Unul dintre criticii lui Lars Klingbeil este fiul cel mare al fostului cancelar social-democrat Willy Brandt, al cărui Ostpolitik – politica de deschidere față de Europa de Est, în special față de Uniunea Sovietică și Germania de Est (RDG) în timpul Războiului Rece – continuă să aibă o influență puternică asupra partidului, scrie Financial Times.
Peter Brandt, un istoric în vârstă de 76 de ani, a semnat o moțiune în cadrul SPD care critică planurile guvernului privind reînarmarea și pledează pentru o „revenire treptată la destindere și cooperare cu Rusia”.
„Suntem departe de o revenire la o ordine stabilă de pace și securitate în Europa”, se arată în Manifestul publicat înaintea conferinței SPD din această săptămână.
Deși întărirea capacităților de apărare în Germania și în Europa este considerată „necesară”, autorii documentului subliniază că acest demers „trebuie integrat într-o strategie de dezescaladare și construire treptată a încrederii, nu într-o nouă cursă a înarmării”.
Peter Brandt a declarat pentru Financial Times că Lars Klingbeil a aprobat noile cheltuieli pentru apărare „fără să verifice dacă acesta este cu adevărat punctul de vedere al majorității membrilor partidului”.
„Este o problemă. Poziția conducerii nu reflectă clar ceea ce cred majoritatea membrilor”, a adăugat Brandt.
Criticile apar în contextul în care Klingbeil, vicecancelar în guvernul de coaliție condus de creștin-democratul Friedrich Merz, pregătește o majorare masivă a bugetului apărării.
Revolta din partid ar putea crea probleme pentru Klingbeil, care a negociat acordul de coaliție cu Merz după cel mai slab rezultat electoral al SPD din istorie.
Dizidenții ar putea îngreuna adoptarea legilor privind bugetul, livrările de arme și revenirea planificată la serviciul militar obligatoriu, într-un parlament unde coaliția are o majoritate fragilă de doar 13 locuri.
Semnatarii Manifestului susțin că prioritatea ar trebui să fie căutarea păciiRalf Stegner, unul dintre autorii documentului, a stârnit controverse luna trecută, după ce s-a aflat că a zburat în aprilie în Azerbaidjan pentru a se întâlni cu oficiali ruși, inclusiv un fost prim-ministru și un reprezentant sancționat de UE.
Stegner și-a apărat participarea, menționând că și parlamentari din CDU au fost prezenți, în scopul menținerii unor canale de comunicare deschise cu Moscova.
„Trebuie să poți vorbi cu toată lumea”, a spus el pentru FT. „Simplul fapt că vorbești cu cineva nu înseamnă că ești de acord cu ce spune, sau că ești agent al unei terțe părți – este, desigur, un nonsens total”.
Poziția lui Stegner subliniază nostalgia din SPD față de Ostpolitik-ul lui Willy Brandt. Potrivit FT, membrii SPD care s-au înscris în perioada în care Brandt conducea formațiunea și care sunt acum în jur de 60 de ani, reprezintă 58% din totalul membrilor.
Însă Klingbeil este reprezentantul unei „noi școli de gândire în partid”. Parlamentarii tineri ai SPD sunt mai pragmatici în privința Rusiei, spun analiștii.
Klingbeil, care avea 11 ani când a căzut Zidului Berlinului, a încercat să schimbe orientarea politicii externe a partidului. Într-o serie de discursuri și editoriale acesta a declarat că partidul a „eșuat în a observa că lucrurile începuseră de mult să ia o altă direcție” în Rusia.
Peter Brandt consideră că amenințarea rusă este exageratăPeter Brandt, care afirmă că nu a fost niciodată pe aceeași lungime de undă cu tatăl său, a spus că a semnat Manifestul deoarece consideră că amenințarea rusă este exagerată.
„Nu cred în ideea că Rusia va ataca NATO”, a spus el. „Armata rusă și-a arătat slăbiciunile în războiul din Ucraina.”
El a adăugat că NATO „este acum superioră convențional armatei ruse. Chiar și fără americani.” A descris, de asemenea, noul obiectiv al NATO de a cheltui 5% din PIB pentru apărare drept „irațional”.
„Abordarea rațională ar trebui să fie: întâi faci o analiză a amenințărilor”.
Articolul Germania între reînarmare și moștenirea Ostpolitik: social-democrații sunt divizați în privința relațiilor cu Rusia apare prima dată în Mediafax.
Disputa teritorială dintre India și China, care se întinde pe o frontieră delimitată de aproximativ 3.800 km în regiunea Himalaya, a fost subiectul unor tensiuni. Deși în ultimele decenii zona a fost în general pașnică, un conflict violent în 2020 s-a soldat cu moartea a 20 de soldați indieni și patru chinezi, ceea ce a dus la o criză militară prelungită și la o deteriorare semnificativă a relațiilor bilaterale.
