MediaFax.ro

Liderul AUR, George Simion, a susținut miercuri, în Palatul Parlamentului, că „Prima Casă” ar trebui scutită integral de la plata impozitului și a avertizat totodată că România traversează o criză democratică gravă, semnalată inclusiv într-un raport al autorităților americane.

Întrebat despre propunerea avansată de liderul UDMR, Kelemen Hunor, privind reducerea impozitelor locale cu până la 50%, Simion a declarat că problema fiscalității nu poate fi separată de starea democrației din România.

„Înțeleg faptul că și etnicii maghiari s-au trezit, îi felicit, cu toții suntem cetățeni ai României. Domnul Kelemen Hunor ar trebui să înțeleagă faptul că trebuie să revenim la democrație, la alegeri libere, mai degrabă decât la niște taxe normale”, a spus liderul AUR, adăugând că „fără revenirea la democrație și la vocea poporului român, nu vom avea pace socială”.

George Simion a susținut că impozitarea locuinței de domiciliu este excesivă și nedreaptă, mai ales pentru persoanele care dețin o singură proprietate.

„Prima Casă trebuie exceptată de plata vreunui impozit. Asta se întâmplă și în Italia și în alte state normale din Uniunea Europeană. Sunt situații în care oameni care au o singură locuință ajung să plătească impozite de 1.000–2.000 de euro. Practic, ești chiriaș în propria ta casă”, a afirmat Simion.

Liderul AUR a criticat actualul Executiv, pe care l-a numit „ilegitim”, acuzându-l că nu face decât să majoreze taxele și impozitele, fără a oferi soluții reale pentru populație.

„Guvernul Bolojan nu știe decât să mărească aceste taxe și nu are soluții pentru România, de altfel este un guvern ilegitim pentru că a participat la anularea alegerilor.

Nu vom avea pace socială în România dacă nu revenim la democrație și la vocea poporului român”, a spus acesta.

Parchetul a indicat că o echipă însoțită de medici legisti și experți s-a deplasat marți la Zintan, în vestul Algeriei, și a examinat corpul bărbatului considerat de mult timp probabilul succesor al tatălui său, potrivit Le Figaro.

„Această examinare a stabilit că victima a fost rănită mortal prin împușcături”, a precizat Parchetul într-o declarație postată pe Facebook, adăugând că a inițiat proceduri penale pentru a încerca să identifice și să localizeze suspecții. Nu au fost disponibile imediat informații cu privire la aranjamentele funerare pentru Seif al-Islam Gaddafi. Căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime împotriva umanității, a fost arestat în 2011 în sudul Libiei. După ce a fost deținut o lungă perioadă de timp la Zintan, a fost condamnat la moarte în 2015 în urma unui proces sumar înainte de a i se acorda amnistia.

Până la anunțul morții sale, locul unde se afla acesta era necunoscut. De la căderea lui Muammar Gaddafi în 2011, Libia s-a luptat să recâștige stabilitatea și unitatea. Două administrații rivale se luptă pentru putere: Guvernul de Uniunea Națională (GNA) cu sediul la Tripoli, condus de Abdelhamid Dbeibah și recunoscut de ONU; și o administrație la Benghazi (est), controlată de mareșalul Khalifa Haftar și fiii săi, care și-au extins prezența militară în sudul țării.

Până în prezent, autoritățile libiene, atât din est, cât și din vest, nu au făcut niciun comentariu. Avocatul francez al lui Seif al-Islam Gaddafi, Marcel Ceccaldi, a declarat pentru AFP că clientul său a fost ucis în casa sa din Zintan de „un comando de patru persoane”, care nu au fost încă identificate.

Transferul lui N’Golo Kanté la Fenerbahce a cunoscut o răsturnare de situație, întrucât cu doar câteva ore înainte de confirmarea oficială a transferului, clubul turc anunțase că negocierile cu Al Ittihad au eșuat, relatează Le Figaro. 

Cu toate acestea, mutarea a fost realizată în contextul vizitei realizate de Erdogan în Arabia Saudită. Liderul de la Ankara s-a  aflat în Arabia Saudită pentru discuții cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. 

Vizita a avut ca obiectiv consolidarea relațiilor bilaterale și aprofundarea cooperării economice și energetice dintre cele două state, în contextul apropierii dintre cele două state 

În cele din urmă, transferul s-a deblocat ca urmare a influenței politice a lui Erdogan. Implicare președintelui a fost confirmată miercuri de Sadettin Saran, președintelui clubului de la Istanbul.

„Clubul nostru a finalizat cu succes transferul lui N’Golo Kanté, o figură proeminentă a fotbalului mondial. În numele meu și al clubului nostru, aș dori să-mi exprim recunoștința față de președintele nostru, domnul Recep Tayyip Erdoğan, pentru sprijinul său semnificativ în asigurarea încheierii pozitive a acestui proces, care va contribui la dezvoltarea atât a fotbalului de la Fenerbahçe, cât și a celui turcesc”, a transmis Sadettin Saran, printr-un mesaj publicat pe X. 

