Saif Abukeshek, un bărbat de origine palestiniană, cu dublă cetățenie, spaniolă și suedeză, a fost reținut, sâmbătă, în Israel, pentru a fi interogat, împreună un alt bărbat din Brazilia, numit Thiago Ávila. Cei doi activiști, care se află într-un centru de detenție din portul israelian Ashkelon, au început greva foamei în urma unor presupuse bătăi aplicate de autoritățile israeliene.
Zeci de alți activiști au fost reținuți de paza de coastă greacă în urma acțiunii israeliene și duși pe insula Creta.
„Este vorba de o reținere ilegală în apele internaționale, în afara jurisdicției autorităților israeliene. I-am spus clar acest lucru omologului meu israelian”, a declarat José Manuel Albares, ministrul spaniol al Externelor, într-un interviu radio, citat de Associated Press.
Cei doi bărbați ar fi fost bătuți în timpul interogatoriilorCei doi bărbați reținuți în Israel se află în greva foamei, după ce aceștia au fost bătuți în repetate rânduri în timpul detenției, potrivit Centrului Juridic pentru drepturile Minorităților Arabe din Israel (Adalah).
„Adalah susține că tratamentul aplicat celor doi activiști, inclusiv izolarea, legarea prelungită a ochilor și bătăile fizice, constituie o încălcare gravă a dreptului internațional”, a declarat grupul.
Ministerul de Externe al Israelului a precizat, într-o postare pe rețele sociale că cei doi cetățeni erau interogați pentru pe fondul suspiciunii de legături cu Hamas. Ministerul israelian a declarat că celor doi cetățeni li s-au acordat vize consulare.
Sánchez a cerut eliberarea cetățeanului spaniolVineri, premierul spaniol Pedro Sánchez i-a reproșat omologului israelian, că reținerea activiștilor reprezintă „o încălcare a dreptului internațional”, cerând totodată și eliberarea cetățeanului spaniol.
„Cerem eliberarea cetățeanului spaniol care a fost reținut ilegal de Guvernul Netanyahu”, a declarat Sánchez, în cadrul unui eveniment public.
Adrian Câciu a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi responsabil pentru problemele legate de cererea de plată nr. 3 din PNRR, subliniind că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. Fostul ministru a precizat că la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit.
„Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215”, se arată în mesajul publicat sâmbătă pe Facebook de Câciu.
Fostul ministru l-a numit pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent”, acuzându-l că a pierdut miliarde din fondurile europene alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. Cu tupeu, ne spune că, de fapt, România a câștigat restul de bani. Păi banii aceia îi avea deja alocați! Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro”, notează Câciu.
„Pîslaru e nem-tudom, PSD e de vină. Marketingul eșecului! Sau cum să fii penibil și să mai și semnalizezi! După Câciu, la fonduri europene, a fost Boloș până în iunie 2025 și apoi Pîslaru, din iunie 2025 până în prezent. L-am avertizat public pe Pîslaru că pierde banii din Cererea de Plată 3. M-a făcut nepriceput!”, se mai arată în mesajul fostului ministru.
În contextul moțiunii de cenzură, Câciu mai transmite: „De marți, Pîslaru e șomer! O ia și pe Oana Gheorghiu cu el! E mai bine așa! Au pierdut destui bani pentru România!”.
Washingtonul a avertizat aliații europeni, printre care Marea Britanie, Polonia, Lituania și Estonia, să se aștepte la întârzieri mai mari în livrarea armamentului american, în contextul eforturilor de refacere a stocurilor epuizate de războiul cu Iranul.
Mai multe surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Financial Times (FT) că Pentagonul a informat țările respective să se aștepte la întârzieri semnificative pentru mai multe sisteme de rachete.
Informația vine în contextul în care armata americană a fost deja nevoită să transfere arme din alte regiuni, inclusiv din zona Indo-Pacific, pentru a sprijini eforturile de a continua războiul în Iran.
Potrivit Financial Times, întârzierile vor afecta muniția pentru Himars, Nasams și alte sisteme de rachete.
