Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții.
Critici privind independența justițieiMarinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem.
„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu.
El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor.
Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior.
Critici la adresa reorganizării CSMO parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare.
În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare.
„Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM.
El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative.
Contestă mai multe măsuri din programMarinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare.
În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său.
Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții.
Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției.
În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională.
Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilorUn alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice.
El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție.
Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții.
Critici privind prescripția și combaterea criminalitățiiÎn ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete.
El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe.
Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni.
„Programul nu este reformist, ci orwellian”În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar.
„Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu.
Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Decizia a fost luată sâmbătă, la Baden-Baden, în cadrul unei reuniuni extraordinare a DOSB, iar München a câștigat în fața candidaturii Köln-Rhein-Ruhr.
Anunțul a fost făcut de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în prezența lui Thomas Bach, fostul președinte al Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Germania încearcă astfel să readucă Jocurile Olimpice de vară pe teritoriul său, după ediția din 1972, desfășurată chiar la München.
München construiește candidatura în jurul moștenirii din 1972Proiectul Münchenului se concentrează în principal în jurul Parcului Olimpic construit pentru ediția din 1972, aflat în proces de modernizare. Candidatura pune accent pe un concept compact, cu distanțe reduse între principalele facilități și cu implicarea orașului și a regiunii metropolitane.
Locuitorii Münchenului s-au pronunțat deja în favoarea candidaturii. La consultarea organizată în octombrie 2025, 66,4% dintre participanți au votat pentru proiect, la o prezență de 42%.
Evaluarea DOSB publicată înaintea desemnării candidatului a acordat proiectului München 87,03 puncte din 100, față de 85,02 pentru Köln-Rhein-Ruhr.
Un trecut olimpic marcat de edițiile din 1972 și 1936München a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1972, ediție marcată de atacul terorist asupra delegației israeliene din Satul Olimpic. Unsprezece membri ai delegației israeliene au fost uciși.
Celelalte ediții ale Jocurilor Olimpice organizate pe teritoriul Germaniei au avut loc în 1936: Jocurile de iarnă la Garmisch-Partenkirchen și cele de vară la Berlin. Ediția din 1936 de la Berlin a fost folosită de regimul nazist în scopuri de propagandă.
Ce urmează pentru candidatura germanăDesemnarea Münchenului reprezintă doar primul pas. Germania trebuie să intre în procesul internațional de selecție al CIO, care începe cu etapa de „dialog continuu”. Potrivit procedurii prezentate de DOSB, candidaturile vor putea trece ulterior în etapa de „dialog strategic”, în care proiectele vor fi analizate mai detaliat și vor fi vizitate de o comisie a CIO.
DOSB nu trebuie încă să stabilească dacă ținta este ediția din 2036, 2040 sau 2044. Comitetul olimpic german spune că cele trei variante rămân deschise în acest moment.
Decizia de la Baden-Baden încheie competiția internă din Germania. Hamburg își retrăsese candidatura în primăvara acestui an, iar Berlin s-a retras din cursă în septembrie. Astfel, selecția finală s-a redus la München și Köln-Rhein-Ruhr.
Echipele de Radiologie Intervențională ale Spitalelor Județene de Urgență din Sibiu și Cluj au realizat o intervenție endovasculară complexă pentru tratarea pacientei, aflată în evidența echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu.
Femeia suferea de episoade recurente de hemoragie genitală severă. „În urma investigațiilor imagistice, medicii au identificat o imagine nodulară hipervascularizată endometrială, sugestivă pentru un rest de produs de concepție”, spun reprezentanții spitalului, într-o postare pe Facebook. Această afecțiune poate pune viața în pericol prin riscul de sângerări masive și poate necesita, în unele cazuri, histerectomia.
Având în vedere vârsta pacientei, medicii au urmărit atât oprirea sângerării, cât și conservarea uterului. După evaluarea multidisciplinară, a fost aleasă embolizarea arterială selectivă.
Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără o intervenție chirurgicală clasică. Medicii au identificat arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale, blocând controlat fluxul de sânge.
„ Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără nicio tăietură chirurgicală clasică. Cu ajutorul unor catetere de mici dimensiuni și ghidați angiografic, medicii radiologi intervenționiști au identificat precis arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale (de 500–700 μm). Astfel, s-a blocat controlat fluxul de sânge anormal”.
Potrivit SCJU Sibiu, intervenția a avut „un rezultat procedural excelent”, iar sângerarea s-a oprit imediat, „cu păstrarea intactă a uterului”.
Sursa foto: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu/Facebook
O alternativă la chirurgia clasică„Colaborarea dintre specialități și între centre medicale universitare reprezintă viitorul medicinei moderne”, transmit reprezentanții SCJU Sibiu.
Potrivit acestora, cazul arată cum radiologia intervențională poate oferi „soluții terapeutice moderne, cu traumă redusă pentru pacient și perioade de recuperare mult mai scurte comparativ cu chirurgia clasică”.
Intervenția a fost realizată de echipele de Radiologie Intervențională ale SCJU Sibiu și SCJU Cluj, cu participarea echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu și cu supravegherea asigurată pe parcursul procedurii de echipa de Anestezie și Terapie Intensivă a spitalului sibian.
Donald Trump a publicat imaginea pe platforma sa de socializare, Truth Social, fără să o însoțească de explicații. Pe hartă, Strâmtoarea Ormuz apare marcată cu denumirea „TRUMP STRAIT” („Strâmtoarea Trump”).
Potrivit Times of Israel, postarea a fost făcută la aproximativ o jumătate de oră după apariția informațiilor că Trump ar fi respins propunerea Iranului privind o încetare a focului pentru șapte zile. Presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă intenționează să reia atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Trump propusese deja numele „Strâmtoarea Trump”Nu este prima dată când președintele american folosește această denumire. La începutul lui septembrie, Trump a întrebat pe Truth Social dacă Strâmtoarea Ormuz ar trebui redenumită după numele său, susținând că Statele Unite dețin controlul asupra căii maritime.
„Acum că deținem controlul asupra acesteia, ar trebui să redenumim Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Trump?”, scria atunci liderul de la Casa Albă.
Ulterior, Trump a publicat și o hartă în care strâmtoarea era descrisă drept un „nou teritoriu american”. Publicarea noii imagini reprezintă însă un pas în plus față de mesajul anterior: de această dată, numele „Trump Strait” apare direct pe hartă.
