MediaFax.ro

Protestul Generației Z a luat amploare sub sloganul „Demisia! Afară cu Peevski și Borisov de la putere”. La 36 de ani de la căderea comunismului, manifestanții cer în Piața Independenței din Sofia demisia guvernului și excluderea definitivă a celor doi politicieni.

Departamentul de Poliție din Sofia a declarat că cinci persoane au fost reținute în timpul protestelor.

Asupra deținuților au fost găsite mănuși de box, cuțite, măști și materiale explozive. Cordoane de poliție au staționat în fața clădirii Consiliului de Miniștri și a Adunării Naționale.

Reprezentanții comunității rrome din Bulgaria au ieșit la protest cu un banner „Bulgaria mai presus de toate”.

„De 30 de ani am urmărit cum Borisov și MRF cumpără comunitatea rromă”, a spus Martin Tikhomirov.

„Frații noștri au fost păcăliți pentru a protesta pentru Delyan Peevski, dar au spus nu porcilor”, a adăugat acesta. Un tânăr turc care a ieșit la protest s-a prezentat: „Sunt Cem Yumerov, sunt de etnie turcă și sunt mândru de asta”.

Protestele fac parte dintr-o mișcare anticorupție care a prins amploare după propunerea proiectului de buget pentru 2026. Manifestanții se opun politicilor fiscale, cum ar fi majorarea impozitelor și a salariilor în sectorul public. Autoritățile bulgare se pregătesc pentru posibile violențe.

Protestele au loc înaintea unui vot asupra unei moțiuni de cenzură care ar putea duce la demiterea guvernului. Săptămâna trecută, protestele au degenerat în Sofia după ce s-au infiltrat oameni violenți. Sediile partidelor de guvernământ au fost devastate, peste 10 oameni au fost răniți.

Delyan Peevski este cel mai puternic oligarh din Bulgaria și unul dintre cei mai importanți politicieni din țară. El este membru al Parlamentului bulgar din 2009. Din februarie 2024, Peevski este liderul partidului DPS, formațiune care reprezintă minoritatea turcă din Bulgaria.

Peevski este o figură controversată, cunoscută pentru influența sa asupra politicii și mass-media din Bulgaria. Boiko Borisov este fostul premier al Bulgariei. Președintele Rumen Radev a cerut demisia de urgență a guvernului într-un discurs către națiune.

Poliția Timiș transmite, miercuri seara, că polițiștii Serviciului de Ordine Publică Timiș împreună cu cei din Sânnicolau Mare și cu reprezentanții AJPIS Timiș, s-au deplasat, în jurul orei 15, la un imobil din localitatea Cenad, unde au depistat 74 de persoane în vârstă, care erau cazate fără îndeplinirea condițiilor legale.

A fost solicitată ambulanța pentru evaluarea stării de sănătate a vârstnicilor și pentru a li se oferi îngrijiri medicale de specialitate.

Acestea urmează să fie relocate de către reprezentanții DGASPC Timiș.

„Din primele verificări, persoanele erau înregistrate la un cămin de persoane vârstnice cu sediul în Lenauheim. Acest caz a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale-IPJ Timiș care au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și efectuează cercetări sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, pentru stabilirea întregii situații de fapt” transmite Poliția Timiș.

Potrivit ISU Tulcea, pompierii au fost solicitați să intervină pentru gestionarea unei situații de urgență produsă într-un apartament situat la parterul unui bloc din oraș.

Conform apelului, într-una dintre încăperile locuinței s-a surpat podeaua. Astfel, există riscul ca structura afectată să pună în pericol persoanele aflate în apropiere.

La locul intervenției s-au deplasat de urgență o autospecială de stingere și un echipaj SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea.

Salvatorii au constatat că surparea nu a provocat victime, iar locatarii sunt în siguranță.

Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței.

„Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor.

Mihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor.

Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor.

Mihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni.

„Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește.

„Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”.

Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD.

Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.

