Miliardarul Elon Musk, care și-a concentrat o parte importantă a afacerilor în Texas după ce a mutat sediul Tesla în acest stat, și-a folosit resursele financiare împotriva lui James Talarico, în timp ce pe platforma sa X a alimentat teorii ale conspirației despre candidatul democrat, scrie Financial Times.
La începutul lunii octombrie, pe fondul unei teorii a conspirației promovate de utilizatori conservatori pe rețelele sociale, potrivit căreia Talarico ar fi fost internat într-o instituție din Ohio după ce dispăruse temporar din campania electorală, Musk a scris pe X: „Este ceva profund în neregulă cu Talarico”.
Candidatul în vârstă de 37 de ani a ripostat: „Este ceva profund în neregulă cu un sistem politic care îi permite unui singur om cu o avere de un trilion de dolari să își cumpere propriul senator în SUA”.
Elon Musk a investit zeci de milioane de dolari în campania republicanilorCursa pentru Senat din Texas a fost a doua cea mai costisitoare din țară. Confruntarea dintre Paxton și Talarico a implicat cheltuieli de peste 430 de milioane de dolari, cea mai mare parte a banilor fiind cheltuită de republicani, potrivit companiei AdImpact, care monitorizează publicitatea electorală.
Numai comitetul de acțiune politică (PAC) al lui Musk a contribuit cu 47 de milioane de dolari la campania republicană pentru Senat din Texas și cu 158 de milioane de dolari, în septembrie, la Senate Leadership Fund, principalul Super PAC al republicanilor din Senat.
În discursul său de după victorie, Talarico a declarat: „Tocmai am transmis un mesaj fiecărui mare donator miliardar… fiecărui mare donator trilionar”.
După mutarea sediului Tesla în Texas, Musk și-a extins imperiul de afaceri în acest stat, construindu-și propriul oraș în sudul Texasului, numit Starbase, unde se află un centru de lansare a rachetelor și sediul SpaceX.
Sprijinul lui Musk a fost esențial pentru Paxton, după ce republicanii din Senat cheltuiseră deja milioane de dolari pentru a-l susține pe senatorul veteran John Cornyn în alegerile primare. Aceștia au refuzat apoi să îl sprijine pe noul candidat, chiar și după ce Trump și-a anunțat susținerea pentru Paxton.
Prima victorie a democraților în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoaceFondurile oferite de Musk i-au permis fostului procuror general să lanseze, în ultimele săptămâni ale campaniei, o serie de reclame electorale împotriva lui Talarico.
Brandon Rottinghaus, profesor de științe politice la Universitatea din Houston, a explicat că, deși sprijinul lui Musk l-a ajutat pe Paxton să rămână în cursă, acesta i-a oferit și lui Talarico argumente pentru a-și critica adversarul, implicat în numeroase scandaluri.
„Faptul că Musk încerca să cumpere locul din Senat a devenit un subiect de discuție pentru Talarico”, a declarat Rottinghaus.
Victoria lui James Talarico este prima obținută de un democrat în alegerile pentru Senatul SUA din Texas din 1988 încoace.
Institutul Național pentru Fizica Pământului anunță că s-a produs un cutremur miercuri dimineață, la ora 06:09:24, în zona seismică Vrancea, lângă Buzău.
Cel de-al treilea cutremur din ultima lună produs pe teritoriul României s-a putut resimți în mai multe județe, raza maximă fiind de 90 de kilometri, până la Ploiești.
Sieismul s-a produs la:
Democrata Keisha Lance Bottoms a câștigat cursa pentru funcția de guvernator al statului Georgia, potrivit informațiilor NBC News și CNN, transmise marți noapte.
Aceasta l-a învins în cursă pe republicanul Rick Jackson și a readus această funcție sub controlul Partidului Democrat, pentru prima dată în ultimii 24 de ani.
Keisha Bottoms, fost primar al orașului Atlanta și fost oficial în administrația Biden, a reușit să recupereze un dezavantaj financiar important față de adversarul său.
Rick Jackson este un om de afaceri bogat din sectorul sănătății, care a investit peste 100 de milioane de dolari din propriile fonduri în campania electorală.
Este un moment istoric pentru Statele Unite. Datorită acestei victorii, Bottoms devine prima femeie și prima persoană de culoare aleasă în funcția de guvernator al Georgiei. Ea este și prima femeie de culoare care ajunge guvernator în istoria SUA.
La fel ca mulți alți candidați democrați din țară, Keisha Kance Bottoms și-a construit campania în jurul costului vieții și al problemelor economice.
În ultimele luni, mai ales în toamnă, ea a difuzat reclame în care l-a atacat pe Jackson pentru declarațiile sale din trecut în favoarea construirii unor centre de date. A încercat și să îl asocieze cu președintele Donald Trump, care avea o popularitate scăzută în Georgia.
În timpul campaniei interne republicane, care a fost tensionată în primăvară, Jackson s-a comparat în repetate rânduri cu Trump. Jucându-și cartea pentru a câștiga, Bottoms a putut folosi mai multe dintre declarațiile adversarului său pentru a-l critica în alegerile generale.
La singura dezbatere electorală dintre cei doi, care a avut loc luna trecută, Bottoms l-a criticat dur pe Jackson pentru că „a declarat că dorește să fie guvernatorul preferat al lui Trump”.
Ea a încercat, de asemenea, să îl asocieze cu eforturile de lungă durată ale lui Donald Trump de a pune la îndoială rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020.
Subiectul rămâne unul extrem de important în Georgia, mai ales după ce FBI-ul a confiscat în acest an documente electorale legate de scrutinul din 2020.
Guvernatorul statului va avea, de asemenea, un rol important în certificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2028.
În timpul alegerilor primare republicane, Jackson a refuzat să spună cine a câștigat scrutinul din 2020. Dar înainte de confruntarea cu Bottoms, el a recunoscut că Joe Biden a câștigat alegerile.
Keisha Lance Bottoms îi va succeda guvernatorului republican Brian Kemp, care se apropie de finalul mandatului și nu mai poate candida pentru o nouă perioadă.
În campanie, democrata a punctat foarte clar și apropierea de senatorul democrat Jon Ossoff, o figură populară în stat, ce a candidat în acest an pentru un nou mandat.
Ce reprezintă victoria lui Bottoms în alegeriVictoria acesteia reprezintă un moment important pentru democrații din Georgia.
În ultimii ani, statul a devenit un teren electoral decisiv la nivel federal, însă, la nivel local, a continuat să fie dominat de republicani. Înaintea alegerilor de marți, alegătorii din Georgia nu mai aleseseră un guvernator democrat din 1998.
