MediaFax.ro

„A fost de duminică până duminică. După aceea, pauza s-a încheiat și au lovit puternic”, a afirmat Trump marți în Biroul Oval, întrebat despre bombardamentul nocturn care a vizat capitala Ucrainei, potrivit CNN.

Trump afirmase anterior că el a fost cel care l-a convins pe Putin să accepte o pauză de o săptămână a atacurilor, în contextul unui val de frig extrem care afectează Ucraina.

Suspendarea temporară a luptelor s-a încheiat însă cu un atac de amploare, care a lăsat zeci de mii de persoane fără încălzire, în plină iarnă.

Liderul de la Casa Albă a insistat că președintele rus nu a încălcat înțelegerea. „Și-a ținut cuvântul. A fost exact o săptămână. Orice pauză contează, pentru că acolo este extrem de frig”, a mai spus Trump.

Totuși, Trump a recunoscut că și-ar fi dorit ca Moscova să prelungească această suspendare a atacurilor.

„Mi-ar fi plăcut să continue. Vreau să se termine acest război”, a încheiat el.

În momentul în care un pasager fără titlu de călătorie refuză suprataxa și solicită întocmirea procesului-verbal, controlorii se lovesc de o limitare tehnică: noile buletine nu au trecută adresa de domiciliu, informație necesară pentru completarea amenzii. Fără acces la datele din cip, sancțiunea nu poate fi aplicată, notează Digi24.

Potrivit datelor de la Evidența Populației, peste 125.000 de bucureșteni dețin deja cărți de identitate electronice. În lipsa infrastructurii necesare, aceștia nu pot fi amendați dacă sunt prinși circulând fără bilet sau abonament.

Reprezentanții STB recunosc dificultățile și susțin că situația este temporară.

Compania anunță, potrivit sursei citate, că, în perioada următoare, controlorii vor fi dotați cu echipamente care să permită citirea noilor documente de identitate, astfel încât procedurile de sancționare să poată fi reluate în mod normal.

„Sunt încântat să semnez Legea privind alocările bugetare consolidate, pentru a redeschide imediat guvernul federal și a finanța marea majoritate a operațiunilor pentru restul anului fiscal”, a declarat Donald Trump în Biroul Oval.

Prin semnătura președintelui, blocajul guvernamental parțial, care a durat trei zile, a fost oficial încheiat, fiind asigurată funcționarea unor departamente-cheie ale administrației federale.

Legea a fost aprobată cu 217 voturi pentru și 214 împotrivă, la capătul unor negocieri tensionate, la insistențele președintelui Trump.

Măsura asigură finanțarea majorității instituțiilor federale până la 30 septembrie, sfârșitul actualului an fiscal, în timp ce Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) primește fonduri doar pentru încă două săptămâni.

Tump a catalogat adoptarea legii drept „o mare victorie pentru poporul american”.

Președintele a semnat rapid actul normativ, evaluat la aproximativ 1.200 de miliarde de dolari, imediat după votul final din Camera Reprezentanților, punând astfel capăt blocajului parțial început în weekend și care a durat trei zile.

Următoarea confruntare politică majoră este așteptată în Congres peste două săptămâni, când vor începe negocierile privind finanțarea pe termen lung a Departamentului pentru Securitate Internă.

Democrații cer impunerea unor restricții suplimentare asupra activității Serviciului pentru imigrație – ICE.

Marinos Tzionis a părăsit terenul după doar 7 minute în partida pierdută cu Universitatea Cluj (0-2), în etapa a 17-a din Superliga. Atunci, diagnosticul a fost dur: ruptură de tendon la glezna stângă.

Mijlocașul cipriot a urmat un program special de recuperare în Statele Unite ale Americii, unde a mai evoluat în perioada 2022–2024, la Kansas City.

Revenit complet refăcut, Marinos Tzionis s-a alăturat lotului lui Adrian Mihalcea în urmă cu 10 zile și este pregătit să reintre în circuit, chiar dacă a ratat cantonamentul de iarnă, se arată într-un comunicat al echipei din Arad.

„Sunt foarte bine și bucuros că am revenit. Ultimele două luni au fost grele pentru mine, dar am muncit mult și mă simt pregătit să ajut echipa. Am lucrat intens în această perioadă. Mai am nevoie de timp, meci după meci, pentru a ajunge la cea mai bună formă fizică. Asta mă va ajuta să revin complet după accidentare”, a declarat Tzionis.

Fotbalistul a explicat că a colaborat cu fizioterapeuți cunoscuți din perioada petrecută în MLS.

„Am lucrat cu fizioterapeuții cu care am colaborat și la fostul meu club. M-au ajutat să mă recuperez mai repede”, a completat mijlocașul.

În ultimele luni au existat discuții despre un posibil transfer, inclusiv la Rapid, însă mijlocașul spune că nu se gândește la altceva decât la revenirea pe teren.

„Au existat unele discuții despre un posibil transfer al meu, dar asta ține de trecut. Mă concentrez să fiu 100% sănătos și să ajut echipa. Despre viitor putem vorbi mai târziu”, a precizat el.

„În acest moment nu mă gândesc să încep ca titular. Am nevoie de timp, pas cu pas, venind de pe bancă, pentru a-mi recăpăta forma fizică. Decizia aparține antrenorului. Mă simt bine acum și am încredere că echipa poate câștiga cu orice formulă”, a mai spus mijlocașul.

Partida cu CFR Cluj este crucială pentru arădeni, care oscilează între ultimul loc de play-off și primul loc de play-out. Clujenii vin însă cu moral excelent, după cinci victorii consecutive. Meciul este programat miercuri seară, de la ora 18:00, la Arad.