Strâmtoarea Ormuz, între negocieri și rute alternativeIranul a prezentat un plan pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor privind programul nuclear.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis prin intermediari din Qatar o propunere care prevede redeschiderea strâmtorii în șapte zile. În schimb, Teheranul cere ridicarea blocadei navale americane, renunțarea la sancțiunile asupra exporturilor iraniene de petrol și respectarea unei încetări a focului care să includă și Libanul.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înaintea războiului declanșat la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o cincime din transporturile comerciale mondiale de petrol treceau prin această zonă. Blocarea și perturbarea traficului au contribuit la creșterea prețurilor energiei, iar circulația navelor rămâne mult sub nivelurile înregistrate înaintea conflictului.
La începutul lunii septembrie, Trump declara că sunt dezvoltate conducte și rute terestre alternative care ar putea reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz. „Strâmtoarea Ormuz nu mai este ceea ce era”, spunea atunci președintele american.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun deja de conducte prin care petrolul poate fi transportat fără a traversa Strâmtoarea Ormuz. Ruta saudită duce țițeiul din estul țării până la Marea Roșie, însă conducta a fost închisă temporar în această lună în urma unui atac cu drone. Emiratele Arabe Unite transportă petrol către portul Fujairah, la Golful Oman, și dezvoltă noi rute pentru a-și reduce dependența de strâmtoare.
„Dacă nu se anulau, câștigam alegerile. Georgescu era coșul de gunoi al istoriei. Nu mai vorbea nimeni despre el și lucrurile stăteau mai bine”, a declarat Elena Lasconi, într-un interviu pentru Digi24, sâmbătă.
Întrebată dacă Călin Georgescu mai are un viitor în politica românească, Elena Lasconi a spus că acest lucru este posibil și a susținut că anularea alegerilor l-a transformat într-un „martir”.
„S-ar putea să aibă, au făcut din el un martir. Anularea alegerilor a fost cea mai nasoală chestie care s-a întâmplat în țara asta și o lovitură mare, mare de atâta democrație din România”, a declarat Lasconi.
Lasconi a afirmat, totodată, că o parte dintre oamenii care îl susțin pe Georgescu sunt persoane dezamăgite de actuala clasă politică.
„Sunt oameni de bună credință care cred în Georgescu pentru că oamenii ăștia nu au mai găsit o voce în scena politică. Pentru că scena politică s-a stricat din ce în ce mai tare”, a afirmat Lasconi.
Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea
Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi, iar Elena Lasconi a obținut 19,18%, ocupând locul al doilea.
Turul al doilea era programat pentru 8 decembrie 2024, între Georgescu și Lasconi. Curtea Constituțională a anulat însă, pe 6 decembrie, întregul proces electoral și a decis reluarea alegerilor.
Florin Manole începe postarea pe Facebook prin a afirma că programul este „criticabil”.
Prima problemă semnalată de fostul ministru este legată de reforma pensiilor de serviciu din domeniul apărării. Manole susține că în program apare formularea potrivit căreia reforma ar putea fi promulgată până la 19 octombrie 2023, iar președintele ar putea să o semneze sub numărul 282/2023.
„Nu contează că suntem în septembrie 2026”, ironizează Manole, care amintește că reforma pensiilor de serviciu reprezintă Jalonul 215 din PNRR și susține că acesta este deja închis.
„Mai e cineva serios în PNL?”Ministrul critică astfel actualizarea programului și întreabă dacă „mai e cineva serios la PNL”,
punând sub semnul întrebării modul în care a fost elaborat documentul.
Un alt exemplu invocat este digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), menționată, potrivit lui Manole, la pagina 84 a programului. Ministrul spune că susține obiectivul, însă atrage atenția că acesta ar fi trebuit deja implementat în cadrul PNRR.
„Sunt 100% de acord cu ideea”, afirmă Manole, adăugând că proiectul ar fi trebuit finalizat până la 31 august 2026, moment la care Comisia Europeană și Ministerul Muncii ar fi putut testa și declara închis Jalonul 240 din PNRR.
Florin Manole menționează și Sistemul Național Integrat de Asistență Socială, pe care îl consideră o reformă necesară, dar precizează că și această măsură este deja asociată unui jalon PNRR închis, respectiv Jalonul 170.
Măsuri deja implementateO critică aparte vizează reforma Inspecției Muncii (ITM). Manole afirmă că aceasta nu reprezintă o măsură deja implementată sau un jalon PNRR și face, în schimb, referire la un dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), indicând numărul 304/2/P/2026. Potrivit ministrului, dosarul ar fi fost deschis după apariția unor imagini în care șefi ai ITM ar fi fost surprinși punând „traistele” în portbagaj. Manole îi critică în acest context pe Ilie Bolojan și Florin Pîslaru, susținând că aceștia nu ar fi reacționat public în acest caz.
În final, ministrul Muncii își încheie mesajul într-o notă ironică, afirmând că se oprește la aceste exemple și că situația este „jenantă pentru 3 partide”.
Manole transmite, totodată, o apreciere ironică celor de la Ministerul Muncii, susținând că, în ultimii ani, instituția a implementat deja o mare parte dintre măsurile prezentate în programul atribuit lui Siegfried Mureșan.
„Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă, pe Facebook.
Fostul președinte afirmă că președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru „un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene”.
„Cum să pui la București un premier care…?”Băsescu se referă apoi la direcția pe care Mureșan ar putea să o urmeze în funcția de premier, menționând statul de drept, independența justiției și lupta anticorupție.
„Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu statul de drept, cu justiția independentă, cu lupta anticorupție? Ne-a ajuns!”, afirmă fostul președinte.
„Armata de manipulare şi dezinformare”Traian Băsescu susține că „armata de manipulare şi dezinformare a trecut imediat la treabă” după desemnarea lui Mureșan.
„Mureşan? Trădător, omul nemţilor, asociat cu mafia, nu apără România”, scrie Băsescu, enumerând acuzațiile pe care le atribuie celor care contestă desemnarea.
Fostul președinte continuă în aceeași notă ironică, afirmând că, potrivit „adevăraţilor patrioţi”, un premier potrivit pentru România ar fi „un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii române, dacă se poate fără diploma de bacalaureat şi eventual să-l doară în… de deficit”.
„Asta E!!!!!”, încheie Traian Băsescu.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale s-a declarat dezamăgită de prestația șefului statului și a afirmat că regretă că l-a indicat pe Bolojan drept soluție pentru funcția de premier.
Lasconi a vorbit și despre propria experiență electorală, spunând că cea mai mare greșeală a sa a fost decizia de a candida la Președinție și că se gândește „foarte serios” dacă va mai intra într-o cursă electorală.
Lasconi, despre Nicușor Dan: „Sunt foarte mulți români care se simt prost”Întrebată despre poziționarea externă a președintelui Nicușor Dan, Lasconi și-a concentrat criticile asupra modului în care acesta se prezintă și se comportă la întâlnirile oficiale.
