Noul Comandament pentru Operațiuni Spațiale a fost inaugurat luni, 9 noiembrie, la baza aeriană Dekeleia, în apropiere de Atena, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, scrie Greek Reporter. Structura face parte din programul de modernizare militară „Agenda 2030” și va integra informațiile obținute din spațiu în operațiunile armatei, marinei și aviației.
Ce vor putea face cei 12 sateliți militari ai GrecieiPlanurile includ dezvoltarea unei rețele de sateliți cu roluri diferite, care să ofere armatei informații despre activitățile desfășurate pe uscat și pe mare. Șase sateliți vor fi destinați observației optice, trei vor colecta informații din semnale electronice, iar alți trei vor utiliza tehnologie radar.
Aceștia din urmă vor putea obține imagini inclusiv noaptea sau atunci când norii împiedică observațiile obișnuite. Combinarea celor trei tehnologii ar urma să permită monitorizarea unor zone de interes militar în condiții meteorologice diferite, fără ca armata să depindă exclusiv de imagini cumpărate de la furnizori externi. Grecia a achiziționat deja 16 sateliți optici cu dublă utilizare, civilă și militară, aflați pe orbita joasă a Pământului. Ministrul Apărării consideră însă că infrastructura existentă nu este suficientă pentru nevoile de securitate ale țării.
Lecția războiului din Ucraina: comunicațiile pot deveni vulnerabileNikos Dendias a explicat că decizia Greciei este influențată inclusiv de experiența Ucrainei, unde accesul la comunicațiile prin satelit a devenit esențial pentru operațiunile militare. Ministrul a invocat perturbările produse atunci când forțele ucrainene au pierdut accesul la anumite capacități spațiale.
„Lecțiile învățate arată deja că spațiul este un domeniu crucial pentru desfășurarea operațiunilor militare”, a declarat Dendias. El a avertizat că armata Greciei nu își poate permite să depindă de deciziile unor furnizori privați din străinătate în timpul unei crize.
Greek Defense Minister Nikos Dendias:
Our homeland’s communications in a period of crisis relying on a private company, on a satellite owned by a private company of another country, with the beneficial owner a third country, is not an acceptable solution for the 21st century.
Which minister can expect to wait 24 hours for a photograph of our wider area to be bought from a foreign provider?
— Clash Report (@clashreport) November 10, 2026
Ministrul a oferit și un exemplu concret: în prezent, obținerea unei imagini prin satelit dintr-o regiune de interes poate presupune achiziționarea acesteia de la o companie externă și așteptarea livrării. Pentru armată, o întârziere de 24 de ore poate face ca informația să nu mai fie utilă.
Un satelit militar propriu pentru comunicații securizatePe lângă sistemele de supraveghere, Grecia intenționează să achiziționeze un satelit militar geostaționar, destinat comunicațiilor. Proiectul național MILSATCOM urmărește dezvoltarea unei infrastructuri care să includă satelitul, stațiile de la sol și rețeaua de comunicații, toate aflate sub control operațional grecesc.
Atena dispune deja de o stație terestră asociată programului militar european HELIOS-II, la Tanagra, și de o instalație pentru comunicații prin satelit la Atalanti. Grecia participă și la programele europene GOVSATCOM și IRIS², destinate dezvoltării comunicațiilor guvernamentale securizate. Noul comandament va reuni informațiile obținute din aceste sisteme și le va integra în structurile militare de comandă, supraveghere și identificare a țintelor.
Grecia vrea să își dezvolte și industria spațialăPlanurile includ și o componentă industrială. Compania Hellenic Aerospace Industry dispune de o instalație pentru asamblarea, integrarea și testarea echipamentelor spațiale, care ar putea sprijini dezvoltarea proiectelor naționale. „Este absolut necesar ca informațiile obținute prin satelit să aparțină Greciei”, a declarat ministrul Apărării. Dendias a avertizat că lipsa unui sistem independent de comunicații ar putea crea probleme majore pentru țară într-o situație de criză. Autoritățile nu au anunțat un calendar complet de lansare sau costul total al proiectelor.
Lucia Sabrina Papa este prima elevă-pilot nevăzătoare din Italia și deja a acumulat peste 200 de ore de experiență la manșa unor aeronave.
Ea s-a născut oarbă din cauza unei probleme medicale, dar asta nu a oprit-o să-și atingă visul.
Inițial a lucrat în domeniul IT și apoi s-a înscris la o școală de pilotaj pentru persoane cu dizabilități.
În această săptămână, femeia a mai bifat o realizare. A ajuns pentru prima dată într-un turn de control al traficului aerian de la aeroportul din Roma.
Ea a vrut să descopere de aproape activitatea controlorilor de trafic aerian, tehnologiile folosite și procedurile care asigură siguranța zborurilor. Continuarea pe Mediafax Italia.
