Un asemenea test, organizat în 1985 pentru trei ofițeri din București, oferă o imagine asupra metodelor considerate necesare pentru controlarea persoanelor care doreau să ajungă în Occident.
Trei ofițeri, puși să rezolve un caz fictivDocumentele publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezintă o „lucrare practică” susținută în 1985 de trei ofițeri ai Securității Municipiului București.
Scenariul de examen pornea de la cazul fictiv al unui cetățean român a cărui soție rămăsese ilegal în Statele Unite. Bărbatul solicita să se stabilească definitiv în străinătate împreună cu copilul, însă primise aviz negativ și exista posibilitatea să încerce să părăsească România clandestin.
Ofițerilor li se cerea, practic, să stabilească măsurile prin care Securitatea ar fi putut împiedica plecarea ilegală și eventualele acțiuni de protest ale persoanei supravegheate.
Cei examinați erau locotenent-colonelul Vintilă Nicolae, maiorul Preda Vasile și locotenentul Dănilă Ovidiu, toți din Serviciul 120 al Securității Municipiului București.
Examinator era căpitanul Creța Stana, șeful serviciului.
Interceptarea telefoanelor și a scrisorilor, filaj și informatoriRăspunsul dat de Vintilă Nicolae arată amploarea măsurilor pe care un ofițer le putea lua în calcul într-o asemenea situație.
Prima propunere era deschiderea unui dosar de urmărire informativă, dacă persoana vizată nu se afla deja într-o asemenea formă de evidență.
Ofițerul propunea apoi verificarea relațiilor cetățeanului, inclusiv a unei femei care călătorea frecvent în Statele Unite. Aceasta urma să fie studiată în vederea recrutării și utilizării sale pentru obținerea de informații.
Planul includea și interceptarea convorbirilor, investigații, filaj în anumite momente considerate importante și interceptarea corespondenței atât a persoanei urmărite, cât și a uneia dintre legăturile sale.
Mai mult, locotenent-colonelul propunea efectuarea unei percheziții domiciliare. Examinatorul a pus însă sub semnul întrebării necesitatea acesteia, notând pe marginea lucrării: „pt. ce?”.
Fotografia urma să ajungă la PașapoarteMăsurile propuse nu se limitau la supravegherea din interiorul țării.
Ofițerul considera că persoanele din anturajul celui urmărit care părăseau România trebuiau controlate mai atent la frontieră. Fotografia și datele bărbatului trebuiau, de asemenea, trimise structurii de Pașapoarte, astfel încât autoritățile să cunoască suspiciunea că acesta ar putea încerca să fugă din țară.
În document apar acronime pentru mai multe metode specifice aparatului represiv: interceptarea convorbirilor telefonice interne și internaționale, interceptarea corespondenței și folosirea tehnicii operative.
Cazul fictiv arată astfel că intenția unui cetățean de a părăsi România putea fi tratată nu doar administrativ, prin refuzarea plecării, ci și ca o problemă operativă care putea declanșa supravegherea persoanei și a anturajului său.
Organizațiile pentru drepturile omului, în ecuația „dușmanilor”Un detaliu relevant pentru doctrina Securității apare chiar în descrierea situației operative.
Soția cetățeanului fictiv, rămasă în Statele Unite, ar fi apelat la organizații pentru drepturile omului și la alte organisme internaționale pentru a obține plecarea familiei.
Contactarea unor asemenea organizații era tratată în contextul unor posibile acțiuni ostile regimului.
Documentele ilustrează astfel contradicția dintre drepturile individuale și perspectiva aparatului represiv al statului comunist, pentru care încercările de a obține sprijin internațional puteau deveni elemente relevante într-o operațiune de supraveghere.
Examinatorul nu a fost impresionat: două note de 5Unul dintre aspectele neobișnuite ale documentelor este chiar modul în care ofițerii erau evaluați.
Vintilă Nicolae a primit nota 5. Examinatorul a criticat inclusiv propunerea acestuia ca persoana urmărită să fie contactată de Securitate pentru a fi temporizată și, eventual, folosită de o unitate a aparatului.
Pe lucrare apare observația: „O asemenea măsură denotă o neînțelegere a gravității cazului!”.
Tot nota 5 a primit și maiorul Preda Vasile. În cazul său, evaluatorul a lăsat o altă remarcă tranșantă privind calitatea analizei: „A aprecia situația operativă nu înseamnă a povesti cazul”.
Cel mai bun rezultat dintre cei trei l-a obținut ofițerul cu gradul cel mai mic, locotenentul Dănilă Ovidiu, care a primit nota 7.
Documentele arată că pregătirea profesională a cadrelor Securității includea testarea periodică prin lucrări scrise și exerciții practice. Dincolo de caracterul aproape școlar al examenului și de notele acordate, conținutul testului oferă însă o imagine concretă asupra mecanismelor prin care aparatul represiv comunist era pregătit să supravegheze cetățenii, să le controleze comunicațiile și să împiedice acțiunile considerate ostile regimului.
Trenul a întârziat din cauza unui deranjament feroviar care a avut loc vineri seara și care a fost remediat abia în toiul nopții.
Potrivit CFiR, Sucursala Regională de Căi Ferate Brașov a anunțat inițial că începând cu ora 19:57, între stațiile Feldioara și Apața, pe firul II (firul I fiind închis permanent), mecanicul trenului IRN 346 aparținând SNTFC CFR Călători a semnalat ruperea pantografului în zona km 201+000, în urma unei flexări a liniei de contact.
După câteva minute, la ora 20:17, linia de contact a fost scoasă de sub tensiune pe distanța Bod – Postul de Secționare (PS) Augustin, în vederea efectuării intervenției.
„Remedierea urmează să fie realizată din ambele direcții, atât dinspre Brașov, cât și dinspre Sighișoara, cu drezine pantograf”, a transmis regionala. De asemenea, preciza că trenul 16534 (Interregional Călători) se afla în stația Apața, staționat de la ora 20:10, iar trenul 3535 (CFR Călători) se afla în stația Bod, staționat de la ora 20:27.
Când a fost reluată circulația trenurilorUlterior, SRCF Brașov a anunțat că la ora 01:17 linia de contact a fost repusă sub tensiune. După retragerea drezinelor pantograf, cea dinspre Sighișoara, retrasă în stația Apața și cea dinspre Brașov, retrasă în stația Feldioara, circulația trenurilor s-a reluat pe secția afectată.
Trenul IRN 346 circula pe relația București Nord-Wien Westbahnhof și ar fi trebuit să facă trei ore și 28 de minute între Brașov și Sighișoara.
Din cauza pocinogului cu pantograful rupt la locomotivă, garnitura a înregistrat o întârziere de 379 de minute la sosirea în Sighișoara, potrivit datelor publice ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA.
Alexander Zverev ocupă locul al doilea în clasamentul ATP, cu 9.750 de puncte. Italianul Jannik Sinner conduce cu 10.450 de puncte.
Diferența dintre cei doi s-a redus de la 880 la 700 de puncte, după scăderea punctelor obținute la ediția din 2025 a turneului de la Viena. Sinner, câștigătorul competiției de anul trecut, pierde 500 de puncte, în timp ce Zverev, finalist în 2025, pierde 320.
Germanul are șansa de a prelua prima poziție a clasamentului ATP în următoarea săptămână, în funcție de rezultatele de la turneul de categorie ATP 500 de la Viena. Zverev ar putea trece pe primul loc după turneul austriac, în condițiile în care punctele obținute la Paris în 2025 vor ieși, de asemenea, din calculul clasamentului.
Sinner și-a încheiat sezonulSinner nu a mai jucat de la finala de la Wimbledon, câștigată în fața lui Zverev, și a fost nevoit să își încheie prematur sezonul din cauza unei accidentări la genunchiul drept. Italianul nu va mai putea acumula puncte în competițiile rămase din calendarul anului 2026, ceea ce îi oferă rivalului german oportunitatea de a-l depăși în ierarhia mondială.
Zverev și-a asigurat deja primul loc în clasamentul ATP Race de final de sezon, după rezultatele obținute în 2026. Acest clasament ține cont de punctele acumulate în sezonul curent și determină ierarhia de la finalul anului, în timp ce clasamentul ATP săptămânal include punctele obținute în ultimele 52 de săptămâni.
Dacă va ajunge pe primul loc și în clasamentul ATP oficial, Zverev va deveni lider mondial pentru prima dată în carieră. Germanul, în vârstă de 29 de ani, a câștigat în 2026 două turnee de Grand Slam, Roland Garros și US Open.
