Ministrul a anunțat extinderea rețelei prin includerea a trei noi unități specializate în domenii unde diagnosticul este adesea dificil: bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare, patologia urologică complexă și bolile musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii.
Astfel, un centru pentru bolile cardiovasculare cu risc aritmic crescut și bolile vasculare rare va funcționa la Spitalului Clinic de Urgență București, un centru pentru urologie la Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele” București, iar unul pentru musculo-scheletare autoimune și autoinflamatorii la Spitalului Clinic de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța.
În aceste structuri, pacienții vor avea acces la diagnostic molecular și genomic, imagistică avansată, analize specializate, consiliere genetică și expertiză multidisciplinară.
„Sunt elemente esențiale pentru a reduce întârzierile care, în bolile rare, înseamnă uneori ani de incertitudine”, spune Alexandru Rogobete.
Rețeaua de expertiză pentru bolile rare ajunge astfel la 50 de centre funcționale.
„Susțin această rețea nu doar prin deschiderea de centre noi, ci și prin asigurarea accesului la tratamente moderne. Luna aceasta am introdus molecule esențiale pentru pacienții cu boli rare și patologii severe, confirmând că recuperăm decalaje vechi și transformăm recomandările în soluții reale”, adaugă ministrul Sănătății.
Președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, a anunțat, în marja Reuniunii Anuale a Președinților Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană, angajamentul instituției pe care o conduce pentru întărirea rolului auditului public extern, în contextul discuțiilor privind responsabilitatea instituțională în consolidarea competitivității economice, conform unui comunicat de presă transmis de instituție.
„Pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, societății civile, Parlamentului și instituțiilor cu rol decizional, Curtea de Conturi va audita politicile publice care susțin competitivitatea României. În egală măsură, instituția supremă de audit va evalua măsurile destinate consolidării fiscale”, a declarat Mirela Călugăreanu, în urma evenimentului care a avut loc săptămâna trecută, la Malta.
Tema evenimentului a fost „Competitivitatea UE – O provocare strategică pentru Uniunea Europeană și statele membre”, subliniindu-se pe parcursul reuniunii rolul și importanța auditului public extern în susținerea unor politici publice eficiente. Dezbaterile au vizat noile mecanisme de finanțare ale Uniunii Europene destinate priorităților strategice, precum și necesitatea modificării acestora pentru a asigura creșterea competitivității și dezvoltarea instrumentelor de sprijin pentru reformele din domeniile strategice.
Pe ce se vor concentra auditorii Curții de ConturiDin informațiile Mediafax, instituția va urma să inițieze un audit de performață în cadrul căruia va verifica modul în care România a implementat politicile publice privind competitivitatea, în termeni de eficiență și eficacitate, precum și măsura în care acțiunile ce urmează a fi realizate sunt în parametrii stabiliți și respectă obiectivele asumate.
La finalul auditului, instituția va face recomandări pe baza datelor analizate.
Direcția pe care și-a asumă instituția supremă de audit din România este susținută și de declarațiile publice din cadrul unei reuniunii găzduite zilele acestea la București, respectic cea de-a 8-a întâlnire a Grupului de Proiect EUROSAI privind metoda DEA (Data Envelopment Analysis) și benchmarking, coordonat de SAI Suedia, în colaborare cu SAI Norvegia.
„Curtea de Conturi a României este profund interesată să dezvolte audituri de performanță în domeniul politicilor publice. Prin temele de audit abordate, ne vom adresa în viitorul apropiat unor aspecte strategice care vizează politici publice ce susțin competitivitatea, procesul de consolidare fiscală, eficiența măsurilor adoptate în acest sens, datoria publică și alte teme cu impact major asupra dezvoltării economice”, a declarat Mirela Călugăreanu cu această ocazie, conform unui mesaj publicat vineri pe Facebook.
Prin aceste demersuri, instituția își reafirmă angajamentul de a sprijini, prin evaluări solide și recomandări relevante, îmbunătățirea managementului public, se arată în mesaj.
Cu ocazia reuniunii, Mirela Călugăreanu a subliniat rolul tot mai important al instrumentelor cantitative moderne în auditul performanței, într-o perioadă în care instituțiile publice se confruntă cu provocări noi și cu așteptări tot mai ridicate din partea societății.
„Auditul de performanță este un mod de a răspunde la provocările emergente și de a oferi soluții decidenților în folosul cetățenilor. Pentru a fi cât mai relevanți în auditurile noastre avem nevoie de instrumente moderne care să ofere suport și credibilitate recomandărilor formulate. De aceea, metoda DEA și alte tehnici de benchmarking oferă tocmai acest tip de analiză – măsurarea eficienței relative în raport cu cele mai bune practici”, a transmis șefa Curții de Conturi.
Ce prevede Strategia Națională de CompetitivitateStrategia Națională de Competitivitate (SNC) pentru perioada 2021-2027 este un cadru strategic elaborat pentru a stimula competitivitatea economică a României, având ca obiectiv principal adaptarea și modernizarea mediului economic în contextul actual global și european. Strategia a fost construită pe baza analizelor perioadei anterioare 2015-2020 și urmărește să remedieze disfuncțiile identificate pentru a crea condiții optime pentru dezvoltarea industrială și inovarea.