Într-o postare pe Facebook, Primăria Municipiului București explică faptul că bucureștenii plătesc apa caldă și încălzirea strict în funcție de consumul real și de parametrii la care este livrat agentul termic, nu la nivel maxim atunci când serviciile nu sunt furnizate corespunzător.

„Plătim apa caldă și căldura doar atunci când sunt livrate la parametrii normali! Altfel, agentul termic nu e tarifat la nivel maxim. Apa, caloriferele sunt călâi sau reci – se plătește în consecință! Este posibil acest lucru!”, se arată în postarea făcută de PMB pe Facebook.

Municipalitatea precizează faptul că la subsolul fiecărui bloc, contorul de energie termică înregistrează cantitatea exactă de gigacalorie livrată în imobil și că, în acest sens, se plătește în funcție de temperatura apei.

„În momentul în care nu se furnizează apă caldă la parametrii contractuali (și când nu există posibilitatea sistării acesteia), contorul de energie termică înregistrează exact cantitatea de energie livrată (MWh/Gcal). Apa „călduță” e mai ieftină decât cea fierbinte, deoarece pentru ea se folosește o cantitate mai mică de Gcal”, mai anunță primăria Capitalei.

Referitor la întreținerea de la avizierul fiecărui bloc, PMB explică faptul că valoarea acesteia nu reflectă exclusiv costurile pentru încălzire sau apă caldă, ci și alte cheltuieli, printre care apa rece menajeră, serviciile de curățenie, dar și salariile personalului administrativ al asociației de proprietari.

Primăria Capitalei mai precizează că în prezent, sunt înregistrate mici avarii pe rețeaua secundară, la 288 de blocuri. Este livrat agent termic, însă la parametri mai scăzuți.

În ultima perioadă, mai multe sectoare din Capitală se confruntă cu probleme privind furnizarea apei calde și a căldurii. Săptămâna trecută, Compania Municipală Termoenergetica București a venit cu precizări similare cu cele făcute de PMB miercuri. Termoenergetica a menționat că locatarii vor plăti doar pentru energia termică consumată efectiv, iar facturile nu includ perioadele în care încălzirea sau apa caldă nu au fost livrate la parametrii contractuali.

Cererea a fost făcută din Palatul Parlamentului.

„Cerem revenirea la votul poporului, la alegeri parlamentare anticipate”, a declarat liderul AUR.

El le-a cerut partidelor „care se pretind democratice să revină la democrație” și a anunțat că AUR este dispus să asigure guvernarea interimară.

George Simion a spus că solicitarea sa este justificată după apariția raportului SUA privind alegerile anulate din România.

„Toate demersurile noastre arată că adevărul este ascuns în mod intenționat cetățenilor români”, a susținut Simion care a adăugat că declarațiile oficialilor români privitoare la influența rusească în alegerile din România nu pot fi dovedite.

„Nicușor Dan nu are nici un raport (…) Nu poate fi tolerată minciuna repetată a autorităților române”, a transmis Simion.

Liderul AUR a mai susținut că administrația de la București nu este bine văzută în SUA.

„Nu este planificată nici o vizită, nicio întâlnire a lui Nicușor Dan cu Donald Trump”, a precizat George Simion.

Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

Incidentul a afectat alimentarea cu energie electrică în întregul oraș și în regiunea înconjurătoare.

Conform publicației independente ruse Astra, două stații electrice, „Frunzenskaya” și „Belgorod”, ar fi fost lovite în timpul atacului. În urma incidentului, autoritățile locale au declarat că energia a fost întreruptă temporar, afectând mii de locuitori.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a declarat că atacul ucrainean „masiv” a provocat daune infrastructurii energetice, iar echipele de urgență au lucrat toată noaptea pentru a restabili alimentarea cu energie electrică, apă și căldură. De asemenea, oficialul a precizat că un civil a fost rănit în urma incidentului, scrie The Kyiv Independent.

Canalele ucrainene de Telegram, inclusiv Exilenova Plus și Supernova, au publicat imagini și videoclipuri ale locuitorilor locali, surprinzând sirenele de alarmă aeriană și exploziile. Până în prezent, armata ucraineană nu a comentat oficial atacul, iar sursele media internaționale nu au putut confirma în mod independent informațiile.

Regiunea Belgorod se învecinează cu regiunile ucrainene Sumî, Harkov și Luhansk și este utilizată frecvent ca zonă de lansare pentru atacurile rusești asupra teritoriului ucrainean.

Incidentul vine în contextul campaniei de atacuri rusești asupra infrastructurii critice ucrainene, care a lăsat mii de oameni fără căldură și energie, în special în timpul valurilor de frig extrem, când temperaturile scad sub -20°C.

Specialiștii avertizează că astfel de atacuri asupra infrastructurii energetice din Belgorod pot escalada tensiunile în regiune și pot afecta funcționarea normală a serviciilor esențiale, punând în pericol civilii și facilitățile strategice.

Melinda French Gates, fosta soție a cofondatorului Microsoft, Bill Gates, a declarat că apariția acestuia în noile dosare referitoare la defunctul infractor sexual Jeffrey Epstein a readus la suprafață „momente dureroase din căsnicia mea”.

