„În această dimineață, la ordinul meu, forțele militare americane au efectuat un al doilea atac kinetic împotriva cartelurilor de trafic de droguri și a narcoteroriștilor identificați cu certitudine și extrem de violenți din zona de responsabilitate a SOUTHCOM. Atacul a avut loc în timp ce acești narcoteroriști confirmați din Venezuela se aflau în apele internaționale, transportând narcotice ilegale (O ARMĂ MORTALĂ CARE OTRĂVEȘTE AMERICANII!) către SUA”, a declarat Trump.
„Aceste carteluri extrem de violente de trafic de droguri REPREZINTĂ O AMENINȚARE pentru securitatea națională, politica externă și interesele vitale ale SUA”, a adăugat el. „Atacul a dus la moartea a trei teroriști de sex masculin. Niciun membru al forțelor armate americane nu a fost rănit în acest atac”, adăugat președintele SUA.
Anunțul de luni vine la mai puțin de două săptămâni după ce armata americană a ucis 11 persoane într-un atac similar. Administrația Trump a furnizat puține detalii cu privire la această acțiune.
Trump a declarat că barca se îndrepta spre SUA, iar Hegseth a insinuat același lucru, spunând că dacă cineva trasportă droguri și „se îndreaptă spre Statele Unite… asta va avea consecințe letale”.
Al doilea atac de luni survine pe fondul tensiunilor crescânde cu Venezuela, în contextul în care SUA au dislocat forțe militare în regiune, inclusiv Grupul Amfibiu Iwo Jima și Unitatea Expeditionară a Marinei nr. 22, precum și 10 avioane de vânătoare F-35 în Puerto Rico.
Maduro atac la oficialii americaniPreşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, l-a numit luni pe secretarul de stat american Marco Rubio „stăpânul morţii şi al războiului ” pentru retorica sa dură la adresa cartelurilor latino-americane şi a promis că se va apăra împotriva „agresiunii” Washingtonului.
Referindu-se la consolidarea forţelor navale americane în Caraibe şi la recentul atac mortal asupra unei nave despre care s-a presupus că transporta droguri din Venezuela, Maduro a declarat reporterilor că Caracas îşi va exercita „pe deplin” „dreptul legitim de a se apăra”.
Tensiunile dintre Statele Unite şi Venezuela, rivale de multă vreme, au atins noi culmi în ultimele săptămâni, după ce preşedintele Donald Trump a trimis opt nave de război în sudul Caraibelor, în apropiere de Venezuela, pentru a-l presa pe Maduro.
Statele Unite îl acuză pe liderul de stânga că ar conduce un cartel de trafic de cocaină şi recent au dublat recompensa pentru capturarea sa la 50 de milioane de dolari.
Articolul Trump a ordondat un nou atac asupra unei nave din Venezuela ce „transporta narcotice ilegale”. Trump: „Atacul a dus la moartea a trei teroriști” apare prima dată în Mediafax.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, l-a numit luni pe secretarul de stat american Marco Rubio „stăpânul morții și al războiului ” pentru retorica sa dură la adresa cartelurilor latino-americane și a promis că se va apăra împotriva „agresiunii” Washingtonului.
Referindu-se la consolidarea forțelor navale americane în Caraibe și la recentul atac mortal asupra unei nave despre care s-a presupus că transporta droguri din Venezuela, Maduro a declarat reporterilor că Caracas își va exercita „pe deplin” „dreptul legitim de a se apăra”.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela au atins noi culmi în ultima perioadăTensiunile dintre Statele Unite și Venezuela, rivale de multă vreme, au atins noi culmi în ultimele săptămâni, după ce președintele Donald Trump a trimis opt nave de război în sudul Caraibelor, în apropiere de Venezuela, pentru a-l presa pe Maduro.
Statele Unite îl acuză pe liderul de stânga că ar conduce un cartel de trafic de cocaină și recent au dublat recompensa pentru capturarea sa la 50 de milioane de dolari.
