Odată cu creșterea temperaturilor, crește și riscul de a dormi prost. În timpul valurilor de căldură, atenția se concentrează în special asupra siguranței atunci când se depășește pragul de 35 °C, dar efectele nopților călduroase asupra somnului și sănătății sunt mai puțin cunoscute.
Începând cu anii ’70, temperatura minimă percepută în cele mai calde 10 nopți ale anului a crescut cu 0,32 °C pe deceniu la nivel global, potrivit unui studiu citat de Euronews.
A crescut și numărul nopților tropicale, adică acele nopți în care temperatura nu scade sub 20 °C. Sunt cel puțin două astfel de nopți în plus pe deceniu.
Noaptea este momentul în care organismul ar trebui să se refacăNopțile calde reduc capacitatea organismului de a se reface după căldura resimțită în timpul zilei.
În timpul somnului, frecvența cardiacă și activitatea fiziologică scad, de obicei, în timp ce temperatura internă a corpului scade. Acest lucru ajută sistemul nervos, imunitar și cardiovascular să se refacă.
Însă, atunci când dormitorul rămâne prea cald, organismul are dificultăți în a elimina căldura. Vasele de sânge se dilată pentru a elibera căldura, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a asigura circulația sângelui. Transpirația poate provoca, de asemenea, deshidratare.
Rezultatul poate fi o dificultate sporită de a adormi, treziri mai frecvente și un somn mai puțin odihnitor.
Problema poate deveni deosebit de gravă atunci când nopțile calde se succed timp de mai multe zile. După o noapte de somn tulburat și de răcorire incompletă, organismul începe ziua următoare deja în condiții de efort, tocmai în momentul în care temperaturile încep să crească din nou.
Ce poți face pentru a te menține la răcoare în timpul nopțiiMajoritatea locuințelor din zonele neobișnuite cu căldura nu este adaptată la temperaturile în creștere și are dificultăți în a se răcori după apusul soarelui. În consecință, dormitoarele pot rămâne calde și umede pentru mult timp, chiar și după ce căldura diurnă atinge punctul maxim.
Iată 7 idei pentru a răcori casa și a dormi mai bine în timpul valurilor de căldură:
Fostul premier din partea PSD, Mihai Tudose, a vorbit, miercuri, despre condițiile în care ar trebui construită o majoritate guvernamentală în România, spunând că nu trebuie formată o alianță politică sub forma unor „triburi sau secte”.
Invitat la emisiunea „Ai Aflat!”, de la Gândul, moderată de Ionuț Cristache, Mihai Tudose a spus că, înainte de stabilirea unei majorități, partidele ar trebui să ajungă la un consens asupra unui proiect politic.
„Nu propun un concurs de talente. Întâi aș vrea să avem pe masă unanimitate, un consens, o majoritate pe un proiect politic, pe un program, pe termen mediu și lung”, a declarat Mihai Tudose.
Fostul premier a făcut câteva precizări și despre discuțiile recente despre formarea unei majorități în jurul unor programe precum SAFE și PNRR. Europarlamentarul PSD spune că acestea nu pot reprezenta, singure, un proiect politic pentru România, pentru că s-ar întinde „pe trei săptămâni”.
„Eu am văzut ultima solicitare și ultima frăsuială, iertați-mi dicționarul de vacanță, să facem o majoritate. SAFE și PNRR. E genial. Adică marele program al țării este pe trei săptămâni. PNRR-ul se termină în august și SAFE-ul se încheiase. Că s-au semnat, s-au dat contractele, s-a închis. Ce să mai facem cu el?”, a spus Tudose.
O eventuală majoritate nu ar trebui construită în jurul unei persoane, ci în jurul unui proiect pe care partidele să îl poată susține împreună, a declarat Mihai Tudose.
„Proiectul va fi partidele care, oamenii care, susțin și fac o majoritate guvernamentală, nu se strâng în jurul unui om. Nu facem triburi aici sau secte. În jurul unei idei. În jurul unui program. Care să fie cu cap și coadă”, a afirmat fostul premier.
Acesta spune că un astfel de proiect ar trebui să explice ce măsuri trebuie să fie luate și în ce perioadă, astfel încât guvernarea să poată fi evaluată în funcție de rezultate.
„Uite, facem asta în doi ani, în trei ani, în patru ani. Că poți să ieși și să spui românilor, bă, suntem în situația asta. Am înțeles, sunt unii vinovați. E altă mâncare de pește. Dar de aici încolo, ca să vedem și noi lumina, și la propriu și la figurat, că mai avem un pic și nu mai vedem nici pe aia. Uite, asta trebuie să facem. Și ăsta e programul. Și vedem cu cine, cine este în stare să facă chestia aia”, a mai spus Mihai Tudose.
Emisiunea integrală poate fi urmărită AICI.
Proiectul de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică la 17 august 2026 elimină prevederea actuală potrivit căreia bursele sociale sunt acordate și în perioada vacanțelor școlare.
Potrivit Salvați Copiii, în metodologia aflată în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 prevede explicit acordarea burselor sociale și în vacanțe. Proiectul propune înlocuirea acestei prevederi cu regula generală aplicabilă burselor de merit și tehnologice, care sunt acordate în perioada cursurilor școlare.
Organizația critică și faptul că modificarea nu este menționată în nota de fundamentare a proiectului, deși aceasta include o secțiune privind impactul social.
„O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister a efectelor sale”, susține Salvați Copiii.
Organizația solicită autorităților să prezinte public numărul elevilor care ar fi afectați de măsură, economia bugetară urmărită, riscurile sociale și educaționale, precum și alternativele analizate pentru protejarea copiilor vulnerabili.
„Sărăcia nu intră în vacanță”Salvați Copiii argumentează că nevoile familiilor vulnerabile continuă și în perioada vacanțelor. Cheltuielile pentru hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă, internet și condiții minime de locuire nu dispar odată cu încheierea cursurilor.
În plus, în lunile de vară apar cheltuieli pentru revenirea la școală, precum achiziția de rechizite, haine, încălțăminte și plata transportului.
„Sărăcia nu intră în vacanță odată cu școala”, transmite organizația, care consideră că bursa socială trebuie privită ca un mecanism de protecție socială și nu ca o recompensă pentru prezența copilului în sala de clasă.
