuri au fost confirmate între timp în Bunia, Goma, Mongbwalu, Butembo și Nyakunde.

„Situația este destul de îngrijorătoare și evoluează rapid”, a declarat Esther Sterk, reprezentantă a organizației umanitare Medici fără Frontiere. Ea subliniază că Ebola poate fi greu de identificat în stadiile timpurii deoarece simptomele seamănă cu cele ale altor boli tropicale.

Virusul Ebola Bundibugyo este extrem de rar. Deși RDC și Uganda au trecut prin peste 20 de epidemii de Ebola din 1976, aceasta este doar a treia apariție confirmată a acestei tulpini.

Virusul se transmite prin contact cu fluide corporale precum sânge, vărsături sau salivă și provoacă febră, dureri musculare, diaree, vărsături și, în unele cazuri, hemoragii.

Prima epidemie olaa fost înregistrată în Uganda, în 2007–2008, când au fost infectate 149 de persoane și au murit 37. A doua a avut loc în 2012, în orașul Isiro din RDC, cu 57 de cazuri și 29 de decese.

„Ebola este, într-un anumit sens, o boală a compasiunii, pentru că îi afectează adesea pe cei care îngrijesc bolnavii”, a declarat Craig Spencer, profesor asociat la Brown University și supraviețuitor al Ebola.

El estimează că numărul cazurilor va crește semnificativ în următoarele săptămâni, pe măsură ce echipele medicale vor identifica infecții și decese care au trecut inițial neobservate.

Focarul izbucnește într-o regiune deja destabilizată de conflicte armate și deplasări masive de populație. Zona Mongbwalu din Ituri este izolată, cu infrastructură rutieră slabă și situată la peste 1.000 de kilometri de capitala Kinshasa.

Potrivit ONU, în Ituri se află peste 273.000 de persoane strămutate. Personalul Națiunilor Unite din Bunia a fost sfătuit să lucreze de acasă și să evite aglomerațiile și contactul fizic.

În contextul extinderii focarului, Rwanda și-a închis frontiera terestră cu RDC. Totodată, Uganda a anunțat intensificarea supravegherii la graniță, afirmând că nu există deocamdată dovezi privind răspândirea internă a virusului pe teritoriul său.

Vizita de două zile a liderului rus în China are loc la mai puțin de o săptămână după încheierea vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing.

Kremlinul a anunțat că Putin și președintele chinez Xi Jinping vor discuta despre cooperarea economică și „probleme-cheie internaționale și regionale”. Vizita coincide cu marcarea a 25 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare dintre cele două țări.

„Sunt încântat să vizitez din nou Beijingul, la invitația vechiului meu bun prieten, președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping”, a spus Putin, subliniind că vizitele reciproce și dialogul la nivel înalt reprezintă „o parte importantă și indispensabilă” a eforturilor comune de dezvoltare a relațiilor bilaterale.

„Acum 25 de ani, Rusia și China au semnat Tratatul de bună vecinătate și cooperare prietenească, care a pus o bază solidă pentru o relație cu adevărat strategică și un parteneriat cuprinzător în beneficiul țărilor și popoarelor noastre. Astăzi, relațiile ruso-chineze au atins un nivel cu adevărat fără precedent”, a declarat Putin.

Potrivit președintelui rus, caracterul special al relațiilor bilaterale „se reflectă într-o atmosferă de înțelegere și încredere reciprocă, într-un angajament pentru cooperare reciproc avantajoasă și echitabilă, într-un dialog respectuos și în sprijinul reciproc privind chestiuni care afectează interesele fundamentale ale ambelor țări, inclusiv protejarea suveranității și unității statale”.

„Apreciez profund angajamentul președintelui Xi Jinping pentru cooperarea pe termen lung cu Rusia”, a adăugat el.

Putin și Xi și-au consolidat relația personală în ultimii ani și se descriu frecvent drept „prieteni”. În aprilie, ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, s-a întâlnit la Beijing cu Xi, care a calificat relația bilaterală drept „prețioasă” în actualul context internațional și a pledat pentru o colaborare strategică mai puternică.

