„Clubul a luat decizia de a face o schimbare la nivelul poziției de antrenor principal al echipei masculine, iar Thomas Frank va părăsi astăzi clubul”, se arată în comunicatul publicat miercuri de Tottenham.
Conducerea londoneză precizează că tehnicianul danez, numit în iunie 2025, a beneficiat de susținerea necesară pentru a construi un proiect pe termen lung. Însă, rezultatele și evoluțiile echipei au determinat Consiliul Director să concluzioneze că „o schimbare în acest moment al sezonului este necesară”.
„Pe durata mandatului său, Thomas a dat dovadă de un angajament neclintit, oferind totul pentru a duce clubul înainte. Îi mulțumim pentru contribuția sa și îi dorim mult succes în viitor”, mai transmite clubul.
Decizia vine după înfrângerea suferită marți, pe teren propriu, scor 1-2 cu Newcastle, meci la finalul căruia fanii l-au huiduit și au cerut demiterea sa.
Tottenham ocupă locul 16 în Premier League, la cinci puncte de zona retrogradării, și are doar două victorii în ultimele 17 partide de campionat.
Thomas Frank, 52 de ani, a câștigat 13 dintre cele 38 de meciuri pe banca lui Spurs. A înregistrat astfel cel mai slab procentaj de victorii în Premier League din istoria clubului în competiție (26,9%).
Demiterea sa înseamnă că Tottenham va căuta al șaselea antrenor permanent din ultimii șapte ani, de la plecarea lui Mauricio Pochettino în 2019.
În pofida rezultatelor din competițiile interne, clubul continuă parcursul în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor. Tottenham a încheiat pe locul 4 prima fază a Ligii Campionilor, avansând direct în optimi.
Dragoș Pîslaru a afirmat că, deși Guvernul nu a primit încă o confirmare oficială privind pierderea fondurilor europene, riscul este major.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut bani, repet. Dar, așa cum a spus și prim-ministru, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a spus Pîslaru, miercuri, după ședința CCR.
Ministrul a spus că Guvernul va continua să susțină reforma pensiilor magistraților: „Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”.
Pîslaru a respins ideea că scrisoarea trimisă de premierul Bolojan Curții Constituționale ar fi o formă de presiune. „În condițiile date, cu amânările date și cu consecințele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de a conștientizarea importanței naționale a acestui document”.
„Eu cred că am spus ce am avut de spus. Cred că era timp de studiat orice era de studiat”, a mai declarat ministrul.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Fostul judecător de la CCR, Augustin Zegrean, a vorbit miercuri, la Digi24, despre solicitarea Instanței Supreme care a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților. El a fost întrebat dacă o astfel de cerere ar duce la o nouă amânare.
„Asta dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Augustin Zegrean.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană, pentru că știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a mai spus fostul judecător CCR.
CCR a amânat miercuri pentru 18 februarie luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Marți, Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
România se află într-un moment-cheie al tranziției energetice, fiind una dintre puținele țări din Europa – și posibil din lume – care au reușit să decupleze masiv creșterea economică de poluare, scrie, într-o amplă analiză, The Guardian.
Între 1990 și 2023, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88%, iar emisiile totale cu 75%, în timp ce PIB-ul real s-a dublat.
Cu alte cuvinte, economia românească produce astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare pentru fiecare dolar generat decât la începutul anilor ’90.
Această performanță nu a fost rezultatul unei strategii climatice coerente inițiale, ci consecința prăbușirii industriei grele moștenite din comunism, extrem de poluante și ineficiente energetic. Închiderea fabricilor și minelor după 1989 a dus la o scădere bruscă a emisiilor, un „eveniment istoric”, nu o decarbonizare planificată.
Intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci oriA doua etapă decisivă a venit odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Standardele de mediu mai stricte, piața certificatelor de emisii, fondurile europene pentru modernizare și investițiile în energie nucleară și regenerabilă au transformat structural sectorul energetic.
În perioada post-aderare, intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci ori mai rapid decât în intervalul anterior.
În paralel, economia s-a mutat treptat spre servicii, agricultura s-a restrâns și modernizat, iar pădurile s-au extins pe terenuri abandonate, crescând semnificativ capacitatea naturală de absorbție a carbonului, scrie publicația citată.
