Putin, care a făcut declarațiile în China, după un summit cu președinții Chinei și Statelor Unite, a afirmat că Washingtonul a îndemnat „destul de insistent” Rusia să accepte participarea europenilor la negocierile care, până în prezent, s-au desfășurat în principal între Moscova, Washington și Kiev, cu puține progrese, relatează Reuters.
Putin, despre participarea europenilor la negocierile de pace„Înțelegem că este inutil să discutăm probleme de securitate, inclusiv securitatea în Europa, fără europeni”, a declarat Putin.
„Nu ne opunem (participării europene – n.r.), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții. Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, astfel încât să le putem determina poziția. După aceea, vom decide în ce format să continuăm dialogul cu Ucraina”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Oficiali ruși, ucraineni și americani au purtat discuții săptămâna trecută la Abu Dhabi, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Moscova și Kievul au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă negocierile nu au dus la alte progrese concrete semnificative.
Participarea europenilor ar marca o nouă etapă în eforturile de a pune capăt războiului care durează de aproape cinci ani, în condițiile în care încercările președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace nu au avut până acum succes.
Întâlnire trilaterală Trump-Xi-PutinDeclarațiile lui Putin au venit după summitul trilateral desfășurat joi, la Shenzhen, în China, la care au participat președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping.
În urma reuniunii, care a durat aproximativ o oră și jumătate, cei trei lideri au adoptat o declarație comună privind reformarea ONU, stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere, jurisdicția Curții Penale Internaționale și reducerea riscurilor nucleare.
Declarația comună nu conține prevederi privind încetarea focului în Ucraina sau eventuale negocieri de pace.
Parlamentarii l-au susținut pe Aleksandar Cupic cu 140 de voturi în adunarea formată din 250 de membri, în timp ce candidatul partidului condus de Vucic a primit 97. Votul a reflectat majoritatea confortabilă a grupului Lista Studenților în fața Partidului Progresist Sârb, care a condus practic necontestat timp de 14 ani, potrivit AP.
Noii legislatori susținuți de studenți, inclusiv Cupic, sunt în mare parte profesori, profesori și experți cu cariere stabilite, dar cu puțină sau fără experiență politică. Intrarea lor în Parlament marchează prima dată în Serbia când o mișcare de protest la nivel local a câștigat majoritatea necesară pentru a forma un guvern.
„Mi s-a acordat o onoare, o obligație și o responsabilitate imensă”, a declarat Cupic. El a promis că va restabili demnitatea Parlamentului și „dialogul și toleranța” între parlamentari. „Promit să fiu strict și just în această poziție, așa cum am fost întotdeauna în viață.”
Alegerile parlamentare din 25 octombrie au marcat o schimbare majoră pentru Serbia, unde Vucic și partidul său controlaseră toate nivelurile puterii și erau acuzați că înăbușeau libertățile democratice, permițând în același timp criminalității și corupției să înflorească . Vucic a negat acuzațiile.
Va fi și președinte interimar al SerbieiVictoria electorală a studenților a venit după ce aceștia au condus proteste anticorupție timp de doi ani, ca răspuns la prăbușirea unei copertine la o gară din nordul Serbiei, soldată cu 16 morți în noiembrie 2024. Mulți au dat vina pe corupția din proiectele de construcții pentru acest dezastru.
Alegerea lui Cupic ca președinte al Parlamentului a urmat peste două zile de dezbateri aprinse, dominate de acuzațiile lui Vucic că oponenții săi îl atacau și exercitau presiuni asupra lui și a partidului său, deși aceștia controlează în continuare administrația guvernamentală și alte instituții ale statului. Un nou guvern trebuie să fie ales prin vot în termen de 90 de zile de la prima sesiune a noului Parlament.
În calitate de președinte al Camerei Reprezentanților, Cupić va fi și președinte interimar al Serbiei. Vucić a demisionat în septembrie, când a decis să candideze la funcția de prim-ministru. Se așteaptă ca Cupić să programeze în curând alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie să aibă loc până la sfârșitul anului.
USR și PNL ar putea fi votate pe liste comune la următoarele alegeri. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a confirmat joi că cele două partide lucrează la o alianță care să candideze la alegerile parlamentare din 2028.
„Lucrăm spre o colaborare inclusiv o alianță electorală între USR și PNL. Suntem două partide diferite, dar în acest moment ne unește acest obiectiv să dăm României o guvernare care respectă cetățenii, care nu bagă banii în cutii de pantofi și care îmbunătățește viața oamenilor. Pentru asta o să construim acel pol reformist. Și chiar invitația este către toate forțele politice, nici măcar doar partide, ci toate forțele în societate, forțe civice, politice care își doresc o altă Românie”, a declarat Fritz, într-o vizită la filiala din Buzău a partidului său.
Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu acordat Digi24 marți, că PNL ia în calcul să facă o alianță politică pentru următoarele alegeri.
Scopul alianței electorale de dreaptaDominic Fritz a spus joi că scopul celor două formațiuni este câștigarea unei majorități care să susțină învestirea unui Guvern de dreapta în Parlament și, astfel, întoarcerea PNL și USR la Palatul Victoria.
„E evident că pentru acest obiectiv de a guverna fără PSD și fără AUR, trebuie să dăm acestei țări o alternativă credibilă, dar și o alternativă de forță. Suntem conștienți că singuri, USR singuri sau PNL singuri, nu vom putea să dezvoltăm tracțiunea necesară pentru a oferi această alternativă”, a mai explicat liderul USR.
Cele două partide au guvernat împreună, alături de PSD, UDMR și minorități, timp de 11 luni. social-democrații s-au retras de la guvernare și au demis executivul primăvară trecută. Timp de alte șase luni, PNL și USR au rămas la Palatul Victoria în interimat, până la instalarea Guvernului Niculescu, pe 20 octombrie.
Tot atunci, PSD s-a întors la guvernare, iar executivul are acum în compoziție lideri social-democrați și independenți.
Mauricio Pochettino a explicat că își dorește să le redea jucătorilor încrederea și libertatea de a-și exprima calitățile pe teren, în ciuda începutului dezastruos de sezon pentru formația de pe Old Trafford.
„Este o greșeală să ne concentrăm pe situația (actuală). Trebuie să vedem potențialul acestui club. Sigur, circumstanțele sunt cele care sunt, iar noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a spus noul manager, în primul interviu acordat pentru canalele oficiale ale clubului, potrivit AFP.
Pochettino vrea să elibereze vestiarul de presiunePochettino vrea să ofere echipei cadrul necesar pentru a depăși perioada dificilă și pentru a-și recăpăta nivelul de performanță.
„În același timp, trebuie să înțelegem că este un joc și, pentru a ne conecta la acest joc, trebuie să ne simțim liberi. Jucătorii trebuie să-și exprime talentul, iar noi trebuie să creăm mediul și platforma necesare pentru ca ei să poată performa. Acesta este cel mai important lucru și aceasta este prioritatea”, a mai spus noul antrenor.
Început de foc pentru noul antrenorPrima provocare a lui Pochettino va fi una extrem de complicată, deplasarea de duminică pe terenul lui Liverpool, într-unul dintre cele mai mari derby-uri din fotbalul englez.
Pochettino a preluat-o pe Manchester United după ce clubul l-a demis săptămâna trecută pe Michael Carrick. Echipa a avut un început dificil de sezon, bifând o singură victorie în campionat, aflându-se în zona de retrogradare.
Argentinianul are experiență importantă în Premier League. A pregătit Southampton, Tottenham și Chelsea, iar cu Tottenham a ajuns până în finala Ligii Campionilor, în 2019, pierdută în fața lui Liverpool, scor 0-2.
Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înființare, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) deschide o nouă etapă de colaborare pentru viitorul sănătății în România, prin semnarea unui protocol cu Colegiul Medicilor din România și propunerea constituirii Consiliului pentru Științele Vieții, o platformă de dialog strategic care va reuni autorități, mediul academic, medici, pacienți și industria farmaceutică inovatoare.