Întrebat la Friendly Fire despre discuțiile cu sindicatele pe salariul minim, Bolojan a spus că opinia sa personală este „că nu există o soluție magică care să aibă doar avantaje și dezavantaje”.

„Analizând situația de astăzi, opțiunea mea personală este să menținem salariul minim la nivelul din anul acesta și anul viitor. Acest lucru va fi clarificat săptămâna viitoare. A genera așteptări care nu pot fi onorate, a genera așteptări care sunt cu grad mic de probabilitate este unul din lucrurile proaste pe care le-am făcut în toți acești ani. Și eu, din respect pentru oameni, nu sunt de acord să le fac. Prin urmare, văd că e puțin probabil ca în bugetul de anul viitor să venim cu drepturi suplimentare, în general, în orice fel de domeniu, cât timp noi, gândiți-vă, avem deficitele pe care le avem, cât timp orice ban pe care îl folosim în anumite zone îl împrumutăm la niște dobânzi foarte mari. Și atunci ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să nu ne risipim banii, să încercăm să menținem o economie care funcționează, cât ține de guvern, să dăm predictibilitate, să stabilim reguli corecte, să absorbim fondurile europene”; spune Bolojan.

În felul acesta – adaugă premierul – în a doua jumătate anului viitor, după ce se face o analiză a evoluției bugetare pe primele șase luni, se pot pregăti măsuri pentru o relansare din punctul ăsta de vedere, „dar din toamna anului viitor, încolo sau din 2027”.

„În mod evident, plafonarea, de exemplu, salariilor în sectorul public se va opri anul viitor. Și din 2027 se va trece din nou la o indexare cu rata inflației sau cu datele fiscale pe care le va avea România atunci”, a explicat premierul.

Potrivit lui Ilie Bolojan, conform legislației adoptate deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora.

„Așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a precizat premierul.

Despre buget, premierul Bolojan a spus că nu va fi gata până la finalul anului.

„Nu va fi gata până la finalul anului, pentru că, din păcate, trebuie să recunoștem, din cauza dificultăților de a adopta pachete care au elemente controversate în spațiu public, pachetul pe administrație, de exemplu, fără adoptarea acestui pachet și a altor elemente care țin de construcția bugetului, nu poți avea un buget care să fie făcut la modul serios, în așa fel încât să evităm situația din 2025 de anul acesta, în care am început cu un deficit de 7%, am ajuns la 7,7% la jumătatea anului și terminăm cu 8,4%”, a spus premierul.

„Asta este planul pe care l-am anunțat și încercăm să le respectăm, ține de credibilitatea României. Deci dacă nu facem un buget serios, și partenerii noștri, și piețele, nu văd că ceea ce spunem și facem, și respectăm indicatorii, n-avem cum să ne reducem dobânzile pe care le achităm și n-avem cum să salvăm, practic, viitorul nostru pe componenta de investiții, pe componenta de dezvoltare, altfel vom fi o agenție de plăți care plătește prestații sociale și dobânzi”, a mai spus Ilie Bolojan.

Oficialii Asociației Română a Magazinelor Online consideră introducerea taxei pe coletele extracomunitare drept „un prim pas pentru a restabili balanța”, după ce vânzările lor au fost afectate în ultimii ani de asaltul giganților asiatici din comerțul electronic, precum Temu, Shein sau AliExpress.

Introducerea unei taxe de 25 de lei pe fiecare colet extracomunitar de sub 150 de euro, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale considerat constituțional în urma dezbaterii de miercuri a judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR).

Potrivit legii analizate la CCR, de la 1 ianuarie se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.

Obligația de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri, după caz.

„Comercianții din România și cei non-UE care vând consumatorului român nu sunt tratați la fel, deși, în teorie, ar trebui să li se aplice aceeași lege. Vedem o concurență neloială, companiilor românești fiindu-le imposibil să concureze de la egal la egal cu comercianții din state terțe”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Română a Magazinelor Online (ARMO), contactat de Mediafax.

