MediaFax.ro

Votul nu este un referendum direct privind independența. Alberta, care deține a patra cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume, va decide dacă va rămâne provincie sau va instrui guvernul să înceapă procesul legal în vederea unui viitor referendum privind separarea, potrivit AP.

„Acest referendum vine în cel mai prost moment posibil”, a declarat Carney la un miting pro-Canada de amploare din Calgary. „Lumea a devenit mai periculoasă și mai divizată. Unii din afara granițelor noastre încearcă să ne distrugă pentru a ne putea stăpâni.”

El nu a menționat direct SUA sau pe președintele Donald Trump, în acel pasaj, dar a făcut-o în discursuri similare anterioare. Avertismentul lui Carney a venit în contextul în care președintele american Donald Trump poartă un război comercial cu Canada și după amenințările sale repetate de a face din Canada al 51-lea stat american. Carney a susținut că Canada trebuie să devină mai rezistentă din punct de vedere economic și mai puțin dependentă de Statele Unite.

Un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separării

Carney a îndemnat locuitorii Albertei să nu folosească votul doar pentru a transmite un mesaj către Ottawa, spunând că un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separării.

„Nu vă lăsați păcăliți de ideea că puteți «transmite un mesaj» prin votul dumneavoastră”, a spus Carney. „Acesta nu este poker. Un vot împotriva Canadei este o cacealma periculoasă care va duce la ani de diviziune profundă și mare incertitudine.”

Carney, care a crescut în Alberta, a fost joi în Calgary înainte de a se adresa la mitingul Forever Canadian de la Centrul BMO. Biroul său a estimat că au participat aproximativ 5.000 de persoane, unele așteptând mai mult de două ore pentru a trece de controlul de securitate. Organizatorii au organizat, de asemenea, vineri un al doilea miting cu Carney în Edmonton.

Joi, el a indicat numeroșii locuitori ai Albertei care s-au născut sau au fost educați în alte părți ale Canadei și pompierii care vin din toată țara pentru a ajuta Alberta în timpul incendiilor de vegetație, ca exemple ale legăturilor care leagă provincia de restul Canadei.

La miting, Carney a recunoscut și nemulțumirile care au alimentat alienarea în Alberta.

Demonstrația a avut loc joi seara, la un centru de testare SpaceX din McGregor, Texas, și a fost concepută pentru a arăta capacitățile tehnologice ale viitorului automobil electric. Spre deosebire de mașinile sport convenționale, noul Roadster folosește un sistem de propulsie suplimentar dezvoltat cu ajutorul tehnologiei SpaceX.

„Avem nevoie de un public care să demonstreze că nu este inteligență artificială sau superinteligență”, a declarat Elon Musk în fața participanților, făcând referire la posibilitatea ca demonstrația să fie confundată cu imagini generate artificial.

Noul Tesla Roadster promite o accelerație de 0,81 secunde până la 97 km/h

În timpul evenimentului, Tesla a prezentat o înregistrare în care automobilul accelerează de la 0 la 60 de mile pe oră într-o secundă. Ulterior, un test demonstrativ a indicat un timp de 0,81 secunde, echivalentul unei accelerații de la 0 la aproximativ 97 km/h, informează Gizmondo.

Performanța ar plasa automobilul într-o categorie extremă chiar și în comparație cu supercarurile electrice, însă rezultatul prezentat privește prototipul și nu a fost însoțit de o fișă tehnică completă sau de o verificare independentă.

Sistemul folosește propulsoare cu gaz rece, alimentate cu aer comprimat la presiune ridicată. Elon Musk a afirmat că acestea generează o forță de împingere de 80 de kilonewtoni și nu necesită combustibil separat.

0-60 mph in 0.81 seconds https://t.co/7Pp4oqJVzq

— Tesla (@Tesla) October 16, 2026

Tesla a demonstrat și cum prototipul se ridică de la sol, execută rotații în aer și sare peste alte automobile. Aceste funcții sunt prezentate drept unele dintre principalele elemente distinctive ale viitorului Roadster, deși utilitatea lor în traficul obișnuit rămâne neclară.

Noul Tesla Roadster poate circula cu roțile în sus

O altă funcție prezentată de Elon Musk este capacitatea automobilului de a se deplasa cu roțile în sus. Potrivit acestuia, ventilatoarele de aspirație montate pe vehicul generează o forță de apăsare de peste două ori mai mare decât accelerația gravitațională, contribuind la menținerea aderenței.

Musk a susținut că această tehnologie, combinată cu accelerația puternică, ar putea permite noului Roadster să depășească recordurile existente pe circuitele de curse. Tesla nu a prezentat însă date complete care să confirme aceste afirmații în condiții independente de testare.

Propulsoarele au produs un zgomot puternic în timpul demonstrației. Utilizarea lor ar putea ridica probleme legate de siguranță, de efectele jetului de aer comprimat și de posibilitatea folosirii acestor funcții în afara unor spații special amenajate.

Do a kickflip! https://t.co/DJ1Bq1yu8m

— Tesla (@Tesla) October 16, 2026

Pentru șoferii din România, asemenea caracteristici ar avea, cel puțin în prezent, mai degrabă un rol demonstrativ decât unul practic. Manevrele aeriene nu sunt compatibile cu circulația obișnuită pe drumurile publice, iar utilizarea unui vehicul în configurații care implică desprinderea de sol ar putea intra sub incidența unor reglementări suplimentare.

Noul Tesla Roadster ar urma să intre în producție în 2028

Tesla a anunțat trei versiuni ale automobilului: Performance, Thrust și Rocket. Conform informațiilor prezentate, numai varianta Rocket va include propulsoarele necesare pentru deplasarea pe verticală.

Producătorul american a indicat anul 2028 drept termen pentru începerea producției și a insistat că acesta nu este doar un obiectiv estimativ. Totuși, prețul și specificațiile complete nu au fost comunicate.

Lansarea vine după o perioadă îndelungată de așteptare. Tesla a început să accepte depozite pentru noua generație Roadster cu aproape zece ani în urmă. În 2018, compania a trimis în spațiu un exemplar roșu al primei generații, la bordul unei rachete Falcon Heavy construite de SpaceX. La volan se afla un manechin numit Starman.

În 2017, Tesla anunța pentru noul Roadster o accelerație de la 0 la 60 de mile pe oră în cel mult 1,9 secunde, o viteză maximă de aproximativ 402 km/h și o autonomie de circa 998 de kilometri. Aceste valori au fost prezentate la momentul respectiv drept obiective de performanță, nu drept specificații confirmate pentru modelul de serie.

Pentru piața din România, rămân de clarificat prețul de comercializare, disponibilitatea și configurațiile care vor putea fi comandate în Europa. Până atunci, noul Roadster rămâne unul dintre cele mai ambițioase proiecte anunțate de Tesla, dar și un model ale cărui performanțe și termen de lansare trebuie confirmate prin producția de serie.

Comitetul Politic al USR se întrunește vineri, de la ora 17:00, în ședință online, pentru a decide dacă parlamentarii partidului vor vota sau nu pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu, potrivit surselor Mediafax.

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat miercuri că va propune Comitetului Politic ca parlamentarii partidului să nu susțină noul Guvern.

Acesta a spus că România are nevoie de un guvern, însă nevoia de stabilitate nu trebuie folosită ca motiv pentru revenirea la un executiv „de risipă și de protecție pentru privilegiații” PSD.

„Mulți îmi spun că sunt îngrijorați de prețuri, de rate, de siguranța locului de muncă. Tocmai de aceea, nu le putem cere oamenilor să accepte orice guvern, cu orice preț. Stabilitatea care ne este aruncată în față trebuie să se simtă în viața românilor, nu doar în liniștea baronilor care își pun oamenii să jefuiască – și asta în timp ce capturează justiția. USR nu va vota un guvern în care PSD se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari ca să blocheze reformele și să împartă din nou contracte și companii de stat”, a scris Dominic Fritz pe Facebook.