„Mă aștept la un meci bun. CFR Cluj este într-o formă bună, dar și noi suntem tot pe acolo. Pentru noi, fiecare meci este ca o finală. Obiectivul este calificarea în play-off. Jocul acasă, cu suporterii noștri, ne oferă un plus important. Este greu pentru orice echipă să joace aici. Vom da totul pentru a obține cele trei puncte”, a spus Tzionis.

Cipriotul, evaluat la 900.000 de euro, conform platformei Transfermakt (al doilea cel mai bine cotat jucător din lotul UTA, după Valentin Costache), va fi foarte probabil rezervă. Dar, are șanse mari să bifeze primele minute din 2026. În acest sezon, el a înscris un gol și a oferit două pase de gol.

La UTA, pentru jocul cu CFR este disponibil și pe Dmytro Pospielov (34 de ani), fundaș cu trei goluri marcate în acest sezon, din acțiune. Fundașul a lipsit în etapa trecută, la victoria cu FC Argeș (1-0), fiind suspendat după eliminarea din runda a 23-a, în eșecul cu Rapid (1-2).

Giuleștenii au profitat de erorile gazdelor și au tranșat partida prin golurile marcate de Denis Ciobotariu, Dina Grameni și Timotej Jambor.

Hermannstadt a început mai bine partida și a ratat o ocazie mare în minutul 4. Dragoș Albu a trimis în bara transversală de la peste 20 de metri. Sibienii au continuat să preseze, însă fără să găsească finalizarea.

Rapid a deschis scorul în minutul 26. Denis Ciobotariu a speculat o eroare în defensivă, a preluat în careu și a finalizat precis, aducându‑i pe bucureșteni în avantaj la pauză.

Partea secundă a debutat cu o schimbare surprinzătoare în poarta gazdelor, Vlad Muțiu intrând în locul lui Cătălin Căbuz. Noul portar al sibienilor a avut intervenții bune și a parat penalty‑ul executat de Alex Dobre în minutul 61.

Zece minute mai târziu, Muțiu a devenit însă protagonistul negativ al fazei care a tranșat partida. O degajare greșită a acestuia a fost interceptată de Dina Grameni, care a înscris spectaculos, din prima, de la peste 30 de metri. Unul dintre cele mai frumoase goluri ale acestei ediții din Superliga.

În minutul 83, Rapid a închis tabela prin Timotej Jambor, atacantul slovac finalizând simplu un contraatac, după o pasă a lui Petrila.

Victoria clară de la Sibiu îi duce pe giuleșteni în fruntea clasamentului, cu 48 de puncte. Rapid devansează cu 2 puncte pe Universitatea Craiova, care joacă în această etapă joi, cu Oțelul Galați.

Hermannstadt rămâne pe locul 17, penultimul, cu doar 17 puncte după 25 de etape.

UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră:

„Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”.

Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie.

Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România.

„Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA.

Donald Trump și Jim Jordan

Iată ce arată raportul cu referire directă la România:

„De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024.

Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.

Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate.

Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.

În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie.

Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi.

Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare.

Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare.

Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025.

Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei.

Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului

După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic.

Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic.

După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic).

”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale.

De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme.

Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”.

Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare.

Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu.

Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care se pretindea că nu respectă cerințele de transparență privind finanțarea campaniilor electorale. Ulterior, autoritatea de reglementare electorală din România a declarat că „decizia [instanței române]” care impune eliminarea conținutului „este obligatorie nu numai în România”.

TikTok pare că au rămas fermi și au refuzat să elimine conținut la nivel global pentru nerespectarea legislației locale românești— spre marea dezamăgire a autorităților de reglementare din România.

După alegeri, Serviciul Român de Informații s-a plâns că, deși TikTok „a blocat accesul vizual la” anumite postări „de pe teritoriul României, acestea rămân în continuare vizibile în alte state și pot fi distribuite.”

Eliminarea conținutului la nivel global încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe Pământ, permițând judecătorilor și autorităților de reglementare străine să cenzureze conținut acolo unde nu au jurisdicție în acest sens.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale și a anulat turul doi al votului pe baza acuzației Serviciului Român de Informații că Rusia a desfășurat o campanie TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu.

Echipa internă de informații privind amenințările a TikTok nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să susțină acuzațiile lor.

În documentele transmise Comisiei Europene, TikTok a declarat că a detectat trei operațiuni de influență coordonată (CIO) pe platformă în timpul perioadei electorale din România – niciuna dintre acestea neavând originea în Rusia.

Doar unul dintre acești CIO a căutat să promoveze campania lui Georgescu. Acesta a operat din România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori.

Pe 28 noiembrie, la patru zile după alegeri și pe măsură ce acuzațiile de influență rusă începeau să apară, TikTok a informat autoritatea de reglementare a mass-media din România cu privire la măsurile sale de integritate electorală.

TikTok a remarcat „activitate suspectă în jurul unor videoclipuri de promovare politică plătite, potențial nedivulgate”, legate de Georgescu, dar nu a făcut o legătură cu Rusia. Rapoartele ulterioare din mass-media au indicat că un alt partid politic românesc a orchestrat campania TikTok în cauză.

Pe 7 decembrie, TikTok a făcut o declarație similară către Comisia Europeană, scriind că „TikTok nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților române.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a ignorat constatările TikTok și a folosit oportunitatea de a suprima discursul politic legitim online. Pe 29 noiembrie, DG-Connect a organizat o masă rotundă pe tema moderării conținutului politic din România, împreună cu platforme, instituții românești, autorități și autorități de reglementare ale Comisiei Europene.

Pe măsură ce acuzațiile de interferență a Rusiei s-au intensificat, Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, informații despre practicile TikTok de moderare a conținutului politic, întrebând despre „modificări” ale „proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice.”

Comisia Europeană a folosit această narațiune încă nedovedită pentru a face presiuni asupra TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă.

Ca răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul cu termenii „lovitură de stat” și „război” – discurs politic clar legat de perversiunea percepută de România asupra procesului democratic – „în următoarele 60 de zile pentru a atenua riscul unor narațiuni dăunătoare.”