În clasamentul ATP de luni, Carlos Alcaraz ocupă locul al treilea, cu 5.610 puncte.
Cel mai bine clasat român din ierarhie este Radu Papoe, care ocupă locul 277, cu 198 de puncte, în coborâre cu trei poziții. Tot 198 de puncte are și Cezar Crețu, care se află pe locul 278.
Publicația Reporter de Iași susține că mașinile sunt folosite de primarul Ionel Baraboi, de soția și fiul acestuia, ambii angajați ai instituției, iar polițiștii locali ar fi ajuns să transporte funcționari ai administrației.
Trei tichete Rabla și aproximativ 80.000 de lei din bugetul localPrimăria Mogoșești este singura administrație locală din județul Iași care ar fi primit în acest an trei tichete Rabla, în valoare de câte 120.000 de lei. Diferența necesară pentru cumpărarea vehiculelor, aproximativ 80.000 de lei, a provenit din bugetul comunei.
Cele trei vehicule sunt un MG EHS, un MG4 Urban și o utilitară Maxus eDeliver 3.
În documentația întocmită pentru achiziție, administrația locală motiva necesitatea mașinilor prin deplasările angajaților pentru monitorizarea investițiilor publice, administrarea domeniului comunei, controale, inspecții și alte activități de teren.
Comuna Mogoșești are patru sate și o populație de aproximativ 4.700 de locuitori.
Licitația, anulată cu două zile înainte de termenul pentru oferteProcedura de cumpărare ridică însă mai multe semne de întrebare.
Pe 4 august, Primăria a lansat o licitație pentru toate cele trei vehicule, reunite într-un singur contract. Caietul de sarcini conținea specificații care indicau modelele MG EHS, MG4 Urban și Maxus eDeliver 3, fiind menționate inclusiv denumiri comerciale asociate producătorului MG.
Pe 12 august, cu două zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor, primarul Ionel Baraboi a anulat procedura. Decizia invoca necesitatea revizuirii valorii estimate și posibilitatea organizării unei noi proceduri în condiții de transparență și tratament egal.
Cronologia documentelor este însă relevantă: încă din 10 august fusese convocată o ședință extraordinară a Consiliului Local, iar pe 11 august primarul înregistrase propunerea prin care vehiculele urmau să fie trecute pe lista achizițiilor directe.
Consilierii locali au aprobat lista pe 14 august.
Patru zile mai târziu, Primăria a cumpărat exact modelele prevăzute în documentația licitației anulate. Achiziția a fost împărțită în două proceduri directe, realizate la mai puțin de două minute distanță una de cealaltă.
Valoarea celor două autoturisme s-a situat cu aproximativ 7.000 de lei sub pragul pentru achiziție directă, iar autoutilitara a fost cumpărată separat. Împreună, cele trei vehicule ar fi depășit pragul respectiv cu peste 92.000 de lei.
Legea achizițiilor publice interzice divizarea unui contract atunci când scopul este evitarea aplicării procedurii de achiziție corespunzătoare valorii totale.
SUV-ul de 36.000 de euro ajunge acasă la primarCea mai scumpă dintre cele trei mașini, SUV-ul MG EHS, în valoare de aproximativ 36.000 de euro, este utilizată de primarul Ionel Baraboi. După program, autoturismul este parcat la locuința edilului.
Primarul a declarat pentru sursa citată că are nevoie permanent de vehicul datorită funcției pe care o ocupă și a invocat posibilitatea apariției unor situații de urgență în timpul nopții. Edilul afirmă că, înainte de achiziție, folosea mașina personală pentru asemenea deplasări.
Celelalte două vehicule ar fi utilizate inclusiv de membri ai familiei primarului care lucrează în administrația locală.
Soția edilului este inspector de asistență socială. Primarul a confirmat că aceasta nu are permis de conducere. Potrivit informațiilor prezentate de publicația ieșeană, femeia ar fi transportată în timpul activităților de serviciu fie de o colegă, fie, în anumite situații, de un polițist local.
Fiul primarului este inspector la compartimentul de taxe și impozite și ar fi fost văzut conducând mașinile instituției. Tatăl său susține însă că acesta a condus un astfel de vehicul o singură dată, atunci când mai mulți angajați au dus mașinile la Registrul Auto Român.
Polițiștii locali ar transporta angajați ai PrimărieiMogoșești are numai doi polițiști locali, care trebuie să acopere cele patru sate ale comunei. Poliția Locală dispune și de o mașină inscripționată, prevăzută cu girofar și sirenă și destinată patrulării și intervențiilor.
Cei doi agenți ar fi însă folosiți și pentru transportarea angajaților Primăriei, inclusiv cu mașina de patrulare.
Contabila instituției ar fi fost transportată până la domiciliul său din comuna Grajduri, iar într-un weekend una dintre mașinile Primăriei ar fi rămas la aceasta. Edilul afirmă că și contabila utilizează vehiculele în interes de serviciu, inclusiv pentru deplasări la administrația fiscală. Unul dintre cei doi polițiști locali este soțul unei consiliere locale.
Reprezentanții Primăriei susțin că mașinile nu sunt atribuite exclusiv anumitor persoane. Secretarul general al comunei a explicat că vehiculele sunt destinate deplasărilor de serviciu și pot fi conduse de angajații care au nevoie de ele.
Contabila instituției a precizat, la rândul său, că pentru deplasări sunt completate foi de parcurs. Documentele au fost solicitate de jurnaliști, însă nu fuseseră furnizate până la publicarea investigației.
740.500 de lei din amenzi, introduși în bugetUn alt capitol privește modul în care administrația și-a construit bugetul.
În 2025, comuna a încasat din taxe, impozite, amenzi și chirii locale aproximativ 960.000 de lei, reprezentând doar circa 8% din veniturile totale de 11,76 milioane de lei. Restul banilor au provenit în principal de la bugetul de stat și Consiliul Județean.
Pe 28 mai 2026, Primăria și-a redus veniturile proprii estimate la aproximativ 960.000 de lei, nivel apropiat de încasările efective din anul precedent.
O lună mai târziu, pe 26 iunie, în buget au fost prevăzuți 555.000 de lei pentru mașini, echipamente și mijloace de transport. În aceeași hotărâre au fost introduse venituri suplimentare de aproape un milion de lei, dintre care 740.500 de lei reprezentau încasări estimate din amenzi pentru perioada iulie-septembrie.
Diferența față de rezultatele anului precedent este considerabilă: pe parcursul întregului an 2025, Primăria Mogoșești încasase din amenzi 216.584 de lei.
Pe parcursul anului 2026, estimările privind veniturile din amenzi au fost majorate în mai multe etape, cu aproximativ 1,46 milioane de lei în total, aceste venituri estimate contribuind pe hârtie la acoperirea unor noi cheltuieli.
Bolojan susține că agențiile internaționale de rating nu au retrogradat România și au estimat deficite cuprinse între 5,8% și 6,2% din PIB pentru 2026.
„Observ că domnul Grindeanu își asumă rolul unui premier de facto, anunțând activități și stabilind, practic, agenda domnului Niculescu”, a scris Ilie Bolojan.
Președintele PNL a pus sub semnul întrebării afirmațiile liderului PSD referitoare la datele privind deficitul bugetar și a subliniat că agențiile de rating analizează în detaliu informațiile financiare înainte de a formula estimări.
Potrivit lui Bolojan, Moody’s estimează pentru România un deficit total de 5,8% din PIB în 2026, Fitch de 5,9%, iar Standard & Poor’s de 6,2% din PIB.
„Agențiile de rating nu numai că nu au retrogradat România, dar au estimat pentru țara noastră următoarele deficite totale pentru 2026: Moody’s – 5,8% din PIB, Fitch – 5,9% și Standard & Poor’s – 6,2% din PIB”, a afirmat Bolojan.
Acesta l-a întrebat pe Grindeanu dacă pune la îndoială competența agențiilor de rating și dacă acuză Ministerul Finanțelor că ar fi prezentat date incorecte, în condițiile în care PSD a avut reprezentanți la conducerea instituției pe parcursul anului, inclusiv în perioada de interimat.
Bolojan explică diferența dintre deficitul trimestrial și cel de la finalul anuluiIlie Bolojan a susținut că deficitul înregistrat într-o anumită etapă a anului nu trebuie confundat cu deficitul calculat la finalul exercițiului bugetar. El a explicat că o parte dintre cheltuieli au fost avansate pentru finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând ca ulterior să intre fonduri aferente cererilor de plată.