În ultimele săptămâni ale campaniei, Bottoms a primit sprijinul mai multor lideri importanți ai Partidului Democrat. Fostul președinte Barack Obama a anunțat susținerea printr-un mesaj video.
Totodată, guvernatorul statului Maryland, Wes Moore, guvernatorul statului Kentucky, Andy Beshear, senatorul democrat din Georgia Raphael Warnock și alți oficiali democrați de rang înalt au mers în stat pentru a face campanie în favoarea ei.
Democrata a reușit să treacă și peste atacurile repetate ale republicanilor, care au vizat perioada în care a fost primar al orașului Atlanta, între 2018 și 2022.
Mandatul său a fost marcat de pandemia de COVID-19 și de problemele sociale din acea perioadă, la acea vreme. Ea a decis atunci să nu mai candideze pentru un nou mandat.
Președintele Nicușor Dan îl primește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe numărul 2 din Pentagon, subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby.
Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, Elbridge Colby va fi primit de șeful statului la ora 15:00.
Oficialul american s-a întâlnit recent şi cu consilierul prezidenţial Marius Lazurca, aflat într-o vizită în SUA. Într-o postare pe X de săptămâna trecută, el menţiona întâlniri cu mai mulți oficiali americani, printre care și Elbridge Colby.
„România este un aliat indispensabil al SUA în regiunea Mării Negre, aflat în prima linie şi care îşi îndeplineşte rolul. Suntem pregătiţi să facem mai mult, înţelegând totodată că descurajarea pe termen lung necesită solidaritatea SUA şi o prezenţă militară şi economică mai puternică în România”, a spus Lazurca la acel moment, într-un mesaj pe X.
Elbridge Colby ar urma să se întâlnească și cu Luca NiculescuPalatul Victoria nu a anunțat oficial o întrevedere între oficialul american și premierul român, însă marți seara, la B1 TV, Luca Niculescu a afirmat că va exista o întâlnire cu Elbridge Colby.
„Mă voi vedea cu domnul Colby. Are o vizită mai lungă aici, va vedea mai mulți oficiali români”, a spus premierul Luca Niculescu.
Washingtonul le cere europenilor să tempereze discursul împotriva MoscoveiPotrivit relatărilor Reuters, bazate pe informații furnizate de patru surse familiarizate cu discuțiile, Elbridge Colby se află printre oficiali ai Pentagonului care au transmis în ultimele săptămâni mesaje către mai multe guverne europene, susținând că unele declarații critice la adresa Rusiei ar putea afecta securitatea continentului.
Printre statele vizate se numără Estonia, Letonia și Lituania, țări aflate pe flancul estic al NATO. Nu este clar dacă solicitări similare au fost adresate și altor aliați, inclusiv României.
În cursul zilei de miercuri, în cadrul Operațiunii „JUPITER”, desfășurată sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, sunt desfășurate 87 de acțiuni operative, în cadrul cărora sunt puse în aplicare 346 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în mai multe județe din țară.
Potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române, cercetările vizează o paletă largă de infracțiuni, printre care evaziunea fiscală, contrabanda, spălarea banilor, delapidarea, înșelăciunea, falsul și uzul de fals, falsul informatic, punerea în circulație de produse contrafăcute, abuzul în serviciu, infracțiunile la regimul jocurilor de noroc, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, braconajul, tăierea ilegală și furtul de arbori, proxenetismul, tâlhăria, furtul calificat, infracțiunile informatice, faptele ilegale la regimul deșeurilor, furtul de energie electrică, precum și infracțiunile motivate de ură și instigarea publică.
În urma investigațiilor efectuate în dosarele vizate, prejudiciile stabilite până în prezent depășesc 26,6 milioane de lei, urmând ca valoarea totală a pagubelor să fie determinată pe măsura continuării cercetărilor, conform aceleiași surse.
Pe lângă perchezițiile domiciliare, operațiunea cuprinde și activități operative distincte, care presupun punerea în executare a unor mandate de aducere și instituirea unor sechestre asigurătorii asupra bunurilor și valorilor identificate în dosarele penale.
Se strâng și se administrează probeAcțiunile au ca scop strângerea probelor necesare soluționării cauzelor, administrarea probatoriului pentru stabilirea situației de fapt, identificarea persoanelor implicate, stabilirea răspunderii fiecărei persoane și dispunerea măsurilor legale față de acestea, precum și destructurarea circuitelor și mecanismelor utilizate pentru comiterea faptelor.
„Prin amploarea și caracterul coordonat al acestor activități, Operațiunea „JUPITER” reprezintă un demers important în combaterea criminalității și în consolidarea climatului de siguranță și legalitate. Acțiunile desfășurate urmăresc apărarea patrimoniului public și privat, protejarea circuitului economic, garantarea siguranței cetățenilor și menținerea ordinii publice, concomitent cu protejarea mediului și a resurselor naturale”, a precizat Poliția Română.
Acțiunile desfășurate în comun de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române evidențiază importanța cooperării interinstituționale în consolidarea climatului de legalitate și siguranță publică, întărind capacitatea instituțională de reacție în fața fenomenului infracțional și asigurând o abordare eficientă și unitară în combaterea criminalității.
Percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, în vederea descoperirii și strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Mikie Sherrill, guvernatorul statului New Jersey, a avertizat porturile din statul pe care îl conduce că importul de motorină rusească încalcă legislația federală, în ciuda acordului încheiat de președintele american Donald Trump cu Moscova. Avertizarea a fost lansată printr-o scrisoare datată 2 noiembrie, potrivit The Kyiv Independent.
„Orice încercare de a obține profit din comerțul ilegal cu combustibil rusesc va atrage sancțiuni severe. Vă îndemn să respingeți orice navă-cisternă care încearcă să vă utilizeze facilitățile pentru a facilita o astfel de activitate ilicită”, se arată în scrisoarea adresată porturilor și operatorilor de terminale din New Jersey.
Acordul Trump-PutinImportul de motorină rusească nu ar face decât să finanțeze războiul Rusiei împotriva Ucrainei și nu ar duce la scăderea prețurilor la combustibil în SUA, a adăugat Sherrill într-o postare pe platforma X.
Pe 9 octombrie, în urma unei discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze milioane de tone de motorină către SUA și piețele globale.
„Rusia va furniza imediat peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale, alte 500.000 de tone în cursul lunii noiembrie și 1.000.000 de tone imediat după aceea”, a scris Trump pe Truth Social.
Guvernatorul l-a criticat dur pe TrumpDe asemenea, Sherrill a criticat acordul lui Trump cu Rusia, având în vedere rolul acesteia de aliat al Teheranului, subliniind că „SUA se află în prezent într-o stare de ostilitate cu Iranul, a cărui armată este responsabilă pentru uciderea a 23 de militari și rănirea altor zeci”.