Dar acest lucru nu a fost suficient. Pe 17 decembrie, Comisia Europeană a deschis o anchetă formală DSA împotriva TikTok pentru că nu a cenzurat agresiv conținutul înainte și după alegerile din România.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citează dovezi de la autoritatea fiscală din România au constatat că presupusa campanie de interferență rusească fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc.

Cu toate acestea, Comisia Europeană și autoritățile române și-au continuat campania agresivă de cenzură.

Într-o întâlnire din februarie 2025, DG-Connect a convocat echipa de produs TikTok la o întâlnire privind „politicile și aplicarea comportamentului înșelător” și măsurile de „atenuare” a DSA „potențial ineficiente”.

Dorința Comisiei Europene de a se întâlni cu echipa internă de produs TikTok, mai degrabă decât cu personalul responsabil cu afacerile guvernamentale și conformitatea a cărui sarcină era să gestioneze relația TikTok cu Comisia, indică faptul că Comisia Europeană a căutat o influență mai profundă asupra proceselor interne de moderare ale platformei.

În aceeași lună, autoritățile române s-au întâlnit cu TikTok pentru a discuta despre „măsurile” sale de cenzură și „respectarea” orientărilor electorale cenzure ale DSA înainte de alegerile reprogramate din mai.

O lună mai târziu, în martie, autoritățile de reglementare din România au organizat o masă rotundă cu platforme majore, pseudo-cercetători în dezinformare, concentrându-se pe „măsurile de atenuare prevăzute sau deja implementate de [platforme], în conformitate cu recomandările incluse în „Orientările electorale ale DSA”.

Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate.

Pe parcursul procesului electoral din România, ONG-urile împuternicite de Comisia Europeană să facă cereri prioritare de cenzură – fie ca avertizori de încredere DSA, fie prin Sistemul de răspuns rapid al Comisiei – au formulat cereri de eliminare a conținutului părtinitor din punct de vedere politic.

Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală, care este finanțat de UE, a trimis foi de calcul TikTok conținând sute de cereri de cenzură în zilele de după prima rundă ale alegerilor inițiale.

Deși o parte din conținut ar fi putut fi cu adevărat inacceptabil, o mare parte din conținutul semnalat pare a fi discurs politic standard pro-Georgescu și anti-progresist, inclusiv conținut politic legat de pozițiile lui Georgescu cu privire la problemele de mediu și Apartenența României la Spațiul Schengen, sistemul intern al UE de frontiere deschise.

În mod similar, verificatorul de informații din România Funky Citizens a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri TikTok pentru eliminare în lunile noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 dintre acestea au fost eliminate la nivel global pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului TikTok, care au făcut obiectul presiunilor de cenzură ale UE timp de mai mulți ani, în timp ce alte videoclipuri au fost blocate geografic.

Conținutul semnalat a inclus discursuri politice despre alegerile anulate, cum ar fi acuzațiile „că alegerile au fost anulate deoarece establishmentul nu dorea ca candidatul Călin Georgescu să devină președinte, deoarece acest lucru le oprește planurile de a începe un război”.

Funky Citizens a copiat autoritățile de reglementare ale Comisiei Europene pentru fiecare dintre cererile de cenzură, indicând că acționau cu binecuvântarea tacită a Comisiei și sporeau presiunea asupra TikTok pentru a se conforma.

Comisia Europeană și-a folosit în mod repetat și agresiv puterile privind DSA pentru a reduce la tăcere discursul conservator – în special înaintea alegerilor europene majore.

Forumul UE pentru Internet, creat inițial pentru a opri recrutarea teroriștilor online, etichetează acum discursul politic conservator convențional ca „extremism violent de dreapta” și face presiuni asupra platformelor pentru a-l cenzura, mergând până la acolo încât le oferă un manual despre cum să facă acest lucru.

EUIF a întreprins toate acestea, chiar dacă EUIF recunoaște că conținutul pe care îl vizează nu încalcă nici legislația europeană, nici regulile platformelor.

De la intrarea în vigoare a DSA, cenzura politică nu a făcut decât să se intensifice.

Comisia Europeană a emis reguli de facto obligatorii de cenzură politică pentru alegerile europene și a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura agresiv discursul politic înaintea a cel puțin nouă alegeri europene majore din 2023.

Acest lucru a culminat în România în 2024, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza acuzațiilor de interferență a Rusiei pe rețelele de socializare, care sunt contestate de rapoartele mass-media și, aici pentru prima dată, de documentele interne ale platformelor.

Și pentru că platformele instituie un set comun de practici electorale la nivel mondial, dictatele UE ar fi putut cauza cenzurarea discursului politic din SUA înainte de alegerile prezidențiale din 2024„.

Dan Motreanu a explicat marți că o creștere a investițiilor în energia regenerabilă ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei românești. „Uniunea Europeană trebuie să se asigure că întreprinderile din sectorul combustibililor fosili investesc în surse regenerabile. Pentru țări precum România, creșterea investițiilor în surse regenerabile ar putea stimula dezvoltarea regională, ar putea atrage noi industrii și ar putea reduce costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi”, a transmis eurodeputatul.

Motreanu spune că a cerut clarificări Comisiei Europene privind măsurile prin care executivul comunitar intenționează să stimuleze sau să determine companiile din sectorul combustibililor fosili să își majoreze substanțial investițiile în energie verde, la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit eurodeputatului, CE a reamintit, în răspunsul transmis, că Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de 42% energie din surse regenerabile până în 2030, cu o aspirație de a ajunge la 45%. Ținta face parte din politica mai largă a UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de limitare a dependenței de combustibilii fosili.