Bolojan a făcut referire la cererile de plată PNRR 5 și 6 și a acuzat PSD că România riscă să piardă bani din cauza nerespectării țintelor de decarbonizare și a neaprobării legii salarizării.
Pentru a ilustra diferența dintre situația temporară și cea de la sfârșitul anului, Bolojan a folosit o comparație cu bani păstrați în cutii de pantofi, din care sunt scoase temporar sume pentru plata cheltuielilor și care urmează să fie completate ulterior.
Acuzații privind rectificările bugetare și bugetul pe 2027Ilie Bolojan a mai susținut că Sorin Grindeanu ar putea încerca să justifice eventuale abateri de la ținta de deficit prin criticarea estimărilor financiare existente.
Liberalul a afirmat că liderul PSD ar putea urmări alocarea unor sume suplimentare la rectificările bugetare și evitarea unor măsuri de control al cheltuielilor spre finalul anului, pentru ca eventualele rezultate negative să fie puse ulterior pe seama altor factori.
Totodată, Bolojan a legat disputa privind deficitul de pregătirea bugetului pentru 2027, susținând că unele promisiuni politice nu ar avea acoperire financiară.
„Ori domnul Grindeanu nu înțelege nimic, ori, cel mai probabil, își fabrică scuzele pentru un eșec”, a scris Bolojan.
De asemenea, Ilie Bolojan a transmis că va urmări acțiunile liderilor politici în perioada următoare: „Noi vom sta cu ochii pe tot ceea ce vor face”.
„Zice Sorin Grindeanu că din dimineața asta are treabă, se apucă de «dezuserizarea României». Și că vor «schimba direcția României». Tradus în românește asta înseamnă: PSD vrea să scape de cei care au început să schimbe regulile jocului”, a scris Dominic Fritz luni, pe Facebook.
Partidul Social-Democrat, „lovit din plin”Liderul USR susține că PSD a fost „lovit din plin” de faptul că „oamenii au văzut că se poate să ai miniștri care livrează pentru români, nu care zboară în avioane de lux”.
În ceea ce privește Ministerul Mediului, Fritz menționează că „Diana Buzoianu a început reforma Romsilva, a redus direcțiile silvice de la 41 la 19, a intensificat controalele împotriva balastierelor ilegale, a alocat 250 de milioane de lei pentru baraje și diguri. În favoarea cui o să dezuserizeze acum Grindeanu?”.
„Dezuserisare? Radu Miruță și Irineu Darău au salvat 5 fabrici și șantiere și mii de locuri de muncă și au pus în mișcare investiții prin SAFE care produc în România. Irineu a redus numărul șefilor din minister de la 80 la 48 și Radu a declanșat aproape 2.000 de misiuni de audit pentru achizițiile publice”, continuă președintele USR.
Despre Ministerul Afacerilor Externe, Fritz spune că „Oana Țoiu a organizat cel mai competitiv concurs de recrutare diplomatică din ultimul deceniu și a oprit risipa banilor publici pe chirii pentru clădiri nefolosite”.
Dominic Fritz afirmă că dacă miniștrii USR „au deranjat”, acest lucru reprezintă „cea mai bună dovadă că au făcut ce trebuia”.
„Când PSD spune că vrea să «schimbe direcția României», știm deja încotro: înapoi. Înapoi la șefi în plus care freacă mentă, la achiziții de sutiene pe care nu le verifică nimeni, la clădiri publice folosite pentru afaceri private (ne amintim de scandalul “fabrica de ciocolată”)”, adaugă el.
Potrivit liderului USR, „dacă a face ordine, a tăia risipa și a pune statul în slujba oamenilor înseamnă «userizare», atunci o purtăm ca pe o medalie”.
Mesaj către Sorin GrindeanuAcesta îi transmite liderului PSD că „puteți scoate oameni din funcții. (Știu ceva despre asta.) Dar nu puteți scoate din mintea românilor ce au văzut cu ochii lor: că se poate și altfel”.
„Dezuserizați cât vreți. Și noi avem treabă. Aceeași ca până acum”, a conchis Dominic Fritz.
Accidentul a avut loc pe strada Sergent Ion Iriceanu din Sectorul 4 al Bucureștiului. Brigada Rutieră a fost anunțată printr-un apel la numărul de urgență 112 în jurul orei 07:35.
Potrivit informațiilor preliminare transmise de polițiști, un tânăr de 28 de ani conducea un autotren pe strada Sergent Ion Iriceanu, deplasându-se dinspre Șoseaua Berceni către Șoseaua Olteniței.
În momentul în care a ajuns în dreptul imobilului cu numărul 2, vehiculul a surprins și accidentat o femeie de 58 de ani care se afla în calitate de pieton.
Circumstanțele exacte în care s-a produs impactul nu au fost stabilite deocamdată, acestea urmând să fie clarificate în cadrul cercetărilor efectuate de polițiști.
Femeia a fost transportată la spitalÎn urma accidentului, femeia a avut nevoie de intervenția echipajelor medicale și a fost transportată la spital pentru investigații și îngrijiri de specialitate.
Șoferul autotrenului a fost verificat de polițiști cu aparatura din dotare. Testările au indicat valoarea zero în cazul consumului de alcool, respectiv rezultat negativ la cealaltă verificare efectuată de agenții rutieri.
Restricții de circulație în Sectorul 4Polițiștii efectuează cercetări la locul accidentului pentru a determina cu exactitate cauzele și împrejurările în care femeia a fost lovită.
Din cauza intervenției și a investigațiilor desfășurate în zonă, circulația rutieră este restricționată pe strada Sergent Ion Iriceanu, pe sensul de mers dinspre Șoseaua Berceni către Șoseaua Olteniței.
Șoferii care circulă luni dimineață prin această parte a Sectorului 4 trebuie să ia în calcul restricțiile și posibilele întârzieri generate de cercetarea efectuată la fața locului.
Operațiunea s-a desfășurat în zorii zilei în Karak, oraș situat la sud de capitala Amman și în care trăiește o comunitate creștină minoritară, relatează The Independent.
Direcția pentru Securitate Publică din Iordania a anunțat că cei trei bărbați au fost răniți în timpul confruntării cu forțele de ordine. Niciun membru al forțelor de securitate nu a fost rănit.
Ministrul iordanian de Interne, Mazen Al-Faraya, i-a identificat pe cei trei drept autorii atacului și a declarat că aceștia au opus o rezistență puternică înainte de a fi capturați. Potrivit oficialului, suspecții fuseseră identificați încă din primele etape ale anchetei, iar autoritățile au mobilizat resursele necesare pentru localizarea și reținerea lor.
Cei trei au suferit răni grave în timpul operațiunii.
Atacul a avut loc în timpul unei înmormântăriAtacul armat s-a produs vineri, într-o biserică greco-ortodoxă din Karak, în timp ce în lăcașul de cult avea loc o înmormântare.
Nouă persoane au fost ucise, iar peste 20 au fost rănite. Potrivit informațiilor furnizate de autorități, trei bărbați ar fi participat la atac.
Până luni nu exista nicio revendicare, iar autoritățile iordaniene nu atribuiseră atacul vreunei organizații armate. Motivația exactă a atacatorilor nu a fost, de asemenea, precizată.
Regele Abdullah al II-lea cere un răspuns cu „mână de fier”Abdullah II of Jordan a cerut autorităților să reacționeze cu „mână de fier” împotriva celor pe care i-a descris drept persoane care acționează în afara principiilor islamului și împotriva celor care încearcă să afecteze unitatea societății iordaniene.
Mesajul vine într-un moment sensibil pentru Iordania, țară cu o populație majoritar musulmană, dar care găzduiește și una dintre comunitățile creștine istorice ale Orientului Mijlociu.
Karak, locul în care s-au produs atât atacul, cât și operațiunea de capturare a suspecților, se află la aproximativ 120 de kilometri sud de Amman.
Autoritățile continuă investigația pentru a stabili circumstanțele atacului și eventualele legături ale celor trei suspecți. Informațiile disponibile până în prezent nu indică însă existența unei revendicări din partea unei grupări și nici nu stabilesc apartenența atacatorilor la o organizație teroristă.
„Două vești bune de la vecinii noștri sârbi și de la vecinii noștri bulgari în această dimineață”, a scris pe Facebok Siegfried Mureșan.
În Serbia, partidul asociat fostului președinte Aleksandar Vučić a pierdut alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie, în fața unei liste electorale susținute de mișcarea studențească. Vučić a recunoscut înfrângerea formațiunii sale, potrivit estimărilor preliminare, înainte de publicarea rezultatelor finale
Mureșan l-a criticat pe liderul sârb, pe care l-a descris drept un autocrat și un admirator al președintelui rus Vladimir Putin. Europarlamentarul a susținut că rezultatul scrutinului contrazice estimările sondajelor și arată că mobilizarea alegătorilor poate schimba rezultatul alegerilor.