Pentagonul a subliniat că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de arme, pentru a asigura alinierea la nevoile operaționale”.
Mai multe surse citate de FT au precizat că întârzierile în livrările de armament american nu au scopul de a pedepsi Europa, ci reflectă îngrijorările SUA cu privire la stocurile sale.
Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri. „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă avem nevoie”, a spus acesta.
Și aliații din Asia ar trebui să fie pregătiți pentru întârzieriFinancial Times mai notează că experții în securitate au afirmat că nu și aliații SUA din Asia ar trebui să fie pregătiți pentru astfel de întârzieri în livrările de armament american. Japonia și Coreea de Sud se bazează pe diverse arme americane, inclusiv rachete interceptoare Patriot.
„Aliații din Asia probabil subestimează impactul pe care îl va avea asupra lor deficitul de muniție din SUA și durata acestui impact. (…) Această realitate va determina Japonia, Coreea de Sud și alți aliați să se concentreze mai mult pe opțiuni autohtone și non-americane, chiar și în domenii în care echipamentul american este clar superior”, a declarat, pentru sursa citată, Christopher Johnstone, fost înalt funcționar al Pentagonului, în cadrul The Asia Group.
În timpul mandatului fostului președinte american Joe Biden, Washingtonul a amânat livrarea de arme către aliați. În 2024, Biden a suspendat livrările de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot și NASAMS către alte țări, pentru a accelera livrarea acestora către Kiev. Totuși, notează Financial Times, cel mai recent avertisment adresat aliaților europeni este mai grav, luând în considerare contextul geopolitic actual și, respectiv, amploarea mai mare a problemei.
În cadrul discuției telefonice, au fost abordate subiecte precum relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, dar și propunerea de armistițiu recent ridicată de Rusia care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai.
„Am subliniat (…) că nu este posibil niciun acord de pace în conflictul armat cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene”, a declarat Fico, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda.
Reamintim că, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin în cadrul unei discuții telefonice cu Donald Trump, desfășurate joi. Președintele Zelenski a declarat, în aceeași zi, că solicită mai multe detalii referitoare la această propunere.
Ucraina și Slovacia împărtășesc viziuni comuneÎn cadrul discuției telefonice dintre cei doi lideri din Ucraina și Slovacia, Fico a precizat că, în ciuda diferențelor, cele două țări împărtășesc viziuni comune.
„Deși avem opinii diferite cu privire la anumite chestiuni, avem un interes comun în stabilirea unor relații bune și prietenoase între Slovacia și Ucraina. Am confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de a adera la UE, întrucât Slovacia dorește ca Ucraina, în calitate de vecină a noastră, să fie o țară stabilă și democratică”, a subliniat Fico.
Potrivit acestuia, în cadrul discuției au convenit să se întâlnească pe scurt luni la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să-și continue colaborarea sub forma unor reuniuni interguvernamentale comune, precum și prin vizite reciproce în capitalele celor două țări.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a transmis sâmbătă un mesaj țărilor membre NATO, după ce Statele Unite au anunțat că vor retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania.
Premierul polonez a avertizat că principalul pericol pentru comunitatea transatlantică nu vine de la duşmani externi, ci din dezintegrarea Alianței.
„Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu o reprezintă dușmanii săi externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă”, se arată în mesajul publicat de Donald Tusk pe X.
The greatest threat to the transatlantic community are not its external enemies, but the ongoing disintegration of our alliance. We must all do what it takes to reverse this disastrous trend.
— Donald Tusk (@donaldtusk) May 2, 2026
NATO încearcă să „înțeleagă detaliile” după decizia SUA privind GermaniaPotrivit The Guardian, purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, a declarat sâmbătă că alianța „colaborează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor privind prezența militară în Germania”, lăsând de înțeles faptul că anunțul retragerii a fost un act unilateral, fără o coordonare semnificativă sau chiar deloc cu aliații europeni ai Washingtonului.
