MediaFax.ro

Potrivit Washington Post, Departamentul de Stat al SUA a cerut tuturor misiunilor diplomatice americane din întreaga lume să efectueze „imediat” evaluări de securitate.

Telegrama invocă  „situația actuală, evoluțiile din Orientul Mijlociu și potențialul efectelor de propagare”, potrivit unui document consultat de The Washington Post.

Documentul susține că „TOATE posturile din întreaga lume” ar trebui să convoace Comitete de Acțiune de Urgență (EAC), echipe multidisciplinare menite să identifice amenințările și să își revizuiască „postura de securitate”.

Documentul a fost semnat de șeful diplomației SUA,Marco Rubio.

Deși ordine similare au fost trimise posturilor diplomatice, documentul de astăzi „pare să marcheze prima dată când toate posturile la nivel global au primit ordin să își revizuiască securitatea din cauza războiului din Iran”, arată jurnaliștii.

Mai multe ambasade, consultate și misiuni diplomatice ale SUA au fost vizate în ultimele săptămâni de atacuri, cele mai frecvente fiind în Irak, Arabia Saudită dar și în multe state din Golf. În Orientul Mijlociu, unele chiar au fost închise temporar iar personalul evacuat.

Cu toate acestea, au existat acte de violență și la Consulatul SUA din Toronto și o explozie în apropierea ambasadei SUA din Oslo.

Gazdele au controlat partida de la început, conducând cu 23-12 după primul sfert și fără a mai ceda avantajul până la final.

Diferența s-a menținut apoi constantă, România echilibrând jocul în sferturile 2 și 3. Slovacia, însă, s-a desprins decisiv în ultimul sfert, câștigat cu 23-11.

Echipa României a avut probleme în special la aruncările de la distanță (23,5% la trei puncte) și la gestionarea posesiei, cu 23 de mingi pierdute.

Pentru Slovacia, Nikola Dudasova a fost cea mai bună jucătoare, cu 26 de puncte, 6 recuperări și 8 pase decisive (eficiență 31). Ivana Jakubcova a adăugat 22 de puncte și 9 recuperări.

Din tabăra României, principala marcatoare a fost Bianca Fota, cu 13 puncte. Ștefania Cătinean a înscris 11 puncte, iar Ana Virjoghe a reușit 6 puncte și 16 recuperări, fiind cea mai eficientă jucătoare a echipei (indice 16).

În celălalt meci al grupei, Polonia a trecut de Cipru, scor 90-48.

Polonia a încheiat pe primul loc în grupă, cu 6 victorii din tot atâtea meciuri disputate.

Slovacia s-a situat pe a doua poziție, cu 4 victorii și 2 înfrângeri. Cele două echipe au avansat în faza a doua a calificărilor pentru turneul final al Campionatului European.

România a încheiat pe locul 3, cu 2 victorii și 4 înfrângeri.

Cipru s-a clasat pe ultima poziție, fără victorie.

Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei.

„Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală.

Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale.

Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”.

Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică.

„Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete.

Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează.

„Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.

„Ni s-a cerut să achiziționăm capabilități spațiale suplimentare, astfel că am ajuns la 185 de miliarde de dolari pentru arhitectura obiectivă”, a declarat generalul Michael Guetlein, unul dintre conducătorii Forței Spațiale a SUA, în cadrul conferinței McAleese Defense Programs, care a avut loc marți, la Arlington, în Statele Unite.

Potrivit Breaking Defense, Pentagonul accelerează dezvoltarea capabilităților spațiale destinate protejării teritoriului împotriva amenințărilor aeriene. Programul include sisteme care pot urmări ținte în mișcare (Airborne Moving Target Indication), o rețea de date în spațiu (Space Data Network) și senzori capabili să detecteze rachete balistice și hipersonice (Hypersonic and Ballistic Tracking Space Sensor), esențiale pentru identificarea amenințărilor moderne, precum rachetele cu rază lungă de acțiune sau cele hipersonice greu de interceptat.

Totuși, dezvoltarea unor sisteme plasate în spațiu, capabile să intercepteze și să distrugă rachete în zbor, ridică în continuare probleme, nu din perspectivă tehnologică, ci a costurilor și a capacității de implementare la scară largă.

„Nu este vorba despre tehnologie, ci despre scalabilitate și costuri. Putem extinde aceste soluții suficient de rapid și suficient de accesibil pentru a fi eficiente împotriva amenințării? Aici va fi provocarea”, a explicat generalul american.

Programul Golden Dome a fost lansat la începutul anului 2025, după ce președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru crearea unui sistem multistrat de apărare aeriană a teritoriului SUA, estimat inițial la aproximativ 175 de miliarde de dolari.

Detaliile programului rămân în mare parte secrete, iar congresmenii continuă să solicite mai multe informații despre programul de contractare SHIELD, prin care Pentagonul lucrează cu peste 2.400 de companii implicate în dezvoltarea sistemului.

Generalul a descris modul de lucru al consorțiului ca fiind unul competitiv, în care firmele își stabilesc singure responsabilitățile și sunt evaluate periodic de ceilalți participanți. „Companiile decid ce vor construi, când vor construi și cum vor construi, iar apoi își asumă responsabilitatea și se evaluează reciproc. Dacă una dintre ele nu își îndeplinește sarcinile, poate fi exclusă”, a spus Guetlein.

Nouă companii din industria americană de apărare au fost deja selectate pentru dezvoltarea componentei de comandă și control, printre care Lockheed Martin, Northrop Grumman și Raytheon. Având în vedere rolul critic al acestei componente, proiectul nu a fost lăsat la mâna unei singure companii.