Ea a adăugat că Trump nu are autoritatea de a ridica sancțiunile impuse prin legea privind petrolul rusesc adoptată în momentul în care Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022. Președintele poate ridica sancțiunile dacă demonstrează faptul că Rusia și-a retras forțele din Ucraina.
„Statul New Jersey va recurge la toate instrumentele legale și de reglementare disponibile pentru a se asigura că porturile, întreprinderile și infrastructura noastră nu sunt exploatate în scopul promovării unor interese contrare celor ale Statelor Unite ale Americii și ale statului New Jersey”, a precizat Sherrill.
Comisia Europeană își propune o agendă legislativă mai restrânsă pentru anul 2027, focusul fiind pe competitivitatea economiei europene, reducerea birocrației și securitatea economică.
Planul vine în contextul în care se apropie finalul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen, iar Bruxelles-ul vrea să se concentreze pe proiectele legislative deja aflate în pregătire.
Potrivit unei copii a Programului anual de lucru al Comisiei Europene și a anexelor acestuia, obținute de POLITICO, Uniunea Europeană vrea să consolideze piața unică, să simplifice regulile pentru companii, să modernizeze industria și să își dezvolte capacitățile de apărare.
„UE trebuie să-și păstreze capacitatea de a-și stabili propriul drum”, afirmă Comisia, care adaugă că „independența este prioritatea noastră pentru economia Europei”.
Totodată, unele inițiative deja anunțate, precum Actul privind acceleratorul industrial (Industrial Accelerator Act), înregistrează întârzieri. Din acest motiv, Comisia vrea să se concentreze pe finalizarea proiectelor legislative aflate în lucru.
Instituția va renunța la propunerile care nu mai au șanse să fie adoptate și la unele reguli învechite. Printre ele se află chiar un regulament privind vânzarea stocurilor de unt către Uniunea Sovietică, stat care nu mai există.
Programul de lucru, care urmează să fie prezentat miercuri, include mai multe direcții importante în domenii precum energia, sustenabilitatea, finanțele, tehnologia, transporturile și competitivitatea.
Energie: Bruxelles-ul renunță la reforma taxării energieiCE va renunța, în mod oficial, la reforma modului în care este taxată energia, după ce propunerea nu a reușit să obțină sprijinul statelor membre. Măsura va fi inclusă pe lista inițiativelor legislative retrase.
Propusă în 2021, reforma Directivei privind impozitarea energiei urmărea modificarea regulilor fiscale europene, astfel încât electricitatea să fie impozitată mai puțin decât combustibilii fosili. Scopul era încurajarea folosirii unor surse de energie mai curate.
Totuși, timp de cinci ani, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord. Una dintre probleme era că reforma ar fi putut obliga unele guverne să majoreze taxele pentru benzină, motorină și gaze naturale.
Pentru 2027, Comisia pregătește și alte măsuri în domeniul energiei.
Printre acestea se află un „pachet de simplificare” a legislației și cadrul pentru perioada de după 2030, care va include reforme ale regulilor europene privind clima și energia, pentru a fi îndeplinite obiectivele climatice pentru 2040.
Pe lista inițiativelor se mai află un „Mecanism de piață pentru încălzire ecologică” (Clean Heat Market Mechanism), prin care vor fi susținute pompele de căldură.
CE propune și înființarea unei entități europene pentru materiile prime critice, care să se ocupe de achiziționarea și stocarea metalelor necesare în domenii precum energia curată, apărarea și tehnologia.
Alte măsuri se referă la revizuirea regulilor temporare privind ajutoarele de stat, pentru sprijinirea industriilor afectate cel mai mult de prețurile ridicate la energie, și modificarea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele.
Sustenabilitate: Comisia renunță la legea împotriva afirmațiilor ecologice înșelătoareComisia va retrage și o propunere legislativă care urmărea să combată practicile de „greenwashing”, adică situațiile în care companiile prezintă în mod înșelător produsele sau serviciile drept prietenoase cu mediul.
Directiva privind afirmațiile ecologice (Green Claims Directive) a fost propusă în martie 2023.
Ea trebuia să completeze o altă directivă europeană, privind protejarea consumatorilor în tranziția ecologică. Regulile ar fi obligat companiile să aducă dovezi pentru afirmațiile despre impactul asupra mediului.
Inițiativa a fost însă abandonată încă din iunie 2025, după un conflict între Comisie și guvernele statelor membre, din cauza obligațiilor de raportare considerate prea mari pentru companii.
Comisia a explicat atunci că este „puțin probabil ca dosarul să obțină sprijinul” statelor membre într-un „interval de timp rezonabil”.
Finanțe și fiscalitate: mai multe proiecte europene vor fi retraseÎn domeniul financiar, Comisia Europeană va renunța la propunerea privind accesul la datele financiare, cunoscută sub numele de FIDA.
Proiectul ar fi permis unor terțe părți să acceseze date deținute de companii de asigurări, administratori de active, fonduri de pensii și alte instituții financiare importante.
Scopul era folosirea mai eficientă a datelor financiare la nivelul Uniunii Europene și dezvoltarea sectorului tehnologiei financiare, cunoscut drept fintech.
Propunerea s-a confruntat însă cu opoziția puternică a instituțiilor financiare tradiționale, în special a companiilor de asigurări, care au cerut în repetate rânduri retragerea acesteia.
Comisarul pentru servicii financiare, Maria Luís Albuquerque, a susținut proiectul și l-a prezentat drept un element important pentru creșterea competitivității europene.
Ea a reușit chiar să îl salveze cel puțin o dată de la eliminare, în timpul procesului de simplificare a legislației inițiat de Comisie.
În primul trimestru din 2027, Comisia va prezenta un pachet de măsuri pentru simplificarea regulilor și creșterea competitivității în sectorul bancar.
Mai mult, instituția va retrage propunerea privind înființarea unui sistem european de garantare a depozitelor bancare. Proiectul datează de aproximativ un deceniu, dar nu a reușit să obțină acordul guvernelor statelor membre.
Comisia vrea să renunțe și la două propuneri din 2018, una privind introducerea unei taxe pe serviciile digitale și alta despre impozitarea companiilor cu o prezență digitală importantă.
O altă inițiativă care va fi retrasă este propunerea din 2023 privind armonizarea impozitării companiilor în toate statele Uniunii Europene.
Tehnologie: noi reguli digitale și o analiză privind stocarea datelorPentru jumătatea anului 2027, Comisia pregătește un nou pachet privind transformarea digitală. Acesta va include măsuri de ușurare a regulilor și propuneri legate de drepturile de autor.