Comisia a explicat, de asemenea, că pentru a accelera tranziția energetică promovează investițiile în energie regenerabilă printr-un mix de politici publice, finanțare europeană și instrumente financiare dedicate.

Elaborarea unei strategii de investiții în energie curată, care urmărește mobilizarea capitalului privat pentru tranziția energetică și reducerea deficitului de investiții din acest sector, este unule dintre elementele cheie anunțate de executivul comunitar.

Strategia, aflată în lucru, va identifica principalele obstacole care frânează investițiile și va propune măsuri concrete pentru stimularea finanțării în mai multe domenii-cheie. Printre acestea se numără rețelele de energie electrică, necesare pentru integrarea noilor capacități regenerabile, capacități de producție din surse regenerabile, eficiența energetică, flexibilitatea și stocarea energiei (inclusiv baterii), precum și cercetarea și inovarea.

Sprijinul ar trebui acordat atât prin acțiuni financiare, cât și prin măsuri nefinanciare, la nivel european și național.

„Categoric. Asta e realitatea!”, a răspuns Natalia Intotero, într-o intervenție la Antena 3 CNN, întrebată dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan guvernează „împotriva societății”.

Deputata PSD spune că inclusiv cei din Partidul Național Liberal „încep să se trezească” și susține că, în urma ședinței Biroului Politic Național al PNL de luni, a fost transmis un semnal de alarmă către premier. Potrivit acesteia, Ilie Bolojan rămâne în funcție, însă „deciziile privind măsurile guvernamentale nu mai pot fi luate în mod dictatorial”.

Deși PSD face parte din coaliția de guvernare, Intotero a declarat că o parte dintre măsurile promovate au fost adoptate fără consultare politică: „Până în acest moment, o mare parte dintre măsurile asumate de domnul prim-ministru Ilie Bolojan au fost luate fără consultare”.

Ea susține că partidul său „nu a fost de acord cu asumarea răspunderii” pe aceste măsuri și că „atitudinea domnului prim-ministru, în urmă cu două-trei luni, a fost una de tip dictatorial. Nu a discutat cu nimeni”. Totuși, PSD nu a votat moțiunea de cenzură depusă împotriva premierului, dezbătută și votată în Parlament pe 15 decembrie 2025.

„Din acest motiv, până în prezent, România nu are un ministru al Educației. Iar la următorul buget trebuie să ne pregătim pentru tăieri în educație”, a spus Intotero. Deputata a explicat că se referă la efectele unui ordin de ministru semnat în luna noiembrie de fostul ministru al Educației, care modifică metodologia de înființare a claselor prin creșterea numărului minim de elevi de la 16 la 28-30. „Asta înseamnă cadre didactice care vor rămâne fără posturi”, a afirmat ea, adăugând că „bugetul pentru anul 2026 va trebui construit ținând cont de acest ordin”.

Anterior, liderul UDMR Kelemen Hunor a atras atenția că actuala coaliție se află într-o „criză permanentă de când s-a format” și că „puterea de cumpărare a scăzut, iar guvernul nu a făcut un studiu de impact sau evaluările nu au fost corecte”.

„Dacă nu guvernezi pentru oameni, nu mai are rost guvernarea. Statul, dacă nu dovedește că este pentru cetățeni, va rămâne fără susținere politică. Nu se poate guverna împotriva societății”, a spus Hunor.

„Toată lumea a văzut că în acest moment presiunea pe fiecare om, pe fiecare cetățean, e foarte mare. Anul trecut au fost creșteri de prețuri, inflația aproape 10%, și puterea de cumpărare a scăzut. Și a fost ultima picătură cu aceste taxe mărite. Și noi am cerut în felul următor. Între limita inferioară și limita superioară, fiindcă sunt două praguri stabilite de guvern, primarii să aibă posibilitatea, până la aprobarea bugetului, fiindcă acolo trebuie să introduci veniturile din taxe și impozite, să revină asupra deciziei și să dea o reducere de până la 50%”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24.

Kelemen Hunor a subliniat că recunoașterea unei măsuri greșite nu este o slăbiciune a Executivului, ci o dovadă de maturitate.

„În momentul în care îți dai seama că există o nemulțumire, limita de suportabilitate a fost depășită. Un guvern poate să se întoarcă la decizie. Nu este un semn de slăbiciune, este un semn de maturitate, de înțelepciune, fiindcă nu poți să guvernezi împotriva oamenilor. O să scadă un pic veniturile la autoritățile locale, nu este afectat bugetul național și din acest punct de vedere eu cred că în acest moment este o soluție corectă”, a punctat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a criticat dur modul în care s-au calculat aceste creșteri, care au depășit orice estimare inițială.

„Această necesitate de a reduce deficitul bugetar ne-a expus și la decizii, hai să spunem, nechibzuite, sau măsuri care ne-au dus în această zonă, în această situație. Calea a fost nechibzuită. Da, fiindcă toată lumea se aștepta la o creștere de 70%. Poate că n-au fost făcute toate calculele, n-a fost timp, a apărut între Crăciun și Anul Nou, era presiunea pe primării să vină cu deciziile pe la sfârșitul anului și nu a existat o dezbatere. Da, eu eram convins că maxim cu 70% vor fi aceste creșteri și de foarte multe ori au fost creșteri peste 100, 150, 200, 250 de ori”, a conchis liderul UDMR.

„Mă aflu astăzi, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, într-o vizită oficială în Statul Israel. Este un bun prilej de a privi relația bilaterală nu doar prin prisma parcursului de până acum, ci mai ales din perspectiva a ceea ce putem construi împreună în continuare”, a transmis Rogobete pe Facebook.

În cadrul întâlnirii cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, discuțiile „s-au axat pe domeniile în care cooperarea poate fi extinsă și aprofundată în perioada următoare”.