Liderul USR susține că partidul nu va sprijini un guvern în care PSD ar putea bloca reformele și ar putea reveni la împărțirea contractelor și la controlul companiilor de stat.

Între timp, Partidul Social Democrat a anunțat deja că va intra la guvernare, alături de Luca Niculescu, prezentând și lista de miniștri din partea PSD pentru viitorul Guvern.

Joi, premierul desemnat a anunțat că a depus lista de miniștri și programul de guvernare.

„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunțat miercuri seară președintele PSD, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului.

Totodată, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat miercuri că grupurile parlamentare ale partidului au decis, printr-un vot consultativ, să susțină învestirea Guvernului Niculescu pentru a pune capăt crizei politice.

Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al partidului.

El a mai spus că PNL nu va putea vota Guvernul dacă liberali vor face parte din Cabinetul Luca Niculescu fără acordul partidului.

Datele privind inflația producătorilor, publicate joi de Departamentul american al Muncii, arată că presiunile asupra costurilor cresc mai repede decât anticipau economiștii, relatează Reuters. În Statele Unite, prețurile motorinei au depășit dublajul în ultimul an, iar efectele se reflectă deja în transporturi, agricultură și industrie.

Transportul mărfurilor, cu 19% mai scump într-un an

Primul sector afectat este transportul rutier. O mare parte dintre produsele cumpărate de consumatori ajung la magazine sau direct la domiciliu cu ajutorul camioanelor alimentate cu motorină. Atunci când carburantul se scumpește, firmele de transport suportă costuri mai mari. Acestea pot fi transferate ulterior către producători, comercianți și, în cele din urmă, consumatori.

În septembrie, indicele american al prețurilor producătorilor a arătat o creștere anuală de 19% a costurilor transportului rutier de mărfuri, cea mai mare din ultimii peste patru ani.

Majorarea costurilor de transport are loc într-un ritm mai rapid decât în perioada scumpirilor care au urmat pandemiei. Una dintre explicații este cererea încă relativ solidă din economie, susținută de o rată a șomajului de 4,2%.

Costul transporturilor de marfă a ajuns cu 19% mai scump într-un singur an. Imagine ilustrativă. Foto: Gökhan Balci / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM

Alimentele ar putea fi următoarele. Costurile din agricultură au crescut cu 15,6%

Efectele motorinei scumpe nu se opresc la transport. În agricultură, carburantul este utilizat pentru tractoare, combine și alte utilaje. Energia influențează și costul îngrășămintelor, al substanțelor agricole și al transportului recoltei. Deși prețurile alimentelor plătite de consumatorii americani au avut creșteri relativ moderate în septembrie, costurile din etapele anterioare ale producției au avansat mult mai rapid.

Potrivit datelor analizate de Reuters, costurile medii ale unor factori de producție alimentară din primele două etape ale lanțului de aprovizionare au crescut cu 15,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cea mai mare majorare înregistrată în aproximativ patru ani.

În cazul unor produse agricole sensibile la costurile energiei, precum porumbul, fânul și semințele oleaginoase, creșterile au depășit 25%.

Aceste majorări nu se regăsesc automat și integral în prețurile alimentelor, însă reprezintă un semnal de avertizare. Matthew Martin, economist senior la Oxford Economics, estimează o accelerare a inflației alimentare în Statele Unite spre sfârșitul acestui an.

De ce pot crește prețurile chiar dacă nu ai o mașină diesel

Scumpirea motorinei afectează și consumatorii care nu cumpără niciodată acest carburant. De exemplu, un produs alimentar poate presupune mai multe etape de transport: de la fermă la fabrică, apoi la depozit și, în final, la supermarket.

Dacă fiecare etapă devine mai costisitoare, presiunea asupra prețului final crește. Situația este asemănătoare în industrie. Materiile prime trebuie produse, prelucrate și transportate, iar energia scumpă poate majora costurile fiecărei operațiuni.

Companiile au două opțiuni principale: să accepte profituri mai mici sau să transfere o parte din cheltuieli către clienți. Cu cât prețurile energiei rămân ridicate mai mult timp, cu atât crește riscul ca aceste costuri să fie reflectate în prețurile de consum.

Până și jucăriile de Crăciun încep să se scumpească

Una dintre cele mai surprinzătoare consecințe apare într-un sector aparent îndepărtat de piața carburanților: industria jucăriilor. Potrivit datelor americane pentru septembrie, prețurile jucăriilor au înregistrat cea mai mare creștere lunară din istoricul seriei statistice analizate.

Industria jucăriilor estse și ea afectată de scumpirile carburanților. Imagine ilustrativă..Photo by Alain Apaydin/ABACAPRESS

Costurile transportului reprezintă unul dintre factorii care contribuie la această evoluție, alături de alte presiuni asupra industriei.

Scumpirile apar înaintea sezonului cumpărăturilor de sărbători, când cererea pentru jucării și alte cadouri crește. Pentru comercianți, transportul mai scump poate însemna costuri suplimentare în aprovizionare, iar pentru cumpărători, riscul unor prețuri mai mari.

Ce înseamnă aceste evoluții pentru România

Datele prezentate de Reuters se referă la Statele Unite și nu pot fi aplicate direct pieței românești. Totuși, mecanismul economic este relevant și pentru România, unde transportul rutier și agricultura depind în mare măsură de motorină.

O creștere susținută a costurilor carburanților poate pune presiune asupra tarifelor de transport, a prețurilor materiilor prime și, ulterior, asupra produselor din magazine. Impactul efectiv depinde însă de evoluția prețului motorinei în România, de costurile suportate de producători, de contractele de transport și de capacitatea comercianților de a absorbi majorările.

Liderii Uniunii Europene nu au ajuns la un compromis privind următorul buget pe termen lung al blocului comunitar, în cadrul summitului de joi de la Bruxelles.

Potrivit Euronews și Politico, mai multe guverne pun acum sub semnul întrebării posibilitatea unui acord până la sfârșitul anului 2026, deși acesta era termenul stabilit până acum.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, urmează să preia conducerea negocierilor și să prezinte o nouă propunere în următoarele săptămâni.

Discuțiile de joi s-au prelungit mai mult decât era de așteptat, dar, cu toate acestea, liderii nu au făcut concesii importante. Tot mai multe guverne se întreabă dacă este necesar ca acordul privind viitorul buget al UE să fie încheiat până în decembrie.

„Nu vom ajunge la un acord luna aceasta. Nici luna viitoare. Nici măcar nu știu dacă este posibil să ajungem la un acord înainte de sfârșitul anului”, a declarat premierul interimar al Suediei, Ulf Kristersson.

Până acum, statele membre și-au propus să ajungă la un acord final până în decembrie 2026. Totuși, negocierile grele și diferențele dintre guverne ridică semne de întrebare cu privire la respectarea acestui calendar.

De luni de zile, Antonio Costa a spus că liderii trebuie să aprobe în unanimitate următorul buget pe șapte ani al UE, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual (CFM), cel târziu până în decembrie.

Dacă negocierile se prelungesc până în 2027, ar putea să nu mai existe suficient timp pentru finalizarea tuturor actelor legislative, astfel încât bugetul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, spune el.

Costa pregătește o nouă propunere de compromis

După finalizarea acestui summit european, Antonio Costa va prelua conducerea negocierilor, așa cum era de așteptat. Propunerea de compromis prezentată de președinția irlandeză, care vrea reducerea bugetului total cu 141 de miliarde de euro, a fost respinsă în mare parte.

Antonio Costa va prezenta o nouă propunere în câteva săptămâni, care va avea o direcție diferită de cea irlandeză. Liderii UE au fost convocați la un summit extraordinar pe 26 noiembrie.

Noua propunere ar urma să mențină contribuțiile naționale la un nivel scăzut, să includă un nou pachet de taxe la nivelul UE pentru finanțarea bugetului și să păstreze flexibilitatea pentru unele cheltuieli.

Semnele că liderii europeni nu mai sunt atât de hotărâți să respecte termenul din decembrie au apărut încă înaintea summitului.