Salvați Copiii amintește că metodologia în vigoare definește bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susținerea participării la activitățile didactice și prevenirea abandonului școlar.
Peste 1,1 milioane de copii, în risc de sărăcie sau excluziune socialăOrganizația Salvați Copiii citează propriile date, potrivit cărora trei din zece copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Conform unui raport publicat de Salvați Copiii la 1 iunie 2026, peste 1,163 milioane de copii se află în această situație, iar 425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație.
Datele organizației indică și o creștere a sărăciei nutriționale. Ponderea familiilor care nu își permit cel puțin o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine echivalente a crescut de la 14,6% la 17,2% în cazul familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii participă la programele educaționale ale organizației nu pot acoperi fără sprijin extern cheltuielile legate de participarea copiilor la educație. Procentul ajunge la 87% în cazul familiilor afectate de sărăcie materială.
Banii din burse sunt folosiți în principal pentru alimente și rechiziteOrganizația invocă și o cercetare realizată în 2025 de Institutul de Științe ale Educației, la solicitarea Ministerului Educației, potrivit căreia banii proveniți din burse sunt utilizați în principal pentru alimente, îmbrăcăminte și rechizite.
Majoritatea profesorilor și directorilor consultați au apreciat că bursele contribuie la reducerea absenteismului și la creșterea prezenței la școală, efectul fiind mai pronunțat în mediul rural.
Totodată, 99,7% dintre elevii incluși în analiză au declarat că bursa a avut un efect pozitiv, iar aproximativ două treimi au raportat o îmbunătățire a performanței școlare percepute.
Salvați Copiii susține că o eventuală restrângere a sprijinului financiar ar putea accentua dezavantajele deja existente și avertizează asupra riscului unor costuri sociale mai mari pe termen lung, prin abandon școlar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei și dificultăți de integrare profesională.
Organizația solicită Ministerului Educației să păstreze prevederea actuală privind acordarea burselor sociale pe durata vacanțelor și să realizeze o evaluare transparentă a impactului oricărei modificări asupra drepturilor copilului.
Bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari în anul școlar de referință, 840.820 de elevi, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor de burse.
Parlamentul Ucrainei a anunțat oficial miercuri că țara are doi noi miniștri importanți în funcție. Evhenii Khmara va prelua funcția de ministru al Apărării, iar Andrii Sybiha preia funcția de ministru al Afacerilor Externe, după nominalizările făcute de președintele Volodimir Zelenski.
Conform informațiilor venite pe surse, pentru numirea lui Khmara au votat 312 deputați, în timp ce Sybiha a primit 266 de voturi favorabile.
Evhenii Khmara, noul ministru al ApărăriiEvhenii Khmara îl înlocuiește pe Mykhailo Fedorov, care a condus Ministerul Apărării timp de aproximativ șase luni, între 14 ianuarie și 16 iulie 2026.
Noul ministru este general-maior al Serviciului de Securitate al Ucrainei și are o experiență de peste 15 ani în cadrul Centrului de Operațiuni Speciale A, cunoscut sub numele Alfa. În timpul războiului, a participat la operațiuni militare în regiunea Kiev, în Donețk și la eliberarea Insulei Șerpilor.
În aprilie 2023, președintele ucrainean a hotărât ca acesta să preia conducerea Centrului de Operațiuni Speciale al SBU pentru combaterea terorismului și protejarea participanților la procedurile penale și a ofițerilor de aplicare a legii.
În urma unei reorganizări, unitatea a primit denumirea Centrul de Operațiuni Speciale A.
Acesta a fost promovat la gradul de general de brigadă în august 2023, iar în iunie 2024 a devenit general-maior. În august 2025, a preluat conducerea Centrului de Operațiuni Speciale A.
„Centrul de Operațiuni Speciale A se clasează constant printre primele trei unități cele mai eficiente ale forțelor ucrainene în ceea ce privește echipamentul inamic și personalul distrus cu ajutorul dronelor”, a transmis SBU.
Între 5 ianuarie și 17 iulie 2026, Khmara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei. În luna iulie, s-a mutat la Ministerul Apărării, unde a fost numit ministru interimar.
Acesta a primit, printre altele, Ordinul Bohdan Hmelnițki, clasele I, a II-a și a III-a, precum și „Crucea Meritului Militar” acordată de președintele Ucrainei.
Andrii Sybiha rămâne la conducerea ExternelorTot miercuri, Rada Supremă l-a confirmat și pe Andrii Sybiha în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Acesta a primit 266 de voturi în favoare.
Potrivit istoricului, Andrii Sybiha a ocupat aceeași funcție în guvernele conduse de Denys Shmyhal și Iulia Svyrydenko. El lucrează în diplomația ucraineană din 1997 și a avut mai multe funcții în Ministerul Afacerilor Externe.
A fost diplomat la Ambasada Ucrainei în Polonia, unde a ocupat mai multe funcții, iar între 2016 și 2021 a fost ambasadorul Ucrainei în Turcia. După revenirea la Kiev, Andrii Sybiha a devenit șef adjunct al Cabinetului președintelui.
În aprilie 2024, a fost numit prim-viceministru al Afacerilor Externe, iar în septembrie 2024 a preluat conducerea ministerului, după demiterea lui Dmitro Kuleba.
După demisia premierului Iulia Svyrydenko, pe 14 iulie, întregul Guvern ucrainean a demisionat automat. Cu aprobarea lui Volodimir Zelenski, Sybiha și Khmara au fost numiți ulterior miniștri interimari.
Pe 18 august, președintele ucrainean a transmis Parlamentului nominalizările oficiale pentru ca cei doi să ocupe definitiv funcțiile de ministru al Apărării și ministru al Afacerilor Externe.
Prin voturile care au avut loc miercuri, Rada Supremă a încheiat procedura de numire a celor doi membri importanți ai Guvernului ucrainean.
Chiar și după o noapte de bombardamente intense, Olga se trezește în zori și se pregătește să hrănească pisicile din Odesa.
„Acest oraș este întreaga mea viață”, spune femeia în vârstă de 74 de ani pentru The Independent. În fiecare zi, ea are grijă de cele 50 de pisici care cutreieră ruinele și clădirile arse din cartierul ei, o zonă vizată constant de bombe.