România are oportunitatea de a transforma sănătatea și științele vieții într-un motor de dezvoltare economică și competitivitate, prin politici publice care să stimuleze investițiile în cercetare, să accelereze accesul pacienților la tratamente inovatoare și să consolideze capacitatea sistemului de sănătate. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale ale ARPIM Forum 2026: Inovația care duce sănătatea mai departe, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților române și europene, ai comunității medicale, mediului academic, industriei farmaceutice și organizațiilor de pacienți, într-un dialog despre viitorul sănătății și rolul inovației în dezvoltarea economiei României. Forumul a marcat două direcții importante pentru viitor: semnarea unui Protocol de Colaborare între ARPIM și Colegiul Medicilor din România (CMR) și propunerea unei platforme de dialog strategic, Consiliul Național pentru Științele Vieții, care să reunească expertiza și resursele actorilor relevanți pentru modernizarea sistemului de sănătate.
Accesul la inovație, finanțarea și prevenția – priorități comune pentru România
Deși progresele medicale au îmbunătățit diagnosticul și tratamentul multor boli, iar din 1996 până astăzi terapiile inovatoare au ajuns la aproximativ 6 milioane de pacienți din România. România se confruntă în continuare cu trei decalaje majore: accesul întârziat la inovație, investițiile reduse în medicamente și un sistem de sănătate prea concentrat pe spitale, în detrimentul asistenței primare.
Potrivit indicatorului Patients W.A.I.T. 2025, doar 28 dintre cele 168 de medicamente noi aprobate în UE în perioada 2021–2024 erau disponibile în România (17%, față de aproximativ 46% la nivel european). Timpul mediu până la disponibilitate era de 1.110 zile, față de 597 de zile în UE – o diferență de 513 zile, peste trei ani de la autorizarea europeană. În prezent, peste 47.000 de pacienți așteaptă terapii deja evaluate pozitiv de ANMDMR, dar încă necompensate; de aceea, un calendar clar și predictibil de actualizare a Listei de medicamente compensate este o prioritate.
România investește în medicamente doar 138 de euro net pe locuitor, comparativ cu media europeană de 487 de euro. Totodată, 44% din cheltuielile pentru sănătate merg către spitale, față de media OCDE de 39%, în timp ce asistența primară primește doar 9%, comparativ cu 14% în OCDE.
Aceste dezechilibre îngreunează accesul la tratamente moderne, prevenție și diagnostic timpuriu și afectează eficiența și competitivitatea sistemului de sănătate. Indicatorii de sănătate arată cât poate câștiga sistemul din prevenție, diagnostic timpuriu și acces la tratamente moderne: România are cea mai ridicată mortalitate tratabilă din UE (215 decese la 100.000 de locuitori, față de 90 în medie în UE).
Reducerea acestor decalaje presupune o abordare mai amplă, care să combine finanțarea predictibilă a medicamentelor cu prevenția, diagnosticul timpuriu, modernizarea proceselor de evaluare și acces la tratamente, precum și dezvoltarea cercetării clinice. În același timp, investițiile în sănătate trebuie privite și prin beneficiile pe termen lung pentru productivitatea populației, reziliența economică și atractivitatea României pentru investiții. Aceste direcții se regăsesc și în Programul de guvernare, un semnal că dialogul dintre autorități, medici, pacienți și industrie funcționează. Pasul următor este transpunerea lor în calendare și rezultate concrete pentru pacienți.
„După 30 de ani în care ARPIM a contribuit la dezvoltarea sistemului de sănătate și la îmbunătățirea accesului la tratamente, vrem ca această aniversare să fie un punct de plecare pentru ceea ce putem construi împreună pentru următorii 30 de ani. România și sistemul de sănătate au nevoie de o viziune pe termen lung, în care sănătatea să fie privită nu doar ca o cheltuială bugetară, ci ca o investiție în oameni, în productivitate și în dezvoltarea economică. Prin parteneriatul cu Colegiul Medicilor din România și prin propunerea unei platforme de dialog strategic pentru științele vieții, ne dorim să aducem împreună industria, comunitatea medicală, mediul academic și organizațiile de pacienți, într-o coaliție pentru viitorul sănătății în România. Obiectivul nostru este să transformăm dialogul în măsuri concrete, care să accelereze accesul pacienților la inovație și să facă România mai atractivă pentru investiții în cercetare și dezvoltare”, a declarat Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.
Un nou parteneriat, pentru a aduce inovația mai aproape de pacienți
Parteneriatul semnat cu Colegiul Medicilor din România reprezintă un prim pas, esențial, în această direcție strategică și creează un cadru pentru consolidarea dialogului și schimbului de expertiză dintre industria farmaceutică inovatoare și profesioniștii din sănătate. Colaborarea urmărește identificarea unor soluții adaptate nevoilor pacienților, pornind de la rolul esențial al medicilor în integrarea progresului științific în practica medicală, cu respectarea independenței profesionale și a principiilor etice.
„Știința și inovația duc medicina mai departe atunci când descoperirile sunt verificate riguros, iar rezultatele cercetării se traduc în decizii mai bune pentru pacienți. Pentru un pacient, o descoperire poate însemna un diagnostic pus mai devreme. Pentru altul, poate însemna o nouă opțiune de tratament atunci când terapiile disponibile până atunci nu îl mai ajută. Acestea sunt rezultatele care dau sens cercetării. De la aceste direcții pornește și colaborarea căreia îi punem astăzi bazele prin semnarea protocolului dintre Colegiul Medicilor din România și ARPIM. Prin această colaborare, ne propunem să susținem cercetarea și medicina bazată pe dovezi, să combatem dezinformarea și să aducem mai aproape de oameni informații medicale pe care le pot înțelege și folosi. Colaborarea se bazează pe trei principii clare: transparența, independența deciziei medicale și prioritatea interesului pacientului”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Președintele Colegiului Medicilor din România.
O platformă de dialog strategic pentru Științele Vieții, cu investiții în cercetare și acces la tratamente
În paralel, propunerea ARPIM privind unei platforme de dialog strategic, Consiliul Național pentru Științele Vieții, urmărește să faciliteze cooperarea între autorități, mediul academic, cercetători, industria farmaceutică, profesioniștii din sănătate și reprezentanții pacienților, pentru conturarea unei viziuni integrate pentru România, care să conecteze politicile de sănătate cu cele din domeniul cercetării, educației și economiei. Inițiativa vine în contextul Strategiei Europene pentru Științele Vieții, lansată de Comisia Europeană în 2025. Printre prioritățile avute în vedere se numără atragerea investițiilor în studii clinice și biotehnologie, dezvoltarea infrastructurii de cercetare și îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare.
Din perspectiva organizațiilor de pacienți, valoarea acestor inițiative va depinde de măsura în care ele se vor traduce în schimbări concrete în parcursul medical, de la diagnostic până la începerea și continuitatea tratamentului.
„Pentru pacienți, inovația contează atunci când ajunge efectiv la cei care au nevoie de ea. Nu este suficient ca un tratament să fie aprobat în Europa dacă pacienții din România trebuie să aștepte ani pentru a avea acces la el. Avem nevoie de prevenție, diagnostic timpuriu și tratamente moderne, indiferent de boală sau de locul în care trăiește pacientul. Dialogul dintre autorități, medici, industrie și organizațiile de pacienți trebuie să ducă la rezultate concrete pentru oameni”, a declarat Radu Gănescu, Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Înființată în 1996, ARPIM a contribuit de-a lungul celor trei decenii la dezvoltarea dialogului privind politicile de sănătate, accesul la medicamente inovatoare, promovarea standardelor etice și recunoașterea rolului cercetării farmaceutice. ARPIM este un partener de dialog de încredere pentru toate părțile interesate din ecosistemul de sănătate și contribuie la sustenabilitatea și reziliența sistemului prin atragerea de investiții și prin mecanisme de eficientizare. Ediția aniversară a Forumului a oferit și ocazia de a privi către orizontul anului 2040, conturând perspectiva unui sistem de sănătate în care prevenția și diagnosticul timpuriu să aibă un rol mai important, pacienții să beneficieze de acces echitabil și predictibil la tratamente moderne, iar deciziile privind finanțarea și organizarea serviciilor medicale să fie fundamentate pe date și rezultate măsurabile.