La începutul săptămânii, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Washingtonul este „umilit” de iranieni în contextul negocierilor de pace. În replică, Trump l-a criticat pe cancelarul german, spunând că acesta „nu știe despre ce vorbește”, iar la scurt timp a avansat scenariul retragerii trupelor americane.
Lando Norris a trecut primul linia de sosire în cursa de sprint de la Miami, după ce a plecat din prima poziție a grilei, fiind urmat de colegul său de echipă, Oscar Piastri.
Podiumul a fost completat de Charles Leclerc de la Ferrari, care a plecat de pe locul al patrulea de pe grila de start. Pe poziția a patra a terminat George Russel (Mercedes).
Pe locul al cincilea s-a clasat fostul campion mondial, Max Verstappen (Red Bull). Kimi Antonelli (Mercedes) a încheiat cursa pe poziția a șasea, deși a început cursa din a doua poziție a grilei..
Ultimele poziții care acordă puncte au fost ocupate de Lewis Hamilton (Ferrari) și Pierre Gasly (Alpine), care a avansat două poziții pe parcursul cursei.
Următoarea etapă a weekendul de la Miami va fi constituită din calificările Grand Prix-ului, programată pentru sâmbătă, ora 23:00. Cursa va avea loc duminică, tot de la ora 23:00 (ora României).
„Verificați instalațiile electrice! Nu improvizați! Nu ignorați semnele de pericol!
Un detaliu aparent minor poate duce la o tragedie. Prevenția nu e opțională. E diferența dintre „acasă” și „a fost odată”, transmite ISU Sibiu. Reamintim că, recent, 32 de case au ars în satul satul Rucăreni, din comuna Soveja, județul Vrancea. În urma incendiului, Guvernul a decis să acorde ajutoare sătenilor a căror case au fost distruse de flăcări. Recent, premierul Ilie Bolojan că o prioritate a Guvernului este aceea de a-i ajuta pe cetățeni să conștientizeze că încheierea unei polițe de asigurare pentru locuință este un demers „necesar”, pentru a putea beneficia de despăgubiri în caz de dezastru, afirmând că „aceste situații se pot întâmpla în multe localități din România”.Propunerea transmisă de Teheran Washingtonului, care a fost respinsă de președintele american Donald Trump, ar permite reluarea traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz și ar pune capăt blocadei impuse de SUA asupra Iranului. De asemenea, negocierile privind programul nuclear al Iranului ar fi fost lăsate pentru o etapă ulterioară, a declarat sâmbătă un înalt oficial iranian pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Acesta a mai declarat pentru sursa citată că Teheranul consideră că ultima sa propunere de a amâna negocierile nucleare constituie o schimbare semnificativă, pentru a facilita ajungerea la un acord.
Conform propunerii, războiul s-ar încheia cu garanția că Israelul și SUA nu vor mai ataca. În acest sens, Iranul ar deschide strâmtoarea, iar Statele Unite ar ridica blocada.
Vineri, Trump a declarat că „nu este mulțumit” de ultima propunere înaintată de Iran în negocierile privind încheierea conflictului dintre cele două țări.
„Ei vor să facă o înțelegere, dar nu sunt mulțumit de ea, așa că vom vedea ce se întâmplă”, a spus Donald Trump, potrivit Associated Press.
Washingtonul spune că războiul nu se va încheia fără un acord privind programul nuclear al TeheranuluiInformația vine în contextul în care Washingtonul a spus de mai multe ori că războiul nu se va încheia fără un acord care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. În replică, Teheranul a susținut în repetate rânduri că programul său nuclear este pașnic.
Statele Unite și Israelul și-au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului în urmă cu o lună și, în ciuda acestui lucru, încă nu s-a ajuns la vreun acord pentru a pune capăt războiului.
La începutul acestei săptămâni, și publicația Axios relata, citând mai multe surse, că Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară
„La data de 2 mai 2026, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Mureș s-au sesizat din oficiu cu privire la o infracțiune de lipsire de libertate săvârșită de un cetățean român, pe teritoriul Austriei”, transmite IPJ Mureș.
