MediaFax.ro

Decizia autorităților germane vine în urma unui incident cu drone produs la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a anunțat o serie de măsuri împotriva Rusiei, printre care închiderea unui centru cultural rus din Berlin și a consulatului rus din Bonn.

Germania închide consulatul Rusiei după incidentul cu drone

Autoritățile germane au justificat măsurile prin necesitatea de a răspunde incidentului de la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a adoptat o poziție fermă față de Moscova, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Germania și Rusia.

Kremlinul consideră însă că reacția Germaniei este lipsită de coerență și a respins acuzațiile care leagă Moscova de incident.

Kremlinul acuză Germania că a fabricat dovezi

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat, marți, Germania că ar fi „plantat dovezi” pentru a putea atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentul de la aeroport.

Moscova a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea sa în diverse incidente de securitate și consideră că Germania adoptă o atitudine ostilă față de Rusia.

Închiderea consulatului din Bonn și a centrului cultural rus din Berlin reprezintă cele mai recente măsuri luate de autoritățile germane în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.

Instituția Prefectului, Județul Neamț, anunță măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ din județ, în contextul secetei prelungite.

Potrivit unui comunicat de presă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț s-a întrunit miercuri, 2 septembrie, și a aprobat Hotărârea nr. 11, prin care a fost stabilit un program de măsuri pentru asigurarea apei în toate unitățile de învățământ de pe raza județului, odată cu începerea noului an școlar 2026-2027.

Decizia a fost luată din cauza situației considerate, la acest moment, critică, provocată de seceta prelungită și de problemele apărute la rețeaua de alimentare.

Potrivit Instituției Prefectului, nivelul pânzei freatice a scăzut în zona de captare Lunca, din comuna Vânători-Neamț, iar pe traseul magistralei de aducțiune Preutești, Târgu Neamț au avut loc mai multe avarii.

Problemele afectează alimentarea continuă cu apă în orașul Târgu Neamț și în comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și Vânători-Neamț. Alte localități din județ sunt și ele afectate, pentru că nu dispun de rețele autorizate pentru furnizarea apei potabile.

Apa potabilă, asigurată în școlile din zonele afectate

Prima măsură prevede asigurarea apei potabile pentru elevii din unitățile de învățământ aflate în localitățile în care Compania Județeană ApaServ S.A. sau Compania de apă ApaVital S.A. nu pot asigura alimentarea continuă cu apă.

Măsura se aplică în Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești, Vânători-Neamț și în alte localități care ar putea fi afectate.

Asigurarea apei potabile va începe din data de 7 septembrie 2026 și va continua până la remedierea problemelor.

O măsură similară se aplică și în școlile care nu sunt alimentate de ApaServ S.A. sau ApaVital S.A. și ale căror surse alternative de apă au devenit indisponibile din cauza secetei.

Și în aceste cazuri, directorii unităților de învățământ și primarii sunt responsabili. Măsura intră în vigoare din 7 septembrie și se menține până la remedierea situației.

Școlile vor fi dotate cu rezervoare și sisteme de hidrofor

Pentru asigurarea apei menajere în unitățile de învățământ vizate, CJSU a decis montarea unor rezervoare de apă.

Acestea vor fi dimensionate în funcție de numărul de elevi din fiecare școală, vor fi dotate cu hidrofor și vor fi racordate la rețeaua de apă existentă a clădirilor.

Și această măsură va fi aplicată începând cu 7 septembrie 2026 și va rămâne în vigoare până la remedierea problemelor.

ISU și serviciile voluntare vor transporta apă către școli

În cazul unităților de învățământ afectate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor asigura transportul apei menajere către școli.

Transportul se va face la solicitarea primăriilor, iar responsabili pentru această măsură sunt primarii localităților și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț.

„Dictaturile care calcă în picioare drepturile cetățenilor lor nu ar trebui să se bucure de aceleași avantaje economice sau politice ca guvernele angajate să apere pacea și securitatea”, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio  într-un comunicat, denunțând o „dictatură brutală” și cerând comunității internaționale să intensifice presiunea asupra statului Nicaragua, potrivit Le Figaro.

Aprobată în unanimitate de Adunarea Națională marți, reforma constituțională are o semnificație esențial simbolică într-o țară în care oponenții au fost închiși sau forțați să se exileze și unde, alături de Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN) al lui Daniel Ortega, au mai rămas doar partide minore aliniate guvernului.

Daniel Ortega a susținut că această măsură a protejat Nicaragua de interferențele Washingtonului, pe care îl acuză că a încercat să-l răstoarne printr-o mișcare de protest în 2018, a cărei represiune a dus la aproximativ 350 de morți, potrivit ONU. Fără a-l menționa direct pe Marco Rubio, Daniel Ortega a declarat miercuri seară că Statele Unite sunt „inamicul” unor țări precum a sa.

„Pur și simplu pentru că este o putere militară globală, se simt îndreptățiți să atace”, a criticat el în timpul unei ceremonii care a marcat aniversarea armatei nicaraguane. „Cei care ne amenință constant, aveți aici un popor și o armată care nu vor fi niciodată cumpărate și nu se vor preda niciodată”, a adăugat liderul.

La începutul lunii august, Statele Unite și aliații săi din Organizația Statelor Americane (OAS) au cerut organismului să ia măsuri împotriva Nicaraguei din cauza reformei. „Războiul purtat de Murillo și Ortega împotriva democrației amenință stabilitatea și prosperitatea” continentului, a subliniat miercuri Marco Rubio.

SUA acuză încălcările drepturilor omului în Nicaragua

Guvernul SUA „rămâne angajat să identifice și să implementeze măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului comise de Murillo și Ortega, inclusiv în cadrul unor organisme precum OAS ”, a spus el. În ciuda presiunilor din partea administrației Trump, Statele Unite rămân principalul partener comercial al Nicaraguzei, iar țara primește, de asemenea, împrumuturi de la bănci internaționale și de la FMI, pe fondul temerilor unei catastrofe umanitare.

Daniel Ortega a guvernat Nicaragua în anii 1980, după revolta care l-a înlăturat pe dictatorul susținut de SUA, Anastasio Somoza. Revenit la putere în 2007 și reales de atunci în alegeri marcate de nereguli, el și-a consolidat constant influența asupra acestei țări din America Centrală cu 7 milioane de locuitori, unde China are interese miniere semnificative.

Represiunea s-a intensificat după protestele din 2018, forțând aproape un milion de nicaraguani să se exileze și reducând efectiv la tăcere presa independentă. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni țării de atunci.