Această viziune presupune atât consolidarea capacității sistemului de sănătate de a răspunde nevoilor unei populații în schimbare, cât și valorificarea potențialului României în cercetare, studii clinice și științele vieții.
Surse
Larry Poindexter traversa strada ca să-și ia mâncare, vineri seara, 13 noiembrie, în cartierul Studio City din Los Angeles, unde locuia, când a fost lovit de o mașină. Actorul a murit miercuri, 18 noiembrie, după patru zile și jumătate de spitalizare, potrivit Deadline.
Actorul a fost internat cu mai multe coaste rupte. Urma să fie operat chiar miercuri, însă starea lui s-a agravat brusc în orele dinaintea intervenției. A murit în aceeași dimineață. Cauza oficială a decesului nu a fost făcută publică.
Aproape 200 de roluri în patru deceniiNăscut la Dallas, pe 16 decembrie 1959, Poindexter a jucat în aproape 200 de filme și seriale, într-o carieră de peste 40 de ani. Cel mai cunoscut rol pe marele ecran a fost cel din „S.W.A.T.” (2003), regizat de Clark Johnson. Acolo era căpitanul Tom Fuller, un ofițer al poliției din Los Angeles rigid și ținând la regulament, care se lupta cu echipa condusă de Hondo, personajul lui Samuel L. Jackson.
Televiziunea l-a făcut însă cunoscut publicului larg. A apărut în „Zilele vieții noastre” de două ori, ca Ben Welch în 1984 și ca preotul Louis între 2014 și 2018, și în 23 de episoade din „Santa Barbara”. A mai jucat în „General Hospital”, a avut un rol recurent în „JAG” și unul principal în comedia MTV „The Hard Times of RJ Berger”.
Lista lui include „Friends”, „Will & Grace”, „CSI”, „Bones”, „Supernatural”, „Castle” și „Scandal”. Mai recent apăruse în „The Rookie” și în al patrulea sezon din „The Lincoln Lawyer”, în 2026. Pe marele ecran a jucat și în „Invaders from Mars” (1986), „American Ninja 2” (1987) și „17 Again” (2009).
Muzica, tatăl celebru și familiaÎn anii ‘90 a fost solistul trupei de country alternativ The High Lonesome, cu care a scos în 1995 albumul „Feel Free To Do So”. Era fiul scenografului H.R. Poindexter, câștigător al unui premiu Tony.
Din 2002 era căsătorit cu directoarea de casting Carol Kritzer, cu care are doi gemeni. Printre primii care i-au adus un omagiu a fost actorul Patrick Labyorteaux, prietenul lui încă din anii ‘80.
Recepția locomotivei LE 016, realizată de reprezentanții ARF și Alstom la depoul companiei din incinta Atelierelor CFR Grivița, marchează finalizarea contractului de furnizare a celor 16 unități electrice.
Locomotiva a fost predată spre administrare către CFR Călători, însă va putea fi utilizată în serviciul comercial cu pasageri numai după finalizarea înscrierii în Registrul European al Vehiculelor și în Certificatul de Siguranță al operatorului național.
Cele 16 locomotive au fost achiziționate printr-un proiect finanțat din Fondul pentru Modernizare, în valoare de 441,77 milioane de lei cu TVA, echivalentul a aproximativ 89,36 milioane de euro.
Pe ce rute vor circula locomotivele AlstomPotrivit ARF, noile locomotive vor deservi o rețea feroviară de 3.978 de kilometri, pe cinci rute interregionale:
• Dej – Brașov – București – Constanța;
• Timișoara – Arad – Brașov – București – Constanța;
• Timișoara – Cluj-Napoca – Iași;
• Iași – București – Constanța;
• Suceava – București – Constanța.
Locomotivele electrice Traxx Passenger pot atinge viteze de până la 160 km/h și pot tracta garnituri formate din maximum 16 vagoane de călători. Acestea sunt echipate cu sisteme ERTMS, GPS și tehnologii de diagnosticare și monitorizare.
Consum de energie mai mic cu aproximativ 25%
Unul dintre obiectivele proiectului este înlocuirea locomotivelor electrice vechi, cu șase osii, cu vehicule noi, mai eficiente energetic, cu patru osii.
Potrivit estimărilor prezentate de ARF, noile locomotive ar urma să reducă cu aproximativ 25% consumul de energie pentru tracțiune și să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25,27%.
Economia anuală estimată este de 27.521 MWh, iar impactul cumulat al economiilor de energie pe durata de viață a vehiculelor, calculată la 40 de ani, este de peste 1,1 milioane MWh.
Contractul include și mentenanța locomotivelor pentru o perioadă de 20 de ani.
Proiectul a fost inclus inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar din 2026 beneficiază de finanțare integrală prin Fondul pentru Modernizare.
Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia va riposta pentru atacurile ucrainene asupra podului din Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, potrivit Le Figaro. Podul care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexat de Moscova în 2014, o infrastructură extrem de simbolică pentru Kremlin, a fost lovit de trei ori în această săptămână de Ucraina.
Președintele rus a susținut, de asemenea, că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova înainte de posibila lor participare la discuții directe privind soluționarea războiului din Ucraina.
Oficiali europeni, invitați la Moscova„Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile”, a declarat Vladimir Putin din Shenzhen, China, după întâlnirea sa cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump.
Președintele rus a declarat în cele din urmă că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care vizează încheierea războiului de aproape cinci ani. „Orice formă de cooperare militară pune, evident, o problemă ”, a declarat el.
Comisia Europeană a lansat cererea de propuneri pentru anul 2027 în cadrul Corpului european de solidaritate, program prin care tinerii pot participa la activități de voluntariat în comunități din Uniunea Europeană și din afara acesteia.
Potrivit comunicatului, programul are un buget de 194 de milioane de euro, care va fi folosit pentru finanțarea proiectelor și activităților de voluntariat.
Acestea vor susține protecția mediului, dezvoltarea competențelor și a cunoștințelor digitale, incluziunea și diversitatea și implicarea activă a cetățenilor în societate.
Prin acest program, tinerii pot lua parte la proiecte care ajută comunitățile afectate de diferite probleme sociale, atât în propria țară, cât și în străinătate. Totodată, ei pot ajuta la construirea unei societăți mai incluzive, dobândind experiență și competențe utile pentru viitor.
Pentru a crește impactul programelor și pentru a face finanțarea mai ușor de accesat, Comisia Europeană a propus includerea Corpului european de solidaritate în programul Erasmus+ pentru perioada 2028-2034.
Astfel, toate oportunitățile ar urma să fie reunite într-un singur cadru, care să ofere un punct de acces pentru proiectele și inițiativele pentru tineri finanțate de UE.
Anul 2026 marchează 30 de ani de la lansarea programelor de voluntariat finanțate de UE. Totodată, Corpul european de solidaritate împlinește 10 ani de la înființare. Comisia Europeană va publica în curând și raportul programului pentru perioada 2024-2025.
Corpul european de solidaritate este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani. Limita de vârstă este extinsă până la 35 de ani pentru cei care vor să participe la activități de ajutor umanitar în afara Uniunii.
Cei interesați trebuie să se înregistreze pe portalul Corpului european de solidaritate, unde pot găsi organizațiile care participă la program. Grupurile de tineri înscriși pe platformă pot solicita finanțare pentru propriile proiecte de solidaritate.
„Este unul dintre cei mai buni din fotbal. Nici nu pot exprima în cuvinte cât de mult îl admir. Este genul de om, genul de antrenor, care face lumea fotbalului nostru un loc mai bun”, a declarat Guardiola pentru revista Bundesliga, într-un interviu care urmează să fie publicat vineri, potrivit dpa.