Proiectul de concluzii comune a fost modificat, iar formularea care stabilea în mod explicit „obiectivul de a ajunge la un acord final până la sfârșitul anului” a fost atenuată.

În documentul final se precizează că „un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce este necesar pentru a asigura că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întrerupere în ianuarie 2028”.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis miercuri, în fața Senatului, că termenul nu trebuie să fie mai important decât conținutul acordului.

„Data nu poate deveni mai importantă decât conținutul. Nu vom semna un acord care nu ne este avantajos doar pentru a respecta un termen limită. Vom semna un acord numai atunci când acesta va fi în interesul Italiei.”, a declarat Meloni.

Alegerile din 2027 ar putea complica negocierile

Pentru oficialii europeni, o posibilă întârziere a bugetului nu este singura problemă. Mai multe alegeri naționale sunt programate în 2027, în Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Estonia, Slovacia și Grecia, iar campaniile electorale ar putea îngreuna negocierile.

Unii politicieni se tem că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul acestui an, decizia ar putea fi amânată până în toamna lui 2027.

Franța reprezintă, în acest moment, una dintre principalele preocupări.

Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta, este în prezent favorită în cursa prezidențială. Ea a promis să limiteze contribuția Franței la bugetul UE la cinci miliarde de euro pe an, față de aproximativ opt miliarde de euro în prezent.

Și alte alegeri ar putea influența discuțiile. În Spania, alegătorii vor merge la urne pe 29 noiembrie, iar în Suedia au avut loc alegeri în septembrie.

„Vor crea probabil unele probleme”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la aceste alegeri.

În mod oficial, lista depusă la parlament de Luca Niculescu conține nume de miniștri desemnați de Partidul Social Democrat și specialiști fără apartenență politică. Totuși, unii dintre tehnocrații propuși au activat în trecut în cabinete PNL sau pot fi asimilați curentului liberal.

Nazare, fost parlamentar PNL

Cel mai „vizibil liberal” este ministrul propus la Ministerul de Finanțe. Alexandru Nazare este ministrul demis din Guvernul Bolojan și va continua în fruntea ministerului în Guvernul Niculescu dacă echipa va trece de votul Parlamentului.

Conform informațiilor publice, Nazare este un politician care a ajuns în Parlament pe listele PDL și PNL. El a făcut parte din mai multe guverne liberale ca ministru sau ca secretar de stat. Este ministru al Finanțelor din 2025 în guvernul Ilie Bolojan, după ce a deținut același portofoliu în guvernul Florin Cîțu.

Nazare a mai fost ministru al Transporturilor în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

Ludovic Orban l-ar fi vrut ministru pe Sorin Costreie

Consilierul prezidențial Sorin Costreie este propus pentru șefia Ministerului Educației. Tehnocratul Sorin Costreie a acumulat o experiență extinsă în administrația centrală din România, activând în cadrul aparatului guvernamental sub mandatele a patru premieri diferiți. A lucrat alături de tehnocratul Dacian Cioloș și apoi a fost păstrat în trei cabinete conduse de premieri liberali.

Pe portalul Administrației Prezidențiale scrie că „începând din 17 noiembrie 2025, Sorin Costreie (n. 1971) este consilier prezidențial pentru educație şi cercetare.”

Tot acolo, lui Costreie i se face o scurtă caracterizare.

„Sorin Costreie este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofia matematicii, filosofia limbajului, filosofia logicii și filosofia științei. (…) A ocupat poziția de consilier de stat pentru educație și cercetare în Guvernul României pentru trei premieri, a fost secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, anterior, consilier al ministrului”, mai scrie pe portalul Administrației.

Sorin Costreie a fost consilier de stat pentru educație și cercetare în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă. La finalul anului 2020, numele său a fost vehiculat drept o posibilă variantă de ministru în Cabinetul condus de liberalul Ludovic Orban. Se pare că varianta a fost avansată chiar de președintele de atunci al PNL.

Dumitru Chisăliță a fost consilierul liberalului Sebastian Burduja

Dumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă și fost director și președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, este propunerea pentru conducerea Ministerului Energiei în Guvernul Luca Niculescu. Inginer de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, Chisăliță a lucrat în sectorul gazelor naturale, a ocupat funcții de conducere și a devenit una dintre vocile cunoscute în dezbaterile publice despre prețurile energiei, siguranța aprovizionării și tranziția energetică.

Pe scurt, un expert cu un CV impresionant care a mai avut legături cu Palatul Victoria. Între 2023 și 2025, a fost Consilier Onorific al Ministrului Energiei. El a oferit consultanță de specialitate în mandatul liberalului Sebastian Burduja. În perioada menționată, s-a ocupat de piața liberă de energie și a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz.

Ce spune premierul desemnat despre echipa sa

Luca Niculescu a afirmat că, indiferent de proveniența politică, membrii Cabinetului vor avea aceleași obiective și vor respecta aceleași termene și reguli.

„Echipa pe care o propun reunește miniștri desemnați de Partidul Social Democrat, care a decis să își asume participarea la guvernare, și specialiști fără apartenență politică”, a transmis Luca Niculescu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Premierul desemnat a admis că formula propusă pentru viitorul Executiv este una atipică pentru politica românească, dar a spus că aceasta este determinată de actualul context politic, economic și social.

„Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm. După luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii și să răspundă unor probleme economice și sociale care nu mai suportă amânare”, a precizat Niculescu.

Lista cu miniștri și proiectul programului de guvernare au fost depuse joi seara la Parlament. Următoarea etapă este audierea miniștrilor în comisiile parlamentare, iar votul de învestitură este programat pentru săptămâna viitoare. Potrivit surselor Mediafax, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului va avea loc marți, 20 octombrie, de la ora 14.00.

Zampolli a declarat că nu a fost surprins de decizie, în contextul disputei desfășurate prin e-mailuri și al acuzațiilor reciproce dintre cei doi oficiali.

Un oficial american a confirmat joi că mandatul lui Paolo Zampolli s-a încheiat și că acesta nu mai este angajat al guvernului SUA, potrivit publicației Politico. Informațiile despre conflictul dintre Zampolli și Christopher Landau au fost publicate de aceeași publicație, care a relatat despre schimburile tensionate de mesaje dintre cei doi.

După anunțarea demiterii, Zampolli a transmis că activitatea sa în administrația americană a reprezentat o onoare și le-a mulțumit lui Donald Trump, secretarului de stat Marco Rubio și echipei acestuia.

„Acum a sosit momentul pentru următorul capitol – înapoi la afaceri, la construirea de relații și la încheierea de tranzacții”, a declarat Zampolli. Acesta a mai afirmat că președintele american l-ar fi întrebat de ce dorește să lucreze în administrația publică, în condițiile în care ar putea continua să încheie afaceri.

Paolo Zampolli, demis după conflictul cu Christopher Landau

Potrivit Politico, disputa dintre Paolo Zampolli și Christopher Landau s-a desfășurat timp de mai multe luni și a vizat atribuțiile emisarului special, autoritatea în cadrul Departamentului de Stat și respectarea lanțului de comandă.

Landau ar fi încercat să îl mențină pe Zampolli concentrat asupra responsabilităților sale în domeniul cultural. În schimb, e-mailurile obținute de publicație arată că emisarul s-ar fi întâlnit cu oficiali străini pentru a discuta și subiecte care nu aveau legătură directă cu diplomația culturală.

Într-un schimb de mesaje din luna iunie, Zampolli l-a acuzat pe Landau că ar fi divulgat informații către The New York Times. Acuzația ar fi avut legătură cu un articol publicat în martie, în care se relata că Zampolli ar fi solicitat intervenția Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE) în cazul Amandei Ungaro, fosta sa parteneră și mama fiului său.

Zampolli a negat că ar fi cerut reținerea sau deportarea femeii, în timp ce Landau a respins acuzațiile privind divulgarea informațiilor. Într-un mesaj citat de Politico, secretarul de stat adjunct a calificat acuzațiile drept nepotrivite și defăimătoare.