Vizita survine după summitul dintre Xi și Trump, în cadrul căruia liderul chinez a descris relația chinezo-americană drept „cea mai importantă relație bilaterală din lume” și a spus că cele două țări ar trebui să se considere partenere, nu rivale. La finalul întâlnirii, Washingtonul și Beijingul au anunțat că vor lucra la un nou cadru pentru gestionarea unei „relații constructive China–SUA de stabilitate strategică”.

China a devenit principalul partener comercial al Rusiei, precum și principalul cumpărător de petrol și gaze rusești, relațiile economice dintre cele două state consolidându-se mai ales după invazia rusă în Ucraina din 2022.

Beijingul afirmă că are o poziție neutră în conflict, însă și-a menținut legăturile comerciale cu Moscova în pofida sancțiunilor occidentale. China a respins totodată solicitările Occidentului de a opri livrările de componente tehnologice către industriile ruse de apărare.

Căpitanul nerazzurrilor a spus că a avut încredere totală în fostul internațional român încă din momentul în care a fost anunțat ca antrenor. „L-am sunat imediat. Nu aveam dubii că se va descurca foarte bine. Îl cunoșteam din antrenamentele de la Appiano, din meciurile cu Primavera. Părea predestinat”, a declarat Lautaro, într-un interviu publicat marți de Gazzetta dello Sport.

Lautaro spune că echipa avea nevoie de o resetare mentală după eliminarea din Cupa Mondială a Cluburilor.

„Aveam nevoie de altă energie. Chivu ne‑a dat o mână de ajutor, aducând aer nou. Fără să îi iau nimic din meritele lui Simone (n.r. – Inzaghi, fostul antrenor), care ne‑a făcut să trăim patru ani minunați”, a adăugat Lautaro.

În prezent, Lautaro spune că se simte în cea mai bună formă a carierei și că Inter a devenit „acasă”.

„Dacă nu mă dau afară, aș vrea să rămân aici. Dar în fotbal nu știi niciodată. Cu familia suntem fericiți, avem și un restaurant, copiii merg la școală și au prietenii lor. Astăzi îmi este greu să mă imaginez în altă parte”, a spus căpitanul lui Inter.

Referindu-se la obiectivele personale, el a afirmat că nu este concentrat pe recorduri individuale, deși ar fi onorat să-l depășească pe Giuseppe Meazza, liderul marcatorilor din istoria clubului.

„Nici nu știu câte goluri am marcat. Știu doar că sunt al treilea în clasamentul all‑time al Interului și atât. Nu este ceva la care mă uit. Ar fi frumos, pentru că Meazza este Istoria, a lui Inter și a orașului Milano. Aș putea reuși, dar trebuie să încep din nou să bat penalty‑urile”, a spus el.

Cercetarea publicată recent în revista Cell pornește de la ideea că plantele au dezvoltat, de-a lungul evoluției, un mecanism foarte eficient de transformare a luminii în energie. Echipa de cercetători a izolat din spanac structuri numite tilacoizi, componente ale cloroplastelor implicate în reacțiile dependente de lumină ale fotosintezei. Aceste structuri au fost apoi transformate în nanoparticule denumite LEAF și introduse în celule animale.

Potrivit autorilor, aceste particule pot fi preluate de celulele mamiferelor și rămân active pentru mai multe ore, transformând lumina în molecule energetice. Aceste molecule au rol important în metabolismul celular și în neutralizarea speciilor reactive de oxigen, implicate în inflamație.

În experimentele pe animale, cercetătorii au testat particulele LEAF sub formă de picături pentru ochi într-un model de sindrom de ochi uscat, o afecțiune caracterizată prin inflamație și acumulare de radicali liberi la nivelul suprafeței oculare. Tratamentul a fost asociat cu reducerea inflamației și ameliorarea stresului oxidativ în țesutul corneean.

Un aspect important menționat de cercetători este că efectele au apărut chiar și fără expunere suplimentară la lumină artificială, sugerând că lumina ambientală este suficientă pentru activarea parțială a sistemului.