Guardiola, care a câștigat 12 titluri cu Barcelona, Bayern München și Manchester City, precum și trei trofee ale Ligii Campionilor, două cu Barca și unul cu City, a felicitat Federația Germană de Fotbal pentru numirea lui Klopp, după rezultatul dezastruos de la Campionatul Mondial și plecarea lui Julian Nagelsmann.
Guardiola a descris această decizie drept „cea mai bună posibilă”.
„Are carismă, este un comunicator extraordinar. Cred că, sub conducerea sa, Germania va reuși să își revină, că echipa va fi privită din nou într-o altă lumină, că bucuria va reveni și că suporterii vor fi din nou mândri de echipa lor”, a spus Guardiola.
Guardiola a evitat să se pronunțe asupra șanselor Germaniei de a câștiga Euro 2028.
Klopp și Guardiola se cunosc foarte bine, după ce au fost adversari atât în Bundesliga, unde germanul antrena Borussia Dortmund, iar spaniolul o pregătea pe Bayern München, cât și în Premier League, când Klopp era la Liverpool, iar Guardiola la Manchester City.
„Am impresia că am jucat împotriva lui Jürgen de un milion de ori. Cu siguranță m-a învins de mai multe ori decât l-am învins eu și am învățat câte ceva din fiecare dintre acele meciuri. Astăzi pot spune că Jürgen Klopp a fost cel mai mare rival al meu și cel mai dificil adversar din cariera mea de până acum”, a mai declarat Guardiola.
Fostul ministru al Apărării și, în prezent, deputatul PSD Mihai Fifor îi ia apărarea lui Marian Neacșu, vicepremierul României, în contextul scandalului din Guvern.
Neacșu a primit, printr-o ordonanța de guvern semnată de Luca Niculescu, atribuții extinse în executiv. Social-democratul va coordona activitatea a 10 dintre ministere și va supraveghea deciziile financiare ale altor 15.
Colegul său de partid i-a criticat dur joi pe cei care au lansat acele acuzații la adresa lui Marian Neacșu.
„Cât de ridicol! Cât de penibil! Cât de jenant! Lumea arde, la propriu, și baba dâmbovițeană se piaptănă. La București, mermelim același zgomot politic, timp în care România se zbate între irelevanță și nevoia imperioasă de a-și regăsi drumul politic și, mai ales, economic. Sigur că vicepremierul primește atribuții. De aceea este VICEPREMIER, deștepților!”, a declarat Mihai Fifor, într-o postare pe Facebook.
„Anomalia celor cinci vicepremieri”Deputatul PSD a mai explicat că, din cauza diferențelor dintre Guvernul anterior, condus de Ilie Bolojan, și Guvernul Niculescu, care are un singur vicepremier în cabinet, a fost nevoie de hotărârea de guvern care să îi suplimenteze lui Marian Neacșu atribuțiile.
„Sigur că anomalia celor cinci vicepremieri care, cu mici și notabile excepții, își petreceau vacanța la Victoria a tins să devină normă. Acea normă în care jupânul Bolojan făcea legea, iar vicepremierii, repet, cu mici excepții, făceau backing vocals.
Ei bine, lucrurile încep să reintre în normal. Normalul în care Guvernul are un singur vicepremier, iar acesta nu este de decor pe lângă un premier plecat pe câmpii după așa-zise reforme, așa cum era Kamikaze Bolo”, mai susține Fifor.Guvernul Bolojan a avut în componență cinci fotolii pentru vicepremieri. Aceștia au fost, la învestire, Marian Neacșu, Tanczos Barna, Dragoș Anastasiu, Cătălin Predoiu și Ionuț Moșteanu.
„Am sosit la Berlin împreună cu echipa noastră. Urmează reuniunea „Coaliției de Voință”. Vor fi prezenți zeci de parteneri, inclusiv echipa președintelui american. Prioritățile Ucrainei sunt consolidarea apărării noastre antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice, precum și pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității”, a transmis Zelenski, printr-un mesaj publicat pe X.
Arrived in Berlin with our team. The Coalition of the Willing meeting is ahead. More than 40 partners will be represented, including the team of the American President. Ukraine’s priorities are strengthening our air defense, energy and financial support, the diplomatic track, and the next steps toward ending the war and guaranteeing security. We’re doing everything to ensure Europe’s full participation in the negotiation process and to make these meetings productive.
Bilateral meetings with European partners are also planned, and, of course, with Chancellor Friedrich Merz. There will also be a format involving the American side and European national security advisors.
Thank you to everyone who is helping.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 19, 2026
Poziția liderilor europeni și participarea RomânieiReuniunea este găzduită de guvernul german, iar cancelarul Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham, inițiatorii Coaliției, urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener esențial la masa negocierilor de pace și să ofere garanții de securitate occidentale pentru Kiev după încheierea războiului, notează AFP.
La întâlnire vor participa și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan. Liderul de la București va sublinia că un acord de pace trebuie să țină cont de interesele legitime de securitate ale Europei, și că pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”.
Reuniunea de la Berlin este însă umbrită de întâlnirea fără precedent dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată cu câteva ore mai devreme în orașul chinez Shenzhen. Există temeri că deciziile luate în cadrul acestui summit ar putea afecta interesele europene și ucrainene.
Sprijin financiar și livrări de armament pentru KievUn alt subiect major îl reprezintă finanțarea Kievului. Comisia Europeană a anunțat că va propune statelor membre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro, pe lângă o sumă echivalentă prevăzută deja pentru anul viitor. Marea Britanie ar urma să contribuie cu alte 25 de miliarde de euro.
Pe lângă sprijinul financiar, Ucraina are nevoie și de armament, în special de interceptoare și rachete americane Patriot, pe fondul atacurilor rusești constante asupra orașelor și infrastructurii. Guvernul de la Londra a anunțat că va furniza Kievului 1.000 de rachete cu rază lungă de acțiune, unele dintre acestea fiind capabile să lovească ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță.
Eurostat arată că anul trecut cetățenii din Uniunea Europeană au făcut 1,2 miliarde de călătorii, 81,4% dintre acestea pe cale terestră, 17,2% pe cale aeriană și 1,4% pe cale navigabilă.
Dintre călătoriile terestre, cele mai multe, 63,3% au fost făcute cu autoturismele. Alte 13,3% din totalul călătoriilor au fost făcute cu trenul, iar 3,8% cu autobuzul și autocarul.
Călătoriile cu avionul au fost mai frecvente în rândul rezidenților țărilor insulare ale UE, arată Eurostat. Astfel, în Malta 61,6% din totalul călătoriilor au fost făcute cu avionul, țară urmată de Cipru (51,1%) și Irlanda (41,8%). O pondere ridicată s-a mai înregistrat în Luxemburg (38,5%) și Danemarca (36,6%).
Călătoriile pe căi navigabile au fost utilizate cel mai frecvent de către rezidenții din Malta (38,4% din totalul călătoriilor), Grecia (15,9%) și Finlanda (6,9%).
Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare pondere a călătoriilor efectuate pe cale terestră (94%), urmată de Slovenia (90,4%), Bulgaria (89%) și Cehia (88,9%).
Eurostat: Românii au preferat mașinile în 2024Datele prezentate de Eurostat pentru 2024 au arătat că românii se deplasează în principal cu mașina, însă transportul aerian are o pondere surprinzător de mare în totalul transportului de pasageri: 19,9%, față de numai 3,1% în cazul trenurilor.
Autoturismele au reprezentat 65,8% din transportul de pasageri din România, în timp ce transportul cu autocare și autobuze a avut o pondere de 11,3%.
Avionul a reprezentat 19,9% din total, în timp ce trenul a ajuns la doar 3,1%. Astfel, ponderea transportului aerian a fost de peste șase ori mai mare decât cea a transportului feroviar.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, au participat joi la o întâlnire trilaterală în cadrul summitului APEC de la Shenzhen. Partea publică a reuniunii a durat 10 minute, după care discuțiile au continuat în spatele ușilor închise.