Paolo Zampolli și legăturile sale cu România

Paolo Zampolli a devenit cunoscut în România după mai multe apariții publice alături de reprezentanți ai autorităților. La 27 august, acesta a participat la inaugurarea parcului „Donald Trump” din Sectorul 4 al Bucureștiului, eveniment organizat de primarul Daniel Băluță.

În timpul evenimentului, Zampolli l-a sunat pe președintele Nicușor Dan, în fața presei. Deși șeful statului nu a răspuns inițial, acesta a revenit cu un apel aproximativ un minut mai târziu.

Zampolli i-a transmis că Donald Trump i-a cerut să îi mulțumească personal președintelui României și poporului român pentru proiectul parcului. Cei doi au discutat în limba engleză, iar Nicușor Dan a spus că va fi o plăcere să se întâlnească ulterior cu emisarul american.

În septembrie 2025, Zampolli se întâlnise și cu premierul Ilie Bolojan. De asemenea, potrivit unor informații publicate de presa românească, acesta ar fi contribuit la organizarea întâlnirii dintre Nicușor Dan și secretarul de stat american Marco Rubio, desfășurată la Washington în februarie 2026.

Înainte de demitere, funcția sa oficială era cea de emisar special al președintelui SUA pentru parteneriate globale, cu responsabilități legate de reprezentarea americană la evenimente internaționale și dezvoltarea parteneriatelor culturale.

Paolo Zampolli, acuzat de agresiune sexuală într-un proces civil

Demiterea lui Paolo Zampolli vine și în contextul acuzațiilor formulate de Victoria Drake, fotomodel și antreprenoare în domeniul tehnologiei. Potrivit unei plângeri depuse la o instanță federală din New York, femeia îl acuză pe Zampolli că ar fi agresat-o sexual în locuința sa din Manhattan, în octombrie 2023.

Conform documentului judiciar, Drake susține că și-ar fi pierdut cunoștința după ce a consumat o băutură oferită de Zampolli și că, în momentele în care și-a recăpătat parțial conștiența, ar fi fost agresată sexual. Femeia afirmă că nu și-a dat consimțământul și solicită despăgubiri, precum și organizarea unui proces cu juriu.

Zampolli a negat acuzațiile și a susținut că plângerea face parte dintr-o încercare de a-l șantaja sau de a-i afecta reputația. El a solicitat, de asemenea, ca procesul să fie analizat în legătură cu o plângere depusă de el împotriva lui Drake, la Roma, în care o acuză pe aceasta de șantaj.

Acuzațiile reprezintă susțineri formulate în cadrul unui proces civil și nu constituie, prin ele însele, o constatare judecătorească a vinovăției. Zampolli nu a fost acuzat de fapte ilegale în legătură cu Jeffrey Epstein, deși numele său ar fi apărut în documente făcute publice în cadrul anchetelor referitoare la acesta.

Între timp, houthii au revendicat un atac în orașul portuar Aden, la un loc folosit de guvernul susținut de Arabia Saudită și recunoscut internațional, unde un oficial a declarat că cel puțin două persoane au fost ucise, potrivit AP.

Cel mai recent conflict dintre saudiți și houthi a început luna trecută, după ce rebelii au ocupat zone cheie de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, o cale navigabilă critică pentru transporturile de petrol. Coaliția condusă de saudiți, care susține forțele aliniate cu guvernul Yemenului recunoscut la nivel internațional, a încercat să recucerească aceste zone.

Houthii își revendică responsabilitatea pentru atacurile din apropierea palatului guvernamental

Rachete și drone lansate de houthi au lovit joi lângă palatul folosit de guvernul recunoscut de Yemen din orașul portuar Aden, un oficial afirmând că cel puțin două persoane au fost ucise.

Alte șase persoane au fost rănite, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să vorbească cu presa. Rebelii houthi, susținuți de Iran, cu sediul în nordul Yemenului, și-au revendicat rapid responsabilitatea.

Mulți dintre liderii guvernului din Yemen trăiesc în exil, iar cei din Aden sunt în siguranță, a declarat un oficial guvernamental.

Lanțul american KFC a anunțat joi, 15 octombrie, că a ales Coca-Cola drept noul partener pentru furnizarea băuturilor în restaurantele sale din Statele Unite, scrie Reuters. Decizia pune capăt unei relații comerciale care a început în urmă cu aproximativ 40 de ani, când PepsiCo a cumpărat KFC. Produsele Coca-Cola vor începe să fie disponibile în cele 3.718 restaurante KFC din SUA până în primăvara anului 2027. Valoarea financiară a noului contract nu a fost făcută publică.

KFC a fost asociat cu Pepsi timp de aproape patru decenii

Legătura dintre KFC și Pepsi nu a fost inițial doar un contract obișnuit între un restaurant și un furnizor de băuturi. PepsiCo a cumpărat KFC în anii 1980, în cadrul strategiei sale de extindere în industria restaurantelor și a produselor alimentare.

În 1997, compania a separat afacerile cu restaurante de activitatea principală, însă KFC a continuat să comercializeze băuturile PepsiCo. Parteneriatul s-a menținut inclusiv după ce lanțul de restaurante a ajuns în portofoliul Yum Brands. Așsdar, decizia anunțată acum nu reprezintă doar schimbarea unui furnizor, ci și sfârșitul unei legături comerciale care a supraviețuit restructurărilor și schimbărilor de proprietate.

Pierderea KFC, o lovitură pentru PepsiCo?

Pentru PepsiCo, pierderea unui client cu mii de restaurante intervine într-un moment complicat. Compania încearcă să își redreseze vânzările de băuturi răcoritoare în Statele Unite, în timp ce divizia de gustări se confruntă cu presiuni generate de prețurile ridicate și de schimbarea preferințelor consumatorilor.

Directorul general Ramon Laguarta a recunoscut recent că revenirea creșterii și îmbunătățirea marjelor de profit durează mai mult decât anticipase compania. În paralel, investitorul activist Elliott Investment Management exercită presiuni asupra PepsiCo pentru vânzarea unor active cu performanțe slabe și îmbunătățirea rezultatelor operațiunilor din America de Nord.

Bauturi racoritoare. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax Foto

Jay Woods, strateg-șef de piață la Freedom Capital Markets, consideră că pierderea unui partener atât de cunoscut poate afecta imaginea PepsiCo, chiar dacă impactul financiar exact nu este cunoscut.

Analistul a remarcat caracterul neobișnuit al schimbării, în condițiile în care doi dintre cei mai mari concurenți de pe piața băuturilor răcoritoare ajung să își dispute un partener comercial cu o asemenea istorie. Freedom Capital Markets deține acțiuni Coca-Cola, precizează Reuters.

Rivalitatea Coca-Cola – Pepsi se mută și în restaurante

Acordurile cu marile lanțuri de restaurante reprezintă o componentă importantă a competiției dintre Coca-Cola și PepsiCo. Coca-Cola este de mult timp furnizorul de băuturi pentru McDonald’s și Wendy’s, în timp ce PepsiCo are parteneriate cu Subway și Jersey Mike’s Subs.

PepsiCo furnizează băuturi și pentru Pizza Hut, care a trecut de la Coca-Cola la Pepsi în 2011. Nu este prima dată când un lanț important schimbă tabăra în această rivalitate comercială. În 2012, Dunkin a renunțat la PepsiCo în favoarea Coca-Cola, după un parteneriat de cinci ani.

În cazul KFC, schimbarea este însă remarcabilă prin durata relației anterioare și prin faptul că PepsiCo a fost, la un moment dat, chiar proprietarul lanțului de restaurante.

Se schimbă băuturile de la KFC și în România?

Deocamdată, decizia anunțată privește exclusiv restaurantele KFC din Statele Unite. PepsiCo a transmis Reuters că și-a reînnoit recent acordurile de furnizare cu restaurantele KFC International, precum și cu lanțul Taco Bell. Contractul cu Taco Bell are o durată de zece ani, potrivit unui reprezentant al companiei.