Incidentul s-a produs vineri când un tânăr a alertat autoritățile din Austria că prietena sa a fost răpită de fostul partener.
„Autoritățile din Austria au transmis către I.P.J. Sibiu o informare cu privire la faptul că, la data de 1 mai 2026, în cursul serii, un tânăr, de 26 de ani, a sesizat organele de poliție din Austria că prietena lui, de aceeași vârstă, a fost răpită de fostul său partener în timp ce aceasta se afla pe o autostradă din Linz”, se arată în informarea autorităților.
În urma cercetărilor, s-a aflat că suspectul este un bărbat de 28 de ani din Lechința, județul Mureș. Împotriva acestuia fusese emis ordin de protecție provizoriu, valabil până duminică, 3 mai.
Bărbatul a fost reținut și se află în custodia autorităților maghiare.
„La nivelul I.P.J. Mureș a fost constituit dosar penal de lipsire de libertate, cercetările fiind continuate pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a avut loc fapta”, mai transmite IPJ Mureș.
Bărbatul mergea pe breteaua de acces spre Autostrada A1, la kilometrul 115. Acesta a fost observat de polițiștii din cadrul Biroului de Poliție Autostrăzi.
Aceștia l-au legitimat pe bărbat, constatând că este din comuna Bogați, județul Argeș. Bărbatul s-a înfuriat și la început să le adreseze polițiștilor injurii și expresii jignitoare.
El a fost sancționat de polițiști, atât pentru că a mers pe autostradă, cât și din cauza injuriilor adresate oamenilor legii.
„Ca urmare a împrejurărilor depistării și a comportamentului manifestat, față de bărbatul în cauză au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, dintre care una conform OUG 195/2002R privind circulația pe drumurile publice, ca urmare a circulației în calitate de pieton pe autostradă, respectiv conform Legii 61/1991R privind normele de conviețuire socială, ca urmare a proferării de injurii și expresii jignitoare”, potrivit IPJ Argeș.
Un apel la 112, sâmbătă seara, în jurul orei 19:15, a semnalat prezența unui miros de fum pe casa scării unui bloc de locuințe din municipiul Piatra-Neamț. La fața locului au intervenit echipaje ale Detașamentului de pompieri Piatra-Neamț și ale IPJ.
Potrivit autorităților, „ajunși la locul indicat, pompierii au constatat că se degajă fum dintr-un apartament situat la parterul blocului”.
Incendiul se manifesta „cu flacără deschisă și degajări de fum în zona aragazului, unde o oală fusese lăsată nesupravegheată, fiind afectate și materiale combustibile aflate în apropiere”.
Pompierii au intervenit atât pentru stingerea incendiului, cât și pentru evacuarea fumului din locuință și de pe casa scării.
În paralel, două persoane aflate în apartamentul în care a izbucnit incendiul au fost evacuate, fără a necesita îngrijiri medicale.
Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind nesupravegherea sistemului de gătit aflat în funcţiune.
Autoritățile au mai menționat că nu a fost necesară evacuarea locatarilor din întregul imobil.
Serviciul Public Județean Salvamont Argeș a transmis sâmbătă un comunicat de presă, prin care informează turiștii că la altitudini de peste 1.800 m, în masivele Făgăraș, Iezer-Păpușa și Piatra Craiului, se înregistrează condiții de iarnă, cu depuneri de zăpadă, temperaturi negative și risc crescut de avalanșe.
În acest sens, turiștii sunt îndemnați să evite traseele alpine înalte și zonele de creastă, unde condițiile sunt severe și marcajele pot fi acoperite de zăpadă.
„Nu vă deplasați pe văi sau pante înclinate unde există acumulări de zăpadă și risc de avalanșă. Alegeți trasee adaptate nivelului de pregătire și condițiilor meteo. Echiparea corespunzătoare este obligatorie: bocanci de iarnă, îmbrăcăminte impermeabilă, lanternă, kit de avalanșă, telefon încărcat și baterie externă”, anunță Salvamont Argeș, într-o postare pe Facebook.