În timpul alegerilor din 2021, Daniel Ortega i-a închis pe principalii candidați, multiplicând măsurile de exil și retragerea cetățeniei. Aproximativ 500 de activiști politici, umanitari, intelectuali, jurnaliști și preoți au fost, de asemenea, vizați. Detractorii lui Daniel Ortega îl acuză că încearcă să instaureze o „dictatură dinastică”, în contextul în care se apropie de împlinirea a 81 de ani, în noiembrie, și suferă de probleme de sănătate.

UPDATE, ora 9:30 Președintele Consiliului European, primit de Nicușor Dan

Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit de către președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.

Știrea inițială: Antonio Costa vine joi în România

António Costa va fi primit joi, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială.

Cei doi oficiali vor avea mai întâi convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale. Nicușor Dan și António Costa vor susține apoi declarații comune de presă, programate în jurul orei 11:00.

Vizita la București face parte din turneul președintelui Consiliului European prin capitalele statelor membre, în cadrul căruia António Costa discută cu liderii europeni despre principalele priorități ale UE și despre temele care vor fi abordate la viitoarele reuniuni ale Consiliului European.

Una dintre temele importante ale discuțiilor din acest an este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind cadrul financiar multianual vor stabili principalele priorități de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani și nivelul fondurilor alocate diferitelor politici europene.

Miercuri, António Costa are programate vizite la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, unde se întâlnește cu premierul Luxemburgului, Luc Frieden, premierul Croației, Andrej Plenković, și premierul Ungariei, Péter Magyar.

Joi, după întâlnirea cu Nicușor Dan de la București, președintele Consiliului European va merge la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că centrele Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg vor fi închise, transmite AP. Decizia reprezintă o nouă etapă în deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina și al acuzațiilor occidentale privind operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei.

De la o dronă găsită lângă un avion ucrainean la represalii diplomatice

La originea noului conflict se află un incident produs pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle. O dronă încărcată cu explozibili a fost găsită în apropierea unui avion ucrainean. Dispozitivul a fost ulterior dezamorsat. Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre importantele centre de transport de marfă din Germania și are un rol relevant în logistica sprijinului acordat Ucrainei. Berlinul a acuzat Moscova în legătură cu tentativa de atac, în timp ce Rusia respinge acuzațiile.

5 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Specialiști criminaliști ai poliției se pregătesc să utilizeze un robot pentru neutralizarea explozivilor în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa

Germania a închis instituții rusești

După incident, Germania a anunțat închiderea Consulatului Rusiei din Bonn și a Russian House, centrul cultural rus din Berlin. Moscova a interpretat aceste măsuri drept o lovitură directă asupra prezenței sale diplomatice și culturale în Germania. Lavrov a susținut că Berlinul „nu putea să nu înțeleagă” că închiderea Russian House va însemna, în esență, sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. „Orice alt răspuns ar arăta lipsă de respect de sine”, a afirmat ministrul rus de Externe, explicând decizia Moscovei.

Rusia acuză Germania, Berlinul acuză Moscova

Cele două guverne au poziții diametral opuse în privința incidentului de la Leipzig/Halle. Germania consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac, în timp ce Moscova respinge acuzațiile. Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că acuzațiile reprezintă o încercare a Berlinului de a distrage atenția de la propriile probleme și de la nemulțumirea alegătorilor. Putin a respins și dovezile prezentate în sprijinul acuzațiilor, afirmând că acestea ar fi fost „plantate”. Prin urmare, în cazul dronei, responsabilitatea nu este prezentată în sursa citată ca fiind stabilită printr-o hotărâre definitivă, iar Moscova neagă implicarea.

Un nou front în conflictul dintre Rusia și Occident

Incidentul apare într-un moment în care oficialii occidentali acuză Rusia, în mod repetat, de desfășurarea unei campanii de sabotaj și perturbare în Europa. Potrivit acestor acuzații, scopul ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina și destabilizarea unor state europene. Închiderea instituțiilor culturale reprezintă însă o formă diferită de confruntare: în locul unor măsuri strict militare sau economice, Moscova și Berlinul ajung să își reducă reciproc prezența diplomatică și culturală. Pentru publicul german și rus, astfel de instituții reprezintă canale importante pentru promovarea limbii, culturii și schimburilor educaționale.

Consecințele unei dispute în care nimeni nu-și asumă responsabilitatea

Prin decizia anunțată de Lavrov, Moscova transmite că măsurile Berlinului vor avea consecințe directe asupra prezenței germane în Rusia. Închiderea centrelor Goethe-Institut din cele trei mari orașe rusești marchează astfel o nouă deteriorare a relațiilor bilaterale. Deocamdată, disputa se concentrează pe responsabilitatea pentru incidentul de la Leipzig/Halle și pe reacțiile reciproce ale celor două guverne. În timp ce Germania indică Rusia, Kremlinul respinge acuzațiile și susține că Berlinul încearcă să își ascundă propriile probleme.

Garda de Coastă anunță reluarea traficului cu bacul la punctul de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka.

Trecerea cu bacul peste Dunăre a început în seara zilei de 2 septembrie 2026, la ora 19:00, și s-a făcut etapizat.

„Garda de Coastă informează participanții la traficul transfrontalier că, începând cu data de 02.09.2026, ora 19.00, traficul cu bacul peste fluviul Dunărea, la Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka, a fost reluat etapizat desfășurându-se în condiții de fluență pentru toate categoriile de autovehicule”, transmite instituția.

În prezent, traversarea Dunării se desfășoară în condiții normale și fără restricții pentru toate categoriile de autovehicule.

„În acest moment, trecerea frontierei prin Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka se desfășoară fără restricții de circulație”, a precizat Garda de Coastă.

Punctul de trecere Orlivka-Isaccea fusese închis după un atac rusesc cu drone Shahed

Pe 1 septembrie, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul „Orlivka”, situat la graniţa Ucrainei cu România, a fost închis în urma unui atac rusesc cu drone Shahed.

„Din cauza unui atac inamic, punctul de control din Orlivka este închis temporar. În timpul nopții, Rusia a atacat punctul de control internațional al feribotului din Orlivka, situat la granița cu România, cu drone de atac de tip Shahed. În urma atacului, s-au înregistrat lovituri asupra clădirii și teritoriului punctului de control, au izbucnit incendii, care au fost localizate de echipele de intervenție”, a transmis, la momentul respectiv, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.

În urma atacului, traficul a fost redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.

Guvernul României ia măsuri după ce mai mulți utilizatori au raportat că platforma e-Sănătatea mea este inaccesibilă, încă de la primii pași ai conectării. Problema, identificată și confirmată de executiv, ar fi chiar la înrolare.