Așadar, schimbarea din SUA nu înseamnă că restaurantele KFC din România sau din alte piețe internaționale vor trece automat la Coca-Cola. Nu a fost anunțată o modificare similară pentru piața românească. Implementarea noului parteneriat din Statele Unite este programată până în primăvara anului 2027, când produsele Coca-Cola ar urma să fie disponibile în rețeaua americană KFC.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea vizita Budapesta pe 23 octombrie, după ce a fost invitat la evenimentele care marchează 70 de ani de la Revoluția Ungară din 1956.

Vizita, care nu a fost încă confirmată în mod oficial, are loc pentru că Ungaria și Ucraina au încercat tot mai mult să-și îmbunătățească relațiile diplomatice, după ani de dispute care au blocat în repetate rânduri parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană.

Informația a fost confirmată pentru Euronews, într-un interviu exclusiv, de Ihor Jovkva, adjunctul șefului de cabinet al președintelui ucrainean.

Anunțul vine în timp ce Zelenski și premierul ungar, Peter Magyar, se pregătesc pentru prima lor întâlnire bilaterală oficială, programată vineri dimineață, în marja summitului UE de la Bruxelles.

Întrevederea are loc după luni de discuții privind momentul și locul întâlnirii. Kievul speră că aceasta va transforma deschiderea diplomatică în rezultate reale pentru cele două țări vecine.

Zelenski a primit invitația de a participa la comemorarea din Budapesta

Întrebat dacă Volodimir Zelenski a fost invitat în capitala Ungariei, Ihor Jovkva a confirmat că invitația a fost primită.

„Am primit o invitație. Pe 23 octombrie va avea loc un eveniment pentru a marca 70 de ani de la Revoluția Ungară. Președintele Ucrainei a primit o invitație de a participa. Vom vedea.”, a declarat Jovkva.

Acesta a mai spus că autoritățile ucrainene sunt optimiste referitor la întâlnirea de la Bruxelles, apreciind sprijinul Ungariei pentru avansarea negocierilor de aderare.

Ucraina a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților

Apropierea diplomatică dintre cele două țări vine după un progres înregistrat la începutul acestei săptămâni. Ucraina a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Disputa acestor două țări se referă la drepturile minorității etnice maghiare din regiunea Transcarpatia, aflată în vestul Ucrainei.

În timpul mandatului fostului premier ungar Viktor Orbán, această problemă a devenit unul dintre motivele centrale în calea aderării Ucrainei la UE.

Budapesta s-a folosit de dreptul de veto pentru a bloca progresele negocierilor.

Luni, parlamentul ucrainean a aprobat noua legislație, pe care Zelenski a promulgat-o ulterior. Marți, UE a deschis negocierile pentru încă două grupuri de capitole de aderare, după ce Ungaria și-a retras obiecțiile.

Ucraina a ajuns acum la patru grupuri deschise dintr-un total de șase.

„Am deschis patru grupuri de capitole, mai rămânând două, și suntem încrezători că poziția Ungariei va continua să fie la fel de constructivă cum a fost până acum”, a declarat Jovkva.

Demersul prin care România ar urma să își crească semnificativ capacitatea de stocare – o necesitate tot mai stringentă, conștientizată cu atât mai mult în actuala stare de alertă energetică – este în derulare între companiile inițiatoare și instituțiile responsabile din București și de la nivelul Comisiei Europene.

Sistemul de stocare a energiei electrice luat în calcul la Ișalnița ar urma să aibă o putere instalată de aproximativ 950 MW, și capacitatea de stocare de 950 MWh, potrivit studiilor.

Capacitățile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).

Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la 1 octombrie, conform datelor actualizate ale Transelectrica, consultate de reporterul Mediafax.

Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă (1400 MW), în prezent închise din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că acum sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.

Traseul proiectului

Ideea construirii unor instalații de stocare la Ișalnița a venit pe fondul eșecului licitațiilor organizate pentru proiectul centralei electrice pe gaz cu o capacitate de 850 MW, o investiție totală de 759 de milioane de euro, cu o finanțare aprobată de 253 de milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare.

Entitatea creată pentru proiect (SPV – Special Purpose Vehicle ), CCGT Power Ișalnița, acționar majoritar este  Complexul Energetic Oltenia (59,9%), iar acționar minoritar e ALRO, cu 40,1%.

Complexului Energetic Oltenia este o companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% din acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.

De amintit că, în februarie, Comisia Europeană a anunțat că deschide o investigație aprofundată  în materie de ajutoare de stat în ceea ce privește planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Ulterior Ministerul Energiei a transmis că aceasta reprezintă o etapă procedurală normală. Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia a fost prenotificat Comisiei Europene în luna septembrie 2025 și notificat oficial în luna decembrie 2025, în conformitate cu prevederile legislației europene privind ajutorul de stat.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care are pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.

Proiectul nu moare, ci se transformă

În contextul eșecului celei de-a doua licitații, în ianuarie, compania s-a reorientat spre construirea unor instalații de stocare, după cum au anunțat oficialii ALRO într-o eveniment de presă în luna mai, precum și în raportul pe primul semestru din acest an.

„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, spunea președintele CA al ALRO, Marian Năstase, într-o întâlnire cu presa de specialitate din 19 mai.

„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat la acea dată Marian Năstase. h

Informațiile actualizate de la finalul lunii iunie au fost incluse în raportul ALRO pentru primul semestru publicat la finalul lunii august pe situl Bursei de Valori București:.

„CCGT POWER IȘALNIȚA S.A. (SPV): având în vedere că a doua procedură de licitație publică pentru selectarea furnizorului EPC și LTSA nu a avut rezultatul preconizat, este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală electrică cu ciclu combinat gaze-abur (CCGT) cu un sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS). În acest sens, a fost inițiată procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiții «Implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de aproximativ 950 MW»,”, conform raportului ALRO.

Ce spune Bruxellesul

Într-un răspuns oficial la solicitarea Mediafax privind o eventuală decizie referitoare la conversia proiectului de la centrala pe gaz la stocare, Comisia Europeană a transmis oficial, joi, că o formă finală a acestui proiect nu a fost încă transmisă.

„La data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”, a comunicat succint un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Toți pașii făcuți de Ministerul Energiei

Stadiul demersului de reconfigurare a proiectului inițial a fost detaliat joi de secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, într-o discuție cu reporterul Mediafax.

Conform estimărilor oficiale acest sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS) ar urma să fie pus în funcțiune peste trei ani, respectiv în octombrie 2029.

„Având în vedere informarea societății de proiect cu privire la cu privire la eșecul licitației a existat o discuție între minister și societate și, să zic așa, o solicitare din partea ministerului ca societatea de proiect să analizeze alternative de investiții, alternative care ar fi trebuit în mod necesar să se încadreze în cerințele Fondului de modernizare. Pentru că sursa de finanțare pentru o astfel de investiție alternativă ar fi fost posibilă doar din Fondul de modernizare. Și ținând cont de analiza lor și această analiză de cerințe, conform Fondului de modernizare, au venit cu ideea amplasării unei instalații de stocare”, a explicat Sorin Elisei.

Potrivit oficialului, la a doua reiterație a planului de restructurare modificat, care a fost transmisă la Comisie în acest an în iulie, investiția a fost inclusă și în modelul financiar al planului de restructurare modificat.

„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație, întrucât Comisia a avut după a doua iterație o serie de observații suplimentare și cred că cu această a tria iterație care pleacă în câteva zile către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene – n.r.), după ce adresăm și eventualele observații de la Consiliul Concurenței, ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a detaliat secretarul general al Ministerului Energiei.

Reconfigurarea proiectului a fost comunicată și inclus și în modelarea financiară, explică oficialul, dar retragerea centralei în ciclu combinat de pe lista proiectelor aprobate prin Fondul pentru Modernizare, nu a fost făcută formal până în prezent.

„Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-și depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”, a explicat Sorin Elisei.

„Noi sperăm până în decembrie (să fie aprobat de DG Competion – n.r.), următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei.

Cu toate etapele depășite cu succes, termenul oficial pentru punerea în funcțiune este luna octombrie 2029.