Înainte de începerea negocierilor private, a avut loc un moment care va rămâne în memoria colectivă în urma acestui eveniment. Un jurnalist rus i-a adresat lui Vladimir Putin o întrebare în sala de negocieri de la Shenzhen, potrivit Kommersant.
Andrei Kolesnikov, corespondentul special al ziarului „Kommersant”, a fost singurul dintre sutele de jurnaliști care i s-a adresat liderului de la Kremlin în cadrul întâlnirii trilaterale. „Vladimir Vladimirovici, arată asta ca «Ialta 2.0»?”, a întrebat jurnalistul. Președintele rus a ascultat, s-a gândit puțin și a dat din cap afirmativ.
Președintele Rusiei a spus anterior că liderii vor discuta despre relațiile economice, atât la nivel global, cât și regional, dar și despre securitatea alimentară și energetică.
„Desigur, trebuie să discutăm atât despre legăturile economice globale, cât și despre cele regionale, precum și despre securitatea alimentară și energetică”, a declarat liderul rus.
În timpul sesiunii publice a întâlnirii, președintele Donald Trump a spus că liderii participă la un moment istoric și că reuniunea le oferă ocazia să găsească noi oportunități de colaborare.
„Scriem, într-adevăr, istorie”, a afirmat președintele american. „Prea des, liderii din trecut au evitat să poarte discuții cu țări cu care aveau neînțelegeri… Noi alegem o altă cale. Acest summit istoric ne oferă șansa de a identifica noi oportunități și, sperăm, de a crea un viitor mai bun pentru noi toți”.
La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a atras atenția asupra situației internaționale, declarând că lumea traversează o perioadă dificilă, marcată de schimbări majore.
„În contextul unor schimbări tectonice fără precedent la scară globală, lumea nu poate fi considerată calmă”, a declarat liderul chinez.
Potrivit acestuia, Rusia, SUA și China, în calitate de mari puteri și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, trebuie să colaboreze pentru a răspunde provocărilor internaționale și pentru a menține pacea și stabilitatea.
„Pe vreme furtunoasă, se dezvăluie simțul datoriei. În calitate de mari puteri și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, cele trei țări ale noastre trebuie să ofere un exemplu demn, răspunzând împreună la provocările globale, menținând în comun pacea și stabilitatea pe planetă și aducând contribuții și mai însemnate la cauza progresului uman”, a afirmat Xi Jinping.
Ce afirmă Putin despre Conferința de la IaltaAcelași ziar financiar din Moscova a relatat că, în cadrul aceleiași întâlniri, liderul rus Vladimir Putin a prezentat o interpretare diferită de cea acceptată de majoritatea istoricilor cu privire la Conferința de la Ialta din 1945.
„La Conferința de la Yalta din 1945, nimeni nu a împărțit lumea; s-au consemnat realitățile care au apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, iar în conflictele de astăzi va trebui să acceptăm aceste realități. Aceasta a fost declarația președintelui rus Vladimir Putin în urma unei întâlniri comune cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului APEC de la Shenzhen”, potrivit publicației Kommersant.
În romanul „1984”, publicat în 1949, Winston Smith lucrează la Ministerul Adevărului, instituția însărcinată cu modificarea documentelor istorice și a informațiilor publice. Dacă Partidul face o predicție greșită, arhivele sunt corectate pentru ca autoritățile să pară infailibile. Dacă o persoană devine indezirabilă, numele și imaginea acesteia pot fi eliminate din documente. Ziarele sunt rescrise, fotografiile sunt modificate, iar dovezile versiunilor anterioare sunt distruse. Scopul nu este doar ascunderea unor informații incomode, ci crearea unei realități oficiale în care Partidul are întotdeauna dreptate.
În lumea imaginată de Orwell, falsificarea trecutului presupune o infrastructură birocratică uriașă, angajați specializați și controlul aproape complet al arhivelor. În prezent, anumite forme de manipulare vizuală și sonoră pot fi realizate cu instrumente digitale accesibile publicului. Totuși, diferența este fundamentală: un deepfake nu modifică automat documentele originale și nu șterge trecutul din toate arhivele. El poate însă introduce în spațiul public o versiune falsă a unui eveniment, suficient de credibilă pentru a produce confuzie înainte ca informația să fie verificată.
Cum funcționează un deepfake și de ce poate păcăli ochiul umanTermenul deepfakeeste folosit pentru a descrie materiale audio, video sau vizuale manipulate ori generate cu ajutorul inteligenței artificiale astfel încât să prezinte în mod convingător persoane, acțiuni sau declarații care nu au existat în forma respectivă. Primele aplicații populare se bazau frecvent pe tehnici de învățare profundă care înlocuiau chipul unei persoane într-o înregistrare. Între timp, modelele generative au devenit capabile să creeze imagini și secvențe video pornind de la descrieri text, fotografii sau alte materiale de referință.
Un sistem de inteligență artificială învață din exemple tipare statistice privind trăsăturile feței, expresiile, mișcările, iluminarea sau caracteristicile vocii. În cazul videoclipurilor, tehnologia poate genera cadre noi sau poate modifica anumite elemente ale unei înregistrări existente. În cazul fotografiilor, modelele de difuzie și alte arhitecturi generative pot produce scene fotorealiste care nu au fost surprinse niciodată de o cameră.
Realismul nu este însă uniform. Calitatea depinde de modelul utilizat, de materialele de referință și de complexitatea scenei. Unele materiale prezintă încă erori de sincronizare, mișcări nefirești sau detalii incoerente, dar altele pot fi suficient de convingătoare pentru a induce în eroare chiar și persoane familiarizate cu tehnologia. De aceea, identificarea unui fals exclusiv prin observarea feței sau a mișcării buzelor devine tot mai nesigură.
Vocea unei persoane poate fi clonată. Cum funcționează fraudele cu inteligență artificialăUna dintre cele mai îngrijorătoare utilizări ale tehnologiei este clonarea vocii. Modelele moderne de sinteză vocală pot reproduce caracteristici precum timbrul, ritmul vorbirii și intonația unei persoane, folosind în anumite condiții mostre audio relativ scurte. Rezultatul poate fi o înregistrare în care o voce familiară rostește cuvinte pe care persoana reală nu le-a spus niciodată. Tehnologia are aplicații legitime în accesibilitate, producție audiovizuală și asistență digitală, dar poate fi exploatată și pentru fraudă.
O fraudă poate începe cu un apel telefonic în care o persoană aude vocea aparent autentică a unui membru al familiei. Interlocutorul pretinde că se află într-o situație de urgență și solicită transferul rapid al unei sume de bani. În alte situații, atacatorii pot imita vocea unui director pentru a convinge un angajat să autorizeze o plată. Eficiența înșelătoriei nu depinde doar de calitatea sunetului, ci și de presiunea emoțională, urgența artificială și încrederea acordată unei voci cunoscute.
Autoritățile de protecție a consumatorilor recomandă verificarea solicitărilor financiare printr-un canal independent. Dacă cineva pretinde că este o rudă și cere bani, apelarea numărului cunoscut al persoanei respective poate clarifica situația. O voce familiară nu mai reprezintă, singură, o dovadă suficientă a identității.
Fotografii ale unor evenimente care nu au avut loc niciodatăGenerarea imaginilor cu inteligență artificială a introdus o nouă problemă în verificarea informațiilor. O fotografie poate prezenta o explozie, o manifestație, o întâlnire între personalități publice sau o catastrofă naturală care nu s-a produs. Spre deosebire de manipulările fotografice tradiționale, care presupuneau modificarea unui material existent, instrumentele generative pot crea de la zero o scenă credibilă.
Un exemplu cunoscut a apărut în mai 2023, când o imagine falsă care părea să prezinte o explozie în apropierea Pentagonului a circulat pe platformele sociale. Autoritățile au confirmat că nu avusese loc un asemenea incident. Imaginea a demonstrat cât de repede poate circula o informație vizuală falsă atunci când este distribuită fără verificarea originii.