Soțul și fiul Olgăi au murit amândoi de ceva timp, însă ea spune că nu se simte singură și că a încetat de mult să mai intre în panică atunci când sună sirenele de raid aerian.
„Oamenii pleacă din proprie inițiativă, dar eu nu m-am gândit să fac asta”. Olga face parte dintr-un grup de persoane în vârstă care au rămas să îngrijească animalele de companie abandonate și animalele fără stăpân.
Mii de animale, pierdute sau abandonateChiar și înainte de război, Ucraina avea o populație numeroasă de animale fără stăpân – estimările indică până la 200.000 de câini și mult mai multe pisici care cutreierau străzile, potrivit Naturewatch Foundation. De la începutul războiului, alte mii de câini și pisici au fost pierdute sau abandonate.
Experții au declarat pentru The Independent că oamenii care rămân în orașele și localitățile afectate de război ajung adesea să hrănească zeci de animale, deși propriile resurse sunt foarte limitate.
Munca începe la ora 9. „Ies să le hrănesc. Încep din cele mai îndepărtate puncte și termin lângă mare”, spune ea. Olga hrănește pisicile din curtea sa, din grădinile vecine, din parcări și de pe pantele de pe drumul spre mare.
„Încă din copilărie am iubit foarte mult pisicile”, spune ea. Pisica ei preferată, Lora, pe care a poreclit-o Chernushka, a supraviețuit unei tumori de la gât de mărimea unei nuci. De atunci, Olga s-a atașat foarte mult de ea.
„Nu vor supraviețui fără noi”Această iubire pentru animale a făcut-o să nu părăsească Odesa, în ciuda pericolelor. Cea mai mare teamă a ei nu este pentru propria siguranță, ci pentru faptul că ar lăsa animalele fără apărare.
„Pur și simplu nu vor supraviețui fără noi, oamenii”, spune ea.
Odesa a fost vizată de atacuri tot mai intense din partea Rusiei. Deși nu se află pe linia frontului, Odesa a fost atacată de Rusia într-o încercare de a strangula legăturile comerciale ale Ucrainei cu lumea exterioară.
În cealaltă parte a orașului și fără să știe una de cealaltă, Nataliia, în vârstă de 73 de ani, are grijă de 13 animale de companie și 27 de animale fără stăpân.
„Să trăiești într-o zonă de război este foarte dificil. Războiul are un efect foarte negativ asupra sănătății mele și asupra stării animalelor mele. Devin nervoase. Trebuie să petrec mult timp monitorizându-le starea și calmându-le”, spune ea.
„Este foarte greu să trăiești fără electricitate și apă și, uneori, chiar fără căldură în sezonul rece. Să cari apă până la etajul opt pentru animalele fără stăpân este dificil – când apa din bolurile lor îngheață, trebuie să o dezgheț și să aduc apă caldă. Toate acestea complică semnificativ condițiile de trai”.
Hrana pentru animale, cumparată din pensieHrana pentru animale este cumpărată din pensia ei, în timp ce organizația United for Animals ajută la asigurarea hranei pentru animalele fără stăpân.
Ziua Nataliiei începe la ora 6 dimineața și se termină la 1 noaptea. Ea curăță numeroase litiere, hrănește animalele și verifică dacă toate sunt sănătoase și nevătămate după o noapte de raiduri aeriene.
„În timpul exploziilor, mă îngrijorează profund viețile animalelor mele și ale celor de pe stradă – în special ale celor aflate pe stradă, care pot fi lovite de schije sau prinse într-o explozie”.
Numărul animalelor fără stăpân din Ucraina a crescut în timpul conflictului.
Ce au descoperit cercetătoriiCercetătorii au descoperit că războiul a modificat semnificativ comportamentul animalelor. Aceștia au comparat impactul conflictului asupra faunei sălbatice, observând comportamentul animalelor după ocupația rusă și comparându-l cu aceeași perioadă din 2021. Într-un studiu, ei au concluzionat că războiul a modificat semnificativ tiparele zilnice de activitate ale animalelor. Acestea au devenit mai puțin active noaptea sau în perioadele în care luptele erau în desfășurare.
Olga a observat și ea schimbările la animale și consideră că natura umană a avut un impact asupra comportamentului lor la fel de important ca bombardamentele.
„Ceea ce provoacă cel mai mult disconfort este că unii oameni sunt împotriva hrănirii animalelor… în special în apropierea mașinilor. Pentru ei, o mașină valorează mai mult decât un animal”.
În ciuda cruzimii războiului pe care au văzut-o îndreptată împotriva animalelor, atât Nataliia, cât și Olga speră că războiul se va încheia în curând.
Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din UE, respectiv 8,2% în luna iulie, chiar dacă aceasta a scăzut față de valoarea înregistrată în iunie (9,2%).
Următoarele cele mai ridicate valori ale inflației în țările UE pentru luna iulie s-au înregistrat în Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele cu 4,4%).
La polul opus, luna trecută, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3 %), Cehia (1,3 %), Danemarca și Ungaria (ambele cu 1,6 %).
Datele Eurostat publicate miercuri mai arată că spre deosebire de situația din iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România (de la 9,2% până la 8,2%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în nouă ţări membre.
În zona euro, rata anuală a inflației a fost de 2,9 % în iulie 2026, în creștere față de 2,8 % în iunie. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,0 % în iulie 2026, în creștere față de 2,9 % în iunie.
Cele mai recente date ale INS privind rata inflației în RomâniaÎn data de 12 august, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie, în scădere de la 10,4% în iunie.
„Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS.
În luna iulie, cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la servicii, respectiv cu 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,93%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,03%.
Totodată, recent, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 3,9% la 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o rată a inflației de 2,9%.
CSM precizează că proiectul continuă să se afle în circuitul public și să stea la baza unor demersuri legislative, deși procedura inițială de elaborare a acestuia a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.
Consiliul susține că problemele proiectului nu țin doar de nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci de „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”.
Exemplul CSMUnul dintre principalele exemple invocate este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, potrivit proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. În schimb, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50.
„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, transmite CSM.
Judecător ÎCCJ cu salariu mai mic decât al unui primarConsiliul indică și diferențele existente la nivelul celorlalte funcții din sistemul judiciar. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector, de 6,00.