Obiective generale și specifice
Direcții strategice
Ministerul recomandă cetățenilor să evite ridicarea dronelor în perioada minivacanței dedicată sărbătoririi Zilei Naționale, cu excepția cazurilor în care se dețin autorizațiile necesare, conform legislației în vigoare.
„Înțelegem că mulți dintre voi folosiți dronele pentru filmări si activități recreative, dar, trebuie să ținem cont că anumite zone se află sub restricții temporare de zbor, iar operarea neautorizată poate afecta activități importante desfășurate de autorități și poate pune în pericol siguranța persoanelor”, arată MAI pe Facebook.
Reprezentanții instituției susțin că acest lucru este important pentru protejarea spațiului aerian și evitarea incidentelor, pentru a permite intervenții și activități oficiale, fără interferențe, și pentru a preveni eventuale sancțiuni sau consecințe neplăcute pentru operatori.
„Decizia lui Ionuț Moșteanu este o decizie personală. A discutat, desigur, cu mai mulți dintre liderii partidului, dar decizia i-a aparținut în totalitate. Și aici de menționat faptulcă Ionuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al Apărării”, a declarat Seidler, vineri la B1 TV.
Acesta a menționat realizările lui Ionuț Moșteanu în decursul mandatului său de ministru: „onuț Moșteanu a fost un bun, chiar foarte bun, ministru al apărării în aceste 5 luni de zile. Recunoscut asta și pe plan internațional, dar și intern. România se află în fața unei șanse imense. Și când spun România, mă refer atât la armata română, cât și la industria de apărare din România. Aceea de a avea la dispoziție 16 miliarde de euro în următorii ani. O negociere care a fost purtată și de Ionuț Moșteanu”.
Seidler a apărat integritatea lui Ionuț Moșteanu, declaraând: „Nu a existat niciun dubiu referitoare la integritatea lui în această poziție. Vă aduc aminte că i s-a oferit o șpagă de 1 milion de euro pe care a refuzat, a refuzat chiar să se întâlnească cu cel care dorea să îi propună această tranzacție”.
Despre CV-ul fostului ministrul, Seidler a punctat: „referitor la CV-ul Dânsului, lucrurile cred că vor fi clarificate cât de curând, dar este o chestiune ce era cunoscută și chiar discutată în spațiu public anterior zilei de ieri”.
Acesta a reacționat și la propunerea premierului Bolojan de a-l numi pe Radu Miruță, ministrul Economiei, ca interimar la Apărare: „Cred că era normal ca acest anunț să fie făcut de premierul României”.
Demisia lui Ionuț Moșteanu și scandalul CV-uluiMinistrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
O anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
„Moșteanu a fost demis! Dar cu asta nu se rezolvă nicidecum problema structurală a unui Guvern incapabil!”, a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.
Președintele AUR a solicitat ieri demisia ministrului Apărării și a spus că acesta „a mințit în acte oficiale ale statului român” în legătură cu studiile sale.
„USR, partid care s-a lansat cu lozinca «fără penali» și «oameni competenți», își dă astăzi arama pe față: niciunul dintre miniștrii actuali ai USR nu are studii reale în domeniul pe care îl conduce și nici experiența necesară pentru acel portofoliu. Avem un guvern care predică meritocrația, dar livrează românilor miniștri cu facultăți inventate în CV, diplome întârziate și zero credibilitate”, a mai afirmat Simion ieri.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuIonuț Moșteanu și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe Facebook, în care afirmă că face acest pas „cu asumare și respect față de Armata Română”.
Moșteanu a precizat că a discutat decizia cu președintele României, cu premierul, cu președintele USR și cu colegi din partid. „Le mulțumesc pentru susținere și încredere”, a scris acesta.
O anchetă publicată de Libertatea a prezentat detalii despre CV-urile ministrului Apărării din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
Ministrul și-a trecut atunci în CV-ul său că a studiat, între 1996 și 2000, Management, la universitatea privată Athenaeum din București. Într-un răspuns pentru Libertatea, Universitatea Athenaeum a negat că Moșteanu i-a fost student și că specializarea Management nu era activă în acei ani.
După ce a devenit parlamentar, în versiunile ulterioare ale CV‑ului, Moșteanu a menționat că a fost student la o altă universitate privată, Universitatea Bioterra, între 1996 și 1999, finalizând studiile abia în 2015.
Riana Ang-Canning a studiat în Amsterdam, a petrecut trei săptămâni în Noua Zeelandă, a făcut o excursie prin Arizona și a avut ocazia să studieze, să lucreze, să călătorească, să facă voluntariat sau să locuiască în 45 de țări de pe șase continente, notează Business Insider.
Totuși, cinci dintre aceste țări au impresionat-o cu adevărat și o fac să se întoarcă din nou și din nou. Sunt destinațiile pe care, în opinia ei, orice călător ar trebui să le aibă pe listă.
VietnamDeși mulți turiști care ajung în Asia de Sud-Est aleg Thailanda sau Indonezia, Riana recomandă cu tărie Vietnamul. În opinia ei, această țară „are câte ceva pentru fiecare”. Pentru natură spectaculoasă, menționează stâncile de calcar din Golful Hạ Long sau terasele de orez din Sapa.