Problema nu se limitează la evenimentele contemporane. Inteligența artificială poate genera și fotografii care imită stilul arhivelor istorice, inclusiv imagini alb-negru cu personaje, uniforme și clădiri din alte epoci. Dacă asemenea materiale sunt prezentate fără explicații, ele pot fi confundate cu documente autentice. Aici comparația cu Ministerul Adevărului devine deosebit de sugestivă: o imagine falsă poate influența memoria publică asupra unui eveniment, chiar dacă documentele istorice originale continuă să existe.
Videoclipurile deepfake și problema declarațiilor pe care nimeni nu le-a făcutMaterialele video manipulate pot fi folosite pentru a atribui unei persoane declarații false, pentru a crea aparența participării la un eveniment sau pentru a fabrica situații compromițătoare. Unele tehnici modifică doar chipul sau vocea într-o înregistrare autentică, în timp ce altele generează întreaga scenă. Pe măsură ce calitatea modelelor crește, diferențierea dintre un videoclip real și unul fabricat poate necesita verificări suplimentare.
Un caz documentat a avut loc în martie 2022, când a circulat un videoclip fals în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski părea să le ceară militarilor să depună armele. Materialul a fost identificat drept fals, iar autoritățile ucrainene au respins mesajul. Episodul a demonstrat cum tehnologia deepfake poate fi utilizată pentru a crea confuzie într-un context de conflict armat.
Există și un risc invers, studiat de cercetătorii în dezinformare: posibilitatea ca o persoană surprinsă într-o înregistrare autentică să susțină că materialul este generat artificial. Fenomenul este cunoscut sub numele de liar’s dividend, adică avantajul obținut de cei care pot invoca existența deepfake-urilor pentru a contesta dovezi reale. Într-o asemenea situație, problema nu mai este doar că oamenii pot crede falsuri, ci și că pot respinge înregistrări autentice.
Cum verifici dacă o fotografie sau un videoclip este autenticIdentificarea unui deepfake nu se poate baza pe un singur indiciu. Erorile vizuale, umbrele nefirești, mișcările neobișnuite sau sincronizarea imperfectă a buzelor pot ridica suspiciuni, dar absența acestor defecte nu demonstrează autenticitatea. În același timp, un videoclip real poate prezenta artefacte provocate de compresie, iluminare slabă sau probleme tehnice, fără să fi fost manipulat.
O verificare serioasă începe cu identificarea sursei originale și a contextului publicării. Căutarea inversă a imaginilor poate ajuta la descoperirea unor versiuni mai vechi sau a unor materiale reutilizate într-un context fals. Compararea cu relatările unor surse independente poate confirma dacă evenimentul prezentat a avut loc. Pentru materialele video, analiza cadrelor individuale, a metadatelor disponibile și a continuității înregistrării poate furniza indicii suplimentare.
Există și instrumente automate de detectare a conținutului generat artificial, însă rezultatele lor nu trebuie tratate ca verdicte definitive. Detectoarele pot produce atât rezultate fals pozitive, cât și fals negative, iar performanța lor se poate deteriora în fața unor tehnici noi de generare. Un rezultat care indică o probabilitate ridicată de manipulare trebuie interpretat împreună cu alte dovezi.
Semnăturile digitale și standardul C2PA. Poate fi demonstrată originea unei imagini?O direcție importantă în combaterea dezinformării este dezvoltarea sistemelor care permit verificarea provenienței materialelor digitale. Standardul C2PA, asociat inițiativei Content Credentials, permite atașarea unor informații semnate criptografic despre originea și istoricul modificărilor unui fișier. În funcție de implementare, aceste informații pot indica dispozitivul sau aplicația utilizată și anumite operațiuni efectuate asupra materialului.
Sistemul nu reprezintă însă o garanție absolută a adevărului. O fotografie autentică poate fi însoțită de o descriere falsă, iar o imagine generată artificial poate circula fără metadate de proveniență. De asemenea, eliminarea sau absența unor asemenea informații nu dovedește automat că fișierul este falsificat. Standardele de proveniență oferă un instrument suplimentar de verificare, nu o soluție universală.
În Uniunea Europeană, Regulamentul privind inteligența artificială introduce și obligații de transparență pentru anumite categorii de conținut generat sau manipulat cu AI, inclusiv deepfake-uri. Aplicarea acestor obligații depinde de prevederile și termenele regulamentului, iar etichetarea nu elimină necesitatea verificării independente.
De ce lumea deepfake-urilor nu este identică cu universul lui George OrwellÎn „1984”, Ministerul Adevărului funcționează într-un sistem politic care controlează arhivele, presa și accesul cetățenilor la informație. Odată ce documentele au fost modificate, oamenii nu mai dispun de mijloace independente pentru a verifica trecutul. În lumea contemporană, instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate de persoane, companii, instituții și organizații cu interese foarte diferite. Aceleași tehnologii pot servi creației artistice, educației, accesibilității sau manipulării.
De asemenea, internetul permite păstrarea unor copii independente, compararea surselor și investigarea materialelor suspecte. Organizațiile de fact-checking, jurnaliștii, cercetătorii și specialiștii în analiză digitală pot identifica falsuri și pot documenta modul în care acestea au fost distribuite. Aceste mecanisme nu funcționează perfect, dar reprezintă o diferență esențială față de monopolul informațional descris de Orwell.
Adevărata provocare a inteligenței artificiale nu este că ar fi creat deja un Minister al Adevărului digital, ci că a redus dificultatea producerii unor dovezi vizuale și sonore false. În trecut, o fotografie sau o înregistrare video era adesea percepută ca o confirmare puternică a unui eveniment. Astăzi, asemenea materiale trebuie evaluate în funcție de proveniență, context și posibilitatea verificării independente.
George Orwell a imaginat o societate în care puterea încerca să stabilească nu doar ce trebuie să creadă oamenii, ci și ce anume s-a întâmplat în trecut. Deepfake-urile nu oferă nimănui controlul absolut asupra istoriei, dar demonstrează cât de vulnerabilă poate deveni percepția publică atunci când imaginile și vocile pot fi fabricate convingător. Într-o lume în care tehnologia poate produce aproape orice aparență, capacitatea de a verifica informațiile devine la fel de importantă ca libertatea de a le accesa.
În romanul „1984”, Winston Smith trăiește într-o societate în care aproape fiecare gest poate fi supravegheat. Aparatele numite telescreen transmit permanent propaganda Partidului și pot monitoriza oamenii aflați în apropierea lor. Nu există garanția unui moment de intimitate, iar simpla expresie a feței poate trezi suspiciuni. În lumea contemporană, smartphone-urile, camerele de supraveghere, dispozitivele inteligente și aplicațiile digitale au creat posibilități de colectare a informațiilor pe care Orwell nici nu le putea imagina în detaliu.
Diferența fundamentală este că telescreenul lui Orwell reprezintă un instrument obligatoriu al dictaturii, în timp ce dispozitivele moderne sunt utilizate pentru comunicare, muncă, orientare și divertisment. Totuși, numeroase servicii digitale colectează date despre localizare, interese, comportament și obiceiuri de consum. Unele informații sunt necesare funcționării serviciilor, altele sunt utilizate pentru publicitate sau analiză comercială. Problema apare atunci când utilizatorii nu înțeleg ce date sunt colectate, cine le poate accesa și cât timp sunt păstrate.
Ministerul Adevărului și lumea în care trecutul poate fi modificatWinston Smith lucrează la Ministerul Adevărului, instituția responsabilă, paradoxal, de falsificarea sistematică a informațiilor. Ziarele vechi sunt modificate pentru ca declarațiile Partidului să pară întotdeauna corecte, iar persoanele devenite indezirabile pot dispărea din documentele oficiale. Trecutul nu reprezintă o realitate care trebuie cercetată, ci un material care poate fi adaptat intereselor puterii. În prezent, imaginile generate artificial, înregistrările audio falsificate și videoclipurile deepfake demonstrează cât de ușor poate fi fabricată o aparență credibilă a realității.