La începutul acestei luni, forțele americane au aruncat în aer o ambarcațiune cu 11 persoane la bord, despre care Washingtonul susține că era operată de gruparea venezueleană Tren de Aragua.
Într-un interviu acordat Fox News în timpul unei vizite la Ierusalim, luni, Rubio a apărat atacul controversat asupra unei ambarcațiuni care se afla în apele internaționale, o mișcare pusă la îndoială de experții juridici.
„Avem 100% credibilitate și certitudine că acea ambarcațiune a fost implicată în traficul acelor droguri care, în cele din urmă, erau destinate să ajungă în Statele Unite ale Americii”, a declarat Rubio.
„Ceea ce trebuie să se întâmple este ca unele dintre aceste ambarcațiuni să fie aruncate în aer”, a spus Rubio, susținând că numărul ambarcațiunilor care transportau droguri în Statele Unite „a scăzut dramatic” de la atacul cu rachete.
Într-o conferință de presă la Caracas, Maduro a declarat că s-a „întrerupt” comunicarea cu administrația Trump și a dat vina în mare parte pe Rubio. Speculațiile au circulat atât la Caracas, cât și la Washington, conform cărora administrația Trump ar putea pregăti atacuri țintite împotriva cartelurilor venezuelene pe care Trump le-a desemnat drept organizații teroriste.
Maduro a declarat că „amenințările cu bombă” au provocat o prăbușire completă a relațiilor.
Articolul Președintele Venezuelei promite să reziste „agresiunii” SUA și îl numește pe Rubio „domnul morții” apare prima dată în Mediafax.
Dinamo București a învins la Ploiești cu 3-0 pe Petrolul, în etapa a 9 a Superligii României și urcă pe locul 3 în campionat.
Scorul a fost deschis de Cârjan în minutul 45. În minutul 60, Armstrong a înscris pentru 2-0, iar în prelungiri, în minutul 90+3, Sivis a majorat scorul la 3-0 pentru Dinamo.
Meciul dintre Petrolul Ploiești și Dinamo București a avut loc în etapa 9 din turul Superligii României, sezonul 2025/2026.
Partidul s-a disputat pe Stadionul „Ilie Oană” din Ploiești.
Articolul Petrolul Ploiești – Dinamo București 0-3 în etapa 9 din Superliga apare prima dată în Mediafax.
Trei oficiali israelieni care cunosc această situație au declarat pentru Axios că premierul israelian l-a informat pe Trump înainte de a ataca liderii Hamas din Qatar săptămâna trecută. Cu toate acestea, Casa Albă susține că a fost informată abia după ce rachetele erau deja în aer, neavând astfel posibilitatea de a se opune atacului.
Șapte oficiali israelieni au declarat pentru Axios că Washingtonul știa dinainte, chiar dacă timpul necesar pentru a opri atacul ar fi fost foarte scurt.
„Trump știa despre atac înainte ca rachetele să fie lansate. Mai întâi, a avut loc o discuție la nivel politic între Netanyahu și Trump, urmată de una prin canale militare. Trump nu a spus nu”, a afirmat unul dintre înalții oficiali israelieni, notează sursa citată. Un alt oficial a insistat că Trump a fost informat „cu mult timp înainte”, acesta „având posibilitatea de a opri atacul dacă ar fi vrut”.
Versiuni diferite ale SUA și IsraeluluiPotrivit oficialilor israelieni, Netanyahu a informat Casa Albă foarte târziu, însă suficient de devreme încât atacul să poată fi anulat. Trei oficiali israelieni au declarat pentru Axios că Netanyahu l-a sunat pe Trump în legătură cu atacul iminent în jurul orei 8:00, ora Washingtonului. Primele rapoarte despre explozii în Doha au fost abia la ora 8:51.