Costuri sociale și tranziție „brutală”Succesul climatic a avut însă un preț ridicat.
Regiunile dependente de minerit și industrie grea s-au depopulat, comunități întregi au fost lăsate fără alternative economice, iar migrația masivă a forței de muncă a devenit o supapă socială. Tranziția a fost rapidă, dar inegală, iar beneficiile creșterii economice nu au fost distribuite uniform.
Această memorie colectivă a pierderii explică de ce, astăzi, sprijinul public pentru politici climatice ambițioase este scăzut, comparativ cu media UE.
Mulți români se tem să nu fie din nou „victimele unei tranziții”.
Un viitor contradictoriu: regenerabile vs. gazeÎn prezent, România investește masiv în energie regenerabilă – inclusiv unele dintre cele mai mari parcuri solare din Europa – dar, simultan, își consolidează rolul de producător de gaze naturale. Proiecte majore din Marea Neagră și conversia centralelor pe cărbune în centrale pe gaz ridică semne de întrebare privind coerența direcției energetice.
Experții și activiștii avertizează că aceste investiții riscă să devină nerentabile pe termen mediu, forțând o a doua tranziție costisitoare după 2035, în contextul înăspririi legislației climatice europene.
România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitorÎn ciuda tuturor contradicțiilor, România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitor, fiind depășită în UE doar de Suedia.
Experiența sa arată că o economie industrială poate reduce rapid emisiile și poate crește nivelul de trai, dar și că decuplarea timpurie s-a bazat pe circumstanțe istorice greu de replicat.
Prin urmare, tranziția energetică poate funcționa, dar nu trebuie idealizată: fără politici sociale solide, fără coerență pe termen lung și fără sprijin public, progresul climatic rămâne fragil și reversibil.
„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat.
Transportul, principala sursă de reducere a costurilorCancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS.
Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu.
Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%).
Situația posturilor în ianuarie 2026Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar.
Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Dragoș Pîslaru a afirmat, înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii pensiilor magistraților, că reforma a fost asumată de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar amânarea constantă a adoptării ei subminează încrederea Comisiei Europene în statul român.
„Pe palier instituțional, Comisia Europeană, evident, respectă regimul juridic în România. Pe de altă parte, ce vede Comisia Europeană de peste patru ani de zile, vede cum România s-a angajat să facă o reformă. O reformă asumată de către România în acest PNRR, pe care România o tergiversează, o amână, creează scuze pentru ca să nu o facă. Încrederea Comisiei Europene în România, că într-adevăr vom livra această reformă, este foarte scăzută”, a spus Pîslaru, miercuri, la Digi24.
Ministrul a criticat dur întârzierile succesive în soluționarea sesizărilor privind legea, susținând că tergiversarea afectează nu doar stabilitatea bugetară, ci și echilibrul constituțional dintre puterile statului.
„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie ca să putem rezolva această problemă de inechitate și de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Și ca să se ne înțeleagă foarte clar, guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistraților să se întâmple. Este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional, dacă guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete. Asta este o prerogativă exclusivă a executivului”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Miercuri, de la ora 10:00, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au programată o nouă ședință pe reforma pensiilor speciale. Pronunțarea pe reforma pensiilor de serviciu ar putea sa fie amânată pentru a cincea oară după ce unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile.
În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge și o clauză de expirare în martie 2028, precum și un termen de șase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oțel și aluminiu, EFE.
Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părți, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.
Revizuirea acorduluiPrintre termenii conveniți se numără opțiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administrația Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oțel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.
Dacă acordul va fi aplicat în condițiile stabilite vara trecută, aceleași produse americane ar urma să intre pe piața UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.
„Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoință, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de șase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.
Pe de altă parte, Parlamentul European susține ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul și Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.
Și negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat și orientat spre viitor” și a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.
Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situație incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecție, după amenințările legate de suveranitatea Danemarcei și Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democrați, liberali și verzi.
După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care își stabiliseră deja poziția de negociere înainte de declarațiile lui Trump privind Groenlanda și nu incluseseră astfel de clauze.