„În prezent, aproximativ 25.000 de cereri de validare a identităților digitale se află în așteptare, în condițiile unui flux mediu de aproximativ 10.000 de solicitări noi pe zi. Pentru reducerea rapidă a volumului restant, Autoritatea pentru Digitalizarea României dispune în acest moment de 40 de persoane instruite pentru validare”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.

19 persoane noi vor răspunde la solicitările de înrolare

Executivul promite că problema se va rezolva în termen de o săptămână, în urma suplimentării temporare de personal cu 19 oameni. Anterior, 40 de persoane aveau aceasta responsabilitate.

„Procesul de validare presupune verificări riguroase pentru prevenirea tentativelor de fraudă, impersonare sau alterare a identității. Personalul ADR implicat în acest proces beneficiază de instruire specializată. […] Din acel moment, sistemul ROeID va prelua, analiza și soluționa automatizat solicitările de înrolare”, a mai comunicat executivul.

Recomandările Guvernului

De asemenea, Guvernul le recomandă utilizatorilor să-și instaleze ultima versiune a platformei, iar, pentru funcționarea optimă, au fost găsite deja și alte soluții de înrolare, care urmează să fie implementate.

„Platforma portal.esanatateamea.ro este funcțională la acest moment, iar funcționalitățile acestei platforme se vor operaționaliza în integralitate printr-o abordare prudentă, secvențială”, a concluzionat Guvernul.

Momentul artistic a avut loc în cadrul Retragerii liderilor din Singapore și Thailanda, eveniment care marchează prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din ultimii 11 ani. Deși vizita lui Wong în Thailanda a fost dedicată în principal discuțiilor diplomatice și consolidării relațiilor bilaterale, prestația muzicală a celor doi lideri a atras rapid atenția publicului.

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au urcat împreună pe scenă

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au ales să interpreteze „Let It Be”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației The Beatles. Premierul thailandez, care și-a demonstrat și în trecut pasiunea pentru muzică în cadrul unor evenimente oficiale, a cântat alături de liderul din Singapore.

Potrivit Associated Press, Wong l-a acompaniat pe Anutin la chitară, iar momentul a fost primit cu entuziasm de cei prezenți. Apariția celor doi lideri pe scenă a oferit o notă neobișnuită întâlnirii diplomatice dintre Thailanda și Singapore.

Thailand’s prime minister sang “Let It Be” and “Blowin’ in the Wind” as Singapore’s prime minister played guitar. pic.twitter.com/cUshZrRneT

— распад и неуважение (@VictorKvert2008) September 2, 2026

Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și o piesă de Bob Dylan

Momentul muzical nu s-a limitat la piesa „Let It Be”. Postul public thailandez TPBS a relatat că Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și „Blowin’ in the Wind”, piesă lansată de Bob Dylan și devenită una dintre creațiile emblematice ale muzicii folk.

Pentru Anutin, apariția nu este o premieră. Premierul thailandez și-a demonstrat în trecut talentul muzical la evenimente publice, însă prestația alături de un alt șef de guvern a atras o atenție deosebită.

Vizita lui Lawrence Wong la Bangkok are însă o miză diplomatică importantă. Întâlnirea la nivel înalt dintre Singapore și Thailanda reprezintă un moment relevant pentru relațiile dintre cele două state din Asia de Sud-Est.

Prestația artistică a celor doi lideri a oferit, astfel, o imagine mai puțin formală a întâlnirii și a devenit unul dintre momentele cele mai comentate ale vizitei oficiale.

Jucătoarea belarusă de tenis Arina Sabalenka, numărul unu mondial, s-a calificat miercuri în turul al treilea la US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al sezonului, după ce a învins-o în două seturi, 6-1, 6-1, pe rusoaica Polina Iatcenko, locul 160 WTA.

Meciul de la Flushing Meadows a durat doar 53 de minute.

Arina Sabalenka, în vârstă de 29 de ani, urmărește să obțină cel de-al treilea său titlu la turneul de la New York, după cele câștigate în 2024 și 2025.

Belarusa speră și să își păstreze poziția de lider al clasamentului WTA după această competiție. Ea ocupă primul loc de 98 de săptămâni consecutive, dar riscă să fie detronată de kazaha Elena Rîbakina, numărul 2 mondial.

În turul următor, Sabalenka o va întâlni pe Kamilla Rahimova din Uzbekistan, care a trecut la rândul ei de jucătoarea de origine spaniolă, Oksana Selehmeteva, cu 6-3, 6-0.

Tot miercuri, americanca Jessica Pegula, favorita numărul trei, s-a impus cu 6-3, 6-1 în fața jucătoarei din Statele Unite, Sofia Kenin.

Pegula, în vârstă de 32 de ani, finalista ediției din 2024 a US Open, poate ajunge pentru prima dată pe primul loc în clasamentul mondial dacă va câștiga turneul de la Flushing Meadows, iar Elena Rîbakina nu va ajunge în semifinale.

În turul al treilea, americanca o va întâlni pe canadianca Leylah Fernandez, care a disputat la rândul ei o finală la US Open, în 2021. Atunci, Fernandez a fost învinsă de britanica Emma Răducanu.

El a răspuns că printre obiceiurile pe care le-a respectat zi de zi sunt mersul pe jos și consumarea unui pahar de vin. Foarte important, pensionarul dansează în fiecare zi.

Pensionarul este din Italia și se numește Raffaele Zanna. Pe 29 august, el a împlinit 100 de ani și familia i-a organizat o petrecere la care a participat și primarul localității în care trăiește.

Zanna este cunoscut în comunitatea sa drept „regele sălii de dans”. Asta deoarece dansează în fiecare zi.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Șeful economiei taiwaneze, Kung Ming-hsin, a anunțat că firmele taiwaneze intenționează să investească alte 20 de miliarde de dolari în Statele Unite. Oficialul a făcut anunțul miercuri, la deschiderea pavilionului SUA din cadrul târgului SEMICON Taiwan, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei semiconductorilor și microelectronicii, dar nu a precizat ce companii vor realiza proiectele și nici cum va fi împărțită suma.

Potrivit Reuters, firmele taiwaneze investesc „foarte activ” în Statele Unite, iar Ministerul Economiei a reevaluat, după participarea Taiwanului la summitul SelectUSA din luna mai, planurile companiilor care doresc să-și extindă operațiunile pe piața americană.

SUA atrage producția de cipuri

Statele Unite încearcă să-și dezvolte propria industrie de semiconductori și să reducă dependența de producătorii asiatici. Cipurile sunt esențiale pentru centrele de date și pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, iar explozia cererii pentru aplicații AI determină companiile să investească masiv în capacități de producție.