Într-un podcast realizat de NPR, Melinda Gates a declarat că simte „o tristețe incredibilă” în legătură cu acuzațiile aduse lui Epstein și a subliniat faptul că persoanele menționate în dosare, inclusiv fostul ei soț, trebuie să răspundă pentru acestea.

„Sunt atât de fericită să fiu departe de toată mizeria asta. Pentru mine, personal, este greu de fiecare dată când apar aceste detalii, nu-i așa? Pentru că îmi readuc aminte de unele momente foarte, foarte dureroase din căsnicia mea”, a declarat Melinda Gates în cadrul podcastului, potrivit BBC.

Reacția Melindei Gates vine după ce săptămâna trecută, noi documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA includ o acuzație a lui Epstein potrivit căreia Bill Gates ar fi contractat o boală cu transmitere sexuală.

În replică, un purtător de cuvânt al lui Bill Gates a calificat aceste acuzații drept „absolut absurde și complet false”.

Bill Gates nu a fost acuzat de nicio faptă ilegală de către victimele lui Epstein, iar includerea numelui său în dosare nu implică nicio activitate criminală.

Bill și Melinda Gates au divorțat în 2021, după 27 de ani de căsnicie.

Cu toate acestea, inițiativa este serios afectată de tensiunile diplomatice recente dintre Washington și partenerii săi tradiționali, în special din Europa, scrie Politico.

Amenințările, ulterior abandonate, privind preluarea Groenlandei, precum și retorica agresivă față de state NATO, au generat neîncredere chiar înaintea primului Critical Minerals Ministerial organizat de Departamentul de Stat.

Mineralele critice sunt considerate esențiale pentru securitatea națională și economia SUA.

Potrivit U.S. Geological Survey, aproximativ 60 de astfel de materiale – inclusiv pământuri rare – sunt vitale pentru industrii precum apărarea, aviația, telecomunicațiile și producția de armament.

Administrația Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, încearcă să creeze un cadru de cooperare internațională pentru extracția, procesarea și reciclarea acestor minerale critice, precum antimonul, samariul sau germaniul.

Deși peste 50 de țări sunt așteptate la reuniunea ministerială, mai mulți diplomați europeni și asiatici și-au exprimat rezervele.

State precum Germania și Finlanda ezită să semneze acorduri bilaterale privind mineralele critice, invocând lipsa de claritate privind compatibilitatea cu politicile comerciale ale Uniunii Europene și riscul de represalii economice din partea Chinei.

În plus, Danemarca nu trimite reprezentanți, pe fondul disputelor legate de Groenlanda – teritoriu bogat în resurse minerale strategice.

China deține aproape un monopol asupra pământurilor rare și a demonstrat deja capacitatea de a folosi mineralele critice ca instrument geopolitic, prin restricționarea exporturilor către SUA anul trecut. Deși Beijingul a relaxat temporar aceste măsuri în urma unui armistițiu comercial, Washingtonul încearcă să prevină vulnerabilități similare pe viitor. Totuși, amenințările tarifare ale lui Trump la adresa Canadei și Coreei de Sud complică eforturile de construire a unui front comun.

Analiștii avertizează că lipsa de predictibilitate a administrației Trump ar putea determina aliații să caute soluții alternative, cooperând între ei sau chiar menținând relații pragmatice cu China.

În acest context, inițiativa americană privind mineralele critice riscă să piardă tracțiune, iar obiectivul de a contracara influența Beijingului să devină mai dificil de atins.

Deși grupul japonez a înregistrat o creștere a profitului net de 51% în primele nouă luni ale anului fiscal 2025-2026, impulsionat de lansarea fenomenală a noii console Switch 2 – lansată în iunie – această consolă hibridă a vândut deja 17,37 milioane de unități, potrivit Le Figaro.

Însă profitul operațional a crescut mai puțin decât se aștepta (+23%) în trimestrul al treilea (octombrie-decembrie), iar vânzările au fost sub previziuni, conform calculelor Bloomberg. Nintendo nu și-a revizuit nici previziunile pentru anul fiscal în curs, care se încheie la sfârșitul lunii martie. Drept urmare, prețul acțiunilor a scăzut vertiginos la deschiderea bursei și a închis în scădere cu 10,98%, la 8.973 de yeni.

„Deși aceste rezultate mai mici decât cele așteptate pot fi atribuite unor creșteri de costuri mai rapide decât cele anticipate, noua consolă Switch 2 nu vinde, în cele din urmă, la fel de mult software ca predecesoarea sa ”, a comentat Amir Anvarzadeh, analist la Asymmetric Advisors.

Amplasat în Antarctica de Vest, Thwaites – „Ghețarul Apocalipsei”- este unul dintre cei mai mari și mai volatili ghețari de pe Pământ. Cu o suprafață echivalentă cu cea a Marii Britanii (aproximativ 192.000 km²), acesta se topește accelerat din cauza încălzirii globale. Potrivit estimărilor, un colaps total al ghețarului ar putea ridica nivelul oceanelor cu până la 65 de centimetri. Zeci de milioane de oameni ar fi expuși la riscul de inundații costiere. Fiecare centimetru suplimentar pune în pericol aproximativ șase milioane de persoane la nivel global, arată Euronews.

