Fosta Uzină Electrică din cartierul Apa Sărată, din municipiul Câmpulung Muscel, a fost demolată în cadrul unei acțiuni controlate, relatează Ziarul din Muscel.
Clădirea a fost ridicată în urmă cu 100 de ani într-o perioadă în care tehnologia germană contribuia la dezvoltarea infrastructurii industriale din România.
Uzina era una dintre cele vechi clădiri din oraș și era asociată cu începutul electrificării orașului.
Primăria Câmpulung anunțase anterior că lucrările de demolare se desfășoară în intervalul orar 13:00-21:00, la fosta Uzină Electrică din apropierea drumului județean DJ 738 (Câmpulung – Poenari de Muscel). ,
Autoritățile au instituit măsuri speciale de siguranță pentru protejarea populației, potrivit Ziarului Argeșul. Locuitorilor din zonă li s-a recomandat să rămână în locuințe, să țină ușile și ferestrele închise, să evite activitățile în aer liber și să nu se apropie de amplasamentul lucrărilor.
De asemenea, accesul persoanelor neautorizate a fost interzis pe o rază de 500 de metri în jurul fostei uzine, iar circulația pe DJ 738 a fost oprită temporar în timpul detonării și pentru încă cinci până la zece minute după finalizarea acesteia.
Imaginile au fost publicate pe rețele de socializare de către Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, însoțite de textul: „Imagini spectaculoase de la demolarea prin explozie controlată a fostei uzine electrice Câmpulung”.
Din imaginile distribuite de primar, se poate observa că demolarea a durat doar câteva secunde, construcția prăbușindu-se complet, fiind învăluită de un nor de praf
La scurtă vreme după ce Ministerul Mediului a anunțat declanșarea unor controale de urgență la cinci comisariate județene ale Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general al acestei instituții, Andrei Corlan, reacționează spunând că instituția pe care o conduce de 17 ani e deschisă oricărei verificări.
Acesta cere ca pachetul de concluzii ale Corpului de Control al ministerului Mediului să fie redactat după finalizarea controalelor, motivate de suspiciuni privind modul în care acestea și-au desfășurat activitatea.
„Transparența GNM este totală în fața oricărei acțiuni de control din care să rezulte o analiză obiectivă asupra activității noastre”, arată Andrei Corlan într-o comunicare publicată pe conturile de socializare.
„Având în vedere însă aprecierea publică a doamnei ministru vizavi de Garda de Mediu și promovarea constantă a acțiunilor noastre pe tot parcursul mandatului său, sunt sigur că acest demers va răspunde cât mai rapid oricăror întrebări sau neclarități. Totodată, consider că este onest și corect ca orice eventuală judecată de valoare să fie emisă la finalul verificării, și nu invers. Orice formă de antepronunțare publică poate afecta atât imaginea instituției, cât și activitatea sa”.
Corlan se întreabă de ce tocmai aceste cinci structuri au ajuns în atenția MediuluiAcesta spune că, până în prezent, nu cunoaște criteriile care au stat la baza selectării celor cinci structuri teritoriale pentru verificări.
„Nu cunosc care sunt datele punctuale pe care Ministerul Mediului le-a luat în considerare atunci când a selectat aceste cinci structuri județene ale GNM spre a fi controlate de urgență”, scrie Corlan.
„Evaluările să fie făcute la sfârșitul verificării”În același timp, Corlan consideră că evaluările publice ar trebui făcute doar după încheierea controlului.
„Este onest și corect ca orice eventuală judecată de valoare să fie emisă la finalul verificării, și nu invers. Orice formă de antepronunțare publică poate afecta atât imaginea instituției, cât și activitatea sa”, susține acesta.
Garda de Mediu invocă rezultate „la maximumul istoric”În mesajul său, șeful Gărzii Naționale de Mediu afirmă că activitatea instituției este susținută de indicatori de performanță și că rezultatele obținute în ultimii ani sunt cele mai bune din istoria GNM.
„În același timp, consider că este un moment oportun să contextualizăm această situație folosind cifre incontestabile care arată că toți indicatorii de performanță, inclusiv în structurile județene indicate, arată o activitate profesionistă și eficientă de inspecție. La nivelul Comisariatului General, analizăm aceste cifre în mod constant și recurent le facem publice, tocmai pentru a consolida un capital de încredere care a crescut în ultimii ani, inclusiv datorită eforturilor constante depuse de comisarii noștri”.
Potrivit acestuia, instituția a înregistrat „rezultate plasate la maximumul istoric”, a realizat „o absorbție de 100% a fondurilor alocate prin PNRR” și a realizat „o economie de aproximativ două milioane de euro”.
424 de comisari supraveghează 70.000 de activități cu impact asupra mediuluiÎn mesajul public adresat ministerului Mediului, Corlan încearcă să acrediteze ideea că instituția pe care o conduce reușește să livreze chiar și sub media de angajare: doar 424 de comisari au în vizor 70.000 de activități cu impact asupra mediului.
Acesta mai arată că activitatea Gărzii de Mediu a fost evaluată pozitiv de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în pofida numărului redus de comisari.
„Rezultatele sunt obținute cu un efectiv total de 424 de comisari”, afirmă acesta, adăugând că aceștia supraveghează aproximativ 70.000 de activități cu impact asupra mediului, de la gestionarea deșeurilor și controlul balastierelor până la combaterea traficului cu specii protejate, a braconajului și a transporturilor ilegale de substanțe periculoase.
„Problemele sistemice nu pot fi rezolvate doar prin controale”Corlan susține că activitatea de control este doar o parte a soluției și că problemele de mediu persistă în lipsa unor politici publice care să elimine cauzele acestora.
„Atâta timp cât analizele de risc și informările adresate Ministerului Mediului nu se concretizează în politici publice naționale care să elimine cauzele sistemice, problemele vor rămâne”, afirmă Corlan.
Acesta spune că instituția va face publice concluziile după finalizarea verificărilor.
„Rămân fidel convingerii că evoluția Gărzii de Mediu nu trebuie doar încurajată, ci și felicitată. Dacă eu, după 17 ani în această instituție, aș putea fi subiectiv, cifrele și indicatorii-cheie sunt clari.
Cu încredere că poziția transmisă recent de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este una obiectivă, aștept cu interes concluziile corpului de control și, ulterior finalizării rapoartelor, vom comunica public, ca de fiecare dată, atât poziția GNM, cât și eventualele măsuri adoptate”, transmite comisarul general.
„Felicitări! Ați făcut «reforme»! Ani la rând ați dus o luptă împotriva fiecărei surse de energie pe care România o avea la dispoziție. Astăzi, când vorbim despre criză energetică, prețuri uriașe și industrie care își reduce activitatea, poate ar fi momentul să vă asumați și consecințele «reformelor»”, a scris Rogobete într-o postare pe Facebook.