Autorii studiului susțin că particulele acționează atât în interiorul celulelor, cât și în mediul din jurul acestora, reducând moleculele oxidative care întrețin inflamația. În modelul experimental, acest mecanism a fost suficient pentru a îmbunătăți parametrii bolii.

Deși rezultatele sunt considerate promițătoare, cercetătorii subliniază că abordarea se află încă în fază preclinică. Următorul pas ar fi testarea siguranței și eficienței la oameni, inclusiv în studii clinice.

Echipa implicată explorează deja extinderea tehnologiei către alte tipuri de țesuturi, sugerând că astfel de „organite vegetale transplantate” ar putea deveni, în viitor, o platformă pentru noi tipuri de terapii bazate pe utilizarea luminii în biologia umană.

„În ceea ce privește cazul OpenAI, judecătorul și juriul nu au decis niciodată pe fondul cazului, ci doar pe baza unor chestiuni procedurale”, a scris Elon Musk pe platforma X.

Miliardarul a reluat acuzațiile la adresa CEO-ului OpenAI, Sam Altman, și a lui Greg Brockman, susținând că aceștia s-ar fi îmbogățit în mod nejustificat prin modul în care a fost restructurată compania.

„Nu există nicio îndoială pentru oricine a urmărit cazul în detaliu că Altman și Brockman s-au îmbogățit furând o organizație caritabilă. Singura întrebare este CÂND s-a întâmplat acest lucru!”, a adăugat Musk.

Fondatorul Tesla și SpaceX a declarat că va contesta verdictul la Curtea de Apel, susținând că hotărârea instanței creează un precedent periculos pentru sectorul filantropic din Statele Unite ale Americii.

„Voi depune apel la Curtea de Apel, pentru că stabilirea unui precedent care permite jefuirea organizațiilor caritabile este extrem de dăunătoare pentru donațiile caritabile din America”, a afirmat el.

Musk a subliniat și că, în opinia sa, OpenAI a fost creată inițial pentru binele întregii umanități.

„OpenAI a fost fondată pentru a aduce beneficii întregii omeniri”, a spus acesta.

Procesul a pornit de la acuzațiile lui Musk privind modul în care OpenAI a fost transformată dintr-o organizație non-profit într-o structură cu componentă comercială, ceea ce, în opinia sa, ar fi încălcat principiile fondatoare.

OpenAI, fondată în 2015 de Musk, Altman și Greg Brockman, a devenit între timp una dintre cele mai influente companii din domeniul inteligenței artificiale. Compania se pregătește pentru o posibilă ofertă publică inițială evaluată la aproximativ 1 trilion de dolari.

Potrivit poliției din San Diego, atacul a avut loc la cea mai mare moschee din comitat, un centru religios care găzduiește și o școală islamică unde copiii studiază limba arabă, Coranul și religia islamică. Printre victime se află și un agent de securitate al moscheii, despre care anchetatorii cred că a intervenit rapid și a prevenit o tragedie și mai gravă, notează Associated Press.

Șeful poliției din San Diego, Scott Wahl, a declarat că atacatorii au deschis focul asupra mai multor persoane înainte de a fugi câteva străzi distanță de moschee, unde au fost ulterior găsiți morți într-un vehicul. Autoritățile cred că aceștia s-au împușcat mortal.

Ancheta este în desfășurare, iar poliția tratează cazul ca pe o posibilă crimă de ură, urmând ca motivația exactă să fie stabilită în zilele următoare.

Reprezentanții moscheii au condamnat ferm incidentul, numindu-l „extrem de revoltător” și subliniind că toate lăcașurile de cult ar trebui să fie protejate. În momentul atacului, centrul găzduia și activități educaționale, iar anterior în cursul zilei avusese loc o vizită interconfesională a unor persoane non-musulmane.

Autoritățile au confirmat că toți copiii și personalul din interiorul școlii sunt în siguranță.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, și autoritățile statale au transmis mesaje de sprijin pentru comunitatea afectată și pentru echipele de intervenție.