Ca răspuns la această amenințare, o alianță de oameni de știință, ingineri și experți în politici publice a lansat inițiativa „Seabed Anchored Curtain Project”. Planul prevede construirea unei bariere ancorate de fundul mării. Ea este concepută pentru a împiedica pătrunderea apelor oceanice calde sub platformele de gheață. Bariera, estimată la o înălțime de 152 de metri și o lungime de 80 de kilometri, nu vizează oprirea completă a topirii, ci doar încetinirea procesului. Astfel s-ar oferi lumii timp suplimentar în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cercetători de la universități de prestigiu (Cambridge, Chicago, New York) și institute europene susțin că reducerea emisiilor nu mai este suficientă singură pentru a stabiliza calota glaciară. Proiectul include un program de trei ani pentru testarea materialelor și evaluarea impactului ecologic. Prototipurile vor fi testate inițial într-un fiord norvegian. Echipa caută finanțare pentru faza de cercetare, estimată la 10 milioane de dolari.

În paralel, cercetători din Marea Britanie și Coreea de Sud au pătruns într-o zonă inaccesibilă a ghețarului Thwaites. Scopul este de a studia eroziunea produsă de apa oceanică din partea inferioară a gheții. Folosind foraje cu apă fierbinte, aceștia instalează senzori la peste 1.000 de metri adâncime pentru a colecta date în timp real, o premieră pentru această regiune extrem de periculoasă.

Inițiativa ridică însă semne de întrebare privind fezibilitatea tehnică și impactul asupra ecosistemelor marine. Rămâne de văzut dacă o astfel de intervenție poate compensa inacțiunea globală în combaterea schimbărilor climatice. Deocamdată, proiectul se află în stadiul de cercetare, însă discuția în sine evidențiază urgența cu care comunitatea științifică abordează criza climatică actuală.

Organizația neguvernamentală Human Rights Watch a făcut miercuri un anunț potrivit căruia Statele Unite se îndreaptă spre un model autoritar sub conducerea președintelui Donald Trump.

Organizația susține că democrația și drepturile omului se confruntă cu presiuni majore, din mai multe direcții, conform unei relatări AFP.

În World Report 2026, organizația cu sediul la New York spune că revenirea liderului republican la Casa Albă a condus la o degradare a situației drepturilor omului, deja afectată de influența unor state precum Rusia și China.

„Ordinea internațională bazată pe reguli este pe cale să se prăbușească”, avertizează organizația.

Human Rights Watch afirmă că, în Statele Unite, Donald Trump a demonstrat „o dispreț flagrant față de drepturile omului și a comis încălcări grave”.

Raportul descrie situații care, în trecut, nu ar fi apărut în evaluările anuale ale organizației.

Printre acestea se află folosirea unor agenți mascați și înarmați ai Serviciului de Imigrare și Control Vamal, implicați în „sute de raiduri inutile violente și abuzive”, mai ales în orașul Minneapolis, statul Minnesota.

„Faptul că administrația desemnează țapi ispășitori pe criterii rasiale sau etnice, actele repetate de represalii împotriva unor presupuși inamici politici și încercările de a extinde puterile coercitive executive și de a neutraliza controalele și echilibrul democratic subliniază o alunecare deliberată spre autoritarism în Statele Unite”, este menționat în document.

Organizația mai include și acuzațiile legate de dispariții, ce sunt considerate infracțiuni în dreptul internațional. Potrivit lor, autoritățile americane au transferat 252 de migranți venezueleni într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador.

Human Rights Watch afirmă în raport că nivelul democrației globale a revenit la cel din 1985, perioadă în care Uniunea Sovietică încă exista.

„Rusia și China sunt mai puțin libere astăzi decât erau acum 20 de ani. Același lucru este valabil și pentru Statele Unite”, se menționează în raport.

Philippe Bolopion, director executiv al HRW, avertizează într-un interviu acordat AFP: „În primul an (al celui de-al doilea mandat) al lui Trump, istoria se accelerează în direcția greșită: toate câștigurile și progresele obținute prin lupte grele în ultimele decenii sunt acum amenințate”.

Așa cum este menționat de organizație, soluția ar trebui să vină din formarea unei alianțe strategice între așa-numitele „puteri medii”, unite de un „nucleu comun de valori” democratice și respect pentru dreptul internațional.

Printre statele menționate pentru această alianță se află Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Japonia, Africa de Sud, Brazilia, Coreea de Sud și Australia.

Raportul, care are 529 de pagini, diferă foarte mult de documentul recent al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului.

Acesta din urmă a atenuat criticile la adresa unor state apropiate de Donald Trump, precum El Salvador.

Human Rights Watch mai notează că nivelul violenței bandelor a „scăzut semnificativ” în El Salvador, însă autoritățile au comis „încălcări pe scară largă” în anul 2025.