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.

Atacul asupra palatului Al-Maashiq din Aden, produs joi, 15 octombrie, reprezintă prima lovitură asupra acestui complex în actuala confruntare dintre rebelii Houthi și Arabia Saudită, relatează Reuters. Premierul Yemenului și membrii cabinetului se aflau în siguranță după atac, a anunțat ministrul Informațiilor, Moammar al-Eryani.

Potrivit ministrului yemenit al Sănătății, Qasim Buhaibeh, cinci persoane au fost ucise și 16 rănite. Printre victime se numără membri ai personalului de pază și angajați civili. Martorii citați de Reuters au relatat că au auzit explozii puternice în apropierea palatului.

Houthi susțin că au vizat un cartier general militar saudit

Purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, Yahya Saree, a confirmat lansarea unui atac asupra unui obiectiv din Aden, despre care a afirmat că reprezenta un cartier general al operațiunilor militare saudite.

Gruparea susține că atacul face parte din strategia sa de a lovi întăririle militare saudite oriunde s-ar afla acestea. Agenția de presă SABA, controlată de Houthi, a afirmat că obiectivul era administrat de ofițeri saudiți și includea depozite de armament.

The Houthis have reportedly launched multiple waves of ballistic missiles and drones targeting the Al-Maashiq Presidential Palace compound in Aden. The Prime Minister @Shaya_Zindani is safe and unharmed, but casualties have been reported. A second wave of attacks targeted the Al-Bureiqa district of Aden.

These attacks appear to signal the beginning of a broader Houthi military campaign against Aden. For months, Houthi leaders have repeatedly assured southern Yemenis that they have no intention of advancing into southern Yemen. Yet their ongoing military operations in Lahj, followed by today’s strikes on Aden and the seat of Yemen’s internationally recognized government, suggest otherwise. The attacks provide the clearest public indication yet that Aden itself is now a Houthi military objective.

— Basha باشا (@BashaReport) October 15, 2026

Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Atacul are loc după reluarea luptelor dintre rebelii Houthi și forțele guvernamentale yemenite, luna trecută.

În ultima săptămână, trupele guvernamentale au lansat o ofensivă pentru recuperarea teritoriilor controlate de rebeli, inclusiv în apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul internațional.

Aeroportul din Riad, atacat de 20 de ori într-o singură lună. Arabia Saudită anunță sute de victime

În aceeași zi, coaliția militară condusă de Arabia Saudită a prezentat un bilanț al atacurilor atribuite rebelilor Houthi asupra infrastructurii saudite. Purtătorul de cuvânt al coaliției, Turki al-Maliki, a declarat că gruparea a lansat 20 de atacuri asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad numai în luna octombrie.

Potrivit bilanțului prezentat de oficialul saudit, atacurile au provocat moartea a 17 persoane și rănirea altor 333. Aeroportul din Riad este unul dintre principalele centre de transport aerian internațional ale Arabiei Saudite.

Coaliția susține că atacurile asupra aeroportului Abha, situat în sud-vestul țării, aproape de granița cu Yemenul, au provocat alte trei decese și 28 de răniți. Cifrele provin de la autoritățile saudite și nu au fost prezentate de presă ca bilanțuri verificate independent. Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale, instituție specializată a ONU, a condamnat recentele atacuri asupra aeroporturilor, aeronavelor și infrastructurii aviatice civile din Arabia Saudită.

Rachete, drone și ambarcațiuni explozive. Acuzații privind sprijinul primit de la Iran

Reprezentanții coaliției saudite afirmă că rebelii Houthi au obținut tehnologii militare avansate cu ajutorul unor actori regionali. Printre echipamentele menționate se numără rachete balistice, drone și ambarcațiuni rapide încărcate cu explozibili.

Iranul este considerat principalul susținător regional al grupării Houthi, căreia i-a furnizat, potrivit informațiilor prezentate de Reuters, armament, finanțare și instruire militară. Teheranul a negat oficial că ar înarma rebelii cu încălcarea embargoului impus de ONU.

Houthi au dat un avertisment pentru companiile aeriene

Coaliția saudită mai susține că a distrus 127 de depozite de armament și platforme de lansare din regiunile muntoase ale Yemenului. Joi, apărarea aeriană saudită a interceptat și distrus două drone, dintre care una în zona orașului Khamis Mushait.

Autoritățile au emis și avertizări privind posibile amenințări în regiunile sudice Najran și Jazan, ulterior anunțând că pericolul a trecut. La scurt timp după declarațiile coaliției, purtătorul de cuvânt al Houthi a avertizat companiile aeriene că aeroporturile și spațiul aerian saudit nu sunt sigure, exceptând spațiul aerian de deasupra orașelor sfinte Mecca și Medina.

Rebelii Houthi au atacat aeroportul din Riad de 20 de ori într-o singură lună.Sursa foto: X

Conflictul se apropie de două dintre cele mai importante rute maritime ale lumii

Escaladarea confruntărilor din Yemen se produce pe fondul războiului regional declanșat după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Pentru Arabia Saudită, atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere reprezintă o amenințare directă la adresa infrastructurii economice și a proiectelor sale de dezvoltare.

În același timp, confruntările din apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb amplifică riscurile pentru navigația comercială dintre Marea Roșie și Oceanul Indian. Strâmtoarea reprezintă unul dintre punctele strategice ale traseului maritim care leagă Asia de Europa prin Canalul Suez.

Yemenul se confruntă cu un război civil din 2014, când rebelii Houthi au ocupat capitala Sanaa și au forțat guvernul să se retragă spre sud. Intervenția militară condusă de Arabia Saudită, începută în 2015, a fost urmată de ani de confruntări și de un armistițiu în 2022, care a redus intensitatea luptelor până la reluarea lor în acest an.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat vineri că instituția își propune să își extindă de cinci ori activitatea în domeniul mineralelor critice în următorii cinci ani, relatează Reuters.

Declarația a fost făcută în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda.

Instituția a identificat 20 de țări cu care ar putea încheia parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte privind mineralele critice.

Finanțări de 19 miliarde de dolari până în 2030

„În domeniul mineralelor critice, intenționăm să ne extindem activitatea de cinci ori în cinci ani”, a declarat Ajay Banga.

„Săptămâna aceasta, am lansat primele noastre acorduri cu țări partenere, împreună cu băncile multilaterale de dezvoltare, pentru a construi industrii locale și a păstra mai multe locuri de muncă și mai multă valoare în economiile respective”, a adăugat acesta.

Noul plan de implementare al Băncii Mondiale pentru metale și minerale prevede finanțări de 19 miliarde de dolari în perioada fiscală 2026-2030, comparativ cu 3,6 miliarde de dolari în perioada 2021-2025.

Statele Unite cer investiții mai mari în mineralele critice

Dezvoltarea sectorului mineralelor critice reprezintă un domeniu în care Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, au solicitat creșterea finanțărilor.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la începutul săptămânii că instituția ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea capacităților de extracție și procesare a mineralelor critice.

Potrivit acestuia, sprijinul ar trebui să includă reducerea riscurilor asociate proiectelor, finanțarea și investițiile în infrastructura necesară, inclusiv pentru exploatarea minieră de mare adâncime pe fundul mărilor și oceanelor.

Banga nu a făcut referire la exploatarea minieră submarină, însă planul Băncii Mondiale privind metalele prevede o „abordare precaută” în acest sector aflat la început de dezvoltare.

Documentul precizează că orice implicare sau investiție trebuie să respecte politicile aplicabile ale instituției.

Finanțările totale ale Băncii Mondiale au ajuns la 230 de miliarde de dolari

Ajay Banga a prezentat și creșterea finanțărilor acordate de Banca Mondială în anul fiscal 2026, încheiat la 30 iunie.

Potrivit acestuia, instituția a mobilizat capital privat în valoare de 112 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât în anul fiscal 2022, înainte ca Banga să preia conducerea.

Împreună cu împrumuturile acordate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, finanțarea totală a grupului a ajuns la 230 de miliarde de dolari în anul fiscal 2026.

Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a confirmat joi că nu a promovat examenul de admitere în barou, după ce experiența sa profesională în domeniul juridic a fost pusă sub semnul întrebării, relatează Reuters.

Zacharia, care și-a început activitatea la Casa Albă luni, afirmase anterior că a practicat avocatura înainte de a intra în politică, iar președintele Donald Trump o descrisese drept avocat.

Katie Zacharia recunoaște că nu a promovat examenul

Într-un interviu acordat joi seară emisiunii „Hannity”, de la Fox News, prezentatorul Sean Hannity a întrebat-o direct dacă nu a promovat examenul de avocatură.

„Corect”, a răspuns Zacharia.

Întrebată dacă a susținut examenul a doua oară, aceasta a răspuns: „Nu”.

Potrivit Universității Pepperdine, Zacharia a absolvit Facultatea de Drept în 2011.

În Statele Unite, aproape toți avocații autorizați obțin mai întâi o diplomă în drept, însă absolvenții nu pot practica legal avocatura fără să fie admiși într-un barou.

Prima conferință de presă de la Casa Albă, criticată

Marți, în timpul primei sale conferințe de presă, Zacharia a răspuns întrebărilor adresate de doar trei jurnaliști, înainte de a încheia evenimentul în mai puțin de 15 minute.

Prestația sa a fost criticată de unii comentatori din presă și analiști politici, însă Donald Trump a apărat-o.

„Mi s-a părut că a fost foarte bună”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor.

Întrebată de Hannity despre prestația sa, Zacharia a explicat:

„Ceea ce simt este că mi-am asumat cu adevărat responsabilitatea de a susține conferința de presă, Sean, având foarte puțin timp pentru pregătire”.

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis președintelui israelian Isaac Herzog că Israelul trebuie să oprească și să anuleze „înființarea forțată” a coloniilor din Cisiordania, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul chinez de Externe, relatează Reuters.

Declarațiile au fost făcute în timpul unei întâlniri desfășurate în Azerbaidjan.

Wang Yi i-a transmis lui Herzog că Beijingul a considerat în mod constant problema palestiniană drept „cea mai mare nedreptate istorică a acestui secol”.

China susține soluția celor două state

Ministrul chinez de Externe a declarat că promovarea păcii și reconcilierii în regiune reprezintă „piatra de temelie” a politicii Chinei în Orientul Mijlociu.

Potrivit acestuia, Beijingul consideră că soluția celor două state reprezintă calea corectă pentru rezolvarea conflictului.

Wang Yi a subliniat că prioritatea imediată este deschiderea completă a accesului în Fâșia Gaza, pentru a împiedica extinderea unei „catastrofe” umanitare.

În același timp, oficialul chinez a cerut Israelului să oprească și să anuleze înființarea forțată a coloniilor din Cisiordania.

Beijingul cere reluarea dialogului pentru soluționarea conflictului

Wang Yi a declarat că China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a determina toate părțile implicate să revină cât mai curând la dialog și consultări și să caute o soluție politică a conflictului.

China susține de mult timp cauza palestiniană, iar Beijingul menține, de asemenea, relații strânse cu Iranul, principalul adversar regional al Israelului.

Un studiu coordonat de Universitatea Anglia Ruskin (ARU), din Marea Britanie, a identificat o asociere între contactul cu natura și alimentația intuitivă, o abordare bazată pe ascultarea semnalelor organismului, în locul respectării unor diete stricte, relatează Medical Xpress.

Cercetarea, publicată în revista Body Image, a inclus 500 de adulți britanici. Participanții au completat chestionare privind timpul petrecut în natură, imaginea corporală, compasiunea față de sine și obiceiurile alimentare.

Cum influențează natura relația cu mâncarea

Cercetătorii au identificat doi factori importanți care ar putea explica legătura dintre natură și alimentația intuitivă.

Primul este aprecierea propriului corp. Persoanele care interacționează mai mult cu natura ar putea deveni mai atente la nevoile organismului și mai confortabile cu propria imagine corporală.

Al doilea factor este compasiunea față de sine, care ar putea reduce tendința de a reacționa la emoțiile negative prin alimentație impulsivă.

„Aceste rezultate sunt importante deoarece oferă primele dovezi că interacțiunea cu natura poate influența obiceiurile alimentare ale oamenilor”, a declarat Viren Swami, profesor de psihologie socială la Universitatea Anglia Ruskin.

Ce spun cercetătorii despre descoperire

Potrivit profesorului Swami, studiile anterioare au arătat că expunerea la mediile naturale poate reduce anxietatea și depresia și poate îmbunătăți starea generală de bine.

Noua cercetare sugerează că beneficiile s-ar putea extinde și asupra alimentației, prin dezvoltarea unei relații mai pozitive cu propriul corp.

Autorii avertizează însă că studiul se bazează pe informații raportate de participanți și că sunt necesare cercetări suplimentare în alte țări.

Rezultatele indică o asociere, nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între contactul cu natura și obiceiurile alimentare.

Cercetătorii consideră că accesul mai mare la spațiile naturale ar putea contribui la promovarea unor comportamente alimentare mai sănătoase și mai sustenabile.

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul poartă discuții cu Moscova și Beijingul în vederea denuclearizării țărilor care dețin cele mai mari stocuri de arme nucleare, potrivit Reuters.

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), Rusia deține cele mai multe focoase nucleare stocate, urmată de Statele Unite și China. În schimb, SUA depășesc Rusia în privința numărului de focoase nucleare desfășurate.

Trump: Mi-ar plăcea să denuclearizăm, dacă este posibil

Într-un interviu acordat Newsmax, Trump a declarat că se așteaptă ca Beijingul să ajungă din urmă Washingtonul în următorii cinci ani.

„Toată această situație este regretabilă, pentru că mi-ar plăcea să denuclearizăm, dacă este posibil, dar chiar discutăm cu Rusia despre acest lucru și discutăm și cu China despre denuclearizare”, a declarat Trump.

Potrivit Newsmax, președintele american a discutat despre denuclearizare și cu omologul său chinez, Xi Jinping.

Declarațiile vin după expirarea tratatului nuclear New START

Afirmațiile lui Trump vin la câteva luni după expirarea, la începutul acestui an, a Tratatului de reducere a armelor strategice, cunoscut sub denumirea New START.

Tratatul, semnat în 2010, permitea o singură prelungire, convenită pentru cinci ani de fostul președinte american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin.

Orice nouă prelungire ar necesita o decizie executivă privind extinderea voluntară a limitelor prevăzute de tratat.

Forțele ucrainene ar fi atacat mai multe obiective din regiunile rusești Moscova, Rostov și Vladimir, în cadrul unei ample operațiuni cu drone desfășurate în noaptea de joi spre vineri, relatează The Kyiv Independent.

Publicația citată menționează că nu poate verifica independent, în acest moment, țintele atacurilor sau pagubele provocate.

Potrivit canalelor de monitorizare ExileNova+ și SuperNova+, centrul de date al gigantului tehnologic rus Yandex din regiunea Vladimir, situat la aproximativ 500 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost vizat în timpul operațiunii nocturne.

Înregistrările video realizate de locuitorii din zonă arată explozii puternice și sisteme de apărare antiaeriană în acțiune în apropierea clădirilor rezidențiale.

În urma atacurilor asupra aceluiași centru de date Yandex, pe 11 octombrie, compania a anunțat că activitatea acestuia a fost oprită complet. Atacul respectiv a marcat a treia zi de atacuri aproape consecutive asupra centrelor de date Yandex din Rusia, după loviturile confirmate în regiunile Reazan și Kaluga, pe 8 și 9 octombrie.

Seria de atacuri asupra centrelor de date rusești vine după declarația președintelui Volodimir Zelenski potrivit căreia Ucraina va răspunde în mod similar atacurilor rusești asupra infrastructurii sale de internet.

Aeroporturile din Moscova au suspendat zborurile

Mai devreme în cursul nopții, dronele ucrainene au dus la închiderea spațiului aerian deasupra mai multor aeroporturi din zona Moscovei.

