Ciprian Ciucu s-a format în vestul Capitalei, în Drumul Taberei, cartier lipit de arena istorică din Ghencea. Steaua – actuala echipă a Clubului Sportiv al Armatei – era, practic, „echipa blocului”.
„Steaua e în Drumul Taberei. Rapid a făcut o figură foarte frumoasă în ultimul timp, sunt mândru de echipa din Giulești”, a spus Ciucu la Fanatik înainte de alegeri.
Ani la rând, a fost „mare amator de fotbal”. Azi preferă să joace decât să se uite la meciuri, pasiunea lui a fost tăiată brusc, în 1997, de o dublă care a lăsat urme adânci în memoria fanilor: Steaua – PSG, din preliminariile Ligii Campionilor. Când Steaua a suferit o înfrângere drastică.
Între două mari iubiri ale Sectorului 6: Steaua și RapidDacă în tinerețe lucrurile erau simple – băiat din Drumul Taberei, suporter al Stelei – ca primar al Sectorului 6, iar acum al întregului București, situația se complică.
„La mine în sector sunt două echipe de mare, mare tradiție. Sunt sectoare care nu au nicio echipă. Mă întreabă lumea cu ce echipă țin, cu Steaua sau cu Rapid?”, a povestit Ciucu.
Rapid, echipa Giuleștiului, a renăscut în ultimii ani, iar rezultatele bune au făcut ca simpatia publicului să crească. Noul primar recunoaște că e „mândru de echipa din Giulești”, în timp ce Steaua rămâne simbolul copilăriei lui.
Numai că fanii celor două cluburi nu se împacă deloc, iar edilul se trezește prins la mijloc:
„Ce să răspund, că vreau să le ajut pe amândouă, sunt la tine în sector și le iubești pe amândouă, iar fanii se urăsc între ei”, a spus el înainte de alegerile câștigate.
FCSB, subiectul „minat”: „Mă băgați în asta, nu mai ies”Discuția fotbalistică nu avea cum să ocolească FCSB, echipa lui Gigi Becali, care joacă pe Arena Națională și e considerată de o parte a publicului continuatoarea Stelei istorice, în timp ce suporterii CSA contestă această idee.
Întrebat de moderatori despre FCSB, Ciucu a tăiat discuția cu un reflex perfect de politician:
„FCSB este… mă băgați în asta, nu mai ies, ca politician”, a spus, râzând amar, conștient de miza emoțională și juridică din jurul subiectului.
Alegerile pentru Primăria Capitalei s-au desfășurat duminică, 7 decembrie, iar datele centralizate din cele 240 de secții de votare din Sectorul 6 arată că Ciprian Ciucu a obținut peste 50% din voturile exprimate.
Concret, candidatul PNL a obținut 61.289 de voturi, adică 50,65%. La mare distanță, pe locul al doilea, se află Anca Alexandrescu. Aceasta a obținut 18,6% din voturi.
Daniel Băluță, care a candidat din partea PSD, s-a situat pe locul al treilea, în timp ce Cătălin Drulă se află pe locul 4.
Rezultatele obținute de principalii candidați în Sectorul 6 al Capitalei:
Potrivit centralizării a 99,77% din procesele verbale, Ciprian Ciucu a obținut peste 36,18% din voturi. La mare distanță, pe locul 2, se află Anca Alexandrescu, cu 21,94%, iar candidatul PSD, Daniel Băluță, se situează pe locul 3, cu 20,5%. Cătălin Drulă, candidatul USR, a obținut 13,9%.
UPDATE
Sorin Grindeanu a analizat și viitorul Coaliției de guvernare în urma rezultatelor de la alegerile locale parțiale de duminică.
„N-avem cum să nu ținem cont de semnale. Evident trebuie să ținem cont de semnale. Și de faptul că e cam clar că lucrurile sunt un pic separate în cadrul coaliției între politicile pe care le vrem noi a fi promovate și cele pe care le doresc cei de la USR, o să vedem cum vor evolua lucrurile”, a spus Grindeanu.
Întrebat ce va face PSD în continuare, în condițiile în care USR nu a obținut un scor bun la alegerile de duminică, Grindeanu a răspuns: „O să facem o evaluare”.
Știrea inițialăLiderul PSD a organizat o conferință de presă după miezul nopții.