Printre acestea se numără „detenții arbitrare în masă, dispariții forțate, tortură și rele tratamente față de deținuți și încălcări ale dreptului la un proces echitabil”.

În ceea ce privește Israelul, organizația reia acuzațiile de „crimele împotriva umanității, actele de genocid și epurarea etnică” împotriva palestinienilor din Gaza.

Conform raportului, autoritățile israeliene „și-au intensificat atrocitățile” în 2025, inclusiv „uciderea, mutilarea, înfometarea și strămutarea forțată a palestinienilor și distrugerea caselor, școlilor și infrastructurii acestora la o scară fără precedent în istoria recentă a Israelului și Palestinei”.

Israelul, care are parte de sprijinul Statelor Unite, a respins acuzațiile de genocid formulate inițial de organizația Human Rights Watch în decembrie 2024.

Anunțul a fost transmis pe Facebook.

„Statele Unite au intrat oficial într-un an istoric! Președintele Trump a proclamat anul 2026 drept Anul celebrării și reafirmării, marcând cea de-a 250-a aniversare a semnării Declarației de Independență, o sărbătoare a spiritului american”, au transmis reprezentanții ambasadei de la București.

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care coloniile din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776.

Actul original semnat de delegații Congresului este expus în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala SUA, Washington.

Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri, 4 februarie.

Manifestația va avea loc în Piața Victoriei, în intervalul orar 12:00-13:30, acolo unde sunt așteptate peste 3.000 de persoane, potrivit anunțului făcut de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Este prima manifestație care se anunță amplă împotriva reformelor Bolojan.

„Guvernul continuă să ignore realitatea din școli! Astăzi, începând cu ora ora 12:00, suntem din nou în Piața Victoriei pentru a spune STOP „reformelor” care ne taie din drepturi și din demnitate! ​De ce ieșim în stradă? Pentru că „economiile” lor înseamnă sacrificiul nostru! NU Legii 141/2025!”, este mesajul publicat miercuri dimineața de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Sindicatele din învățământ și-au exprimat nemulțumirile în repetate rânduri din momentul în care măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar au fost adoptate anul trecut. Sindicaliștii și-au exprimat dezacordul faţă de aceste măsuri, care influenţează atât salarizarea și condiţiile de muncă ale dascălilor, dar și demnitatea profesiei didactice.

Potrivit Edupedu, sindicatele cer, prin acest protest, următoarele:

• „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
• Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
• Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
• Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.

Și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) va participa astăzi la protestul organizat de federațiile sindicale din educație.

Studenții au fost afectați prin reducerea fondului de burse, diminuarea reducerii la călătoria cu trenul și scurtarea perioadei pentru care se acordă bursele.

„Vom protesta ca urmare a problemelor sociale și economice majore cauzate de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an, dar și având în vedere intenția executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026”, se arată în comunicatul ANOSR.

Autoritățile din Marea Britanie vor să angajeze 10.000 de asistenți maternali, potrivit Sky News. Acestea au început o campanie de recrutare prin care încearcă să atragă numeroase persoane în sistemul de stat.

Planul de 88 de milioane de lire sterline este promovat inclusiv în rândul tinerilor care în mod normal nu se orientează spre astfel de activități. De asemenea, planul elimină regulile învechite și îmbunătățește sprijinul pentru îngrijitori, susțin autoritățile.

Guvernul britanic a anunțat că dorește să-i recruteze pe toți cei 10.000 de asistenți maternali până la următoarele alegeri parlamentare. Scopul este de a da un nou impuls sistemului care oferă protecție copiilor vulnerabili.

Anunțul a fost bine primit de organizațiile din domeniul protecției sociale. Totuși acestea cer mai multe investiții corelate cu scăderea birocrației.

Îngrijitorii susțin și ei că în sistem criza este mai profundă nu poate fi rezolvată doar prin recrutări.

„Sistemul are nevoie de o revizuire completă, nu doar de puțină rearanjare. Aproape toată lumea este la capacitate maximă acum”, a declarat Jamie Hirst.

În ultimul deceniu, guvernele britanice au anunțat mai multe campanii de recrutare și au propus diferite reforme. Acestea nu au avut măsurile dorite și criza din interiorul sistemului s-a amplificat.

Conform planului președintelui american Donald Trump de a pune capăt definitiv războiului din Fâșia Gaza, rolul Autorității Palestiniene, care a guvernat teritoriul până când Hamas a preluat controlul în 2007, a rămas neclar, potrivit Le Figaro.

„Prim-ministrul a precizat clar că Autoritatea Palestiniană nu va fi implicată în niciun fel”, a precizat biroul lui Netanyahu într-un comunicat emis după întâlnirea dintre Steve Witkof și Netanyahu.

Administrarea teritoriului urmează să fie încredințată temporar Comitetului Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), compus din 15 tehnocrați palestinieni și plasat sub autoritatea „Consiliului pentru Pace” prezidat de Donald Trump, până când Autoritatea Palestiniană, condusă de președintele Mahmoud Abbas, va implementa un program de reformă. Planul lui Trump exclude însă orice rol al Hamas și al altor facțiuni armate palestiniene.