Vizitatorii pot să se relaxeze pe plajele din Hội An, să exploreze orașul vechi pentru cursuri de gătit sau haine la comandă și să se bucure de atmosfera agitată și de cultura excelentă a cafelei în Hanoi și Saigon. Pentru Riana, Vietnamul a oferit multe atât urban, cât și aventuros, fiind în același timp mai puțin aglomerat și mai accesibil decât multe alte destinații vizitate.
Noua ZeelandăRiana spune că Noua Zeelandă este locul unde peisajele naturale chiar îți taie respirația. Când a vizitat țara împreună cu soțul ei, au închiriat o mașină pentru a o explora în propriul ritm.
De la atracțiile geotermale, izvoarele fierbinți și băile de nămol de pe Insula de Nord până la fiordurile, munții și ghețarii de pe Insula de Sud, spune că „e greu să găsești un loc în Noua Zeelandă care să nu fie spectaculos”. Apreciază și faptul că turiștilor li se cere să protejeze mediul natural, în spiritul credințelor populației indigene Māori.
SloveniaSlovenia este o țară mică, așezată între Italia, Croația, Ungaria și Austria. Deși mulți turiști preferă țările vecine, Riana spune că Slovenia i s-a părut surprinzător de liniștită și neaglomerată.
Aici există multe de văzut: Lacul Bled, cu biserica pitorească aflată pe insulă; Lacul Bohinj, pe care ea îl consideră chiar mai frumos; capitala Ljubljana, cu castelul de pe deal, râul care traversează orașul, piețele pietonale și dragonul-simbol. În restul țării, se găsesc chei, peșteri, cascade, podgorii și chiar și o mică zonă de coastă.
CanadaCanadiancă fiind, Riana recunoaște că poate fi subiectivă, dar crede că țara ei ar trebui să fie în orice itinerariu, pentru că oferă „câte puțin din toate”. Pentru viață urbană, gastronomii internaționale și viață de noapte, recomandă Toronto.
Pentru o atmosferă europeană și o cultură distinctă, sugerează Montreal. Pentru iubitorii de natură, recomandă un road trip în jurul Insulei Cape Breton din Nova Scotia pentru peisajele de toamnă sau drumeții în Banff și Jasper. Pentru un amestec de mare, munți și oraș (uneori în aceeași zi) spune că nu există loc mai potrivit decât orașul ei natal, Vancouver.
SuediaSuedia este, în opinia Rianei, destinația perfectă pentru a scăpa de verile caniculare. Cu Europa înregistrând veri din ce în ce mai fierbinți, vara lui 2024 a fost cea mai caldă din istorie, ea preferă să-și petreacă vacanțele în nord, în Suedia, pentru ceea ce mulți numesc acum „coolcation”. Spune că Stockholm este „cool” în ambele sensuri ale cuvântului.
Aici poți vizita Palatul Regal, muzee dedicate vikingilor, fotografiei sau trupei ABBA și poți admira „cea mai lungă galerie de artă din lume”, adică sistemul de metrou al orașului. Turiștii pot zbura și în Laponia suedeză pentru a se conecta cu natura, pentru a afla despre cultura populației indigene Sami și pentru a vedea reni, care sunt mai numeroși decât oamenii. Oriunde te-ai afla în Suedia, Riana spune că trebuie să îți faci timp pentru o fika, tradiționala pauză cu cafea și gustare.
Potrivit Le Parisien, cei doi fotbaliști și-au petrecut joi noaptea într-un club din Paris, iar când au ieșit și-au găsit mașina cu geamul spart și ușa deschisă.
Din mașină nu lipsea nimic, dar ajunși la hotel fotbaliștii au constatat că le lipsește cardul de acces în cameră. Alertat, recepționerul a contactat poliția.
Jurnaliștii francezi scriu că inițial jucătorii au spus că nu lipsește nimic, dar ulterior au sunat și au anunțat că au fost victime ale unui jaf.
Conform declarației lor, numeroase articole de marcă Louis Vuitton, haine și articole de marochinărie, ar fi dispărut din camera lor. Prejudiciul total este estimat de victime la 240.000 de euro.
Polițiștii au confirmat că o anchetă este în derulare în acest caz.
Numele fotbaliștilor nu au fost dezvăluite.
Membrii partidului și-au exprimat votul prin intermediul platformei digitale a formațiunii. Aici, Petrișor Peiu a obținut victoria în fața unor contracandidați precum Gheorghe Piperea și Sorin Muncaciu. Alături de el, o nouă garnitură de vicepreședinți, din care fac parte Adrian Axinia, Ramona Bruynseels și Mihai Enache, va prelua responsabilitatea coordonării activităților curente și a implementării agendei politice a partidului, se arată într-un comunicat AUR pe Facebook.