„Bucureștenii au decis, Ciprian Ciucu este în mod evident noul primar general, îl felicit și îi urez succes (…) Nu ai cum să consideri că locul trei este o victorie. Evident, este o înfrângere”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a anunțat că în partid se va face o analiză despre alegeri.
„Rămâne chestiunea despre București (…) este în scorul politic este o bază bună de repornire pentru organizația București”, a transmis Grindeanu.
El a făcut și un scurt comentariu despre rezultatele alegerilor din alte localități. Din 14 locuri unde au fost alegeri, PSD a câștigat în 12, niciun nume nu este de la AUR sau de la USR, eu cred că spune ceva acest lucru, a comentat Sorin Grindeanu.
Anterior, și candidatul PSD, Daniel Băluță, și-a recunoscut înfrângerea.
„Mulțumesc tuturor celor care m-ați sprijinit în ultimele săptămâni și mi-ați acordat încrederea voastră! Rămânem împreună și continuăm să muncim pentru Sectorul 4 și pentru întregul București”, a scris Daniel Băluță.
Conform rezultatelor parțiale, liberalul Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din București. Acesta a avut peste 35% din voturi, fiind urmat de independenta susținută de AUR, Anca Alexandrescu (peste 21%) și de Daniel Băluță (peste 20%).
Alegerile pentru Primăria Capitalei s-au desfășurat duminică, 7 decembrie, iar voturile centralizate din cele 294 de secții de votare din Sectorul 3 arată că Ciprian Ciucu s-a impus.
Candidatul PNL a obținut cele mai multe voturi, 32,5%, în timp ce Anca Alexandrescu se află pe locul al doilea, la o distanță de peste 12.000 de voturi.
Daniel Băluță, care a candidat din partea PSD, s-a situat pe locul al treilea, în timp ce Cătălin Drulă se află pe locul 4.
Rezultatele obținute de principalii candidați în Sectorul 3 al Capitalei:
Potrivit centralizării a 98,91% din procesele verbale, Ciprian Ciucu a obținut peste 208.000 de voturi dintr-un total de aproape 590.000 exprimate. Pe locul 2 se află Anca Alexandrescu, iar candidatul PSD, Daniel Băluță, se situează pe locul 3.
Fiica fostului primar Verginel Gireadă, Andreea Alecu Gireadă, candidată din partea PSD, a câștigat alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, desfășurate duminică, 7 decembrie, relatează Monitorul de Botoșani.
Comuna Mihai Eminescu s-a numărat printre cele 12 UAT-uri din țară în care au avut loc alegeri parțiale, după ce Verginel Gireadă a demisionat în octombrie din funcția de primar, în contextul anchetei DNA pentru luare de mită.
Familia Gireadă conduce comuna Mihai Eminescu din 2004 încoaceVerginel Gireadă a condus comuna în mai multe mandate, între 2004 și 2012, revenind în funcție după alegerile din 2020. Între 2012 și 2016 a fost deputat PNL de Botoșani.
În perioada cât a activat în Parlament, funcția de primar a fost deținută de soția sa, Aneta Gireadă, care a condus localitatea până în 2020.
În 2020, Verginel Gireadă a revenit la conducerea Primăriei Mihai Eminescu din partea PNL, iar în 2024 a trecut la PSD și a obținut un nou mandat.
Rezultate finale în comuna Mihai EminescuCandidata PSD, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, a obținut 1.330 de voturi, reprezentând 41,54% din totalul voturilor valabil exprimate. Pe locul al doilea s-a clasat Ionuț-Cristian Sigartău (PNL), cu 823 de voturi, respectiv 25,70%.
Pe poziția a treia s-a situat Vasile-Cornel Zmău, candidatul Partidului Oamenilor Tineri, care a obținut 403 voturi (12,59%). Candidatul independent Ioan Purice a încheiat pe locul al patrulea, cu 335 de voturi (10,46%).
Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a primit 191 de voturi (5,97%), fiind urmat de Vasile Onofrei (SOS România), cu 72 de voturi (2,25%). Candidatul USR, Iulian Toșcuță, a obținut 48 de voturi, ceea ce reprezintă 1,50%.
În total, la nivelul comunei Mihai Eminescu au fost numărate 3.202 voturi.
Mesajul a fost publicat la miezul nopții după comunicarea primelor rezultate ale alegerilor din București.