„Ce credibilitate ai când tu tragi de șosetă și te scarpini în nas? Și te mai duci cu un rucsac, cu nu știu ce, în el. Nu. Dați-mi voie. Hai să nu intrăm pe ăsta, că mă mă enervează, pentru că mă simt prost. Și cred că sunt foarte mulți români care se simt prost. Care au girat pentru omul ăsta. E lumina, olimpicul. Suntem dezamăgiți de ceea ce vedem și multe ori este rușine. Mai ales românii din diaspora. Doamne, deci când ajunge omul ăsta printr-o țară pe unde sunt români, e rușinea rușinilor”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi l-a criticat pe Nicușor Dan și pentru comportamentul său în timpul unei întâlniri la care participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a afirmat: „Nu se poate așa ceva. Deci suntem de râsul lumii”.
De ce spune că regretă că l-a indicat pe Bolojan pentru funcția de premierLasconi a revenit și asupra susținerii exprimate anterior pentru Ilie Bolojan. Ea a explicat că îl considera potrivit pentru funcția de prim-ministru datorită experienței sale administrative, dar că ulterior și-a schimbat opinia.
„Eu am răspuns, am fost prima persoană care a spus asta, regret că am spus-o, de ce? M-am gândit că, pentru funcția de premier, ne trebuie un profesionist. Și cine putea să aibă mai multă experiență în administrație decât domnul Bolojan? A făcut din Oradea un oraș superb, da? A fost și președintele Consiliului Județean. Experiența politică e foarte importantă. M-am gândit că el ar fi soluția”, a declarat Lasconi.
Ea a criticat apoi măsurile luate de Bolojan, susținând că ajustările bugetare au vizat domenii pe care ea le consideră sensibile, în timp ce companiile de stat nu ar fi beneficiat de aceeași atenție:
„După ce am văzut ce-a făcut, în primele, adică stai tu și zici gata, jap, jap, te vreau. Jap, jap, luăm de la mame, de la persoane cu handicap, tăiem proiecte. Într-un capitalism nu omori investițiile. Nu te ocupi și nu arunci niciun ochi spre companiile de stat, care sunt găuri negre, da?”
„Naționalismul sănătos? Asta e o prostie”Lasconi a respins și conceptul de „naționalism sănătos” invocat de Nicușor Dan.
„Asta e o prostie. Nu există așa ceva. Cum adică naționalism sănătos? Hai să vorbim despre lucrurile reale”, a declarat ea.
Lasconi susține că politicienii ar trebui evaluați în funcție de lucrurile concrete pe care le-au făcut, nu după afișarea simbolurilor naționale în campaniile electorale.
„Ce ai făcut tu pentru țărișoara asta? Dacă ești așa de român. Ce ai făcut tu, mă? Tu ăsta, care ești la guvern acum, care ești la conducere, ce ai făcut?”, a afirmat Lasconi.
„Cea mai mare greșeală este că am candidat”Elena Lasconi a făcut și o evaluare critică a propriei participări la cursa prezidențială. Întrebată care a fost cea mai mare greșeală din campania electorală, aceasta a răspuns:
„Cea mai greșeală este că am candidat. Că am încercat să salvez un partid și un popor care îmi dorește să fie salvat. Eu dacă voiam să candidez la prezidențiale, mă pregăteam înainte cu 2-3 ani. Pe tot ce înseamnă politică externă, mă pregăteam.”
Lasconi a spus că a fost nevoită să învețe din mers și că una dintre greșelile sale a fost încercarea de a răspunde tuturor întrebărilor primite în timpul campaniei.
„M-am apucat să iau taurul de coarne și să învăț din mers. Și am învățat mult, mult. Erau uimiți consultanții pe care îi aveam. Cât de mult am putut să absorb. Și a fost o greșeală din partea mea că am încercat să răspund la toate întrebările. Și am fost cinstită, adică am zis, că ceilalți o dădeau cotit așa”, a declarat ea.
Întrebată dacă se gândește să nu mai candideze, Lasconi a răspuns: „Mă gândesc foarte serios. Probabil, pentru că am început niște lucruri și vreau să las în urma mea”, indicând apoi proiectele locale pe care spune că vrea să le finalizeze la Câmpulung Muscel.
Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel și fostă candidată la alegerile prezidențiale, susține că partidele s-au transformat în „grupuri de interese”, în care aceiași oameni se rotesc între ei.
Întrebată, sâmbătă, la Digi24, dacă experiența de candidat la Președinția României a ajutat-o să înțeleagă mai bine ce este „sistemul”, Lasconi a răspuns afirmativ.
„Sunt aceiași care se rotesc între ei, PSD, PNL, toți. Mi se pare că, într-un fel, la toate măgăriile pe care le vezi, la toți corupții pe care îi vezi la televizor, că s-au transformat partidele în niște grupuri de interese”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi: „Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii”În opinia sa, cei care fac parte din acest „sistem” își folosesc pozițiile pentru a-și favoriza apropiații.
„Atât. Să-i dau lui cutărică, lui cutărică. Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii. Și restul nu contează”, a spus Lasconi.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale a descris apoi, în termeni critici, ceea ce consideră a fi atitudinea politicianului român: „Știți vorba aia: ningă, plouă, trăsnească, numai în cap să nu mă lovească. Cam așa e pentru politicianul român. Măi, nu-i interesează”, a afirmat Lasconi.
„Eu am fost acolo, în politică. Am stat la masă, eram singura femeie, cu toți bărbații ăia mari și puternici care conduc România. Vai de capul nostru”, a spus Lasconi, referindu-se la propria experiență în politică.
„Nivelul este foarte jos și toți sunt numai și numai pe combinații”, a mai spus Lasconi.
Lasconi dă vina pe „sistem” pentru anularea alegerilorÎntrebată cui îi atribuie anularea alegerilor prezidențiale, rușilor sau românilor, Lasconi a indicat „sistemul”.
„A fost sistemul. Categoric sistemul. De la noi, de aici”, a răspuns fosta candidată la Președinție. „Părerea mea, acum poate că peste 50 de ani o să vedem adevărul”, a adăugat ea.
Lasconi i-a menționat în acest context pe președintele francez Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, susținând că nu crede că anularea scrutinului ar fi fost posibilă fără acordul lor.
„Eu nu zic că ei și-au dat OK-ul, dar eu cred că nu se putea face fără asta”, a nuanțat însă afirmația.
Totodată, Lasconi a calificat anularea alegerilor drept „cea mai nasoală treabă care s-a întâmplat în țara asta” și „o lovitură mare, mare dată democrației din România”.