Petrișor Peiu, o numire strategică pentru consolidarea internăMesajul principal transmis de președintele AUR, George Simion, care a fost reales fără oponenți, a fost cel de coeziune internă. În acest context, alegerea lui Petrișor Peiu este văzută ca o decizie calculată. Ea este motivată de experiența sa anterioară în campanii electorale și de implicarea sa activă în promovarea valorilor formațiunii. Analiștii politici anticipează că Peiu va juca un rol determinant în modelarea direcției viitoare a AUR. Mai ales în contextul electoral care se prefigurează în următoarea perioadă.
Orizonturi și obstacole pentru noua conducereNoua echipă de la vârful CNC se confruntă cu provocări considerabile. Observatorii critici ai scenei politice avertizează că succesul mandatului va depinde de abilitatea de a gestiona eventualele divergențe interne și de a armoniza viziunile diferite ale membrilor. În afara dinamicii interne, stabilitatea partidului ar putea fi testată de presiunile economice și sociale din România, chiar dacă la nivel declarativ predomină optimismul.
Instalarea lui Petrișor Peiu în fruntea CNC marchează un punct de inflexiune pentru AUR. Urmează o perioadă de întâlniri interne în care vor fi stabilite prioritățile strategice, cu scopul de a fortifica poziția și influența partidului pe scena politică din România.
Premierul Ilie Bolojan susține că a luat act de demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării Naționale și vicepremier al guvernului României.
„Îi mulțumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a transmis Bolojan.
Acesta anunță că îi va propune președintelui României ca interimatul funcției să fie asigurat de dl Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Ionuț Moșteanu și-a dat vineri demisia în urma scandalului izbucnit pe tema CV-ului.
Institutul de Tehnologie din Massachusetts publică un studiu despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Studiul a constatat că inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din piața muncii din SUA. Echivalează cu până la 1,2 trilioane de dolari în salarii.
Studiul a fost realizat folosind un instrument de simulare a forței de muncă numit Iceberg Index. Acesta a fost creat de MIT și Oak Ridge National Laboratory. Indicele simulează modul în care 151 de milioane de lucrători americani interacționează în întreaga țară. De asemenea, simulează modul în care sunt afectați de inteligența artificială și de politicile corespunzătoare.
Harta detaliată până la nivel de cod poștalIceberg Index a fost anunțat la începutul acestui an. Oferă o viziune prospectivă asupra modului în care inteligența artificială poate remodela piața muncii. Nu doar în centrele tehnologice de pe coastă, ci în toate statele țării.
Pentru legiuitorii care pregătesc investiții de miliarde de dolari în recalificare și formare profesională, indicele oferă o hartă detaliată. Arată locurile în care se produc perturbări, până la codul poștal.
Un geamăn digital pentru piața muncii„Practic, creăm un geamăn digital pentru piața muncii din SUA”, a declarat Prasanna Balaprakash. El este directorul ORNL și co-lider al cercetării. ORNL este un centru de cercetare al Departamentului Energiei din estul Tennessee. Găzduiește supercomputerul Frontier, care alimentează multe eforturi de modelare la scară largă.
Indicele face experimente la nivel de populație. Scoate la iveală modul în care inteligența artificială remodelează sarcinile, competențele și fluxurile de muncă. Acest lucru se întâmplă cu mult înainte ca aceste schimbări să se manifeste în economia reală, a declarat Balaprakash.
Peste 32.000 de competențe cartografiateIndicele tratează cei 151 de milioane de lucrători ca agenți individuali. Fiecare este etichetat cu competențe, sarcini, ocupație și locație. Acesta cartografiază peste 32.000 de competențe în 923 de ocupații din 3.000 de județe. Apoi măsoară unde sistemele actuale de inteligență artificială pot deja să execute acele competențe.
Cercetătorii au descoperit că vârful vizibil al aisbergului reprezintă doar 2,2% din expunerea salarială totală. Este vorba de concedierile și schimbările de roluri în domeniul tehnologiei, informaticii și tehnologiei informației. Reprezintă aproximativ 211 miliarde de dolari.
1,2 trilioane de dolari în salarii expuseSub suprafață se află expunerea totală, de 1,2 trilioane de dolari în salarii. Aceasta include funcții de rutină în resurse umane, logistică, finanțe și administrare de birou. Acestea sunt domenii care sunt uneori trecute cu vederea în previziunile privind automatizarea.
Indicele nu este un motor de predicție care să indice exact când sau unde se vor pierde locuri de muncă, au spus cercetătorii. În schimb, acesta are rolul de a oferi o imagine de ansamblu centrată pe competențe. Arată ceea ce pot face deja sistemele de inteligență artificială actuale. Oferă factorilor de decizie politică o modalitate structurată de a explora scenarii ipotetice.
Trei state au validat modelulCercetătorii au colaborat cu guvernele statelor pentru a rula simulări proactive. Tennessee, Carolina de Nord și Utah au contribuit la validarea modelului. Au folosit propriile date privind forța de muncă și au început să elaboreze scenarii de politici folosind platforma.
Tennessee a făcut primul pas. A citat Iceberg Index în Planul de acțiune privind forța de muncă în domeniul inteligenței artificiale, publicat luna aceasta. Liderii statului Utah se pregătesc să publice un raport similar bazat pe modelarea Iceberg.