„Mulțumesc tuturor celor care m-ați sprijinit în ultimele săptămâni și mi-ați acordat încrederea voastră! Rămânem împreună și continuăm să muncim pentru Sectorul 4 și pentru întregul București”, a scris Daniel Băluță.
Conform rezultatelor parțiale, liberalul Ciprian Ciucu a câștigat alegerile din București.
Acesta a avut peste 35% din voturi, fiind urmat de independenta susținută de AUR, Anca Alexandrescu (peste 21%) și de Daniel Băluță (peste 20%).
Potrivit datelor centralizate de AEP, primul sector unde s-a încheiat numărătoarea este Sectorul 5. Datele arată că Ciprian Ciucu s-a impus la o diferență de 83 de voturi față de următorul candidat clasat.
Candidatul PSD, Daniel Băluță, s-a clasat pe locul al treilea, iar candidatul USR, Cătălin Drulă, se află pe locul 4.
Potrivit centralizării a 98,91% din procesele verbale, Ciprian Ciucu a obținut peste 208.000 de voturi dintr-un total de aproape 590.000 exprimate. Pe locul 2 se află Anca Alexandrescu, iar candidatul PSD, Daniel Băluță, se situează pe locul 3.
Autoritățile franceze și spaniole au reacționat după răspândirea unor informații false despre fenomenele meteo.
„Acest conținut este adesea deliberat senzațional, produs profesional, cu o editare video impresionantă, animații care amintesc de un reportaj TV și secvențe care exploatează fascinația noastră pentru imagini spectaculoase”, avertizează La Chaîne Météo (Canalul Meteo).
Franța și Spania au fost vizate în ultimele zile de informații false privind vremea și schimbările climatice. Știrile false care circulă pe rețelele de socializare, în special pe X, au anunțat ninsori istorice și prezența viscolului în Pirinei. Aceste postări sunt adesea însoțite de fotografii sau videoclipuri, unele datând de mai mulți ani, în timp ce altele sunt produse cu ajutorul programelor cu inteligența artificială.
Absurditatea acestor informații a determinat Agenția Meteorologică de Stat din Spania (AEMET) să reacționeze, prin intermediul contului său de socializare, potrivit Le Figaro.
„Nu am raportat nicio furtună de zăpadă «istorică» în Pirinei sau în orice alt lanț muntos din Spania. Aceste informații sunt false. Rugăm pe toată lumea să acționeze responsabil și să dea alarma doar atunci când este absolut necesar”, au transmis meteorologii spanioli.
„Vremea nu este o mașină de produs de știri senzaționale”În Franța, Ministerul Ecologiei a publicat un mesaj de conștientizare pe conturile sale de socializare după ce mai multe știri false au susținut că Franța intră în „cea mai severă iarnă din 1985”.
„Nu, Franța nu intră în cea mai violentă iarnă din 1985. Să nu permitem dezinformării să polueze dezbaterea despre climă”, au scris reprezentanții ministerului pe X.
La Chaîne Météo a constatat că o nouă formă de dezinformare a luat amploare în fluxurile de știri. Este vorba despre conținut meteo și climatic «fabricat» sau amplificat de inteligența artificială. Rezultatul este că imagini, videoclipuri și «alerte» senzaționale inundă internetul și rețelele sociale.
„Am văzut acest lucru nu cu mult timp în urmă cu uraganul Melissa, care a devastat Jamaica: videoclipurile arătau rechini într-o piscină, alții plimbându-se pe străzi și chiar vederi aeriene ale ochiului unui uragan care păreau incredibil de realiste. Rezultatul poate fi uimitor și tocmai asta face ca acest conținut să fie atât de periculos”, avertizează Florent Schindler, directorul de știri al site-ului web specializat.
Experții recomandă ca metode pentru a combate dezinformarea folosirea de surse de informații sigure, verificarea datei și urmărirea actualizărilor.
Ponta a declarat că l-ar fi preferat pe Daniel Băluță în funcția de Primar General, însă l-a felicitat pe Ciprian Ciucu pentru victoria obținută. Totodată, l-a acuzat pe liderul AUR, George Simion, că ar fi „făcut o șmecherie” susținând-o pe Anca Alexandrescu în loc să propună „un candidat serios”.