Ministrul Justiției a fost întrebat, înaintea ședinței CCR, la ce se așteaptă miercuri, după ce un judecător ar fi cerut concediu paternal, iar șefa Instanței Supreme a solicitat Curții să ceară un punct de vedere de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Atâta timp cât anumite instrumente legale sunt exercitate cu bună credință, astfel de demersuri, țin de limitele fie ale exercitării unor drepturi individuale, fie ale exercitării unor prerogative instituționale. Sigur că ar fi de dorit să avem o dezlegare constituțională în ceea ce privește acest proiect al Executivului și care a fost asumat și prin programul de guvernare. Pe de altă parte, există niște reguli, într-adevăr, în normativele care reglementează funcționarea Curții Constituționale și, în scenariul amintit de dumneavoastră, cu ipoteza unui domn judecător care se prevalează de exercițiul unui anume drept, rămâne de văzut dacă astăzi vor fi întrunite condițiile privitoare la deliberare și pronunțarea unei hotărâri. Aștept și eu să văd care este situația”, a spus, la Digi24, Radu Marinescu.
„Ar fi de dorit să aibă o dezlegare”Ministrul a fost întrebat dacă cei opt judecători care ar fi prezenți ar putea relua dezbaterile.
„Din câte cunosc eu, instanța Constituțională este în momentul de față în deliberare, ceea ce înseamnă că au avut loc dezbaterile și acum judecătorii analizează toate aspectele relevante pentru a pronunța o decizie. Dacă s-ar decide reluarea dezbaterilor, cum menționați dumneavoastră, asta ar însemna ca această cauză să fie repusă pe rolul Curții Constituționale, să se reia procedura de dezbatere, adică de analiză publică a argumentelor, și apoi să rămână din nou în deliberare”, a răspuns Marinescu.
Întrebat, de asemenea, ce se va întâmpla dacă nu va fi dată o soluție miercuri, Radu Marinescu a spus: „Eu vă repet ce am spus întotdeauna. Toate autoritățile și toate instituțiile trebuie să conlucreze loial, trebuie să conlucreze corect și în interesul cetățeanului. Repet, nu pot să dau un sfat în momentul de față niciunei instituții. Este atributul Curții Constituționale exclusiv să se pronunțe asupra acestei sesizări. (…) Ar fi de dorit ca această chestiune, anume a problematicii reformei pensiilor în sistemul de justiție, să aibă o dezlegare, indiferent care ar fi aceasta, pentru că instanța Constituțională este suverană, dar ca să știm pe ce drum o luăm”.
Elementul central al acestui plan este crearea unui prototip de aplicație, proiectat să poată fi adaptat de către toate cele 27 de state membre. Prin intermediul său, copiii și adolescenții vor avea posibilitatea de a raporta confidențial incidentele de bullying online (cyberbullying) către liniile telefonice naționale de asistență. Euronews arată că se vor putea stoca și transmite în condiții de siguranță dovezi relevante. Totul, beneficiind de sprijin din partea autorităților, a instituțiilor de învățământ și a serviciilor de protecție a copilului.
Comisia a specificat că inițiativa se află încă într-o etapă incipientă. Aceasta va prelua practici de la modele deja existente și considerate eficiente. Un bun exemplu este aplicația și linia de ajutor „3018” din Franța.
Cyberbullying: o realitate pentru unul din șase copiiConform datelor prezentate de Comisie, aproximativ unul din șase copii europeni, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, este afectat de cyberbullying. Reprezentanții europeni subliniază imperativul ca mediul digital să devină un spațiu securizat pentru generațiile tinere.
Henna Virkkunen, comisarul european pentru tehnologie, a declarat că tinerii au dreptul fundamental la protecție în sfera digitală. Ea a menționat necesitatea unor politici naționale coerente în toate statele membre, pentru a defini și a combate eficient hărțuirea online.
Acest plan de acțiune se înscrie într-un efort mai amplu al Uniunii Europene de a consolida protecția minorilor în mediul digital. Comisia examinează introducerea unor restricții de vârstă la nivelul blocului comunitar. De asemenea dezvoltă un nou mecanism de verificare a vârstei și investighează așa-numitele „caracteristici de design adictiv” ale aplicațiilor.