Există însă o deosebire importantă. În Oceania, Partidul deține monopolul asupra informației, iar versiunile alternative ale trecutului sunt distruse. În societățile în care funcționează presa independentă, arhivele accesibile și instituțiile de cercetare, informațiile pot fi contestate și verificate din surse diferite. Tehnologia poate facilita falsificarea, dar poate contribui și la descoperirea ei. Asemănarea cu Orwell privește vulnerabilitatea adevărului în fața manipulării, nu existența unui Minister al Adevărului universal.
Poliția Gândirii și frica de a spune ceea ce creziÎn universul imaginat de Orwell, nu este suficient ca oamenii să respecte regulile Partidului. Ei trebuie să gândească în conformitate cu ideologia oficială. Poliția Gândirii urmărește orice indiciu de nesupunere, iar un gest, o expresie facială sau o propoziție rostită imprudent pot deveni dovezi ale unei presupuse infracțiuni. Controlul nu se oprește la comportamentul public, ci încearcă să pătrundă în conștiința individului.
În prezent, autocenzura poate apărea din teama de reacțiile publice, de consecințele profesionale sau de respingerea socială. Oamenii își pot modifica exprimarea în funcție de public, de mediul profesional ori de regulile platformelor digitale. Acest fenomen nu trebuie confundat cu represiunea exercitată de o poliție politică. Critica publică, moderarea conținutului și pedepsirea unei opinii de către un regim totalitar sunt mecanisme distincte. Totuși, întrebarea ridicată de Orwell rămâne relevantă: cât de liber se simte un individ să gândească și să vorbească atunci când se teme permanent că este judecat?
Cele două minute de ură. Cum poate fi transformat un adversar într-un dușman colectivUna dintre cele mai memorabile scene ale romanului descrie ritualul celor două minute de ură. Membrii Partidului sunt obligați să participe la o manifestare colectivă împotriva lui Emmanuel Goldstein, prezentat drept principalul trădător al societății. Imaginea acestuia provoacă reacții violente, iar participanții sunt cuprinși de o ostilitate care se amplifică reciproc. Ritualul nu urmărește o dezbatere, ci producerea unei emoții comune, direcționate împotriva unui inamic.
În lumea contemporană, mecanismele indignării colective pot fi observate în anumite campanii de propagandă, în hărțuirea coordonată din mediul online și în răspândirea mesajelor care dezumanizează adversarii. Platformele digitale pot accelera circulația conținutului emoțional, iar reacțiile utilizatorilor pot amplifica vizibilitatea unor conflicte. Nu orice controversă publică reprezintă însă o formă de propagandă. Diferența dintre critică legitimă și mobilizarea deliberată a urii rămâne esențială.
Nouvorba: poate fi controlată gândirea prin eliminarea cuvintelor?În „1984”, Partidul dezvoltă o limbă artificială numită Nouvorba, al cărei scop este reducerea posibilităților de exprimare. Vocabularul este restrâns sistematic, iar anumite concepte sunt eliminate pentru ca ideile considerate periculoase să devină tot mai greu de formulat. Personajul Syme explică entuziast procesul prin care limba trebuie simplificată până când gândirea independentă va deveni aproape imposibilă.
Legătura dintre limbaj și gândire reprezintă și un subiect important al cercetării științifice. Cuvintele influențează felul în care clasificăm experiențele, ne amintim evenimentele și comunicăm idei complexe. Totuși, nu există dovezi că eliminarea unui cuvânt face automat imposibilă gândirea conceptului respectiv. Orwell duce la extrem o ipoteză despre puterea limbajului, construind o societate în care sărăcirea vocabularului este parte a unui program politic de eliminare a opoziției.
Dublugânditul: cum poți accepta simultan două lucruri contradictoriiUn alt concept central al romanului este dublugânditul, capacitatea cultivată de Partid de a accepta simultan două afirmații incompatibile și de a ignora contradicția dintre ele. Lozincile oficiale ale Oceaniei răstoarnă sensul obișnuit al unor noțiuni fundamentale, iar cetățenii trebuie să considere adevărată orice versiune a realității comunicată de autorități.
Psihologia modernă studiază fenomene care pot ajuta la înțelegerea acestui mecanism, precum disonanța cognitivă, raționamentul motivat și influența apartenenței la grup asupra interpretării informațiilor. Oamenii pot accepta mai ușor afirmațiile care le confirmă convingerile și pot respinge dovezile care le contrazic. Dublugânditul rămâne însă un concept literar distinct, construit de Orwell pentru a descrie supunerea intelectuală impusă de un regim totalitar.
De ce nu este lumea de astăzi identică cu OceaniaComparațiile dintre „1984” și prezent devin înșelătoare atunci când ignoră diferențele dintre sistemele politice și sociale. În roman, Partidul controlează instituțiile, economia, presa, istoria și viața privată. Nu există alegeri libere, presă independentă sau mecanisme legale prin care cetățenii să conteste puterea. Supravegherea, tortura și falsificarea adevărului fac parte dintr-un sistem unitar, construit pentru perpetuarea dominației.
Lumea contemporană este mult mai diversă. Există state autoritare în care supravegherea și represiunea politică reprezintă realități documentate, dar și societăți democratice în care libertățile sunt protejate prin legi, instituții și control public. Tehnologiile moderne pot fi folosite atât pentru monitorizare și manipulare, cât și pentru documentarea abuzurilor, accesul la informație și organizarea civică. Asemănările cu romanul trebuie analizate în funcție de context, fără a transforma orice instrument digital într-un simbol al totalitarismului.
Adevărata profeție a lui Orwell nu era despre tehnologieGeorge Orwell nu a scris un manual despre viitorul internetului și nici nu a încercat să anticipeze apariția smartphone-urilor. Romanul său explorează o întrebare mult mai profundă: ce se întâmplă cu omul atunci când o putere politică încearcă să controleze nu doar ceea ce face, ci și ceea ce știe, își amintește și consideră adevărat?
În „1984”, Winston Smith încearcă să păstreze o legătură cu realitatea prin amintiri, prin jurnalul său și prin relația cu Julia. Rezistența lui nu pornește de la o organizație puternică sau de la un plan revoluționar, ci de la convingerea că adevărul există independent de ceea ce afirmă Partidul. Tocmai această convingere devine intolerabilă pentru sistem.
Actualitatea romanului nu constă în faptul că toate predicțiile sale s-ar fi împlinit. Unele asemănări sunt izbitoare, altele sunt superficiale, iar diferențele dintre ficțiune și realitate sunt adesea decisive. Forța cărții stă în capacitatea de a arăta cât de fragile pot deveni libertatea, memoria și adevărul atunci când oamenii pierd posibilitatea de a verifica informațiile și curajul de a le pune la îndoială.
Acesta a susținut că procedura nu era finalizată în proporție de 90%, așa cum s-ar fi afirmat anterior în spațiul public, iar documentul legislativ preluat de noua conducere prezenta probleme majore de redactare.
Claudiu Ilișanu, numit în funcția de director general al ANAR recent, a declarat că a stabilit urgentarea proiectului în urma unei discuții cu ministrul Mediului, Natalia Intotero.
„În cursul zilei de vineri, după o discuție aplicată cu doamna ministru al mediului Natalia Intotero, am decis ca și prioritate zero procedura de intrare în legalitate a radarului balastierilor”, a afirmat Ilișanu.
Noul director general contestă stadiul proiectului: „În niciun caz nu era gata această procedură 90%”Șeful Apelor Române a explicat că, imediat după preluarea responsabilității pentru proiect, a convocat membrii comisiei însărcinate cu implementarea aplicației.
„Începând cu luni dimineața, la prima oră m-am întâlnit cu membrii Comisiei de Implementare al proiectului și al aplicației, unde am stabilit procedura rapidă de demarare al proiectului de hotărâre de guvern”, a declarat acesta.
Ilișanu a respins informațiile potrivit cărora procedura necesară funcționării sistemului ar fi fost aproape finalizată.