În urma unei vizite anterioare la Ierusalim, pe 24 ianuarie, Witkoff s-a întâlnit din nou cu  Netanyahu marți, a doua zi după deschiderea foarte limitată a punctului de trecere a frontierei Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt. În timpul întâlnirii, Netanyahu „a reiterat cererea absolută de dezarmare a Hamas, demilitarizarea Fâșiei Gaza și atingerea obiectivelor de război înainte de reconstrucția” teritoriului, potrivit biroului său. Luni, biroul prim-ministrului și-a exprimat regretul față de faptul că sigla NCAG conținea un simbol al Autorității Palestiniene, sugerând o legătură între cele două.

„Israelul nu va accepta utilizarea unui simbol al Autorității Palestiniene. Autoritatea Palestiniană nu va avea niciun rol în administrarea Gazei”, a declarat el. NCAG a răspuns marți cu un mesaj postat pe X, afirmând că a „testat o serie de concepte vizuale” și subliniind că designul logo-ului ar putea evolua.

Israelul și Hamas se acuză reciproc zilnic de încălcarea termenilor acordului de încetare a focului din Gaza, unde situația umanitară rămâne gravă pentru cei peste două milioane de locuitori ai săi.

În anul 2025 au fost raportate la nivel mondial doar 10 cazuri umane, cel mai mic număr înregistrat vreodată, potrivit datelor provizorii publicate de Carter Center, organizația care coordonează campania globală de eradicare, scrie Euronews.

Această scădere dramatică reprezintă un pas decisiv în procesul de eradicare a bolii viermelui de Guineea, o parazitoză transmisă prin consumul de apă potabilă contaminată. În 1986, înainte de intensificarea eforturilor internaționale, se estimau aproximativ 3,5 milioane de cazuri anual.

Dracunculiaza este o boală extrem de dureroasă, caracterizată prin apariția unei vezicule din care, la 10–14 luni după infectare, un vierme lung iese lent, de obicei prin pielea piciorului.

„Boala provoacă suferințe enorme nu doar pacientului, ci și familiei și comunității sale”, a declarat Adam Weiss, directorul programului Carter Center pentru eradicarea bolii.

Acesta a subliniat că fiecare caz reprezintă o tragedie evitabilă și că „singurul număr acceptabil rămâne zero”.

Din cele 10 cazuri umane raportate în 2025, două au fost înregistrate în Sudanul de Sud, patru în Ciad și patru în Etiopia. Angola, Camerun, Republica Centrafricană și Mali nu au raportat niciun caz uman pentru al doilea an consecutiv.

Pentru ca o boală să fie declarată eradicată, toate țările trebuie certificate ca fiind libere de infecții umane și animale timp de cel puțin trei ani consecutivi. Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a certificat 200 de țări ca fiind libere de boala viermelui de Guineea. Doar șase state mai așteaptă certificarea: Angola, Ciad, Etiopia, Mali, Sudan și Sudanul de Sud.

În lipsa unui vaccin sau tratament curativ, prevenția a fost esențială. OMS a pus accent pe accesul la apă potabilă sigură, utilizarea filtrelor de apă și monitorizarea strictă a cazurilor. Persoanele infectate care își scufundă membrele în apă pentru calmarea durerii pot contamina sursele de apă, perpetuând ciclul de transmitere.

Alături de boala viermelui de Guineea, OMS urmărește eradicarea altor boli tropicale neglijate până în 2030, inclusiv pianul, o infecție bacteriană care afectează în principal copiii. În 2025, 136 de țări au fost declarate libere de transmiterea acestei boli.

Runda de miercuri din Superliga de fotbal se deschide la ora 16:00 cu partida Metaloglobus București – Miercurea Ciuc. Un meci cu miză directă în lupta pentru evitarea retrogradării.

Gazdele ocupă ultimul loc în clasament, cu 11 puncte, în timp ce formația din Harghita se află pe poziția a 14-a, cu 19 puncte.

Metaloglobus vine după eșecul suferit cu CFR Cluj, scor 2-4, iar Miercurea Ciuc a pierdut la limită, 0-1, în etapa precedentă, pe teren propriu, cu FCSB.

De la ora 18:00 este programat meciul UTA Arad – CFR Cluj, care se va disputa pe Arena „Francisc Neuman”.

UTA, aflată pe locul 7, caută un rezultat pozitiv pentru a rămâne în apropierea zonei de play-off.

CFR Cluj traversează o perioadă foarte bună, cu cinci victorii consecutive, și ocupă poziția a 9-a în clasament. Vicecampioana are nevoie să-și continue seria de succese pentru a rămâne în cursa pentru play-off.

În tur, cele două echipe au încheiat la egalitate, scor 1-1.

Ziua se încheie cu confruntarea Farul Constanța – Dinamo București, programată de la ora 20:30, pe stadionul din Ovidiu.

Farul se află pe locul 10, însă are un parcurs solid pe teren propriu și o serie de două victorii consecutive.