Peste 100 de cercetătorii participă la Proiectul internațional Dive.
Ei sunt optimiști deoarece o zonă din Alpii italieni le-ar putea oferi o oportunitate fără precedent: accesul la roci din mantaua Pământului printr-o forare de aproximativ doi kilometri.
Operațiunile sunt planificate pentru următorii ani. În mod obișnuit, mantaua terestră se găsește la o adâncime considerabilă.
Scoarța continentală are o grosime medie de aproximativ 35 de kilometri, iar cele mai adânci foraje științifice realizate pe uscat nu au reușit să ajungă nici măcar aproape de această limită. Continuarea pe Mediafax Italia.
Bărbații din Italia cheltuiesc anual aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru medicamente împotriva disfuncției erectile, suplimente și prezervative.
O mare parte din sumă este cheltuită pentru conținut erotic online. Pentru abonamente și servicii pay-per-view italienii alocă între 390 și 460 de milioane de euro.
În ciuda cheltuielilor uriașe, italienii nu merg foarte des la medic.
Prevenția rămâne pe ultimul loc, deoarece jumătate dintre italieni evită controalele medicale. Continuarea pe Mediafax Italia.
Autobuzele școlare din SUA sunt echipate cu mici camere video cu inteligență artificială, menite să surprindă șoferii care ignoră indicatoare de „STOP” rabatabile, activate atunci când copiii urcă sau coboară din vehicul, potrivit Futurism. Teoretic, această practică face drumurile ceva mai puțin periculoase pentru pietoni.
Compania care dezvoltă sistemul numit BusPatrol, a echipat deja aproximativ 35.000 de autobuze cu camerele sale, în 24 de state. Atunci când un șofer este surprins încalcând legea, datele sunt transmise unui operator uman. Acesta întocmește un dosar cu dovezi pentru poliție, urmând ca, ulterior, amenda să fie trimisă prin poștă.
Sistemul pentru autobuze a fost preluat și de alte companiiSistemul pare să fie de succes. O altă companie, AngelTrax, a anunțat recent un parteneriat cu Teton Stage Lines, o firmă de transport cu autobuze din statul Idaho. Statistica arată că 98% dintre șoferii surprinși încălcând regula nu mai repetă fapta după ce primesc o amendă.
O altă companie din acest sector, Verra Mobility, a comunicat în luna august, că prin folosirea sistemului numărul amenzilor scade cu 70% pe parcursul unui an școlar.
Eficiența sistemului rămâne de doveditTotuși, afirmațiile aparțin companiilor, iar eficiența reală a acestor camere ca factor de descurajare rămâne discutabilă. De exemplu, în comitatul Montgomery, statul Maryland, sistemul BusPatrol a generat 375.000 de amenzi, însumând 92 de milioane de dolari, potrivit unei investigații realizate de Type Investigations și Bloomberg.
Cu toate acestea, conform datelor oficiale ale comitatului, nu există dovezi care să ateste o scădere a numărului de coliziuni în apropierea autobuzelor școlare oprite. Între timp, în perioada 2019–2024, BusPatrol a încasat aproximativ 40 de milioane de dolari din amenzile colectate, în timp ce comitatul a păstrat doar 18,5 milioane de dolari.
Cel puțin trei persoane au murit, iar alte trei au fost rănite după ce un SUV intrat într-un grup de pietoni în apropierea unei intrări la metrou, în cartierul North Hollywood din Los Angeles, au anunțat autoritățile marți seară.
Potrivit CNN, în jurul orei locale 18:00, un SUV de culoare albă a lovit pietoni, a anunțat Departamentul de Poliție din Los Angeles. Polițiștii nu au oferit alte detalii.
Decesele sunt confirmate de pompieriTrei persoane au murit la fața locului, în timp ce cel puțin alte trei au fost transportate la spital în stare critică, a transmis Departamentul de Pompieri din Los Angeles (LAFD). Circumstanțele producerii accidentului sunt necunoscute, a precizat LAFD.
Imaginile aeriene surprinse de televiziuni arată un SUV alb oprit chiar lângă o intrare la metrou, sub o copertină albastră. În zonă se pot observa resturi împrăștiate pe asfalt, în mijlocul intersecției. Autospeciale de pompieri și mașini de poliție au blocat intersecția pentru a putea interveni.
Eric Zemmour, figură a extremei-drepte franceze, cunoscut pentru pozițiile sale anti-Islam și anti-imigrație, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor, potrivit Al Jazeera. Este a doua candidatură a autorului francez cu viziune radicală după ce s-a clasat pe locul al patrulea la alegerile prezidențiale din 2022.