Planul continuă procesul de simplificare început deja de instituție, de fapt.
În 2025, prin pachetul legislativ Digital Omnibus, Comisia a propus modificări ale regulilor privind inteligența artificială, datele și securitatea cibernetică. Una dintre măsurile de simplificare din domeniul AI a intrat în vigoare în luna iulie.
În ceea ce privește stocarea datelor, Comisia sugerase în trecut că ar putea prezenta o propunere la nivelul întregii Uniuni Europene până la finalul acestui an.
Programul de lucru arată însă că instituția va analiza în continuare efectele regulilor existente, înainte de a decide dacă sunt necesare noi măsuri.
„Evalua în continuare impactul normelor privind stocarea datelor la nivelul UE, în vederea unor măsuri ulterioare anul viitor”, precizează documentul.
Comisia va revizui și regulile privind transparența publicității politice. Reglementările au determinat companiile Google și Meta să suspende difuzarea reclamelor politice în Uniunea Europeană.
Transporturi: simplificarea regulilor și protejarea rutelor maritimeÎn domeniul transporturilor, CE vrea să simplifice regulile, printr-un pachet anunțat deja de Ursula von der Leyen, revizuind și standardele privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele.
Tot în cadrul pachetului de simplificare din 2027, instituția vrea să elimine un regulament din 1990, care stabilește măsurile ce trebuie luate în situații de criză pe piața transportului rutier de mărfuri.
Instituția își asumă și protejarea libertății de navigație și a securității maritime în Strâmtoarea Ormuz și în Bab al-Mandab, ce reprezintă un efort extins de restabilire a situației în Orientul Mijlociu și în regiunea Mării Roșii.
Competitivitate: mai puține bariere și mai puțină birocrație pentru companiiUnul dintre obiectivele principale ale Comisiei pentru 2027 este eliminarea obstacolelor din piața unică europeană. Bruxelles-ul lucrează la măsuri prin care să împiedice statele membre să introducă bariere în calea comerțului dintre țările Uniunii.
Instituția vrea să rezolve și problema așa-numitelor „constrângeri teritoriale de aprovizionare”, care pot duce la diferențe de preț pentru aceleași produse de bază în funcție de statul membru în care sunt vândute.
Reducerea birocrației este o altă prioritate aflată pe lisată. Comisia pregătește un „Pact împotriva suprareglementării”, cunoscut și sub denumirea de „gold-plating”, prin care să fie reduse situațiile în care guvernele adaugă cerințe în plus atunci când aplică legislația europeană.
Planul respectiv include și un mecanism prin care să fie analizate și eliminate unele dintre aceste obligații administrative.
În plus, pentru al treilea trimestru al anului 2027, Comisia pregătește hotărâri care să grăbească obținerea autorizațiilor pentru proiectele considerate de importanță strategică.
Compania Google, s-a confruntat cu opoziția profesorilor, a experților în dezvoltarea copilului și a părinților cu privire la utilizarea tehnologiei sale în școli, reacțiile negative crescând de când a anunțat în august că a activat chatbot-ul său Gemini pentru mulți elevi din clasele K-12 care folosesc Google Classroom, potrivit AP.
Școlile K-12 vor putea activa sau dezactiva individual fiecare instrument Google – inclusiv Gemini, Gemini Notebook și căutarea, fiecare fiind dezactivat în mod implicit până când administratorii îl activează. Însă, deoarece căutarea este integrată cu inteligența artificială, școlile care renunță complet la inteligența artificială ar pierde și accesul la căutarea Google.
„Credem că școlile ar trebui să aibă control asupra inteligenței artificiale în sălile lor de clasă și să ofere administratorilor controale care să îi ajute să își gestioneze abordarea”, a declarat Chris Phillips, vicepreședinte și director general pentru educație la Google, într-o postare pe blog.
Google își actualizează instrumentele de căutareCompania a mai declarat că își actualizează instrumentele de căutare pentru a le face „mai bune pentru învățare”, inclusiv oferind ghidare pas cu pas prin rezolvarea problemelor, astfel încât elevii să nu primească răspunsuri rapide la teme.
Însă dezactivarea completă a inteligenței artificiale nu este posibilă dacă școlile vor să utilizeze produse Google.
Google este de departe furnizorul dominant de tehnologie educațională pentru școlile din SUA. La nivel mondial, compania declară că 150 de milioane de elevi și profesori utilizează platforma sa Google Classroom, iar mulți elevi folosesc computere Chromebook furnizate de școli.
Felul în care un lider reacționează după o înfrângere depinde și de diferența de voturi, de instituțiile statului și de presiunile politice interne sau externe, arată o analiză publicată de Il Post.
Orbán și Vučić au acceptat înfrângerea după ani la putereÎn Ungaria, Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din aprilie, după 16 ani la conducerea guvernului. Partidul său, Fidesz, a fost învins de formațiunea Tisza, iar fostul premier a recunoscut rezultatul.
O situație asemănătoare s-a înregistrat în Serbia, unde Aleksandar Vučić a acceptat înfrângerea politică din octombrie, după aproximativ 14 ani în care a exercitat o influență majoră asupra conducerii țării. Noaptea alegerilor din Serbia a fost însă tensionată. Presa apropiată lui Vučić anunțase inițial un rezultat favorabil acestuia, iar în centrul Belgradului au fost mobilizate forțe de securitate.
The Times: Vučić was talked out of staging a violent coup after losing the election
According to Serbian politicians and a former senior police officer, Aleksandar Vučić was prepared to hold on to power by force but unexpectedly backed down on Sunday.
Sources cited by The Times say the decisive factor was the Student List’s lead of 500,000 votes and phone calls urging him not to continue the fight.
Former head of Serbia’s anti-terrorism unit Spasoje Vulević said Vučić had deployed 4,000 police officers and 3,000 supporters to central Belgrade to prevent a change of power.
Student List candidate Radomir Saičić claims that the plan to overturn the election results by force was changed following calls from the police and other agencies.
Vučić conceded defeat 90 minutes after the polls closed. According to unconfirmed rumours, former Hungarian Prime Minister Viktor Orbán may have influenced his decision.
Vulević also suggests that Vučić received calls from European governments, although MEP Sandro Gozi believes the election result itself came as a shock to him.
— NEXTA (@nexta_tv) October 28, 2026
Potrivit unei relatări a publicației britanice The Times, fostul lider ar fi luat în calcul contestarea rezultatului. O convorbire cu Orbán și intervențiile altor guverne europene ar fi contribuit la evitarea unei crize. Vučić a respins această versiune, susținând că discutase cu Orbán abia după ce acceptase înfrângerea. În ambele țări, diferențele electorale au fost suficient de mari încât contestarea victoriei opoziției să fie dificil de susținut.