Dinamo se află în lupta pentru titlu și nu mai are voie să facă alți pași greșiți după remiza cu Petrolul din runda anterioară.

Dinamo ocupă poziția a treia în momentul de față, la trei puncte de primul loc. Rapid a ajuns în fruntea ierarhiei, marți, după succesul clar cu Hermannstadt, din prima zi a etapei intermediare.

Câinii roșii reprezintă una dintre cele mai constante echipe ale sezonului, cu doar trei înfrângeri în 24 de etape.

Ultimul duel direct dintre Farul și Dinamo s-a încheiat fără goluri, 0-0.

Un buget modest, încasări impresionante Până în prezent, Iron Lung a generat aproape 18 milioane de dolari. Costul de producție a fost de doar 3 milioane, o sumă infimă în comparație cu producțiile hollywoodiene care ating performanțe similare. Filmul a depășit în încasări producții cu bugete mult mai mari, precum documentarul despre Melania Trump. Ba chiar s-a apropiat de Send Help, cel mai recent film al lui Sam Raimi, mai arată Il Post.

Succesul a atras atenția presei de specialitate nu neapărat prin valoarea artistică, ci prin modelul cu totul atipic de producție și distribuție.

Fără marketing tradițional și fără un mare distribuitor Iron Lung a ajuns pe marile ecrane fără o campanie de promovare clasică și fără sprijinul unui studio major. Inițial, filmul urma să fie proiectat în aproximativ 50 de săli. În doar câteva săptămâni, însă, a ajuns în peste 3.000 de cinematografe din SUA și Canada, plus alte 1.200 la nivel internațional.

Motorul acestei expansiuni rapide a fost comunitatea lui Markiplier, un faimos youtuber. Creatorul le-a cerut direct fanilor să contacteze cinematografele locale pentru a solicita includerea filmului în program. Rezultatul a fost că presiunea publicului a forțat mâna distribuitorilor.

Distribuția a fost preluată de compania independentă Centurion. Bill Herting, președintele companiei, nu se aștepta inițial ca filmul să ajungă în mai mult de câteva săli. În realitate, situația a fost inversă: cinematografele erau asaltate deja de cereri din partea fanilor.

Markiplier a reușit astfel să externalizeze distribuția către propria comunitate. A creat astfel un precedent care ar putea fi replicat de alți creatori cu audiențe uriașe. Cu peste 38 de milioane de abonați pe YouTube, el se află însă într-o poziție rar întâlnită.

Filmul este adaptarea unui joc de supraviețuire și groază lansat în 2022 de dezvoltatorul independent David Szymanski. Povestea este minimalistă și claustrofobică: un deținut explorează un ocean ostil din interiorul unui mic submarin, iar întreaga acțiune se desfășoară aproape exclusiv în acest spațiu închis.

Deși apar câteva personaje secundare, Markiplier este protagonistul absolut, prezent în aproape fiecare scenă. Cu toate acestea, Iron Lung depășește două ore de durată, bazându-se pe tensiune psihologică și atmosferă.

Un creator crescut odată cu publicul său Markiplier, pe numele real Mark Edward Fischbach, are 36 de ani și și-a deschis canalul de YouTube în 2012. A devenit celebru prin videoclipurile de tip „let’s play”, în special pe jocuri horror, remarcându-se printr-un stil teatral, energic și adesea exagerat.

Într-un interviu acordat IndieWire, creatorul a explicat succesul filmului prin relația de încredere construită cu publicul său în peste un deceniu. Iar fanii i-au urmărit evoluția de la clipuri amatoricești la un proiect cinematografic complet independent.

Drepturile de adaptare au fost obținute la finalul lui 2022, iar filmările au avut loc în 2023, într-un mic studio din Austin, Texas. Submarinul a fost montat pe o platformă hidraulică, care simula mișcări violente pentru realism.

Postproducția a durat însă aproape doi ani, perioadă în care Markiplier a continuat să creeze conținut pe YouTube și să lucreze la alte proiecte.

În ciuda entuziasmului fanilor, reacțiile criticilor au fost mai degrabă reci. Multe recenzii descriu filmul drept monotonic, excesiv de lung și vizual limitat, iar unii au ironizat abundența de sânge din anumite scene.

Cu toate acestea, Iron Lung demonstrează că, în era creatorilor digitali, succesul comercial nu mai depinde exclusiv de studiouri. Nici de bugete uriașe sau campanii de marketing. El chiar poate fi construit direct din relația dintre un autor și publicul său.

Mai multe runde de diplomație între părți nu au reușit până acum să ducă la un acord pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

O amplă serie de atacuri rusești cu drone și rachete, lansate luni noapte, chiar înaintea negocierilor, și care au lovit rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând fără electricitate și încălzire numeroase zone, în condiții de temperaturi mult sub pragul înghețului, amenință să umbrească orice șansă de progres în capitala Emiratelor Arabe Unite.

„Fiecare astfel de atac rusesc confirmă că atitudinea de la Moscova nu s-a schimbat: continuă să mizeze pe război și pe distrugerea Ucrainei și nu tratează diplomația cu seriozitate”, a declarat marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Activitatea echipei noastre de negociere va fi ajustată în consecință”, a adăugat el, fără a oferi detalii suplimentare.