„Vă pot confirma că voi fi, într-adevăr, candidat la alegerile prezidențiale”, a declarat Zemmour pentru postul de televiziune TF1, adăugând că intră în cursă pentru a „păstra o Franță care să rămână franceză”.
Zemmour, un autor de origine evreiască în vârstă de 68 de ani și comentator de televiziune, spune că dorește expulzarea străinilor care au comis infracțiuni și se află în închisoare. De asemenea, el propune expulzarea „străinilor șomeri care nu au avut un loc de muncă de mai bine de șase luni”, chiar dacă aceștia au drept de ședere legală.
El susține că dorește „cu două milioane mai puțini imigranți” în Franța – imigranți care, în viziunea multor reprezentanți ai extremei-drepte, ar fi fost principalii instigatori ai violențelor din timpul protestelor de luna trecută.
Doi extremiști ar putea intra în finala alegerilor prezidențiale din FranțaDoi extremiști ar putea intra în finala alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor. Conform unor sondaje, principala favorită a scrutinului pare să fie lidera extremei-dreapta franceze, Marine Le Pen. Ea s-ar putea lupta cu rivalul său de extremă-stânga, Jean-Luc Mélenchon.
Lidera extremei-dreapta franceze și rivalul său de extremă-stânga și-au consolidat avansul față de ceilalți candidați și s-ar confrunta în turul al doilea în toate scenariile testate. Le Pen s-ar clasa pe primul loc în primul tur de scrutin, cu un scor cuprins între 35% și 37%.
Mélenchon, candidatul partidului de extremă-stânga „Franța Nesupusă” (LFI), este creditat cu șanse de a ajunge în turul al doilea în toate cele cinci scenarii analizate. Se estimează că Le Pen l-ar învinge cu ușurință pe Mélenchon într-o confruntare în turul al doilea.
Ascensiunea extremiștilor este favorizată de scăderea în popularitate a președintelui în exercițiu Emmanuel Macron. Pe măsură ce al doilea și ultimul mandat de cinci ani al lui Macron se apropie de sfârșit, președintele lasă în urmă un centru politic slăbit și o economie fragilă.
Cine este Marine Le PenMarine Le Pen este o politiciană franceză de extremă-dreapta cunoscută la nivel internațional drept una dintre cele mai influente figuri ale naționalismului și suveranismului european. În prezent, ea conduce grupul parlamentar al partidului Adunarea Națională (Rassemblement National – RN, fostul Front Național) în Parlamentul Franței.
Ea este candidată partidului său pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Le Pen a candidat de trei ori la președinția Franței, în 2012, 2017 și 2022, dar a pierdut de fiecare dată. În 2017 și 2022, ea a pierdut în turul doi în fața lui Macron. Pentru alegerile din primăvara anului viitor este văzută drept favorită, iar printre promisiunile sale principale este reducerea cheltuielilor publice.
Cine este Jean-Luc MélenchonJean-Luc Mélenchon este o figură cunoscută în politica franceză pentru viziunile sale socialiste. Şi-a început cariera politică în Partidul Socialist, fiind consilier municipal, senator, și ministru. După ce a plecat din Partidul Socialist, Mélenchon a militat pentru o agendă de stânga mai radicală. În 2016, Mélenchon a fondat La France Insoumise (LFI, Franţa Nesupusă), o mişcare politică care contestă structurile tradiţionale ale partidelor.
În calitate de membru al Parlamentului European între 2009 şi 2017, Mélenchon a susţinut constant politici progresiste, inclusiv protecţia mediului înconjurător şi drepturile muncitorilor. El a candidat de trei ori la prezidenţiale în 2012, 2017 şi 2022 dar nu reușit să intre în turul doi.
Din punct de vedere politic, Mélenchon este cunoscut pentru susţinerea unei a Şasea Republici în Franţa, cu scopul de a reforma sistemul politic actual. El sprijină creşterea taxelor pentru veniturile mari, acoperirea cuprinzătoare a sănătăţii şi protecţii mai puternice pentru muncitori. Mélenchon susţine, de asemenea, cauzele ecologice şi a criticat politicile Uniunii Europene. La nivel internaţional, Mélenchon s-a opus NATO şi a criticat politicile externe occidentale, în special în ceea ce priveşte Rusia şi Ucraina.
El susţine recunoaşterea statalităţii Palestinei şi a fost vocal împotriva a ceea ce percepe ca fiind colonialismul israelian. Stilul său politic este adesea caracterizat drept populist, atrăgând susţinere dintr-o bază largă de votanţi deziluzionaţi de politica tradiţională. Abilitatea sa de a mobiliza tinerii a făcut din el o figură centrală în politica franceză.
Alegerile prezidențiale din Franța se vor desfășura pe 18 aprilie 2027. Al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 2 mai, în cazul în care niciun candidat nu va obține majoritatea voturilor.