Analiză detaliată la nivel de județSenatoarea statului Carolina de Nord, DeAndrea Salvador, care a colaborat îndeaproape cu MIT la acest proiect, a spus ce a atras-o. Este modul în care această cercetare scoate la iveală efecte pe care instrumentele tradiționale le omit. Ea a adăugat că una dintre cele mai utile caracteristici este capacitatea de a analiza în detaliu informațiile locale.
„Unul dintre lucrurile pe care le puteți analiza în detaliu sunt datele specifice fiecărui județ”, a spus ea.
„Pentru a spune, în esență, că, într-un anumit bloc de recensământ, acestea sunt competențele care există în prezent”.
Apoi să corelați aceste competențe cu probabilitatea ca ele să fie automatizate sau augmentate.
Nu doar în centrele tehnologiceIndicele Iceberg contestă, de asemenea, o presupunere comună cu privire la riscul inteligenței artificiale. Aceasta susține că riscul va rămâne limitat la rolurile tehnologice din centrele de coastă. Simulările indicelui arată că ocupațiile expuse sunt răspândite în toate cele 50 de state. Inclusiv în regiunile interioare și rurale, care sunt adesea excluse din discuțiile privind inteligența artificială.
Echipa Iceberg a creat un mediu de simulare interactiv. Acesta permite statelor să experimenteze diferite pârghii politice. De la redistribuirea fondurilor destinate forței de muncă și ajustarea programelor de formare. Până la explorarea modului în care schimbările în adoptarea tehnologiei ar putea afecta ocuparea forței de muncă locale și produsul intern brut.
Protecție pentru munca fizicăBalaprakash, care face parte și din Consiliul consultativ pentru inteligență artificială din Tennessee, a împărtășit concluziile specifice statului. El a afirmat că multe dintre sectoarele cheie din Tennessee depind în continuare în mare măsură de munca fizică. Este vorba de sănătate, energie nucleară, producție și transport. Acest lucru oferă o oarecare protecție împotriva automatizării pur digitale.
Întrebarea, a spus el, este cum să se utilizeze noile tehnologii. Cum ar fi robotica și asistenții inteligenți artificiali, pentru a consolida aceste industrii. În loc să le golească de conținut.
Deocamdată, echipa poziționează Iceberg nu ca un produs finit. Ci ca un mediu de testare pe care statele îl pot utiliza pentru a se pregăti pentru impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă.
„Scopul este de a intra și de a începe să încercăm diferite scenarii”, a spus Salvador.
La solicitarea IMM România, întâlnirea a vizat analiza stabilității regimului fiscal al microîntreprinderilor și a accesului companiilor la finanțări.
A fost discutată și aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), prim-ministrul afirmând că IMCA reprezintă o prioritate pe agenda Guvernului, iar decizia va fi luată în sprijinul companiilor.
Altă discuție a fost despre salariul minim brut garantat în plată pentru anul 2026, în contextul consultărilor recente din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Guvernul urmează să decidă noul nivel pe baza argumentelor economice și sociale prezentate.
Discuțiile au continuat cu sectorul transporturilor, unde reprezentanții mediului de afaceri au solicitat evaluarea mecanismului prin care transportatorii primesc returul unei părți din acciza suplimentară pentru carburant.
Au fost analizate și măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale din domeniu, precum și accesul la finanțări europene pentru achiziția de vehicule nepoluante.
Din partea Guvernului, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan au mai participat la întâlnire directorul de cabinet al premierului cu rang de secretar de stat, Ana-Smărăndița Irina, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, iar din partea IMM România, Florin Jianu, președinte, Florin Duma, prim-vicepreședinte, Sterică Fudulea, secretar general, Hotoboc Cristian, președinte Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Ovidiu Gheorghe, Director Executiv Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Toma Vasile, Secretar General Federația Operatorilor Romani de Transport (FORT).
„Am un mare respect decizia lui Ionuț Moșteanu de a se retrage din funcția de ministru al Apărării Naționale”, a transmis Fritz, vineri, pe Facebook.
În mesajul său, Dominic Fritz a declarat că Moșteanu a fost un ministru „integru, implicat și respectat de parteneri internaționali”.
„Îi mulțumesc pentru că a ajutat România, cu toată energia lui, în vremuri periculoase. Programul SAFE, prin care vom investi peste 16 miliarde de euro în înzestrarea Armatei în următorii ani, s-a negociat cu succes și datorită lui”, a mai notat liderul USR.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat vineri demisia din funcție, printr-o postare pe rețelele de socializare. Acesta afirmă că își asumă pasul făcut din respect față de Armata Română și pentru a nu afecta, prin controversele legate de trecutul său, actul de guvernare într-un context de securitate extrem de complicat pentru România și Europa.
Scandalul CV-ului lui Ionuț MoșteanuO anchetă publicată de Libertatea prezintă detalii despre CV-urile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, din perioada în care ocupa funcții în Ministerul Transporturilor și în companii de stat.
La acel moment, aceste posturi cereau studii superioare pentru a fi eligibil de poziția respectivă. În primul CV din acea perioadă apărea o diplomă de la Universitatea Athenaeum, instituție care a comunicat că Moșteanu „nu a fost niciodată student” acolo.
Documentul respectiv era singura dovadă de studii superioare prezentată atunci.