Moscova cere ca Kievul să-și retragă trupele din vaste zone ale Donbasului, inclusiv din orașe puternic fortificate și bogate în resurse naturale, ca o condiție prealabilă pentru orice acord. De asemenea, Rusia solicită recunoașterea internațională a faptului că teritoriile ocupate în urma invaziei îi aparțin.

Ucraina a declarat că conflictul ar trebui „înghețat” de-a lungul actualei linii a frontului și a respins categoric o retragere unilaterală a forțelor sale.

Discuțiile – programate să se desfășoare miercuri și joi – au fost amânate de la sfârșitul săptămânii trecute, din cauza a ceea ce Kremlinul a numit probleme de coordonare a programelor între cele trei părți.

Delegația Ucrainei va fi condusă de șeful Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, un negociator abil, apreciat de colegi pentru „miracolele” sale diplomatice.

Negociatorul-șef al Rusiei va fi Igor Kostiukov, directorul serviciului de informații militare, un ofițer de carieră din marină, sancționat de Occident pentru rolul său în invazia Ucrainei.

La o rundă anterioară de discuții, desfășurată luna trecută tot la Abu Dhabi, echipa americană a fost condusă de Steve Witkoff, emisarul omniprezent al președintelui american Donald Trump.

Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, amenință că va prelua controlul asupra restului regiunii estice Donețk dacă negocierile eșuează.

Kievul controlează în prezent aproximativ o cincime din regiunea Donețk. La ritmul actual al înaintării ruse, armata Moscovei ar avea nevoie de încă 18 luni pentru a cuceri întreaga regiune, potrivit unei analize AFP – însă zonele rămase sub control ucrainean includ centre urbane puternic fortificate.

Rusia revendică, de asemenea, regiunile Lugansk, Herson și Zaporojie și controlează porțiuni de teritoriu în cel puțin alte trei regiuni ucrainene din est.

Majoritatea populației ucrainene se opune unui acord care ar presupune cedarea de teritorii către Moscova în schimbul păcii, potrivit sondajelor de opinie. Pentru mulți ucraineni, ideea de a renunța la pământ apărat ani la rând de soldații lor este de neconceput.

Pe front, Rusia continuă să avanseze cu câștiguri limitate, dar la un cost uman uriaș, sperând să epuizeze armata ucraineană, deja suprasolicitată.

Zelenski le cere constant aliaților occidentali să intensifice livrările de armament și să sporească presiunea economică și politică asupra Kremlinului pentru a opri invazia.

Sute de mii de persoane au rămas fără căldură și electricitate în capitala Kiev în acest an, după ce atacurile rusești masive au avariat grav infrastructura energetică.

„În conformitate cu angajamentul asumat în fața Senatului înainte de numirea sa la Fed, Stephen Miran și-a prezentat demisia din Consiliul Consilierilor Economici (CEA)”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al președinției, Kush Desai.

Stephen Miran a devenit în septembrie 2025 membru al conducerii băncii centrale a Statelor Unite ale Americii, după demisia surpriză a Adrianei Kugler. La acel moment, el nu renunțase la șefia CEA, ci își luase doar un concediu fără plată, argumentând că mandatul său urma să expire oricum la 31 ianuarie 2026.

Acest aranjament a fost dur criticat de opoziția democrată, care l-a considerat un nou atac la adresa independenței Rezervei Federale, instituție aflată de mult timp sub presiunea lui Donald Trump pentru reducerea ratelor dobânzilor.

De la instalarea sa la Fed, Stephen Miran s-a remarcat prin poziții mult mai favorabile relaxării politicii monetare decât ale majorității colegilor săi.

Mandatul său a expirat oficial la finalul săptămânii trecute, însă Miran poate rămâne în funcție până la numirea unui succesor.

Donald Trump intenționează să îl desemneze pe Kevin Warsh pentru a-i lua locul și, mai mult, să-l instaleze ca viitor președinte al Fed, în locul lui Jerome Powell, al cărui mandat se încheie în luna mai. Numirea lui Warsh trebuie însă validată de Senat, un proces care ar putea dura mai multe luni.

Luni, mai mulți senatori democrați i-au cerut lui Miran să demisioneze „imediat” din funcția de guvernator al Fed.

„Prelungirea prezenței dumneavoastră la Rezerva Federală nu face decât să agraveze un aranjament care a fost inadecvat încă de la început. Acest dublu rol trebuie să înceteze”, au transmis aceștia.

Senatorii l-au acuzat în special că voturile sale privind politica monetară par „mai degrabă rezultatul presiunilor exercitate de președinte asupra ratelor dobânzilor decât al unei analize riguroase”.

Reacțiile nu au întârziat nici în spațiul public.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a scris pe platforma X: „Marioneta lui Donald Trump o dată, marioneta lui Donald Trump pentru totdeauna”, după anunțul demisiei lui Miran din Consiliul Consilierilor Economici.