De asemenea, un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori este prevăzut un coeficient de 4,35.
CSM mai reclamă faptul că magistrații se numără printre categoriile pentru care veniturile nu sunt completate, în aceeași măsură ca în alte sectoare bugetare, prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități. Consiliul indică, în acest context, sporul de 40% prevăzut pentru anumite categorii de funcționari publici prin proiectul de lege.
Potrivit CSM, diferențele prevăzute în grilă reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală.
Consiliul susține că o astfel de abordare nu reprezintă doar o chestiune bugetară, întrucât ar transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, în condițiile în care Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.
CSM: Salarizarea magistraților nu este un privilegiuCSM subliniază că salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.
Consiliul afirmă că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare.
„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.
În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.
CSM solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, echilibrul dintre puteri și garanțiile necesare independenței justiției.
Cea mai bună Coca-Cola din lume este îmbuteliată în Kazahstan. Potrivit Nexta, compania din țara menționată a primit Cupa Candler și a fost recunoscută ca fiind cea mai bună firmă de îmbuteliere Coca-Cola.
Este o recunoaștere oficială în cadrul unui concurs în care au fost analizate peste 200 de țări. În evaluare au fost luate în considerare rezultatele comerciale, calitatea produsului și eficiența operațională.
Un premiu și poate un avantaj diplomaticMai în glumă, mai în serios, premiul se poate transforma într-un avantaj diplomatic. Astana ar putea avea un atu în timpul discuțiilor cu președintele american Donald Trump, un mare consumator al băuturii răcoritoare.
Candler Cup (Cupa Candler) reprezintă cea mai înaltă distincție acordată la nivel mondial în cadrul sistemului The Coca-Cola Company. Trofeul anual recunoaște cea mai performantă și bine administrată operațiune de îmbuteliere din lume. Numele vine de la Asa Griggs Candler, omul de afaceri care a fondat compania și a transformat băutura într-un fenomen global.
Cercetătorii au descoperit că numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în SUA a fost cu 15,1% mai mare în zilele în care au fost lansate albume muzicale importante decât în alte zile, potrivit Euronews.
O sursă trecută cu vedereaOamenii de știință spun că utilizarea smartphone-urilor pentru redarea muzicii în timp real ar putea fi o sursă trecută cu vederea de distragere a atenției șoferului. Aceștia subliniază, însă, că studiul nu demonstrează că redarea muzicii în timp real a cauzat decesele suplimentare.
Studiul a examinat 233.809 decese în accidente rutiere din SUA între 2017 și 2022.
Cercetătorii s-au concentrat pe datele de lansare ale celor 10 albume importante care au generat cel mai mare număr de redări în prima zi în perioada de studiu.
Ce albume au fost incluse în studiuAlbumele au inclus unele dintre cele mai mari lansări ale ultimilor ani. Printre acestea, se numără Midnights și Red (Taylor’s Version) de Taylor Swift, Certified Lover Boy de Drake, Un Verano Sin Ti de Bad Bunny, Mr. Morale & the Big Steppers de Kendrick Lamar și Harry’s House de Harry Styles.
Apoi, au comparat numărul deceselor în accidente rutiere din zilele în care albumele respective au fost puse la dispoziție pe platformele de streaming, cu numărul de decese din cele 10 zile dinaintea și după fiecare lansare.
În cele 10 zile de lansare a albumului, oamenii au ascultat muzică în medie de 123,3 milioane de ori, comparativ cu 86,1 milioane de redări în zilele de dinainte sau după. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 43%, potrivit sursei.
Cum a crescut rata de decesDecesele cauzate de accidente rutiere au crescut și ele. Cercetătorii au înregistrat o medie de 139,1 decese în zilele de lansare a albumelor, comparativ cu 120,9 în zilele de dinainte sau după. Aceasta înseamnă că s-au produs cu 18 decese în plus pe zi, sau cu 15,1% mai mult.
Per total, cercetătorii estimează că în cele 10 zile de lansare au murit în accidente rutiere cu aproximativ 182 de persoane mai mult decât s-ar fi așteptat în alte zile.
Rezultatele nu sugerează că muzica difuzată în mașină este periculoasă. În schimb, cercetătorii au fost interesați de posibilitatea ca smartphone-urile să creeze un alt tip de distragere a atenției.
Ascultarea unei liste de redare familiare necesită puțină interacțiune, dar găsirea unui album recent lansat poate fi diferită. Un șofer poate debloca un telefon, deschide o aplicație de streaming, căuta un artist, răsfoi un album și selecta o piesă.
Fiecare dintre aceste acțiuni poate distrage atenția de la drum, potrivit aceleiași surse.
Limitările studiuluiCercetătorii nu știau dacă persoanele care au murit în accidente ascultau muzică pe o platformă de streaming sau își foloseau smartphone-urile. Studiul arată doar că trei lucruri au avut loc împreună: lansări importante de albume, o creștere bruscă a streamingului de muzică și o creștere a numărului de decese în accidente rutiere. Asta nu indică neapărat o relație de cauzalitate
„Pentru mine, acest premiu este o minune care mi-ar putea salva viata. Consider că e noroc și, în același timp, o binecuvântare. Cu acești bani îmi voi lua viața de la capăt”, a mărturisit emoționată câștigătoarea celui mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49, obținut la tragerea loto din 13 august a.c.”, transmite Loteria Română.
Câștigătoarea celui mai mare premiu la Loto 6/49, în valoare de 52.839.623,04 lei (peste 10,07 milioane de euro), si-a ridicat câștigul în cursul zilei de astăzi, 19 august a.c. .
Câștigătoarea este din Oradea, are 59 de ani si este pensionată medical.
A mărturisit că a intrat întâmplător în agenție și a ales să completeze „niște numere la nimereală”.
Câștigătoarea nu a dorit să-și faca publică identitatea.
Beijingul se opune luării de poziții și formării de tabere în domeniul AI, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters.
Se pare că SUA se pregătesc să anunțe zeci de țări că trebuie să aleagă o tabără, în cursa dezvoltării tehnologiilor bazate pe Inteligență Artificială.