În ceea ce privește eficiența acestor sisteme, generalul Michael Guetlein a declarat că o demonstrație recentă a arătat rezultate „comparabile” cu cele ale Agenției pentru Apărare Antirachetă a SUA (Missile Defense Agency).

Sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat, marți seara, semnalele unei drone în proximitatea spațiului aerian național, în nordul județului Tulcea.

Ținta a fost semnalată la aproximativ 20 km nord de Vâlcove.

În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis, la ora 19.17, un mesaj RO-Alert pentru informarea populației din zona de nord a județului Tulcea. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, la ora 19.22.

Sistemele de apărare aeriană sunt în alertă și sunt pregătite să intervină, în funcție de evoluția situației.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis marți un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din zona de nord a județului Tulcea, care sunt informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.

Tulcenii sunt informați despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian în urma identificării de către structurile cu rol de apărare și monitorizare a granițelor României din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Mesajul RO-Alert are scopul de a informa populația din zona de interes și de a transmite măsuri de siguranță și adăpostire în cazul în care situația o impune.

IGSU reamintește că nu teritoriul României este vizat de atacurile Federației Ruse ci obiective de pe teritoriul ucrainean aflate pe malul stâng al Dunării și al Brațului Chilia Veche.

Potrivit IGSU, populația trebuie să adopte „un comportament responsabil, să urmeze recomandările transmise de autorități, să se informeze din surse oficiale și verificate, să nu intre în panică și să ceară ajutorul la numărul unic de urgență 112 în cazul în care situația o impune”.

Gruparea turcă a condus o mare parte din timp, dar U-BT a revenit în sfertul final și a avut șansa egalării în ultimele secunde. Cavanaugh a marcat un coș decisiv pentru Bahcesehir, iar Ceaser și Russell au ratat șansele de a aduce meciul în prelungiri.

A fost al treilea meci din tot atâtea confruntări directe în actualul sezon în care clujenii au pierdut cu echipa din Istanbul.

Conform formatului competiției, sferturile de finală se dispută într-o singură manșă, pe terenul formației mai bine clasate la finalul sezonului regulat. Bahcesehir a încheiat pe locul secund în Grupa A. U-BT s-a situat pe locul 6.

La Bahcesehir Istanbul, cei mai importanți jucători au fost Malachi Flynn – 16 puncte și 10 recuperări, Trevion Williams – 11 puncte și 16 recuperări, Tyler Cavanaugh – 10 puncte și 5 recuperări, Caleb Homesley – 9 puncte și 7 pase decisive.

La U-BT Cluj-Napoca, Daron Russell a fost liderul ofensiv cu 23 de puncte. Nighael Ceaser a reușit double-double, cu 12 puncte și 10 recuperări. Mitch Creek a încheiat cu 9 puncte, iar Karel Guzman a contribuit cu 7 puncte și 10 recuperări.

Echipa clujeană a avut 39 de recuperări, față de 50 ale turcilor (dintre care 21 ofensive), ceea ce a influențat decisiv deznodământul partidei.

Bahcesehir va întâlni în semifinale învingătoarea dintre Beșiktaș și Trento, meci programat miercuri, de la ora 19:00.

Târgul reunește peste 2.000 de expozanți din zeci de țări și sute de mii de vizitatori anual și include mii de lecturi, dezbateri și întâlniri cu autori în librării, cafenele, teatre și alte spații culturale.

Tema ediției din acest an, „Where Words Flow – Literary Currents in Southeast Europe / Danube – Strong Currents and Between Worlds”, pune accent pe spațiul cultural al Dunării și pe dialogul literar între țările riverane, inclusiv România.

Prezența României este coordonată de Ministerul Culturii, în parteneriat cu ICR Berlin și Traduki, și cuprinde peste 20 de evenimente, inclusiv lansări de carte, dezbateri, lecturi publice și întâlniri profesionale pentru industria editorială.

La acestea participă aproximativ 30 de invitați – autori, traducători, cercetători și profesioniști ai cărții din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Elveția și Chile.

Standul României, situat în Hala 4 (E400/D401), ocupă 80 de metri pătrați și prezintă literatura română contemporană, oferind vizitatorilor peste 100 de titluri recente, dintre care 13 traduceri în limba germană.

Printre autorii și invitații prezenți se numără Gabriela Adameșteanu, Robert Șerban, András Visky, Dana Grigorcea, Jan Cornelius, precum și autori din Republica Moldova – Lorina Bălteanu, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu și Emilian Galaicu-Păun. La evenimente participă și specialiști din mediul academic și jurnalistic, precum istoricul Cosmin Popa, jurnalistul Michael Martens, lingvistul Thede Kahl și scriitorul/editor Ernest Wichner.

Traducătorii literari prezenți contribuie la promovarea internațională a literaturii române și includ Georg Aescht, Edith Konradt, Jan Koneffke, Sabine Krause, Ingrid Baltag, Gundel Grosse, Julia Richter, Timea Tankó și Ernest Wichner.

Programul include și discuții pe teme actuale, precum „Fake News ca armă. De la algoritmi la linia frontului”, „The Balkans Revisited”, „Front literar comun: România – Ucraina” și „No more borders – autori din Republica Moldova traduși în germană”.

De asemenea, vor fi prezentate două antologii recente: „Fluviul. O antologie dunăreană altfel / Eine Donau-Anthologie den anderen Art” și „Mecanisme de apărare. 12 scriitori ucraineni în război”.

Continuă, totodată, și inițiativa Bursa Cărții, care facilitează întâlniri între editori, agenți literari și profesioniști ai industriei editoriale, contribuind la promovarea literaturii române pe piața internațională.