„În ceea ce privește domeniul sănătății, accentul a fost pus pe interesul comun pentru digitalizarea sistemelor, utilizarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, dezvoltarea industriei farmaceutice, precum și identificarea unor modele eficiente de organizare și finanțare a asigurărilor de sănătate”, a explicat Rogobete.

Ministrul a arătat că experiența Israelului în domenii precum cercetarea farmaceutică și „digital health” este un reper esențial pentru viitoarele inițiative românești. Temele au fost reluate și în dialogul cu președintele Knesset-ului, Amir Ohana.

„Israelul este un partener apropiat al României și un reper important în ceea ce privește inovarea tehnologică aplicată în serviciile publice. Experiența companiilor israeliene în domenii precum digital health, managementul datelor și cercetarea farmaceutică reprezintă o sursă valoroasă de expertiză, care poate fi fructificată în viitor”, a transmis Rogobete.

Cătălin Botezatu, în vârstă de 59 de ani, a lucrat pentru Vogue și Versace. El a fost jefuit în Berkeley Square joi, 29 ianuarie, la ora 23:50. Se știe că bandele vânează victime în cartierul exclusivist Mayfair din Londra, potrivit Daily Mail.

Younes Djoudim, în vârstă de 33 de ani, din Slough, Berkshire, a fost acuzat de furt și a fost arestat preventiv sâmbătă la Tribunalul Magistraturii din Westminster.

Ceasul Richard Mille furat de la Botezatu face probabil parte din seria Sapphire, considerată una dintre cele mai rare colecții de ceasuri din lume.

Aceste ceasuri frumoase sunt toate sculptate din blocuri de cristal de safir. Există patru tipuri: RM 56-02 Tourbillon, RM 56-01, RM 27-04 și RM 52-05.

Aceste ceasuri sunt foarte căutate în lumea vedetelor. Se știe că legenda tenisului Rafael Nadal are unul, la fel și pilotul de F1 Charles Leclerc. Jay Z are, de asemenea, un Richard Mille RM 056 Blueprint, în valoare de 2 milioane de lire sterline, o versiune prototip.

Un purtător de cuvânt al Poliției Metropolitane a declarat: „Joi, 29 ianuarie, la ora 00:14, ofițerii au răspuns la apeluri care semnalau un jaf în Berkeley Square, Mayfair. Ofițerii s-au deplasat la fața locului și au vorbit cu victima, un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani. Mai târziu în aceeași zi, un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani a fost arestat sub suspiciunea de jaf. Sâmbătă, 31 ianuarie, Younes Djoudi, 33 de ani (27.07.1992), din High Street, Slough, a fost ulterior acuzat de jaf. El a comparut în fața Tribunalului Magistraturii din Westminster în aceeași zi și a fost arestat preventiv. Următoarea înfățișare a lui Djoudi în fața instanței este programată pentru vineri, 27 februarie, la Tribunalul Coroanei din Southwark”.

Botezatu și-a fondat propria marcă de modă – casa de modă Delphi – în anii 1990, deschizând primul său butic în România, țara sa natală. A avansat rapid în carieră, ajungând să studieze și să lucreze cu legenda modei italiene, Gianni Versace.

În prezent, Botezatu lucrează cu clienți importanți din lumea showbiz-ului, printre care se numără cântăreața și actrița americană Vanessa Williams.

Pe lângă catalogul său de îmbrăcăminte, el creează și parfumuri și bijuterii. În 2000, a devenit primul designer de modă din lume căruia i s-a permis să realizeze o ședință foto de modă în perimetrul unor situri antice.

Rareș Bogdan, membru al Parlamentului European, a fost invitat la Antena 3 CNN, unde a susținut că disputele interne din Partidul Național Liberal riscă să distragă atenția de la adevăratele mize pentru România.

Europarlamentarul a respins etichetele de „puciști” folosite în spațiul public pentru a descrie anumite grupuri critice din partid, afirmând că preocuparea sa principală este direcția strategică a României, nu luptele interne.

„Eu vă spun un singur lucru. Eu cred că sunt oportunități pentru România.

Cred că filozofia bazată pe tăieri, pe impozitări, pe supraimpozitări, pe biruri puse către micile companii este greșită. Cred că România are o șansă istorică, pentru că este poziționată foarte bine, pentru că este o țară profund pro-occidentală, pro-americană, să aducă business mult în România, care să aducă bani la bugetul României și să nu ne uităm ca și contabilii cu mânecuțe doar la chestiunile pe care le putem tăia și să ne uităm mai atent.

Sigur, trebuie flexibilizat statul, trebuie făcută puțină ordine în companiile unde încasează oameni bani, fără a face lucruri extraordinare, foarte bune. Dar trebuie făcută reforma administrativă reală, dar nu văd că se mai vorbește de ea.”

Rareș Bogdan a declarat că există persoane care îl contestă pe Ilie Bolojan, deși acestea au susținut anterior strategii electorale care au dus PNL la rezultate slabe.

„Nu distrugi partidul, dar trebuie să înțelegem ce a funcționat și ce nu”, a spus acesta.

El a subliniat că voturile de încredere din forurile interne au fost „covârșitoare” și a respins ideea unei schimbări iminente la vârful partidului.

Europarlamentarul a criticat filosofia bazată exclusiv pe tăieri bugetare, impozitări și presiune fiscală asupra micilor companii.

În opinia sa, România are „o șansă istorică” de a deveni un hub investițional regional, datorită poziționării geopolitice și orientării pro-occidentale.

Rareș Bogdan a invocat exemple din Ungaria și Cehia, unde fonduri majore de investiții au atras miliarde de euro, întrebând retoric de ce România nu reușește să valorifice aceleași oportunități.

„Să văd că vin investiții, să văd că deschidem piesele pe energie, pe metale rare, pe resurse. Să văd că, de exemplu, fondul Mubadala, care pe data de 30 decembrie era la Budapesta și acolo la Praga și a adus investiții de 7 miliarde, respectiv de 11 miliarde în cele două țări, mă întreb de ce nu a fost și în România? De ce România nu înțelege că sunt bani în pietre?”