Washingtonul încearcă de mai mult timp să convingă producătorii taiwanezi de tehnologie să-și extindă prezența în SUA. Extinderea producției pe teritoriul american contribuie la consolidarea lanțului de aprovizionare cu semiconductori și produse electronice.

Bill Frauenhofer, reprezentant al Departamentului Comerțului al SUA, a salutat anunțul făcut de ministrul taiwanez, subliniind importanța proiectelor pentru dezvoltarea unei industrii americane „mai rezistente și mai inovatoare”.

Cel mai mare producător de cipuri din lume, investiții masive în SUA

Cei 20 de miliarde de dolari anunțați acum nu includ și investițiile celui mai mare producător mondial de cipuri, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).

Compania a anunțat în iulie încă 100 de miliarde de dolari pentru extinderea operațiunilor sale din Arizona, ceea ce a dus la aproximativ 265 de miliarde de dolari valoarea totală a investițiilor planificate de TSMC în Statele Unite.

TSMC produce cipuri avansate utilizate în tehnologii de inteligență artificială, smartphone-uri și numeroase alte produse electronice. Extinderea fabricilor sale din Arizona reprezintă una dintre cele mai importante investiții străine în industria americană a semiconductorilor.

Deutsche Telekom deține în prezent 53% din T-Mobile US, iar o fuziune completă ar reuni cele două companii sub o singură structură. Grupul german analizează această posibilitate de mai multe luni, Financial Times relatând pentru prima dată despre discuții în aprilie.

O tranzacție care ar doborî recordul mondial

Tranzacția ar putea crea un gigant al telecomunicațiilor evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari și ar deveni cea mai mare fuziune între companii listate din istorie.

Recordul este deținut de fuziunea dintre Vodafone și grupul german Mannesmann, încheiată în 1999 și evaluată la aproximativ 203 miliarde de dolari. O eventuală unire a Deutsche Telekom cu T-Mobile US ar depăși astfel cu aproape 100 de miliarde de dolari cea mai mare tranzacție de acest tip realizată până acum.

Cele două companii au analizat inclusiv înființarea unui nou holding, care ar urma să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul acestuia ar putea fi stabilit într-o țară cu un regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa.

Pentru Deutsche Telekom, miza este în primul rând piața americană. T-Mobile US reprezintă cea mai importantă afacere a grupului, generând anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane.

Un puternic fond american cere abandonarea fuziunii

Planul se confruntă însă cu o opoziție tot mai puternică din partea investitorilor. Elliott Management, unul dintre cele mai cunoscute fonduri activiste de pe Wall Street, a acumulat o participație importantă la grupul german și se opune fuziunii.

Fondul vrea ca Deutsche Telekom să abandoneze discuțiile cu T-Mobile US și să se concentreze asupra altor modalități de a crește valoarea pentru acționari, printre care răscumpărarea propriilor acțiuni.

Fuziunea a provocat îngrijorări și în rândul unor investitori ai celor două companii. O parte dintre acționarii minoritari ai T-Mobile US se tem că noua structură i-ar expune mai mult piețelor europene, unde companiile de telecomunicații sunt evaluate, în general, mai modest decât cele americane.

Statul german controlează 28% din Deutsche Telekom

Eventuala fuziune ar trebui să depășească și obstacole politice și sindicale importante. Ver.di, unul dintre cele mai mari sindicate din Germania, care reprezintă inclusiv angajați din sectorul telecomunicațiilor, și-a exprimat deja rezervele față de tranzacție, în special în privința protejării locurilor de muncă și a drepturilor angajaților. Operațiunea ar necesita, de asemenea, sprijin politic la Berlin și Washington.

Statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% din acțiuni sunt controlate de banca de stat KfW. În total, autoritățile germane controlează astfel 28% din grup.

Pentru directorul general al Deutsche Telekom, Tim Höttges, fuziunea completă cu T-Mobile US ar consolida poziția companiei pe piața care generează cea mai mare parte a câștigurilor sale.

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte cinematografice ale anului se pregătește să ajungă pe marile ecrane. „Avengers: Doomsday” aduce laolaltă zeci de personaje din cele mai cunoscute serii Marvel, îi readuce în spatele camerelor pe frații Joe și Anthony Russo și marchează revenirea lui Robert Downey Jr., actorul devenit celebru în rolul lui Iron Man.

De această dată însă, el se află de cealaltă parte a baricadei.

Al cincilea film „Avengers”

„Avengers: Doomsday” este cel de-al cincilea film din seria Avengers și încearcă ceva ce nici măcar producțiile precedente, cunoscute pentru distribuțiile lor uriașe, nu au făcut la această scară: să aducă în aceeași poveste eroi proveniți din mai multe lumi cinematografice.

Disney descrie intriga fără să dezvăluie prea mult: eroi din trei universuri diferite ajung pe un curs de coliziune și trebuie să înfrunte o amenințare care le pune în pericol însăși existența.

Filmul îi aduce împreună pe Avengers, personajele din Fantastic Four, X-Men și alte grupuri de supereroi care au avut până acum, în mare parte, propriile povești.

Pentru cei care nu au urmărit cele câteva zeci de filme și seriale Marvel din ultimii ani, „Doomsday” este gândit ca un eveniment cinematografic de proporții, construit exact în jurul întâlnirii acestor lumi.

Eroii Marvel se reunesc. Robert Downey Jr. schimbă tabăra

Una dintre marile surprize ale filmului este revenirea lui Robert Downey Jr., actorul care a fost asociat cu Tony Stark/Iron Man mai bine de un deceniu, unul dintre personajele centrale ale seriei Avengers.

Iron Man a murit în „Avengers: Endgame”, filmul din 2019 care a încheiat o poveste construită de Marvel de-a lungul a peste zece ani. Downey Jr. revine acum în aceeași franciză, dar într-un personaj complet diferit: Victor von Doom, cunoscut drept Doctor Doom, unul dintre cei mai cunoscuți adversari ai Fantastic Four din benzile desenate Marvel.

Alături de el se întorc Chris Evans, cunoscut publicului drept Captain America, și Chris Hemsworth, interpretul lui Thor. Din distribuție mai fac parte, printre alții, Pedro Pascal, Florence Pugh, Paul Rudd, Anthony Mackie, Vanessa Kirby, Tom Hiddleston, Ian McKellen, Patrick Stewart, Channing Tatum, Sebastian Stan și Letitia Wright.

Numărul impresionant de personaje face ca aducerea tuturor în aceeași poveste să fie una dintre marile provocări ale producției.

Frații Russo, chemați din nou pentru o misiune aproape imposibilă

Regia le aparține fraților Joe și Anthony Russo, doi dintre oamenii care au contribuit decisiv la perioada de maxim succes a filmelor Marvel.