De asemenea, turiștii sunt sfătuiți să verifice prognoza meteo înainte de plecare și să informeze o persoană apropiată cu privire la traseul ales.
„Nu plecați singuri pe trasee montane, mai ales în condiții de vreme severă”, mai avertizează Salvamont Argeș, care subliniază că vizibilitatea redusă poate duce la rătăcire, în timp ce stratul de zăpadă proaspăt crește riscul de avalanșe, iar temperaturile scăzute favorizează hipotermia.
În caz de urgență, turiștii sunt îndemnați să apeleze 112 sau Dispeceratul Național Salvamont, la numărul 0725 826 668.
„În urma atacului șocant asupra conaționalei noastre, o călugăriță, din Ierusalim, mi-am exprimat profunda durere, sprijinul și urările mele de însănătoșire grabnică. Autorul acestui act odios a fost arestat. Pedeapsa trebuie să fie exemplară pentru a pune capăt actelor anticreștine care se înmulțesc în Țara Sfântă”, a transmis sâmbătă pe X, șeful diplomației de la Paris, potrivit AFP.
Atacul a avut loc în timpul săptămânii în apropierea zidurilor Muntelui Sion, când o călugăriță catolică a fost împinsă și lovită pe stradă, atacul fiind oprit doar de intervenția unui trecător.
Atacul din timpul acestei săptămâni vine pe fondul altor episoade tensionate. La finalul lunii martie, lideri religioși creștini au fost împiedicați de poliția israeliană să participe la slujba de Florii la Biserica Sfântului Mormânt.
„O încălcare a libertății religioase și a protecțiilor de lungă durată care înconjoară locurile sfinte”, spunea Kaja Kallas, șefa diplomației europene, despre interdicție.
Fenomenul violenței anticreștine din Israel este și un fenomen de cercetare, în 2023 fiind organizat un simpozion intitulat „De ce scuipă unii evrei pe gentili?”, pentru a analiza cauzele violențelor.
Guvernul condus de premierul Giorgia Meloni a devenit, sâmbătă, al doilea cel mai longeviv din istoria de 80 de ani a Republicii Italiene, de la al Doilea Război Mondial și până în prezent.
Giorgia Meloni a marcat acest lucru făcând o postare pe rețelele sociale, subliniind că punctul în care a ajuns guvernul nu îl vede ca pe o „realizare”, ci ca pe un sentiment de responsabilitate și mai mare față de italieni.
„Începând de astăzi, guvernul pe care am onoarea să-l conduc devine al doilea cel mai longeviv din istoria republicii. Nu consider acest lucru o realizare de sărbătorit, ci o responsabilitate și mai mare față de cetățenii italieni. Mulțumesc celor care continuă să ne susțină, să creadă în munca noastră și în seriozitatea angajamentului nostru. Vom merge mai departe cu determinare pentru a duce la bun sfârșit drumul pe care l-am început, cu respect pentru mandatul primit de la cetățenii italieni și cu un singur reper: interesul național”, a scris Giorgia Meloni într-o postare pe Instagram.
View this post on Instagram
A post shared by Giorgia Meloni (@giorgiameloni)
Potrivit agenției ANSA, Giorgia Meloni, prima femeie premier a Italiei, își propune să devină primul lider modern din țară care va încheia un mandat complet de cinci ani fără remanieri în septembrie anul viitor.
Ea a câștigat alegerile parlamentare din Italia din 22 octombrie 2022 în coaliţie cu Liga, partidul de extremă dreaptă al lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi. Sâmbătă, guvernul condus de Meloni a ajuns la 1.288 de zile de mandat și este depăşit doar de al doilea guvern al lui Berlusconi (2001-2005), care a durat 1.412 zile.
Familia activistei pentru drepturile omului, Narges Mohammadi, a descris transferul ei la spital drept o „măsură luată în ultimul moment”. Apropiații săi și-au exprimat îngrijorarea că decizia ar fi fost luată „prea târziu”, potrivit Euronews.