În cadrul discuțiilor bilaterale, ministrul Rajnath Singh a subliniat importanța unui plan structurat pentru rezolvarea durabilă a neînțelegerilor de la graniță. Potrivit ministerului indian al Apărării, el a pledat pentru depășirea problemelor de încredere generate de confruntările din 2020 și pentru prevenirea escaladării viitoarelor tensiuni.
Articolul „Soluție permanentă” pentru disputa de frontieră cu China. India face primul pas pentru rezolvarea pașnică apare prima dată în Mediafax.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) anunță că în perioada cuprinsă între 17 și 23 iunie au existat cel puțin 23 de atacuri ale coloniștilor israelieni asupra palestinienilor, potrivit Al Jazeera.
În urma atacurilor au fost victime și pagube. În tabăra palestiniană o persoană a murit și alte 14 au fost rănite, susține OCHA.
În timpul atacurilor au fost incendiate bunuri și au fost distruse plantațiile de măslin ale comunității palestiniene din Cisiordania, precizează agenția ONU.
Articolul Într-o singură sătpămână au fost raportate 23 de atacuri ale coloniștilor israelieni asupra palestinienilor apare prima dată în Mediafax.
„Poziția Ungariei este revolta. Am vorbit de o mie de ori în UE despre cum să schimbăm legislația privind migrația și cum să o facem mai eficientă. Și nu se întâmplă nimic, migranții tot intră”, a declarat Orbán presei la sosirea la un summit european, potrivit EFE.
Singura metodă eficientă de a opri intrările, a adăugat el, este ceea ce a aplicat Ungaria: „ca nimeni să nu poată intra pe teritoriul ungar fără permisiunea autorităților noastre”.
Orbán a afirmat că țara sa susține această linie, chiar dacă a fost sancționată de justiția europeană.
Amenzi de un milion de euro pe zi„Ce le propun colegilor mei este revolta. Noi trebuie să plătim un milion de euro pe zi, este prețul revoltei. Dar funcționează, e o investiție bună în viitor. Plătim, e singura soluție”, a susținut premierul.
În decembrie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Ungaria a încălcat legislația comunitară în ceea ce privește procedurile de acordare a protecției internaționale și returnarea resortisanților din țări terțe aflați ilegal pe teritoriul său.
Apoi, în iunie 2024, instanța europeană a constatat că Budapesta nu a pus în aplicare în mod deliberat decizia din 2020 și i-a impus o sancțiune de 200 de milioane de euro, plus o amendă de un milion de euro pentru fiecare zi de întârziere în aplicarea hotărârii.
Articolul Orbán cere statelor UE să încalce regulile privind migrația: „E singura soluție, chiar dacă amenda ne costă un milion de euro pe zi” apare prima dată în Mediafax.
Data negocierilor a fost stabilită, a declarat el reporterilor, fără a da mai multe detalii.
Thailanda se confruntă cu o taxă vamală de 36% aplicată de SUA asupra exporturilor sale, un factor cheie al creșterii economice, dacă nu reușește să negocieze o reducere înainte de expirarea moratoriului în iulie.
O taxă vamală de 10% a fost stabilită pentru majoritatea țărilor pe durata moratoriului, potrivit Reuters.
La începutul acestei luni, ministrul comerțului din Thailanda, Pichai Naripthaphan, a declarat că negocierile dintre cele două țări ar putea ajunge la un acord favorabil în ceea ce privește tarifele și ar putea stabili o rată de până la 10%.
Thailanda a declarat că speră ca negocierile să fie prelungite după expirarea moratoriului tarifar luna viitoare.
Articolul Thailanda va purta negocieri comerciale cu SUA săptămâna viitoare apare prima dată în Mediafax.
Jeffrey Preston Bezos s-a născut la Albuquerque, în New Mexico, pe 12 ianuarie 1964, iar la 61 de ani este unul dintre cei mai bogați și influenți antreprenori de pe planetă. În copilărie, era pasionat de tehnologie și inginerie, absolvind Princeton și afirmându-se în lumea informaticii și a comerțului electronic. Astăzi este cunoscut pentru că a fondat Amazon și Blue Origin și pentru că a cumpărat Washington Post, cu bani gheață.
Dar povestea sa este legată și de evenimente personale și mediatice: se căsătorește cu partenera sa, jurnalista Lauren Sánchez, la Veneția, într-o petrecere fastuoasă și extrem de controversată, care atrage atenția și polemicile asupra orașului Dogilor, scrie Fanpage.