Participarea României la Leipzig reprezintă un pas important în pregătirea statutului de Invitat de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028.

Pakistanul a respins acuzația Afganistanului că a vizat Spitalul de Tratament al Dependenței Omid, insistând că atacurile sale din estul Afganistanului de luni au fost împotriva unor instalații militare. De asemenea, a respins afirmațiile afgane privind sute de victime, numind-o propagandă, potrivit AP.

Victimele au fost duse la mai multe spitale din zonă, unde mulțimi s-au adunat pentru a-și căuta pe cei dragi printre răniți și morți. Nu a fost posibil să se confirme independent numărul de morți raportat.

În conflictul dintre Afganistan și Pakistan au fost ciocniri transfrontaliere repetate, precum și atacuri aeriene în interiorul Afganistanului, în ciuda apelurilor internaționale pentru un armistițiu.
Pakistanul acuză Afganistanul că oferă un refugiu sigur militanților care comit atacuri în interiorul Pakistanului, în special talibanilor pakistanezi. Gruparea este separată, dar strâns aliată cu talibanii afgani care au preluat Afganistanul în 2021, în urma retragerii haotice a trupelor conduse de SUA. Kabul neagă acuzația.

Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului afgan, Hamdullah Fitrat, a postat pe X că atacul aerian a lovit spitalul Omid, o unitate cu 2.000 de paturi din Kabul, în jurul orei 21:00, ora locală, și că secțiuni mari ale unității au fost distruse.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Abdul Mateen Qani, a declarat că 408 persoane au fost ucise și 265 rănite.

Imaginile de marți transmise de televiziunea locală au arătat forțele de securitate folosind lanterne în timp ce transportau victimele de la fața locului, în timp ce pompierii se luptau să stingă flăcările.

Spitalul Omid a fost redenumit și extins ca dimensiuni acum aproximativ un an de la Spitalul de Tratament pentru Dependența de Droguri Ibn Sina, ca parte a planurilor guvernamentale de eradicare a dependenței de droguri din Afganistan.

Spitalul, situat în apropierea aeroportului internațional din Kabul, este adiacent unei foste baze militare NATO, Camp Phoenix, unde forțele americane antrenau Armata Națională Afgană. Baza a fost preluată de noile autorități afgane după ce talibanii au preluat puterea. Nu e clar ce se afla acum la fața locului.

Cele mai premiate pisici ale României vor intra în ring alături de campioni veniți din mai multe țări europene, într-o competiție care reunește zeci de rase spectaculoase și unele dintre cele mai valoroase exemplare de pe continent. Publicul va putea urmări finalele expoziției, acolo unde vor fi desemnate cele mai frumoase pisici ale evenimentului.

Printre vedetele competiției se află RO Bucovina Kira Kiralina, o pisică British Shorthair blue devenită deja un nume cunoscut în lumea felinologiei. Poreclită de admiratori „ursoaica albastră din Bucovina”, Kira s-a remarcat printr-un palmares impresionant, după ce a adus României primul titlu major la categoria femele castrate. În prezent, ea deține titlurile de Campioană Mondială 2025 și Campioană Europeană 2026.

O altă prezență așteptată cu interes este Nexus, un motănel British Shorthair Silver, remarcat atât pentru aspectul său, cât și pentru performanțele obținute în competiții internaționale. Cu ochii săi de un albastru intens, Nexus este deja Campion European FIFe 2025 și Campion al Țărilor Baltice 2025, fiind una dintre atracțiile expoziției.

Una dintre cele mai emoționante povești ale salonului este însă cea a lui Duracell. Cândva o pisică fără stăpân, care încerca să supraviețuiască pe străzile din Iași, Duracell a devenit astăzi Campioană Europeană, după ce a câștigat luna trecută cel mai înalt titlu la Campionatul European Felin de la Graz, în Austria. Povestea ei este văzută de organizatori drept un exemplu despre cum destinul unui animal se poate schimba radical atunci când primește o șansă.

„Uneori, următorul campion al Europei începe ca o pisică salvată de pe stradă”, a declarat Adrian Dragotă, reprezentant Felis Romania.

Pe lângă competiția propriu-zisă, vizitatorii vor putea descoperi la SofistiCAT și pisici salvate care își caută o familie. Organizatorii spun că promovarea adopțiilor și grija pentru animalele fără stăpân rămân la fel de importante ca trofeele din ring.

Evenimentul va include și un moment important pentru felinologia europeană: examenul de definitivat pentru arbitru FIFe, susținut de George Dorgiakis, președintele Felis Greece. Examinatorii vor fi Adrian Alexandru Dragotă, președintele Felis Romania, și Francesco Cinque, șeful Comisiei de Arbitri și Standarde a Fédération Internationale Féline, una dintre cele mai importante autorități internaționale în domeniul standardelor raselor de pisici.

Considerat una dintre cele mai dificile etape în formarea unui arbitru internațional, examenul testează cunoștințele despre rase, înțelegerea comportamentului felin și capacitatea de evaluare și comunicare în fața unor specialiști de top.

Portarul titular Manuel Neuer își continuă recuperarea după o ruptură de fibre musculare, dar nu este încă apt de joc. În schimb, Jonas Urbig, portarul secund, care a suferit o comoție cerebrală în victoria cu 6-1 din tur împotriva italienilor și a ratat remiza 1-1 cu Bayer Leverkusen, din Bundesliga, este așteptat să revină, a dezvăluit antrenorul Vincent Kompany.

„Nu m-a surprins că Manuel Neuer a revenit la antrenamente, dar sunt bucuros că este din nou acolo și că Jonas Urbig se antrenează. Decizia va fi strict medicală. Dacă totul decurge conform așteptărilor, Urbig va fi titular. În caz contrar, vom găsi o altă soluție”, a spus Kompany, marți seară, într-o conferință de presă.