Din informațiile furnizate anterior, dezvoltarea comerțului electronic, în special a vânzărilor direct către consumatorii străini, reprezintă o politică de stat a Chinei, inclusă în planul cincinal 2021-2025. Acest lucru se traduce în foarte multe facilități, subvenții sau scutiri de taxe pe care companiile din China le primesc dacă au asemenea activitate comercială, ceea ce le permite să ofere prețuri care nu sunt reale economic și sunt imposibil de egalat de către vânzătorii comunitari, din cauza obligațiilor și taxelor legale.

„În aceste condiții, taxarea coletelor din afara Uniunii Europene cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro este un prim pas pentru a restabili balanța. În același timp, autoritățile trebuie să găsească modalitatea prin care să aplice reglementările în vigoare și acestor colete, deoarece, chiar dacă vor fi taxate, ele în continuare vor conține produse neconforme, periculoase, produse pentru care consumatorul nu beneficiază de drepturile sale legale, cum ar fi dreptul la garanție, produse pentru care nu se plătesc taxe pe care orice comerciant local este obligat să le plătească, cum ar fi cele pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, ambalaje și multe altele”, a declarat oficialul ARMO.

Lipsa taxării determină pierderi care se văd nu numai în vânzările operatorilor economici români, ci, implicit în nivelurile taxelor virate de aceștia la buget, așa cum arăta o analiză făcută de Iancu Guda, la comanda ARMO.

Aceasta a luat în calcul un volum de 78 de milioane de colete, un volum realist, pe baza datelor de la Autoritatea Vamală și de la curieri. Este vorba în mare de 3 milioane de colete care vor sosi direct în România, 5 milioane au venit deja până la 30 iunie, 78 de milioane din alte state europene, preponderent din Ungaria, marea lor majoritate, peste 90%, aterizează mai întâi în Ungaria și de acolo sunt trimise în România.

„Din analiza aceasta a rezultat că, anul acesta, la un astfel de volum de colete, România pierde, impactul fiscal este de un miliard de euro. Dacă acele produse ar fi fost vândute de companii românești, s-ar fi plătit, ar fi generat în economie taxe în valoare de un miliarde de euro”, a subliniat directorul executiv al ARMO, într-un interviu recent pentru Mediafax.

Scandal în toată regula în Ministerul Educației, după ce mai multe personalități vizibile ale societății au atras atenția că profesorii care au lucrat la noua programă de limba română din liceu au fost „somați” (Liviu Papadima) să semneze un act de confidențialitate.

Mai multe personalități experte în Educație au atras atenția în spațiul public că grupul de profesori care lucrează din vară la elaborarea programei a fost somat să semneze un act de confidențialitate.

Pe românește, nimeni dintre cei prezenți în grupul de lucru nu are permisiunea să vorbească nimic despre ce s-a discutat în grupul de lucru al programei de română.

Radu Szekely, consultant educațional și fost consilier în Ministerul Educației, a stras atenția în spațiul public asupra gravului derapaj.

„O reformă reală nu se face „cu ușile închise”, ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de „non-disclosure”, să tacă.

Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”, a scris Szekely pe contul său oficial de Facebook, argumentând, totodată, poziția de susținere a memoriului semnat de specialiști din cadrul Academiei Române și de mai mult de 200 de profesori și scriitori care au atras atenția asupra caracterului cu totul lipsit de simțul realității, despre care Mediafax a scris aici.

„Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera „breaking news” așa cum par să considere unii colegi, ci pentru că mi-e greu să accept că „reforma” înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Încă nu este prea târziu să alegem viitorul și să construim o programă – poate modulară, poate tematică, poate alternativă – care să servească elevului, nu canonului.

Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”.

O opinie la fel de tranșantă a avut-o și profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al acestei instituții. Acesta pune, de asemenea, accentul pe caracterul fără precedent al unei asemenea măsuri.