Pentru că SUA nu-și doresc o colaborare cu Beijingul, americanii au avertizat că țările care aderă la cadrul Chinei vor fi eliminate dintr-o coaliție AI, condusă de SUA.
Declarațiile au fost date pentru sursa citată de un oficial american. De asemenea, publicația a consultat un proiect intern referitor la subiect.
„Fiecare țară are dreptul să-și aleagă partenerii în funcție de condițiile naționale și de nevoile sale de dezvoltare”, a spus Lin.
Este vorba despre un proiect de scrisoare legat de „Declarații privind oportunitățile AI”. Documentul a fost semnat de 35 de țări care și-au exprimat dorințade a-și alinia cooperarea cu Washingtonul în domeniul AI, potrivit sursei citate.
Inițiativa „Pax Silica” – ce stă, de fapt, la baza acestei coaliții AI pe care Statele Unite intenționează să o formeze – a fost înființată anul trecut, cu scopul de a securitatea lanțurilor de aprovizionare pentru modelele de IA, semiconductori și minerale critice, pe fondul unei rivalități tehnologice acerbe cu Beijingul.
Aproximativ 24 de țări sunt membre ale Pax Silica, între care Kazahstanul, țară bogată în resurse de minerale critice, dar și China. Printre țări se mai află și Japonia, Australia și Coreea de Sud.
Prin presiunea exercitată asupra țărilor de a alege o tabără, SUA speră să priveze China de resurse în cursa pentru crearea celui mai sofisticat sistem AI utilizat în domeniul militar, dar și economic.
Primul test al unei echipe importante din campionatul de baschet al României este programat joi, 20 august, când CSM Oradea va întâlni în deplasare formația maghiară DEAC Debrecen.
Vicecampioana României s-a reunit cu un nou antrenor, finlandezul Mikko Riipinen, și are un lot în care au apărut opt jucători noi.
Pentru CSM Oradea urmează alte partide de pregătire cu SCM Politehnica Timișoara, pe 29 august, și CSU Sibiu, pe 2 septembrie. În perioada 4-6 septembrie, orădenii vor organiza tradiționalul turneu memorial „Antonio Alexe”.
Pentru vicecampioana României, perioada de pregătire va fi una scurtă înaintea primului meci oficial. CSM Oradea va participa la turneul de calificare pentru Basketball Champions League de la Samokov, în Bulgaria, unde va întâlni AEK Larnaca pe 16 septembrie.
U-BT Cluj-Napoca începe amicalele pe 29 augustCampioana României, U-BT Cluj-Napoca, și-a început pregătirea la 17 august, iar primele partide de verificare sunt programate la sfârșitul acestei luni.
Clujenii vor juca două meciuri consecutive cu CS Vâlcea 1924, pe 29 și 30 august.
CS Vâlcea 1924 va avea astfel două dintre cele mai interesante teste ale perioadei de pregătire, ambele împotriva campioanei României.
Pentru U-BT urmează turneul Gloria Cup, în Antalya, unde formația pregătită de Mihai Silvășan va disputa trei partide.
Pe 9 septembrie, clujenii vor întâlni Tofaș Bursa, pe 12 septembrie Bahcesehir College Istanbul, iar pe 13 septembrie Anadolu Efes Istanbul, formație cu două titluri de campioană a Euroligii.
Ultimele teste înaintea noului sezon vor avea loc în Grecia. U-BT va întâlni AEK Atena pe 18 septembrie și Peristeri Betsson pe 19 septembrie.
U-BT și programul europeanPentru U-BT, perioada de pregătire este cu atât mai importantă cu cât echipa va avea din nou un program european solicitant.
Clujenii vor evolua pentru al cincilea sezon consecutiv în BKT EuroCup, iar primul meci din noua ediție este programat la sfârșitul lunii septembrie, în deplasare, cu Maxima Roma.
În faza grupelor, U-BT va mai întâlni formații precum Umana Reyer Veneția, London Lions, Skyliners Frankfurt, La Laguna Tenerife și Turk Telekom Ankara.
Când începe campionatul de baschetU-BT și CSM Oradea nu sunt singurele echipe care au început să-și contureze programul de pregătire. Și alte formații din Liga Națională au început să-și contureze programul din presezon.
Liga Națională de baschet masculin este programată să înceapă pe 3 octombrie, astfel că echipele mai au la dispoziție câteva săptămâni pentru a-și omogeniza loturile și pentru a pregăti noua stagiune.
U-BT Cluj-Napoca, campioana en-titre, va intra direct în play-off-ul Ligii Naționale în sezonul 2026-2027, astfel că nu va disputa meciurile din sezonul regulat.
Până atunci, primele meciuri de verificare vor oferi deja primele indicii despre forma echipelor și despre modul în care noile transferuri se integrează în loturi.
”Grupa de bunuri care a oferit cea mai consistentă susținere dinamicii pozitive a exporturilor a fost cea a materiilor prime agricole (+13,9 la sută), efect al recoltei bune din anul 2025. În plus, investițiile derulate în ultimii ani în sectorul primar și în cel de prelucrare au contribuit la majorarea livrărilor externe ale anumitor produse prelucrate (un exemplu relevant este industria alimentară, în care dinamica cifrei de afaceri externe a crescut până la circa 15 la sută, fiind una dintre rarele excepții la nivelul exporturilor de bunuri industriale).” se arată în Raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României.
Florin Barbu, fostul ministru al agriculturii, spune într-o postare pe Facebook că investițiile masive derulate în ultimii ani în zootehnie și în procesare țin România pe linia de plutire:
”Deficitul comercial al României a scăzut cu -2%, datorită investițiilor derulate în ultimii ani în fermele românești și în fabricile de procesare. Așadar, importăm mai puțin pentru că fermierii și procesatorii noștri produc alimente de calitate, aici, acasă.”, transmite fostul ministru care subliniază că fermierii și procesatorii români au nevoie de susținere financiară.
”Fără finanțare, fermierii, procesatorii și producătorii nu au nicio șansă să continue să producă românește! Fermele se închid, producția scade, iar oamenii își pierd locurile de muncă. ÎI asigur pe toți fermierii și procesatorii români că nu ne vom opri în a-i susține!”, adaugă Barbu.