Pe de altă parte, versiunea prezentată de oficialii americani era că armata SUA a văzut avioane israeliene în aer și a cerut explicații Israelului. Casa Albă a declarat că emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steven Witkoff, s-a grăbit să avertizeze qatarezii, dar până atunci rachetele deja loviseră.
Articolul Axios: Netanyahu a vorbit cu Trump înainte ca Israelul să bombardeze Qatarul. Casa Albă susține altă versiune apare prima dată în Mediafax.
Sondajul, realizat de Washington Post și ONG-ul KFF pe un eșantion de peste 2.500 de părinți, a evidențiat neîncrederea tot mai mare a americanilor față de vaccinuri, potrivit Le Figaro. Rezultatele au fost publicate luni. Neîncrederea a crescut foarte mult în urma pandemiei COVID-19.
Totuși, deși secretarul Sănătății al lui Donald Trump (Robert Kennedy Jr., un sceptic în materie de vaccinare) a inițiat o revizuire majoră a politicii de vaccinare a țării, sondajul arată că o mare majoritate a părinților continuă să susțină cerințele actuale de vaccinare.
Unii dintre părinți pun la îndoială meritele acestor măsuri. Acești părinți aleg să refuze sau să amâne vaccinurile obligatorii sau recomandate pentru copiii lor, cum ar fi cele pentru rujeolă, tetanos sau poliomielită, din cauza fricii față de efecte secundare și a lipsei de încredere în autoritățile sanitare. Cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani în 2025
În Statele Unite, anumite vaccinuri, cum ar fi cele împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, sunt obligatorii pentru ca elevii să meargă la școală. Cu toate acestea, în multe state, părinții pot invoca un alt motiv decât o contraindicație medicală, cum ar fi cel religios, pentru a obține o scutire.
Sondajul mai arată că părinții care au amânat sau au evitat vaccinarea copiilor lor tind să fie albi, conservatori și foarte religioși.
Proporția preșcolarilor vaccinați împotriva rujeolei a scăzut la nivel național de la 95% în 2019 la 92,5% în 2024, cu variații regionale semnificative. În Idaho, aceasta este acum sub 80%, departe de 95% recomandat pentru a asigura imunitatea colectivă.
Această tendință s-ar putea agrava sub conducerea lui Robert Kennedy Jr., care a pus la îndoială în mod repetat siguranța vaccinurilor și a răspândit informații false despre acestea, potrivit experților. Ca urmare a acestei scăderi a ratelor de vaccinare, Statele Unite au cunoscut cea mai gravă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani în 2025, cu trei decese, inclusiv doi copii.
Articolul Sondaj. 1 din 6 americani refuză sau amână vaccinarea copiilor apare prima dată în Mediafax.
„Am avut o convorbire cu domnul Trump imediat după ce am fost învestit, m-a invitat într-o vizită oficială. Vizita va avea loc cel mai probabil la începutul anului viitor”, a spus Nicușor Dan, luni seara, la Antena 3 CNN.
Președintele României a spus care vor fi principalele obiective ale vizitei în SUA.
„Mai important este conținutul acestei vizite, România are două obiective mari (legate de SUA n.r.), securitatea și economia. (…) Să fiți siguri că România se va duce cu toate propunerile legate de securitate … dar mai ales cu niște propuneri concrete legate de partea economică”, a explicat Nicușor Dan enumerând domeniile de interes ale România: energia, IT-ul, resursele minerale și Inteligența Artificială.
Articolul Nicușor Dan, noi anunțuri despre vizita sa în SUA: Când ar putea avea loc apare prima dată în Mediafax.
„Da, pe toate instituțiile care depind de mine, inclusiv cele în care am o participare minoritară în diverse consilii de administrație, o să aibă o analiză. La unele nu am ajuns încă”, spune Nicușor Dan, întrebat dacă îl va schimba din funcție pe directorul SPP.
El a precizat că va analiza și situația conducerii SPP.