Coloniști israelieni au lansat un atac de amploare asupra unui sat din Cisiordania și au incendiat mai multe vehicule, anunță Anadolu.
Peste 50 de coloniști israelieni au atacat, marți seara, satul Al-Lubban al-Sharqiya, situat la sud de Nablus, în Cisiordania ocupată. Ei au incendiat vehiculele aflate într-un depozit de fier vechi, susțin surse locale.
Atacatorii au venit dinspre avanposturile ilegale din apropiere și au turnat substanțe inflamabile peste vehicule. Flăcările s-au extins spre locuințe, iar pompierii încearcă să țină focul sub control.
În sat au izbucnit confruntări între israelieni și locuitorii palestinieni. Coloniștii s-au retras, dar în zonă au ajuns și mai multe vehicule militare israeliene.
Tensiune uriașă în CisiordaniaRaziile armatei israeliene și atacurile comise de coloniști israelieni s-au intensificat în întreaga Cisiordania ocupată, inclusiv în Ierusalimul de Est, începând din octombrie 2023. Au fost raportate ucideri, arestări, demolări de locuințe, incendieri, distrugerea terenurilor cu buldozerele și strămutarea unor comunități palestiniene.
Comunitatea internațională a condamnat agresiunile și unele state au luat stabilit sancțiuni pentru produsele din Cisiordania.
Drone ucrainene au lovit, în noaptea de marți spre miercuri, portul Ust-Luga de la Marea Baltică, situat în regiunea Leningrad din vestul Rusiei, au relatat mai multe canale de monitorizare.
Potrivit canalului ucrainean de monitorizare Exilenova Plus, citat de publicația The Kyiv Independent, obiectivul situat în apropierea graniței Rusiei cu Estonia a fost cuprins de flăcări, fiind raportate și explozii.
Portul Ust-Luga vizat de sancțiuniPortul Ust-Luga se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției, din cauza rolului său în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ust-Luga este unul dintre porturile rusești „utilizate pentru transportul țițeiului rusesc prin intermediul flotei fantome și al altor practici de transport maritim neregulate, care implică riscuri ridicate”, transmite Direcția Generală pentru Vecinătatea Europeană și Negocierile privind Extinderea din cadrul Comisiei Europene.
Atacuri cu drone în mai multe regiuni ale RusieiExplozii au fost semnalate și în alte regiuni rusești. În regiunea rusă Smolensk, o clădire rezidențială a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene, iar în orașul Tver au fost activate sistemele de apărare antiaeriană, a relatat canalul menționat.
În Republica Adîgheia s-au auzit explozii, iar pe acoperișul unei clădiri rezidențiale a izbucnit un incendiu.
Nouă membri ai familiei Kennedy au depus marți o cerere la o instanță federală din Washington D.C. pentru a opri ridicarea arcului. Potrivit CNN, printre argumente este și cel conform căruia arcul va obstrucționa vizibilitatea către mormintele familiei din Cimitirul Național Arlington.
„Președintele Donald J. Trump încearcă să ridice, în mod ilegal, un arc masiv care va arunca permanent umbre și va afecta perspective vizuale de o importanță istorică asupra mormintelor și monumentelor existente, ridicate în onoarea familiei Kennedy în Cimitirul Național Arlington, precum și asupra monumentelor dedicate sutelor de mii de eroi americani căzuți la datorie”, a scris familia în documentul depus în instanță.
Donald Trump a declarat că intenționează să finalizeze arcul înainte de încheierea mandatului său, peste doi ani. Totuși, programul ambițios a fost îngreunat de contestații juridice, inclusiv de un alt proces intentat de veterani și de organizații pentru conservarea patrimoniului.
Ce argumente are familia KennedyFamilia Kennedy se alătură altor oponenți care susțin că dimensiunile uriașe ale arcului și amplasamentul ales ar perturba aspectul unor monumente naționale printre care Memorialul Lincoln, Arlington House și Memorialul Robert E. Lee. Criticii mai spun că monumentul impunător ar știrbi solemnitatea ceremoniilor funerare din Cimitirul Național Arlington.
„Arcul gigantic propus reprezintă o intruziune ilegală în Cimitirul Național Arlington și afectează memoria eroilor comemorați acolo, inclusiv a fraților Kennedy și a lui Ethel Kennedy, ale căror morminte și monumente se află în acest loc. Doar Congresul deține, conform Constituției, autoritatea de a aproba o intervenție de o asemenea anvergură. Astăzi, membrii familiei Kennedy se alătură celorlalți reclamanți în acest proces pentru a proteja acest sit istoric și pentru a apăra statul de drept și principiul separării puterilor în stat”, au declarat Norman Eisen și Steve Jonas, de la organizația „Democracy Defenders Fund”, care reprezintă membrii familiei Kennedy.