„Așteptarea apariției lor a fost intensă, augmentată și de o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru.

De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecrete și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii concetățenilor. Evident, atunci când afișezi o ”formă finală” protejată anterior, șansele de retractare se diminuează simțitor. Adică, mai pe scurt, ne facem că dezbatem”, scrie acesta într-un amplu articol.

Lipsa totală de transparență într-un exercițiu care, prin definiție, ar fi trebuit să presupună o vizibilitate națională, un dialog onest al societății, este debusolant.

„De fapt, în ce privește programa de română afișată, ea ar fi trebuit precedată, în mod normal, de o dezbatere consistentă privind proiectul curricular pentru întreg ciclul liceal de patru ani. Ce ar urma să se întâmple în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a a rămas, pentru publicul ignorant, sub pecetea tainei. Eventual, se poate deduce din ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”, scrie Papadima, care se numără printre criticii cei mai vocali ai programei propuse de Ministerul Educației.

Mediafax a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere pe această temă, pe care-l va publica imediat ce acesta va fi primit.

Ilie Bolojan a fost întrebat ce va face în cazul în care Curtea Constituțională respinge a doua oară acest proiect. Premierul a răspuns că are încredere în validarea propunerii.

„Respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată pentru că este în bună regulă”, a spus Ilie Bolojan.

Întrebat din nou ce face dacă CCR respinge proiectul, premierul a răspuns: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale”.

Ilie Bolojan a fost confruntat cu observația că toată lumea pare să amâne decizii importante. CCR amână, toată lumea așteaptă ceva. Premierul a explicat că deciziile dificile nu se iau foarte ușor.

„Nu știu dacă toată lumea așteaptă ceva, dar întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte ușor”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că nu cunoaște conținutul dezbaterilor de la Curtea Constituțională.

Ilie Bolojan a vorbit despre dificultatea de a ajunge la puncte de vedere comune în coaliție. „Avem patru partide în coaliție, plus grupul minorităților. Nu este ușor să ajungi la puncte de vedere comune”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a susținut că nu există o strategie de amânare. „Nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur și simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile””, a spus premierul.

Acest tip de decizii înseamnă forță de a-ți asuma, coerență în gândire și perseverență în acțiune. „Nu e totdeauna ușor să îndeplinești aceste condiții”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că orice calcul politic duce la amânări și rezistență.

„Nu îmi dau demisia. Va fi mai rău de atât. Voi continua reformele”, a spus miercuri, Diana Buzoianu. 

„Nu există niciun scenariu în care coaliția aceasta poate să șantajeze orice ministru care vrea să facă reforme, că dacă nu ies reformele respective și dacă nu sunt blocate reformele respective, iese un partid din această coaliție. Nu există acest scenariu”, a continuat ministra Mediului. 

Declarațiile vin după ce peste 100.000 de persoane nu mai au acces la apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița. 

În urma situației, ministra mediului a anunțat că va trimite la Parchet raportul preliminar, iar directorul de la Apele Române, Florin Ghiță și-a dat demisia.  

„Noi analizăm în perioada imediat următoare și redactarea hotărârii de guvern care să desființeze această companie, pentru că (…) este o structură care și-a arătat limitele și în situații de crize, dar și în situația de zi cu zi, la Prahova oamenii plătesc unele dintre cele mai mari prețuri la apă, iar situația și existența acestei companii este unul dintre motivele pentru care acest lucru se întâmplă”, a declarat Ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferință de presă. 

Legat de situația actuală a companiei, ea a precizat că, la nivelul Apelor Române a fost convocată o ședință a Consiliului de Conducere pentru a se decide dacă directorul tehnic, dar și directorul general al operatorului ESZ vor fi demiși din funcție.

Ea a precizat că doar membri Consiliului de Administrație pot lua decizia de demitere din funcție a celor doi directori.