Rogobete critică blocarea proiectelor energeticeAcesta a susținut că închiderea centralelor pe cărbune, renunțarea la exploatarea gazelor de șist și blocarea unor investiții hidroenergetice au diminuat independența energetică a țării.
„Ați cerut închiderea centralelor pe cărbune. Ați luptat împotriva exploatării gazelor de șist. Ați reușit! România a renunțat la o șansă importantă de a-și consolida independența energetică. Ați contestat hidrocentralele, ați blocat investiții ani întregi și ați pus în balanță fiecare megawatt produs în România cu orice moluscă sau habitat inventat și invocat în procese”, a afirmat fostul ministru al Sănătății.
Rogobete a amintit și de criza apei de la acumularea Paltinu, de la sfârșitul anului trecut.
„Vă mai aduceți aminte de Crăciunul în care golirea lacurilor de acumulare a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă și a afectat funcționarea a cinci spitale din Prahova? Acesta este rezultatul politicilor voastre: blocaje, improvizații și lipsă de responsabilitate. Iar acum ne spuneți să stingem lumina și să reducem consumul”, a adăugat acesta.
Rogobete a susținut că reducerea producției interne de energie îi avantajează pe cei care câștigă din importuri și din tranzacțiile cu energie.
„Nu era bună energia produsă aici? Nu era suficient de «verde» pentru reformiști? Între timp, cine câștigă? Nu românii. Nu economia. Nu industria care își oprește producția. Câștigă cei care fac miliarde din importuri, din tradingul de energie și din diferențele uriașe de preț”, a continuat fostul ministru.
„O Românie mai vulnerabilă”Rogobete a afirmat că blocarea proiectelor energetice românești vulnerabilizează România.
„Și mai câștigă cineva: Kremlinul. Fiecare proiect energetic românesc blocat, fiecare investiție abandonată și fiecare megawatt pe care nu îl mai producem acasă înseamnă o Românie mai vulnerabilă și o Europă mai dependentă”, a subliniat acesta.
„Ați confundat activismul cu guvernarea, iar sloganurile cu politica energetică. Bravo, reformiștilor! Poate că ați câștigat această bătălie ideologică, dar românii plătesc prețul «reformelor» cu care ați manipulat ani la rând oamenii”, a încheiat Rogobete.
Într-o intervenție telefonică avută marți seara la B1 TV, Dragoș Pîslaru a spus, despre amendamentul privind închiderea centralelor pe cărbune doar după ce vor fi înlocuite, adoptat de Senat, că acesta nu era o urgență.
„Ideea este că acest amendament avea o urgență dacă exista un risc imminent de vreun fel, să se închide vreo capacitate. Ori guvernul, tocmai ce vă confirm, anunțase Comisia Europeană că noi nu vom mai putea închide capacități și negociasem deja ca penalitatea să fie o penalitate redusă, având în vedere că totuși ne-am îndeplinit cea mai mare parte din jalon”, a spus Pîslaru.
El a adăugat că adoptarea acestui amendament „duce direct în blocarea cererilor de plată PNRR și penalitate pentru faptul că trebuie să dai banii înapoi primiți pe cererea de plată 2. Deci asta încerc să explic. Este o situație creată strict de grupul parlamentar PSD și nu are nicio justificare legată de PNRR și nu este un risc iminent să se fie închis ceva în perioada următoare”.
Ponta: „Am o părere proastă despre dumneavoastră”Aflat în studio, fostul premier Victor Ponta a fost întrebat despre decizia PSD.
„Foarte bine a făcut. Dacă a făcut așa, foarte bine a făcut pentru că proprii miniștrii PSD pe vremea mea nu îndrăzneau să închidă absolut nimic. Dacă au închis, foarte rău au făcut și PSD-ul a greșit și v-a plăti foarte tare”, a spus Ponta.
În timpul discuțiilor, Victor Ponta i-a spus lui Dragoș Pîslaru că nu i-a răspuns la o întrebare „dacă-i frumos la RAAPPS”.
„Lucrurile sunt mult prea grave ca să stau să mă țin de prostiile pe care dumneavoastră le inventați aici”, a spus Pîslaru.
Victor Ponta a continuat: „Iertați-mă, eu am fost extrem de politicos deși am o părere proastă despre dumneavoastră ca persoană”.
Măsurile implementate de autoritățile române cu scopul creșterii nivelului Dunării la Cernavodă au determinat creșterea acestuia, potrivit sursei citate.
Marți dimineață, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că nivelul apei la centrala de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri. Anunțul vine după detonarea controlată a unei formațiuni de stâncă de pe brațul Bala, desfășurată, luni, pentru a crește debitul apei în zona centralei.
Specialiștii de la Cernavodă „monitorizează în permanență parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor”, potrivit comunicatului publicat.
De asemenea, adițional monitorizării stării centralei, CNE Cernavodă analizează prognozele INHGA pentru perioada următoare, mai arată sursa citată.
Potrivit celei mai recente prognoze a hidrologilor, debitul Dunării va scădea la 1.400 mc/s, iar această valoare va fi staţionară până la începutul săptămânii viitoare.
Deși, ca urmare a acțiunilor autorităților, există o creștere a nivelului, în condițiile menținerii unor prognoze negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, rămâne în continuare valabilă posibilitatea opririi Unității 2.
Unitatea 1 rămâne în continuare în stare oprită, în condiții de siguranță.
Nuclearelectrica va informa cu privire la orice evoluție a CNE Cernavodă, conchide sursa citată.
Proiectul de lege privind decarbonizarea a fost adoptat marți de Senat, camera decizională.
Proiectul a fost adoptat cu amendamentul depus de PSD , care prevede că centralele pe cărbune își continuă activitatea până când vor fi înlocuite cu noi structuri energetice.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Președintele Nicușor Dan a intervenit marți seara în această dezbatere. El susține că a urmărit cu atenție luările de poziții privind modificarea legislației referitoare la decarbonizare.
„Interesul național înseamnă atât securitate energetică, cât și respectarea angajamentelor asumate de România și protejarea stabilității economice și financiare a țării. Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a transmis Nicușor Dan.
Nicușor Dan a promulgat alte legiȘeful statului a anunțat marți seara că a promulgat o serie de legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR, precum și ratificarea Acordului SAFE.
„Accesul României la fonduri europene majore pentru modernizare și investiții rămâne astfel garantat. Pentru români, fondurile din PNRR înseamnǎ sevicii mai bune și creșterea calitǎții vieții, pentru că înseamnă bani pentru spitale noi, pentru școli modernizate, pentru autostrăzi”, a spus Nicușor Dan.