Având în vedere că Sven Ulreich și Leon Klanac sunt și ei indisponibili, Kompany a confirmat că tânărul Leonard Prescott, în vârstă de 16 ani, ar putea debuta, dacă Urbig nu va fi apt pentru startul meciului.

„Este destul de calm”, a comentat Kompany despre Prescott.

„Dar trebuie să spun că, privind un jucător atât de tânăr, este opusul lui Sven Ulreich. Totuși, avem un staff foarte calm. Dacă va trebui să joace, va avea tot sprijinul nostru. Avem mulți jucători buni care îl vor ajuta, iar niciun tânăr nu va primi niciodată un rol principal fără suport. Indiferent ce se va întâmpla, avem încredere totală în el”, a încheiat Kompany.

Bayern Munchen găzduiește Atalanta, miercuri, de la ora 22:00, pe Allianz Arena, în manșa retur a optimilor din Liga Campionilor.

„Se bucurau: «Au luat-o pe mama lui Ponta la DNA». Dar când a vorbit mama lui Bolojan: «Dom’le, ce mamă extraordinară». Da, o mamă extraordinară, mama domnului Bolojan, eu spun, mi se pare o femeie extraordinară, dar când au luat-o pe mama mea cu duba vă bucurați! Deci, de asta m-am aprins așa”, a declarat Ponta.

Reamintim că mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, a fost audiată, în martie 2015, de DNA Ploiești, ca martor într-un dosar de fraudă cu fonduri europene al ginerelui ei, Iulian Herţanu, cumnatul fostului premier.

Ponta a vorbit și despre dosarele penale care o vizau pe Ioana Băsescu. Ea a fost condamnată în 2021 la 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, dar și instigare la spălare de bani, în timpul campaniei electorale din 2009 a fostului președinte. Faptele s-au prescris, însă în 2023. De asemenea, Ioana Băsescu a fost cercetată ca mator în dosarul Nordis, în februarie 2025, fiind bănuită că ar fi încheiat, ca notar, tranzacțiile imobiliare în cadrul firmei.

„Nu mă poți bănui de prietenie cu Băsescu, dar e o mare porcărie să-i faci dosare penale fetei lui Băsescu. Se bucurau USR-iștii: «Ce bine, c-o bagă la pușcărie!» Stați măi, bateți-vă cu Băsescu, nu cu fata”, a declarat Ponta.

Acesta a continuat declarațiile sale, acuzând că țara este „condusă de nebuni fără frică de Dumnezeu”.

„În ce țară vrem să trăim? Într-o țară condusă de niște nebuni, cărora nu le e frică de Dumnezeu? Sau vrem, totuși, să se calmăm, să ne liniștim, să încercăm să facem? Ce țară lăsăm copiilor noștri? Ce le spun eu copiilor mei? «Să stai în România mă, că aici o să fie unii niște psihopați care o să te înjure de ce vrei să vii acasă din război»”, a conchis Victor Ponta, vorbind despre intervenția MAE care i-ar fi refuzat fiicei sale îmbarcarea în avionul de repatriere care s-a întors din Oman, la începutul lunii martie. 

Armata israeliană a anunțat marți că l-a ucis pe cel mai înalt lider iranian, Ali Larijani , într-un atac aerian peste noapte în apropiere de Teheran, dând o altă lovitură severă unei structuri de putere deja decimate de trei săptămâni de atacuri americano-israeliene.

Larijani a fost șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului și a devenit liderul de facto al Iranului după ce atacurile aeriene au ucis eșaloanele superioare ale guvernului și armatei iraniene.

Armata israeliană a anunțat, de asemenea , că l-a ucis pe Gholamreza Soleimani, șeful Basij, puternica miliție iraniană în civil.

Autoritățile iraniene și presa de stat nu au comentat anunțurile israeliene. Însă doi oficiali iranieni, care au vorbit sub condiția anonimatului, au confirmat că Larijani și Soleimani au fost uciși.

Uciderea lui Larijani semnifică înlăturarea uneia dintre cele mai proeminente voci ale sfidării din Iran, arată The New York Times.

Larijani era un pragmatist influent, considerat a avea puterea necesară pentru a negocia cu Statele Unite.

Moartea sa ar putea, de asemenea, să-i încurajeze pe liderii iranieni și mai intransigenți , care cred că republica islamică poate supraviețui doar prin dublarea și întărirea eforturilor.

Ali Larijani a fost un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis într-un atac aerian israelian la începutul războiului, pe 28 februarie.

Larijani a condus, practic, Iranul în culise chiar înainte de moartea ayatollahului Khamenei, conducând reprimarea brutală din acest an a protestelor împotriva guvernării islamice.

Același Larijani a preluat un rol mai important în procesul decizional cheie din timpul războiului, inclusiv după numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem. Ali Larijani se opusese alegerii lui Mojtaba Khamenei, făcând lobby pentru o opțiune mai moderată.

Moartea sa a readus la iveală semne de întrebare serioase cu privire la scopul final al președintelui Trump pentru război: nu și-a exprimat clar obiectivele sau cum s-ar putea încheia atacul asupra Iranului și a recunoscut că mulți dintre oficialii iranieni cu care Statele Unite ar fi putut negocia au fost uciși

 „Nici măcar nu le cunoaștem liderii”, a declarat Trump luni . „Avem oameni care vor să negocieze”, a adăugat el. „Nu avem nicio idee cine sunt”.