Turul doi pentru BulgariaÎn Bulgaria, primele rezultate ale alegerilor prezidențiale din 25 octombrie indică organizarea unui al doilea tur de scrutin între președinta în funcție, Iliana Iotova, și Andrey Gyurov.
Potrivit numărătorii paralele realizate de Alpha Research, Iotova a obținut 34,6% din voturi, în timp ce Gyurov a fost creditat cu 32,7%. Cei doi urmează să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 1 noiembrie.
Siegfried Mureșan l-a prezentat pe Gyurov drept un candidat reformator și a evidențiat experiența acestuia în cadrul Băncii Naționale a Bulgariei. În același timp, europarlamentarul a remarcat că rezultatul obținut de Iotova este sub nivelul indicat de unele sondaje înaintea votului.
În opinia lui Mureșan, rezultatele din cele două state vecine arată că alegătorii pot sancționa partidele și liderii politici atunci când ajung la urne.
„Aceste două alegeri ne arată că, în ziua votului, puterea este mereu la oameni”, a transmis europarlamentarul PNL.
Acesta a adăugat că puterea politicienilor depinde de susținerea cetățenilor și a încheiat mesajul cu o referire directă la situația din România: „Aceasta este lecția și pentru România”.
În Serbia, rezultatul alegerilor parlamentare marchează o înfrângere pentru tabăra politică a lui Aleksandar Vučić, în timp ce în Bulgaria competiția prezidențială rămâne deschisă înaintea turului al doilea. Cele două scrutine au avut loc la 25 octombrie 2026.
Rezultatele au fost publicate luni, 26 octombrie, de The Guardian, pe baza unui sondaj realizat de European Cockpit Association (ECA), organizația care reprezintă piloții europeni. Cercetarea, desfășurată în august, arată că oboseala acumulată, programul neregulat și presiunile privind prelungirea orelor de lucru continuă să reprezinte probleme importante în aviația comercială.
Trei sferturi dintre piloți spun că au avut episoade de microsomn în cockpitAproximativ 75% dintre respondenți au declarat că au experimentat cel puțin un episod de microsomn în timpul operării unei aeronave, în cele patru săptămâni anterioare sondajului.
Microsomnul reprezintă un episod foarte scurt și involuntar de somn, în care o persoană își pierde temporar starea de vigilență. În aviație, fenomenul poate afecta capacitatea de reacție și luarea deciziilor, în special în situațiile neprevăzute.
Mai mult de o treime dintre piloții chestionați au spus că perioadele de odihnă nu sunt suficiente pentru a preveni acumularea oboselii. Jumătate au recunoscut că, în ultimele trei luni, au operat cel puțin un zbor deși considerau că ar fi trebuit să se declare inapți din cauza oboselii.
Trei sferturi dintre piloți au declarat că au experimentat episoade de microsomn în timpul operării aeronavei. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Aproape jumătate se tem de sancțiuni dacă refuză să zboareStudiul arată că 24% dintre piloți aleg în mod obișnuit să continue să zboare, în loc să raporteze că sunt prea obosiți. Alți 16,8% preferă să se declare bolnavi.
Aproape jumătate dintre respondenți se tem de consecințe negative din partea conducerii companiei dacă raportează oboseala. Doar 11,9% au încredere în sistemele prin care companiile aeriene gestionează astfel de sesizări.
Problemele diferă considerabil de la o țară la alta. Aproximativ 40% dintre piloții companiilor înregistrate în Spania au declarat că zboară în mod obișnuit când sunt prea obosiți. Proporția este de aproximativ o treime în Irlanda și Franța, comparativ cu unul din zece în cazul companiilor înregistrate în Regatul Unit.
Piloții reclamă presiuni pentru prelungirea programului de lucruAproape 40% dintre participanți au declarat că au utilizat, în luna anterioară sondajului, posibilitatea de a prelungi programul de serviciu printr-o decizie a comandantului aeronavei. Această procedură este permisă în circumstanțe excepționale, însă aproximativ 70% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea privind eventualele consecințe ale unui refuz.
Piloții companiilor low-cost și ai operatorilor care închiriază aeronave împreună cu echipajele au raportat, de asemenea, probleme în gestionarea oboselii. În cazul transportatorilor low-cost, doar 15,6% dintre respondenți consideră că angajatorul gestionează corespunzător riscurile asociate oboselii.
Asociația piloților europeni cere intervenția autoritățilorTanja Harter, președinta European Cockpit Association, a avertizat că responsabilitatea gestionării oboselii nu poate fi lăsată exclusiv în seama piloților aflați la comenzile aeronavelor. Organizația solicită Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) să întărească regulile privind oboseala echipajelor și să se asigure că raportarea problemelor nu atrage sancțiuni.
Ian Holder, director în cadrul companiei de consultanță pentru siguranță aviatică Baines Simmons, a precizat că studiul reflectă experiențele declarate de piloți, nu o măsurare directă a accidentelor sau incidentelor de zbor. ECA cere autorităților europene să adopte măsuri înaintea următoarei evaluări ample, avertizând că problemele identificate nu ar trebui să rămână nerezolvate încă trei ani.
Forțele ruse au atacat în cursul nopții mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv Zaporojie și Cernihiv, unde șase persoane au fost rănite.
Guvernatorul regional Mihail Semikin, citat de Reuters, a anunțat pe Telegram că patru persoane au fost rănite în orașul Zaporojie, din sud-estul țării, iar alte două în regiunea Cernihiv, din nordul Ucrainei.
Rusia anunță atacuri asupra infrastructurii energetice și portuareMinisterul rus al Apărării a anunțat luni că armata rusă a lovit o centrală electrică din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, precum și un depozit din regiune.
Pe lista obiectivelor vizate se află și o centrală electrică din regiunea Hmelnițki, situată în vestul țării, dar și infrastructura portuară din Ciornomorsk, oraș de pe litoralul Mării Negre.
Autoritățile de la Moscova au mai anunțat că au atacat o navă de marfă care se îndrepta spre Odesa, despre care afirmă că era folosită în scopuri militare.
Zelenski pune condiții pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor ruseștiStatele Unite au cerut Ucrainei să suspende atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, argumentând că acestea au contribuit la creșterea prețurilor la energie.
Problema este sensibilă pentru administrația președintelui american Donald Trump, deoarece scumpirea energiei pune presiune asupra consumatorilor americani și poate provoca nemulțumiri în rândul alegătorilor. Prețurile sunt deja ridicate din cauza războiului cu Iranul, iar luna viitoare au loc alegerile legislative de la jumătatea mandatului prezidențial.
Într-un interviu difuzat duminică de postul ucrainean de televiziune TSN, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina poate opri atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează să lovească infrastructura energetică ucraineană.
Liderul de la Kiev a prezentat și două alternative: Statele Unite să permită utilizarea sistemului Starshield, versiunea militară a serviciului Starlink, deasupra teritoriului Rusiei, pentru identificarea locurilor de lansare a rachetelor, sau să furnizeze Ucrainei rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Kylian Mbappe a atins borna centenară în cel de-al 116-lea meci disputat în tricoul formației madrilene, la aproximativ doi ani după transferul său de la Paris Saint-Germain.
Potrivit datelor publicate de Real Madrid, cele 100 de goluri sunt distribuite astfel: 67 în campionatul Spaniei, 25 în Liga Campionilor, patru în Cupa Spaniei, două la Campionatul Mondial al Cluburilor și câte unul în Supercupa Europei și Supercupa Spaniei.
Francezul a deschis scorul în minutul 41, când mingea centrată de Yan Diomande a ajuns la el după o deviere a fundașului Gerard Martín. Barcelona a egalat în minutul 61, prin brazilianul Raphinha, care a finalizat o acțiune inițiată de Pedri. Cu trei minute înainte de sfârșitul timpului regulamentar, Mbappe a stabilit rezultatul final după un contraatac, în care a primit mingea de la Eduardo Camavinga și a înscris din apropierea porții.
„Sunt foarte fericit. Toată lumea știe că îmi place să marchez goluri și să ajut echipa în acest fel, dar cred că astăzi acesta este doar un detaliu. Cel mai important lucru este victoria echipei și ceea ce am reușit ca grup”, a declarat Mbappe pentru Real Madrid TV.
Atacantul a adăugat că lupta pentru titlu este departe de a fi încheiată.