„Felicitări domnului Ciucu. Eu aș fi vrut să fie Daniel Băluță primar General, dar și domnul Ciucu are experiență. […] George Simion a făcut o șmecherie. În loc să vorbească cu Călin Georgescu să pună un candidat serios, s-a dus la Maricel Păcuraru să-i dea candidat”, a spus Victor Ponta.
Ponta anunță o moțiune pentru scoaterea USR de la guvernareFostul premier a criticat vehement USR, dezvăluind că a semnat, alături de peste 20 de parlamentari neafiliați, o moțiune prin care cere eliminarea formațiunii din Guvern. El susține că USR, deși ar fi obținut doar locul patru la alegeri, controlează „cele mai importante pârghii de putere din România”.
„Ar fi un moment ca PSD, PNL, AUR să se trezească și să înțeleagă că, indiferent de sprijinul extern și propaganda de care beneficiază, USR face rău poporului român și trebuie scos de la putere. […] Am semnat un angajament să scoată USR de la guvernare.”
Ponta a acuzat miniștrii USR că ar fi produs „pagube majore” în domenii precum apărare, economie, mediu și politică externă.
Critici dure la adresa conducerii USRFostul lider PSD a susținut că USR obține constant doar 10% în alegeri, dar „decide absolut tot”, în timp ce partidele majoritare ar accepta „să fie conduse de o minoritate politică”.
„Vom rămâne o țară prizonieră unui grup care ia 10% la orice alegeri și care decide absolut tot. Până când domnii Grindeanu, Bolojan și Simion vor înțelege să aibă curaj”, a adăugat Ponta.
Rezultatele alegerilor pentru Primăria Generală a Capitalei arată că noul edil este Ciprian Ciucu, candidatul PNL. Mai sunt de numărat aproximativ 25.000 de voturi la momentul redactării știrii.
Datele centralizate arată că Eugen Orlando Teodorovici, candidat independent, a obținut 1.571 de voturi, deși acesta s-a retras din cursa pentru Primăria Capitalei.
Potrivit datelor centralizate în timp real de AEP, el se află pe locul 6, la mare distanță de principalii candidați intrați în cursa pentru fotoliul de primar general al Bucureștiului.
La momentul redactării articolului, 98% din secțiile de vot au fost centralizate. Ciprian Ciucu a obținut 36,02% din voturi, în timp ce Anca Alexandrescu se află pe locul al doilea, cu 22,02% din voturi. Candidatul PSD, Daniel Băluță, se află pe locul 3, cu 20,58% din voturi.
Actualizările în timp real pot fi urmărite AICI.
După închiderea secțiilor de votare duminică seara, membrii birourilor de vot din județul Buzău au demarat procesul de numărare a buletinelor cu voturi valabil exprimate.
După centralizarea a peste 50% din procesele verbale, fostul lider PSD a obținut 52,8% din voturi, candidatul AUR 28,36%, iar Mihai Răzvan Moraru 9,9%.
Prezența la urne a fost de 24,18% în întregul județ.
Pentru președinția Consiliului Județean Buzău au candidat Marcel Ciolacu (PSD), Mihai Răzvan Moraru (PNL – USR) și deputatul Ștefăniță Avrămescu (AUR).
Președintele ceh a spus că Europa ar putea fi nevoită să doboare avioanele și dronele rusești care încalcă spațiul aerian NATO, potrivit Sky News.
Țările europene ar putea lua decizia dacă Moscova va continua să testeze hotărârea alianței, a declarat Petr Pavel.
„Cred că va exista un moment, dacă aceste încălcări vor continua, în care va trebui să folosim măsuri mai puternice, inclusiv potențiala doborâre a unui avion sau a unor drone rusești”, a declarat Pavel pentru Sunday Times.
Liderul ceh a mai arătat că „Rusia nu ar permite încălcări repetate ale spațiului său aerian, și noi trebuie să facem același lucru.”
Pavel a adăugat că aeronavele și dronele rusești care intră în spațiul aerian NATO sunt „deliberate, bine planificate și concentrate pe mai multe obiective”, inclusiv testarea sistemelor occidentale de apărare aeriană.
Rachetele și dronele rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO în timpul atacurilor asupra Ucrainei.
Polonia și România au anunțat mai multe astfel de incidente, inclusiv resturi care au căzut pe teritoriul lor de la sfârșitul anului 2023.
Voturile exprimate sunt în curs de verificare, iar rezultatele proceselor verbale centralizate se pot urmări pe site-ul Autorității Electorale Permanente.