Întrebată și dacă crede că Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), „conduce România”, Lasconi a răspuns: „Cred că da. Conduce de mulți ani”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Rogobete cere plecarea acestuia din fruntea instituției și critică prevederile din noul program de guvernare referitoare la sistemul sanitar.
Miza disputei este modul în care activitatea și finanțarea spitalelor sunt raportate la gradul de ocupare a paturilor și la serviciile medicale efectiv furnizate. Reformele promovate în 2026 au prevăzut adaptarea numărului de paturi la nevoile populației, extinderea ambulatoriului și a spitalizării de zi și modificări ale finanțării spitalicești. Ministerul Sănătății a susținut că acestea urmăresc utilizarea mai eficientă a resurselor fără diminuarea accesului pacienților. Ministerul Sănătății
„Viziunea falimentară a lui Horațiu Moldovan, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, continuă și în noul program de guvernare. Acest om trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a scris Alexandru Rogobete.
Acesta susține că spitalele mici riscă să fie evaluate într-o măsură prea mare prin prisma costurilor și a numărului de paturi ocupate, ceea ce, în opinia sa, ar putea conduce la reducerea treptată a capacității unor unități.
„Un spital nu este un hotel, iar gradul de ocupare al paturilor nu reprezintă performanța medicală”, afirmă Rogobete.
El argumentează că existența unor paturi libere poate reprezenta o rezervă necesară pentru situații de urgență, accidente cu victime multiple sau perioade în care numărul pacienților crește sezonier.
„Un pat liber nu înseamnă automat risipă. Poate însemna capacitatea necesară pentru o urgență, un accident colectiv sau un vârf sezonier. Iar un spital mic poate avea o ocupare mai redusă, dar poate fi vital pentru o comunitate întreagă”, a transmis acesta.
Critici privind finanțarea în funcție de activitateRogobete critică și o eventuală accentuare a finanțării în funcție de volumul serviciilor medicale, susținând că trebuie prevăzute garanții pentru personalul din spitale.
„Unde este protejarea veniturilor medicilor și asistenților? Unde este plata corectă a gărzilor? Unde este reorganizarea gărzilor? Unde este strategia de retenție a personalului medical? Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și pentru tinerii care termină rezidențiatul? Nimic concret”, a scris Rogobete.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate”Rogobete propune o definiție mai largă a performanței unităților sanitare, care să includă rezultatele tratamentelor și accesibilitatea serviciilor.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate. Înseamnă rezultate medicale, acces, siguranța pacientului, complexitatea cazurilor și calitatea actului medical”, susține acesta.
În opinia sa, finanțarea prea strâns legată de activitate ar putea crea un mecanism prin care spitalele cu mai puțini pacienți să primească resurse mai mici, să piardă personal și, în consecință, să ofere și mai puține servicii.
„Altfel, riscăm un cerc extrem de periculos: mai puțini pacienți înseamnă finanțare mai mică, finanțarea mai mică înseamnă mai puțin personal, mai puțin personal înseamnă mai puține servicii, iar apoi tocmai această scădere este folosită pentru a justifica închiderea spitalelor!”, a scris Rogobete.
Rogobete: „Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou”Mesajul se încheie cu o nouă solicitare adresată conducerii CNAS.
„Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou. Horațiu Moldovan a pus, în opinia mea, sistemul de sănătate pe butuci. Rezultatele acestei viziuni se văd deja. Iar soluția nu poate fi continuarea ei sub o altă formă. Horațiu Moldovan trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a transmis Alexandru Rogobete.
Pentru meciul de pe Arena Națională din Liga Națiunilor, Luís Godinho va fi ajutat la cele două tușe de conaționalii Pedro Martins și Pedro Almeida, în timp ce al patrulea oficial va fi Fábio Veríssimo. În camera VAR se vor afla alți doi arbitri portughezi, Fábio Oliveira Melo și Hélder Malheiro.
Originar din Borba, Godinho este arbitru FIFA din 2017 și a debutat în prima ligă portugheză în 2015. În actualul sezon a condus deja nouă partide, dintre care patru în Primeira Liga, dar și meciuri în Liga Campionilor, Europa League și Conference League.
Pe 8 septembrie, a arbitrat meciul de Champions League dintre AEK Atena și LASK Linz, câștigat de greci cu 1-0, prin golul marcat de românul Răzvan Marin.
Godinho a fost, de asemenea, arbitrul finalei Cupei Portugaliei din 2025, dintre Benfica și Sporting. Partida s-a încheiat cu victoria lui Sporting, 3-1 după prelungiri.
Godinho nu a condus până acum ca arbitru principal un meci al echipei naționale de seniori a României.
România încearcă să obțină primele puncte din grupă după înfrângerea cu Suedia, scor 1-2.
Partida se va disputa cu tribunele goale, ca urmare a unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA. Spre deosebire de alte meciuri disputate fără spectatori, de această dată nici copiii nu vor avea acces pe stadion.
România și Bosnia și Herțegovina fac parte din Grupa B4, alături de Suedia și Polonia. După prima etapă, România a pierdut în deplasare cu Suedia, în timp ce Bosnia și Herțegovina a început competiția cu o remiză albă în Polonia.
„Am citit cu atenție componenta de sănătate a programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan și, în mod particular, capitolul dedicat politicii medicamentului.
Este un program construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”.
Ni se spune că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției, că spitalele vor fi mai eficiente și că accesul la tratament va fi îmbunătățit.
Foarte bine. Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili?
Iar aici programul devine îngrijorător de subțire.
Unde este strategia pentru specialitățile deficitare?
Unde este politica de retenție a medicilor și asistenților?
Unde este soluția pentru gărzile medicilor?
Unde este plata corectă a gărzilor?
Unde este reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20–24 de ore?
Unde este protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale?
Unde este politica pentru rezidenți?
Unde sunt mecanismele prin care aduci și păstrezi medici în zonele deficitare?”, a postat Alexandru Rogobete.
„Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere.
La fel se întâmplă cu medicamentele și inovația. Sigur că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil. Ele trebuie stimulate, trebuie utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată și cred că România trebuie să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție.
Problema apare atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, cercetării și inovației.
Nu existǎ o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, nu găsim un calendar, o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.
Fostul ministru Rogobete, atac la programul lui Mureșan: „Îngrijorător de subțire”Au schimbat coperta programului, dar riscă să păstreze aceeași obsesie: economia contabilă prezentată drept reformă.
Este continuarea unei filosofii pe care am văzut-o deja în discursul fostului premier Ilie Bolojan „mai bine cumpărăm unul și jumătate sau două mai ieftine, care fac «cam același lucru», decât să cumpărăm unul mai scump”.