De curând, Comisia a emis concluzii preliminare. A indicat astfel că platforma TikTok ar putea încălca prevederile Actului privind Serviciile Digitale (DSA). Cauza ar fi unele funcționalități care ar putea genera dependență. Totodată nu se asigură o protecție adecvată utilizatorilor minori.
Oficialii europeni au reiterat că DSA impune platformelor online obligația de a-și asuma responsabilitatea pentru impactul pe care îl au asupra utilizatorilor. Iar acestea vizează în mod special impactul asupra copiilor și adolescenților.
AI Act și combaterea fenomenului deepfakePe lângă lansarea aplicației propuse, planul de acțiune vizează și o aplicare mai riguroasă a legislației existente, inclusiv a DSA și a Legii privind Inteligența Artificială (AI Act). Scopul este combaterea utilizării abuzive a tehnologiei deepfake pentru hărțuire.
Comisia a comunicat că abordarea sa va integra prevenția, instrumentele tehnologice și aplicarea fermă a reglementărilor europene. Prin acestea, se va diminua incidența cyberbullyingului și se vor pune la dispoziția victimelor mecanisme de sprijin clare și eficiente.
CFR Călători informează că circulația mai multor trenuri este afectată din cauza defectării locomotivei unui tren de marfă (circulație închisă temporar) între stațiile Petroșani-Târgu Jiu.
Trenurile pot înregistra întarzieri suplimentare, în funcție de condițiile de circulație și vor genera întârzierea altor trenuri care vor staționa pentru asigurarea corespondentelor pentru călători.
CFR Călători anunță că traficul în zona afectată se desfășoară în continuare în funcție de măsurile operative stabilite și dispuse de managerul infrastructurii feroviare – CFR SA.
Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters.
Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord.
Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză.
El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului.
Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah.
„Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA.
Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate.
După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump.
Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza.
„Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
În urma atacului care a vizat infrastructură energetică, 11.000 de persoane au rămas fără energie electrică. De asemenea, au fost vizat și ținte rezidențiale, relatează The Kyiv Independent.
Guvernatorul regiunii Zaporojie, Ivan Fedorov, a anunțat avariile provocate de atac precizat că nu au fost raportate victime.
În noaptea atacului, temperaturile din Zaporojie au coborât până la minus 10 grade Celsius. Orașul se confrunta des cu întreruperi ale electricității, fiind situat în apropierea liniei frontului, fiind astfel vizat în mod regulat de atacuri asupra infrastructurii civile.
Atacul face parte din campania Rusie de atacare a infrastructurii energetice a Ucrainei care a avariat sever rețeaua energetică ucraineană și a forțat autoritățile să impună întreruperi prelungite de curent, pe fondul temperaturilor scăzute.
Atacurile au fost reluate după expirarea unei scurte încetări a focului asupra infrastructurii energetice, propusă de președintele american Donald Trump, care fusese acceptată de Moscova.
„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, au precizat, miercuri, reprezentanții Dispeceratului Național Salvamont.
De asemenea, 31 de cetățeni au solicitat sfaturi și informații despre diferite trasee turistice din zona montană.
Andrei Bocharov, guvernatorul regiunii Volgograd a anunțat miercuri: „Unitățile de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia resping un atac terorist masiv al aparatelor aeriene fără pilot asupra instalațiilor energetice și de infrastructură civilă din regiunea Volgograd, citat de Reuters.
Potrivit acestuia, atacul a dus la izbucnirea unui incendiu la fabrica. De asemenea, o locuință dintr-un bloc rezidențial a fost avariată, iar resturi de drone au căzut pe terenul unei grădinițe.
Acesta nu a raportat un număr de victime.
Atacul asupra regiunii Volgograd vine după ce Rusia a atacat regiunea Harkov din nordul Ucrainei. În urma atacului rusesc, trei copii mici și un adult și-au pierdut viața, potrivit lui Oleg Synegubov șeful administrației militare.
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a promis, în timpul unei vizite la Marina Regală din Camp Viking, în Arctica norvegiană, că va crește numărul de trupe desfășurate în țară de la 1.000 la 2.000 pe parcursul a trei ani, potrivit The Guardian.
Healey a declarat: „Cererile în domeniul apărării sunt în creștere, iar Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității Arcticii și a nordului îndepărtat pe care am văzut-o de la Războiul Rece încoace. Vedem cum Putin își restabilește rapid prezența militară în regiune, inclusiv redeschiderea vechilor baze din timpul Războiului Rece.”