Aici pot fi consultate voturile în funcție de candidați, la nivelul întregii Capitale, cât și pe sectoare.
În prezent, fiind centralizate 60 din 1289 de procese-verbale, adică 0,78% din total.
Conform rezultatelor parțiale, fiind centralizate 60 din 1289 de procese-verbale, adică 4,65% din voturi, situația candidaților este următoarea:
Primele rezultate ale exit-poll-urilor pentru alegerile din 2025 la Primăria Municipiului București prezentate de Mediafax, Ciprian Ciucu este dat pe primul loc la o diferență de peste 5 procente de locul 2.
EXIT-POLL CURS-Avangarde:
Sondaj de opinie INSCOP Research, realizat în ziua votului:
EXIT-POLL SOCIOPOL:
Până la ora 21:00, 37,11% din locuitorii Sectorului 6 și-au exercitat dreptul de vot, la polul opus fiind cei din Sectorul 3,cu 27,27 %. Pe locul 2 se află Sectorul 1, cu 36,73%, iar pe locul 3, Sectorul 4., cu 35,42%.
La nivelul municipiului, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 32,71% până la ora 21:00, ceea ce înseamnă 589.918 de persoane.
Potrivit datelor oficiale, în București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6.
În funcție de adresa de domiciliu sau reședință, ei sunt așteptatați să voteze în 1.289 de secții de votare.
În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sport, România încheie Campionatul Mondial pe locul 9, cea mai bună clasare din ultimii 10 ani.
„4 victorii, doar 2 înfrângeri și un parcurs în care echipa națională a demonstrat caracter, ambiție și spirit de luptă”, arată ANS.
România a învins Croația, Japonia, Senegal și, duminică, Elveția și a pierdut meciurile cu Danemarca și Ungaria.
În grupă, România a terminat pe locul 3, după Danemarca și Ungaria.
Conform exit-poll-urilor de duminică seara, Ciprian Ciucu este noul primar general al Capitalei. Scrutinul a avut loc în contextul în care fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României în luna mai a acestui an.
Studiile lui Ciprian CiucuPrimarul Sectorului 6, originar din Pitești, a urmat cursurile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, între anii 1996 și 2000. El a obținut diploma în Științe Politice, conform CV-ului său.
Tot la SNSPA, el a finalizat în 2001 un master în Politici Publice și Integrare Europeană. La capitolul „Competenţe şi abilităţi sociale” menționează lucrul eficient în echipă și relaționarea bună cu oamenii, seriozitatea și responsabilitatea, precum și colaborarea armonioasă cu persoane din medii diferite.
În CV-ul său, la „Competenţe şi aptitudini organizatorice”, apare experiența de management dobândită în cadrul unor echipe de proiect și calități de leadership formate prin programul Young Leaders al Institutului ASPEN România.
La începutul carierei, între martie 2000 și februarie 2001, Ciucu a lucrat în cadrul departamentului de Relații Publice al Președinției, ocupându-se de relația cu presa, redactarea comunicatelor și organizarea conferințelor și evenimentelor de presă.
Între 2007 și 2013, Ciucu a fost profesor invitat la Universitatea din București, unde a predat Managementul Proiectelor. Deține o experiență în formare profesională pentru dezvoltarea politicilor publice, management și planificare strategică.
Experiență în zona societății civileCiprian Ciucu a fondat Centrul pentru Dezvoltare Urbană și Teritorială, activ în perioada 2014-2019. Ca specialist în consultanță, el a participat timp de peste un deceniu la proiecte de reformă administrativă susținute de diverse instituții, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială și UK Aid, dar și la proiecte desfășurate în state din Europa de Est și din Balcanii de Vest.
Ciucu a fost, de asemenea, cofondator și director al Centrului Român de Politici Europene, unul dintre cele mai influente think tank uri din România, în intervalul 2009-2015.
Înainte de a deveni edilul Sectorului 6, în octombrie 2020, el a condus Agenția Națională a Funcționarilor Publici în perioada 2019-2020. Ciucu are o vastă experiență în zona societății civile și în consultanța acordată administrației publice.
În anul 2024, a urcat în vârful partidului ca prim-vicepreședinte PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea liberalilor.