În 2023, averea lui Bezos se ridica la aproximativ 178 de miliarde de dolari, ceea ce îl face a treia cea mai bogată persoană din lumeJeff Bezos a crescut în Houston, Texas, după ce mama sa, Jacklyn Gise, s-a recăsătorit cu Miguel Bezos, un emigrant cubanez care l-a adoptat pe Jeff și i-a dat numele său de familie. Încă de mic, Bezos a dat dovadă de curiozitate și talent pentru tehnologie: a construit un sistem de alarmă electronic pentru a-și ține frații la distanță și a devenit pasionat de calculatoare și știință. Absolvent al Miami Palmetto High School și câștigător al Silver Knight Award în 1982, a absolvit Princeton în 1986, cu o diplomă în inginerie electronică și informatică.
După ce a lucrat pe Wall Street și la fondul DE Shaw & Co., în 1994 Bezos a renunțat la un loc de muncă sigur și profitabil pentru a fonda în garajul său din Seattle „Cadabra” (ulterior Amazon), o librărie online care avea să crească până să devină cea mai mare platformă de comerț electronic din lume. Din 1997, Amazon este listată la Nasdaq, iar în 2005 intră în indicele S&P 500. În anii următori, Bezos și-a lărgit orizonturile: în 2000 a creat Blue Origin pentru a explora spațiul, iar în 2013 a achiziționat Washington Post, contribuind la renașterea digitală și editorială a celebrului cotidian.
De la revoluția comercială cu Amazon la pariul pe cursa spațială cu Blue OriginDacă Amazon a fost cu siguranță revoluția sa comercială, Blue Origin a fost pariul său pe noua cursă spațială. Fondată în 2000, compania își propune să facă zborurile spațiale accesibile și sigure, pregătind terenul pentru viitoare explorări și transporturi în afara atmosferei terestre. În 2013, odată cu achiziționarea Washington Post pentru suma de 250 de milioane de dolari, Bezos și-a asigurat o poziție cheie în lumea mass-media și a informației, extinzându-și și mai mult influența.
Reaching apogee isn’t just the highest point during flight. It’s a defining moment. pic.twitter.com/MYGvD6QeS2
— Blue Origin (@blueorigin) May 31, 2025
La jumătatea anului 2023, potrivit Bloomberg, Jeff Bezos s-a confirmat ca fiind a treia cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de aproximativ 178 miliarde de dolari. Acest rezultat este rodul unei viziuni pe termen lung și al unor alegeri antreprenoriale curajoase, de la comerțul online la cursa spațială, de la inovații în domeniul dispozitivelor digitale la ascensiunea în lumea mass-media.
Astăzi, Bezos este simbolul modului în care o intuiție născută într-un garaj se poate transforma într-un imperiu global și într-o legendă a timpurilor noastre.
Articolul Cine este Jeff Bezos miliardarul care a câștigat revoluția comercială cu Amazon și acum pariază pe cursa spațială apare prima dată în Mediafax.
Meteorologii avertizează că se apropie o furtună severă cu grindină de 2-4 centimetri.
Ploaia va fi torențială, cu 25-40 de litri pe metru pătrat în scurt timp, suficient să inunde străzile.
Zonele vizate sunt:– zona joasă a județului Arad, respectiv zona localităților: Arad, Pecica, Sântana, Lipova, Ineu, Chișineu-Criș, Nădlac, Curtici, Șiria, Vladimirescu, Pâncota, Sebiș, Vinga, Târnova, Macea, Secusigiu, Șicula, Gurahonț, Zimandu Nou, Zăbrani, Ghioroc, Șimand, Apateu, Bocsig, Șagu, Semlac, Buteni, Săvârșin, Sintea Mare, Beliu, Mișca, Craiva, Seleuș, Almaș, Fântânele, Cermei, Bârzava, Șepreuș, Livada, Felnac, Zărand, Șeitin, Iratoșu, Covăsinț, Șofronea, Tauț, Conop, Grăniceri, Păuliș, Socodor, Vărădia de Mureș, Zădăreni, Birchiș, Bârsa, Peregu Mare, Olari, Archiș, Dieci, Pilu, Dorobanți, Pleșcuța, Dezna, Zerind, Hășmaș, Brazii, Ususău, Cărand, Moneasa, Bata, Șilindia, Frumușeni, Ignești, Șiștarovăț
– județul Arad: Târnova, Almaș, Bârzava, Păuliș, Vărădia de Mureș, Chisindia
– județul Bihor: Oradea, Salonta, Sânmartin, Tileagd, Tinca, Dobrești, Oșorhei, Batăr, Ciumeghiu, Nojorid, Ceica, Holod, Pomezeu, Finiș, Sântandrei, Avram Iancu, Cociuba Mare, Hidișelu de Sus, Șoimi, Remetea, Borș, Tulca, Olcea, Girișu de Criș, Lăzăreni, Uileacu de Beiuș, Drăgești, Copăcel, Vârciorog, Răbăgani, Husasău de Tinca, Cefa, Tărcaia, Căpâlna, Sănnicolau Romăn, Toboliu, Mădăraș, Săcădat, Pocola, Sâmbăta, Paleu, Gepiu, Mădăras
– județul Timiş: Timișoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Recaș, Variaș, Săcălaz, Giarmata, Dudeștii Vechi, Lenauheim, Ghiroda, Cărpiniș, Sânandrei, Comloșu Mare, Periam, Satchinez, Orțișoara, Cenad, Sânmihaiu Român, Teremia Mare, Lovrin, Biled, Sânpetru Mare, Topolovățu Mare, Cenei, Pișchia, Tomnatic, Uivar, Șandra, Saravale, Dumbrăvița, Becicherecu Mic, Iecea Mare, Mașloc, Dudeștii Noi, Gottlob, Pesac, Remetea Mare, Checea, Fibiș, Beba Veche, Ohaba Lungă, Bucovăț, Brestovăț, Bogda, Bara, Secaș.