Marea Britanie va angaja, de asemenea, forțe britanice în misiunea Arctic Sentry a NATO, inițiativa alianței de a îmbunătăți securitatea în regiune pentru a ajuta la abordarea preocupărilor lui Donald Trump cu privire la Groenlanda. Promisiunile de consolidare a apărării Arcticii au venit în contextul în care fostul șef al forțelor armate britanice, generalul Nick Carter, a cerut o mai mare cooperare europeană pentru a descuraja Rusia și a sprijini Ucraina.
Poliția Regală Canadiană (RCMP) a anunțat că peste 25 de persoane sunt rănite, inclusiv două cu răni care le pun viața în pericol, în urma atacului armat de la Școala Gimnazială Tumbler Ridge, potrivit AP.
Împușcăturile în școli sunt rare în Canada. Orașul Tumbler Ridge, care are o populație de aproximativ 2.400 de locuitori. El se află la peste 1.000 de kilometri nord de Vancouver, în apropiere de granița cu Alberta. Site-ul web al guvernului provincial menționează că Școala Gimnazială Tumbler Ridge are 175 de elevi, din clasele 7-12.
Superintendentul RCMP, Ken Floyd, a declarat reporterilor că anchetatorii l-au identificat pe atacator, dar nu au dezvăluit numele acestuia, însă motivul suspectului rămâne neclar. „Nu suntem în măsură să înțelegem de ce sau ce ar fi putut motiva această tragedie”, a spus Floyd. El a adăugat că poliția încă investighează legătura dintre victime și atacator.
„Ca parte a răspunsului inițial la împușcăturile active, poliția a intrat în școală pentru a localiza amenințarea. În timpul intervenției, ofițerii au găsit mai multe victime. O persoană despre care se crede că este trăgătorul a fost, de asemenea, găsită decedată, cu ceea ce pare a fi o vătămare corporală autoprovocată”, a declarat RCMP într-un comunicat.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a numit pe procurorul general al Istanbulului, Akin Gurlek, în funcția de ministru al Justiției, a anunțat Monitorul Oficial miercuri dimineață. Motivele remanierii nu sunt cunoscute, potrivit Le Figaro.
Monitorul Oficial a specificat că procurorul și ministrul demisionar, Yilmaz Tunc, și-au prezentat amândoi demisiile. În același timp, a adăugat acesta, portofoliul Ministerului de Interne, deținut anterior de Ali Yerlikaya, va fi încredințat lui Mustafa Ciftci, guvernatorul provinciei Erzurum din estul Turciei.
În calitate de procuror-șef al Istanbulului, Akin Gurlek a emis un mandat de arestare pe numele puternicului primar al celui mai mare oraș din Turcia, Ekrem Imamoglu, în martie 2025. Această mișcare, percepută pe scară largă ca fiind motivată politic, a declanșat cele mai mari proteste stradale pe care țara le-a văzut în peste un deceniu. Arestarea lui Imamoglu a avut loc cu doar câteva zile înainte de a fi nominalizat drept candidatul principalului partid de opoziție, CHP, pentru alegerile prezidențiale din 2028. El este considerat pe scară largă singurul politician capabil să-l învingă pe Recep Tayyip Erdogan la urne.
15 primari au fost arestațiFostul viceministru al Justiției, Akin Gurlek, a fost acuzat de opoziție că vizează rivalii președintelui turc. De la numirea sa în funcția de procuror-șef al Istanbulului în octombrie 2024, peste 15 primari aparținând partidului CHP au fost arestați, majoritatea sub acuzații de corupție pe care le neagă.
De asemenea, el a ordonat anchete asupra a sute de membri CHP. Ekrem Imamoglu, în vârstă de 54 de ani, se confruntă în prezent cu numeroase proceduri judiciare, inclusiv pentru punerea sub semnul întrebării a integrității lui Akin Gurlek.
O anchetă îl vizează și pe liderul CHP, Ozgur Ozel, pentru acuzații de amenințări la adresa lui Akin Gurlek.