Planul lui Ciprian Ciucu pentru București este unul complex, iar acesta, acum, are la dispoziție doi ani pentru a-l implementa.
„În această campanie, în care ne-am pus în jurul unui candidat independent pentru a menține unitatea mișcării suveraniste, am dat dovadă de loialitate”, transmite Simion.
Simion a continuat: „ Vom face în următoarele zile, după ce vedem rezultatele finale, secție pe secție, analiza acestei campanii și ce se putea face mai mult, din punct de vedere politic”.
„Noi, parlamentarii AUR, suntem în slujba poporului român și vom vota orice proiect care își propune să aducă înapoi alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi”, a mai spus președintele AUR.
Acesta a continuat acuzațiile privind nerespectarea procedurilor electorale: „Vreau să rog oamenii din secțiile de vot, că sunt probleme cu buletinele de vot, sunt probleme cu diferite forme de manipulare și unii își proclamă victoria mult mai repede, să rămână în secția de vot. La București și la Buzău, unde v-am spus că am avut mari probleme cu primarii care nu respectă legislația electorală, așa cum unele instituții media nu respectă această legislație și am văzut asta ieri și astăzi ”.
George Simion a încheiat: „Vă mulțumim și vom reveni și vă vom informa cu privire e la rezultatul numărătorii noastre paralele și cu declarații din partea membrilor partidelor noastre și grupului de inițiativă care a susținut-o pe doamna Anca Alexandrescu pe parcursul acestei seri”.
„Are o misiune grea înainte, știu cât de greu este ceea ce îl așteaptă și îl cunosc pe Ciprian de multă vreme, îi doresc să pună în munca sa priceperea pe care o are și să-și găsească resursele de a învinge obstacolele pe care o să le înfrunte și să aibă curaj”, a spus Cătălin Drulă după anunțarea exit-pollurilor care îl dau drept câștigător pe Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei.
Drulă spune că USR va fi un partener în toate proiectele pentru Capitală: „Consilierii generali USR și noi cei din USR vom fi parteneri în proiectele bune pentru oraș”.
„Mă bucur că în această campanie am putut să vorbim și despre lucrurile mai puțin plăcute care s-au întâmplat în București, pentru că este important să le corectăm pentru viitor”, a mai spus el.
Potrivit exit-pollurilor, Drulă este pe locul patru în preferințele bucureștenilor.
Să termini pe locul patru, în spatele lui Ciprian Ciucu, Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, după o campanie în care ai pozat în „singura alternativă serioasă”, e mai mult decât o înfrângere punctuală. E confirmarea unui declin început de ceva timp.
Toți ceilalți au unde să se întoarcăDacă ne uităm la contracandidații care îl depășesc în exit-poll-uri, observăm un lucru simplu: fiecare are o „plasă de siguranță” și un cadru clar în care își poate reface imaginea după înfrângere. Ciucu va merge la primăria generală cel mai probabil conform tuturor exit-poll-urilor.
Pentru Băluță și Alexandrescu, o eventuală înfrângere e neplăcută, dar gestionabilă. Fiecare are unde să se întoarcă.
Drulă nu mai are luxul unui nou eșecÎn cazul lui Cătălin Drulă, situația este mult mai complicată. El vine deja cu un bagaj consistent de eșecuri electorale recente. Ca președinte al USR (10 iulie 2022 – 10 iunie 2024), și-a pus semnătura pe rezultatele slabe ale partidului la localele și europarlamentarele din 9 iunie 2024, în urma cărora și-a dat demisia, asumând „rezultatul sub așteptări” al formațiunii.
Atunci, plecarea sa de la șefia USR a fost prezentată ca un gest de responsabilitate. Dar, politic vorbind, a fost totuși o cădere. A pierdut conducerea unui partid care se dorea principalul pol de opoziție și a predat ștafeta într-un moment de criză internă.
Acum, candidând la Primăria Capitalei și terminând cu un scor ce se prefigurează a fi sub aștepări, Drulă nu mai are pe cine să „dea vina”. A avut vizibilitate, a avut notorietate, a avut chiar și sprijinul președintelui Nicușor Dan. Și totuși bucureștenii nu l-au votat.
Pentru un politician care, în urmă cu câțiva ani, era văzut drept unul dintre liderii de viitor ai dreptei reformiste, acest rezultat nu e doar slab. E aproape devastator.