„În niciun caz, luni dimineața, când am preluat eu subiectul ăsta, nu era gata această procedură 90% așa cum s-a vehiculat în spațiu public”, a susținut directorul general.
Potrivit acestuia, echipa a identificat un proiect preliminar de hotărâre de Guvern, însă documentul ar fi necesitat modificări substanțiale.
„În schimb am găsit un draft de proiect de hotărâre care din punctul nostru de vedere, 90% din acel draft nu corespundea tehnicii legislative”, a precizat Ilișanu.
Proiectul de hotărâre de Guvern a fost refăcut și pus în transparențăPentru remedierea problemelor identificate, conducerea ANAR și Ministerul Mediului au constituit un grup comun de lucru.
„Atunci am creionat împreună cu doamna ministru un grup de lucru format între membrii Comisiei din cadrul ANAR și alături de colegii din cadrul Ministerului Mediului și am început refacerea proiectului de hotărâre de guvern, însoțit de nota de fundamentare”, a explicat Ilișanu.
Directorul general a susținut că documentul a fost finalizat după o perioadă de lucru intens și publicat pentru consultare.
„Iar în timp ce vorbim, tocmai s-a postat și pe site-ul Ministerului, a intrat în transparență”, a anunțat acesta.
Publicarea proiectului reprezintă o etapă procedurală și nu echivalează cu adoptarea hotărârii de Guvern sau cu intrarea în funcțiune a aplicației.
Urmează consultări cu instituțiile avizatoarePotrivit directorului ANAR, proiectul urmează să fie transmis instituțiilor avizatoare în termen de zece zile.
Printre instituțiile nominalizate în cadrul conferinței se numără Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), ministerele responsabile de dezvoltare, transporturi, economie și digitalizare, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.
În această perioadă, persoanele fizice, instituțiile și organizațiile interesate sunt invitate să consulte proiectul publicat pe site-ul Ministerului Mediului și să transmită propuneri sau observații.
Aplicația „Radarul balastierelor” va fi prezentată într-o conferință de presă ulterioarăClaudiu Ilișanu a anunțat că, după demararea procedurii de reglementare, va fi organizată o nouă conferință de presă, în cadrul căreia autoritățile vor prezenta aplicația și vor oferi explicații tehnice.
„După demararea procedurii de intrare în legalitate, o să mai organizăm o conferință de presă unde o să prezentăm și aplicația privind radarul balastierilor și acolo o să răspundem și la mai multe întrebări tehnice”, a declarat directorul general al Apelor Române.
„Aș spune că deja este un lucru foarte bun faptul că funcționarii din România nu au așteptat un ordin de la ierarhie ca să lucreze cu inteligența artificială și ca să încerce”, a declarat premierul în cadrul evenimentului.
Luca Niculescu a declarat că este optimist în ceea ce privește administrația română, spunând că „e mult mai bună decât imaginea pe care o are”.
„Toți cei care au lucrat cu administrația au văzut că sunt mulți oameni dedicați, care vor să lucreze, care caută soluții care nu sunt întotdeauna simple și care trec de tot felul de bariere”, a continuat el.
Premierul a precizat că inteligența artificală este cea mai utilă când este vorba de documente.
„Un funcționar care, folosind inteligența artificială, găsește pasajul corect într-un dosar cu sute de pagini, este un mare câștig”, a afirmat Niculescu.
Al doilea exemplu oferit de acesta îl reprezintă „o coagulare a felului în care ne ținem datele, pentru că acum fiecare instituție ține datele în felul ei, deci o agregare, să fim mai coordonati aici”.
„Evident, este importantă atenția la protecția datelor și la utilizarea în siguranță a oricărui program digital”, a adăugat premierul.
Luca Niculescu a conchis cu ideea că e foarte important ca „deciziile care privesc oamenii să fie totuși luate de oameni, să nu lăsăm totul în grija a inteligenței artificiale”.
Ministrul Apărării a vorbit joi, în cadrul Bucharest Forum, despre provocările cu care se confruntă România, în contextul războiului de la graniță.
„Astăzi suntem o țară în prima linie. Suntem țara cu cea mai lungă graniță, cu Ucraina, și presimțim și noi societatea românească efectele războiului de agresiune pe care Rusia îl duce în Ucraina. Vorbind despre securitate, iar securitatea din Marea Neagră întotdeauna este legată de economie, este legată de logistică, este legată de nevoia de transport, este legată de nevoia de a importa și de a exporta”, a explicat ministrul social-democrat.
Radu Oprea a spus, în cadrul conferinței, că economia Ucrainei este din ce în ce mai greu de susținut, din cauza atacurilor rusești tot mai puternice din ultima perioadă. Acestea au lovit atât orașe cu importanță energetică sau economică, cât și regiuni cu echipament militar.
Cine susține economia UcraineiMinistrul Apărării a explicat că toate țările care au ieșire la Marea Neagră sunt acum afectate economic de războiul dintre Rusia și Ucraina. Oficialul spune că transporturile navale se scumpesc din cauza atacurilor din Marea Neagră, iar țările membre UE au de susținut două economii: pe cea a propriei țări, dar și pe cea a Ucrainei, țara lovită de atacuri.
„Faptul că sunt amenințări, că sunt vase lovite în Marea Neagră, în apropierea gurilor Dunării, face ca economia românească, ca economia Bulgariei, ca economia Ucrainei să fie de asemenea atinse de reculul economic. Gândiți-vă doar la costul asigurărilor din Marea Neagră care au crescut, drept urmare toate lucrurile se scumpesc. Cum reușim să susținem Ucraina dacă economia ucraineană nu funcționează?”, a mai spus Radu Oprea.
Din dronele identificate până acum care au lovit nave în apropierea României și Bulgariei, majoritatea au fost de origine rusească.
Echipamentele militare pentru România, de la NATOȘeful MApN poartă, în această perioadă, discuții cu oficialii europeni și NATO despre nevoile României în materie de armament și echipamente militare.
„Acesta este pariul de astăzi, felul în care vor reuși ca acești bani, pentru care contribuabilii români îi investesc în securitate și în economie, pentru că securitatea înseamnă economie astăzi, să se întoarcă înapoi la contribuabil prin locuri de muncă solide, bineplătite și de calitate pe termen lung”, a adăugat Radu Oprea.
Prin programul SAFE, țara noastră a primit anul acesta sume considerabile pentru a-și consolida Apărarea prin investiții.
„Vine noul cadru financiar multianual și pentru că am văzut reprezentanții companiilor. Fondul de competitivitate va avea o componentă importantă pentru apărare. Dacă nu învățăm împreună astăzi să facem proiecte prin care să câștigăm competiția cu celelalte companii și state membre la Bruxelles, riscul ca banii europeni să nu mai ajungă în România atât de mulți este unul destul de mare din punctul meu de vedere. Statistic vorbind, istoric vorbind, programele pe care le-am desfășurat cu finanțare directă la Bruxelles nu sunt tocmai prietenoase cu România”, a concluzionat ministrul Apărării.
Polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii DIICOT- Structura Centrală, cercetează două persoane, cu vârste de 22 și 33 de ani pentru trafic de droguri de risc și mare risc.
Cei doi au fost prinși în flagrant delict, în municipiul București, cu 30 de pungi conținând cocaină și 7 conținând canabis, ascunse în mașină.
Majoritatea pachetelor conținând substanțele stupefiante au fost descoperite ascunse în podeaua autoturismului, într-un spațiu special creat, prevăzut cu un sistem de închidere electronică pe bază de cartelă, precizează polițiștii.
Miercuri au fost puse în aplicare 5 mandate de percheziție, la locațiile celor două persoane, respectiv camerele de hotel închiriate de acestea, unde au fost descoperite și ridicate alte 17 pachete cu cocaină.
Cantitatea totală de droguri indisponibilizate în cadrul acțiunii este de peste 50 de kilograme de cocaină și 2,5 kilograme de canabis.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea celor două persoane, de 22 și 33 de ani.
Joi, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă a acestora, pentru 30 de zile.