Într-o intervenție la ABC, în emisiunea „Good Morning America”, citată de CNBC, Cook a calificat drept simple zvonuri informațiile potrivit cărora s-ar pregăti să facă un pas înapoi. „Nu, nu am spus asta. Nu am spus asta niciodată. Iubesc profund ceea ce fac. Acum 28 de ani am intrat în Apple și mi-a plăcut fiecare zi de atunci”, a declarat el. „Nu îmi pot imagina viața fără Apple”.

Momentul este unul dificil pentru conducerea Apple. În decembrie, Apple a pierdut mai mulți executivi-cheie într-un interval scurt, inclusiv șeful diviziei de inteligență artificială, John Giannandrea, principalul jurist și un lider din zona de design. Contextul a alimentat criticile potrivit cărora modelul actual de conducere ar putea fi mai puțin adaptat unei industrii tot mai dominate de inteligența artificială.

Apple se află într-o etapă importantă: compania se apropie de aniversarea a 50 de ani, pregătește lansări majore de produse și este sub presiune să livreze funcții AI promise, dar întârziate, inclusiv o versiune modernizată a asistentului Siri.

Mai mulți analiști din piață avertizează că grupul riscă să rămână în urma competitorilor. Walter Piecyk, analist în cadrul LightShed Partners, o firmă de analiză și consultanță specializată în sectorul tehnologiei și telecomunicațiilor, a declarat recent că Apple ar putea ajunge dependentă de Google în zona de inteligență artificială, în urma parteneriatului pentru integrarea modelului Gemini pe iPhone. În opinia sa, această dependență ar putea avantaja ecosistemul Android, acolo unde dezvoltarea și integrarea AI ar avea loc mai rapid.

Apple nu a reușit să livreze modernizarea promisă a Siri în 2025, iar presiunea pentru rezultate concrete în AI crește.

În acest context, există opinii că anul 2026 ar fi un moment potrivit pentru o eventuală schimbare de leadership, în condițiile în care acțiunile companiei sunt aproape de maxime istorice și se conturează un nou ciclu de upgrade al dispozitivelor. Pe piață se vorbește despre un posibil „super-ciclu” de înlocuire a iPhone-urilor, alimentat de noile funcții de inteligență artificială și de trecerea utilizatorilor de la modele mai vechi la unele mai performante.

Cu toate acestea, mesajul transmis de Tim Cook indică lipsa oricărei intenții de retragere pe termen scurt.Liderul Apple a descris tehnologia AI drept „profundă” și a apărat strategia companiei, axată pe protejarea vieții private.

În ceea ce privește tarifele comerciale impuse în trecut, care au costat Apple miliarde de dolari, Cook a spus că situația este monitorizată și că o eventuală decizie va fi luată „în consecință”.

„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat. 

Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă. 

„Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană. 

Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic. 

„Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu. 

Ponta a spus că a strâns deja documentele pe care le va prezenta procurorilor: „Uite, dom’le, toate documentele”.

Întrebat când va merge la Parchet, acesta a răspuns: „Probabil săptămâna viitoare. O să vă anunț”.

Fostul premier susține că, din tot ce a analizat în speța întoarcerii acasă a fiicei sale au rezultat: „Din tot rechizitoriul pe care l-am compus rezultă că au mințit și mint în continuare. Și că au încălcat legea”.

Potrivit lui Ponta, legislația românească prevede obligații clare pentru autorități în cazul minorilor neînsoțiți aflați în zone de conflict sau pericol.

„Este o hotărâre de guvern din 2004 care se referă exact la obligația statului român față de minorii neînsoțiți aflați în zone de conflict. Atenție, nu trebuie să fie pe nicio listă”, a subliniat acesta.

Victor Ponta a explicat că, potrivit legii, orice minor român aflat în dificultate în străinătate trebuie sprijinit automat de autorități:

„Orice copil român care se duce acum în Ghana sau în Noua Zeelandă sau în Peru la consulat, consulul e obligat să-l ajute. Dacă e un copil minor, neînsoțit, aflat într-o zonă de pericol, e obligat să-l sprijine”.

Fostul premier a lansat și critici dure la adresa USR, :

„Faptul că un partid parlamentar primește bani de la bugetul de stat, milioane de euro, ca să se războiască cu niște copii, arată că sunt niște scelerați”, a spus Ponta.

El a mers mai departe, afirmând că situația reflectă o problemă mai amplă la nivel social: „Asta arată că societatea românească a luat-o razna”.

„Partidul Național Liberal cere PSD și conducerii Camerei Deputaților să se delimiteze și să sancționeze comportamentul agresiv repetat al deputatului PSD, Adrian Câciu Partidul Național Liberal condamnă ferm gestul violent al deputatului PSD Adrian Câciu, manifestat în cursul ședinței de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe, față de senatoarea PNL Gabriela Horga”, se arată pe pagina de Facebook a PNL.

Reprezentanții partidului au anunțat că vor sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

„Totodată, PNL solicită PSD să se delimiteze ferm de comportamentul acestui personaj care recidivează în atitudinea misogină și, recent, chiar xenofobă. Un asemenea comportament este inacceptabil oriunde, nu doar într-un for legislativ al unui stat democratic”, transmit liberalii.

Aceștia cer conducerii Camerei Deputaților să aplice sancțiunile prevăzute de regulament, iar PSD să dea dovadă că angajamentele publice asumate nu rămân vorbe goale.

„Reamintim că nu este primul incident de acest tip. După ce a urlat la ministra de externe, ulterior, pe 11 martie, același deputat a avut ieșiri cu caracter xenofob la adresa unui coleg parlamentar de etnie maghiară, declarând că acesta <nu înțelege ce înseamnă să fii român> și că <nu ar trebui să aibă voie să vorbească la microfon>. PSD a condamnat atunci incidentul și a anunțat o anchetă internă. Rezultatele acelei anchete nu s-au văzut”, adaugă PNL pe rețeaua de socializare.