Nicuşor Dan a anunțat, în prima conferință susținută la Palatul Cotroceni, susținută în iunie 2025, că va face o evaluarea în ceea ce îl privește pe șeful SPP Lucian Pahonțu, cât și o evaluarea a activității serviciilor de informații. Președintele României a adăugat că l-a cunoscut pe Pahonțu, fiind vorba de omul care are atribuţii în privinţa securităţii sale personale şi a instituţiei.
Şeful Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul cu patru stele Lucian Pahonţu, a fost trecut în rezervă, începând din 2 noiembrie 2024, prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a rămas la conducerea SPP. SPP este condus „de un director cu rang de secretar de stat”, iar pentru încetarea calităţii de director SPP, cu rang de secretar de stat, președintele Iohannis trebuie să emită un decret de eliberare din funcţie, a precizat instituția, într-un comunicat de presă.
Generalul Pahonțu a fost numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) la finalul anului 2005, de fostul președinte Traian Băsescu.
Articolul Nicușor Dan, întrebat dacă îl schimbă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu: Nu am analizat încă apare prima dată în Mediafax.
„Eu nu am informația asta (dacă era sau nu înarmată- n.r.) pentru că avea ceva înăuntrul ei care, nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru. Asta este ce pot să spun. Ea a fost, cum s-a spus de atâtea ori, urmărită de avioanele noastre. A ieșit din teritoriul aerian și nu mai putea să fie urmărită. S-a dus în Ucraina”, precizează șeful statului.
Știrea inițialăPreședintele României, Nicușor Dan, a explicat că legea adoptată în primăvara acestui an stabilește un cadru legal clar pentru intervențiile împotriva dronelor care pot reprezenta o amenințare.
Șeful statului a precizat însă că hotărârea de a le doborî trebuie luată punctual, în funcție de situație.
„Tot timpul este o decizie pe care să o iei de la caz la caz, pentru că, în momentul în care tragi după ea, poți să provoci pagube colaterale. Asta e tot ce pot să spun eu în momentul ăsta”, a declarat Nicușor Dan.
O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
Articolul Nicușor Dan, despre doborârea dronelor: Există cadrul legal, dar decizia se ia de la caz la caz apare prima dată în Mediafax.
Pe parcursul a trei zile de întâlniri, Ucraina a prezentat 28 de teme de discuții care au curprins progresul reformei agricole, digitalizarea, sprijinul statului, reglementarea pieței și dezvoltarea sectorului agrar, potrivit Ministerului Economiei, Mediului și al Agriculturii din Ucraina, citat de Ukrainska Pravda.
Potrivit ministerului, acest lucru „demonstrează disponibilitatea Ucrainei de a se integra în politica agricolă comună a UE”.
Delegația din Ucraina a prezentat și nivelul de aliniere a legislației naționale la legislația UE în cinci domenii: structuri financiare și administrative, piețe agricole, politica de calitate, producția ecologică, dar și promovarea produselor agricole.
Potrivit ministerului din Ucraina, „Comisia Europeană a evaluat pozitiv materialele prezentate”.
Capitolul 11, care cuprinde domeniul Agriculturii și dezvoltării rurale, include o serie vastă de norme obligatorii, dintre care majoritatea vor fi aplicate în Ucraina din momentul aderării, fără a fi necesară adoptarea unei legislații suplimentare.
Punerea în aplicare și monitorizarea corespunzătoare a acestor norme sunt considerate esențiale pentru funcționarea politicii agricole comune a UE.
Articolul UE finalizează examinarea ultimului pachet de legi destinat aderării Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat luni seara că serviciile de protecție din Polonia au neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale.
Donald Tusk a făcut anunțul pe platforma X.
El a spus că doi străini au fost reținuți.
„Cu puțin timp în urmă, Serviciul de Protecție al Statului a neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale (Parkowa) și Belweder. Doi cetățeni belaruși au fost reținuți. Poliția investighează circumstanțele incidentului”, a transmis Donald Tusk pe X.