Și aici apare o contradicție pe care Oana Gheorghiu, propusă astăzi pentru funcția de ministru al Sănătății, cred că trebuie să o explice public.
Oana Gheorghiu din societatea civilă a construit, ani la rând, un discurs centrat tocmai pe accesul pacientului la tratamentul inovativ de care are nevoie.
În raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”.
Iar activitatea pe care chiar ea o prezintă astăzi în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ.
Rogobete: „Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii”De aceea întrebarea pentru Oana Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății?
Un ecosistem farmaceutic sănătos înseamnă simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.
Altfel, există un risc real: comprimăm costurile pe termen scurt, dar reducem atractivitatea României pentru cercetare și investiții, menținem accesul lent la terapiile noi și ajungem să plătim mâine, prin boală avansată și costuri medicale mai mari, ceea ce credem că economisim astăzi.
Iar politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant?”, arată fostul ministru.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Suspecții au fost plasați sub control judiciar, a anunțat sâmbătă Parchetul din Paris.
Ancheta încearcă să stabilească traseul cărnii suspectate că s-ar afla la originea contaminărilor și a ajuns inclusiv la o fermă din apropierea orașului Saint-Quentin, potrivit informațiilor publicate de Le Figaro și AFP.
Zece măcelari au fost reținuți inițialZece măcelari au fost plasați inițial în custodia poliției în acest dosar, iar șase dintre ei, administratori sau angajați, au fost ulterior puși sub acuzare.
Acuzațiile investigate includ omor din culpă, vătămare corporală din culpă, punerea în pericol a vieții altor persoane, înșelăciune care prezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor sau animalelor, tăinuire și sacrificarea ilegală a unui animal în afara unui abator autorizat.
Cei șase au fost plasați sub control judiciar și nu mai au voie să lucreze ca măcelari sau angajați ai unor măcelării. Există însă o excepție pentru activitatea ca salariați în unități comerciale, cu condiția să nu manipuleze carne neambalată. De asemenea, nu au voie să intre în contact cu ceilalți suspecți din dosar.
Ancheta a ajuns la o fermă din apropierea Saint-QuentinInvestigațiile i-au condus pe anchetatori și către o exploatație agricolă din apropierea Saint-Quentin, care între timp a fost închisă.
Potrivit publicației L’Aisne nouvelle, citată de Le Figaro, ferma ar fi vândut aproximativ 50 de oi cu ocazia sărbătorii Eid. Unele animale ar fi fost ulterior sacrificate și tranșate în afara circuitelor reglementate, inclusiv în măcelării sau chiar la domiciliul unor persoane. Aceste aspecte fac parte din investigație și nu reprezintă, în acest stadiu, concluzii judiciare definitive.
O fetiță de 11 ani a muritValul de infecții a izbucnit în iunie 2025 în zona Saint-Quentin, din departamentul Aisne. Bilanțul comunicat de procurori a ajuns la 32 de cazuri.
O fetiță de 11 ani, Élise, a murit la 16 iunie 2025 la Spitalul Universitar din Amiens. Mai mulți copii, cu vârste cuprinse între 11 luni și 12 ani, au avut nevoie de îngrijiri în spitalele din Saint-Quentin, Amiens, Lille și Reims.
Autoritățile au dispus atunci închiderea preventivă a șase măcelării, dintre care mai multe erau halal, pe fondul suspiciunilor că îmbolnăvirile ar fi fost legate de consumul de carne. Prefectura din Aisne anunțase existența unei „legături biologice formale” între locul de aprovizionare și contaminarea persoanelor bolnave.
Dosarul a fost preluat de procurorii specializați în sănătate publicăAncheta a fost transferată de la Parchetul din Saint-Quentin către structura specializată în sănătate publică a Parchetului din Paris, având în vedere numărul victimelor și complexitatea investigațiilor. Judecători de instrucție instrumentează cazul din 7 august 2025, iar mai multe familii ale copiilor afectați au depus plângeri. Părinții fetiței care a murit au fost audiați în septembrie 2025.
Anumite tulpini de E.coli producătoare de toxine Shiga pot provoca intoxicații alimentare. Cele mai multe cazuri se manifestă prin dureri abdominale și diaree, însă, în situații rare, pot apărea complicații severe, în special la copiii mici și persoanele în vârstă.
Infecția poate evolua către sindromul hemolitic-uremic (SHU), care poate provoca insuficiență renală acută și tulburări sanguine grave. Mai mulți dintre copiii afectați în cazul din Aisne au dezvoltat acest sindrom.
Salariul mediu net era de aproximativ 3.630 de lei pe lună în România anului 1989.
Pe hârtie, suma nu pare mică: o pâine era câțiva lei, laptele – la fel și multe produse de bază aveau prețuri foarte mici.
Dar nu era suficient să ai bani. Trebuia să mai găsești și marfa! E, aici începe circul!
3.063 de lei pe lunăDatele oficiale indică pentru 1989 un salariu mediu de 3.538 de lei brut și 3.063 de lei net. În 1988, salariul mediu net fusese 2.946 de lei.
Salariul minim era de 2.000 de lei, nivel stabilit din 1988.
Deci, cei aproximativ 3.000 de lei sunt o medie admisibilă social, nu venitul tuturor angajaților.
Ce puteai cumpăra cu salariul?Prețurile aproximative din 1989 arătau așa:
Pâine 4 lei Zahăr, kg 12 lei Ulei, litru 17 lei Unt 14 lei Ou 1,5 lei Orez, kg 17 lei Lapte, litru ~3,5 lei Carne ~35 – 38 lei/kg Banane ~22 – 23 lei/kg Salam de vară ~64 – 65 lei/kgO simplă matematică: un salariu mediu de 3.063 de lei însemna aproximativ:
Dar asta nu înseamnă nimic.
Pentru că oricine a trăit în anii comunismului știe că degeaba aveai bani dacă oferta magazinelor se rezuma la conservele de mazăre și macroul congelat.
Inflația era mică. Atunci de ce erau magazinele goale?Este unul dintre cele mai interesante paradoxuri.
Indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru 1989 indică aproximativ 101,1, adică o creștere de circa 1,1%.
O analiză FMI indică aproximativ 0,9%.
Deci România nu avea în 1989 inflația galopantă care avea să apară după 1990.
Dar prețurile erau în mare parte administrate de stat, iar problema principală era penuria.
Într-o economie de piață, un produs rar tinde să se scumpească. În economia planificată, prețul putea rămâne stabil în timp ce produsul dispărea de pe raft.
Așa apărea combinația aparent absurdă:
inflație mică + prețuri controlate + lipsă de produse + cozi.