Într-p postare separată, Raluca Turcan îi cere lui Adrian Câciu să îi ceară scuze publice senatoarei Gabriela Horga.

„Gestul lui Adrian Câciu de a-i da peste mână colegei noastre Gabriela Horga este inadmisibil într-un Parlament democratic. Ce pretenții să ai de la un bărbat cu 4 clase care își lovește soția și apare la știrile de la ora 5, dacă un parlamentar nu se stăpânește să-i dea peste mână unei colege și să țipe la ea în timpul unei dezbateri în Parlamentul României?”, spune Turcan.

„Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că aceștia nu doresc să se implice în operațiunea noastră militară împotriva regimului terorist din Iran, în Orientul Mijlociu, și asta în ciuda faptului că aproape toate țările au fost de acord în totalitate cu ceea ce facem și că Iranului nu i se poate permite, sub nicio formă, să dețină arme nucleare.

Nu sunt surprins de acțiunea lor, totuși, deoarece am considerat întotdeauna NATO, unde cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru a proteja aceste țări, ca fiind o stradă cu sens unic — noi îi vom proteja, dar ei nu vor face nimic pentru noi, în special, în momentele de nevoie.

Din fericire, am decimat armata Iranului — marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, sistemele antiaeriene și radarele au dispărut și, poate cel mai important, liderii lor, practic la toate nivelurile, au dispărut, pentru a nu ne mai amenința niciodată pe noi, pe aliații noștri din Orientul Mijlociu sau pe lume!

Datorită faptului că am avut un astfel de succes militar, nu mai «avem nevoie» sau nu mai dorim asistența țărilor NATO — NICIODATĂ NU AM AVUT!

La fel și Japonia, Australia sau Coreea de Sud. De fapt, vorbind în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, de departe cea mai puternică țară din lume, NU AVEM NEVOIE DE AJUTORUL NIMĂNUI!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni. Președintele DONALD J. TRUMP”, scrie Donald Trump într-un mesaj pe Truth Social.

„Dacă nu este controlată, corupția poate duce la cheltuieli publice risipitoare sau ineficiente, la un mediu de afaceri necompetitiv și la elaborarea de politici ineficiente. Percepțiile privind corupția rămân ridicate în România, 75% dintre respondenții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „răspândită” puțin peste media UE. În timp ce puțini declară că au fost martori sau au experimentat personal corupția, 60% au declarat că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Acest lucru sugerează că în România, ca și în alte țări, corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională de jefuire cotidiană”, arată raportul OCDE.

„Partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama sunt percepute ca fiind instituțiile cele mai afectate”, precizează OCDE.

 „România a luat măsuri semnificative pentru a combate corupția în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră eforturile guvernamentale de combatere a corupției ca fiind eficiente, plasând-o peste media UE.

Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că sistemul anticorupție și de integritate al României este aliniat în mare măsură la standardele OCDE și, în mai multe domenii, are performanțe peste media OCDE.

Țara are cadre juridice solide pentru gestionarea conflictelor de interese și asigurarea integrității în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. România are, de asemenea, un cadru juridic solid pentru protecția avertizorilor de integritate care transpune Directiva UE 2019/1937, deși provocările legate de protecția avertizorilor de integritate persistă în practică”.

„Ca parte a procesului de aderare la OCDE, România a devenit parte la Convenția OCDE privind combaterea luării de mită a funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale în 2023 și continuă să facă progrese în combaterea luării de mită transnaționale, deși există încă loc pentru îmbunătățirea aplicării practice. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a consolidat protecția denunțătorilor care raportează luarea de mită transnațională.

De asemenea, România și-a consolidat recent cadrul de gestionare a riscurilor de integritate în perioada de dinainte și după angajare în sectorul public, inclusiv pentru funcționarii cu risc ridicat. Ca parte a procesului de aderare la OCDE, o nouă lege (Legea nr. 189/2025) a fost adoptată în noiembrie 2025 pentru a aborda mai multe lacune identificate anterior de OCDE.

Dacă va fi implementată și aplicată eficient, această nouă lege – care extinde domeniul de aplicare al funcționarilor, activităților și comportamentelor cu risc acoperite – ar trebui să contribuie la reducerea distorsiunilor economice care decurg din „ușile rotative” dintre sectorul public și cel privat.

Strategia Națională Anticorupție (SNC) a României pentru perioada 2021-2025 prezintă obiectivele guvernamentale pentru îmbunătățirea cadrului anticorupție. Deși strategia îndeplinește majoritatea criteriilor standard ale OCDE, planificarea strategică ar putea fi îmbunătățită în continuare prin bazarea strategiei pe o evaluare formală a riscurilor naționale de corupție (OCDE, 2025[82]). Cu toate acestea, s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește atingerea obiectivelor din cadrul NACS, așa cum se subliniază în rapoartele de monitorizare ale strategiei”, arată raportul.

„În ciuda unui cadru juridic solid, România se confruntă cu provocări practice în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese. Gestionarea eficientă a conflictelor de interese promovează concurența loială și procesul decizional transparent, reducând riscul de favoritism sau de capturare a autorităților de reglementare.

Agenția Națională de Integritate (ANI), responsabilă de verificarea conținutului declarațiilor de avere și interese, utilizează instrumente inovatoare în acest sens dar rămâne subpersonal, ceea ce întârzie detectarea.