„Mâine are loc ședința Consiliului de Conducere de la nivelul Apelor Române. Acest for poate să mandateze Consiliul de Administrație al operatorului ESZ să analizeze, să ia în considerare raportul cu concluziile preliminare. 

Doar membrii din Consiliul de Administrație al operatorului ESZ vor putea să ia decizia de demitere sau nu a acestor directori. În mod evident, există suficient de multe dovezi care să arate nevoia de a lua măsuri de urgență. Eu cred că este nevoie să fie demitere ale persoanelor care sunt vinovate de această situație”, a declarat Buzoianu. 

Într-un comunicat de presă virulent, CAB susține că declarațiile judecătorului sunt „denaturate” și contrazise de documente oficiale și proceduri legale, subliniind că delegarea sa „nu a fost prelungită din motive exclusiv profesionale”. În cadrul investigației, judecătorul a pus mutarea sa pe seama unei decizii luate de el într-un dosar.

Instanța acuză o „rescriere convenabilă” a faptelor și vorbește despre o „mistificare periculoasă a adevărului”, prin folosirea spațiului public pentru a pune presiune asupra instituțiilor judiciare.

„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB.

Curtea de Apel face referire și la informații apărute anterior în presă, potrivit cărora judecătorul Beșu ar fi activat, timp de circa cinci ani, ca ofițer în structuri cunoscute public drept „doi și-un sfert” sau SIPI (structuri de informații din subordinea Ministerului de Interne).

Potrivit comunicatului CAB, situația creată prin declarațiile judecătorului Beșu ar afecta grav buna funcționare a justiției și impune intervenția mai multor instituții: Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Curtea anunță că va transmite solicitări oficiale către aceste instituții pentru verificarea tuturor elementelor menționate.

În același timp, CAB afirmă că independența justiției nu poate fi folosită drept paravan pentru „agende personale” sau ca instrument de intimidare instituțională și avertizează că justiția devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată drept avertisment public.

Conducerea companiei de stat ROMGAZ consideră de aprobarea de către Guvern a Actului adițional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, de marți, demonstrează sprijinul și susținerea proiectelor de investiții în România pentru asigurarea securității în domeniul energiei și crearea unui mediu investițional sănătos pentru economie și consumator.

Anterior, partenerii de la OMV Petrom, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, au anunțat la BVB că deschide următorul capitol pentru securitatea energetică a României, după ce Ilie Bolojan a detaliat contextul  urmările Hotărârii de Guvern adoptate marți seară pentru prelungirea perioadei de explorare a unei sonde din Neptun Deep. Actul adițional adoptat de executiv prevede ca OMV Petrom să renunțe la litigiul de la Paris și din instanțele românești.

„România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale”, a transmis premierul, miercuri.

În acest context, oficialii OMV Petrom au precizat că obligațiile istorice de mediu și abandonare conform contractului de privatizare, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, sumă neactualizată, sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri. În ceea ce privește impactul net al celor convenite cu Guvernul României, OMV Petrom precizează acesta este în curs de calculare și va fi comunicat în primul trimestru din 2026.

• OMV Petrom este controlată de grupul austriac OMV AKTIENGESELLSCHAFT, care deține pachetul majoritar de 51,15%, iar statul român deține, prin Ministerul Energiei, 20,69% din acțiuni.
• Romgaz, principalul producător de gaze naturale din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, are statul acționar principal, prin Ministerul Energiei, cu o participație de 70%.

Perimetrul Neptun Deep este o zonă-cheie de investiții pentru ROMGAZ în calitatea sa de co-titular (prin Romgaz Black Sea Limited) cu o cotă de participație de 50%, cealaltă cotă de 50% fiind deținută de OMV Petrom S.A care are și calitatea de operator, arată compania.