Când „ieftin” nu însemna accesibilAcum, folosim termenul „accesibil” dând ochii pe spate și, de fapt, vrem să spunem într-un mod prețios „ieftin, ușor de procurat”.
Atunci, „accesibil” avea cu totul altă definiție.
Să luăm, de pildă, pâinea.
La aproximativ 4 lei, un salariu mediu cumpăra matematic peste 750 de pâini. Dar o familie nu-și cheltuia toți banii pe pâine. Avea nevoie de carne, lapte, ouă, ulei, zahăr, făină, legume și alte produse.
Iar unele dintre acestea erau raționalizate sau greu de găsit.
Pe vremea lui Ceaușescu, puteai să iei 300 g de pâine pe zi, 10 ouă pe lună, cantități limitate de carne, zahăr și ulei – pe cartelă.
Prin urmare:
Banii puteau să fie. Marfa putea lipsi.
Carnea: 35–38 de lei kilogramulPentru sfârșitul anilor ’80, carnea costa aproximativ 35 – 38 de lei/kg.
La un salariu de 3.063 de lei, rezultă matematic aproximativ 80 kg de carne – aceeași ordine de mărime apare și în comparațiile publicate ulterior.
Dar asta nu însemna că puteai să intri în magazin ca să-ți iei 80 de kg de carne.
Carnea era greu de găsit. Pentru carne se aștepta ore și zile întregi. La carne se formau cozi fără ca nimeni să știe vreodată dacă pricopsita aia de alimentară o să primească vreodată și altceva în afară de conserve de roșii. Pentru carne se făceau liste. Pentru carne trebuia să te trezești la 3 noaptea să strigi „prezent”. Altfel, îți pierdeai rândul.
Prin urmare, nu banii erau problema, ci accesul.
Uleiul și ouăle: matematică vs. realitateUleiul costa aproximativ 17 lei/litru. Un salariu mediu echivala cu aproximativ 180 de litri, calcul confirmat și de comparațiile retrospective.
Un ou costa aproximativ 1,5 lei, ceea ce însemna circa 2.000 de ouă dintr-un salariu mediu.
Cât costa locuința?Pentru un apartament bucureștean de două-trei camere, întreținerea era de ordinul câtorva sute de lei pe lună.
O estimare pentru un apartament de trei camere indică aproximativ 300 de lei, adică în jur de 10% din salariul mediu.
Dar costul financiar mic nu reflecta neapărat calitatea serviciilor.
Anii ’80 au fost marcați de restricții severe privind energia, încălzirea și apa caldă. Problema nu era întotdeauna factura, ci faptul că serviciul putea să nu fie disponibil în condiții normale.
Televizorul putea costa un salariu întregUn televizor alb-negru costa în jur de 3.000 de lei, iar unul color aproximativ 10.000 de lei, adică un salariu mediu net față de trei salarii medii nete.
Și la ce te ajuta, că oricum, n-aveai ce să vezi la el!
Pentru o Dacie, diferența era și mai mare.
Cât costa o Dacia 1300?O Dacie era aproximativ 70.000–85.000 de lei, în funcție de versiune.
Documente din 1989 care menționează explicit 70.000 de lei pentru o Dacia 1300, adică 23 de salarii medii nete.
Dar degeaba, că nu mereu aveai benzină!
Salariul real chiar crescuse în 1989Și aici avem de-a face cu un alt paradox.
Potrivit FMI, în 1989 salariul mediu nominal crescuse cu aproximativ 4%. Prețurile de consum au crescut și ele cu aproximativ 0,9%. Salariul mediu real a crescut cu circa 3,1%.
Strict statistic, puterea de cumpărare măsurată prin acest indicator crescuse.
Dar indicatorul FMI nu surprinde complet timpul pierdut la cozi, penuria și imposibilitatea de a cumpăra anumite produse.
Dacă un kilogram de carne costă 35 de lei, dar trebuie să aștepți ore întregi și riști să ajungi în față când marfa s-a terminat, costul real al acelui kilogram este mai mare decât prețul de pe etichetă.
O Românie, un 1989, două economiiPentru omul obișnuit existau, practic, două valori diferite ale unui produs: prețul oficial și costul real al procurării lui.
Iar în costul ăsta real puteai să incluzi ore petrecute la coadă, deplasări între magazine, cantități limitate, așteptarea aprovizionării, relațiile personale, uneori, piața informală.
Așa că, dacă e să vorbim despre puterea de cumpărare în 1989-le lui Ceaușescu, dăm de o mulțime vidă alcătuită din „poate”, „am auzit că se bagă carne”, „vine brânza la 10”, „bagă banane la 4”.
Cu un salariu de 3.000 de lei și o inflație de 1%, tot gol îți era frigiderul, tot gol – rezervorul Daciei, tot stins televizorul, tot întuneric pe scara blocului.
În timpul conferinței de presă de sâmbătă, Siegfried Mureșan a fost întrebat despre majorarea pensiilor prevăzută în programul de guvernare și despre nivelul la care acestea ar trebui să ajungă în 2027. De asemenea, i s-a cerut să precizeze cât sunt în prezent pensia minimă și salariul minim în România și cum ar trebui să evolueze acestea potrivit legii.
Premierul desemnat a răspuns inițial vorbind despre deciziile luate de guverne la sfârșitul fiecărui an prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț” și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare.
Întrebat de trei ori despre valoarea salariului minimDupă ce întrebarea privind valorile actuale ale salariului minim și pensiei minime a fost repetată, Mureșan a răspuns: „Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, la finalul acestui an, vom evalua”.
Întrebat din nou dacă știe cât sunt salariul minim și pensia minimă în prezent, candidatul la funcția de premier a vorbit mai întâi despre indexarea acestora cu rata inflației.
În timpul schimbului de întrebări, Siegfried Mureșan a privit de mai multe ori spre telefon înainte de a oferi cifrele. Ulterior, în mediul politic au apărut speculații potrivit cărora premierul desemnat ar fi primit prin mesaje valorile pe care urma să le comunice.
În cele din urmă, Mureșan a oferit o valoare aproximativă pentru salariul minim.
„Salariul minim brut în România este în momentul de față în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a declarat Siegfried Mureșan.
Salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei pe lună, începând cu 1 iulie 2026.
Mureșan, încurcat de rata inflației folosită la indexarea pensiilorÎn privința pensiei minime, Mureșan a răspuns inițial că aceasta este mai mică decât salariul minim și a vorbit despre necesitatea corectării inechităților din sistem.
„Pensia minimă în România este mai puțin decât salariul minim”, a răspuns Mureșan, înainte de a preciza că valoarea acesteia este de 1.281 de lei.