Organizații pentru drepturile civile au condamnat atacul și au cerut protejarea mai puternică a lăcașurilor de cult, subliniind impactul profund asupra comunității musulmane locale.

Poliția continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și posibilele legături ale suspecților cu ideologii extremiste.

Carlo Ancelotti, aflat la debutul său pe banca naționalei braziliene într-un turneu final mondial, se va baza pe vedete precum Vinicius Junior, Raphinha și Bruno Guimarães. Una dintre marile întrebări rămâne forma fizică a lui Neymar. Deși atacantul lui Santos a trecut printr-o perioadă dificilă din cauza accidentărilor, el figurează în lotul anunțat de Ancelotti.

Portari:

Alisson – Liverpool
Ederson – Fenerbahçe
Weverton – Grêmio

Fundași:

Alex Sandro – Flamengo
Bremer – Juventus
Danilo – Flamengo
Douglas Santos – Zenit
Gabriel Magalhães – Arsenal
Ibañez – Al Ahli
Léo Pereira – Flamengo
Marquinhos – PSG
Wesley – Roma

Mijlocași:

Bruno Guimarães – Newcastle United
Casemiro – Manchester United
Danilo – Botafogo
Fabinho – Al Ittihad
Lucas Paquetá – Flamengo

Atacanți:

Endrick – Lyon
Gabriel Martinelli – Arsenal
Igor Thiago – Brentford
Luiz Henrique – Zenit
Matheus Cunha – Manchester United
Neymar – Santos
Raphinha – Barcelona
Rayan – Bournemouth
Vinicius Junior – Real Madrid

Revenirea lui Neymar este unul dintre cele mai discutate subiecte din jurul naționalei. Atacantul a respins recent criticile privind forma sa fizică și a declarat că este pregătit pentru provocarea mondială.

Selecționerul Carlo Ancelotti a prezentat lista cu cei 26 de jucători convocați pentru Cupa Mondială 2026 într-un eveniment organizat la Rio de Janeiro.

Înainte de plecarea la turneul final, Brazilia va disputa două meciuri amicale de pregătire, pe 31 mai, va întâlni Panama, pe stadionul Maracanã (Rio de Janeiro), iar pe 6 iunie – Egipt, la Cleveland (SUA).

Brazilia a fost repartizată în Grupa C la Cupa Mondială 2026, unde va întâlni Maroc, Haiti și Scoția.

Toate meciurile vor avea loc în Statele Unite ale Americii, după următorul program:

13 iunie: Brazilia – Maroc (MetLife Stadium, New York/New Jersey)
19 iunie: Brazilia – Haiti (Lincoln Financial Field, Philadelphia)
24 iunie: Brazilia – Scoția (Hard Rock Stadium, Miami)

Echipa lui Mikel Arteta poate cuceri matematic trofeul chiar marți, dacă Manchester City nu reușește să o învingă pe Bournemouth. În cazul unui succes al „cetățenilor”, lupta pentru titlu se va decide în ultima etapă a sezonului.

Arsenal a avut nevoie de timp pentru a-și impune jocul, în ciuda unei formule extrem de ofensive alese de Mikel Arteta.

Presiunea londonezilor a dat însă rezultate înainte de pauză. După ce Leandro Trossard a lovit bara, Arsenal a deschis scorul în minutul 37. Bukayo Saka a executat excelent un corner, iar Kai Havertz a reluat cu capul în plasă, marcând golul victoriei.

A fost al 24-lea gol înscris de Arsenal din faze fixe în actuala ediție de Premier League și al 18-lea venit în urma unui corner, record în Premier League.

Cu golaverajul posibil decisiv în economia luptei pentru titlu, gazdele au căutat desprinderea. Eberechi Eze a fost foarte aproape de un gol spectaculos, trimițând în transversală.

În ultima parte a meciului a apărut și un moment controversat. În minutul 67, Kai Havertz a avut o intervenție dură asupra lui Lesley Ugochukwu. Arbitrul Paul Tierney i-a acordat doar cartonaș galben atacantului german. Faza a fost analizată în camera VAR, în vederea acordării unui cartonaș roșu pentru joc periculos grav, însă a decis menținerea verdictului din teren.