Se vor semnala grindină de medii și posibil mari dimensiuni (2…4 cm), averse torențiale (25…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie.
Articolul Alertă meteo în vestul țării: furtună severă cu grindină de 2-4 centimetri apare prima dată în Mediafax.
Traficul pe podul peste râul Don, în districtul Kalachevsky din regiunea Volgograd, a fost restricționat temporar pentru a elimina resturile provenite dintr-un atac „masiv” cu drone ucrainene, au declarat vineri reprezentanții guvernatorului regional, potrivit Reuters.
„Geniștii sunt la treabă”, a transmis și guvernatorul Volgogradului, Andrei Bocharov, pe Telegram.
El a mai spus că nu sunt persoane rănite în urma atacului. Rușii nu au zis dacă podul a fost avariat.
Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că unitățile de apărare aeriană au distrus 39 de drone ucrainene în noaptea de joi spre vineri. 13 drone au fost distruse deasupra regiunii Volgograd. În timpul atacului, aeroportul din Volgograd a fost închis.
Articolul Circulația pe un pod important din Volgograd, oprită în urma unui atac cu drone al ucrainenilor apare prima dată în Mediafax.
Rusia folosește stimulente financiare pentru a recruta profesori, lucrători culturali și antrenori care să lucreze în zonele ocupate din Ucraina, într-o campanie menită să remodeleze identitatea locală și să încurajeze loialitatea față de regimul de la Moscova, potrivit unui raport publicat de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) pe 26 iunie.
Kremlinul oferă până la două milioane de ruble (aproximativ 22.000 de dolari) profesorilor ruși care acceptă să lucreze timp de cinci ani în zonele ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, și un milion de ruble pentru posturi în Crimeea.
Companiile europene transportă piese critice pentru rachete către Rusia, declară Zelenski către UECompaniile europene continuă să livreze componente critice pentru arme către Rusia, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața Consiliului European pe 26 iunie, într-un apel pentru sancțiuni mai dure ale UE împotriva Moscovei.
„Unele companii europene continuă să trimită componente critice către Rusia. Acestea ajung în rachete și alte arme folosite pentru a ne ucide, pentru a ucide ucrainenii”, a spus Zelensky într-un discurs video adresat summitului Consiliului European de la Bruxelles.
Ucraina este în proces de identificare a acestor materiale și va transmite dovezile oficialilor UE, a spus el.
SUA taie finanțarea pentru programele care documentează crimele de război rusești din UcrainaAdministrația Donald Trump a recomandat încetarea finanțării pentru mai multe programe americane care investighează crimele de război la nivel global, inclusiv crimele de război comise de Rusia în Ucraina, potrivit unui raport publicat de Reuters pe 26 iunie.
Mai multe surse din cadrul guvernului american au declarat pentru Reuters că cel puțin trei dintre programele vizate își desfășoară activitatea în Ucraina. Printre acestea se numără Global Rights Compliance, care adună probe privind crimele de război rusești, inclusiv cazuri de tortură și viol, și Legal Action Worldwide, care oferă asistență juridică pentru urmărirea penală a autorilor.
Ucraina a demarat testele pentru o bombă planor dezvoltată localUcraina a început testele unei bombe de planare dezvoltate pe plan intern, cu o rază de acțiune de 60 km, extensibilă până la 100 km. Proiectul urmărește consolidarea capacităților de atac la distanță. Sistemul integrează atât componente autohtone, cât și tehnologii occidentale menite să asigure protecție împotriva bruiajului. Pentru a putea intra în producție de serie, este necesară o finanțare suplimentară.