„Să câștigăm și să rămânem în cursa pentru titlu este foarte important pentru noi, dar trebuie să continuăm. Este un meci mare, însă valorează doar trei puncte”, a afirmat francezul.
Primul eșec al Barcelonei în campionatVictoria de pe Camp Nou a pus capăt seriei de nouă succese consecutive a Barcelonei în primele nouă etape de campionat și a reprezentat a doua înfrângere la rând, după eșecul cu PSG, din Liga Campionilor. După zece meciuri în La Liga, Barcelona conduce clasamentul cu 27 de puncte, urmată de Atletico Madrid, cu 25, și de Real Madrid, cu 24.
Mbappe are 11 goluri în zece apariții în actuala ediție a campionatului spaniol și 14 reușite în toate competițiile în acest sezon. În primele două stagiuni la Real Madrid, el a înscris 44, respectiv 42 de goluri, conform bilanțului oficial al clubului.
Real Madrid va juca următorul meci de campionat în deplasare cu Racing Santander, pe 1 noiembrie.
Focul lui Sumedru reunește practici legate de purificare a spațiului prin intermediul focului și aspecte legate de cultul morților.
Specifică momentelor de trecere de la un anotimp la altul, focurile aprinse în ajunul sărbătorii Sf. Dumitru aveau și rolul de a asigura belșugul gospodăriei și rodirea pomilor din livezi.
Pentru aprinderea focurilor se adunau, pe lângă lemnele de brad, și spice, coceni sau resturi de cânepă de la meliță. Acestea puteau fi aprinse în mai multe locuri, și erau întreținute constant, pentru ca toți cei participanți să poată sări peste flăcări, când acestea atingeau puterea maximă.
Trecerea prin foc îi ajuta pe copii să fie sănătoși tot anul, iar fetele și feciorii să se căsătorească în cursul anului următor.
Ce este „focul viu”În Bucovina, „focul viu”, rezultat prin frecarea a două lemne uscate, era folosit la afumarea albinelor, ca să fie „iuți ca para focului”, și a stupilor, ca să fie protejați întregul an și să aibă rod bogat.
Femeile împărțeau fructe precum nuci, mere, struguri, prune uscate sau covrigi, pâine caldă, sau colăcei unşi cu miere.
Sărbătoarea se încheie cu o petrecere cu dans şi joc. La plecare, fiecare lua câte un tăciune, care era aruncat în livadă pentru ca pomii să aibă rod îmbelșugat.
În unele regiuni ale Olteniei, focurile lui Sâmedru se făceau și în seara de Sf. Dumitru.
În ce privește Moșii de Toamnă, practicile legate de cultul morților au loc în sâmbăta dinainte de Sf. Dumitru, zi ce poartă și numele de Moşii cei Mari sau Moşii lui Sf. Dumitru.
Pentru sufletele morților se împărțeau grâu fiert, colaci, unt, untură, lapte, brânză, fructe, precum și embleme ale celor două ocupații de bază ale culturii tradiționale, agricultura și păstoritul.
Aceste ofrande erau însoțite de invocarea spiritelor defuncților, cărora li se cerea, în schimbul pomenii date, belșug în gospodărie şi spor în casă.
SuperstițiiDacă noaptea cerul este senin, înseamnă că iarna va fi blândă și ploioasă. Însă, dacă cerul este este noros, plouă sau ninge înseamnă că iarna va fi grea.
Avertismentul vine de la politologa olandeză Catherine De Vries, într-o analiză publicată luni de The Guardian.
Numai sâmbătă, sute de mii de francezi au ieșit în stradă, iar autoritățile au anunțat în jur de o mie de rețineri, după ciocniri cu gaze lacrimogene și artificii la Paris. În Italia, sindicatele au convocat grevă generală pe 30 octombrie, sub sloganul „Jos armele, sus salariile”.
Ce îi scoate pe oameni în stradăDe la Paris la Milano și Madrid, protestatarii au în comun aceeași neliniște față de viitor și aceeași furie: guvernele nu le dau ce așteaptă de la ele. Lista e lungă: locuințe de nepermis, salarii care stagnează, un cost al vieții care urcă fără oprire și școli care nu mai funcționează.
Consecințele politice se văd deja. Spania votează pe 29 noiembrie, în alegeri anticipate convocate de Pedro Sánchez după ce PP, Vox și Junts au respins în Parlament decretele sale privind locuințele. Protestele luaseră amploare după evacuarea unei femei de 87 de ani din Madrid. Franța își alege președintele în aprilie, iar Polonia, Italia și mai multe state mici merg la vot până la finalul lui 2027.
„Dacă UE n-ar exista, ar trebui inventat㔄Dacă UE n-ar exista, europenii ar avea toate motivele s-o inventeze”, scrie De Vries. Cele 27 de state formează împreună o piață de 450 de milioane de oameni și o economie de aproape 19.000 de miliarde de euro, a treia din lume după SUA și China. Germania, cea mai mare, are 84 de milioane de locuitori și o economie de circa șase ori mai mică decât cea americană. Douăzeci dintre statele membre au sub 12 milioane de locuitori, mai puțin de jumătate din populația Shanghaiului.
Uniunea a mai fost dată drept pe moarte după Brexit, pandemie sau criza energiei și a supraviețuit de fiecare dată. Tocmai deciziile lente și compromisurile chinuite, pe care eurosceptici le detestă, o fac greu de capturat de o singură forță politică. Miza, spune autoarea, este „suveranitatea efectivă”: puterea de a influența energia, comerțul, migrația sau apărarea, lucruri pe care niciun stat nu le controlează singur.
Bugetul de 2.000 de miliarde și umbra lui Le PenTestul imediat este bugetul UE pentru 2028-2034, de aproape 2.000 de miliarde de euro. Toată lumea vrea mai multă securitate și competitivitate, dar nimeni nu se înțelege cine plătește: Franța cere noi taxe la nivel european, alte state se opun. La summitul din 15-16 octombrie, Emmanuel Macron le-a cerut liderilor un acord până la Crăciun, avertizând că din ianuarie nu va mai exista spațiu politic. Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că pozițiile sunt încă foarte departe.
Marine Le Pen nu mai vorbește despre ieșirea din euro sau despre un referendum după modelul Brexit. Programul ei ar slăbi însă Uniunea din interior, transformând-o într-o „Europă a națiunilor”. Lidera extremei drepte a promis că va reduce contribuția Franței la bugetul comunitar și le-a cerut liderilor UE să nu încheie niciun acord înainte de alegerile franceze.
Calendarul e încărcat: greva generală din Italia pe 30 octombrie, un summit extraordinar dedicat bugetului la sfârșitul lui noiembrie, alegerile din Spania pe 29 noiembrie și summitul decisiv din decembrie.
Pentru De Vries, nemulțumirea publică nu poate fi pur și simplu negociată la Bruxelles. Francezii, italienii și spaniolii vor servicii publice care funcționează, locuințe accesibile, securitate economică și sentimentul că își controlează viitorul.
Sorana Cîrstea, în vârstă de 36 de ani, este cea mai bine clasată jucătoare din România. Eliminată în turul secund la Ningbo, săptămâna trecută, Cîrstea a urcat pe locul 16, la o poziție de cea mai bună clasare din carieră.
Sportiva originară din Târgoviște are 2.386 de puncte, fiind la doar șapte puncte în urma canadiencei Victoria Mboko, de pe locul 15.
România mai are încă două jucătoare în Top 100.
Elena-Gabriela Ruse își menține locul 60, cu 1.033 de puncte. Jaqueline Cristian a coborât 12 poziții și se află pe locul 83, cu 869 de puncte.
În fruntea ierarhiei mondiale se află în continuare kazaha Elena Rybakina. După primul trofeu adjudecat din postura de lider mondial, câștigând turneul de WTA 500 de la Ningbo, Rybakina a ajuns la 9.501 puncte.
Fostul lider mondial, Aryna Sabalenka, se menține pe locul secund, cu 7.550 de puncte. Rusoaica Mirra Andreeva completează podiumul, cu 6.306 puncte.
O singură modificare s-a realizat în Top 10. Poloneza Iga Swiatek a urcat o poziție, până pe opt, depășind-o pe cehoaica Linda Noskova.
Cea mai mare urcare din Top 100 îi aparține Katerinei Siniaková, care a câștigat turneul WTA 250 de la Osaka. Jucătoarea din Cehia a avansat 37 de poziții, de pe locul 86 până pe 49, și are acum 1.114 puncte.