El a susținut necesitatea unei reforme administrative reale, dar a atras atenția că subiectul a dispărut din agenda publică.

De asemenea, a afirmat că a militat în ședințele de coaliție împotriva majorării impozitelor pe dividende și a restrângerii pragurilor pentru microîntreprinderi, măsuri pe care le consideră dăunătoare economiei.

„Eu încerc să atrag atenția că România trebuie să schimbe filozofia. Avem toate atuurile ca să oprești extremismul, ca să aduci România acasă din sudul Spaniei, din Grecia, din Cipru, unde deja câștigă destul de puțin. Nu sunt venituri foarte mari. Trebuie să crești nivelul de trai în România”, a concluzionat Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan a spus, la Antena 3 CNN că „acum, Ilie Bolojan nu poate fi schimbat”. El a fost întrebat când ar putea fi schimbat premierul.

„Eu cred că e o greșeală în momentul ăsta. (…) Trebuie să înțelegem ceva. Există oportunități uriașe. Ai acoperire, deci ai umbrelă de securitate NATO. Membră a Uniunii Europene, în anul ăsta ne intră peste 12 miliarde de euro, 2,3 miliarde doar în subvențiile din agricultură. Ai proiectele care sunt deblocate. Nu mai bine te gândești la cum crești business-ul, cum crești baza de impozitare?”, afirmă Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan a fost întrebat dacă vrea să fie premier.

„Nu, nu, nu. Nu! Vă rog frumos, eu sunt europarlamentar. Nu vreau să fiu nici premier, nici prim-vicepreședinte… am fost (prim-vicepreședinte – n.r.). Eu sunt europarlamentar. Mi-e suficient. Văd oportunitățile! România are oportunități”, a răspuns Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan a negat existența unui „măcel” în ședința de la Vila Lac, dar a recunoscut că i-a cerut lui Ilie Bolojan să nu mai solicite voturi de reconfirmare în fiecare lună.

„Am spus exact… Nu cred că ajută pe cineva, nici pe tine, Ilie, nici partidul, să ceri atât de multe confirmări. Ești președintele partidului, nimeni nu-ți contestă poziția de președinte al partidului, ai fost ales cu o majoritate covârșitoare acum șapte luni. Nu cred că e cazul ca la fiecare lună sau la fiecare două luni să cerem reconfirmări de poziție”, a explicat Rareș Bogdan, la Antena 3 CNN.

Rareș Bogdan a punctat că, în ciuda unor tensiuni legate de viziunea economică, Ilie Bolojan rămâne cel mai important activ electoral al liberalilor în acest moment.

„Cine crede că astăzi trebuie schimbat Ilie Bolojan greșește. El trebuie să schimbe stilul și optica. Nu trebuie să fie schimbat de la Palatul Victoria. Și vă spun de ce. Ilie Bolojan astăzi are 6 – 7% la încredere peste partid. PNL astăzi nu are un lider politic care să aibă 6-7% peste scorul partidului. Asta nu înseamnă că toți suntem fericiți și că ceea ce face Ilie Bolojan din punct de vedere al guvernării, repet, strict al guvernării ca abordare, este cel mai bine”, a punctat liberalul.

Rareș Bogdan a criticat abordarea bazată pe creșteri de taxe și a cerut premierului să se concentreze pe investiții și pe exploatarea resurselor naturale pentru a aduce bani la buget.

„Ne înjură pensionarii, sunt supărați profesorii, s-au închis 55.000 de companii. Numai bine ne uităm la lucrurile mari, numai bine ne uităm cum putem să aducem, de exemplu, să creștem redevențele la 12 sau 18% și după asta să aducem mari investitori”.

Un studiu recent, publicat în revista științifică The Lancet Planetary Health, dedicată relației dintre mediu, climă și sănătate, dezvăluie că, dacă producția mondială de plastic continuă în ritmul actual, costurile pentru sănătatea populației globale vor crește dramatic până în anul 2040.

Cercetarea, prezentată de Futura-Sciences, pornește de la cantitatea de plastic produsă la nivel mondial: peste 400 de milioane de tone sunt fabricate anual. Din acestea, aproape două treimi ajung, mai devreme sau mai târziu, la gunoi, în sistemele de colectare ale orașelor și comunelor.

Odată ajuns acolo, plasticul nu dispare. Dimpotrivă, pe tot parcursul ciclului său de viață – de la extracția petrolului și gazelor folosite ca materie primă, la producție, transport, reciclare sau incinerare – el generează emisii de gaze cu efect de seră, contribuie la poluarea aerului și eliberează substanțe chimice toxice, cu efecte directe asupra sănătății.

Autorii studiului, cercetători din Marea Britanie și Franța, au folosit modele statistice pentru a estima impactul cumulativ al acestor procese. Echipa include specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, una dintre cele mai importante instituții de cercetare în sănătate publică din Regatul Unit, precum și de la Institut national de la recherche agronomique – institut public francez care studiază agricultura, alimentația și mediul.

Rezultatele sunt îngrijorătoare. Dacă modul actual de producere și gestionare a plasticului rămâne neschimbat – scenariul „business as usual” – impactul asupra sănătății la nivel mondial ar putea ajunge la 83 de milioane de ani de viață pierduți până în 2040.

Practic, raportat la anul de referință 2016, impactul aproape s-ar dubla, de la aproximativ 2,1 milioane de ani de viață pierduți la 4,5 milioane.

„Poluarea cu plastic și emisiile asociate ciclului său de viață afectează viața și bunăstarea populațiilor din întreaga lume, dar amploarea acestor efecte asupra sănătății nu a fost încă pe deplin cuantificată”, explică cercetătorii.