UE acceptă prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei cu 6 luniUniunea Europeană a ajuns la 26 iunie la un acord privind prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei cu încă șase luni, a declarat pentru Kyiv Independent un oficial al UE, care a dorit să rămână anonim.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a confirmat acordul la scurt timp după aceea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, la summitul UE de la Bruxelles.
UE a luat decizia pe 26 iunie de a prelungi sancțiunile actuale împotriva Rusiei cu încă șase luni, a declarat Tusk.
Dronele ucrainene lovesc sistemul rus de apărare aeriană S-400 în Crimeea ocupată, afirmă HURDronele ucrainene au lovit echipamentele de apărare aeriană din Crimeea ocupată de Rusia, avariind unitățile radar și componentele sistemului S-400 Triumph, a afirmat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) pe 26 iunie.
Atacul cu drone a fost efectuat de unitatea „Ghosts” a agenției, a declarat HUR. Imaginile video ale operațiunii publicate pe canalul oficial Telegram al HUR arată traiectoria mai multor drone în timp ce se apropie și lovesc țintele.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1220. Ucraina a demarat testele pentru o bombă planor dezvoltată local / UE acceptă prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei cu 6 luni apare prima dată în Mediafax.
O instanţă de apel din New York a decis că activitatea lui Chesebro a încălcat normele profesiei juridice, subminând încrederea în sistemul de justiţie şi valorile constituţionale. Decizia vine după ce, în 2023, Chesebro a pledat vinovat în Georgia pentru rolul său în planul de transmitere a unor liste de electori falşi pro-Trump către Congresul SUA.
Instanţa a subliniat că acţiunile avocatului contravin jurământului depus la admiterea în profesie. De asemenea, comportamentul acestuia a fost agravat de experienţa sa vastă în drept constituţional şi electoral, se arată în motivarea deciziei.
Kenneth Chesebro a fost admis în baroul din New York în 2007 şi a devenit cunoscut anterior ca membru al echipei juridice a fostului vicepreşedinte Al Gore în urma alegerilor din 2000.
Pe lângă condamnarea din Georgia, Chesebro a cooperat cu procurorii din Arizona şi Georgia şi este în continuare vizat în ancheta privind electorii falşi în statul Wisconsin.
Articolul Fostul avocat al lui Donald Trump a fost exclus din baroul New York apare prima dată în Mediafax.
Înaintea unei întrevederi oficiale la Berlin, Stocker a afirmat că împărtăşeşte o viziune comună cu guvernul german privind necesitatea unor măsuri mai eficiente la frontierele externe ale Uniunii Europene. Acesta a precizat că protejarea graniţelor interne din spaţiul Schengen ar trebui să rămână o soluţie temporară, utilizată doar în situaţii excepţionale.
„Este important ca procedurile de azil să aibă loc la frontierele externe ale Uniunii Europene”, a declarat Stocker într-un interviu acordat unui podcast realizat de Politico. Potrivit acestuia, Austria susţine consolidarea cooperării europene în materie de migraţie şi sprijină propunerile Comisiei Europene privind accelerarea returnărilor şi controlul la graniţele externe.
Germania a adoptat recent măsuri de intensificare a controalelor la frontierele interne, inclusiv la graniţa cu Austria. Aceste măsuri au fost criticate de mai multe state membre pentru impactul asupra liberei circulaţii în spaţiul Schengen.
Articolul Cancelarul Austriei îl consideră pe Friedrich Merz un aliat în demersurile anti-imigraţie apare prima dată în Mediafax.
În 2017, Takahiro Shiraishi a fost condamnat la moarte pentru uciderea prin strangulare şi apoi dezmembrarea a opt femei şi un bărbat. Acesta îşi atrăgea victimele utilizând platofmra de socializare Twitter.
Execuţia a fost autorizată de ministrul justiţiei, Keisuke Suzuki, care a declarat că decizia a fost luată în urma unei analize atente a cazului, având în vedere gravitatea faptelor şi impactul acestora asupra opiniei publice.
Ultima execuţie în Japonia a avut loc în iulie 2022. De asemenea, aceasta este prima pedeapsă capitală pusă în aplicare de la instalarea guvernului condus de prim-ministrul Shigeru Ishiba în octombrie 2024.
Ministrul Suzuki a afirmat că nu susţine abolirea pedepsei capitale în contextul în care astfel de infracţiuni continuă să fie comise. Potrivit Ministerului Justiţiei, în prezent, 105 persoane încarcerat cu o condamnare la moarte.
Articolul Japonia: Uciagşul de pe Twitter a fost executat apare prima dată în Mediafax.