În Brazilia, familia Bolsonaro a ales altă caleFlávio Bolsonaro a pierdut la limită alegerile prezidențiale din 25 octombrie în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva. Fiul fostului președinte Jair Bolsonaro a invocat presupuse fraude electorale și a cerut anularea rezultatului, înainte de a pleca în Statele Unite.
Reacția sa amintește de cea a tatălui său, care a refuzat să recunoască victoria lui Lula în 2022. În ianuarie 2023, susținătorii lui Jair Bolsonaro au atacat sediile principalelor instituții ale statului din Brasília. Fostul președinte a fost condamnat ulterior la 27 de ani de închisoare pentru tentativa de lovitură de stat.
Trump spune că este dispus să accepte rezultateleÎnaintea alegerilor americane din 3 noiembrie, Donald Trump evitase să promită necondiționat că va respecta rezultatul. După scrutin, în care democrații erau proiectați să câștige controlul Camerei Reprezentanților, președintele a declarat pentru The New York Times că este dispus să accepte rezultatele, potrivit Reuters. Trump continuă să susțină că a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, în care a fost învins de Joe Biden.
Președintele SUA Donald Trump a declarat că este dipus să accepte rezultatele alegerilor. Foto: Matt Kaminsky/ZUMA Press Wire/dpa
Când liderii refuză să pleceUn exemplu diferit este Venezuela, unde Nicolás Maduro a rămas la putere după alegerile contestate din 2024, în ciuda dovezilor prezentate de opoziție privind victoria candidatului său. Maduro a fost înlăturat și capturat într-o operațiune militară americană din ianuarie 2026, iar țara traversează un proces de tranziție politică.
Un precedent asemănător a existat în Gambia, în 2016. Președintele Yahya Jammeh a recunoscut inițial înfrângerea, apoi și-a schimbat poziția. A părăsit puterea abia în ianuarie 2017, după intervenția diplomatică și militară a statelor vest-africane.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române anunță că, miercuri dimineață, nu sunt drumuri naționale sau autostrăzi închise din cauza accidentelor sau a condițiilor meteo.
Pe mai multe drumuri din zona central-sudică a țării plouă, iar carosabilul este umed. Traficul se desfășoară în condiții normale, cu vizibilitate bună.
Pe autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești și A7 Ploiești – Bacău, dar și pe DN 1 Ploiești – Brașov și DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu, șoferii întâlnesc un carosabil umed și precipitații, pe alocuri torențiale.
Transalpina și Transfăgărășanul, în continuare închiseCirculația rămâne închisă pentru toate categoriile de autovehicule pe DN 67C Transalpina, între Rânca, județul Gorj, și Obârșia Lotrului, județul Vâlcea, pe tronsonul cuprins între kilometrii 34+800 și 59+800.
De asemenea, șoferii nu pot circula pe DN 7C Transfăgărășan, între Piscul Negru, județul Argeș, și Bâlea Cascadă, județul Sibiu, pe sectorul cuprins între kilometrii 108 și 130+800.
Restricții de circulație pe DN 5 Giurgiu – RusePe DN 5 Giurgiu – Ruse sunt în desfășurare lucrări la rosturile de dilatație ale podului, în zona kilometrului 64+884.
Lucrările se desfășoară până pe 4 decembrie 2026 și sunt împărțite în două etape.
În prima etapă, până pe 13 noiembrie, traficul pe sensul Giurgiu – Ruse este dirijat alternativ, cu semafoare.
În a doua etapă, între 13 noiembrie și 4 decembrie, restricțiile se mută pe sensul Ruse – Giurgiu.
Circulația este restricționată atât ziua, cât și noaptea.
Polițiștii le recomandă șoferilor să reducă viteza, să păstreze o distanță mai mare față de mașina din față și să folosească luminile corespunzător.
De asemenea, conducătorii auto sunt sfătuiți să evite orice activitate care le-ar putea distrage atenția și să fie atenți la condițiile de drum.
În informarea inițială, de la ora 6:35, MAI a transmis că remorcherul s-ar fi scufundat în Marea Neagră în urma coliziunii.
Sursa foto: captură postare Facebook/MAI
La ora 8:50, MAI a revenit asupra textului, spunând că remorcherul s-a aflat în pericol de scufundare. Atașăm mai jos captură foto cu modificarea.
Știrea inițială:Un remorcher s-a scufundat miercuri dimineață în Marea Neagră, în apropierea localității Neptun, anunță MAI. Acesta ar fi intrat în coliziune cu nava MENTOR, pe care o remorca, după ce legăturile s-au rupt.
„În această dimineață, 4 noiembrie 2026, structurile Ministerului Afacerilor Interne participă la o operațiune de căutare și salvare a șapte marinari, cetățeni turci, aflați la bordul unui remorcher care s-a scufundat în Marea Neagră, în apropierea localității Neptun. Remorcherul AYAZ BEY, sub pavilion turcesc, a transmis, în jurul orei 04:20, un mesaj internațional de primejdie (MAYDAY), după ce a intrat în coliziune cu nava MENTOR, sub pavilion Antigua și Barbuda”, a transmis MAI.
Totul s-a întâmplat după ce remorcherul AYAZ BEY, împreună cu remorcherul RAMAZAN BEY, efectua o operaţiune de remorcare a navei MENTOR, avariată anterior în apele ucrainene, în apropierea portului Odesa, cu destinaţia Turcia. Nava remorcată nu avea echipaj la bord.
„În cursul nopții, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, legăturile de remorcare s-au rupt. Ulterior, acestea au fost refăcute, însă remorcherul AYAZ BEY a intrat în coliziune cu nava remorcată și s-a scufundat”, a precizat MAI.
Căutări pentru salvarea a șapte marinari turciÎn aceste condiții, MAI a demarat operațiunile de căutare și salvare a șapte marinari, cetățeni turci. Au fost mobilizate două nave ale MAI, una aparținând Poliției de Frontieră – Garda de Coastă și cealaltă Inspectoratului pentru Situații de Urgență. La intervenție participă și nava SAR ARES a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM).
Operațiunea este coordonată de Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC).
Până la ora redactării știrii, trei membri ai echipajului au fost preluați de Remorcherul ODIN, sub pavilion olandez și urmează să fie transportați către portul Mangalia pentru a fi debarcați.
Celelalte patru persoane au refuzat evacuarea, declarând că nu au nevoie de asistență. În prezent, remorcherul AYAZ BEY este ancorat.
Un poștaș din Italia a adunat peste 1,17 milioane de monede de un cent, într-o colecție care cântărește nu mai puțin de 2,71 tone.