Presa de specialitate susține că editura muzicală Primary Wave a achiziționat drepturile muzicale ale vedetei pop pe 30 decembrie, potrivit The Guardian. O sursă anonimă „familiarizată cu tranzacția” a confirmat vânzarea pentru New York Times .
Termenii vânzării și prețul catalogului nu au fost făcute publice, dar astfel de tranzacții au fost profitabile pentru artiști în ultimii ani.
Artiști de renume precum Bruce Springsteen, Shakira, Justin Bieber și Justin Timberlake și-au vândut cataloagele. Springsteen și-a vândut melodiile către Sony în 2021 pentru 500 de milioane de dolari, iar această companie a cumpărat catalogul Queen pentru peste 1 miliard de dolari în 2024.
Spears a lansat nouă albume de studio de la debutul său în 1999 și este una dintre artistele feminine cu cele mai bune vânzări. A fost în avangarda muzicii pop timp de aproape două decenii, iar dificultățile sale personale au fost mediatizate pe scară largă.
Vedeta în vârstă de 44 de ani a petrecut aproape 14 ani sub o tutelă care a obligat-o să plătească avocați pentru a-și gestiona viața și nu i-a permis să ia decizii cu privire la afacerile personale, cariera sau finanțele sale. Un judecător a reziliat acordul legal în 2021.
Ea a povestit cum tutela i-a modelat viața, controlând deciziile privind dieta și planificarea familială și „m-a deposedat de feminitatea mea [și] m-a transformat într-un copil” într-un memoriu din 2023, intitulat „Femeia din mine”.
În mod surprinzător, nu memoria sau sarcinile de rezolvare a problemelor au mișcat acul, ci un joc interactiv computerizat care testa capacitatea de a recunoaște două imagini separate în secvențe din ce în ce mai rapide, potrivit CNN.
Jocul îi prezintă utilizatorului unul dintre cele două vehicule într-un deșert, oraș sau teren agricol. Apoi, un indicator Ruta 66 apare pentru scurt timp de-a lungul periferiei, înconjurat de indicatoare rutiere suplimentare care distrag atenția.
Pentru a face antrenamentul cu precizie, jucătorul trebuie să dea clic pe mașina sau tractorul corect și pe locația indicatorului Ruta 66. Pe măsură ce jucătorii se perfecționează, imaginile dispar din ce în ce mai repede.
„Este ceea ce numim o sarcină de atenție divizată în care nu ai o strategie conștientă despre cum să te îmbunătățești”, a declarat Dr. Marilyn Albert, coautoarea studiului, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins și directoare a Centrului de Cercetare a Boalei Alzheimer Johns Hopkins din Baltimore.
„Pur și simplu încerci tot ce poți să-ți împarți atenția”, a spus ea. „A fost și adaptiv, în sensul că, pe măsură ce oamenii se descurcau mai bine, devenea mai greu.”
Inițiat în 1998, studiul ACTIVE (Advanced Cognitive Training for Independent and Vital Elderly) a testat trei tipuri de antrenament cognitiv pe peste 2.800 de voluntari cu o vârstă medie de 74 de ani. Voluntarii nu sufereau de demență la început și trăiau independent în șase comunități din Statele Unite. Un al patrulea grup, care nu a primit niciun antrenament, a servit drept grup de control.
„Doi băieți de un an și o fetiță de doi ani au murit” în atac, care a lovit o casă din orașul Bogoduhiv, lângă granița cu Rusia, a declarat sursa, potrivit Le Figaro.
Un bărbat în vârstă de 34 de ani care se afla cu copiii a fost, de asemenea, ucis, a declarat sursa, fără a specifica în acest moment dacă este tatăl lor.
Într-o declarație anterioară, Oleg Synegubov a mai relatat că o femeie însărcinată în vârstă de 35 de ani a fost rănită într-un atac aerian în același oraș. Luni, o femeie și un copil de 10 ani fuseseră deja uciși într-un atac aerian asupra aceluiași oraș.
Moscova efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, ucigând în mod regulat civili.
Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), publicat la începutul lunii ianuarie, aproape 15.000 de civili ucraineni au fost uciși și 40.600 răniți de la începutul invaziei rusești din 24 februarie 2022. Raportul afirmă că 2025 a fost cel mai sângeros an după 2022, cu peste 2.500 de civili uciși.