Printre membrii familiei Kennedy înmormântați în Cimitirul Național Arlington se numără președintele John F. Kennedy, Prima Doamnă Jacqueline Kennedy Onassis, senatorul Robert F. Kennedy și soția sa, Ethel Kennedy, senatorul Edward M. Kennedy și locotenentul Joseph P. Kennedy Jr.
Un incendiu a izbucnit marți pe o platformă din zăcământul de gaze South Pars din Iran, potrivit Al Jazeera. Autoritățile iraniene au ținut sub control flăcările care au apărut la cel mai mare zăcământ de gaze naturale offshore din lume.
Compania Pars Oil and Gas a anunțat că incendiul a izbucnit marți pe o platformă de gaze din Faza 14 a zăcământului South Pars și a fost stins imediat, a relatat agenția de știri iraniană semi-oficială Fars.
„În timpul incidentului, 17 muncitori au sărit în mare pentru a-și salva viața; operațiunile de salvare a acestora sunt în desfășurare. Detalii suplimentare privind amploarea incidentului și starea muncitorilor vor fi anunțate ulterior”, a declarat pentru Fars, Kourosh Dehghan, directorul general pentru gestionarea crizelor din provincia Bushehr.
Muncitorii au fost salvațiBiroul pentru gestionarea crizelor din Bushehr a precizat ulterior că toți cei 17 muncitori sunt în stare bună, după ce s-au urcat în bărci de salvare și ambarcațiuni de intervenție. Trei nave de salvare de mari dimensiuni au fost trimise la platformă pentru a-i recupera pe muncitorii din apă.
Oficialii cred că o scurgere de gaze sau o eroare ar putea fi cauza producerii incendiului. Platforma care a luat foc contribuie cu doar 14,5 milioane de metri cubi la producția zilnică totală a zăcământului South Pars, care depășește 700 de milioane de metri cubi de gaze.
Iranul împarte acest zăcământ cu Qatarul, un important exportator de gaze, care numește partea sa „North Dome”.
Zăcământul conține o cantitate estimată de 51 de trilioane de metri cubi de gaze utilizabile, suficient pentru a acoperi necesarul mondial timp de 13 ani.
Camera Reprezentanților a votat marți, cu 211 voturi pentru și 204 împotrivă, trimiterea rezoluției de punere sub acuzare, inițiată de congresmanul Thomas Massie, către o comisie de specialitate, potrivit BBC. Practic, parlamentarii au votat împotriva punerii sub acuzare a secretarului Apărării, Pete Hegseth.
Republicanii au reușit să blocheze punerea sub acuzare. Ei au fost sprijiniți de singurul membru independent al Camerei Reprezentanților. Toți cei 203 democrați prezenți la vot s-au opus.
Congresmanul Thomas Massie, autorul rezoluției, a fost singurul republican care a votat împotriva acesteia.
De ce este acuzat Pete HegsethRezoluția lui Massie, depusă luni, conținea opt capete de acuzare. Acestea îl acuză pe Hegseth pentru declanșarea unui război împotriva Iranului fără autorizarea Congresului și efectuarea unor execuții extrajudiciare prin lovituri aeriene asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Marea Caraibilor.
Alte capete de acuzare sunt capturarea ilegală a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, vizarea senatorului democrat Mark Kelly și purtarea unui război ilegal în Yemen.
Într-o conferință de presă susținută marți la Pentagon, Hegseth a criticat inițiativa parlamentară.
„Este o farsă, o manevră politică, și toată lumea știe asta. Nu este vorba despre infracțiuni grave. Aceasta este natura funcției, iar treaba a fost făcută bine”, a spus Pete Hegseth.
Ministrul spaniol pentru tineret și copii, Sira Rego, a solicitat marți agenției naționale pentru protecția datelor suspendarea temporară a platformei TikTok în Spania, potrivit Anadolu. Solicitarea a fost făcută după ce o investigație a scos la iveală prezența unor materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor.
În declarațiile oferite jurnaliștilor după o întâlnire cu reprezentanții TikTok, Sira Rego a descris suspendarea solicitată drept o măsură excepțională. Rego a dezvăluit că le-a cerut reprezentanților TikTok să își suspende serviciile în mod voluntar.
„Nu ține de competența guvernului să suspende TikTok ca măsură de precauție. Dacă ar fi după noi, ar fi fost suspendată încă de ieri”, a declarat Sira Rego.
Se pare că TikTok s-a angajat să „analizeze și să evalueze” situația, însă nu a propus soluții tehnice și nici nu și-a asumat angajamente privind efectuarea unui audit sau implementarea unor noi mecanisme de verificare.