Pasiunea a început în copilărie, iar meseria l-a ajutat deoarece a primit numeroase monede de la oamenii cu care a intrat în contact.
Totul s-a transformat într-o problemă uriașă atunci când scările casei sale aproape au cedat din cauza greutății colecției.
Monedele au fost depozitate în recipiente de sticlă care au pus o presiune formidabilă asupra structurii imobilului. Continuarea pe Mediafax Italia.
Focul a izbucnit la nivelul patului în care se afla victima. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, una de salvare de la înălțime și o ambulanță SMURD.
Salvatorii au stins incendiul și au scos victima din apartament. Bătrânul era în stop cardiorespirator, iar echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare.
La fața locului a ajuns și un echipaj SMURD de terapie intensivă mobilă. Din păcate, victima nu a răspuns manevrelor de resuscitare și a fost declarată decedată de medicul prezent la fața locului.
Ceilalți locatari nu au fost evacuați. Pompierii au ventilat apartamentul și casa scării pentru a scoate fumul acumulat.
Incendiul ar fi pornit de la un scurtcircuit la o pătură electrică.
Pentru a obține majoritatea în ambele camere, democrații au reușit să câștige chiar și în fiefuri republicane solide, impunându-se în circumscripții care nu mai votaseră cu democrații de decenii întregi.
Printre acestea se numără un loc în Senat în Carolina de Sud, stat câștigat de Trump în 2024 cu o diferență de 18 puncte procentuale, și un altul în Texas, stat care nu mai votase un democrat la nivel statal din 1994. De asemenea, au obținut o victorie surprinzătoare în Kansas, stat care nu mai alesese un senator democrat din 1932.
În ultimii 50 de ani, controlul asupra ambelor camere ale Congresului s-a schimbat în cadrul aceluiași ciclu electoral în doar două rânduri. Principalii factori care au dus la acest rezultat par a fi inflația, tarifele vamale impuse de Trump, războiul din Iran, precum și îngrijorarea alegătorilor cu privire la conduita lui Trump.
Victoria în Senat, o surpriză uriașăVictoria democraților în Camera Reprezentanților era, în mare parte, așteptată, având în vedere că aveau nevoie de doar trei mandate suplimentare. În plus, partidul președintelui în funcție tinde să piardă locuri în alegerile de la jumătatea mandatului.
Preluarea controlului asupra Senatului SUA reprezintă o victorie uriașă pentru democrați. Pentru a realiza acest lucru, a fost necesar ca democrații să câștige mai multe mandate în state unde, în 2024, Trump se impusese cu o marjă de peste 10 puncte procentuale.
Ce urmează după alegeriÎn cele din urmă, democrații au obținut victorii în Carolina de Sud, Texas, Ohio, Kansas și Iowa. Nu se știe încă numărul exact de mandate, însă democrații par să aibă o marjă de eroare în ambele camere.
Controlul camerelor le oferă democraților mai multă putere de a investiga ceea ce consideră de cuviință. De asemenea, controlul Senatului înseamnă că democrații pot bloca alegerile lui Trump privind sistemul de justiție, inclusiv cele privind postul vacant de la Curtea Supremă.
Numărătoarea voturilorNumărătoarea voturilor continuă în Statele Unite, iar democrații au ajuns la 180 de mandate în Camera Reprezentanților, față de 106 pentru republicani. În Senat, democrații și independenții aliați au 51 de mandate, iar republicanii 39. Camera Reprezentanților – 435 de locuri, majoritate necesară: 218
Democrați: 180 de mandate
Republicani: 106 de mandate
Senat – 100 de locuri, majoritate necesară: 51
Democrați și independenți: 51 de mandate
Republicani: 39 de mandate
David Ospina a făcut anunțul printr-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, în care le-a mulțumit cluburilor pentru care a evoluat și echipei naționale a Columbiei. „Fotbalului îi spun mulțumesc! Nu renunț, ci plec cu recunoștință. A fost o călătorie minunată”, a transmis portarul.
Accidentarea la cotul drept datează din ianuarie 2023, iar recidivele i-au afectat continuitatea în ultimii ani. După despărțirea de Atlético Nacional, Ospina a semnat cu formația mexicană Atlante, însă nu a mai apucat să debuteze pentru aceasta.
Născut la Medellín, Ospina și-a început cariera la Atlético Nacional, unde a debutat în 2006. Apoi a jucat în Europa pentru OGC Nice, Arsenal și Napoli, înainte de a ajunge la Al-Nassr, în Arabia Saudită. În 2024 a revenit la Atlético Nacional, club la care și-a încheiat ultima etapă a carierei.
La echipa națională, Ospina a devenit unul dintre cei mai importanți jucători din istoria Columbiei. Cu 131 de selecții, el împarte cu James Rodríguez recordul de prezențe pentru prima reprezentativă. A apărat poarta Columbiei la turneele finale ale Cupei Mondiale din 2014 și 2018 și a făcut parte din lotul pentru ediția din 2026.
În mai 2026, portarul își luase deja rămas-bun de la Atlético Nacional, dar lăsase deschisă posibilitatea de a continua să joace la alt club. Cinci luni mai târziu, a decis să pună capăt carierei de fotbalist profesionist.
Democrata Mihaela Pleșa, politiciană americană de origine română, a câștigat alegerile pentru Districtul 70 al Camerei Reprezentanților din Texas, potrivit rezultatelor centralizate de platforma MultiState Elections.
Pleșa l-a învins pe candidatul republican George Flint și își păstrează astfel locul în legislativul statului Texas.
Politiciana, ai cărei părinți au emigrat din România în Statele Unite, a intrat în istorie în 2022, când a devenit prima femeie de origine română aleasă în legislativul texan.
Reprezentantă a Partidului Democrat, Pleșa a candidat pentru un nou mandat într-un stat dominat de republicani la nivelul conducerii politice. Districtul 70 se află în comitatul Collin, în zona metropolitană Dallas.
Today is especially meaningful because I get to share it with the woman who made all of this possible, my mom.
My mother fled communist Romania in search of freedom, opportunity, and a better life for our family. She came to America believing in the promise of the American Dream, never knowing that one day her daughter would have the honor of serving in the Texas House of Representatives.
As the first Romanian ever elected to the Texas House, I carry her courage, sacrifices, and dreams with me every single day.
The freedoms my mother risked so much to find are the very freedoms I am proud to fight for today. The freedom to speak our minds, the right to vote, and the opportunity to build a better future for ourselves and our families.