„Potrivit neurologului, în ciuda problemelor cardiace grave, tratarea afecțiunii neurologice este acum prioritatea clinică”, a declarat Mustafa Nili, avocatul laureatei Nobel, Narges Mohammadi.
Mohammadi, a fost reținută în timpul unui protest în orașul Mashhad, cu câteva săptămâni înainte de începerea protestelor din Iran din luna ianuarie. Ulterior, activista a fost transferată într-o închisoare din Zanjan.
Femeia, transferată de la închisoare la spitalFundația „Narges Mohammadi” precizează că femeia, cu vârsta de 53 de ani, a fost transferată de la închisoare la spital în urma unei „deteriorări catastrofale a stării sale fizice”.
Susținătorii acesteia avertizau de luni de zile cu privire la starea ei de sănătate, anunțând la sfârșitul lunii martie că aceasta ar fi suferit un atac de cord, dar nu a primit îngrijiri medicale adecvate.
Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorareaReamintim că joi, Comitetul Nobel și-a exprimat îngrijorarea pentru starea de sănătate a activistei, care a fost laureată a premiului Nobel pentru Pace în anul 2023.
„Sperăm că autoritățile iraniene o vor elibera, astfel încât să poată beneficia de tratament medical adecvat”, a declarat atunci Kristian Berg Harpviken, secretarul comitetului Nobel norvegian.
Narges Mohammadi, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată de mai multe ori în Iran în ultimele decenii din cauza activității sale. Femeia a devenit cunoscută pentru eforturile sale în favoarea drepturilor omului din Iran. Ea este descrisă ca „un simbol aș rezistenței” de tinerii care participă la demonstrațiile antiguvernamentale.
Prima intervenție a avut loc în localitatea Vânători, comuna Ciucea, unde o anexă gospodărească a fost cuprinsă de flăcări. „Nu a fost o intervenție de amploare, fiind afectate doar grinzile din jurul hornului”, spun autoritățile.
De asemenea, au necesară intervenția pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată, în localitatea Poiana Horea, comuna Beliș. „La fața locului s-au deplasat și partenerii din cadrul SVSU Beliș, care au gestionat cu succes solicitarea”, mai transmite ISU.
În timp ce se întorceau de la intervenția din Vânători, pompierii au fost redirecționați de urgență în localitatea Lunca Vișagului, comuna Poieni, unde un incendiu afecta o casă și anexa alipită. Focul a ars pe o suprafață de 100 de metri pătrați.
„În plus, în interiorul unui beci erau depozitate numeroase materiale combustibile, cum ar fi covoare și diverse textile, acest lucru favorizând extinderea focului”, mai notează pompierii.
„Pompierii au acționat cu trei autospeciale și au reușit să stingă focul în limitele găsite, protejând un garaj. Totodată, nu au existat persoane care să necesite îngrijiri medicale”, conchid autoritățile.
Premierul britanic a explicat că susține dreptul la protest, însă a avertizat că unele marșuri ar putea fi interzise, dacă acestea includ scandări considerate problematice.
„Când vezi, când auzi unele dintre acele scandări, „globalizați intifada” ar fi una pe care aș alege-o, atunci, evident, ar trebui să existe măsuri mai dure în legătură cu asta”, spune Starmer pentru BBC, citat de Associated Press.
„În legătură cu natura repetată a marșurilor, mulți oameni din comunitatea evreiască mi-au spus că este vorba de natura repetitivă, este efectul cumulativ. Acum, accept asta, motiv pentru care intenționăm să ne ocupăm de efectele cumulative”, mai spune șeful guvernului de la Londra.
Declarațiile premierului britanic vin pe fondul unui nou incident antisemit. Miercuri, două persoane de origine evreiască au fost injunghiate de un bărbat, cetățean britanic, originar din Somalia. Bărbatul a fost pus sub acuzare, iar poliția a calificat atacul drept „incident terorist”.