Referitor la plafonarea adaosului comercial pentru alimente, fostul ministru spune că măsura ar trebui menținută și chiar extinsă:”Este evident că măsura este una bună! Se vede acest lucru atât în datele INS, cât și în Raportul BNR. Practic, BNR validează măsura plafonării adaosului comercial la alimente. Am mai spus și cu alte ocazii, de fiecare dată când s-a pus problema prelungirii acestei măsuri de care beneficiază milioane de români cu venituri mici și medii că plafonarea ar trebui nu doar prelungită ci chiar extinsă și la alte categorii de produse câtă vreme inflația rămâne peste 5%”, a declarat Florin Barbu.
Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită de Parlament până la 31 decembrie 2026.
Schimbările vizează integrarea completă a inteligenței artificiale Gemini, până la finalul acestui an. Aplicația este deschisă de aproximativ 44 de milioane de ori pe lună.
Gemini fusese prezentat inițial în martie, cu lansare în SUA și India.
Acum, tehnologia ajunge și în Europa.Asistentul nu se va mai limita la comenzi vocale de bază. El va putea planifica itinerarii complexe, folosind limbaj natural.
Noutatea principală este funcția Ask Maps. Aceasta permite adresarea unor întrebări complexe, precum găsirea unui restaurant cu mese în aer liber și atmosferă liniștită. Inteligența artificială analizează recenziile și datele locației pentru răspunsuri personalizate. Funcția va fi disponibilă nu doar șoferilor, ci și celor care merg pe jos, cu bicicleta sau motocicleta.
O altă noutate este Navigația Conversațională, activată prin comandă vocală. Utilizatorii vor putea vorbi direct cu Gemini în timpul deplasării. Aceștia vor putea cere recalcularea traseului sau adăugarea unor opriri de ultim moment. Aplicația va găsi și puncte de interes, precum benzinării sau stații de încărcare, fără atingerea ecranului.
Navigația Imersivă completează pachetul de noutăți. Aceasta aduce reconstrucții 3D fotorealiste ale traseelor. Utilizatorii vor putea explora punctele de interes într-un mod complet nou. Toate funcțiile urmează să fie disponibile gratuit, potrivit sursei citate.
Actualizarea face parte dintr-o strategie mai amplă a Google de a integra Gemini în cât mai multe produse.
Aplicația Waze va beneficia, la rândul ei, de funcții similare. Șoferii vor putea raporta incidente rutiere prin comenzi vocale, în limbaj natural. Compania susține că schimbările reprezintă cea mai importantă evoluție a hărților digitale din ultimul deceniu.
Realizat în anul Centenarului Marii Uniri, proiectul a avut ca obiectiv celebrarea României prin
cultură și artă și apropierea publicului de creația muzicală românească, cu un accent special pe
universul enescian.
În cadrul proiectului au fost organizate concerte susținute de Orchestra Metropolitană
București, iar muzica lui George Enescu a devenit nucleul unui demers cultural care a pus în
dialog patrimoniul muzical și identitatea vizuală a României.
Unul dintre rezultatele reprezentative ale proiectului este filmul de scurtmetraj „Rapsodiem –
De la Geneză la Centenar”, construit în jurul Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu,
în interpretarea Orchestrei Metropolitane București, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga.
Filmul transpune muzica enesciană în mijlocul unor peisaje emblematice ale României.
Filmările, desfășurate pe parcursul a două luni și cu participarea a aproximativ 180 de persoane,
au avut loc în zone precum Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor,
Tabăra de sculptură Măgura și Cazanele Dunării. Orchestra Metropolitană București și
dirijorul Daniel Jinga devin astfel parte a unei construcții cinematografice în care muzica,
natura și simbolurile identității naționale se completează reciproc.
Astfel, proiectul a însemnat și scoaterea muzicii din spațiul convențional al sălii de concert
și aducerea ei în mijlocul naturii, acolo unde creația enesciană s-a întâlnit cu peisajul
românesc, într-un dialog spectaculos între sunet, loc și identitate.
Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor, Tabăra de sculptură Măgura și
Cazanele Dunării au devenit astfel parte din povestea vizuală a proiectului.
Proiectul a inclus, de asemenea, trei concerte desfășurate în trei municipii din România,
susținute de Orchestra Metropolitană București, contribuind la apropierea publicului local de
muzica simfonică românească.
La opt ani de la implementarea proiectului, AMR readuce „Rapsodiem” în atenția publicului
nu doar ca pe o evocare a Centenarului, ci și ca pe un exemplu al modului în care administrația
publică locală poate contribui la promovarea patrimoniului cultural și a valorilor naționale.
19 august, ziua nașterii lui George Enescu, reprezintă un prilej de a ne întoarce la creația unuia
dintre cei mai importanți muzicieni români și de a reafirma necesitatea transmiterii
patrimoniului cultural către noile generații.
Prin readucerea în spațiul public a proiectului „Rapsodiem – De la Geneză la Centenar”,
Asociația Municipiilor din România invită publicul să redescopere forța muzicii enesciene și
imaginile unei Românii a cărei diversitate culturală și naturală continuă să inspire.
Asociația Municipiilor din România reprezintă și susține interesele autorităților administrației
publice locale municipale și promovează inițiative, proiecte și parteneriate care contribuie la
dezvoltarea comunităților locale și la punerea în valoare a patrimoniului, culturii și identității
acestora.
Pe 26 iulie, un drumeț a semnalat prezența a două trupuri pe acest ghețar din sudul țării, aflat în apropierea graniței cu Italia, potrivit Le Figaro.
Trupurile au fost transportate la Institutul de Medicină Legală al Spitalului Valais, din Sion, pentru a fi identificate.
„O comparație directă a profilurilor ADN a permis stabilirea oficială a faptului că este vorba despre doi alpiniști dispăruți în regiunea Weissmies din 1992”, a precizat poliția din Valais.
Cei doi bărbați erau cetățeni belgieni și aveau 39, respectiv 41 de ani la momentul dispariției.
O listă cu persoane dispărute din 1925Poliția cantonală din Valais deține o listă a persoanelor dispărute din 1925, majoritatea fiind dispărute în zone montane sau în cursuri de apă.
Pe măsură ce ghețarii se retrag, se întâmplă ca rămășițele unor persoane dispărute în munți cu zeci de ani în urmă să iasă la iveală.