Ce prevăd normele UEConform normelor UE privind protecția datelor, autoritatea spaniolă de reglementare poate dispune măsuri temporare, cu o durată de până la trei luni, în cazul în care consideră necesară o intervenție urgentă pentru protejarea drepturilor și libertăților persoanelor.
Solicitarea vine în urma unei investigații de 35 de zile, realizată de organizația spaniolă non-profit Maldita.es și publicată luni. Potrivit acesteia, au fost documentate 1.182 de postări publice care conțineau materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor, acestea cumulând peste 48 de milioane de vizualizări.
De asemenea, investigația a identificat peste 200 de conturi care distribuiau astfel de conținut, dar și 91 de cazuri în care minorii au realizat transmisiuni în direct, încălcând regulile TikTok.
Rusia a expulzat un diplomat moldovean, ca răspuns la expulzarea de către Chișinău a unui angajat al ambasadei ruse, în urma prăbușirii unei drone în Republica Moldova, potrivit Al Jazeera.
Ministerul rus de Externe a anunțat marți că l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova, Lilian Darii. Ministerul l-a informat pe ambasador că un membru al personalului ambasadei de la Moscova a fost declarat persoană indezirabilă, „în baza principiului reciprocității”.
„Ambasadorului i-a fost transmis un protest ferm, după ce, la 23 octombrie, autoritățile moldovene au declarat un angajat al ambasadei Rusiei la Chișinău drept persona non grata”, a precizat ministerul într-un comunicat.
Instituția a afirmat că decizia Republicii Moldova a fost luată „sub pretextul formal al presupusei descoperiri, pe teritoriul republicii, a unor resturi ale unei drone care transporta explozibili”, calificând gestul drept „un nou pas neprietenos”.
Ministerul a susținut că „scopul real” al acestei măsuri este „subminarea în continuare a istoriei vechi a relațiilor ruso-moldovene”.
Maia Sandu: „S-a prăbușit în apropierea unor locuințe”Luna trecută, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că o „dronă de atac rusească” a încălcat spațiul aerian al țării și „s-a prăbușit în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice”.
Ulterior, Republica Moldova a declarat un membru al personalului ambasadei ruse drept persona non grata.
Relațiile dintre cele două țări din ce în ce mai tensionateDe la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, numeroase drone au pătruns pe teritoriul Republicii Moldova.
De atunci, relațiile Rusiei cu fostele state sovietice, printre care și Republica Moldova, au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie. Situația este tensionată suplimentar de eforturile Republicii Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană.
Duminică, Republica Moldova a inaugurat oficial o nouă linie electrică care conectează țara la România și la rețeaua energetică europeană, cu scopul de a reduce dependența de energia rusească.
Linia de înaltă tensiune de 400 de kilovolți, care se întinde de la orașul Vulcănești până la Chișinău, permite Republicii Moldova să-și reducă dependența de centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din Transnistria.
Un sondaj Gallup a relevat că susținerea pentru pedeapsa cu moartea în Statele Unite a scăzut sub 50%, marcând prima dată, din 1971 încoace, când această practică controversată nu mai este susținută de o majoritate.
Potrivit Al Jazeera, sondajul publicat marți arată că 49% dintre respondenți se declară în favoarea pedepsei capitale pentru persoanele condamnate pentru omor, cel mai scăzut nivel din 1966, în timp ce 45% se declară împotrivă.
„Deși, din punct de vedere statistic, rezultatul este similar cu cel de 52% înregistrat anul trecut, noile date marchează prima dată, din 1971 când nivelul a fost, de asemenea, de 49%, când susținerea scade sub pragul majorității”, a transmis Gallup prin intermediul unui comunicat.
Pedeapsa cu moartea, din ce în ce mai puțin popularăSusținerea pentru pedeapsa cu moartea este în declin de decenii. Americanii se declară îngrijorați de aspecte legate de echitate, prejudecăți rasiale, costuri ridicate și riscul ca persoane nevinovate să fie condamnate la moarte.
De asemenea, decenii de cercetări academice au pus la îndoială argumentul conform căruia pedeapsa capitală ar descuraja criminalitatea. Totodată, frecvența execuțiilor care au decurs defectuos, cum a fost cazul Christa Pike, în statul Tennessee, de luna trecută, a provocat dezbateri publice.
Diferențe în funcție de vârstă și apartenența politicăCel mai recent sondaj a scos la iveală diferențe semnificative în funcție de vârstă și apartenența politică. În timp ce 54% dintre persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult susțin pedeapsa cu moartea, acest procent scade la doar 39% în rândul celor cu vârsta sub 30 de ani.