Investigația arată că, ulterior, ministrul a modificat CV-ul și a trecut studii la Bioterra, cu finalizare în 2015.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a fost ales președinte al Consiliului Național de Conducere al partidului, în urma procesului intern de vot desfășurat în ultimele zile prin platforma electronică a formațiunii.
Tot prin același mecanism intern au fost desemnați și noii vicepreședinți ai CNC: Adrian Axinia, Răzvan Biro, Ramona Bruynseels, Mihai Enache, Andrei Gușă, Ramona Lovin, Mugur Mihăescu, Dumitrina Mitrea, Sorin Muncaciu, Valeriu Munteanu, Gianina Șerban, Dan Tanasă, Georgiana Teodorescu și Nicolae Vlahu.
Biroul Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor a decis convocarea Congresului Național al partidului pentru 30 noiembrie 2025, la Alba Iulia, „locul unde AUR a pornit la drum și unde, simbolic, se scrie de fiecare dată istoria unității românilor”.
„Congresul AUR va fi un moment de bilanț, dar și de reafirmare a angajamentului nostru față de români: un partid suveranist, curajos, dedicat apărării interesului național și reconstrucției unei Românii demne și puternice”, a transmis formațiunea politică.
Suporterii echipei Steaua Roșie Belgrad au afișat aseară, la meciul cu F.C. FCSB, un banner uriaș pe care scria, în limba engleză, „Orthodox brothers” („Frați ortodocși”). Gestul nu este unul inocent, ci un mesaj profund politic, afirmă politologul și fostul europarlamentar Cristian Preda.
Potrivit acestuia, mesajul reprezintă un răspuns de mulțumire pentru acțiunile unor suporteri ai echipei naționale a României, care, la meciul cu selecționata din Kosovo, au afișat bannerul „Kosovo e Serbia”. Iar o parte din suporteri s-au solidarizat și cu criminalul de război Ratko Mladić, înaintea meciului recent cu Bosnia și Herțegovina, afișând mesaje în sprijinul acestuia.
Preda avertizează că astfel de mesaje, prezentate sub forma unei fraternități religioase, au o miză geopolitică mult mai largă:
„Solidaritatea fraților ortodocși e folosită, nu doar pe stadioane, pentru a defini o alternativă la identitatea europeană. O folosește și Putin în campania sa – inclusiv militară – contra Occidentului”, subliniază acesta.
În opinia lui Cristian Preda, tribunele stadioanelor devin tot mai des spații de propagare a unor ideologii iliberale și antioccidentale, camuflate în sloganuri identitare sau naționaliste.
Aceste manifestări, spune el, nu trebuie privite doar ca excese ale galeriilor, ci ca parte a unui curent mai amplu care contestă valorile europene.
ContextÎn drumul spre Bosnia suporterii români s-au pozat în fața bisericii din Belgrad alături de sârbi. UST a postat și un mesaj pe Facebook alături de fotografie.
„Orthodox Brothers! În drumul nostru spre Zenica pentru a susține naționala, i-am vizitat pe frații noștri sârbi pentru a transmite un mesaj comun, prin care vrem sa tragem un semnal de alarmă. Europa creștină a fost apărată și sângele voievozilor noștri timp de secole și nu vom accepta să ne pierdem identitatea europeană creștină. Trăiască Serbia! Trăiască România!”, a fost mesajul postat de „Uniți sub tricolor” pe pagina de Facebook.
Un alt grup de ultrasi români care se deplasează spre Bosnia și Herțegovina a afișat n banner în care Mladić era prezentat ca „erou european”.
Cine este Ratko MladicRatko Mladić a fost comandantul armatei sârbilor bosniaci în timpul războiului din Bosnia, între 1992 și 1995. A avut un rol-cheie în operațiunile militare ale Republicii Srpska.
El a fost condamnat definitiv la închisoare pe viață de Tribunalul Penal Internațional de la Haga. Instanța l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Cea mai gravă acuzație este genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost executați în iulie 1995.
Mladić a fost responsabil și pentru asediul orașului Sarajevo, care a provocat moartea a mii de civili.
Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.
Majoritatea și-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).
Bărbaţii au deţinut ponderi importante și în activităţile de construcții (14,5% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport și depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi), în timp ce femeile au reprezentat peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ.
În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadrați salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 6.553 lei.
Venitul brut realizat ca urmare a remunerării după anumite caracteristici și/sau performanțe (în funcție de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (8.374 lei).
Cele mai mari salarii brute, în informații și comunicațiiCirca 40% dintre salariaţi au realizat venituri brute în intervalul 5.001-10.000 lei.
Peste o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 5001 lei (35,8% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 34,3% dintre salariaţii femei).
Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 10.000 lei a fost de circa o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât și pentru salariaţii femei.
INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.
Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar și venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază și venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri și restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).
Indiferent de poziție, toți sunt de acord că IA va revoluționa modul în care lucrăm. Pare evident că dacă o mașină poate replica activitățile realizate de o persoană, este logic ca aceasta să o înlocuiască, deoarece o mașină nu are drepturi de muncă, nu necesită pauze sau concediu și nu trebuie plătită, ceea ce din perspectiva companiilor este mult mai rentabil, scrie El Economista.