Riscul real pentru Drulă este să devină, în doar câțiva ani, exemplul clasic de lider politic care a urcat foarte repede și a coborât la fel de repede, consumat de propriul val și de propriile decizii.
Ar fi fost mai înțelept un pas în spate?Aici apare întrebarea incomodă, dar inevitabilă: Nu ar fi fost mai bine pentru Cătălin Drulă să facă un pas în spate, la timp, și să își negocieze un rol solid într-o viitoare formulă de guvernare, în loc să se arunce într-o nouă cursă cu mare risc de eșec?
După experiența de ministru al Transporturilor, unde și-a construit o imagine, era credibil într-un portofoliu de primă linie – poate chiar unul strategic, precum Ministerul Apărării – ce a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu.
Totuși suntem în România. Orice e posibilPoate că nu este sfârșitul definitiv al carierei sale politice. Politica românească are memorie scurtă, iar come-back-urile spectaculoase nu sunt imposibile. Și exemplele sunt multe.
400 de cărți rare au fost afectate de scurgerea de apă, cauza principală fiind condiția precară a instalațiilor de conducte a transmis publicația La Tribune de l’Art, citată de Reuters.
Departamentul responsabil de colecție solicitase anterior fonduri pentru protejarea acesteia împotriva unor astfel de riscuri, fără succes.
Francis Steinbock, administratorul adjunct al muzeului, a declarat pentru presa locală că incidentul a afectat una dintre cele trei camere ale bibliotecii departamentului de antichități egiptene. Acesta a mai declarat că problema era cunoscută de ani de zile, iar reparațiile sunt programate pentru septembrie 2026.
Acest incident survine la doar câteva săptămâni după ce patru hoți au furat bijuterii în valoare de 102 milioane de dolari în plină zi.
În noiembrie, problemele de structurală au dus la închiderea parțială a uneia dintre galeriile care găzduiesc vase grecești și birouri.
Un raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în octombrie, sublinia că muzeul nu și-a modernizat infrastructura din cauza cheltuielilor excesive pentru achiziții de opere de artă.
Potrivit purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, au fost aplicate patru sancțiuni contravenționale pentru fotografierea buletinului de vot, pentru înscrierea unei persoane pe liste suplimentare deși avea reședință stabilită de mai puțin de șase luni și pentru nerespectarea prevederilor care interzic prezența altei persoane în cabina de vot în afara celei care votează.
În București se fac cercetări după ce un alegător ar fi sesizat faptul că în momentul aplicării ștampilei pe buletinul de vot, cerneala s-a imprimat și pe verso, suprapunându-se simultan pe doi candidați.
Tot în București, în sectorul 5, jandarmul aflat în serviciul de pază la o secție de votare s-a autosesizat cu privire la comportamentul recalcitrant al unui bărbat. În urma controlului corporal, asupra acestuia a fost descoperit un spray iritant lacrimogen. Bărbatul a fost condus la secția de poliție pentru întocmirea actelor de sesizare.
În comuna Mihai Eminescu din județul Botoșani, polițiștii au fost sesizați că un bărbat ar fi oferit sume de bani pentru ca un anumit candidat să fie votat. Cercetările sunt continuate pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor.
De asemenea, într-o comună din județul Buzău s-a sesizat faptul că în proximitatea unei secții de votare sunt afișate materiale electorale. Președintele secției de votare a dispus înlăturarea acestora.
Cinci cazuri medicaleMonica Dajbog a spus că au fost înregistrate și cazuri medicale, toate în București, unde cinci persoane au căzut ori s-au lovit în secții de votare sau în proximitatea acestora, suferind răni minore sau luxații. Patru persoane au fost transportate la spital.
„Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptul că pe unele liste electorale permanente figurează persoane decedate, precizez că, potrivit legislației în vigoare, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor transmite către Autoritatea Electorală Permanentă actualizările listelor cu persoanele cu drept de vot pentru generarea Registrului Electoral, la solicitarea AEP, cu 20 de zile înaintea turului de scrutin. Astfel, ultimul set de date transmis către Autoritatea Electorală Permanentă a fost în data de 25 noiembrie 2025, conținând decesele înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor până la data de 22 noiembrie 2025. În aceste condiții, pot exista situații punctuale care vizează, în special, decesele înregistrate după data de 22 noiembrie 2025”, a explicat purtătorul de cuvânt al MAI.