În 2025, oasele unui alpinist dispărut în 1994 au fost găsite în masivul Obergabelhorn, în apropiere de Zermatt, în Valais.
Într-o postare încărcată pe contul său de Facebook, Bogdan Ivan scrie că premierul interimar „a publicat cifrele, calendarul, condițiile, ca și cum s-ar fi și născut ieri, odată cu ghidul din Monitorul Oficial”.
Potrivit acestuia, în luna decembrie a anului trecut a fost „inițiat acest proiect la Ministerul Energiei: schemă de sprijin pentru instalații stand-alone de stocare în baterii, din Fondul pentru Modernizare”.
Aprobarea Comisiei Europene, obținută în martieÎn luna martie a acestui an, „am obținut aprobarea Comisiei Europene. Tot ce citiți azi în postarea premierului era deja stabilit atunci: 150 de milioane de euro, minimum 2.174 MWh capacitate nouă, plafon de 69.000 euro/MWh, maximum 15 milioane per companie, selecție prin licitație — câștigă cine cere cel mai mic ajutor”, potrivit fostului ministru.
La momentul respectiv, angajamentul public ascumat a fost „apel de proiecte lansat în trimestrul II 2026”.
Ivan afirmă că „ghidul solicitantului, practic finalizat încă din primăvară, a fost publicat «ieri», cu aproape jumătate de an întârziere”.
De asemenea, adaugă că depunerea contractelor va avea loc abia din 1 septembrie, în timp ce contractele vor fi semnate abia anul viitor.
„Depunerea proiectelor: abia din 1 septembrie. Contracte semnate: în 2027”, conform fostului ministru al Energiei.
„Patru luni în care documentul a stat în sertar. Patru luni în care România a continuat să vândă ieftin energia de la prânz și să o importe scump seara, exact problema pe care această schemă o rezolvă. Întârzierea asta nu e o abstracțiune administrativă, e în factura fiecărui român și în costurile de echilibrare ale rețelei”, afirmă Bogdan Ivan.
Cu toate acestea, fostul ministru salută „faptul că proiectul merge mai departe. Proiectele bune trebuie să continue indiferent cine semnează ordinul de ministru. Asta înseamnă continuitate în energie și asta susțin constant. Dar continuitate nu înseamnă să prezinți drept realizare proprie un proiect construit, negociat și aprobat la Bruxelles de altcineva, după ce l-ai ținut blocat luni de zile”.
„România nu are nevoie de comunicate festive pe munca altora. Are nevoie de ritm. Iar ritmul s-a pierdut exact acolo unde trebuia doar apăsat un buton”, a conchis Bogdan Ivan.
ContextMarți, Ilie Bolojan a anunțat că va fi alocată suma de 150 de milioane de euro pentru noi instalații de stocare a energiei. Acestea vor fi racordate direct la Sistemul Energetic Național. Proiectele vor fi finanțate prin Fondul pentru Modernizare. Ele ar urma să asigure cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare.
Ministerul Educației și Cercetării a pus pe 14 august în consultare publică noua metodologie pentru admiterea în clasa a IX-a în anul școlar 2027-2028. Este prima generație pentru care ar trebui să se aplice una dintre cele mai controversate prevederi ale Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023: posibilitatea ca liceele să organizeze un concurs separat pentru maximum 50% dintre locuri.
Cum funcționează admiterea acumÎn sistemul folosit în 2026, pentru majoritatea elevilor media de admitere este chiar media obținută la Evaluarea Națională, iar repartizarea la liceu se face computerizat, în funcție de medie și de opțiunile completate de candidat. În 2026, Ministerul Educației a anunțat că 119.484 de elevi au fost repartizați astfel, reprezentând 99,89% dintre absolvenții care au completat opțiuni.
Există deja excepții pentru anumite filiere și clase, precum probele de aptitudini pentru liceele vocaționale sau verificările lingvistice pentru anumite clase bilingve.
Din 2027 ar trebui însă să apară un al doilea traseu de acces, mult mai extins.
Ce înseamnă, de fapt, „examenul dublu”Toți elevii vor susține în continuare Evaluarea Națională. Aceasta rămâne obligatorie.
După Evaluarea Națională, un liceu va putea decide să organizeze propriul concurs de admitere pentru maximum 50% dintre locurile sale, la anumite specializări sau la toate.
Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie, potrivit proiectului, să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale. Concursul ar avea două probe. Liceul stabilește disciplinele, în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.
De exemplu, pentru Matematică-Informatică, liceul poate alege probe dintre Matematică, Informatică și TIC sau Fizică. Pentru Științe ale Naturii sunt prevăzute Biologia, Chimia și Fizica, iar la Științe Sociale pot apărea Geografia, Educația socială sau Istoria.
Prin urmare, un elev care țintește un loc scos la concurs de un liceu ar susține mai întâi Evaluarea Națională, apoi încă două probe.
Nu toți copiii vor fi însă obligați să dea aceste examene. Participarea este opțională. Elevii care nu se înscriu sau care nu sunt admiși prin concurs vor putea participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.
De ce a izbucnit scandalulUna dintre cele mai sensibile prevederi este libertatea lăsată liceelor în stabilirea formulei de admitere.
Proiectul spune că rezultatele obținute la probele organizate de liceu vor intra în media de admitere cu o pondere stabilită de fiecare unitate de învățământ. Ministerul nu a prevăzut în proiect, în prezent, o pondere națională unică. Criteriile și formula ar urma să fie stabilite prin decizia consiliului de administrație al fiecărui liceu și publicate înaintea examenului.
AUR a criticat tocmai această libertate, susținând că, în lipsa unui plafon național, un liceu ar putea acorda ipotetic o pondere foarte mare propriilor probe, reducând astfel importanța Evaluării Naționale. Partidul mai reclamă că proiectul nu introduce suficiente garanții unitare privind conflictele de interese, supravegherea examenelor sau contestațiile.
Și PSD a intrat miercuri în dispută. Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a criticat lipsa supravegherii video prevăzute explicit pentru concursul separat, modul de corectare și regulile contestațiilor. Social-democratul susține că existența unor probe diferite în funcție de liceu ar putea încuraja și pregătirea suplimentară contra cost.