El adaugă că aceste fonduri înseamnă și reforme care asigură o funcționare mai eficientă a statului: „Codul administrativ și proiectul prin care angajații ANAF și cei de la Vamă care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore vor primi bonusuri. Un proiect important este și Codul urbanismului, care reprezintă un pas esențial pentru clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane, integrând și rezultatele referendumului validat de bucureșteni, pe care l-am inițiat în 2024. Este un semnal foarte bun pentru că democrația nu înseamnă doar organizarea unui referendum, ci și transformarea voinței cetățenilor în decizii legislative”.
Autoritățile din Fâșia Gaza au organizat marți funeralii colective pentru 112 persoane ale căror trupuri au fost recuperate recent din ruinele unui bloc de apartamente din cartierul Sabra, din orașul Gaza, notează Sky News.
Peste 300 de palestinieni au murit în urma bombardamentului, produs în noiembrie 2023. În perioada imediat următoare atacului au fost recuperate aproximativ 40 de cadavre. Majoritatea victimelor au rămas îngropate sub dărâmături, la o adâncime care a făcut imposibilă recuperarea lor.
Echipele de intervenție au reușit în acest sfârșit de săptămână să recupereze rămășițele a încă 112 persoane, inclusiv 40 de copii.
Potrivit autorităților locale, alte 157 de victime sunt încă date dispărute.
„Singura vină a acestor martiri a fost aceea că au rămas neclintiți și dârji în propriile case”, a declarat unul dintre participanții la funeralii.
Mii de victime rămân sub dărâmăturiPotrivit Ministerului Sănătății din Gaza, cel puțin 7.400 de persoane sunt în continuare considerate dispărute sub dărâmăturile clădirilor distruse în timpul războiului.
Șeful departamentului de evidență al instituției, Zaher al-Waheidi, a declarat că numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece în numeroase cazuri au fost ucise familii întregi și nu a mai rămas nimeni care să raporteze disparițiile.
Bilanțul războiuluiAutoritățile palestiniene din enclavă susțin că peste 73.000 de persoane au fost ucise de la începutul războiului, declanșat după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În urma raidului palestinian, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice.
Deși un armistițiu între Israel și Hamas este în vigoare din octombrie 2025, ambele părți se acuză reciproc de încălcarea acestuia.
Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.252 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a încetării focului.
Mai multe recorduri au fost depășite astăzi în Europa.
În Austria a fost atins un record absolut de căldură, în Italia ministerul Sănătății a emis Cod Roșu pentru 27 de orașe mari. Asta în timp ce „Cupola de căldură” se deplasează intens spre est.
În România, ANM a emis Cod Roșu de caniculă pentru regiunile vestice și Cod Portocaliu pentru restul teritoriului, cu temperaturi prognozate de până la 40°C – 43°C la umbră în zilele următoare.
Persoane trec pe langa fantana arteziana de la Universitate, intr-o zi caniculara, in Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
În timp ce vestul continentului începe să resimtă o ușoară diminuare a temperaturilor extreme, autoritățile mențin alerte severe din cauza riscurilor masive de incendii și a opririi unor reactoare nucleare afectate de încălzirea apelor fluviale.
Serviciile meteo europene au anunțat căldură excesivă în nordul Italiei, Ungariei, Croației, Serbiei și regiunilor înconjurătoare: Domul de căldură persistent se extinde spre est: maximele de peste 40°C vizează Europa Centrală și Balcanii.
Record istoric în Austria. Viena ridică elicoptereElicoptere deasupra Vienei
Un nou record de căldură a fost stabilit marți la Viena, cu o temperatură de 40,8 grade Celsius.
Această temperatură a fost înregistrată în districtul Stammersdorf din estul capitalei, conform raportului serviciului național de meteorologie. Recordul anterior a fost stabilit în august 2013, când termometrul a urcat la 40,5 grade în Bad Deutsch-Altenburg, în estul țării.
Întreaga lună iulie a fost neobișnuit de caldă și uscată în Austria – la fel ca în Germania și în alte țări europene. Local, precipitațiile au fost cu până la 90% mai mici decât de obicei , a explicat serviciul meteo. Potrivit oamenilor de știință, încălzirea globală indusă de om duce la extreme meteorologice mai frecvente și mai severe, cum ar fi valurile de căldură, secetele și furtunile.
Viena suferă mai mult din cauza căldurii decât alte orașe mari. În cartierul Lobau din Viena s-a desfășurat o operațiune majoră. Un elicopter de stingere a incendiilor a fost ridicat deasupra Vienei. „Din cauza secetei continue, un incendiu de pădure s-a transformat într-un infern devastator. Poliția a sfătuit locuitorii să adune bunurile esențiale. Cu toate acestea, nu a fost încă emis niciun ordin direct de evacuare”, anunță presa austriacă.
„Ore tensionate” pentru pompierii din Olanda Un incendiu de pădure dintr-o rezervație naturală olandeză de lângă granița cu Germania s-a extins pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare. Sute de pompieri, sprijiniți de elicoptere de stingere a incendiilor, s-au luptat marți cu flăcările în rezervația naturală Boschhuizerbergen de lângă Oostrum, în sud-estul Olandei. La începutul după-amiezii, incendiul era încă scăpat de sub control, iar nori groși de fum pluteau deasupra zonei din provincia Limburg.rezervația naturală Boschhuizerbergen
Un camping din apropiere a fost evacuat, iar mai multe drumuri au fost închise. Pompierii se confruntă cu ore „tensionate” în viitor, a declarat agenția de știri ANP, citând un purtător de cuvânt al administrației din Limburg. Din cauza rafalelor de vânt schimbătoare, aceștia vor trebui să își „adapteze constant” operațiunile. Potrivit ANP, norii de fum s-au răspândit spre nord odată cu vântul până în provinciile învecinate Gelderland, Overijssel și Friesland; Germania ar putea fi, de asemenea, afectată. Incendiul a izbucnit luni după-amiază din motive încă neclare. Numeroase țări europene se confruntă în prezent cu valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație. Germania vrea mai multe rezervoare naturale de apă. Pasageri blocați 4 ore într-un tren ICEAvând în vedere nivelurile scăzute ale apei din multe râuri germane, Uniunea Germană pentru Conservarea Naturii și Biodiversității (NABU) solicită crearea mai multor rezervoare naturale de apă. „Râurile noastre nu seacă doar pentru că plouă prea puțin. Timp de decenii, am distrus rezervoarele naturale de apă din peisajul nostru”, a explicat marți, la Berlin, citat de FAZ, Rocco Buchta, șeful Institutului NABU pentru Ecologie Fluvială și a Zonelor Inundabile: „Pădurile și-au pierdut capacitatea de stocare, iar multe zone inundabile au fost izolate de râuri.” În trecut, aceste ecosisteme acționau ca un burete uriaș, reținând apa și eliberând-o lent. Astăzi, apa se scurge mai repede după ploi abundente și apoi lipsește din râuri în perioadele lungi de secetă, a adăugat Buchta: „Dacă vrem să facem căile noastre navigabile mai rezistente, trebuie nu doar să vorbim despre consumul de apă, ci și să permitem peisajelor noastre să stocheze din nou apa.” Acest lucru ar proteja nu numai împotriva secetei, ci și împotriva pericolelor inundațiilor.