În ceea ce privește rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare, Mureșan a indicat 6,2%, precizând că aceasta a scăzut de la aproximativ 10%.
I s-a atras însă atenția că întrebarea viza indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor și perioada de referință, nu rata curentă a inflației. Premierul desemnat a indicat din nou 6,2%.
Conform mecanismului prevăzut de Legea pensiilor, calculul ia în considerare rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior, alături de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Rata medie anuală a inflației pentru 2025 a fost de 7,3%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Mureșan a susținut că ideile și măsurile cuprinse în program provin de la experții celor trei partide care susțin Cabinetul, precum și din consultările cu reprezentanți ai societății, iar instrumentele informatice au fost folosite în procesul tehnic de redactare și formatare. PNL, USR și UDMR au aprobat programul înainte ca acesta să fie depus la Parlament.
„Toate ideile sunt idei elaborate cu inteligența umană”Întrebarea adresată premierului desemnat a pornit de la aparenta contradicție dintre afirmația potrivit căreia programul a fost realizat cu „inteligență umană” și mențiunea din document referitoare la utilizarea unui program de inteligență artificială.
„Toate ideile pe care noi le-am introdus în programul de guvernare sunt idei elaborate cu inteligența umană. Toată munca pe care am făcut-o la programul de guvernare am făcut-o împreună cu experții celor trei partide. Am formatat programul de guvernare, am făcut liniile și punctulețele și așa mai departe cu tehnologia informației, așa cum cu toții în era modernă facem de mulți ani de zile”, a declarat Siegfried Mureșan.
Programul prezentat de premierul desemnat include, între altele, măsuri privind fiscalitatea, reforma administrației, pensiile, energia, digitalizarea serviciilor publice și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în administrație, cu respectarea protecției datelor.
Mureșan: Ideile au venit și de la fermieri, întreprinzători și sindicatePremierul desemnat a insistat că propunerile din document nu au fost generate de inteligența artificială și a enumerat sursele despre care spune că au contribuit la elaborarea măsurilor.
„Toate ideile sunt rezultatul inteligenței umane din cele trei partide, ale contribuțiilor colegilor din cele trei partide, din administrația locală, din administrația centrală, din grupurile parlamentare. Sunt rezultatul ideilor pe care le-am primit din societate, de la fermieri, de la întreprinzători, de la sindicate, de la asociații padronale. Dar nu le-am scris de mână cu pixul, ci le-am scris pe calculator și am folosit tehnologia informației și mijloacele IT care ne fac pe toți mai eficienți în anul 2026”, a declarat Mureșan.
Programul și lista Cabinetului au ajuns în ParlamentSiegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului propus. Formula guvernamentală convenită de PNL, USR și UDMR cuprinde 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare dintre aceștia având și un portofoliu ministerial.
Următoarea etapă este audierea miniștrilor propuși în comisiile parlamentare de specialitate. Mureșan a anunțat anterior că obiectivul este ca audierile să se desfășoare luni și marți și a cerut ca fiecare candidat la funcția de ministru să beneficieze de cel puțin 60 de minute pentru întrebările parlamentarilor și răspunsuri.
Cercetătorii au analizat de-a lungul anilor modul în care se schimbă percepția față de timpul trecut, iar mai multe teorii încearcă să explice acest fenomen.
O explicație pornește de la diferența dintre timpul măsurat de ceas și timpul perceput de mintea umană. Ceasul măsoară obiectiv aceeași zi de 24 de ore, însă „timpul mental” este influențat de imaginile și experiențele pe care le acumulăm de-a lungul vieții.
O analiză citată de The Independent identifică cinci posibile motive pentru care timpul pare să se accelereze odată cu înaintarea în vârstă.
1. Un an reprezintă o parte tot mai mică din viațăPrima explicație este teoria proporționalității.
La vârsta de 10 ani, un an reprezintă 10% din tot ceea ce ai trăit până atunci. La 50 de ani, același an reprezintă doar 2% din experiența de viață.
Pe măsură ce îmbătrânim, fiecare an nou reprezintă, astfel, o fracțiune tot mai mică din întreaga noastră experiență.
2. Avem mai puține experiențe noiUn alt factor este ceea ce este numit „deficit de noutate”.
Memoria nu înregistrează timpul în mod uniform, ci reține mai ales evenimentele distincte.
Atunci când rutina se instalează, există mai puține amintiri noi care să diferențieze perioadele.
Din acest motiv, timpul poate părea comprimat atunci când privim în urmă.
3. Intrăm pe „pilot automat”Un alt factor este absorbția atenției.
Atunci când facem activități familiare sau repetitive, creierul poate funcționa aproape automat, iar atenția este concentrată asupra activității, nu asupra trecerii timpului.
Cu alte cuvinte, atunci când suntem absorbiți de ceea ce facem, acordăm mai puțină atenție ceasului.
4. Emoțiile puternice lasă amintiri mai clareFrica, anxietatea sau entuziasmul pot lăsa urme puternice în memorie.
În schimb, epuizarea, stresul și monotonia pot produce amintiri mai puțin distincte și mai asemănătoare între ele. Iar atunci când privim retrospectiv o astfel de perioadă, ea poate părea mai scurtă.
5. Dopamina poate avea un rolA cincea explicație se referă la dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, recompensă și modul în care creierul procesează timpul.
Nivelurile de dopamină se pot modifica odată cu înaintarea în vârstă, iar acest lucru ar putea contribui la senzația că timpul trece mai repede.
Cum putem face timpul să nu mai pară că zboarăDacă rutina și lipsa experiențelor noi contribuie la senzația că timpul se comprimă, ieșirea din rutină poate crea mai multe momente distincte și amintiri noi.
Profesorul de inginerie mecanică și autorul de origine română Adrian Bejan, citat de The Independent, recomandă oamenilor să încetinească puțin ritmul, să facă lucruri noi și să se îndepărteze de rutină.
„Surprinde-te. Fă lucruri neobișnuite”, este recomandarea sa.
Ideea este că experiențele noi și neașteptate pot crea amintiri mai distincte și pot schimba modul în care percepem perioada respectivă atunci când privim înapoi.
Întrebat despre informațiile potrivit cărora social-democrații ar putea fi prezenți în Parlament în ziua votului, dar nu ar vota, Mureșan a spus că se așteaptă ca parlamentarii PSD să participe la procedură.
„Ar fi ciudat ca partidul condus de președintele Camerei Deputaților să boicoteze o ședință a Parlamentului și un vot în Parlamentul României. Ar fi o lipsă flagrantă de respect față de Parlamentul României dacă parlamentarii PSD, care dă în momentul de față președinția Camerei Deputaților, nu ar participa la vot”, a afirmat Mureșan.