Aproximativ 73% dintre republicani sunt în favoarea acesteia, comparativ cu 50% dintre independenți și 28% dintre democrați. În toate aceste grupuri, susținerea a scăzut în ultimele trei decenii: cu 11 puncte procentuale în rândul republicanilor, cu 29 de puncte în rândul independenților și cu 47 de puncte în rândul democraților.
Tendința se vede și în deciziile autorităților. Deși 27 de state americane mențin pedeapsa cu moartea, 23 au eliminat această practică, iar patru au suspendat-o prin ordin executiv, potrivit Death Penalty Information Center.
Multe state care au în continuare prevăzută pedeapsa capitală în legislație nu au mai efectuat nicio execuție de ani de zile. În plus, procedurile îndelungate de apel au făcut ca mulți deținuți să petreacă ani, sau chiar decenii, pe „coridorul morții”.
Președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că rușii au susținut în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi că dețin controlul a unei jumătăți din Donbas. De fapt, zona se afla în mare parte sub control ucrainean, a spus Zelenski.
„Când am primit al doilea raport al grupului nostru de negociere, după întâlnirile din Abu Dhabi, mi-au spus că rușii consideră și susțin că au ocupat deja jumătate din Donbas, care, de fapt, se află sub controlul nostru. Erau ofițeri militari, agenți ai serviciilor de informații rusești, și vorbeau serios despre asta. Echipa noastră le-a spus: Nu înțelegem cum puteți spune astfel de lucruri. Avem înregistrări video, fotografii și alte dovezi că aceste teritorii sunt sub controlul nostru”, a spus Volodimir Zelenski.
Zelenski: Putin trăiește într-o altă realitateLiderul ucrainean s-a referit la omologul rus despre care a spus că „trăiește într-o altă realitate”.
„Aici este problema. Putin trăiește într-o altă realitate. Evident, el va spune americanilor că are nevoie de una sau două luni pentru a ocupa complet estul Ucrainei. Eu pot să-i desenez și eu o imagine în care ocup Rusia în totalitate. Dar asta nu este adevărat. Un aspect pozitiv a fost faptul că partea americană a confirmat evaluarea ucraineană a situației de pe front”, a adăugat Volodimir Zelenski.
Zelenski va cere o întâlnire cu PutinPreședintele ucrainean a anunțat că va solicita din nou o întâlnire cu președintele Vladimir Putin.
„De aceea, trebuie să ne așezăm și să discutăm la nivel de lideri. Sunt multe probleme. De exemplu, am vorbit despre orașul Herson, unde linia de demarcație trece prin râu. Rușii controlează o parte a râului, noi – cealaltă. Dar oamenii doresc să trăiască împreună, pe ambele maluri. Acesta este un oraș ucrainean. Aceste probleme sunt sensibile, dar trebuie să le discutăm. Cred că mâine, echipele vor discuta posibilitatea unei întâlniri la nivel de lideri. Nu sunt sigur că Rusia este pregătită, dar vom ridica această problemă”, a precizat Volodimir Zelenski.
Ce s-a discutat la Abu DhabiPrima zi a negocierilor dintre Ucraina, SUA și Rusia s-a desfășurat la Abu Dhabi. Delegația ucraineană s-a întâlnit cu partenerii europeni și americani, iar apoi au avut loc negocieri tripartite, cu participarea Rusiei. Printre subiectele discutate de părți s-au numărat eliberarea prizonierilor, garanțiile de securitate și posibile măsuri de detensionare.
Miercuri, ședințele tripartite vor continua. Volodimir Zelenski a stabilit sarcini pentru echipa ucraineană de a continua negocierile.
Prima zi a negocierilor dintre Ucraina, SUA și Rusia, desfășurată la Abu Dhabi, a fost constructivă și destul de importantă, a declarat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Live Ukraine.
În primul rând, delegația ucraineană s-a întâlnit cu partenerii europeni și americani, iar apoi au avut loc negocieri tripartite, cu participarea Rusiei. Printre subiectele discutate de părți s-au numărat eliberarea prizonierilor, garanțiile de securitate și posibile măsuri de detensionare.
Miercuri, ședințele tripartite vor continua. Volodimir Zelenski a stabilit sarcini pentru echipa ucraineană de a continua negocierile.
Americanii și europenii discută o nouă arhitectură de securitate pentru continentTot la Abu Dhabi, europenii și americanii au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa. Pe scurt, aceasta trebuie să ofere garanții Ucrainei după război, reducând riscul unor noi conflicte.
Potrivit a două declarații aproape identice, una transmisă de emisarul american Steve Witkoff și cealaltă de Consiliul European, Ucraina și partenerii săi europeni au convenit cu SUA că este „esențial” să fie abordate „preocupările de securitate postbelice” și să fie redus „riscul de conflict” în regiune.