Mom, everything I do is rooted in the life you worked so hard to give me. I hope I’ve made you proud. ❤️
— Representative Mihaela E. Plesa (@plesafortexas) November 3, 2026
Fostul lider PMP Ionel Roiban pierde în Florida. Democratul Rob Long obține aproape 63% din voturiÎn Florida, republicanul de origine română Ionel Roiban a pierdut alegerile pentru Districtul 90 al Camerei Reprezentanților din legislativul statului.
Roiban, fost vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară din România, a candidat din partea Partidului Republican, formațiunea președintelui Donald Trump, împotriva democratului Rob Long.
Potrivit rezultatelor publicate de publicația locală BocaNewsNow, Rob Long a obținut 41.309 voturi, reprezentând 62,96%, în timp ce Ionel Roiban a fost votat de 24.303 alegători, echivalentul a 37,04%.
Diferența dintre cei doi candidați a fost de 17.006 voturi, respectiv aproape 26 de puncte procentuale.
De ce a plecat Ionel Roiban din PMP. Criticile la adresa USRRoiban a încercat să obțină un mandat în legislativul din Florida după o experiență politică în România, unde a activat în PMP, partid fondat de apropiați ai fostului președinte Traian Băsescu.
Ionel Roiban a fost vicepreședinte al PMP, formațiune condusă atunci de Eugen Tomac. În 2023, când partidul negocia apropierea de USR și Forța Dreptei, Roiban s-a declarat nemulțumit de direcția politică a conducerii și a decis să plece.
Într-o declarație acordată atunci Mediafax, el a criticat dur USR, invocând diferențele ideologice dintre cele două partide.
„USR nu e un partid de dreapta. Vin din SUA, unde am fost membru al Partidului Republican, conservator. USR e exponentul globalismului și neomarxismului”, declara Ionel Roiban.
Roiban susținea că PMP ar trebui să își păstreze orientarea conservatoare și valorile tradiționale, considerând incompatibilă această direcție cu o alianță electorală alături de USR.
De la Guvernul României la politica americanăÎnaintea plecării din PMP, Ionel Roiban deținuse și o funcție în administrația centrală din România.
În mai 2020, el a fost numit consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Ludovic Orban, la propunerea lui Eugen Tomac.
Roiban este originar din județul Vâlcea, dar locuiește de peste două decenii în Boynton Beach, Florida, unde lucrează în domeniul tehnologiei, ca inginer software.
El conduce și National Committee of Romanian-American Republicans, organizație implicată în mobilizarea comunității româno-americane și în promovarea participării acesteia la viața politică din Statele Unite.
Tragerea la sorți a avut loc miercuri, la Indian Wells, în California, unde competiția se va desfășura în perioada 8-15 noiembrie, pe suprafață hard, în aer liber.
În Grupa 1 se află liderul mondial Elena Rybakina, deținătoarea trofeului WTA Finals. Kazaha le va avea ca adversare pe americancele Coco Gauff, locul 4 WTA, și Jessica Pegula, locul 5 WTA. Grupa este completată de cehoaica Linda Noskova, locul 8 WTA.
Rybakina va încerca să își apere titlul câștigat la ediția precedentă. Sportiva kazahă a avut un sezon remarcabil, în care a cucerit două titluri de Mare Șlem, la Australian Open și US Open, și a ajuns în premieră pe prima poziție a clasamentului mondial.
Gauff și Pegula vor avea avantajul de a juca în fața propriilor suporteri, însă grupa este completată de Noskova, campioana de la Wimbledon din 2026, care participă în premieră la Turneul Campioanelor.
Sabalenka și Andreeva, în Grupa 2Fost lider mondial în majoritatea anului, Aryna Sabalenka, aflată acum pe locul al doilea WTA, a fost repartizată în Grupa 2. Sabalenka va încerca să încheie sezonul cu un nou titlu important, după ce a pierdut în fața lui Rybakina finala US Open și a cedat prima poziție în clasamentul mondial.
Bielorusa va avea adversare puternice începând cu rusoaica Mirra Andreeva, locul 3 WTA.
Andreeva, în vârstă de 19 ani, este una dintre principalele revelații ale sezonului și participă pentru prima dată la Turneul Campioanelor.
Grupa este completată de Elina Svitolina (Ucraina, locul 6 WTA) și Karolina Muchova (Cehia, locul 7 WTA).
Muchova, finalistă la Wimbledon, se află în premieră la turneul de final de sezon. Svitolina aduce experiența unei foste campioane a competiției, după ce a câștigat trofeul în 2018.
Rybakina: „O perioadă extraordinară”Prezentă la ceremonia tragerii la sorți, Elena Rybakina s-a declarat încântată de participarea la competiție, dar a recunoscut că statutul de lider mondial aduce și o presiune suplimentară.
„A fost o perioadă extraordinară în ultimele luni. Este, desigur, o presiune, având în vedere toată atenția care vine odată cu această poziție, dar, în același timp, reprezintă și o motivație, pentru că nu vrei să pierzi. În acest sport trebuie să continui să muncești mult”, a declarat jucătoarea din Kazahstan.
Competiția de dubluTragerea la sorți a stabilit și componența grupelor pentru proba de dublu, în care participă opt echipe.
În Grupa 1 se află principalele favorite, Gabriela Dabrowski (Canada) și Luisa Stefani (Brazilia), alături de Guo Hanyu (China) și Kristina Mladenovic (Franța), Hsieh Su-wei (Taiwan) și Jelena Ostapenko (Letonia), respectiv Elise Mertens (Belgia) și Zhang Shuai (China).
În Grupa 2 au fost repartizate perechile Taylor Townsend (SUA)/Katerina Siniakova (Cehia), Cristina Bucșa (Spania)/Nicole Melichar-Martinez (SUA), Ellen Perez (Australia)/Demi Schuurs (Țările de Jos) și Sara Errani (Italia)/Jasmine Paolini (Italia).
Cum se desfășoară WTA Finals 2026Turneul reunește cele mai bune opt jucătoare ale sezonului la simplu și cele mai bune opt perechi de dublu, stabilite pe baza clasamentului Race to the Finals.
În prima fază, participantele sunt împărțite în două grupe de câte patru, fiecare jucătoare urmând să dispute trei meciuri, împotriva celorlalte adversare din grupă.
Primele două clasate din fiecare grupă se califică în semifinale, unde se joacă în sistem eliminatoriu. Câștigătoarele semifinalelor se întâlnesc în finala programată pe 15 noiembrie.
Ediția din 2026 este organizată la Indian Wells Tennis Garden, după mutarea competiției din Riad, Arabia Saudită, în urma încetării anticipate a acordului de găzduire cu WTA.
Turneul reprezintă ultima competiție majoră a sezonului feminin.
UPDATE
Președintele american Donald Trump a declarat, marți, într-un interviu acordat publicației New York Times, că este dispus să accepte rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului, în urma cărora Partidul Republican, din care face parte, risca, potrivit estimărilor, să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților.