Acest eveniment are loc la câteva zile după ce mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte. A fost pentru prima dată când un stat NATO a neutralizat drone rusești pe propriul teritoriu. La momentul respectiv, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia este cel mai aproape de intrarea într-un conflict armat de la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, după incidentul de săptămâna trecută, Varșovia a solicitat invocarea Articolului 4 al NATO și că țara are nevoie de mai multă solidaritate.
Articolul Premierul Poloniei anunță că a fost neutralizată o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale apare prima dată în Mediafax.
Declarația a fost făcută luni seara, în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN. Președintele Nicușor Dan a dezvăluit faptul că Guvernul nu a respectat promisiunea de a nu crește TVA.
„Dacă vorbim despre TVA, Guvernul s-a instalat pe această promisiune, ar fi fost dificil ca eu să revin și să blochez (…) A fost parte din înțelegerea pe care s-a făcut guvernul. (…) Ulterior Guvernul a spus că numai așa putem spunând ca are alte date decât cele din momentul în care s-a făcut această promisiune”, a explicat Nicușor Dan.
El a comentat și relația pe care o are cu premierul Ilie Bolojan.
„Nu am voie să mă enerveze (…) nu (nu regret că l-am numit n.r.) , am făcut ceea ce am spus în campanie”, a precizat Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan despre relația cu Bolojan: Nu am voie să mă enerveze, nu regret că l-am numit apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat luni că a avut o videoconferință cu Mihai Jurca, șeful Cancelariei Guvernului, și cu Sergiy Boyev, adjunct al ministrului Apărării ucrainean, pentru a discuta pașii următori în urma vizitei recente la Kiev.
Oficialii au convenit asupra dezvoltării unor proiecte comune de producție de drone în România, un parteneriat care ar putea aduce investiții, tehnologie și locuri de muncă, consolidând totodată industria de apărare.
„Capacitatea dronelor ucrainene a fost deja demonstrată pe câmpul de luptă. Ele au schimbat dinamica războiului și au arătat cum inovația și curajul ucrainenilor pot ține piept agresiunii rusești”, a spus Moșteanu.
Ministrul a subliniat că România are șansa de a deveni un hub regional pentru producția de drone și echipamente moderne și că, în acest sens, va colabora cu ministrul Economiei, Radu Miruță, pentru atragerea de noi contracte.
Articolul Moşteanu: România are șansa să devină un hub regional pentru producția de drone apare prima dată în Mediafax.
„Prima este de a contribui și eu la echilibrul acestei coaliții ”, a explicat Nicușor Dan, luni seara, în timpul unui interviu acordat Atena 3 CNN.
A doua „este toată discuția care ține de securitate”, inclusiv discuțiile despre finanțarea marilor proiecte și corelarea cu partenerii, a adăugat Nicușor Dan.
„A treia este de a defini o strategie economică… care se referă la energie, la investiții, strategia noastră pe resurse minerale, care sunt partenerii cum dezvoltăm inteligența artificială”, a mai spus Dan adăugând că strategia va fi conturată în interval de un an.
De asemenea, pe agenda președintelui se află și numirea unor noi șefi la serviciile secrete.
„Este o discuție cu liderii partidelor, este o discuție serioasă și nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public (…) Nu este principala problemă, este pe locurile trei, patru”, a comentat Nicușor Dan.
Președintele a enumerat și principalele repere economice ale României în următorii ani.
„În 2026 în sfârșit vom stabiliza deficitul și vom adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. (…) În 2027 vom începe să extragem gaz din Marea Neagră (…) În 2028 vom termina autostrada care leagă Portul Constanța de vestul Europei”, a precizat președintele Nicușor Dan.
Articolul Care sunt principalele priorități ale președintelui Nicușor Dan? Răspunsul său apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni că îl apreciază pe diplomatul Marius-Gabriel Lazurcă și îl dorește într-o poziție centrală la București, considerând că „utilitatea lui profesională este mai mare în țară decât ca ambasador”.