Conversația a avut loc la Copenhaga acolo unde președintele ucrainean face o vizită oficială. Un jurnalist l-a întrebat pe Volodimir Zelenski dacă trimite delegația ucraineană la negocierile din Abu Dhabi pentru a-l mulțumi pe președintele SUA, Donald Trump.
„Poate că sună cam nepoliticos, dar nu este treaba mea să-l fac pe Trump fericit. Misiunea mea este să fac tot posibilul pentru a atrage americanii și europenii la negocieri”, a răspuns președintele ucrainean.
De asemenea, Volodimir Zelenski a făcut comentarii despre apropierea lui Trump de Putin. El a spus că, posibil, președintele american speră să convingă Kremlinul să participe la negocieri, inclusiv prin relaxarea sancțiunilor și prin încheierea de acorduri economice cu Rusia.
„Dar, până în prezent, vedem că acest lucru nu a funcționat”, a declarat Zelenski, îndemnându-l pe Trump să caute alte modalități de a exercita presiuni asupra lui Putin.
Volodimir Zelenski se întâlnește cu liderii nordici la CopenhagaVolodimir Zelenski a sosit marți la Copenhaga pentru discuții privind securitatea regională și continuarea sprijinului acordat Kievului. La reuniunea de la Copenhaga au mai fost invitați premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și premierul Finlandei, Petteri Orpo.
Întâlnirea are loc într-un moment important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului, în condițiile în care delegațiile Ucrainei și Rusiei au început marți discuții directe la Abu Dhabi, cu medierea Statelor Unite.
Țările nordice se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei, atât prin asistență militară, cât și prin sprijin financiar și diplomatic.
Florin Manole, ministrul Muncii, a explicat, într-un interviu la Digi24, cum vor arăta ajutoarele one-off pentru pensionarii cu venituri reduse, din luna decembrie, atunci când expiră planul.
„Sunt trei praguri de venit, pensii până în 1.500 de lei, acei oameni vor primi 500 de lei, cei care au pensiile între 1.501 și 2.000 vor primi 400 de lei, iar cei care au între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei. Este vorba de aproximativ 2,8 milioane de pensionari și sunt de fapt, reprezintă a doua jumătate din partea pentru pensionari din pachetul de solidaritate”, a declarat ministrul Muncii, la Digi24.
De asemenea, ministrul social-democrat a mai anunțat că ajutoarele vor fi prelungite, pentru o perioadă de încă șase luni.
Majorarea pensiilor cu 7,3%, posibilă din 2027Conform unui calcul făcut de ministerul Muncii, pensiile ar putea fi majorate, în limita spațiului bugetar, cu 7,3%. Florin Manole spune că va merge mai departe cu propunerea către Ministerul Finanțelor.
„Nu este estimarea mea, este un calcul care ține cont de indicatorii macroeconomici folosiți în aplicarea legii. Asta înseamnă că vom merge către Ministrul de Finanțe și către premier cu ceea ce înseamnă aplicarea legii”, a mai declarat ministrul social-democrat.
Pensiile au fost majorate, ultima dată, de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, în anul 2024. Ministrul PSD spune acum că măsurile luate de Guvernul Bolojan duc la nevoia unor noi majorări ale veniturilor pensionarilor.
„Ce cred eu este însă că nevoia de a rămâne în limitele bugetare agreate și pe care le vom respecta trebuie să se facă nepunându-se presiune o dată în plus pe pensionari, pentru că asta s-a întâmplat deja în doi ani și este mult prea mult, pentru că inflația apasă foarte mult. Oamenii nu mai vor beneficiile astea one-off”, a mai spus oficialul.
Un militar american în vârstă de 41 de ani a fost arestat, marți, în Marea Britanie, sub suspiciunea de spionaj în favoarea Rusiei.
Anunțul a fost făcut de poliția britanică, la o zi după ce Statele Unite și-au retras aeronavele de pe bazele militare britanice din cauza unei aparente amenințări separate din partea Iranului.
Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că arestarea militarului are legătură cu „acuzațiile de spionaj, care reprezintă o preocupare majoră pentru Statele Unite și aliații noștri”, notează Reuters.
„În cadrul anchetei, ofițerii efectuează percheziții la două locații din Gloucestershire”, a declarat poliția britanică.
Vicki Evans, coordonatoare națională principală pentru activitățile polițienești de combatere a terorismului din cadrul Poliției Metropolitane a Londrei, a precizat că arestarea bărbatului este „rezultatul unei colaborări strânse între autoritățile britanice și americane”, scrie CNN.
Suspectul rămâne în arest la o secţie de poliţie din Londra, iar ancheta este condusă de ofiţeri ai Poliţiei Antiteroriste din Londra, în timp ce investigaţiile continuă.