În urma atacului, gradul de alertă teroristă din Regatul Unit a fost ridicat la „sever”, întrucât cazul face parte dintr-o serie mai largă de atacuri incendiare asupra obiectivelor evreiești.
Șeful Poliției Metropolitane susține, despre comunitatea evreiască, că a devenit o țintă comună pentru diverse grupări.
„Adevărul îngrozitor este că evreii sunt pe lista tuturor, toate acele grupuri pline de ură, fie că ești de extremă dreapta, fie că ești de extremă stânga, fie că ești terorist islamist, fie că ești terorist de dreapta, și unele state ostile, de asemenea, acum cu un fel de amenințări legate de Iran”, susține Mark Rowley.
Într-un mesaj video, liderul de la Kiev a spus că forțele ucrainene monitorizează atent situația și documentează toate mișcările din zonă, scrie Kyiv Post.
„Ucraina este pregătită să reacționeze la orice încercare de a implica forțe vecine în acțiuni agresive împotriva suveranității noastre”, a transmis Zelenski.
Președintele ucrainean a anunțat și pregătirea unor noi pachete de sancțiuni, care urmează să fie aplicate în perioada imediat următoare.
Totodată, Zelenski a precizat că Ucraina poartă negocieri cu parteneri din Europa, Orientul Mijlociu și statele din Golf pentru consolidarea apărării antiaeriene și susținerea economiei.
Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni crescute legate de Belarus, după ce autoritățile de la Minsk au fost acuzate că înăspresc controlul asupra internetului, după modelul politicilor aplicate în Rusia.
În trecut, Belarus a fost folosit ca punct de lansare pentru ofensiva rusă asupra Ucrainei din nord, în primele faze ale invaziei din 2022.
Vara 2026 se conturează ca una mai caldă decât normalul în mare parte din Europa, inclusiv cu un risc crescut de episoade de caniculă și perioade secetoase în unele regiuni. Pentru România, semnalul principal indică temperaturi peste mediile climatologice în special în vest, sud-vest și centru la începutul sezonului, în timp ce precipitațiile ar putea rămâne neuniforme.
Vara acestui an ar putea fi influențată de o schimbare importantă la nivel global: trecerea de la La Niña către El Niño. Potrivit NOAA, în aprilie 2026 condițiile ENSO erau neutre, însă apariția El Niño este probabilă în intervalul mai-iulie, cu o probabilitate de 61%, iar fenomenul ar putea persista până la finalul anului. NOAA menționează și posibilitatea unui El Niño foarte puternic, însă subliniază că acest scenariu depinde de menținerea anomaliilor de vânt din Pacific în lunile de vară.
Pentru Europa, cele mai recente prognoze sezoniere Copernicus indică un semnal clar de temperaturi peste medie în perioada iunie-august. Zonele centrale ale continentului au șanse ridicate să depășească pragul superior al climatologiei, în timp ce în Peninsula Iberică, Scandinavia, Regatul Unit și Irlanda semnalul de căldură rămâne prezent, dar ceva mai slab.
România ar putea avea un început de vară caldÎn acest context, România se află într-o zonă în care probabilitatea unei veri mai calde decât normalul este ridicată, mai ales dacă circulația atmosferică va favoriza advecții de aer cald din sud și sud-vest. Cele mai expuse ar putea fi Câmpia de Vest, sud-vestul țării, sudul României și zonele joase din centru, unde episoadele de caniculă pot deveni mai frecvente în iulie și august.
Datele publicate de Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 4 mai – 1 iunie arată deja un început de sezon cu valori termice ușor mai ridicate decât normalul în vest, nord-vest și centru în prima săptămână, apoi în vest, sud-vest și local în centru în săptămâna 11–18 mai.
Va ploua?La capitolul precipitații, tabloul este mai complicat. Pentru Europa, prognozele sezoniere indică semnale regionale diferite: unele zone ar putea avea ploi sub medie, în special în nord-estul continentului, în timp ce alte regiuni pot fi afectate de episoade de instabilitate. În România, începutul lunii mai este estimat de ANM cu deficit de precipitații în cea mai mare parte a țării, urmat de o perioadă cu ploi apropiate de normal și, local, excedentare în nord-vest.