„Da, domnul Lazurcă că e o persoană în care am încredere, o persoană pe care o cunosc de multe vreme și consider că poate să ajute foarte mult dintr-o poziție centrală. O să vedem (care este acea poziție – n.r.). Adică utilitatea lui, profesională, este mai mare la București decât într-o poziție de ambasador”, spune la Antena 3 CNN Nicușor Dan.
Nicușor Dan, întrebat dacă Lazurcă ar putea fi numit la conducerea SIEÎntrebat dacă Lazurcă ar putea fi numit la conducerea Serviciului de Informații Externe, șeful statului a răspuns că intenția sa este ca acesta să ocupe o funcție în București, dar a evitat să confirme vreo decizie până la finalizarea discuțiilor cu partidele din majoritate.
Nicușor Dan a subliniat că viitorii șefi ai serviciilor de informații trebuie să fie „oameni echilibrați, cu experiență în gestionarea echipelor și fără dubii privind onestitatea”.
El a confirmat că există deja o „listă scurtă” și discuții politice în desfășurare, dar a evitat să ofere detalii publice pentru a nu afecta negocierile.
Președintele a amintit și de legătura personală cu Lazurcă, menționând că au fost colegi la Sorbona în anii ’90, unde au organizat un seminar de politică pentru studenții români.
Articolul Nicușor Dan vrea să-l aducă pe Lazurcă într-o funcție centrală în țară: „Utilitatea lui, profesională, este mai mare la București decât într-o poziție de ambasador” apare prima dată în Mediafax.
Înaintea meciului cu Petrolul, ultrașii lui Dinamo au încercat să intre cu mesaje de susținere pentru gruparea neonazistă Strasbourg Offender.
Mesajele acestora erau scrise în limba franceză și criticau decizia de dizolvare a grupării neonaziste.
„Se poate dizolva un grup, dar nu și ideile!!! Susținere pentru Strasbourg Offender”, este unul dintre ele. Aceste mesaje au fost interzise de către jandarmi.
Gruparea neonazistă a fost dizolvată săptămâna trecută de către Guvernul Franței. Potrivit L’Equipe, Comisia națională pentru prevenirea violenței la evenimente sportive emisese încă din 11 iunie un aviz favorabil dizolvării acestei grupări, iar acest lucru a fost decis de către fostul premier François Bayrou chiar în ultima zi a mandatului său.
Strasbourg Offender, un grup „derivat din mișcarea ilegală neonazistă”În decretul publicat în Monitorul Oficial se arată că Strasbourg Offender era un grup „derivat din mișcarea ilegală neonazistă”. Cei 30 de membri au fost numiți „huligani cu risc ridicat, implicați frecvent în acte de violență și confruntări fizice sau tentative de confruntări care au dus la mai mulți răniți, precum și la distrugeri de bunuri, atât în incinte sportive, cât și în apropierea acestora”.
Jurnalistul Guillaume Krempp de la Rue89 Strasbourg i-a caracterizat pe membrii Strasbourg Offender ca fiind violenți, rasiști, xenofobi și adepți ai ideologiei neonaziste, relata Golazo la momentul interzicerii.
Partida Petrolul – Dinamo are loc de la ora 21:00, pe stadionul „Ilie Oană”, și închide etapa a 9-a a Superligii.
Articolul Ultrașii lui Dinamo au încercat să intre la meciul cu Petrolul cu un mesaj de susținere pentru gruparea neonazistă Strasbourg Offender apare prima dată în Mediafax.
Generalul Janne Jaakkola, comandantul Forțelor de Apărare ale Finlandei a precizat că monitorizează îndeaproape exercițiile militare comune Zapad-2025, exercițiile militare dintre Rusia și Belarus, vorbind și despre atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România.