Când bateria telefonului nu mai ține, mulți preferă să cumpere un aparat nou decât să plătească o reparație la service. Uniunea Europeană vrea să schimbe acest obicei, potrivit presei italiene. Din 2027, bateria trebuie să poată fi scoasă și înlocuită acasă, de oricine, fără unelte speciale.
Ce se schimbă din februarie 2027Regulamentul european privind bateriile (UE 2023/1542) prevede că, de la 18 februarie 2027, bateriile din aparatele electronice trebuie să fie ușor de scos și de înlocuit de utilizator. Ajunge o șurubelniță obișnuită, din comerț. Producătorii nu mai pot cere unelte speciale, pe care nu le oferă gratuit, și nici încălzirea carcasei sau solvenți pentru dezlipirea bateriei. Cutia trebuie să conțină instrucțiuni clare de schimbare și informații de siguranță.
Asta nu înseamnă neapărat întoarcerea la telefoanele vechi, cu capac care se scoate cu unghia. Bateria poate rămâne în interior, cu condiția ca utilizatorul să ajungă la ea singur.
Ce aparate sunt vizateRegula privește tabletele, laptopurile, telefoanele fără fir și consolele portabile de jocuri. Pe listă intră și unele cititoare de cărți electronice, boxe wireless și accesorii reîncărcabile, precum mouse-uri sau tastaturi.
Ce se întâmplă cu telefoanele mobilePentru smartphone-uri există o regulă separată, în vigoare din iunie 2025, iar Comisia Europeană a stabilit că aceasta are prioritate. Producătorii trebuie să vândă baterii de schimb și clienților obișnuiți.
Există însă o portiță: pot livra bateria doar service-urilor dacă telefonul este foarte rezistent. Bateria trebuie să păstreze cel puțin 83% din capacitate după 500 de încărcări complete și 80% după 1.000, iar telefonul trebuie să reziste la praf și la scufundarea în apă, cu certificare IP67. Datorită acestei portițe, iPhone-ul nu este obligat să aibă baterie pe care o schimbă utilizatorul.
Ce aparate scapă de obligațiePentru unele produse, bateria poate fi schimbată în continuare doar de un tehnician. Pe 14 iulie 2026, Comisia Europeană a extins lista acestor excepții, în principal din motive de siguranță. Scapă de obligație ceasurile inteligente și brățările de fitness, inclusiv Apple Watch, căștile wireless AirPods și ochelarii inteligenți Meta.
Pe listă sunt și periuțele de dinți electrice și alte aparate folosite în apă, unele jucării electrice, termometrele wireless pentru alimente, unele dispozitive medicale și echipamentele pentru zone cu risc de explozie. Noile excepții se aplică după publicarea în Jurnalul Oficial al UE, dacă Parlamentul European și Consiliul nu se opun.
Telefoanele și aparatele pe care le ai deja acasă nu sunt afectate. Regula se aplică doar produselor noi, puse în vânzare după datele stabilite de lege.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Anul 2024 a fost unul de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării noastre în spațiul Schengen și organizarea tuturor celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În același timp, ascensiunea surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.
Pentru MEDIAFAX, 2024 a însemnat luni întregi de relatări despre confruntările politice, rezultatele scrutinurilor și evoluțiile instituționale care au schimbat cursul alegerilor prezidențiale. Într-un an în care evenimentele s-au succedat rapid, iar deciziile autorităților au generat reacții în țară și în străinătate, MEDIAFAX a urmărit fiecare etapă, de la anunțurile privind aderarea la Schengen până la decizia CCR din luna decembrie.
România intră parțial în spațiul SchengenPe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, fiind eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime.
Intrarea parțială a însemnat că românii au putut călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, acest lucru a presupus reorganizarea fluxurilor de pasageri, astfel încât călătorii către destinații Schengen să nu mai treacă prin controlul de frontieră aplicat anterior.
Bogdan Despescu, chestor general de politie trece pe langa un banner cu mesajul ‘Bun venit in Schengen!’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in terminalul Sosiri din Aeroportul International ‘Henri Coanda’ din Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO
Decizia fusese anunțată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, MEDIAFAX relata că statele membre conveniseră aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024.
„Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 30 decembrie 2023.
Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină. Austria a continuat să se opună, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și de protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe 26 februarie 2024, MEDIAFAX relata despre poziția ministrului austriac de Interne la acel moment, Gerhard Karner, care susținea continuarea procesului de aderare etapizată, fără a oferi atunci garanții privind eliminarea controalelor terestre.
„Ministrul austriac a vorbit despre acordul cu România şi Bulgaria privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, începând cu 31 martie. ≪Cred că este foarte important să facem acest pas acum şi să nu filozofăm despre următorul≫, a spus Karner, referindu-se la o decizie unanimă a UE şi reducând şi mai mult aşteptările privind aderarea deplină”, a relatat MEDIAFAX într-un material publicat pe 26 februarie 2024.
La 30 martie, în ajunul intrării în vigoare a măsurii, MEDIAFAX publica și un material explicativ despre schimbările care urmau să se aplice în aeroporturi și porturi.
„Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Însă, poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale”, a scris MEDIAFAX pe 30 martie 2024.
Un barbat isi scaneaza pasaportul la portile automate de control al pasapoartelor Non-Schengen, in timpul unei vizite media in terminalul Plecari al Aeroportului International ‘Henri Coanda’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO
Pe 9 decembrie 2024, Austria anunța oficial faptul că nu se va mai opune aderării României la Schengen-ul terestru.
„≪După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României şi Bulgariei≫, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară, relatează Reuters”, a scris MEDIAFAX pe 9 decembrie 2024.
Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România obținea astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.
MEDIAFAX a urmărit decizia în regim de live text, centralizând anunțurile oficiale și reacțiile politice apărute pe parcursul zilei.
„Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. Anunţul oficial va fi făcut de autorităţi la finalul şedinţei. Decizia privind extinderea spaţiului Schengen cu graniţele terestre vizează şi Bulgaria. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două ţări. (…) Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuşi, controale aleatorii se vor mai face încă şase luni”, a relatat MEDIAFAX pe 12 decembrie 2024.
Super-anul electoral 2024: patru rânduri de alegeriRomânia a traversat în 2024 un calendar electoral neobișnuit de aglomerat. Cetățenii au fost chemați la urne pentru alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, într-un an în care campaniile s-au suprapus, iar strategiile partidelor au fost influențate de succesiunea rapidă a scrutinurilor.
Primul mare test electoral al anului a avut loc pe 9 iunie 2024, când românii au votat atât pentru reprezentanții țării în Parlamentul European, cât și pentru primari, consilii locale, consilii județene și președinții consiliilor județene.
La europarlamentare, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, conform rezultatelor oficiale publicate de Parlamentul European. AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,93%, urmată de Alianța Dreapta Unită, cu 8,71%. UDMR și SOS România au trecut, de asemenea, pragul electoral, iar independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat. România a avut 33 de reprezentanți în legislativul european.
La alegerile locale, PSD și PNL au obținut cele mai multe mandate la nivel național, deși rezultatele au variat de la o localitate la alta. Pe 10 iunie 2024, MEDIAFAX a realizat și un amplu material privind rezultatele alegerilor locale din principalele orașe ale țării, printre care Bacău, Suceava, Craiova, Galați, Sibiu și Constanța.
În București, Nicușor Dan a câștigat un nou mandat de primar general, după cum relata MEDIAFAX pe 10 iunie 2024, citând datele furnizate la acel moment de Autoritatea Electorală Permanentă.
În a doua parte a anului, atenția s-a mutat asupra alegerilor prezidențiale. Primul tur a fost programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea pentru 8 decembrie.
Principalii candidați proveneau din zone politice diferite: Marcel Ciolacu, din partea PSD, Nicolae Ciucă, din partea PNL, Elena Lasconi, din partea USR, George Simion, din partea AUR, și Mircea Geoană, candidat independent. În cursă s-au înscris și alți candidați independenți sau reprezentanți ai unor formațiuni politice, printre care și Călin Georgescu.
Candidatul independent la alegerile prezidentiale 2024, Calin Georgescu, isi depune dosarul de candidatura la Biroul Electoral Central, in Bucuresti, marti, 1 octombrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Înaintea votului, MEDIAFAX a publicat materiale informative despre procedurile de vot în țară și în străinătate, atribuțiile președintelui României și programele electorale ale candidaților. Un material amplu, dedicat tuturor celor înscriși în cursă și principalelor lor propuneri politice, a fost publicat cu două zile înaintea primului tur.