Părinții și organizațiile pentru copii avertizează asupra meditațiilorSalvați Copiii România a cerut pe 19 august renunțarea la concursurile proprii și păstrarea repartizării computerizate drept principalul mecanism de admitere.
Organizația argumentează că introducerea unor examene suplimentare poate avantaja familiile care își permit mai multe meditații. Potrivit unei consultări citate de Salvați Copiii, 57% dintre elevii de vârsta gimnaziului chestionați fac deja meditații, iar 55% dintre cei care apelează la pregătire suplimentară lucrează la cel puțin două materii.
Federația Națională a Părinților a cerut, la rândul său, retragerea proiectului în forma actuală, iar criticile s-au concentrat asupra riscului apariției unor reguli diferite de la un liceu la altul.
Calendarul este și el foarte strâns. Rezultatele finale ale Evaluării Naționale ar urma să fie anunțate pe 7 iulie 2027, înscrierea pentru concursul liceelor pe 8 iulie, iar cele două probe pe 9 și 12 iulie. Rezultatele finale ar urma să fie cunoscute pe 15 iulie. Repartizarea computerizată este programată abia pentru 26 iulie.
De unde a apărut, de fapt, această reformăMinistrul Educației, Mihai Dimian, a încercat să delimiteze instituția de decizia politică privind introducerea concursului.
Prevederea există în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește explicit că liceele pot organiza concurs pentru maximum 50% dintre locuri și că organizarea și criteriile de admitere sunt stabilite prin hotărârea consiliului de administrație al liceului. Legea mai stabilește că probele trebuie să fie standardizate și unice la nivel național.
Tot legea din 2023 a decis că noul sistem se aplică începând cu generația care era în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, adică exact elevii care vor termina gimnaziul în 2027.
Mihai Dimian a transmis că Ministerul nu poate pur și simplu să ignore această prevedere și că, atât timp cât legea rămâne în vigoare, instituția trebuie să pregătească regulile de aplicare. El a precizat însă că observațiile formulate în consultarea publică pot modifica metodologia finală.
Ministrul Educației spune acum că examenul ar putea fi amânatÎn plină controversă, chiar ministrul Mihai Dimian a declarat miercuri că nu se consideră un susținător al concursului separat și că, după discuții cu parlamentari din mai multe partide, crede că se poate forma o majoritate pentru amânarea aplicării prevederii.
Problema este că Ministerul nu poate elimina printr-o simplă metodologie un mecanism prevăzut în lege. Pentru amânare este nevoie de modificarea Legii 198/2023 în Parlament.
Iar miercuri au apărut deja două variante.
Deputata PNL Raluca Turcan a anunțat un proiect prin care noua modalitate de admitere să se aplice abia generației care intră în clasa a V-a în anul școlar 2026-2027. Practic, aplicarea ar fi împinsă cu patru ani, pentru admiterea din 2031. Turcan argumentează că actualii elevi de gimnaziu nu ar trebui să afle regulile unui examen atât de important cu doar câteva săptămâni înaintea începerii clasei a VIII-a.
Separat, social-democratul Mihai Ghigiu a anunțat pe 19 august că a depus la Camera Deputaților un proiect care amână aplicarea cu doi ani, astfel încât schimbarea să nu afecteze elevii aflați deja acum în gimnaziu.
Ce trebuie să știe părinții în acest momentÎn ciuda scandalului și a anunțurilor politice, admiterea suplimentară din 2027 nu a fost încă anulată sau amânată.
La 19 august, situația juridică este următoarea: Legea 198/2023 prevede în continuare posibilitatea concursurilor organizate de licee începând cu admiterea din 2027, iar metodologia Ministerului este doar în faza de consultare publică.
Pentru ca actualii elevi care intră în clasa a VIII-a să rămână la sistemul clasic, Parlamentul trebuie să adopte o modificare a legii.
Președinta interimară Delcy Rodríguez a calificat în ianuarie capturarea și scoaterea din țară de către armata americană a lui Maduro și a soției sale, Cilia Flores, drept un act de „agresiune josnică”. Fratele ei, liderul Parlamentului venezuelean, a declarat că autoritățile „nu se vor opri” până când acesta nu va fi eliberat din închisoarea din Brooklyn, unde este acuzat de trafic de droguri, relatează Financial Times.
Însă guvernul lui Rodríguez, susținut de SUA, a surprins opoziția prin faptul că nici măcar nu a ridicat aceste solicitări în timpul celor cinci sesiuni de negocieri, încheiate săptămâna trecută, au declarat pentru Financial Times mai multe persoane care au participat la discuții.
„Maduro și Flores pur și simplu nu există la masa negocierilor”, a declarat un reprezentant al opoziției. „I-au șters din istorie”.
Washingtonul o susține pe Rodríguez, fosta vicepreședintă a lui Maduro, după ce trupele speciale americane l-au capturat pe fostul lider venezuelean într-un raid nocturn, pe 3 ianuarie. În schimb, noua conducere de la Caracas a deschis resursele naturale ale țării pentru investitorii străini și a oferit companiilor americane acces la rezervele de petrol ale Venezuelei.
Prima rundă de negocieri cu opoziția trebuia să stabilească pașii pentru organizarea unor noi alegeri prezidențiale, dar discuțiile s-au încheiat cu puține rezultate concrete.
Cele două părți s-au concentrat în principal pe finanțarea reconstrucției după cutremurele devastatoare din iunie. Ele au cerut și repatrierea unor lingouri de aur în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari, păstrate în seifurile Băncii Angliei. De asemenea, au convenit să înceapă discuții pentru reformarea sistemului de justiție.
Zara Larsson este unul dintre cele mai recente exemple care arată cum fandomurile de pe TikTok transformă un simplu concert într-un fenomen cultural. Dincolo de muzică, rebrandingul artistei a dat naștere unei comunități unite de un univers vizual emblematic, inside jokes, simboluri specifice și estetica „Euro Summer”, pe care fanii o recreează prin outfit-uri, makeup și conținut propriu. În jurul apariției sale la festival, pe TikTok au apărut mai multe postări care au celebrat atât muzica, cât și energia, ironia și comunitatea creată de artistă.
Iată câteva dintre trendurile și momentele care au definit conversația despre Zara Larsson pe TikTo înainte și după concertul său din România. Citeşte comunicatul integral AICI