Potrivit canalului de știri rus de opoziție Astra, plecările și sosirile avioanelor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo au fost anulate pe parcursul nopții.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 59 de drone ucrainene au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană ale capitalei pe parcursul nopții.

Închiderea spațiului aerian al Moscovei reprezintă o îndeplinire parțială a amenințărilor formulate de Zelenski în septembrie, când acesta a promis că spațiul aerian al Rusiei va deveni în curând „de facto închis”.

„Pur și simplu vor exista drone pe cerul Rusiei la o scară de care va trebui să se țină cont”, a declarat Zelenski.

În prezent, nu este clar ce obiective, dacă au existat, au fost lovite în zona Moscovei. Înregistrările realizate de martori din oraș arată ceea ce par a fi flăcări care luminează cerul nopții, însoțite de zgomotul dronelor care survolează zona și de explozii puternice.

Anterior, pe 9 octombrie, mai multe aeroporturi din Moscova au suspendat temporar zborurile, după ce presupuse drone și baloane ucrainene au pătruns în spațiul aerian din jurul capitalei ruse.

Atacuri cu drone și în regiunea Rostov

La peste 950 de kilometri sud-est de Moscova, dronele ucrainene au atacat obiective din regiunea Rostov.

Potrivit guvernatorului regional Iuri Sliusar, instalații de producție și depozitare au fost avariate, iar un incendiu a izbucnit în urma atacului cu drone din orașul Aksai.

Sliusar a precizat că districtul Certkovski și orașul Bataisk din aceeași regiune au fost, de asemenea, vizate de atacuri.

Un accident în lanț produs joi, în timpul zilei, în orașul Calgary din Canada, s-a soldat cu trei morți și 19 răniți, după ce două autobuze de transport public au fost cuprinse de flăcări, relatează Associated Press.

Potrivit sergentului Andy Woodward, accidentul ar fi început după ce un autobuz a lovit un autoturism, care, la rândul său, a intrat în coliziune cu alte vehicule.

În urma impactului, autobuzul a fost proiectat prin intersecție și a lovit un alt autobuz, oprit într-o stație.

Coliziunea a provocat un incendiu și a împins al doilea autobuz pe partea opusă a drumului, unde acesta a lovit alte trei vehicule.

Două autobuze au fost cuprinse de flăcări

Potrivit poliției, al doilea autobuz funcționa cu gaz natural, iar acest lucru ar fi provocat incendiul.

Imaginile și înregistrările video distribuite pe internet arată acoperișul celui de-al doilea autobuz cuprins complet de flăcări, în timp ce coloane groase de fum se ridicau spre cer.

Partea din față a autobuzului care a declanșat accidentul în lanț era grav avariată, iar volanul atârna în exterior, sub flăcări.

„Sunt polițist de 36 de ani și cred că aceasta este probabil cea mai amplă scenă de accident la care am intervenit vreodată”, a declarat Woodward.

Trei persoane au murit și 19 au fost rănite

În total, 19 persoane au fost rănite, dintre care zece au fost transportate la spital cu ambulanțele.

Un polițist s-a numărat printre răniți și a fost, de asemenea, transportat la spital.

„A fost o intervenție foarte complexă”, a declarat Loria, citat de Associated Press.

Primarul orașului Calgary, Jeromy Farkas, a anunțat pe rețelele sociale că accidentul va fi investigat în amănunt.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

„Gândurile mele sincere se îndreaptă către familiile celor care și-au pierdut viața și către toate persoanele rănite”, a declarat aceasta.

Ordinul de limitare a sistemului Starshield, utilizat de armata ucraineană pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone, a venit din interiorul Casei Albe, potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental informați despre situație, relatează Reuters.

Sursele susțin că liderii Departamentului american al Apărării au primit un mesaj potrivit căruia serviciul Starshield furnizat de SpaceX armatei ucrainene trebuia restricționat.

Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, nu au precizat cine a luat decizia la Casa Albă sau cine a fost responsabil de aplicarea ordinului.

Restricțiile au afectat operațiunile cu drone ale Ucrainei

Oficialii ucraineni au anunțat săptămâna aceasta că terminalele Starlink de uz militar au încetat să funcționeze atunci când erau montate pe obiecte care se deplasau cu viteză mare, afectând dronele care depind de acestea pentru sistemele de ghidare.

O sursă din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat joi că terminalele funcționau din nou în mișcare, dar numai la viteze de până la 160 de kilometri pe oră.

Potrivit oficialilor ucraineni, restricțiile au complicat misiunile de atac împotriva forțelor și infrastructurii logistice rusești din teritoriile ocupate. De asemenea, au încetinit dronele interceptoare utilizate pentru doborârea dronelor rusești Shahed.

Starshield este o versiune militară a serviciului Starlink, dezvoltată de SpaceX pentru clienți guvernamentali și de securitate națională, în special pentru Pentagon, care este și principalul său client.

Washingtonul exercită presiuni asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești

Restricționarea temporară a sistemului a avut loc în timp ce președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Trump a atribuit acestor atacuri creșterea puternică a prețurilor energiei, care afectează perspectivele Partidului Republican înaintea alegerilor legislative din noiembrie.

Experții consideră însă că majorarea costurilor energiei este provocată în principal de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a dus la atacuri iraniene asupra instalațiilor energetice și la blocarea în mare parte a Strâmtorii Ormuz.

Întrebat despre ordinul de restricționare a Starshield, un oficial american de rang înalt a declarat: „Președintele nu a făcut niciodată o asemenea solicitare”.

Casa Albă nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea ca solicitarea să fi venit de la alți membri ai administrației.

Elon Musk susține că deciziile privind Starshield aparțin guvernului american

Elon Musk, directorul general al SpaceX, a declarat miercuri, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul american.

Potrivit acestuia, orice limitare a vitezei sau a utilizării serviciului este decisă de armata Statelor Unite sau de președinte.

SpaceX, Departamentul american al Apărării și Ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Relațiile dintre SUA și Ucraina s-au deteriorat după o reuniune la Miami

Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au accentuat după o reuniune desfășurată pe 9 octombrie, la Miami, la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei, Europei și Băncii Mondiale.

Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Steve Witkoff, emisarul administrației americane pentru Orientul Mijlociu, au adoptat un ton dur față de delegația ucraineană, potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile.

Aceștia au transmis că Washingtonul este nemulțumit de continuarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda solicitărilor repetate de a le opri.

Delegația americană a explicat și decizia de a încheia un acord privind motorina rusească, în speranța că acesta va determina Moscova să adopte o poziție mai flexibilă în negocierile de pace.

Acordul, care prevede furnizarea a peste 2,25 milioane de barili de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, a atras critici din partea unor parlamentari americani. Aceștia susțin că înțelegerea va aduce venituri Moscovei fără să îl oblige pe Vladimir Putin să facă concesii pentru încheierea războiului.

În zilele următoare, Volodimir Zelenski a calificat decizia americană drept „slabă”, în timp ce Trump a cerut organizarea de alegeri în Ucraina și înlăturarea liderului de la Kiev.

Ucraina a cerut explicații Casei Albe

Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, reprezentanții Kievului au contactat marți și miercuri oficiali de la Casa Albă, Departamentul de Stat și Pentagon, pentru a obține explicații privind restricțiile Starshield.

Aceștia ar fi fost informați că decizia a aparținut Casei Albe.

În paralel, oficiali americani au amenințat, în discuții nepublice, că vor opri furnizarea către Kiev a informațiilor despre lansările de rachete rusești, utilizate de Ucraina pentru respingerea atacurilor, potrivit unor dezvăluiri anterioare Reuters.

Trump a declarat însă marți că Washingtonul continuă să transmită informații Ucrainei.

Pentagonul a cheltuit miliarde de dolari pentru serviciile Starlink și Starshield și a achiziționat inclusiv sateliți dedicați comunicațiilor pentru avertizarea asupra atacurilor cu rachete și pentru o rețea de spionaj destinată Biroului Național de Recunoaștere al SUA.