În Renania de Nord-Westfalia, furtunile locale au perturbat peste noapte mai multe servicii feroviare. Pasagerii din apropierea orașului Schwelm au rămas blocați timp de mai mult de patru ore într-un tren ICE după ce un copac a căzut pe linia electrică aeriană. După ce copacul a fost îndepărtat, trenul a fost tras peste secțiunea de cale ferată, acum scoasă de sub tensiune, de o locomotivă diesel, înainte de a-și putea continua călătoria.
Linia de cale ferată dintre Mönchengladbach și Aachen rămâne însă închisă din cauza pagubelor provocate de furtună liniilor electrice aeriene. Luni seara, copaci au căzut pe șine între Rheydt și Lindern, oprind două trenuri regionale. „Călătorii au putut părăsi în siguranță trenurile cu ajutorul serviciilor de urgență și și-au continuat călătoriile cu autobuzul”, a explicat un purtător de cuvânt al companiei feroviare în această dimineață.
fluviul Rin
În plus, nivelul apei fluviului Rin a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 150 de ani ca urmare a căldurii și secetei continue din Europa. Acest lucru amenință cu perturbări semnificative pe una dintre cele mai importante rute de transport pentru cărbune, combustibili și bunuri industriale pe o mare parte a continentului. La stația de măsurare din Kaub, un blocaj crucial pentru navele care se îndreaptă spre sudul Germaniei și Elveția, nivelul apei a scăzut luni la 24 de centimetri . Aceasta este cea mai scăzută valoare înregistrată de când au început înregistrările în 1880, conform datelor autorităților federale germane compilate de ETH Zurich. Franța are cea mai călduroasă lună iulie de până acum Iulie a fost cea mai caldă lună din Franța de când au început înregistrările de temperatură, acum mai bine de 125 de ani. Temperatura medie a atins 24,9 grade Celsius, depășind recordul anterior de 24,8 grade stabilit în august 2003, a anunțat marți serviciul meteorologic francez. În medie, a fost cu 3,8 grade mai cald decât media pentru perioada 1991-2020. În același timp, luna iulie a fost semnificativ prea secetoasă, cu un deficit de precipitații de 70%, potrivit serviciului meteorologic Météo-France. Seceta are un impact sever asupra agriculturii și crește riscul de incendii forestiere. La sfârșitul lunii iulie, un incendiu forestier masiv în apropiere de Bordeaux, în sud-vestul Franței, a distrus mii de hectare de vegetație.Incendii Franța
Până astăzi, Franța a arestat 402 persoane în legătură cu incendiile majore. 14.000 de incendii au fost înregistrate în toată țara. Grecia: „Vrem să ținem fiecare scânteie sub control” În Grecia, după ce sute de pompieri s-au luptat cu flăcările pentru a patra noapte consecutiv, incendiile de pădure și tufișuri de la vest de Atena sunt în mare parte sub control.Potrivit unui purtător de cuvânt al serviciului de pompieri, orele caniculare de la amiază sunt deosebit de critice. „Ieri, am observat că jarul s-a reaprins de la prânz, deoarece temperatura a crescut și umiditatea a scăzut”, a declarat Giannis Artopoios pentru ERTnews. Acum intenționează să combată acest fenomen cu până la 30 de elicoptere și aeronave de stingere a incendiilor.
Răspândirea masivă a incendiilor inițiale este problematică , a spus Artopoios. În primele zile ale incendiilor, vânturi extrem de puternice au împins flăcările înainte cu o viteză amețitoare. În același timp, rafalele de vânt puternice au făcut imposibil sprijinul aerian. Acum, trebuie să facă față amplorii situației și jarului dispersat pe scară largă în unele zone inaccesibile. „Vrem să ținem fiecare scânteie sub control, dar asta va dura timp”, a spus purtătorul de cuvânt.
Aproximativ 520 de pompieri sunt implicați în operațiuni, inclusiv 46 de salvatori din Franța și România, precum și sute de voluntari. Armata oferă, de asemenea, sprijin cu echipamente grele de curățare pentru a crea zăpade de protecție împotriva incendiilor și a curăța căile de acces pentru personalul de urgență în zonele cu vegetație densă.
În Italia, cod Roșu în 27 de orașeMinisterul Sănătății a emis Cod Roșu pentru 27 de orașe mari (inclusiv Roma, Milano, Florența, Bari și Trieste). Temperaturile maxime reale depășesc 34°C–40°C, însă umiditatea extremă ridică indicele de confort termic la valori periculoase.
Prognoză
Joi întreaga țară va fi sub alertă maximă, ceea ce prezintă riscuri potențiale pentru sănătatea populației generale. Nivelul 3 de alertă este în vigoare în Ancona, Bari, Bologna, Bolzano, Brescia, Cagliari, Campobasso, Catania, Civitavecchia, Florența, Frosinone, Genova, Latina, Messina, Milano, Napoli, Palermo, Perugia, Pescara, Reggio Calabria, Rieti, Roma, Torino, Trieste, Veneția, Verona și Viterbo. Marți și miercuri, 4 și 5 august, doar Messina și Reggio Calabria se află sub alertă roșie și au fost plasate sub alertă portocalie: Nivelul 2, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea persoanelor vulnerabile.
Noul General Manager a preluat conducerea întregului portofoliu de operațiuni locale de la Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, care va continua să coordoneze expansiunea companiei în regiunea Europei Centrale și de Est, precum și consolidarea piețelor deja existente din România, Polonia, Serbia și, cel mai recent, Grecia. Andrei Popa a colaborat strâns cu Adam Lamentowicz în ultimii trei ani, mai întâi ca Vicepreședinte Online, apoi ca Vicepreședinte Comercial, într-o perioadă de transformare semnificativă în care activitatea Super din România a evoluat de la un model construit în jurul unui singur brand, Superbet, la un ecosistem multibrand care reunește Napoleon Games, Superscore și Maxbet, acesta din urmă fiind rezultatul unei tranzacții recente.
România este una dintre cele mai importante piețe pentru Super, cu un rol esențial în dezvoltarea strategiilor comerciale care sunt, ulterior, implementate la nivelul operațiunilor globale ale Grupului. De asemenea, această piață are unul dintre cele mai complexe modele operaționale din portofoliul global al companiei, înregistrând o creștere constantă, susținută de o strategie omnichannel, de o rețea de peste 1.000 de agenții de retail și de aproape 3.200 de angajați, atât la sediul central din București, cât și la nivelul întregii țări. În plus, fiind unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat al României, în 2025, Super a plătit peste 420 de milioane de euro sub formă de taxe și impozite.