Pentru a îmbunătăți detectarea timpurie, ANI a implementat un nou instrument IT care ajută la detectarea semnalelor de alarmă din declarațiile funcționarilor. Deși acest lucru poate îmbunătăți eficacitatea, sistemul ar putea fi consolidată în continuare prin aplicarea unei abordări bazate pe riscuri, prioritizând verificarea în funcție de sensibilitatea poziției unui funcționar.

Dincolo de supraveghere, consolidarea capacității instituțiilor publice și a funcționarilor de a gestiona proactiv conflictele pe cont propriu – cum ar fi prin recuzarea voluntară de la deciziile în care există un conflict de interese – ar consolida sistemul în timp”, se menționează în document.

„Așa cum se reflectă în percepțiile cetățenilor, riscurile legate de corupție și integritate în sectorul sănătății rămân deosebit de acute. Acestea variază de la luare de mită evidentă la favoritism în managementul resurselor umane, achiziții publice și controlul bugetar, care contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile (OCDE, 2023[79]). Strategia Națională de Asigurări pentru perioada 2021-2025 a inclus un accent specific pe sectorul sănătății, precum și pe sectorul educației și pe întreprinderile de stat.

Conflictele de interese rămân frecvente în sectorul sănătății, iar consolidarea suplimentară a capacităților și îndrumările specifice sectorului ar putea fi instrumente eficiente în reducerea vulnerabilității sectorului sănătății la corupție. Este încurajator faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 include o gestionare mai puternică a conflictelor de interese ca obiectiv cheie”.

„O hotărâre a Curții Constituționale din 2025 a declarat, de asemenea, neconstituționale prevederi cheie ale Legii nr. 176/2010 privind gestionarea conflictelor de interese, inclusiv publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, invocând preocupări legate de respectarea vieții private.

Informațiile privind averea și interesele pentru cel puțin unele categorii de funcționari publici sunt publicate în aproximativ două treimi din țările OCDE.

Amendamentele la Legea nr. 176/2010, care vizează implementarea deciziei Curții Constituționale, sunt în prezent în curs de pregătire și se așteaptă să fie prezentate legislativului în a doua jumătate a anului 2026.

Este important ca publicarea declarațiilor de avere și interese să fie proporțională cu puterea decizională și expunerea la risc a funcționarilor publici, menținând un echilibru între transparență, integritate și protejarea drepturilor fundamentale.

România ar beneficia, de asemenea, de o mai mare transparență în elaborarea politicilor.

„S-au înregistrat progrese semnificative, impulsionate și de procesul de aderare la OCDE, pentru înăsprirea regulilor de lobby. În special, înregistrarea în registrul RUTI a devenit obligatorie din aprilie 2025 și a fost extinsă pentru a acoperi toți membrii parlamentului în octombrie 2025. Rămâne important ca noul cadru de lobby să fie aplicat în practică.

Un cadru robust pentru lobby responsabil și transparent este esențial pentru a proteja procesul de elaborare a politicilor de influența nejustificată a intereselor private înguste. Activitățile de lobby în România sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere rata ridicată la care legile sunt adoptate prin proceduri accelerate, utilizate în 26% din legi.

Astfel de practici limitează capacitatea părților interesate de a oferi contribuții la legislația care le afectează și contribuie la instabilitatea legislativă, creând incertitudine pentru investitori și descurajând deciziile pe termen lung. Restricțiile privind utilizarea abuzivă a procedurilor parlamentare de urgență și scurtate au început să fie aplicate prin norme metodologice aprobate de guvern în 2022.

Cu toate acestea, proporția proiectelor de acte normative adoptate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului a rămas ridicată în 2024, cu doar o ușoară scădere observată până în octombrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar imprevizibilitatea legislativă continuă să rămână o preocupare pentru investitori și întreprinderi.

„În ceea ce privește aplicarea legilor penale anticorupție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție (OCDE, 2024[80]), iar 51% dintre români consideră că există suficiente urmăriri penale cu succes pentru a descuraja oamenii de la corupție – a doua cea mai mare rată dintre toate țările UE.

Deși DNA s-a confruntat cu unele probleme legate de lipsa de resurse, acest lucru nu pare să fi avut un impact substanțial asupra capacității sale de a combate luarea de mită internațională până în prezent.

Durata medie a cazurilor de corupție penală din România rămâne doar puțin peste media UE (Comisia Europeană, 2025[86]), ceea ce indică faptul că instanțele sunt, în general, capabile să asigure tragerea la răspundere pentru corupție într-un termen rezonabil”, arată OCDE.

Raport OCDE 2026

„Aplicarea eficientă a legii se bazează și pe faptul că judecătorii și procurorii înșiși acționează cu integritate. România a luat măsuri pentru a consolida integritatea și independența sistemului judiciar într-un sens mai larg. În 2022, România a adoptat trei „legi ale justiției” revizuite, care vizau alinierea sistemului judiciar la standardele internaționale.

Deși eforturile depuse de România pentru a promova integritatea judiciară și a procuraturii sunt puternice în comparație cu media OCDE, există încă loc de îmbunătățiri suplimentare.

La sfârșitul anului 2025, au fost exprimate public îngrijorări cu privire la independența judiciară și a procuraturii, precum și la gestionarea cazurilor de corupție. Acest lucru a determinat autoritățile să înființeze un grup de lucru pentru a evalua și a revizui preocupările și legislația relevantă.

România și-ar putea îmbunătăți cadrul prin extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit la promovarea judecătorilor și procurorilor pentru toate funcțiile de conducere și prin asigurarea unor garanții suficiente pentru numirea și demiterea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere”, se precizează în document.