El a spus că se așteaptă ca parlamentarii social-democrați să fie prezenți la vot.
„Mă aștept ca parlamentarii PSD să fie la serviciu în ziua votului și să muncească în ziua votului. Orice altceva ar fi un act ostil la adresa Parlamentului, la adresa parlamentarismului și ar fi și un act ostil la adresa președintelui României, care încearcă, după puterile pe care le are și cu mijloacele pe care le are, să rezolve această criză politică”, a declarat premierul desemnat.
Mureșan a adăugat că o eventuală neparticipare a parlamentarilor unui partid la procedura de învestire ar reprezenta, în opinia sa, „o sfidare clară a Constituției, a procedurii de desemnare și a președintelui României”.
Declarațiile au fost făcute după ce premierul desemnat a depus la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului pe care îl propune. PSD a anunțat anterior că nu va susține Guvernul Mureșan în Parlament, astfel că obținerea voturilor necesare pentru învestire depinde și de poziția celorlalți parlamentari care nu fac parte din coaliția PNL-USR-UDMR.
Românul Constantin Popovici este unul dintre cei trei sportivi care mai pot câștiga titlul mondial la masculin în anul 2026.
Înaintea finalei din acest weekend, liderul clasamentului este britanicul Aidan Heslop, cu 68 de puncte.
James Lichtenstein are 57 de puncte, iar Constantin Popovici ocupă locul al treilea, cu 55 de puncte. Popovici are deja un titlu mondial în palmares, cucerit în 2023.
Competiția care va decide marele câștigător se desfășoară la Polignano a Mare chiar în centrul istoric al orașului. Sportivii traversează străduțele înguste ale orașului pentru a ajunge la platformele de sărituri, iar publicul îi urmărește de pe stânci, de pe plaja Lama Monachile, de pe balcoane și de pe podul Bourbon.
Continuarea pe Mediafax Italia.
Tánczos Barna, propus de UDMR pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Agriculturii în Cabinetul Mureșan, a declarat sâmbătă că viitorul Executiv ar trebui să evite majorarea taxelor și impozitelor și să reducă TVA la 19%. „Susținem în continuare ideea nemajurării taxelor, susținem ca nici un impozit, nici o taxă să nu fie majurată în perioada următoare, să reducem TV-ul la 19% imediat, și acest lucru este posibil și echilibru bugetar permite acest lucru”, a afirmat Tánczos Barna.
El a susținut totodată că România are nevoie, pentru următorii doi ani, de „un guvern stabil” și a indicat printre prioritățile pentru Agricultură irigațiile, legea arendei, leasingul funciar și dezvoltarea unui sistem de asigurări pentru fermierii afectați de provocările climatice.
UPDATE ora 11: 37 Drulă avertizează: „Dacă nu, se deschide calea anticipatelor”Cătălin Drulă, propus de USR pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în Cabinetul Mureșan, a susținut sâmbătă că viitorul Executiv reprezintă „o alternativă clară” și a evocat scenariul alegerilor anticipate în cazul în care acesta nu va primi sprijinul necesar în Parlament.
„Dacă cei care se declară pro-europeni și susțin de o direcție pro-europeană votează acest guvern, avem parte și de acea stabilitate de care tot vorbesc, și de acea direcție pro-europeană, dacă nu se deschide calea anticipatelor și vom merge către decizia poporului, așa cum este normal într-o democrație”, a declarat Drulă. Acesta a precizat că miniștrii propuși se pregătesc pentru audierile programate la începutul săptămânii viitoare și și-a exprimat speranța că perioada de interimat se va încheia.
UPDATE ora 11:30 Mureșan cere audieri de câte o oră pentru fiecare ministru. Votul de învestitură, marți sau miercuriPremierul desemnat Siegfried Mureșan a cerut Parlamentului ca fiecare ministru propus să fie audiat timp de 60 de minute în comisiile de specialitate, argumentând că intervalul de 30 de minute folosit anterior este insuficient pentru o discuție serioasă. „Dorim ca parlamentarii de la toate partidele să poată adresa întrebări, să aibă o discuție serioasă cu miniștrii”, a declarat Mureșan.
Potrivit calendarului prezentat de premierul desemnat, audierile Cabinetului ar urma să aibă loc luni și marți, iar votul de învestitură în plen este vizat pentru a doua parte a zilei de marți sau, cel târziu, miercuri. Procedura parlamentară începe după ce Mureșan și-a prezentat echipa de 16 miniștri și trei vicepremieri, toți cei trei având și portofolii ministeriale.
UPDATE ora 11:15 Principalele obiective incluse în programul de guvernare propus de MureșanPensionarea anticipată ar dispărea în sistemele unde ieșirea la pensie are loc prea devreme. Cumulul pensiei cu salariul la stat ar fi interzis. Pensiile speciale din apărare și ordine publică s-ar calcula după contribuție și vechime. Ajutoarele sociale ar fi condiționate de muncă sau formare pentru persoanele apte. Părinții care revin la muncă după primele șase luni ar păstra indemnizația de creștere a copilului.
Programul introduce și „Contul Viitorului”, un cont de economii și investiții deschis pe numele copilului.
Ținta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, iar pentru 2030 obiectivul este sub 3%. Programul promite că nu vor exista taxe noi. TVA ar scădea la 19%, fără un termen precis. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar fi eliminat de la 1 ianuarie 2027. Pensiile și alocațiile ar fi indexate în 2027, dar în limitele traiectoriei de deficit. Noua lege a salarizării unice ar trebui adoptată până la 31 octombrie 2026. ANAF s-ar reunifica cu Vama, ar face controale pe bază de risc și ar introduce un sistem bonus – malus pentru conducere.
Numărul parlamentarilor ar scădea cu 13%, dar sistemul electoral rămâne același. Fiecare minister ar avea cel mult trei secretari de stat. Agențiile cu atribuții suprapuse ar fi comasate, iar în administrația centrală s-ar aplica regula „o angajare la două plecări”. Atribuțiile de urbanism, transport, educație și sănătate din București ar trece de la sectoare la Primăria Generală. Apare și un „dividend al reformei”: din iulie 2027, jumătate din economiile certificate ar merge la reducerea taxării muncii.
UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integralSiegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri.
Știrea inițială:Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere.
Trei vicepremieri cu portofoliuMircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă.
Lista miniștrilor propuși în Guvernul MureșanDin partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie.
Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL.
USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri.
UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură.
Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.
Drulă și Turcan, printre numele care revin în ExecutivNoua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii.
Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămâniiSiegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri.
Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare.
Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.