Decizia, redactată de judecătorul conservator Neil Gorsuch, anulează hotărâri anterioare ale instanţelor inferioare care blocau efortul statului de a opri accesul Planned Parenthood South Atlantic la programul Medicaid. Curtea a stabilit că legea federală Medicaid nu oferă beneficiarilor dreptul clar de a contesta în justiţie deciziile privind furnizorii medicali.
Planned Parenthood şi o pacientă din Medicaid, Julie Edwards, au intentat procesul în 2018, după ce guvernatorul republican al Carolinei de Sud, Henry McMaster, a cerut excluderea organizaţiei din programul Medicaid pe motiv că furnizează avorturi.
Criticii deciziei, printre care preşedinta Planned Parenthood Federation of America, Alexis McGill Johnson, afirmă că hotărârea Curţii restrânge libertatea pacienţilor vulnerabili de a alege furnizorii de servicii medicale în funcţie de nevoile lor reale.
Judecătoarea Ketanji Brown Jackson a avertizat că această decizie „va priva beneficiarii Medicaid de singura cale eficientă de a-şi apăra dreptul conferit de Congres de a-şi alege furnizorii calificaţi de servicii medicale”.
În schimb, procurorul general al Carolinei de Sud, Alan Wilson, a salutat verdictul „Aceasta este o victorie pentru suveranitatea statului nostru. Curtea a decis că liderii aleşi trebuie să aibă autoritatea de a guverna, nu activiştii din afara statului sau judecătorii nealeşi”
Articolul Curtea Supremă a SUA permite Carolinei de Sud să reducă finanţarea Planned Parenthood apare prima dată în Mediafax.
Compozitor laureat cu patru premii Grammy şi nominalizat de şase ori la Oscar, Schifrin a fost autorul muzicii unor filme emblematice precum „Cool Hand Luke, Dirty Harry, The Amityville Horror şi The Sting II”. Tema compusă pentru seria „Misiune: Imposibilă” , scrisă în ritm de 5/4, a devenit una dintre cele mai recognoscibile piese din istoria televiziunii şi a fost inclusă în Grammy Hall of Fame în 2017.
Născut în Buenos Aires într-o familie de muzicieni, Schifrin a urmat Conservatorul din Paris, apoi a colaborat cu mari artişti de jazz, printre care Dizzy Gillespie, Ella Fitzgerald şi Count Basie. În cariera sa a alternat între jazz, muzică clasică şi coloane sonore de film, lucrând cu orchestre precum London Symphony şi Israel Philharmonic, şi fiind dirijor principal al Glendale Symphony Orchestra între 1989 şi 1995.
În 1990, Schifrin a compus şi spectacolul final al Cupei Mondiale din Italia, în care au cântat pentru prima dată împreună cei Trei Tenori, Plácido Domingo, Luciano Pavarotti şi José Carreras.
În 2018, a fost distins cu un Oscar onorific pentru întreaga carieră.
Articolul Lalo Schifrin, compozitorul piesei tematice „Misiune: Imposibilă” a murit la vârsta de 93 de ani apare prima dată în Mediafax.
Evenimentul de lansare a avut loc joi, la Primărie, unde Adams a prezentat un mesaj centrat pe experienţa sa administrativă şi rezultatele mandatului său, printre care a enumerat scăderea infracţionalităţii, crearea de locuri de muncă şi construcţia de locuinţe. Deşi nu l-a menţionat direct pe Mamdani, primarul a făcut referinţe la diferenţele dintre cei doi candidaţi, subliniind contrastul dintre un „lider cu experienţă practică” şi un „deputat care nu a promovat legislaţie”, Mamdani, fiind ales în Legislatura de Stat din 2021.
Popularitatea lui Adams a fost afectată în ultimele luni, în special în urma unei anchete de corupţie care a fost ulterior închisă de Departamentul de Justiţie. În luna aprilie, el şi-a anunţat intenţia de a nu participa la alegerile primare democrate, optând pentru o candidatură independentă. În alegerile interne ale Partidului Democrat, Mamdani a obţinut victoria în faţa fostului guvernator al New York, Andrew Cuomo.
Campania lui Mamdani a atras atenţia atât prin mesajele orientate spre justiţie economică şi reforme sociale, cât şi prin reacţiile variate pe care le-a generat. Donald Trump l-a numit „100% un comunist lunatic”.
Articolul Eric Adams îşi lansează campania de realegere în funcţia de primar al New Yorkului ca independent apare prima dată în Mediafax.
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat că atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene au provocat pagube „extinse și grave”.
Araghchi a făcut aceste declarații în contextul în care țara se apropie de aprobarea unui proiect de lege care ar suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite, potrivit mass-media de stat.
„Trebuie să spun că pagubele sunt extinse și grave, dar dacă inspectorii AIEA ar trebui să vină și să fie pe deplin informați este o decizie care trebuie luată în conformitate cu legea parlamentului”, a declarat Araghchi joi, într-un interviu televizat acordat canalului de știri de stat iranian IRINN.