Cine ar fi fost de vină pentru atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România? Declarațiile unui oficial rusAtacul cu drone din Polonia, dar și incidentul în care o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României ar fi putut fi cauzate de MI6, potrivit autorităților ruse.
Senatorului rus Sergei Muratov, membru al Consiliului de Securitate al Rusiei, a vorbit despre aceste atacuri.
„Incidentul cu drona rusă, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică în sine mari semne de întrebare. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că totul este o mare provocare creată artificial”.
Ambasada Ucrainei, despre reacția rușilor privind drona din România: Un exemplu elocvent de manipulare cinică
Ambasada Ucrainei în România a reacționat la postările Ambasadei Rusiei și le-a calificat drept informații false.
Luni după-amiază, reprezentanții Ambasadei Ucrainei în România au publicat pe Facebook un mesaj oficial în care dezmint informațiile postare de ruși despre incidentul legat de drona rusească care ar fi intrat în spațiul aerian al României.
Schimbări pe frontul ucrainean: Rusia înaintează în sud și est, Ucraina contraatacă în nordÎn timp ce Rusia atacă în sud și est, Ucraina recâștigă teritorii în nord și centru prin operațiuni militare desfășurate împreună de armată și Garda Națională.
Oana Țoiu: Cu siguranță rușii nu au nevoie de noi să le spunem că drona lor este a lorOana Țoiu a declarat că Rusia încearcă să manipuleze realitatea prin negarea incidentului cu drona, însă aceste provocări nu intimidează, ci întăresc solidaritatea europeană și securitatea României în cadrul NATO și UE.
Rusia avertizează Europa: Vom ataca orice stat care ne ia bunurileRusia amenință statele europene cu represalii dacă Uniunea Europeană confiscă sau folosește activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina.
Medvedev: Zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar însemna război NATO-RusiaDmitri Medvedev avertizează că o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar declanșa un război NATO-Rusia, în timp ce România a convocat ambasadorul rus după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian național.
Răzgândire istorică. Trump face un pas lateral și recunoaște statutul de „agresor” al Rusiei în relația cu Ucraina„Am oprit șapte războaie și am crezut că acesta va fi ușor pentru mine, dar s-a dovedit a fi dificil”, a declarat liderul american.
Pană globală a rețelei Starlink: Frontul din Ucraina a ramas fără internetComunicațiile de pe linia frontului din Ucraina au fost grav afectate în urma unei pene globale a rețelei de sateliți Starlink, informează The Kyiv Independent.
„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românescÎntr-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești.
„Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X.
Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român .
Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent.
Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze.
Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militareForțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR).
Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea SumîVolodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî.
„A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski.
Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari apare prima dată în Mediafax.
Potrivit publicației finlandeze Yle, citată de European Pravda, în cadrul discursului său de deschidere al Cursurilor de Apărare Națională – o inițiativă finlandeză menită să educe cu privire la politicile de Securitate – Generalul Janne Jaakkola a precizat că exercițiile militare comune dintre Rusia și Belarus au loc pe fondul unei relații tensionate.
„Rusia duce un război agresiv în Ucraina și încearcă să destabilizeze și țările occidentale – săptămâna trecută, drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei și României”, a declarat Comandantul Forțelor de Apărare ale Finlandei.
Jaakkola a precizat că desfășurarea exercițiilor militare comune este importantă pentru Rusia, pentru că demonstrează că dă dovadă de scopuri, dar și resurse.
„Războiul din Ucraina nu este o operațiune strategică de amploare. Rusia dispune de resurse și pentru alte obiective”, a precizat generalul.
Ultimele exerciții militare comune dintre Rusia și Belarus au avut loc în urmă cu patru ani.
„Ne amintim foarte bine cum exercițiile Zapad-21 au fost folosite ca bază pentru pregătirea războiului din Ucraina: după încheierea manevrelor, unitățile au rămas pe terenurile de antrenament”, a declarat Comandantul Forțelor de Apărare ale Finlandei.