Deși IA nu este încă pregătită să preia complet profesiile umane în toate domeniile, în unele deja face pași importanți, iar pentru cei mai optimiști acest scenariu este un viitor aproape cert. Printre aceștia se numără și Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume și proprietarul unor companii de vârf precum Tesla, X (fostul Twitter), SpaceX sau Neuralink.
În cadrul intervenției sale la Forumul de Investiții SUA–Arabia Saudită desfășurat la Washington, magnatul a declarat că în următorii 10 până la 20 de ani munca va deveni opțională. Musk a afirmat: „Predicția mea este că munca va fi opțională. Va fi ca practicarea unui sport sau ca atunci când te joci jocuri video sau ceva de genul acesta”.
„Dacă vrei să muncești, este ca și cum te-ai duce la magazin să cumperi legume sau le-ai cultiva în grădina ta. Este mult mai greu să cultivi legume în grădină, dar sunt oameni care o fac pentru că le place”, a continuat CEO-ul Tesla, subliniind că drumul către acest scenariu se bazează pe avansul IA și al roboticii. El a dat exemplu propriile sale companii, unde automatizarea a fost esențială pentru eficiență și reducerea costurilor.
Deși pe hârtie sună foarte bine, aceste afirmații ridică întrebări serioase: dacă nu mai muncim, cum obținem bani și cum ne susținem? În viziunea futuristă a lui Musk „banii nu vor fi o problemă”, deoarece, după cum a explicat în alte interviuri, IA ar genera tot ceea ce este necesar pentru viața oamenilor și ar elimina într-un fel nevoia de bani.
„Va fi o eră a unei asemenea abundențe, încât nu va mai fi nevoie să muncim. Totul va fi foarte ușor.”
Totuși, această viziune are numeroase vulnerabilități, deoarece, în forma în care funcționează societatea astăzi, pare dificil de implementat un sistem care seamănă mult cu comunismul. Musk a explicat că, într-un astfel de scenariu, guvernele ar trebui să intervină și să stabilească o reglementare echitabilă pentru ca toată lumea să aibă suficiente resurse pentru a trăi și pentru a se bucura de viață.
Mulți economiști pun sub semnul întrebării aceste declarații, printre ei aflându-se și profesorul Samuel Solomon de la Universitatea Temple, citat de Fortune. „IA a generat deja multă bogăție și va continua să facă asta. Dar cred că o întrebare esențială este: va fi inclusivă? Va genera prosperitate inclusivă? Va genera creștere inclusivă? Vor beneficia toți?”, a subliniat Solomon.
Într-o declarație acordată Digi24, premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care avizul CSM, primit cu întârziere și ulterior respins, a creat presiune asupra angajamentelor asumate de Guvern în fața Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a menționat premierul, accentuând legătura directă dintre rapiditatea procesului decizional și respectarea termenelor.
Impactul financiar este considerabil. Neîndeplinirea procedurilor și termenelor specificate în PNRR ar putea conduce la blocarea a 800 de milioane de euro. Bolojan a detaliat că anumite etape birocratice sunt în responsabilitatea Guvernului. Altele, implică instituții judiciare precum instanțele sau Curtea Constituțională.
Bolojan: Reforma este esențială pentru sustenabilitatea bugetarăPremierul a respins categoric posibilitatea menținerii unor sisteme de pensionare la vârste fragede, precum 48-50 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu. „Pentru un buget sănătos, este necesar un sistem sustenabil. Pensia trebuie să fie rezonabilă, iar vârsta de pensionare să fie cea normală, de 65 de ani”, a subliniat Bolojan.
El a precizat că orice reformă trebuie să găsească un echilibru între drepturile magistraților și capacitatea financiară reală a statului, mai ales în contextul nevoilor stringente din sectoarele sănătății și educației.
Ședință de Guvern planificată vineri, după primirea oficială a avizului negativ al CSMProiectul de lege privind pensiile magistraților va fi analizat într-o ședință extraordinară de guvern, programată pentru vineri, imediat după ce avizul negativ al CSM va fi transmis oficial executivului. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a confirmat că documentul va fi comunicat în cursul aceleiași zile.
Noua propunere legislativă stabilește o pensie calculată la 55% din media veniturilor din ultimii 5 ani, cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Cu toate acestea, CSM solicită un procent mai ridicat, de 65% din salariul brut. Acest lucru ar echivala cu aproximativ 85% din net, și o perioadă de tranziție extinsă.
O alternativă propusă guvernului Bolojan de către CSMClaudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a explicat motivele respingerii proiectului actual. El a invocat inechitățile pe care le-ar genera noua formulă de calcul și absența unei perioade de tranziție adecvate. „Magistrații nu au avut niciodată o problemă cu pensionarea la 65 de ani. Problema este inechitatea stabilită prin lege”, a afirmat Sandu.
Reprezentanții CSM au anunțat intenția de a depune un propriu proiect de lege, în limitele competențelor constituționale.