În acest context, obiectivul noului General Manager va fi să susțină performanța pe termen lung a pieței locale, consolidând, în același timp, oferta multibrand a companiei și îmbogățind gama de experiențe imersive care definesc ecosistemul de divertisment Super.
Andrei Popa, General Manager, Super România:„Sunt profund recunoscător față de Super și față de fiecare persoană care a contribuit la ceea ce am realizat în România. Acum zece ani, m-am alăturat unei companii care construia ceva cu adevărat ambițios, într-o piață pe care mulți o subestimau. Astăzi, am construit în România un ecosistem format din patru branduri, susținut de propria noastră tehnologie, și credem cu convingere că avem un potențial semnificativ de creștere.
Obiectivul meu va fi să transform România în piața în care cele mai ambițioase idei ale Super prind viață pentru prima dată și să valorificăm viziunea noastră centrată pe dorințele clientului pentru a construi un motor de creștere și mai puternic. Acest lucru înseamnă să dezvoltăm capacitățile necesare pentru a înțelege mai bine nevoile clienților noștri, a îmbunătăți continuu produsele și a crea experiențe unice pentru pasionații de divertisment, experiențe care pot fi extinse și în celelalte piețe globale ale grupului nostru.”
Andrei Popa are peste 16 ani de experiență în industria globală de tehnologie și divertisment, dintre care 10 ani au fost petrecuți în cadrul Super, construindu-și cariera la intersecția dintre analiza datelor, strategia comercială și leadership. De asemenea, el este fondatorul Data Talks, comunitatea profesioniștilor pasionați de analiza datelor, platformă care organizează anual una dintre cele mai importante conferințe de business intelligence din România.
De la crearea și conducerea primei divizii de Business Intelligence din cadrul Super până la rolul de Vicepreședinte Comercial, el s-a remarcat ca un lider orientat spre transformare, care crede în explorarea ideilor noi, identificarea oportunităților de creștere și aplicarea lecțiilor din lumea sportului pentru a construi echipe performante și medii de lucru în care oamenii își pot atinge pe deplin potențialul. Acest parcurs i-a oferit o înțelegere profundă a pieței, a deciziilor care îi modelează performanța și a ceea ce presupune alinierea echipelor interne în jurul unei direcții strategice comune.
Această decizie strategică la nivel de top management local reflectă angajamentul Super față de prezența sa în România, prin consolidarea ecosistemului multibrand, extinderea proiectelor care susțin sportul și comunitățile locale, precum și prin asigurarea unui mediu de divertisment sigur și responsabil pentru clienții săi.
Despre SuperSuper Technologies (Super) este o companie globală de tehnologie dedicată construirii viitorului divertismentului și al experiențelor dedicate fanilor sportului.
Având operațiuni comerciale în România, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia și Brazilia, precum și centre de tehnologie în Spania, Olanda, Croația, Marea Britanie și România, Super modelează viitorul divertismentului la scară globală și interacționează cu milioane de clienți din întreaga lume.
Strategia pe termen lung a companiei este susținută de investitori de top la nivel mondial. În 2019, Blackstone, cel mai mare administrator de active alternative din lume, a realizat o investiție strategică minoritară de 175 de milioane de euro. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară printr-un acord de refinanțare de 1,3 miliarde de euro, întărind parteneriatul cu Blackstone și accelerând expansiunea globală.
Super respectă cele mai înalte standarde de conformitate, siguranță și responsabilitate. Compania este membră a Agenției Internaționale pentru Integritate în Betting (IBIA) și a Asociației Europene pentru Betting și Gaming (EGBA).
Pentru mai multe informații, vizitați super.xyz.
Președinta Comunității Madrid, Isabel Díaz Ayuso, a confirmat donația lui Messi într-o postare pe platforma X, potrivit The Independent.
Într-o postare pe X, aceasta și-a exprimat recunoștința pentru gestul făcut de Messi.
„Leo Messi a donat 80.000 de euro pentru reconstrucția zonei Sierra Oeste de Madrid. Vreau să-i mulțumesc și să-i spun că locuitorii Madridului speră să-l întâmpine în curând pentru a-i oferi aplauzele pe care le merită”, a scris Isabel Diaz Ayuso.
Messi, cunsocut pentru activitatea filantropicăRegiunea Sierra Oeste, situată la vest de capitala Spaniei, a suferit pagube semnificative în urma incendiilor, iar locuitorii au fost nevoiți să se evacueze. Incendiile au afectat zeci de mii de hectare și au dus la evacuarea mai multor localități din vestul regiunii Madrid.
Messi este cunoscut pentru activitatea sa filantropică, fiind fondatorul Fundației Leo Messi în 2007, care sprijină copiii și tinerii prin inițiative în domeniul sănătății, educației și sportului.
UE exprimă „solidaritatea deplină” față de Spania în urma crizei migranților din Ceuta, a declarat marți comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner. Acesta a calificat criza migranților din Spania drept „o încercare pentru reziliența noastră europeană”, potrivit Euronews.
După reuniunea de urgență miniștrilor de interne ai UE, Brunner a vorbit cu jurnaliștii. Reuniunea a avut loc online, iar oficialii s-au întâlnit pentru a discuta consecințele crizei în urma căreia 70.000 de cetățeni din afara UE au intrat în enclava spaniolă Ceuta din Maroc în decurs de 24 de ore.
Reuniunea a avut și scopul de a atenua tensiunile cu Spania, după reacțiile negative față de politicile în materie de migrație ale premierul spaniol Pedro Sánchez.
Criza din Ceuta, un test al rezilienței UE„Zilele trecute au reprezentat un test al rezilienței noastre europene, un test al securității frontierelor noastre externe, iar aceste zile au arătat în mod clar că există actori care nu țin cont de siguranța sau chiar de viețile unor oameni nevinovați”, a declarat Comisarul UE pentru migrație.
„Europa, cred eu, a trecut cu siguranță acest test. Persoanele respective nu au reușit să intre în spațiul Schengen, iar problema securității la frontieră a fost rezolvată rapid. Acum este esențial ca Uniunea Europeană să ia măsuri”, a adăugat Brunner.
Marți, miniștrii de interne au discutat măsuri menite să prevină repetarea crizei. Într-un comunicat de presă difuzat de Președinția irlandeză a Consiliului UE s-a menționat că există o „înțelegere comună” în rândul miniștrilor cu privire la necesitatea de a viza o serie de domenii.
Comunicatul preciza că aceste măsuri ar trebui să includă combaterea rețelelor de trafic de migranți, consolidarea procedurilor de returnare, întărirea frontierelor UE, dezvoltarea unor parteneriate mai strânse cu țările terțe și îmbunătățirea capacității de anticipare.
Măsurile ar trebui să includă și dezvoltarea unor sisteme de alertă timpurie, precum informațiile colectate înainte de trecerea frontierei și monitorizarea rețelelor sociale.