Potrivit acestora, efectele asupra sănătății sunt legate de încălzirea globală, poluarea aerului și de apariția bolilor, inclusiv a unor decese premature, cauzate de expunerea la substanțe chimice toxice.

Pentru a face mai ușor de înțeles acest mecanism, una dintre autoarele studiului, Megan Deeney, oferă exemplul unei simple sticle de apă. Aceasta este fabricată din petrol și gaze fosile, transformate în polietilen tereftalat (PET) și transportată pe distanțe lungi până la consumator. După utilizare, chiar și în condițiile reciclării, are șanse mari să ajungă într-o groapă de gunoi. Acolo, în timp, se descompune și eliberează substanțe chimice în mediul înconjurător.

Cercetătorii atrag atenția că studiul nu surprinde pe deplin amploarea riscurilor. Analiza nu include expunerea directă a populației la substanțele care pot migra din ambalajele alimentare – precum microplasticele sau alți compuși chimici – ceea ce înseamnă că impactul real asupra sănătății ar putea fi chiar mai mare decât cel estimat.

Există însă și vești mai puțin sumbre. Modelele arată că impactul asupra sănătății ar putea fi redus cu aproximativ 43% până în 2040, dacă statele ar adopta politici ferme: reducerea producției de plastic, îmbunătățirea colectării și eliminării deșeurilor, creșterea reciclării, înlocuirea unor produse din plastic cu materiale alternative și introducerea sistemelor de reutilizare.

Însă cea mai eficientă măsură rămâne reducerea producției de plastic în sine, chiar și fără substituirea imediată a materialelor, atrag atenția specialiștii. Un acord în acest sens la nivel mondial nu a fost posibil până acum, în principal din cauza intereselor economice ale statelor producătoare de petrol. „În fața unei crize de sănătate publică la scară mondială, nimic nu împiedică însă țările să acționeze la nivel național”, consideră cercetătorii.

Fostul soț al fostei Prime Doamne a SUA, Jill Biden, a fost pus sub acuzare pentru crimă de gradul întâi după moartea soției sale, survenită în urma unui presupus incident domestic în statul Delaware, potrivit TheIndependent.

William „Bill” Stevenson, în vârstă de 77 de ani, a fost reținut luni și acuzat în legătură cu decesul soției sale, Linda Stevenson, în vârstă de 64 de ani.

Potrivit poliției, incidentul a avut loc târziu în seara zilei de 28 decembrie, la domiciliul cuplului din Wilmington.

Conform Diviziei de Poliție din Comitatul New Castle, agenții au intervenit în urma unui apel privind o dispută domestică într-o locuință din cartierul Oak Hill.

La intrarea în casă, polițiștii au găsit-o pe Linda Stevenson inconștientă, în sufragerie.

Au fost aplicate manevre de resuscitare, însă femeia a fost declarată decedată la fața locului.

Anchetatorii nu au oferit detalii despre cauza morții sau despre circumstanțele exacte care au precedat decesul.

Stevenson a fost arestat la aceeași adresă unde a fost descoperit trupul neînsuflețit al soției sale.

În prezent, el se află în custodia Centrului de Detenție Howard Young, după ce nu a reușit să achite cauțiunea stabilită la 500.000 de dolari.

La momentul incidentului, relatările indicau că Stevenson a fost cel care a contactat autoritățile și a cooperat cu anchetatorii.

Inițial, nu au fost formulate acuzații, iar investigația a continuat timp de peste o lună înainte de arestare.

Până în prezent, autoritățile nu au oferit informații suplimentare despre probe sau posibile motive.

William Stevenson a fost căsătorit cu Jill Biden, pe atunci Jill Jacobs, între anii 1970 și 1975.

Cei doi s-au cunoscut pe vremea când ea era studentă în Delaware, iar ulterior au divorțat.

După divorț, Jill Biden s-a căsătorit cu Joe Biden în 1977.

Stevenson a devenit cunoscut ulterior ca fondator al Stone Balloon, un bar universitar popular din apropierea Universității din Delaware.

În ultimii ani, Stevenson a contestat public relatările despre modul în care Jill Biden l-ar fi cunoscut pe viitorul său soț, afirmații respinse ferm de apropiați ai lui Joe Biden.

Ministrul a subliniat relația cu oficialul american și importanța parteneriatului cu statul Alabama în contextul securității regionale.

„O dimineață de lucru la Washington alături de Mike Rogers, Președintele Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanților. Ne bucurăm de o prietenie de lungă durată cu congresmanul Rogers și de o relație remarcabilă cu statul pe care îl reprezintă, Alabama – partenerul nostru timpuriu în procesul de aderare la NATO”, a transmis Oana Țoiu pe X.

Principala temă a dialogului a vizat oportunitățile economice și militare pe care România le poate fructifica în contextul cererii internaționale actuale.

„Am avut un dialog axat pe situația de securitate și pe importanța creșterii investițiilor comune în industria de apărare pentru a spori capacitatea de livrare. Vedem oportunități reale pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane, într-o perioadă de cerere crescută la nivel internațional”, a punctat ministrul.

Țoiu a reafirmat importanța sprijinului american pentru Flancul Estic și a lansat oficial o invitație pentru reprezentanții Congresului SUA de a vizita România anul viitor.

„Am apreciat susținerea constantă a Congresului față de securitatea la Marea Neagră și pe Flancul Estic. Consolidăm legăturile diplomatice cu Legislativul american și am transmis invitația de a vizita România în 2026, pentru a crește componenta economică a parteneriatului nostru strategic. Delegația noastră reflectă importanța acordată relației România-SUA, atât la nivelul administrației, cât și al Parlamentului”.