Miza: evitarea pierderii a încă 231 de milioane de euro din PNRRTermenul limită pentru adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților este 28 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a încă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Întârzierea generată de avizul CSM accentuează tensiunile existente în legătură cu reforma pensiilor speciale și pune sub presiune relația României cu Bruxelles-ul. Guvernul insistă asupra necesității unui sistem sustenabil, în timp ce magistrații contestă modificările propuse și se pregătesc să prezinte o contrapropunere legislativă. Urmează o perioadă de negocieri decisive, cu implicații directe asupra finanțării europene.
Cinci persoane au fost ucise, printre care doi copii într-un raid israelian desfășurat în zona Beit Jinn, în sudul Siriei.
Armata israeliană a confirmat desfășurarea unei operațiuni care viza reținerea unor suspecți despre care susține că aparțin organizației teroriste Jaama Islamiya. Potrivit comunicatului, trupele israeliene au fost atacate de militanți și au ripostat cu focuri de armă și sprijin aerian. În confruntări, șase soldați israelieni au fost răniți, trei dintre ei grav.
IDF a mai precizat că suspecții vizați erau implicați în „atacuri teroriste avansate împotriva civililor israelieni” și că operațiunea s-a încheiat cu reținerea suspecților și uciderea a două persoane considerate militanți.
De la căderea regimului condus de Bashar al-Assad, în decembrie 2024, Israelul s a desfășurat trupe și echipament militar depășind zona tampon stabilită în 1974. De asememena, militari israelieni acționează des în interiorul Siriei, pentru a menține o zonă liberă de militanți.
„Săptămâna viitoare, semnăm contractul de proiectare și de execuție pentru extinderea magistralei de metrou M4, cu 14 noi stații între Gara de Nord și Gara Progresul”, a scris Daniel Băluță pe pagina sa de Facebook.
Primarul Sectorului 4 a anunțat că extinderea magistralei M4 va începe cu proiectarea secțiunii Gara de Nord – Eroii Revoluției.
„Într-o primă fază, vom începe proiectarea pentru lotul 1, cel dintre Gara de Nord și Eroii Revoluției. Ulterior, ne vom ocupa și de lotul 2, între Eroii Revoluției și Gara Progresul, astfel că Bucureștiul va fi unit pe axa nord-sud având la dispoziție un mijloc de transport rapid și ecologic”, a transmis Daniel Băluță, candidatul PSD la funcția de primar general al Capitalei.
Dogus – Trace rămâne câștigătoarea licitației pentru secțiunea Gara de Nord – Eroii RevoluțieiAsocierea turco-bulgară Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group JSC rămâne câștigătoarea licitației pentru execuția primei secțiuni a Magistralei M4 București, tronsonul Gara de Nord – Eroii Revoluției.
Decizia vine după ce contestația depusă de constructorul turc Gulermak a fost respinsă în totalitate de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), conform Economedia.
Tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, viitoarea axă Nord–Sud a Capitalei, include 14 stații de metrou și o lungime totală de aproximativ 11 kilometri.
Valoarea totală a contractelor depășește 2 miliarde de euro, iar finanțarea nerambursabilă, estimată la 2,5 miliarde euro, a fost deja anunțată de Primăria Sectorului 4 încă de la lansarea licitației.
Calendarul lucrărilorLucrările sunt programate să dureze maximum 60 de luni, iar primele opt luni vor fi alocate proiectării. Ulterior, proiectarea și construcția vor decurge în paralel, pe tronsoane.
Noua linie va traversa sectoarele 1, 4 și 5, precum și comuna Jilava, urmând traseul Gara de Nord – Berzei – Vasile Pârvan – Hașdeu – Marriott – Calea 13 Septembrie – Tudor Vladimirescu – Viilor – Eroii Revoluției – Giurgiului – Gara Progresul, unde va fi construit și un depou modern cu parcare tip park&ride.
INS a publicat vineri anchetele statistice realizate în luna noiembrie, care reflectă estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele în evoluţia activităţii economice, numӑrului de salariaţi şi preţurilor.
În sectorul comerțului cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a cifrei de afaceri (soldul conjunctural fiind -2,5 %). În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de ușoară creștere a numărului de salariați (sold conjunctural +10,1%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de cei mai mulți dintre respondenți 45,9% și doar 1,6 % spun că prețurile vor scădea, soldul conjunctural fiind astfel de +44,3%.
Pe baza datelor estimate, volumul serviciilor (cifra de afaceri) preconizat pentru următoarele trei luni indică o tendință de relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2,4%. În sectorul serviciilor, numărul salariaților este preconizat să rămână aproape neschimbat, cu un sold conjunctural de -3,4%. Prețurile de vânzare sau de facturare se anticipeazӑ cӑ vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +17,0%.
Potrivit opiniilor exprimate de manageri, volumul producției din sectorul construcții va avea o tendință descendentă în următoarele trei luni (sold conjunctural -22,3%). De asemenea, se preconizează o diminuare și a numărului de salariați (sold conjunctural -12,3%). Se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să urmeze o traiectorie ascendentă reflectată printr-un sold conjunctural de +33,1%.
Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni scădere moderată a producției, reflectată printr-un sold conjunctural de -6,6%. Se estimează, de asemenea, scădere moderată și a numărului de salariați (sold conjunctural -7,5%). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +22,9%.