ROMGAZ a devent partener în proiect după ce a cumpărat, 1 august 2022, toate acțiunile emise de americanii de la ExxonMobil Exploration and Production România Limited care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Potrivit oficialilor, în timp ce se avansează cu lucrările de dezvoltare ale zăcămintelor Domino și Pelican Sud, se vor realiza activități de explorare în scopul identificării și evaluării potențialului energetic al Mării Negre, activități care implică și forajul unei sonde de explorare Anaconda-1 în zona de apă adâncă imediat după finalizarea forajului de dezvoltare.

Compania subliniază că activitatea de explorare este unul dintre obiectele principale de activitate ale ROMGAZ prin care compania urmărește identificarea și evaluarea potențialului energetic al perimetrelor concesionate, iar aceasta este o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a companiei atât în segmentul offshore cât și onshore.

„Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o zonă investițională importantă pentru compania noastră și suntem determinați în realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare și explorare, acestea având o semnificație deosebită în ponderea investițiilor grupului. Activitatea de explorare în Neptun Deep va înscrie pe termen lung activitățile de business ale grupului ROMGAZ, îi va consolida capacitățile investiționale și va contribui la consolidarea profilul grupului ROMGAZ pe piața energetică din România și din regiune”, a declarat Răzvan Popescu, directorul general al companiei.

„Prelungirea fazei de explorare în Neptun Deep este rezultatul de succes, în interes strategic național, al unor negocieri între Guvernul României, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon și Titularii Acordului de Concesiune Neptun Deep și mulțumesc tuturor părților implicate pentru sprijinul și colaborarea constructivă în demersul pentru continuarea proiectelor de investiții pe componenta de explorare în Marea Neagră – o zonă cheie pentru asigurarea securității energetice naționale și în regiune. Continuăm angajamentul ferm al ROMGAZ de a realiza investiții în sectorul energetic din România, în linie cu strategia de dezvoltare a companiei și obiectivele strategice din sectorul energiei”, a completat Aristotel Jude, director general adjunct.

Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională  pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea, prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.

Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.

Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.

Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).

Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).

Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).

Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA.

Ministrul mediului, Diana Buzoianu, spune că, începând din anul 2013 până în ziua de astăzi, deși exista obligația de a fi făcute controle cu privire la sistemul gestionat de operatorul de ESZ, nu a fost realizat niciun control. Asta reiese din documentele care au fost date până la acest moment corpului de control.

De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administrației Naționale în ceea ce privește modul de desfășurare a activității, o lipsă de coordonare cu autoritățile din subordonarea lor.

„În ceea ce privește demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță, îi mulțumesc domnului Florin Ghiță pentru activitatea pe care a desfășurat-o. Trebuie să fie menționat că în perioada de doar câteva luni de zile s-a crescut cu aproape 100 de oameni care au putut să primească atribuții de inspecție în această perioadă. S-a crescut substanțial numărul de controale care au fost realizate la nivel local. Vom avea în perioada imediat următoare și o analiză și un raport care să arate inclusiv pe zona de balastiere, inclusiv pe zona de plaje. Împreună am reușit să scoatem la iveală ilegalitățile care se făceau pe falezele din România, prin vânzarea, cu încălcarea inclusiv a Constituției. a proprietății pe aceste zone. Au fost scoase la iveală ilegalitățile din Năvodari și inclusiv ilegalitățile din celelalte stațiuni cu privire la construcțiile care au fost ridicate pe plajele închiriate”, a spus Buzoianu.

Florin Ghiță se va întoarce pe postul pe care l-a avut înainte să devină director general, un post de execuție. Demisia nu intră în vigoare imediat, pentru că joi are este nevoie să coordoneze ședința Consiliului de conducere a ANAR, ca să poată să fie mandatat Consiliul de administrație de la operatorul ESZ, să poată să fie demiși directorii „care au fost vinovați pentru neîndeplinirea obligațiilor și, da, având în vedere că era practic prin detașare pe acest post, se va întoarce la nivel local”.

Peste 100.000 de oameni din două județe nu au apă potabilă de două săptămâni. Ministra Mediului a prezentat concluziile raportului preliminar și măsurile luate. Diana Buzoianu a explicat cine sunt vinovații acestei crize.