Ministrul spaniol al Internelor, Fernando Grande-Marlaska, a salutat discuțiile, afirmând că UE a „recunoscut” eforturile depuse de Spania și că „urmărește o politică semnificativă de combatere a imigrației ilegale în cadrul UE”.
„A fost o întâlnire necesară pentru a armoniza abordările actuale și viitoare. Rezultatul a fost satisfăcător și a servit la recunoașterea eforturilor Spaniei”, a declarat ministrul spaniol de Interne.
Migranții, motivați să vină în SpaniaUn diplomat al UE a declarat pentru Euronews că un număr „considerabil” de state membre intenționau să discute despre „măsuri politice” și „stimulente” care ar fi putut contribui la cea mai mare trecere ilegală a frontierei înregistrată vreodată în Europa într-o perioadă atât de scurtă.
Una dintre acestea a fost decizia luată de Madrid în ianuarie de a regulariza aproximativ jumătate de milion de migranți fără documente, acordându-le permise de ședere și de muncă.
Însă abordarea mai generală adoptată de alte țări europene se îndreaptă în direcția opusă, eforturile concentrându-se pe reducerea accesului la azil, înăsprirea controalelor la frontierele UE și intensificarea returnărilor.
Reacția negativă împotriva Spaniei a început ca răspuns la sosirile în masă, Italia a dispus suspendarea temporară a liberei circulații în spațiul Schengen cu Spania. O zi mai târziu, sâmbătă, 22 de guverne ale statelor membre au trimis o scrisoare instituțiilor UE în care criticau politicile Spaniei în materie de migrație.
Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice nu este deloc o noutate, dar a reapărut cu o intensitate crescută în spațiul public în ultimele zile, de când România se află în stare de alertă energetică, după oprirea unui reactor de la Centrala de la Cernavodă și după înjumătățirea producției de energie a celor două mari hidrocentrale de la Porțile de Fier, ambele din cauza scăderii masive, aproape de minimele istorice, a debitelor Dunării.
Anterior, acestă nevoie fusese îndeobște evocată de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție.
Instalațiile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).
Conform datelor publice, puterea instalată în stocare a României este de peste șapte ori mai mare decât în luna martie a anului trecut.
Mai concret, conform datele furnizate de Transelectrica, la solicitarea Gândul, erau 12 unități de stocare care funcționau la începutul lunii martie 2025. Puterea lor instalată era de 137,2 MW, iar capacitatea lor totală, de 269 MWh.
Câte grupuri sunt în funcțiuneÎn prezent, așa cum arată cifrele de pe site-ul Transelectrica, sunt în funcțiune 50 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.
Capacitatea instalată în stocare este de 989 MW în prezent, ceea ce înseamnă de 7,2 ori mai mare decât în martie 2025.
Aceasta a depășit astfel capacitatea instalată a unui reactor de la Cernavodă, de 700 MW. În condiții normale de funcționare, cele două unități operaționale asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
Potrivit datelor operatorului național de sistem și transport, instalațiile de stocare au susținut sistemul energetic național cu un aport de aproximativ 600 MW în orele de vârf de consum de luni seara. Raportul operativ arată că vârful de consum a fost de 7.274 MW.
România începuse să consume mai mult decât producea, prin urmare se importe energie luni în jurul orei 17:24, și a început să aibă excedent de producție și să exporte marți dimineața în jurul orei 08:40.
Starea Sistemului: Consumul și producţia în România
-cărbune: 881 MW
-hidrocarburi: 1.148 MW
-hidro: 736 MW
-nuclear: 683 MW
-eolian: 185 MW
-fotovoltaic: 2.490 MW
-biomasă: 51 MW
-instalații de stocare: 0 MW
Sold: -347 MW
(-)export / (+)import – (ora 16:44)
Sursa: Transelectrica
40,69% Foto – 2.520 MW
18,39% Hidrocarburi – 1.139 MW
14,23% Cărbune – 881 MW
11,84% Hidro – 733 MW
11,% Nuclear – 681 MW
3,02% Eolian – 187 MW
0,84% Biomasă – 52 MW
0% Instalații de stocare – 0 MW
Total: 6.197 MW
(Producția la ora 16:42)
Sursa: Transelectrica
Prin acest program, compania sprijină elevii din liceele agricole să descopere agricultura modernă și oportunitățile de dezvoltare profesională din acest sector.
O nouă etapă a parteneriatului dintre PENNY și World Vision România
Parteneriatul marchează o nouă etapă a colaborării dintre PENNY și World Vision România, după susținerea programului „Vreau în clasa a 9-a” începând cu 2017, și reflectă angajamentul comun pentru educație și dezvoltarea comunităților locale. În cadrul programului „Mândru să fiu fermier”, PENNY va susține 85 de elevi din patru licee agricole din județele Sibiu, Ilfov, Buzău și Cluj să aibă acces la activități educaționale, vizite de studiu și experiențe practice care îi vor ajuta să își construiască viitoarea carieră în agricultură.
Educație conectată la agricultura viitorului
Pe parcursul anului școlar, elevii și profesorii participanți vor putea descoperi tehnologii moderne utilizate în ferme, vor lua parte la demonstrații practice și vor parcurge curriculumul educațional „Călătorie spre anul 2050”, dedicat agriculturii viitorului. Totodată, programul contribuie la consolidarea legăturii dintre mediul educațional și cel de agribusiness, facilitând contactul direct dintre elevi, profesori și profesioniști din domeniu.
Sprijin pentru viitorii agricultori ai României
Pentru PENNY, susținerea programului „Mândru să fiu fermier” vine în mod firesc din angajamentul companiei față de agricultura românească, producătorii locali și consumul de produse locale. Prin această inițiativă, compania contribuie la pregătirea unei noi generații de specialiști și susține dezvoltarea unui domeniu esențial atât pentru economia locală, cât și pentru comunitățile din întreaga țară. Citeşte comunicatul integral AICI
Banca Mondială estimează că răspândirea unor instrumente AI mai ieftine ar putea susține creșterea economică în statele cu venituri mici și medii, relatează Financial Times.
„Inteligența artificială are mai multe șanse să-i ajute pe angajați decât să-i lase fără locuri de muncă”, arată raportul publicat marți.
Potrivit Băncii Mondiale, mai puțin de 10% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea fi automatizate cu ajutorul AI, față de peste o treime în țările cu venituri ridicate.
„Ca regulă generală, economiile în curs de dezvoltare au în prezent mai mult de câștigat și mai puține motive să se teamă de inteligența artificială decât țările bogate”, a declarat Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale.
AI schimbă perspectivele pentru economiile emergenteRaportul are un ton mai optimist decât avertismentele formulate anterior de alți economiști, care au susținut că inteligența artificială ar putea adânci decalajul dintre țările bogate și economiile emergente.