„În opinia mea, Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC) ar trebui să ia această decizie”, a adăugat Araghchi.
Iranul afirmă că nu există planuri pentru reluarea negocierilor nucleare cu SUATeheranul nu are în plan să reia negocierile nucleare cu Statele Unite, a declarat joi ministrul iranian de externe Abbas Araghchi.
„Nu s-a încheiat niciun acord și nu s-a luat nicio decizie privind reluarea negocierilor. Nu s-a făcut nicio promisiune și nu a avut loc nicio discuție pe această temă”, a declarat Araghchi astăzi, într-un interviu televizat acordat canalului de știri de stat iranian IRINN.
„ Am avut o experiență neplăcută cu americanii, care au trădat negocierile în mijlocul procesului. Această experiență va afecta cu siguranță deciziile noastre viitoare. Dar această decizie va fi luată în cele din urmă pe baza bunăstării poporului iranian, nu pe baza emoțiilor sau a unor considerente superficiale sau temporare”, a adăugat el.
Araghchi a respins speculațiile privind discuțiile neoficiale, subliniind că analizele interne ale intereselor Iranului sunt „o chestiune separată” de negocierile oficiale.
Aeroportul din estul Iranului se redeschide pentru zborurile internaționale după 13 zile de închidereZborurile internaționale au fost reluate la Aeroportul Shahid Hashemi Nejad din Mashhad, în estul Iranului, după o întrerupere de 13 zile din cauza conflictului cu Israelul, a anunțat joi agenția de știri oficială iraniană IRNA.
Zborurile interne și internaționale către și dinspre toate aeroporturile din nordul, sudul și vestul țării, inclusiv aeroporturile internaționale Mehrabad și Imam Khomeini din Teheran, sunt încă suspendate până la noi dispoziții, a adăugat IRNA. Mii de iranieni sunt blocați în diferite țări din cauza suspendării zborurilor.
Săptămâna trecută, Iranul a raportat că aproximativ 12.500 de pelerini iranieni erau blocați în Medina, Arabia Saudită.
SUA și Israelul au cerut Iranului să predea uraniul îmbogățit, afirmă ministrul israelian al apărăriiÎntr-un interviu acordat postului israelian Channel 13, Israel Katz a discutat despre atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene care au avut loc în weekend.
„Era clar de la început că atacul va neutraliza infrastructura din jur, dar nu va elimina materialul nuclear în sine. Acum există o poziție comună a Statelor Unite și Israelului care spune Iranului: `Trebuie să predați acest material`”, a declarat Katz în interviul difuzat joi.
Intenția recentelor atacuri ale Israelului asupra Iranului a fost de a „neutraliza capacitățile”, a spus Katz.
„Astăzi, ei nu au nicio posibilitate de a produce o bombă nucleară, deoarece am distrus și instalația de conversie care transformă uraniul în formă solidă”, a afirmat el.
Articolul Război Israel-Iran. SUA și Israelul au cerut Iranului să predea uraniul îmbogățit, afirmă ministrul israelian al apărării / Ministrul de externe al Iranului afirmă că atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare au provocat pagube „extinse și grave” apare prima dată în Mediafax.
Recomandarea a venit din partea Biroului pentru Management și Buget (OMB) al Casei Albe, care pe 25 iunie a solicitat oprirea fondurilor pentru aproape douăzeci de programe ce urmăresc responsabilizarea autorilor de crime de război. Printre acestea se numără inițiative care investighează atrocitățile din Myanmar, Siria, Irak, Nepal, Sri Lanka și Gambia.
Finanțarea SUA pentru crimele de război din Ucraina afectată direct de deciziile Casei AlbeMai multe surse din cadrul guvernului american au declarat pentru Reuters că cel puțin trei dintre programele vizate își desfășoară activitatea în Ucraina. Printre acestea se numără Global Rights Compliance, care adună probe privind crimele de război rusești, inclusiv cazuri de tortură și viol, și Legal Action Worldwide, care oferă asistență juridică pentru urmărirea penală a autorilor.
Finanțarea SUA pentru crimele de război din Ucraina pusă în pericol de lipsa sprijinului diplomaticDepartamentul de Stat poate contesta recomandarea OMB, însă potrivit oficialilor citați de Reuters, secretarul de stat Marco Rubio nu va susține majoritatea programelor. Doar câteva inițiative esențiale, precum cele care documentează crimele rusești în Ucraina, ar putea fi salvate.
Termenul-limită pentru trimiterea argumentelor în favoarea păstrării acestor programe este 11 iulie, conform unui e-mail intern al Departamentului de Stat.