Înainte de supereroi, cei doi au lucrat la seriale de comedie precum „Arrested Development” și „Community”, unde au învățat să construiască povești cu numeroase personaje care trebuie să împartă timpul și atenția spectatorului.

Experiența avea să devină esențială când au ajuns la Marvel. Au regizat „Captain America: The Winter Soldier” în 2014, „Captain America: Civil War” în 2016, apoi cele două producții uriașe „Avengers: Infinity War” și „Avengers: Endgame”.

„Endgame” a devenit un fenomen mondial și a obținut aproximativ 2,8 miliarde de dolari din vânzarea biletelor, fiind unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei.

Acum, frații Russo spun că „Doomsday” îi obligă să ducă mai departe formula poveștilor de ansamblu pe care el și fratele său au folosit-o în filmele precedente. De această dată însă, regizorul recunoaște că proiectul îi obligă să-și împingă limitele mai departe decât au făcut-o vreodată.

Cei doi lucrează, de fapt, la două filme aproape simultan. În timp ce finalizează montajul și muzica pentru „Doomsday”, pregătesc deja producția „Avengers: Secret Wars”, continuarea programată pentru 2027.

De la „A fost odată în Vest” la supereroi

Regizorul Joe Russo spune că realizarea unui singur film de asemenea dimensiuni este cel mai dificil lucru pe care îl poți face, iar realizarea a două unul după altul este „aproape de neconceput”.

În spatele spectacolului cu efecte speciale, frații Russo spun însă că au căutat inspirația într-un loc surprinzător: westernurile. Iar unul dintre reperele pentru „Avengers: Doomsday” a fost tocmai „Once Upon a Time in the West” („A fost odată în Vest”), filmul clasic al lui Sergio Leone.

Marvel încearcă să repete succesul uriaș al „Endgame”

Miza depășește însă povestea unui singur film. Când „Avengers: Endgame” a apărut în 2019, studiourile Marvel se aflau în punctul culminant al unui succes construit timp de un deceniu.

Filmele lor deveniseră un fenomen cultural și comercial mondial, însă anii care au urmat au fost mai complicați. Marvel a lansat numeroase filme și seriale, însă nu toate au repetat performanțele generației anterioare.

Au apărut și eșecuri greu de imaginat în perioada de glorie a francizei. „The Marvels”, lansat în 2023, a obținut încasări de numai 206 milioane de dolari din vânzarea biletelor, o performanță modestă pentru standardele Marvel.

„Doomsday” vine tocmai în acest moment, cu misiunea dificilă de a demonstra că studiourile Marvel pot transforma din nou un film cu supereroi într-un eveniment cinematografic mondial.

Filmele Marvel au generat împreună aproape 33 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit Reuters, ceea ce face din această serie cea mai profitabilă franciză cinematografică din lume.

Premiera „Avengers: Doomsday” în România

„Avengers: Doomsday” va fi lansat în cinematografe în luna decembrie, iar premiera în România este programată pentru 18 decembrie 2026.

Filmul va fi urmat, în decembrie 2027, de „Avengers: Secret Wars”, realizat tot de Joe și Anthony Russo.

Până atunci, „Doomsday” rămâne marele test: dacă oamenii care au condus Avengers către unul dintre cele mai mari succese din istoria cinematografiei pot umple din nou sălile de cinema.

Akram al-Kaabi, secretarul general al grupării Harakat Hezbollah al-Nujaba, a declarat miercuri că formațiunea nu va permite militarilor americani să rămână în Irak după termenul-limită.

„Dacă chiar și un singur soldat rămâne în Irak după această dată, nu îi vom permite să se întoarcă în siguranță și îi vom trimite trupul”, a declarat al-Kaabi, potrivit Fox News.

Liderul grupării a precizat că formațiunea este „complet pregătită” să intre în luptă. Al-Kaabi a susținut, de asemenea, că președintele Donald Trump nu va câștiga războiul din Orientul Mijlociu.

SUA se apropie de finalul misiunii militare din Irak

Statele Unite au programat retragerea trupelor din Irak până la 30 septembrie. Plecarea lor ar marca încheierea misiunii militare americane de 23 de ani în această țară, începută în 2003, odată cu invazia Irakului.

Donald Trump a spus că nu mai consideră necesară prezența forțelor americane în Irak, unde trupele SUA au desfășurat în ultimii ani în principal misiuni de combatere a grupării teroriste Stat Islamic (ISIS) și de sprijinire a forțelor irakiene.

Retragerea trupelor americane din Irak a început în 2025 și este în desfășurare. Forțele SUA au părăsit mai multe baze, iar militarii rămași sunt concentrați în principal în regiunea autonomă Kurdistan, din nordul țării.

Bagdadul încearcă să dezarmeze grupările pro-iraniene

În același timp, autoritățile irakiene încearcă să dezarmeze grupările susținute de Iran care operează în țară. Potrivit sursei citate, peste 12 facțiuni pro-iraniene, care însumează aproximativ 100.000 de luptători, sunt vizate de acest proces.

Unele dintre ele se opun dezarmării și încearcă să își păstreze armele prin integrarea în Forțele de Mobilizare Populară (PMF), structură paramilitară finanțată de statul irakian.

Din rețeaua grupărilor armate irakiene apropiate de Iran face parte și gruparea Harakat Hezbollah al-Nujaba, desemnată de Statele Unite drept organizație teroristă.

În acest context, retragerea trupelor americane din Irak poate deveni o nouă sursă de tensiune între Washington și grupările susținute de Teheran.

Tesla se pregătește să introducă Cybercab în serviciul său de robotaxi, aflat încă la început, potrivit Reuters.

Cybercab a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros. Vehiculul este construit special pentru deplasarea autonomă și ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y.

Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari. Directorul general al Tesla consideră tehnologia de conducere autonomă drept una dintre componentele esențiale pentru viitorul companiei.

Tesla a început deja producția

Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele dintre versiunile de test observate pe străzile din Statele Unite au fost însă echipate cu volan.

Pentru evenimentul de joi, „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați. Compania nu a oferit deocamdată detalii despre modul în care se va desfășura prezentarea.

Potrivit presei americane, Tesla intenționează să înceapă introducerea Cybercab prin oferirea de curse angajaților săi pe drumurile publice. Câteva zile mai târziu, vehiculele ar urma să fie integrate în serviciul de robotaxi din Austin, Texas.

Tesla: Mașinile autonome, mai sigure decât cele cu șofer

În cazul Cybercab există încă întrebări legate de aprobările necesare și de respectarea standardelor federale de siguranță.

Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale de siguranță pentru utilizarea comercială a serviciului.

Tehnologia de conducere complet autonomă (Full Self-Driving – FSD) folosită în prezent de Tesla, care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului, a făcut obiectul mai multor investigații federale și procese în urma unor accidente și încălcări ale regulilor de circulație.

Cybercab utilizează însă o versiune a sistemului FSD care nu necesită supravegherea unui șofer.

Tesla susține că tehnologia sa FSD este deja de până la zece ori mai sigură decât conducerea unui vehicul de către oameni.

Vaccinarea antigripală a început deja în Statele Unite, iar noile vaccinuri împotriva COVID-19 ajung în farmacii și clinici după ce versiunile actualizate pentru acest an au fost aprobate săptămâna trecută de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA).

În același timp, apropierea sezonului rece readuce în atenție RSV, virusul respirator sincițial, care provoacă de obicei simptome asemănătoare unei răceli, dar poate duce la forme grave de boală în cazul sugarilor, vârstnicilor și persoanelor cu sistem imunitar slăbit, relatează Associated Press.

Recomandări diferite de cele federale

Recomandările au fost publicate de mai multe dintre cele mai importante organizații profesionale din SUA, printre care Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană a Medicilor de Familie, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societatea Americană de Boli Infecțioase.

Medicii încearcă astfel să clarifice cine ar trebui să se vaccineze, în condițiile în care recomandările autorităților federale americane s-au modificat în ultima perioadă.

În mod obișnuit, indicațiile sunt formulate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), cu sprijinul unui comitet independent de experți. În ultimul an, însă, administrația Trump a restrâns o parte dintre recomandările anterioare privind vaccinarea împotriva virusurilor respiratorii și imunizarea de rutină a copiilor.

Vaccinul antigripal, recomandat de la vârsta de șase luni

Organizațiile medicale sunt de acord că aproape toate persoanele cu vârsta de cel puțin șase luni ar trebui să primească vaccinul antigripal.

De asemenea, protecția este considerată deosebit de importantă pentru persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care suferă de boli cronice, precum astmul, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare, precum și pentru cele cu sistem imunitar slăbit.

Ultimele două sezoane de gripă din SUA au fost deosebit de severe, fiind înregistrat un număr neobișnuit de mare de decese în rândul copiilor. Cei mai mulți dintre copiii care au murit nu erau vaccinați.

Vaccinurile antigripale nu împiedică toate infectările, însă reduc riscul formelor severe. O analiză realizată de Vaccine Integrity Project, un grup de sănătate publică din cadrul Universității din Minnesota, arată că vaccinarea a redus cu 31% spitalizările asociate gripei în rândul persoanelor în vârstă.

Un nou vaccin antigripal pe bază de ARNm

Pentru persoanele în vârstă există trei variante de vaccin antigripal concepute pentru a produce un răspuns imunitar mai puternic. Medicii recomandă folosirea uneia dintre acestea, dar avertizează că vaccinarea nu ar trebui amânată dacă varianta respectivă nu este disponibilă.

Anul acesta apare și o nouă opțiune pentru persoanele de cel puțin 50 de ani: primul vaccin antigripal realizat cu tehnologia ARNm, aceeași tehnologie folosită pentru unele dintre vaccinurile împotriva COVID-19.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager, prescurtat ARNm, transmit temporar celulelor instrucțiuni pentru producerea unei proteine care determină sistemul imunitar să recunoască agentul infecțios și să pregătească un răspuns împotriva acestuia.

Noul vaccin, mFlusiva, produs de Moderna, a fost aprobat recent de FDA. Un studiu a arătat că acesta a fost cu 27% mai eficient în prevenirea gripei simptomatice în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani decât un vaccin antigripal standard.

Pentru persoanele care vor să evite injecția există și vaccinul administrat sub forma unui spray nazal, FluMist, destinat persoanelor cu vârste între 2 și 49 de ani care îndeplinesc anumite criterii medicale.

Ce recomandă medicii în privința vaccinului anti-COVID

Situația este diferită în cazul vaccinurilor împotriva COVID-19. FDA le-a aprobat oficial în acest sezon pentru persoanele considerate mai expuse riscului: cele de 65 de ani și peste, precum și persoanele mai tinere care au o afecțiune ce crește riscul unei forme grave de boală.

Academia Americană a Medicilor de Familie recomandă însă vaccinarea tuturor adulților, cu prioritate pentru vârstnici și persoanele cu factori de risc.

Persoanelor de cel puțin 65 de ani li se recomandă o doză în această toamnă și o a doua doză după șase luni, deoarece protecția oferită de vaccin scade în timp.

În cazul copiilor, Academia Americană de Pediatrie recomandă vaccinarea împotriva COVID-19 pentru toți cei cu vârste între șase luni și 23 de luni, precum și pentru copiii mai mari care prezintă un risc crescut de complicații. Organizația susține, de asemenea, vaccinarea oricărui copil dacă părinții doresc acest lucru.

De asemenea, medicii obstetricieni și ginecologi recomandă vaccinarea și în timpul sarcinii și subliniază că datele obținute după administrarea a milioane de doze nu indică o creștere a riscului de avort spontan sau a altor probleme asociate sarcinii.

Vaccinurile disponibile sunt produse de Moderna și Pfizer, iar pentru persoanele care nu doresc un vaccin bazat pe tehnologia ARNm există și o variantă care utilizează o tehnologie diferită, produsă de Novavax și Sanofi.

Datele analizate de Vaccine Integrity Project, un proiect de sănătate publică al Universității din Minnesota, arată că vaccinurile administrate împotriva COVID-19 în sezonul trecut au redus cu 53% riscul de spitalizare în rândul vârstnicilor.

Când este recomandată vaccinarea

Pentru vaccinul antigripal, luna octombrie este considerată perioada ideală, spun medicii din SUA, deoarece gripa începe de obicei să se răspândească mai intens în luna noiembrie.

În cazul COVID-19, numărul infectărilor poate crește atât spre sfârșitul verii, cât și după sărbătorile de iarnă. Medicii spun că vaccinarea poate fi programată și cu câteva săptămâni înaintea unei călătorii sau a unui eveniment important, pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte protecție.

Reacțiile adverse obișnuite ale vaccinurilor antigripale și anti-COVID sunt, în general, ușoare și temporare. Printre acestea se numără durerea la locul injecției, oboseala, durerile de cap sau musculare și febra ușoară.

Cine are nevoie de protecție împotriva RSV

Virusul respirator sincițial, cunoscut prin abrevierea RSV, circulă mai ales toamna, iarna și la începutul primăverii. Pentru majoritatea persoanelor, virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii, însă în anumite cazuri poate duce la infecții respiratorii severe și chiar poate pune viața în pericol.