„Spălarea banilor rămâne, de asemenea, o problemă în România, determinată de diverse activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Conform raportului MONEYVAL al Consiliului Europei,

România respectă doar „parțial” 15 dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și rămâne supusă unor proceduri sporite de urmărire (Consiliul Europei, 2025[87]).

Deși Legea nr. 129/2019 oferă o bază juridică largă pentru urmărire penală, MONEYVAL notează că s-au înregistrat doar progrese limitate în abordarea deficiențelor de conformitate tehnică.

Domeniile care necesită îmbunătățiri includ sancțiuni financiare specifice, reglementarea activelor virtuale și urmărirea statistică”, încheie raportul.

Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele la stațiile de distribuție a carburanților au avut loc o 5 martie.

Printre neregulile constatate se numără neafișarea prețului la pompă, totemuri de informare a prețurilor nefuncționale, lipsa informațiilor privind caracteristicile combustibililor comercializați, afișarea unor afirmații comerciale nejustificate (ex. „garantăm cea mai mare cifră cetanică produsă în România”) și scurgeri de combustibil, pistoale defecte și paviment neigienizat.

S-au mai găsit nereguli în ceea ce privește comercializarea produselor alimentare în stații, printre care lipsa traducerii etichetelor în limba română, produse expirate, ambalaje deteriorate, fructe și legume depreciate sau cu mucegai.

Lipsa infromării privind alergenii, nerespectarea temperaturilor de păstrare, frigidere, cuptoare și ustensile neigienizate au găsit comisarii în unitățile de tip fast-food.

În total, au fost aplicate 359 sancțiuni contravenționale, dintre care 114 avertismente și 245 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 1,49 milioane lei.

Au fost oprite de la vânzare definitiv produse de peste 45.000 de lei și temporar alte produse în valoare peste 10.000 de lei. De asemenea, au fost dispuse șapte măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor.

„ANPC ia act cu responsabilitate de sesizările publice ale consumatorilor și apreciază încrederea pe care aceștia o acordă, însă intervine ferm, în limitele atribuțiilor legale, pentru a preveni și sancționa orice practici care ar putea afecta drepturile și interesele consumatorilor.” a declarat Ionel Cristinel Obretin, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Meciul din SuperLigă dintre FC Dinamo 1948 București și CS Universitatea Craiova se va disputa joi, de la ora 20:30.

Accesul spectatorilor în stadion se va face începând cu ora 18:30, doar pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator, alături de un document de identitate în format fizic sau electronic, potrivit Jandarmeriei Capitalei. 

Accesul suporterilor echipei FC Dinamo pe stadion va face prin bd. Pierre de Coubertin și str. Maior Ion Coravu, pentru Tribuna I, Tribuna II și pentru Peluza I Nord. 

Suporterii echipei craiovene vor intra pe stadion prin bd. Basarabia, pentru Peluza II Sud.

„Suporterii oaspeți, care vor efectua deplasarea în mod organizat (cu autocare/microbuze), vor fi preluați la intrarea în București de către echipajele de jandarmerie și poliție, urmând a fi conduși către stadion sub îndrumarea forțelor de ordine”, informează Jandarmeria Capitalei. 

Suporterii oaspeți se pot aduna pe Bulevardul Basarabia, începând cu ora 18:30. Suporterii sunt îndemnați să vină din timp la stadion, odată cu deschiderea porților de acces, pentru că în zona bulevardului se desfășoară lucrări la linia de tramvai, dar și pentru a evita aglomerația. 

Jandarmii îi îndeamnă pe oaspeți să nu poarte și să nu afișeze însemne ale echipei CS Universitatea Craiova în alte zone ale stadionului, decât cea din Peluza II Sud, care este special destinată lor. 

Casele de bilete vor rămâne deschise și în ziua meciului.

• Bd. Pierre de Coubertin și str. Maior Ion Coravu, pentru suporterii echipei echipei FC Dinamo 1948 București, între orele 12:00 – 21:15; 
• Bd. Basarabia, pentru suporterii echipei CS Universitatea Craiova, între orele 18:30 – 21:15.

Jandarmii precizează că 31 de suporteri ai echipei gazdă și 21 suporteri ai echipei oaspete se află sub interdicția participării la meciurile de fotbal, iar încercarea lor de a intra pe stadion se pedepsește potrivit legii. 

„Pentru acest meci de fotbal, din rațiuni de siguranță, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor și persoanelor, cu scopul de a preveni introducerea în stadion atât a materialelor pirotehnice, cât și a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare”, transmite Jandarmeria Capitalei. 

Jandarmeria Capitalei le recomandă suporterilor să aibă răbdare, să respecte indicațiile jandarmilor şi să evite să se implice în conflicte. În cazul în care sunt martorii unor conflicte, aceștia trebuie să se adreseze forțelor de ordine din zonă. Părinții trebuie să-și supravegheze copiii cu atenție. 

Intrarea pe stadion se va face prin locurile special amenajate, iar publicul va fi supravegheat de agenții de pază ai organizatorului.

„Totodată, recomandăm suporterilor să nu se implice în incidente care ar putea duce la tulburarea ordinii şi liniştii publice, delimitându-se de orice formă de agresivitate verbală sau fizică ce ar putea conduce la manifestări violente, cu mențiunea că orice încălcare a prevederilor legale în vigoare va fi sancționată cu fermitate de către forțele de ordine”, transmite Jandarmeria. 

Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la meci. 

Jandarmeria reamintește că promovarea mesajelor rasiste și xenofobe, fasciste și legionare se pedepsește, conform legii, închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. 

De asemenea, pilotarea dronelor fără autorizații deasupra Municipiului București, constituie contravenție și se pedepsește cu amendă de la 2.000 de lei la 40.000 de lei.