Impactul deciziilor administrației Trump asupra finanțării SUA pentru crimele de război din UcrainaPrintre organizațiile deja afectate se numără Ukraine Conflict Observatory, principala inițiativă americană care documentează răpirea copiilor ucraineni de către Rusia. Grupul, afiliat Universității Yale, va opri definitiv activitatea sa începând cu 1 iulie.
Totodată, administrația Trump a desființat echipa pentru responsabilizarea crimelor de război din cadrul Departamentului de Justiție și a concediat coordonatorul care colecta date despre crimele comise de Rusia în Ucraina.
Articolul SUA taie finanțarea pentru programele care documentează crimele de război rusești din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
„În urmă cu vreo trei săptămâni a fost o discuţie cu reprezentanţii tehnici ai partidelor şi ei au identificat o listă cu vreo 200 de sporuri punctuale pe care, pe diferite ramuri, diferiţi angajaţi ai statului le-au obţinut prin modificări legislative. Adică noi avem o lege a salarizării unitare care a fost modificată sectorial, punctual de 200 de ori, aproximativ. Din păcate, noi suntem presaţi de timp să luăm nişte măsuri de reducere a deficitului şi o analiză pe 200 de sporuri din care poate că unele sunt justificate, altele nu”, spune Nicuşor Dan.
El afirmă că o astfel de analiză nu poate să fie făcută în câteva săptămâni.
„De asta se vor lua nişte măsuri care sunt cumva grosiere, cum este şi asta cu bursele din preuniversitar. Din perspectiva asta, sarcina pe societate nu o să fie cu şublerul. Se va întâmpla în măsurile astea de reducere a deficitului ca unii să fie mai afectaţi decât alţii pe termen scurt. Promisiunea Guvernului fiind că pe un termen de un an, doi ani se va uita cu atenţie la toate componentele sectorului public pentru a face ceva just”, încheie Nicuşor Dan.
Articolul Nicuşor Dan, despre tăierea de sporuri: Cumva grosiere, unii vor fi mai afectaţi decât alţii apare prima dată în Mediafax.
„Fără să fiu specialist în domeniul ăsta, mi s-a spus, pe de o parte, că sistemul de burse pe care, în preuniversitar, vorbim doar de preuniversitar, sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem”, spune Nicuşor Dan.
El apreciază că, „în plus, criteriul de evaluare este absolut neobiectiv”.
„Condiţiile în care bursa asta depinde de profesorii pe care tu eşti în şcoală şi este neuniform la nivel naţional. Astea sunt problemele pe sistemul de burse cu care eu am fost informat. Mai departe este o decizie a Ministerului şi a Guvernului”
Articolul Nicuşor Dan: E anormal să numeşti bursă de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem apare prima dată în Mediafax.
Locația propusă este municipiul Constanța, port strategic la Marea Neagră, cu o importanță crescută în actualul context geopolitic.
„Simbolul abordării strategice a Uniunii Europene la Marea Neagră pare să fie Centrul pentru Securitate Maritimă, iar pentru România este o miză reală să îl găzduiască”, a declarat Nicușor Dan. Oficialul a subliniat că această inițiativă nu se rezumă la un beneficiu local, ci este esențială pentru consolidarea prezenței economice și de securitate a Uniunii Europene în regiunea extinsă a Mării Negre.
Securitatea la Marea Neagră, temă centrală în strategia UE și a RomânieiÎn cadrul summitului, România a fost invitată de Uniunea Europeană să-și prezinte poziția cu privire la Marea Neagră. Nicușor Dan a recunoscut că în prezent țara nu dispune de o strategie națională coerentă pentru această regiune, dar a subliniat necesitatea elaborării urgente a uneia. „Ministerul de Externe, Ministerul Apărării și Ministerul Mediului ar trebui să colaboreze în acest sens, fiecare în funcție de competențe”, a precizat președintele.
Tot în contextul summitului, liderii europeni au discutat despre reformele realizate de Republica Moldova pe drumul său european și despre organizarea summitului UE din 4 iulie. Strategia privind Marea Neagră va integra și o componentă de sustenabilitate, a mai adăugat Nicușor Dan.
Constanța, nod strategic în arhitectura de securitate a Mării NegrePotrivit președintelui, Constanța este alegerea logică pentru centrul propus, fiind cel mai mare port al României și un punct vital pentru securitatea maritimă europeană. Prin stabilirea Centrului pentru Securitate Maritimă aici, România își asumă un rol cheie în arhitectura de apărare și stabilitate a regiunii Mării Negre, unde interesele NATO și UE devin din ce în ce mai convergente.
Articolul România propune Constanța pentru Centrul UE de Securitate Maritimă, în strategia pentru Marea Neagră apare prima dată în Mediafax.