Medicii de familie americani recomandă o singură doză de vaccin împotriva RSV persoanelor de cel puțin 75 de ani, celor cu vârste între 50 și 74 de ani care prezintă un risc crescut și persoanelor mai tinere cu sistemul imunitar slăbit.

Vaccinarea este recomandată și în ultima parte a sarcinii, pentru ca anticorpii produși de mamă să ofere protecție copilului în primele luni de viață, dacă acesta se naște în sezonul de circulație a RSV.

Pentru sugarii ale căror mame nu au fost vaccinate în timpul sarcinii și pentru unii copii cu risc ridicat, pediatrii recomandă administrarea unui tratament preventiv cu anticorpi, care oferă protecție împotriva formelor grave de boală.

Numai la Madrid, autoritățile estimează că aproximativ 50.000 de oameni au participat la manifestație. Potrivit Associated Press, proteste importante au avut loc și la Barcelona, Valencia și Sevilla, iar manifestații au fost organizate în peste 200 de orașe și localități din țară.

La Madrid, după încheierea protestului, s-au auzit focuri și explozii. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru dispersarea mulțimii, a relatat presa spaniolă.

Manifestanții, mulți dintre ei purtând steaguri ale Spaniei, au scandat mesaje împotriva premierului Pedro Sánchez și a migranților rămași în Ceuta.

Aproximativ 5.000 de migranți se află încă în Ceuta

Criza a izbucnit la sfârșitul lunii iulie, când aproximativ 72.000 de persoane au ajuns înot, s-au cățărat sau au forțat trecerea în Ceuta, enclava spaniolă de la granița cu Marocul. Cel puțin 90 au murit în încercarea de a ajunge pe teritoriul european.

Cei mai mulți dintre migranți s-au întors sau au fost trimiși înapoi peste graniță, însă aproximativ 5.000, inclusiv 1.200 de minori, se află încă în Ceuta, potrivit guvernului spaniol. Autoritățile locale estimează însă că numărul acestora este mai mare.

Afluxul a pus o presiune puternică asupra Ceutei, care are aproximativ 84.000 de locuitori.

„A fost încălcată integritatea teritorială a Spaniei”

Autoritățile locale acuză guvernul central că a ignorat semnalele de avertizare înainte de trecerea masivă a frontierei. „Ceea ce ni s-a întâmplat nu a fost o criză migratorie. Ceea ce s-a întâmplat a fost încălcarea integrității teritoriale a Spaniei”, a declarat miercuri liderul regional al Ceutei, Juan Jesús Vivas.

Vivas este membru al Partidului Popular (PP), principala formațiune conservatoare din Spania. Partidul Popular și partidul de extremă dreapta Vox au transformat criza din Ceuta într-o temă majoră a confruntării cu guvernul de stânga condus de Pedro Sánchez.

Protestele de miercuri au fost organizate oficial de Federația Spaniolă a Municipalităților și Provinciilor, prezentată drept o organizație nepartizană, dar au fost promovate intens de cele două formațiuni politice.

Ministrul spaniol al politicii teritoriale, Ángel Víctor Torres, susține că manifestațiile au fost motivate politic.

Referindu-se la Iran, președintele american Donald Trump a declarat miercuri că obținerea unei arme nucleare de către Teheran ar fi avut consecințe catastrofale.

„Dacă ar fi avut o armă nucleară, Israelul ar fi dispărut, Orientul Mijlociu ar fi dispărut și ar fi atacat orașe din Statele Unite. Categoric. Pentru că sunt nebuni”, a spus Trump, potrivit Fox News.

„Vreți să vedeți ce înseamnă o problemă? Lăsați-i să aibă o armă nucleară. Jumătate din lume va fi distrusă. Sunt bolnavi”, a adăugat președintele american.

Trump a susținut, de asemenea, că Iranul s-ar fi aflat la doar „două săptămâni” de obținerea unei arme nucleare dacă administrația sa nu ar fi trimis, în urmă cu un an, bombardiere B-2, avioane militare americane greu de detectat de radar, pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene.

Trump, despre posibilitatea unei noi revolte în Iran

Președintele american a sugerat că presiunile asupra conducerii de la Teheran ar putea crea condițiile pentru o nouă revoltă în Iran.

Întrebat dacă ar trimite CIA pentru a-i înarma pe iranieni și a-i ajuta să se ridice împotriva regimului, Trump a evitat să răspundă direct. „Nu aș vrea să vă spun asta. Mi-ar plăcea să vă spun, dar nu ar fi potrivit”, a afirmat el.

Liderul american a susținut însă că regimul „devine tot mai slab pe zi ce trece” și că, la un moment dat, autoritățile nu vor mai putea opri la fel de ușor protestele.

Miercuri, Statele Unite și Iranul au trecut prin cea mai intensă rundă de confruntări militare din ultimele săptămâni. Washingtonul a atacat instalații militare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz, inclusiv sisteme radar și de rachete, iar Trump a avertizat că SUA sunt pregătite să lovească din nou dacă va fi necesar.

Ambasadorul SUA la NATO: Iranul a fost „falimentat”

Tot miercuri, ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că el și Trump consideră că sancțiunile și blocada navală impuse de Washington au „falimentat Iranul”.

„Nu vor putea continua pe drumul pe care se aflau”, a declarat Whitaker pentru Fox Business.

Potrivit acestuia, calea pe care Washingtonul o indică Teheranului presupune renunțarea la programul nuclear militar, oprirea atacurilor și încheierea unui acord cu Statele Unite.

Secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj similar, spunând că presiunea economică urmărește nu doar sancționarea regimului iranian, ci și limitarea resurselor financiare pe care acesta le poate utiliza pentru susținerea grupărilor armate și pentru programul nuclear.

„Vor bani pentru două lucruri: pentru a sponsoriza terorismul și, în cele din urmă, pentru a avea o armă nucleară”, a declarat Rubio.

Oficialul american a acuzat Teheranul că folosește resurse care ar putea fi direcționate către populația iraniană pentru finanțarea Hezbollah, Hamas și a milițiilor din Irak.

Propunerea privind veto-ul face parte din declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de UE și statele membre la Wicklow, în Irlanda, într-un moment în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional pun tot mai mult la încercare capacitatea ONU de a interveni în marile crize.

Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), serviciul diplomatic al Uniunii Europene, europenii susțin inițiativa lansată de Franța și Mexic pentru reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate, în situațiile în care au loc atrocități în masă.

În prezent, oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – poate bloca prin veto o rezoluție, chiar dacă ceilalți membri o susțin.