Campania a fost marcată de teme precum economia, nivelul de trai, războiul din Ucraina, relația României cu Uniunea Europeană și NATO, dar și de nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.
La numai o săptămână după primul tur al prezidențialelor, românii au fost chemați din nou la urne pentru a alege deputații și senatorii. Data scrutinului a coincis cu Ziua Națională a României.
Alegerile parlamentare au confirmat fragmentarea scenei politice. PSD a obținut cele mai multe voturi pentru Parlament, urmat de AUR, PNL și USR. S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au intrat, la rândul lor, în legislativ. UDMR a trecut pragul electoral.
MEDIAFAX a urmărit scrutinul în regim de live text, atât în ziua votului, cât și în ziua următoare, pe măsură ce datele erau centralizate.
Rezultatele au arătat că partidele tradiționale continuau să aibă o bază electorală importantă, dar că formațiunile naționaliste și anti-sistem câștigaseră teren. Întrucât niciun partid nu a obținut cel puțin 50% din voturi, au fost necesare negocieri pentru formarea unei majorități și a unui Executiv.
Ascensiunea neașteptată a lui Călin GeorgescuPrimul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a produs cea mai mare surpriză a anului electoral. Călin Georgescu, candidat independent care nu se numărase printre favoriții principali în sondajele publice, a obținut 22,94% din voturi și s-a clasat pe primul loc.
Candidatul independent la prezidentiale, Calin Georgescu, voteaza la alegerile parlamentare, in Mogosoaia, duminica, 1 decembrie 2024.ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Elena Lasconi s-a situat pe locul al doilea, cu 19,18%, la mică distanță de Marcel Ciolacu, care a obținut 19,15%. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu a fost de numai câteva mii de voturi, ceea ce a amplificat tensiunea politică și atenția asupra numărării și validării rezultatelor.
MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre desfășurarea votului, declarațiile candidaților după publicarea estimărilor exit-poll și reacțiile apărute după conturarea rezultatului. Agenția a continuat actualizările pe parcursul nopții și în dimineața următoare, până la centralizarea integrală a voturilor.
„UPDATE. Rezultate finale: Toate procesele verbale au fost urcate în sistem. Elena Lasconi are cu 2.742 voturi mai multe decât Marcel Ciolacu”, este ultima actualizare a unui articol MEDIAFAX început în dimineața zilei de 24 noiembrie și încheiat pe 25 noiembrie.
Rezultatul lui Georgescu a atras atenția și asupra modului în care acesta își construise campania. Cunoscut mai ales în anumite cercuri politice și de activism naționalist, candidatul independent a mizat în mare măsură pe mediul online, în special pe TikTok, unde mesajele sale au ajuns la un public numeros.
În seara alegerilor, după ce sondajele anterioare votului au fost contrazise de rezultate, MEDIAFAX a publicat un material despre candidatul ajuns pe primul loc și programul său politic.
„Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenţiale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie, dar şi facilităţi fiscale pentru producătorii români”, a relatat MEDIAFAX pe 24 noiembrie 2024.
Mesajele lui Călin Georgescu au pus accent pe suveranitate națională, identitate, criticarea partidelor tradiționale și neîncrederea în instituțiile politice. A abordat și teme legate de războiul din Ucraina și de rolul României în relația cu puterile internaționale. Unele dintre declarațiile sale despre NATO, Rusia și figuri istorice au generat controverse.
Mesajele sale au fost distribuite masiv în mediul online și au ajuns la alegători care nu îl considerau anterior o opțiune politică importantă. Ulterior, autoritățile au început să analizeze modul în care fusese promovată candidatura, inclusiv posibile campanii coordonate pe rețelele sociale și suspiciuni privind intervenția unui actor statal.
Calin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidentiale, sustine un discurs, in Izvorani, Romania, marti, 26 noiembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Conform rezultatului inițial, Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. În numai câteva zile, însă, evoluțiile instituționale aveau să schimbe complet cursul scrutinului.
De la validarea primului tur la anularea alegerilor: cronologia unei decizii fără precedentUltimele zile din noiembrie și primele zile din decembrie au adus o succesiune de hotărâri care au transformat alegerile prezidențiale din 2024 într-o criză politică și instituțională majoră. După ce a dispus renumărarea voturilor, Curtea Constituțională a validat rezultatul primului tur, pentru ca, patru zile mai târziu, să decidă anularea întregului proces electoral.
După primul tur al prezidențialelor, unul dintre candidați, respectiv Cristian Terheș, a contestat rezultatul alegerilor, invocând nereguli privind numărarea și redistribuirea unor voturi. Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a dispus reverificarea și renumărarea voturilor.
„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curţii Constituţionale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheş (Dosar nr.3671F/2024), şi având în vedere art.146 lit.f) din Constituţie, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi art.37 şi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a dispus: Reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 28 noiembrie.
În paralel, au apărut discuții despre modul în care fusese desfășurată campania lui Călin Georgescu, în special despre amploarea promovării pe rețelele sociale și transparența finanțării acesteia.
După examinarea contestațiilor și a rezultatelor renumărării, CCR a respins cererea de anulare formulată de Cristian Terheș și a confirmat rezultatul primului tur. Curtea a stabilit că în turul al doilea urmau să intre Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar scrutinul era programat pentru 8 decembrie, după cum relata MEDIAFAX.
„CCR a validat, luni seara, primul tur al alegerilor prezidenţiale. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie şi la acesta vor participa Călin Georgescu şi Elena Lasconi.Judecătorul Marian Enache, preşedintele CCR, a declarat că judecătorii au decis, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş”, a scris MEDIAFAX pe 2 decembrie.
În acel moment, campania electorală pentru turul al doilea era deja în desfășurare.
Situația capătă o nouă dimensiune pe 4 decembrie 2024. În acea zi, Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a decis declasificarea „la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”.
Documentele au adus în prim-plan suspiciuni privind o campanie coordonată de promovare a lui Călin Georgescu, în special pe TikTok, și au amplificat dezbaterea despre influența rețelelor sociale asupra scrutinului.
MEDIAFAX a relatat în aceeași zi concluziile prezentate în documentele declasificate.
„Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reuşit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit documentelor declasificate de Klaus Iohannis”, a scris MEDIAFAX pe 4 decembrie, după anunțul făcut de Administrația Prezidențială.
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, marti, 3 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate și fără precedent, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României. Hotărârea a intervenit cu două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru care votarea începuse deja în străinătate.
Prin această decizie, rezultatul primului tur a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc. Procesul electoral trebuia reluat de la început, cu stabilirea unui nou calendar și organizarea unei noi campanii.
MEDIAFAX a transmis decizia în regim de breaking news, redând hotărârea Curții și explicațiile oficiale.
„În şedinţa de vineri, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României (…) Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată”, relata MEDIAFAX pe 6 decembrie.
În seara zilei de 6 decembrie, CCR și-a motivat hotărârea prin necesitatea de a asigura corectitudinea și legalitatea alegerilor, în contextul informațiilor apărute privind afectarea procesului electoral, iar MEDIAFAX a redat integral explicațiile Curții.
„Curtea Constituţională a constatat că, după declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Decizia a fost una excepțională și a provocat o dezbatere amplă despre limitele atribuțiilor instituțiilor statului, protejarea votului și securitatea alegerilor.
Ilustrație CCR. Fotograf: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Reacții și consecințe: România încheie anul fără un președinte alesAnularea alegerilor a provocat reacții imediate din partea candidaților și a liderilor politici. Dacă unii au susținut că măsura era necesară pentru apărarea integrității procesului electoral, alții au criticat-o, invocând efectele asupra democrației și încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Într-un material publicat pe 6 decembrie, MEDIAFAX a reunit reacțiile Elenei Lasconi și ale lui Marcel Ciolacu, aflate în opoziție una față de cealaltă.
„Elena Lasconi după anularea primului tur al alegerilor: Astăzi statul român a călcat în picioare democraţia. Duceţi ţara în anarhie! Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul/ Ciolacu, despre decizia CCR: Anularea alegerilor prezidenţiale este singura soluţie corectă”, a scris MEDIAFAX pe 6 decembrie 2024.
Și presa internațională a acordat o atenție amplă deciziei. MEDIAFAX a centralizat relatările publicațiilor străine, care au prezentat anularea scrutinului în contextul documentelor declasificate de Klaus Iohannis și al suspiciunilor privind o campanie online atribuită Rusiei pentru promovarea lui Călin Georgescu. The Guardian relata că decizia a fost luată în urma desecretizării documentelor „care susţin că Rusia a desfăşurat o campanie online pentru a promova un candidat de extremă dreapta, respectiv pe Călin Georgescu”, în timp ce agenția Reuters nota că „ţara a fost ţinta unor ≪atacuri ruseşti hibride agresive≫ în timpul perioadei electorale”, potrivit MEDIAFAX.