Burnley, deja retrogradată, nu a pus mari probleme porții apărate de David Raya, însă tensiunea s-a menținut până la final.

Cu acest rezultat, Arsenal ajunge la 82 de puncte și are un avans de cinci lungimi față de Manchester City, care mai are însă două partide de disputat.

Calculele pentru titlu rămân deschise, însă favorabile londonezilor. Arsenal poate deveni campioană dacă învinge în ultima etapă pe Crystal Palace, indiferent de rezultatele lui City.

Filmul, debutul în limba engleză al regizorului Cristian Mungiu, câștigător al Palme d’Or, îi are în rolurile principale pe Sebastian Stan și Renate Reinsve. Cei doi actori interpretează un cuplu religios, părinți ai cinci copii, prins într-un conflict tensionat cu serviciile norvegiene de protecție a copilului.

La finalul proiecției, sala a izbucnit în aplauze și strigăte de „Bravo”, iar spectatorii s-au ridicat în picioare pentru o ovație îndelungată. Sebastian Stan a fost vizibil emoționat, încercând cu greu să-și stăpânească lacrimile.

Momentul a fost întrerupt de două ori de directorul festivalului, Thierry Frémaux.

„Vreau să vă mulțumesc, pentru că acesta este momentul adevărului pentru orice film”, a spus Mungiu, într-un discurs rostit în limba engleză.

Premiera de gală a atras numeroase personalități din lumea filmului și a divertismentului. Printre acestea se numără Sharon Stone, Carla Bruni, membra juriului Demi Moore și Stellan Skarsgård, venit să o susțină pe Renate Reinsve, cu care a colaborat la Sentimental Value.

„Fjord” este al șaptelea film al lui Mungiu prezentat la Cannes și consolidează relația specială a cineastului român cu festivalul. Regizorul a câștigat Palme d’Or în 2007 cu 4 Luni, 3 Săptămâni și 2 Zile, premiul pentru scenariu în 2012 pentru După dealuri și trofeul pentru regie în 2016 cu Bacalaureat.

În contextul reacției puternice de la premieră, „Fjord” se anunță una dintre principalele pelicule pretendente pentru marele trofeu al festivalului, care va fi decernat sâmbătă.

Interesul pentru producție s-a tradus deja și în plan comercial. Compania Neon a achiziționat săptămâna trecută drepturile de distribuție pentru SUA, Canada, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă.

„Am fost rugat de emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman Al Saud, și de președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohamed bin Zayed Al Nahyan, să suspend atacul nostru militar planificat asupra Republicii Islamice Iran, care era programat pentru mâine, întrucât în prezent au loc negocieri serioase și, în opinia lor, ca mari lideri și aliați, se va ajunge la un acord care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai”, a scris Donald Trump.

Președintele american a susținut că un eventual acord ar include, „în mod important”, ca Iran să nu dețină arme nucleare.

Trump a precizat că, deși a decis suspendarea operațiunii planificate, armata americană rămâne pregătită pentru un atac.

„În baza respectului meu pentru liderii menționați mai sus, i-am instruit pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pe președintele Statului Major Interarme, generalul Daniel Caine, și armata Statelor Unite că NU vom desfășura atacul programat asupra Iranului mâine, dar le-am transmis, de asemenea, să fie pregătiți să meargă înainte cu un asalt complet, de mare amploare, asupra Iranului, într-un moment de preaviz minim, în cazul în care nu se ajunge la un acord acceptabil”, a mai scris Trump.

Trump a anunțat, de asemenea, că prelungește pe termen nedeterminat armistițiul instituit inițial la 7 aprilie, la cererea liderilor pakistanezi. În perioada de încetare a focului, Pentagonul a declarat că a continuat pregătirile pentru eventualitatea reluării loviturilor împotriva Iranului, dacă președintele ar decide acest lucru.

În weekend, liderul de la Casa Albă avertizase că „timpul se scurge” pentru Iran și că, în lipsa unui acord rapid, consecințele pentru Republica Islamică ar putea fi severe.