Oficialul a subliniat că exercițiile rusești pot fi însoțite de „răsturnări de situație neașteptate”.
Exercițiile Zapad-2025 au început vineri. Potrivit Ministerului rus al Apărării, manevrele se desfășoară pe teritoriul Rusiei și al Belarusului, dar și în Marea Baltică și Marea Barents, în perioada 12-16 septembrie.
Polonia a închis complet granița cu Belarus în seara zilei de 11 septembrie din cauza exercițiilor Zapad-2025, o decizie luată chiar înainte de incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian polonez.
Articolul Finlanda, despre incursiunile dronelor rusești în Polonia și România: Rusia încearcă să destabilizeze țările occidentale apare prima dată în Mediafax.
„În această după-amiază, una dintre persoanele ce se aflau internate în spital, în vârstă de 57 de ani, a fost externată și condusă la audieri”, anunță IPJ Dolj.
Polițiștii relatează că, în urma probatorului administrat, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus reținerea acesteia, pentru 24 de ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și încăierare, fiind introdusă în Arestul IPJ Dolj.
În urma incidentelor petrecute sâmbătă, în urma cărora o persoană și-a pierdut viața, Inspectoratul de Poliție Județean Dolj a decis instituirea unei zone speciale de siguranță publică în cartierul Romanescu.
„În această dimineaţă, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj a fost sesizat cu privire la faptul că pe bulevardul Nicolae Romanescu din municipiul Craiova are loc un conflict între mai multe persoane. La faţa locului au fost mobilizate efective sporite de poliţişti şi jandarmi, unele dintre persoanele implicate părăsind locul producerii evenimentului. La scurt timp, aceştia au fost prinşi de poliţişti în localitatea Branişte”, anunţase, sâmbătă, IPJ Dolj. Tot sâmbătă, fusese anunțat și decesul unei persoane.
Articolul Interlopul Fane Banu, tatăl bărbatului ucis în răfuiala din Craiova, a fost reținut apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile franceze se așteaptă la o prezență mai mare la protestul de joi, 18 septembrie, decât în timpul mișcării „Blocați totul” din 10 septembrie.
Se vorbește despre aproximativ 400.000 de participanți, inclusiv sute de extremiști, potrivit Le Figaro.
Serviciile de informații sugerează o „amenințare hibridă”, adică acțiuni violente care încep pe parcursul zilei sau chiar cu o seară înainte.
De asemenea, protestele vor avea o componentă sindicală, dar și una politică, provenind de la partidele de extrema dreaptă.
Articolul Noi proteste vor avea loc în Franța pe 18 septembrie. Ar putea participa sute de mii de oameni apare prima dată în Mediafax.
Președintele AUR, George Simion, a fost ținta unui val de mesaje amenințătoare pe rețelele de socializare după ce a participat la Festivalul Libertății de Exprimare de la Londra.
În mesajele apărute online, unii utilizatori au cerut eliminarea fizică a liderului AUR, comparându-l cu activistul american Charlie Kirk, recent ucis.
„Acești indivizi care se bucură de asasinarea unui tânăr de 31 de ani, tată a doi copii, ar fi în extaz dacă George Simion ar avea aceeași soartă, dacă fiecare lider suveranist din Europa ar fi redus la tăcere, ca într-un plan de epurare politică în care vocile incomode sunt eliminate una câte una. Suntem în fața unui război spiritual: binele contra răului, libertatea contra tăcerii impuse prin frică”, potrivit comunicatului de presă al AUR.
Formațiunea condusă de Simion a depus plângere penală împotriva celor care au incitat la ură și violență și solicită autorităților să ancheteze aceste amenințări.
AUR susține că nu va accepta ca România să devină un spațiu în care libertatea de exprimare se plătește cu viața.
Articolul Simion, ţinta unor ameninţări după participarea la un festival pentru „libertatea de exprimare” apare prima dată în Mediafax.