Asta înseamnă că vara 2026 nu trebuie privită doar ca o vară „caldă”, ci și ca una cu contraste. Perioadele lungi fără ploi pot alterna cu furtuni puternice, ploi torențiale, grindină și vijelii, mai ales în a doua parte a zilei, pe fondul încălzirii accentuate. Astfel de fenomene sunt greu de anticipat cu multe săptămâni înainte și nu sunt surprinse exact de prognozele sezoniere, care indică mai ales tendințe generale.
Pentru agricultură, cel mai important risc rămâne combinația dintre temperaturile ridicate și distribuția neuniformă a precipitațiilor. Chiar dacă unele regiuni pot primi episoade de ploi abundente, perioadele secetoase dintre acestea pot accentua stresul hidric, în special în sudul, sud-estul și vestul țării.
Meteorologii atrag atenția că prognozele sezoniere nu arată vremea de la o zi la alta, ci probabilitatea ca o lună sau un sezon să fie mai cald, mai rece, mai ploios sau mai secetos decât media. ECMWF explică faptul că aceste prognoze sunt produse lunar și exprimă anomalii și probabilități față de o climatologie de referință, nu valori exacte pentru fiecare localitate.
Războiul lansat de SUA împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie este la fel de nepopular în rândul americanilor precum Războiul din Irak în anul 2006, când violențele au fost cele mai mari, potrivit datelor unui sondaj realizat de Washington Post, ABC News și Ipsos.
Concret, 61% dintre americanii care au participat la sondaj consideră că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală. Pe de altă parte, mai puțin de 20% din respondenți cred că acțiunile SUA în Iran au avut succes.
Potrivit The Washington Post, aproximativ 4 din 10 americani spun că războiul lansat împotriva Iranului nu a avut succes, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme” pentru a oferi un răspuns concret.
În rândul americanilor care se identifică drept republicani, sprijinul pentru război rămâne totuși unul ridicat: 79% spun că a fost decizia corectă.
SUA ar trebui sau nu să încheie un acord cu Iranul? Ce spun americaniiDatele sondajului mai arată faptul că opiniile în rândul americanilor privind acceptarea sau nu a unui acord de pace în acest moment sunt împărțite. 48% dintre respondenți au declarat că preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta ar fi mai dezavantajos pentru SUA”, iar 46% doresc să „preseze Iranul pentru un acord mai bun, chiar dacă asta ar însemna reluarea acțiunilor militare ale SUA împotriva Iranului”.
Liderul de la Casa Albă a declarat miercuri faptul că intenționează să-i facă pe liderii iranieni să „cedeze” și că „nu va exista niciodată un acord dacă nu vor accepta renunțarea la armele nucleare”.
Războiul cu Iranul are un impact și asupra buzunarelor americanilorDeși nu sunt semne că situația din Orientul Mijlociu s-ar îmbunătăți curând, consecințele economice ale războiului au impact negativ asupra traiului americanilor.
6 din 10 americani afirmă că acțiunea militară a SUA a crescut riscul ca economia să intre în recesiune. Pe de altă parte, peste 40% dintre americani au declarat că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodărești. Peste 30% dintre participanții la sondaj au spus că și-au schimbat inclusiv planurile de călătorie sau de vacanță.
Din februarie, procentul persoanelor care spun că „rămân în urmă din punct de vedere financiar” a crescut de la 17% la 23%, iar procentul celor care spun că „nu o duc la fel de bine” ca atunci când Trump a preluat funcția a sărit de la 33% la 40%.
Sondajul, realizat în perioada 24-28 aprilie pe un eșantion de 2.560 de americani, a fost publicat după ce în această săptămână, Trump a sugerat că actualul impas cu Iranul ar putea dura o perioadă îndelungată.