„Vom colabora cu democrații și… ei bine, așteptăm cu interes să lucrăm împreună cu ei. Probabil vom găsi o soluție”, a afirmat Trump, potrivit cotidianului New York Times.
Știrea inițialăSpre deosebire de alți președinți, Donald Trump nu a oferit declarații după închiderea majorității secțiilor de votare din SUA. Surse de pe scena politică susțin că Trump este furios din cauza rezultatelor și caută vinovați pentru rezultatul care pare să fie catastrofal pentru republicani. Președintele nu a scris decât un scurt mesaj pe propria rețea de socializare Truth Social.
„Nu am fost eu pe buletinul de vot, iar dacă aș fi fost, am fi câștigat la o diferență uriașă! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a scris Donald Trump.
Estimările făcute de specialiști arată că democrații vor obține o victorie zdrobitoare în alegerile de marți din SUA. Ei sunt la un pas să obțină majoritatea în Camera Reprezentanților, dar ar putea câștiga și Senatul.
Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA s-au desfășurat marți. Scrutinul reprezintă un test major de popularitate pentru președintele Donald Trump și administrația republicană. Americanii au fost chemați la urne pentru a-i alege pe toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din totalul de 100 de senatori. De asemenea, s-a votat pentru unele poziții de guvernator.
Amenințările vin după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a cerut armatei să pregătească represalii fără restricții geografice, iar comandanții militari iranieni avertizează că un nou conflict s-ar putea extinde mult dincolo de Orientul Mijlociu. România a mai fost avertizată oficial de Iran în luna martie, după ce a permis utilizarea bazelor sale de către forțele americane.
Cotidianul ultraconservator iranian Kayhan a avertizat că instalațiile militare americane și NATO din „inima Europei” ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene dacă Washingtonul și Israelul reiau atacurile asupra Iranului, relatează Reuters și Iran International.
Publicația a enumerat explicit România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru, alături de baza militară americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.
Un alt cotidian iranian, Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a publicat pe prima pagină o hartă a bazelor militare americane din nouă țări europene, prezentate drept posibile ținte în eventualitatea unui nou război.
Pe hartă apar instalații militare din România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia, însoțite de localizarea geografică și de distanțele aproximative față de Iran.
Publicația susține că infrastructura militară americană din Europa ar putea fi considerată o țintă legitimă de către Teheran din cauza rolului său în sprijinirea operațiunilor militare din Orientul Mijlociu.
Armata iraniană avertizează că războiul ar putea ajunge în EuropaDeclarațiile din presa iraniană sunt însoțite de o înăsprire a discursului oficial al conducerii militare de la Teheran.
Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a avertizat că un nou conflict cu Statele Unite nu va mai fi limitat la Orientul Mijlociu.
„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate până la bazele americane din țările regiunii, dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat oficialul iranian.
Acesta a precizat că forțele armate actualizează lista obiectivelor americane și israeliene care ar putea fi atacate.
Potrivit agenției iraniene Tasnim, conducerea armatei susține că instalațiile militare, echipamentele, trupele și interesele americane ar putea deveni ținte oriunde s-ar afla în raza de acțiune a armamentului iranian.
Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant de rang înalt al organizației paramilitare Basij, a susținut că forțele iraniene nu vor mai respecta restricțiile anterioare privind raza rachetelor, selectarea țintelor și amploarea operațiunilor.
„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a afirmat acesta.
România a mai fost amenințată oficial de Iran. Ce s-a întâmplat în martieNoile avertismente apar după ce autoritățile iraniene au transmis deja un mesaj direct României, în luna martie 2026.
Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat Bucureștiul asupra consecințelor deciziei de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare românești pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat atunci oficialul iranian.
Baghaei a susținut că o asemenea decizie ar atrage răspunderea internațională a României și a vorbit despre posibile consecințe politice și juridice.
Avertismentul a venit după ce Parlamentul României a aprobat solicitarea privind dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul țării, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Ministerul român al Afacerilor Externe a respins interpretarea Teheranului și a subliniat că România nu participă la război.
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE într-un comunicat din 16 martie.
Diplomația română a precizat că acordul bilateral din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare din România și că sistemul antirachetă găzduit de țara noastră are caracter strict defensiv.
Ce baze militare americane există în RomâniaRomânia găzduiește mai multe instalații militare importante pentru cooperarea cu Statele Unite și pentru apărarea flancului estic al NATO.
Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este unul dintre principalele puncte de sprijin pentru forțele americane din regiunea Mării Negre.
La Deveselu funcționează sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii a fost, la rândul său, inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în martie.
Negocierile cu SUA sunt în impas. Trump amenință cu noi atacuriAmenințările Iranului au loc într-un moment delicat al negocierilor cu Statele Unite, în timp ce administrația Donald Trump analizează posibilitatea unor noi operațiuni militare.
Un înalt oficial iranian a declarat marți pentru Reuters că Washingtonul și Teheranul sunt încă departe de un acord pentru încheierea conflictului, în ciuda eforturilor de mediere conduse de Qatar.
Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz.
Tensiunile au fost alimentate și de noi lovituri americane asupra unor obiective militare iraniene de pe insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz, în noaptea de luni spre marți.
Potrivit oficialilor americani citați de Reuters, operațiunea a vizat sisteme de apărare antiaeriană și a avut un caracter limitat.
Unul dintre profesorii din Moscova a descoperit un program suspect în tablele interactive ale școlii, potrivit Nexta. Profesorul a aflat că programul poate activa discret microfonul tablei, poate înregistra ceea ce se întâmplă în clasă și poate trimite fișiere audio către serverele Departamentului de Tehnologii Informaționale din Moscova.
Programul a fost instalat de la distanță în august 2026, mai susține sursa menționată. Acesta verifică comenzile serverului la fiecare zece minute și, după înregistrare, șterge fișierul audio de pe dispozitiv. Elevii și profesorii nu primesc notificări.
Dispozitivul descoperit în cel puțin trei școliInițial, programul se numea „Agent pentru înregistrarea audio a lecției”. Ulterior, i-a fost schimbat numele într-unul mai inofensiv: „Agent care asigură desfășurarea lecției”. Conform publicației Mediazona, urmele instalării au fost detectate în cel puțin trei școli. O sursă a publicației susține că înregistrările erau planificate să fie analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a analiza conținutul lecțiilor.
Departamentul de Tehnologii Informaționale din Moscova nu a răspuns solicitării jurnaliștilor de a comenta acuzațiile. Amploarea utilizării sistemului și ce s-a întâmplat cu înregistrările rămân două mari necunoscute.