Veto-ul, una dintre marile probleme ale Consiliului de Securitate

Inițiativa franco-mexicană urmărește ca membrii permanenți să se abțină de la folosirea veto-ului atunci când sunt comise atrocități în masă. O asemenea schimbare ar reduce posibilitatea ca un singur membru permanent să paralizeze acțiunea Consiliului de Securitate într-o astfel de situație.

Dreptul de veto este unul dintre subiectele abordate în declarația comună, care are în vedere și reformarea mai amplă a sistemului ONU. Uniunea Europeană vrea o organizație mai eficientă, mai reprezentativă și capabilă să răspundă mai bine crizelor internaționale.

Europenii susțin și continuarea procesului de reformă început prin inițiativa UN80, lansată în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care urmărește simplificarea modului de funcționare a organizației și reducerea costurilor.

UE cere protejarea instanțelor internaționale

Un alt punct al documentului privește instanțele internaționale și persoanele care lucrează sau cooperează cu acestea. UE cere ca acestea să fie protejate de presiuni, intimidări și ingerințe.

Sunt menționate explicit Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigii între state, și Curtea Penală Internațională, care judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale.

Declarația face referire și la problema finanțării ONU. Statele membre trebuie să își achite integral și la timp contribuțiile stabilite, plata acestora fiind o obligație prevăzută de Carta ONU.

În același document, europenii cer respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a regulilor internaționale privind utilizarea mărilor și oceanelor.

Reforma ONU va continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. UE spune că este pregătită să colaboreze cu viitorul șef al organizației pentru continuarea reformelor.

Dosarul deschis împotriva adolescentei a ajuns deja în instanță, dar autoritățile nu au făcut publice faptele care stau la baza acuzațiilor. Tânăra, pe numele său Vitalina Prening, a fost înscrisă în luna august în registrul rus al „teroriștilor și extremiștilor”, administrat de Rosfinmonitoring, Serviciul Federal de Monitorizare Financiară al Rusiei. Potrivit Current Time, odată cu includerea pe listă, și conturile sale bancare au fost blocate.

Presa locală rusă o descrie însă pe elevă în cu totul alte împrejurări: se ocupa de desen, canto și dansuri de societate și participase inclusiv la evenimente „patriotice”.

465 de minori între 14 și 17 ani, pe lista „teroriștilor” Rusiei

La începutul lunii iunie, 465 de copii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani figurau în registrul „teroriștilor și extremiștilor”, potrivit proiectului rus pentru drepturile omului „Primul Departament”, format din juriști și jurnaliști.

Dacă sunt luați în calcul și cei înscriși înainte să împlinească 18 ani, dar care au devenit între timp majori, numărul depășește 770.

Ponderea adolescenților printre persoanele nou introduse în acest registru oficial al celor desemnați de autoritățile ruse drept „teroriști și extremiști” a crescut de peste opt ori de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În prezent, dintre noile nume adăugate, unul din 12 este cel al unui minor.

Cum ajung adolescenții ruși acuzați de terorism

Securitatea rusă (FSB) și Comitetul de Anchetă, instituția care investighează infracțiunile grave în Rusia, susțin că minorii sunt recrutați de serviciile de informații ucrainene prin intermediul rețelelor sociale pentru a-i implica în „activități de sabotaj și terorism”.

Dmitri Zair-Bek, activist pentru drepturile omului și coordonator al „Primului Departament”, spune însă că există și situații în care adolescenții sunt provocați chiar în mediul online. Potrivit acestuia, securitatea rusă folosește de fapt conturi infiltrate în grupuri, mesaje radicale sau comentarii menite să obțină o reacție. Profitând de vârsta și de lipsa lor de experiență, tinerii sunt împinși apoi către acțiuni care pot fi încadrate penal ulterior.

„Adolescenții sunt urmăriți pentru afirmații dure pe internet, pentru o glumă neinspirată în chatul școlii, discutarea unor planuri într-un joc pe calculator (…) sau citirea literaturii anarhiste (texte care contestă autoritatea statului, n.r.) ”, spune activistul.

Peste 100 de minori se află în detenție

Activiștii pentru drepturile omului au documentat cel puțin 124 de cazuri de minori persecutați în Rusia din motive politice. Peste 86% dintre aceștia sunt privați de libertate.

Adolescenții tind să reacționeze mai direct la ceea ce se întâmplă în jurul lor și sunt mai dispuși decât adulții să își exprime poziția prin acțiuni, spun militanții pentru drepturile omului. În același timp, vârsta și lipsa de experiență îi pot face mai ușor de atras în diferite activități.

Condamnări la închisoare de la 14-15 ani

Printre cazurile documentate se află cel al unui adolescent din orașul Oriol, care avea 15 ani când a fost deschis primul dosar penal împotriva sa. El distribuise în cutiile poștale pliante în care îl critica pe Vladimir Putin, crease un canal Telegram intitulat „Rusia Liberă” și se fotografiase cu steagul alb-albastru-alb, devenit unul dintre simbolurile rușilor care se opun războiului din Ucraina.

În timpul anchetei, băiatul a fost acuzat și de legături cu Legiunea „Libertatea Rusiei”, o formațiune militară alcătuită din ruși care luptă de partea Ucrainei împotriva armatei ruse, inclusiv că ar fi trimis o cerere de aderare.

Mama sa contestă acuzația și susține că fiul ei nu făcuse decât să își exprime deschis opoziția față de război. Adolescentul a fost condamnat, într-un proces desfășurat cu ușile închise, la cinci ani de închisoare.

Cinci ani de închisoare pentru un plan dintr-un joc video

Un alt băiat avea doar 14 ani când a fost reținut împreună cu câțiva prieteni după ce lipiseră pe clădirea securotății din Kansk un afiș în sprijinul unui deținut politic. Cazul a devenit cunoscut drept „dosarul FSB din Minecraft”, după ce anchetatorii au susținut că adolescenții intenționau să construiască și să arunce în aer, într-un joc video în care utilizatorii pot crea lumi și clădiri virtuale (Minecraft), o replică a sediului serviciului rus de securitate.

Băiatul a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru „instruire în scopuri teroriste și infracțiuni legate de explozibili”.

Pe lista „teroriștilor și extremiștilor” se află în prezent și un băiat din orașul siberian Barnaul, care a împlinit 14 ani în iunie. El este acuzat de incendierea unei mașini de poliție, însă tatăl său susține că incendiul nu a avut loc.

În Rusia, 14 ani este vârsta minimă de la care un minor poate răspunde penal pentru anumite infracțiuni grave. Printre acestea se numără terorismul și faptele asociate acestuia, sabotajul, vandalismul și participarea la revolte.