Una dintre temeri este că angajații din domenii precum serviciile IT, relațiile cu clienții sau alte activități administrative ar putea fi înlocuiți de programe bazate pe inteligența artificială. În același timp, statele mai sărace riscă să rămână în urmă în competiția pentru centre de date, cipuri și infrastructură de calcul.
Gill a recunoscut că autorii raportului erau inițial mai pesimiști, fiind influențați de dezbaterile din economiile dezvoltate privind pierderea locurilor de muncă.
Analiza a arătat însă că inteligența artificială produce deja câștiguri de eficiență în țări precum India și Kenya.
Deși impactul AI asupra productivității la nivelul întregii economii este încă dificil de măsurat, tehnologia ar putea permite realizarea într-un timp scurt a unor progrese care, în alte condiții, ar necesita zeci de ani, a afirmat Gill.
Raportul Băncii Mondiale arată și că utilizarea inteligenței artificiale se extinde rapid în rândul întreprinderilor mici din economiile emergente.
Banca Mondială avertizează totuși că țările dezvoltate vor obține cele mai mari câștiguri de productivitate, în condițiile în care adoptă tehnologia într-un ritm mai rapid.
Astăzi, într-o suburbie a Vienei s-a înregistrat o temperatură de 40,8°C. Acesta este un maxim istoric pentru țară, relatează Kronen Zeitung. Recordul anterior de 40,5°C a fost stabilit în 2013.
Cel mai ridicat nivel de pericol a fost declarat în estul Austriei din cauza vremii caniculare. Unele drumuri sunt închise. Un incendiu de pădure face ravagii în statul Burgenland.
În plus, cel mai ridicat nivel de pericol de incendiu există în Lobau, o luncă inundabilă a Dunării folosită ca zonă de agrement. În prezent, nivelul apei Dunării a scăzut la niveluri minime istorice. Niveluri comparabile au fost înregistrate în 2003 și 2018.
În paralel, în cartierul Lobau din Viena s-a desfășurat o operațiune majoră. Un elicopter de stingere a incendiilor a fost ridicat deasupra Vienei.
„Din cauza secetei continue, un incendiu de pădure s-a transformat într-un infern devastator. Poliția a sfătuit locuitorii să adune bunurile esențiale. Cu toate acestea, nu a fost încă emis niciun ordin direct de evacuare”, anunță presa austriacă.
O avertizare roșie de caniculă a fost emisă pentru Viena, Weinviertel, nordul Burgenlandului, inclusiv Seewinkel, Bazinul Vienei și orașul St. Pölten, pentru marți și miercuri .
Estul Austriei s-a aflat marți în punctul fierbinte al căldurii europene. Recordul istoric de temperatură austriac (40,5 grade Celsius în Bad Deutsch-Altenburg în 2013) a fost egalat.
Nivelurile scăzute ale apei din Dunăre au afectat și ele economia Vienei: traficul de marfă din port și producția de energie de la centralele electrice au scăzut.
Conform unor imagini publicate pe Telegram de Nexta, unii marocani ajunși ilegal în Ceuta, Spania, susțin că vor să ajungă în România.
Un reporter a întrebat câțiva oameni unde vor merge și ei au declarat că în Europa.
„În Europa, Europa, Europa, în toată Europa. În România, în Rusia, dacă au nevoie de forță de muncă, Marocul le trimite”, a răspuns unul dintre imigranți.
Peste 50.000 de persoane au trecut săptămâna trecută din Maroc în Ceuta, o exclavă spaniolă de pe coasta nordică a Africii. Ei au forțat graniță traversând o lungă porțiune prin apă. Zeci de persoane au murit în timpul traversării.
Incidentul s-a transformat rapid într-o criză de proporții. Aproape toți migranții care au ajuns în exclava spaniolă s-au întors între timp în Maroc. Cei care au rămas nu au mâncare, apă, adăpost și încearcă să obțină statutul de refugiat în UE.
Fernando Grande Marlaska, ministrul de Interne de la Madrid, a declarat marți că reuniunea extraordinară a miniștrilor din Uniunea Europeană s-a desfășurat într-o atmosferă constructivă, iar statele membre au apreciat modul în care autoritățile spaniole au gestionat situația, notează Reuters.
Desfășurarea crizeiReuniunea JAI a fost organizată în contextul crizei migratorii de Ceuta, când zeci de mii de migranți marocani au trecut granița pe teritoriul spaniol.
Oficialul spaniol a precizat că aproximativ 70.000 dintre cei 72.000 de migranți care au intrat în orașul autonom spaniol au părăsit deja Ceuta.
Grande Marlaska a subliniat că spațiul Schengen nu a fost pus în pericol, întrucât Ceuta, deși aparține Spaniei, nu face parte din zona Schengen.
Ministrul a afirmat că serviciile spaniole de informații nu au avut indicii privind producerea unei treceri masive a frontierei.
„Nu a existat niciun raport, nicio avertizare. Din păcate, astfel de lucruri se pot întâmpla, dar să nu uităm că suntem pregătiți să intervenim imediat în cazul unei crize de acest gen”, a declarat ministrul spaniol.
La reuniune a participat și ministrul român Cătălin Predoiu care a cerut mobilizarea urgentă a tuturor resurselor și agențiilor Uniunii Europene pentru sprijinirea Spaniei.
Tensiuni în interirorul Uniunii EuropeneCriza de la Ceuta a generat și o nouă dispută în interiorul Uniunii Europene privind politică de migrație promovată de guvernul de la Madrid. State precum Italia au suspendat acordul Schengen cu Spania, fapt ce a atras criticile lui Pedro Sanchez.
Șeful guvernului spaniol a respins măsurile și a susținut că unele state europene au reacționat într-un mod „egoist” și „polarizant”.
Una dintre variantele analizate este majorarea pragului anual de venit, stabilit în prezent la 120.000 de zloți (aproximativ 28.000 de euro), peste care cota de impozitare crește de la 12% la 32%, a declarat marți ministrul Finanțelor, Andrzej Domanski, potrivit Bloomberg.
Numărul contribuabililor care au ajuns în a doua tranșă de impozitare a crescut anul trecut cu 26%, până la 2,4 milioane, potrivit datelor ministerului, pe fondul majorării rapide a salariilor.
„Lucrăm pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de încheierea actualului mandat”, a declarat Domanski pentru postul de radio RMF24, întrebat despre planurile fiscale ale Guvernului. Modificările vor fi detaliate în următoarele săptămâni, în cadrul pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Guvernul va trebui însă să acționeze cu prudență, deoarece deficitul bugetar al Poloniei este estimat să depășească 7% din PIB în acest an și ar putea deveni cel mai mare din Uniunea Europeană.