După ce Consiliul Local Sibiu și-a exprimat acordul în vederea preluării de către municipalitate a Spitalului CF, iar prin HG 30/22.01.2026 Guvernul a transferat această unitate în subordinea Consiliului Local Sibiu, luni a fost semnat protocolul de predare – preluare a acestei unități medicale. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, primarul Sibiului, Astrid Fodor și managerul Spitalului, Ștefania Șerban, au semnat documentul prin care Spitalul a trecut oficial în proprietatea Municipiului Sibiu.

„Este important să subliniez că acest Spital va rămâne deschis, ca și până acum, comunității. Își va păstra personalitatea juridică și personalul angajat. Din punct de vedere legal, urmează câțiva pași procedurali importanți. În primul rând, vom înscrie în Cartea Funciară dreptul de proprietate al Municipiului Sibiu asupra imobilelor Spitalului. Mandatul actualului manager va fi prelungit pentru 6 luni, perioada maximă prevăzută de lege, iar între timp se va organiza concurs pentru ocuparea postului pentru următorii 4 ani. Cu aprobarea Consiliului Local, se va numi și un nou Consiliu de administrație al Spitalului. În paralel, vom face și demersurile legale pentru schimbarea denumirii unității în „Spitalul Municipal Sibiu”. Toate aceste demersuri administrative nu vor afecta activitatea cu pacienții, aceștia putând accesa în continuare serviciile Spitalului”, a spus Astrid Fodor, primarul Sibiului.

Spitalul preluat are o capacitate de 67 de paturi și este alcătuit din 3 corpuri de clădire: Spitalul, Policlinica și un imobil administrativ, în care se află și laboratorul. Această unitate medicală oferă și va continua să ofere servicii în mai multe specialități. Astfel, în regim de spitalizare continuă, oferă servicii în specialitățile: chirurgie generală, chirurgie vasculară, cardiologie, boli cronice și medicină internă. În regim de spitalizare de zi: chirurgie generală, chirurgie vasculară, cardiologie, medicină internă, oftalmologie, dermatologie, neurologie, chirurgie plastică și micro-reconstrucție, ORL.Prin ambulatoriul clinic: cardiologie, medicină internă, neurologie, chirurgie generală, oftalmologie, dermatologie, ORL, psihiatrie, chirurgie plastică și micro-reconstrucție, psihologie – siguranță în transporturi, reabilitare medicală. Prin ambulatoriul paraclinic cu servicii de ecografie, radiologie și analize de laborator.

Spitalul dispune și de un laborator de analize medicale certificat RENAR.

Ciprian Ciucu și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de transparență a costurilor de funcționare ale STB. Primarul Capitalei a comparat subvenția anuală a societății cu bugetul integral al unui oraș mare din România.

„Probabil că nu ați mai auzit în ultimii muuulți ani de o eficientizare semnificativă a Societății de Transport București (STB). Nici eu. Am cerut Consiliului General să mă împuternicească să facem o evaluare, un fel de audit, ca să știm cu toții ce se întâmplă în «cutia neagră STB». Practic, cred că trebuie să știm cu toții de ce a ajuns să ne coste transportul public în București 1,8 miliarde de lei pe an. Să știm pe ce se duce această sumă echivalentă cu întregul buget al orașului Brașov pe un an”, a scris primarul pe pagina sa de Facebook.

Deși proiectul de audit a picat în Consiliul General, fiind susținut doar de PNL, USR și REPER, primarul a anunțat că va încerca să afle direct care este situația reală prin discuții cu toate direcțiile implicate.

„Nu am ce face, îmi suflec mânecile și voi încerca să aflu eu direct ce s-a întâmplat și ce se întâmplă la STB prin ședințe cu conducerea STB, cu ADI Transport Public București și cu direcțiile din PMB. Am cerut conducerilor STB și ADI TPBI să vină până lunea viitoare cu un plan clar de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a activității companiei! Dacă va fi viabil, voi înainta acest plan Consiliului General și Guvernului, îl voi discuta în prealabil cu sindicatele. Împreună trebuie să evităm insolvența și să îmbunătățim condițiile de transport public pentru bucureșteni”, a punctat edilul.

Ciprian Ciucu a subliniat că reforma și transparentizarea activității companiei sunt prioritare înainte de a lua în calcul orice modificare de preț pentru călători.

„Voi transparentiza activitatea STB. Nu vor mai fi discuții despre majorări de tarife până nu vom avea acest plan clar adoptat. Discuțiile despre eliminarea unor gratuități generatoare de costuri (cum ar fi TVA și care s-au acumulat și au ajuns la sume astronomice, inclusiv din nefolosirea abonamentelor) nu își au rostul în acest moment. Grupurile vulnerabile vor fi protejate. Am venit să fac reforme. Transparent, argumentat. Să vedem dacă le va dori și Consiliul General. Sau…”.

Ministerul Justiției a transmis că în cursul zilei de marți Curtea de Apel din Napoli a admis solicitarea autorităților române privind predarea lui Ionuț Nando Mocanu și a lui Daniel Mocanu .

„Hotărârea pronunțată de instanța italiană reprezintă un succes important al justiției române, confirmând eficiența cooperării judiciare internaționale în materie penală și buna colaborare dintre autoritățile judiciare din România și cele din Republica Italiană”, arată MJ.

Decizia Curții de Apel din Napoli nu este definitivă, existând posibilitatea formulării unui recurs la instanța supremă din Italia, în conformitate cu legislația în vigoare.

Ministerul Justiției va continua să monitorizeze evoluția procedurii și să coopereze cu autoritățile italiene pentru finalizarea demersurilor legale.

Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, în noiembrie 2025, în Italia, în provincia Napoli.

În data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.

„În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli”, se arată în comunicatul polițiștilor.

Dani Mocanu a fost dat în urmărire generală după ce polițiștii nu l-au găsit la domiciliu în baza mandatului. Poliţiştii l-au dat în urmărire şi pe fratele său, Ionuţ Nando Mocanu, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în acelaşi dosar.