În plan instituțional, președintele Klaus Iohannis a rămas în funcție până la alegerea succesorului, potrivit condițiilor prevăzute de Constituție.
Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 2025, iar România a încheiat anul 2024 fără un președinte ales printr-un scrutin prezidențial finalizat, deși organizase primul tur și validase inițial rezultatele acestuia.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Universitatea Craiova nu a mai pierdut în campionat din 9 august, când a fost învinsă pe teren propriu de FC Argeș, scor 0-1. De atunci, formația din Bănie a înregistrat șase victorii și două remize și a ajuns la 473 de minute consecutive fără gol primit.
De cealaltă parte, Sepsi OSK traversează o perioadă mai dificilă. Echipa din Sfântu Gheorghe a obținut o singură victorie în ultimele cinci etape, 3-1 cu CFR Cluj, pe 12 septembrie. Bilanțul este completat de o remiză și trei înfrângeri. Înaintea confruntării cu oltenii, formația pregătită de Ovidiu Burcă avea trei partide consecutive fără victorie în campionat, ocupând locul 12.
Formația din Craiova se află pe locul al treilea, înainte de jocul de la Sfântu Gheorghe, la patru puncte de Dinamo și la un punct de Rapid. Oltenii pot profita de rezultatele primelor două clasate. Dinamo a remizat cu CFR Cluj, scor 2-2, iar Rapid a pierdut cu FCSB, scor 1-4.
Universitatea Craiova a încheiat etapa precedentă pe primul loc în clasamentul posesiei, cu o medie de 57,3%, și în cel al șuturilor expediate pe spațiul porții adverse, cu 81 de astfel de execuții, conform statisticilor LPF.
Cele două echipe s-au întâlnit de 24 de ori în principala competiție internă. Universitatea Craiova s-a impus în 13 partide, Sepsi OSK a câștigat de șase ori, iar alte cinci confruntări s-au încheiat la egalitate.
Ultima victorie a formației din Sfântu Gheorghe în duelurile directe datează din 28 mai 2023, când Sepsi a câștigat la Craiova, scor 1-0. Cea mai recentă confruntare din Superligă s-a disputat la 14 decembrie 2024 și s-a încheiat cu victoria oltenilor, scor 2-1.
Iliana Iotova și Andrei Ghiurov se pregătesc pentru confruntarea decisivă din alegerile prezidențiale din Bulgaria, după primul tur al scrutinului. Cei doi au transmis mesaje diferite alegătorilor, Iotova insistând asupra păcii și participării la vot, iar Ghiurov cerând o dezbatere directă despre viitorul țării.
Actuala președintă a Bulgariei a declarat că mesajul său de pace trebuie să ajungă la cât mai mulți cetățeni, în ultima săptămână de campanie electorală.
„Mesajul nostru de pace trebuie să fie auzit și asupra acestui lucru ne vom concentra în săptămâna următoare”, a declarat Iotova, citată de Novinite, în prima sa reacție după anunțarea rezultatelor primului tur.
Ea a insistat asupra participării la vot, avertizând că schimbările politice nu pot avea loc fără implicarea cetățenilor.
„Este o iluzie să crezi că schimbarea poate fi realizată fără vot”, a spus președinta Bulgariei.
Iliana Iotova promite să fie un președinte al păciiIotova și-a exprimat încrederea că Bulgaria va prospera în următorii ani, în ciuda războiului din Ucraina, și și-a reafirmat angajamentul de a fi un „președinte al păcii”. Ea a precizat că nu dorește să vadă steaguri străine arborate în piețele și pe străzile Bulgariei.
Iotova a promis o campanie electorală corectă și a declarat că nu dorește ca Bulgaria să fie condusă de coaliții politice improvizate. Ea a apreciat că absența partidului GERB, a doua forță politică a țării, din cursa prezidențială a contribuit la participarea redusă la vot.
Prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, a fost a fost estimată la aproximativ 22,5%.
Andrei Ghiurov o invită pe Iotova la dezbatere publicăContracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier interimar al Bulgariei, susținut de partidele prooccidentale de opoziție, a invitat-o la o dezbatere prezidențială înaintea scrutinului din 1 noiembrie.
El a propus ca întâlnirea să se desfășoare fără candidații pentru funcția de vicepreședinte, astfel încât cei doi aspiranți la președinție să își prezinte direct pozițiile.
„Aș dori să o invit pe doamna Iotova să participe alături de mine la o dezbatere deschisă, sinceră și civilizată în fața cetățenilor bulgari. Să ne prezentăm pozițiile și viziunile despre modul în care intenționăm să ne exercităm atribuțiile și despre cum vom acționa atunci când Bulgaria se va afla în fața unor alegeri dificile”, a declarat Ghiurov.
Acesta a explicat că o asemenea dezbatere le-ar permite alegătorilor să ia o decizie informată, inclusiv celor care nu au participat la primul tur.
Ghiurov a precizat că echipa sa nu a purtat negocieri cu conducerile partidelor politice și că nu intenționează să înceapă asemenea discuții înaintea turului al doilea. El susține că se bazează exclusiv pe sprijinul alegătorilor bulgari și că țara are nevoie de un președinte capabil să limiteze concentrarea puterii și să unească societatea.
„Bulgaria este una singură și nu trebuie să ne împărțim în noi și ei”, a spus Ghiurov.
Cum a ajuns Iliana Iotova președinta BulgarieiIliana Iotova a preluat președinția Bulgariei în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev, care a renunțat la funcție pentru a participa la alegerile parlamentare.
Radev a câștigat alegerile și a devenit premier al Bulgariei, iar Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial de cinci ani.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, Iotova a obținut 34,6% din voturi, iar Andrei Ghiurov 32,7%, potrivit rezultatelor neoficiale prezentate de Alpha Research.
Niciunul dintre cei doi nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga alegerile. Ei se vor confrunta din nou pe 1 noiembrie, în turul al doilea, când bulgarii își vor alege președintele pentru următorii cinci ani.
Cei doi candidați au poziții diferite privind războiul din Ucraina: Iotova pledează pentru o soluție diplomatică și se opune extinderii ajutorului militar, poziție împărtășită de premierul Rumen Radev și de guvernul bulgar. Executivul de la Sofia a decis, pe 21 octombrie, să nu mai finanțeze achiziționarea de noi arme pentru Ucraina, în timp ce Ghiurov susține sprijinul pentru Kiev și consolidarea cooperării cu aliații occidentali.
„Dedicare, curaj și sentiment de apartenență” sunt valorile tehnicianului român, a transmis Inter pe site-ul oficial, în mesajul publicat cu ocazia aniversării antrenorului Cristian Chivu.
Mesajul vine după un succes obținut dramatic duminică, pe San Siro, unde Inter a întors rezultatul în ultimele minute ale partidei cu Fiorentina. Marcus Thuram a restabilit egalitatea, iar Piotr Zielinski a transformat un penalty pentru victoria formației milaneze, care a ajuns la 22 de puncte, la egalitate cu Lazio, în fruntea clasamentului din Serie A.
Născut la Reșița, la 26 octombrie 1980, Chivu conduce prima echipă a lui Inter din vara anului 2025. În sezonul său de debut pe banca formației milaneze, antrenorul român a câștigat titlul în Italia și Cupa Italiei, devenind al doilea om din istoria clubului care cucerește campionatul italian atât ca jucător, cât și ca antrenor, după Armando Castellazzi.
Anterior, tehnicianul român a activat în sectorul juvenil al clubului din Milano, între 2018 și 2024, inclusiv la echipa Primavera, cu care a câștigat campionatul Italiei la categoria Under-19, în 2022.
În cariera de jucător, Cristian Chivu a evoluat la CSM Reșița, Universitatea Craiova, Ajax Amsterdam, AS Roma și Inter Milano. Transferat la Ajax în 1999, el a devenit căpitanul formației olandeze și a câștigat campionatul, Cupa și Supercupa Olandei. În 2007 a ajuns la Inter, club alături de care a obținut trei titluri de campion al Italiei, două Cupe ale Italiei și Liga Campionilor, în sezonul 2009-2010, când echipa pregătită de Jose Mourinho a realizat tripla istorică.
Fost căpitan al echipei naționale a României, Chivu a adunat 75 de selecții și a marcat trei goluri pentru prima reprezentativă. El s-a retras din activitatea de jucător în 2014.