Decizia de demitere a directoarei de la ABA Buzău-Ialomița a fost trimisă miercuri. Diana Buzoianu a convocat pentru joi ședința consiliului de conducere. Consiliul de administrație al operatorului va fi mandatat să demită directorii vinovați.

Ministrul Mediului a primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță. Sorin Rândașu, directorul pentru Departamentul pentru Situații de Urgență, va prelua funcția de director general. Sorin Rândașu va ocupa funcția pentru o săptămână, maxim două.

Diana Buzoianu a precizat că în Prahova și Dâmbovița există apă menajeră în toate comunitățile. Se fac analizele pentru apa potabilă. DSP urmează să realizeze toate verificările. Apa va putea fi declarată potabilă când DSP va stabili că sunt îndeplinite condițiile legale.

Ministra Mediului va avea întâlniri cu reprezentanții de la nivel local și consiliile județene. Diana Buzoianu va discuta soluțiile alternative de apă pe termen mediu. Lucrările de la Paltinu vor continua.

Raportul Corpului de Control arată că Administrația Bazinală Buzău-Ialomița nu a informat operatorul până la 22 octombrie despre acțiunile luate pentru scăderea apei. ABA nu a îndeplinit condițiile de a informa autoritățile locale despre riscul de creștere a turbidității.

Diana Buzoianu a subliniat că întocmirea documentelor s-a prelungit mult. Etapa a durat până la intrarea în sezonul rece, cu riscuri mari meteorologice. Nu au fost făcute verificări între 2023 și prezent privind respectarea autorizației de gospodărire a apelor.

La Palatul Victoria au avut loc miercuri consultări ale Guvernului cu sindicatele și patronatul pe tema stabilirii nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul viitor.

Conform unui comunicat al Guvernului, premierul a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri reduse, însă ar avea o serie de efecte negative. El a menționat alimentarea spiralei inflaționiste, creșterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria ușoară, precum și creșterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar.

Sursa citată arată că reprezentanții patronatelor au prezentat argumente în sensul menținerii salariului minim brut la actualul nivel de 4050 de lei pe lună, arătând că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, peste dinamica sustenabilă a economiei.

Guvernul arată că reprezentanții companiilor au spus că majorarea nivelului actual al salariului minim ar duce la reducerea locurilor de muncă în sectoare cu productivitate scăzută.

De asemenea, sindicaliștii au pledat pentru majorarea salariului minim, subliniind faptul că este o măsură importantă pentru protejarea puterii de cumpărare, și au precizat că organizațiile sindicale sunt pregătite să propună un plan de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.

Argumentele vor fi analizate, având în vedere contextul economic și social și, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

S-a mai discutat despre contingentul de lucrători străini din statele non UE care pot lucra în România în cursul anului 2026 și despre proiectul privind modificarea legislației în domeniul drepturilor de autor, reorganizarea Romsilva, aspecte care țin de resursele umane din sănătate și asistență socială, de salarizarea din domeniul educației.

Zeci de fermieri au perturbat activitatea portului regional Volos, parcând tractoare și camioane în fața infrastructurii portuare și au blocat cu mii de vehicule drumuri naționale și puncte de trecere a frontierei, cerând deblocarea plăților subvențiilor europene, notează Reuters. 

Manifestanții afirmă că se confruntă cu un deficit de peste 600 de milioane de euro în plăți din fonduri europene și alte programe. Întârzierile acestor plăți sunt generate de un scandal de corupție și spălare de bani cu fonduri europene destinate programelor din agricultură. 

Mai mulți fermieri, în complicitate cu funcționari publici, ar fi falsificat documente de proprietate pentru a obține subvenții, ceea ce a dus la verificări suplimentare și oprirea temporară a plăților către fermieri. 

În paralel, situația a fost agravată de un focar de variolă ovină, care a forțat sacrificarea a sute de mii de oi și capre.   