Majorarea pragului pentru a doua tranșă de impozitare la 140.000 de zloți în 2027 ar costa bugetul 11,6 miliarde de zloți (aproximativ 2,7 miliarde de euro), potrivit Ministerului Finanțelor. Nu este clar cum ar urma să finanțeze Guvernul această cheltuială suplimentară, ceea ce ar putea amplifica îngrijorările agențiilor de rating.
Moody’s Ratings și Fitch Ratings au avertizat în ultimele luni că ar putea retrograda ratingul Poloniei, în cazul în care țara nu își reduce deficitul bugetar și nu limitează creșterea datoriei publice.
Planul fiscal coincide cu o reașezare a scenei politice poloneze, după ce fostul premier Mateusz Morawiecki și un grup de parlamentari s-au desprins din principalul partid de opoziție, Lege și Justiție.
Coaliția de guvernare condusă de premierul Donald Tusk riscă să nu mai obțină majoritatea parlamentară la alegerile de anul viitor, potrivit celor mai multe sondaje. În același timp, formațiunile de extremă dreapta câștigă teren.
„Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad se apropie de finalizarea lucrărilor de punere în siguranță a acumulării Pârcovaci, de pe râul Bahlui, județul Iași. Investiția este realizată în proporție de 95%, are o valoare totală actualizată de 36,38 milioane lei, iar lucrările urmează să fie finalizate în cursul acestei luni”, anunță autoritățile de mediu.
Potrivit ministerului, proiectul cuprinde lucrări ample de reabilitare și modernizare a barajului, turnului de manevră, golirii de fund și prizei de apă, descărcătorului de ape mari, stațiilor de pompare și cantonului de exploatare.
Au fost modernizate inclusiv echipamentele hidromecanice și instalațiile electrice, pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare în siguranță a barajului.
Potrivit ministerului, acumularea Pârcovaci reprezintă singura sursă de alimentare cu apă pentru zona Hârlău și, în același timp, are un rol important în protejarea comunităților împotriva inundațiilor.
Prin atenuarea viiturilor, acumularea contribuie la reducerea riscului de inundații pentru: aproximativ 7.000 de locuitori, un perimetru de peste 4 km de cale ferată și 8 km de drum județean și european, peste 170 de hectare de teren, dar și peste 20 de obiective socio-economice din orașul Hârlău și comunele Scobinți, Ceplenița și Cotnari.
Acumularea Pârcovaci a fost construită în anul 1983 și este amplasată în amonte de localitatea Pârcovaci, la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, și dispune de un volum de atenuare a viiturilor de 4,909 milioane m³.
Inteligența artificială dezvoltată în China câștigă rapid teren în fața giganților americani din domeniu.
Costurile reduse, performanțele tot mai bune și disponibilitatea modelelor open-source le transformă într-o alternativă tot mai atractivă pentru companii și dezvoltatori din întreaga lume. Totuși, succesul lor vine la pachet cu acuzații grave privind utilizarea neautorizată a tehnologiilor americane și cu întrebări legate de securitatea datelor.
Modelele chinezești domină clasamentele de popularitateAscensiunea inteligenței artificiale chineze este confirmată și de datele platformei OpenRouter, o piață online dedicată modelelor AI.
Potrivit clasamentului acesteia, opt dintre primele zece cele mai utilizate modele sunt dezvoltate de companii din China.
Explicația este simplă: acestea oferă performanțe din ce în ce mai apropiate de cele ale liderilor americani, însă la costuri semnificativ mai mici.
De până la zece ori mai ieftine decât OpenAI și AnthropicPrețul reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje ale modelelor chinezești.
Pentru aceleași tipuri de solicitări, utilizatorii pot plăti chiar și de zece ori mai puțin decât în cazul unor soluții oferite de companii americane precum OpenAI sau Anthropic.
Deși, în multe teste, modelele din SUA continuă să ofere rezultate superioare, diferențele se reduc constant. Pentru numeroase companii, raportul dintre cost și performanță face ca variantele chinezești să devină o alegere tot mai atractivă.
Un avantaj important: multe modele sunt open-sourceUn alt motiv pentru care acestea câștigă popularitate este faptul că numeroase modele chinezești sunt disponibile în regim open-source.
Acest lucru permite dezvoltatorilor și companiilor să descarce și să ruleze modelele pe propria infrastructură, fără să depindă permanent de un furnizor extern sau să plătească taxe pentru fiecare utilizare. Pentru firmele care procesează volume mari de date, diferențele de cost pot fi considerabile.
Lansările din China au zguduit piețele financiareImpactul noilor modele chinezești nu se limitează la industria tehnologiei. Ele au influențat și piețele bursiere.
La începutul anului 2025, lansarea unui nou model de către DeepSeek a provocat scăderi importante ale acțiunilor companiilor din sectorul tehnologic.
Un efect similar s-a produs și după prezentarea modelului Kimi K3, când investitorii au reacționat prin vânzări masive ale titlurilor unor mari companii din domeniul AI.
Expansiunea rapidă este susținută și de investițiile consistente făcute de guvernul chinez, care consideră inteligența artificială unul dintre domeniile strategice pentru dezvoltarea economică și tehnologică.
Acuzații de folosire a tehnologiei americaneSuccesul companiilor chineze este însă însoțit de numeroase controverse.
Mai multe firme americane susțin că dezvoltatorii din China și-ar antrena modelele folosind răspunsurile generate de sisteme deja existente, printr-o tehnică numită „distilare”. Procedura presupune adresarea unui număr foarte mare de solicitări către un model consacrat, iar răspunsurile obținute sunt folosite ulterior pentru antrenarea unui nou sistem.
Anthropic a acuzat public compania Moonshot, dezvoltatoarea modelului Kimi, că ar fi utilizat sute de conturi pentru a trimite peste 3,4 milioane de solicitări către modelul Claude. Acuzațiile au alimentat disputa dintre marile companii americane și noii competitori din China.
Îngrijorări privind propaganda și protecția datelorExperții atrag atenția că performanța ridicată nu elimină riscurile asociate acestor modele.
Unele analize au arătat că DeepSeek poate furniza răspunsuri influențate de pozițiile oficiale ale autorităților chineze atunci când utilizatorii întreabă despre conflicte, politică sau subiecte sensibile pentru Beijing.
În același timp, persistă întrebări privind modul în care sunt stocate datele utilizatorilor și dacă autoritățile chineze pot avea acces la conversațiile purtate prin intermediul acestor servicii.
Competiția pentru supremația în AI se intensificăÎn ciuda controverselor, ritmul de dezvoltare al inteligenței artificiale chineze este greu de ignorat. Modelele devin tot mai performante, costurile rămân reduse, iar adoptarea lor crește într-un ritm accelerat.
Pentru marile companii americane, provocarea nu mai este doar să creeze cele mai avansate modele de inteligență artificială, ci și să justifice diferențele de preț într-o piață în care alternativele chinezești devin din ce în ce mai competitive.