Pentru a limita efectele protestelor asupra transportului, un procuror al Curții Supreme a dispus marți reținerea imediată a fermierilor care pun în pericol siguranța rutieră. 

Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis, deja criticat pentru gestionarea scandalului, a recunoscut întârzierile și a promis că noi plăți vor fi efectuate în curând.  

Poliția Drobeta-Turnu Severin a fost sesizată, marți seara, de către un reprezentant al DGASPC Mehedinți cu privire la faptul că minorele Ionica Loredana Milici, în vârstă de 15 ani, Valeria Florina Stuparu, în vârstă de 16 ani și Crina Violeta Gogonea, în vârstă de 14 ani, au plecat dintr-un centru ce aparține instituției și nu au mai revenit.

Ionica Loredana Milici are 1,65 m înălțime, constituție atletică, păr lung castaniu, ochi căprui.

Valeria Florina Stuparu are 1,55 m înălțime, păr scurt, castaniu, constituție atatletică, constituție atletică.

Crina Violeta Gogonea are 1,65 m înălțime, este corpolentă, are păr castaniu și ochi căprui.

Oricine poate oferi detalii cu privire la persoanele dispărute este rugat să apeleze 112 sau să înștiințeze cea mai apropiată unitate de poliţie.

Candidat cu șanse mari să ajungă la Apărare în locul lui Moșteanu, Sorin-Gheorghe Șipoș,  senator de Timiș, bate la ușa unuia dintre ministerele-cheie ale țării cu un CV care sfidează orice logică și care demonstrează că, în România, orice competențe se pretează la orice job.

Un CV cu o versatilitate fascinantă scoate în evidență o personalitate de tip renascentist – știe de toate și e specialist în toate.

Începutul profesional timid, dar promițător – inspector de specialitate în iluminat public în Timișoara – este continuat cu o funcție de șef la Serviciul Energetic din Primăria Timișoara, apoi director adjunct (și, ulterior, director plin) la un SRL al cărui domeniu de activitate sunt sistemele de securitate și comunicație (2006 – 2008), după care ajunge director de încălzire – climatizare.

Un moment cu adevărat remarcabil în CV-ul lui Șipoș: în 2014 a fost consilier de dezvoltare personală la Adrenalin Mirific Concept, iar în 2015 – Formator la Structural Euro Fond & Training.

Momentul 2014 a fost, de altfel, unul de cotitură: Șipoș se dezvoltă nu doar personal, ci și profesional.

Anul 2021 îl găsește în Consiliul de Administrație al SN Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia SA, pentru ca, de aici, peste trei ani, în 2024, să devină administrator al unei ferme de porci.

De la porci, a ajuns, firesc, senator de Timiș în Parlamentul României și membru în comisia de control a SIE.

O ascensiune profesională cum nu se poate mai firească: iluminat public, dezvoltare personală, Director la Aeroportul din Timișoara, porci, Parlament, iar acum, în cărți (cu șanse mari) pentru Ministerul Apărării.

Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.

Potrivit surselor g4media.ro, amânarea a fost cerută de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, iar dacă minimum trei judecători solicită, este obligatoriu să se aprobe amânarea.

Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.

Într-o declarație politică făcută cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, deputatul social-democrat arată că în istora recentă a României, drepturile omului au fost și obiectul dezbaterilor politice, dar au reprezentat și angajamentul față de valorile fundamentale ale demnității ființei umane: solidaritatea, libertatea, egalitatea.

Angel Tîlvăr consideră că ,,apărarea acestor valori trebuie făcută la nivel global, comunitățile având un rol major în acest sens. De aceea, cred că autoritățile locale și sistemul de învățământ trebuie să marcheze această zi, organizând cât mai multe evenimente care să pună în evidență importanța drepturilor omului, vulnerabilitățile, dar și participarea la efortul general de protejare și promovare.

Citeşte comunicatul integral AICI