MediaFax.ro

Actul normativ vizează îmbunătățirea supravegherii activităților de transport și asigurarea respectării legislației fiscale de către operatori.

În ceea ce privește transporturile rutiere, au fost actualizate sau eliminate anumite prevederi referitoare la transportul interjudețean contra cost de persoane prin servicii regulate.

Dispozițiile referitoare la activitățile de intermediere în transportul rutier au fost reformulate pentru a oferi claritate juridică cu privire la tipurile de operațiuni care necesită licențiere.

Domeniul de aplicare pentru activitățile de intermediere în transportul rutier de persoane a fost extins. Astfel, toți participanții direcți sau intermediari la efectuarea unui serviciu de transport rutier regulat sau ocazional de persoane pot fi identificați, controlați și, dacă este cazul, sancționați, pentru a menține echilibrul pe piață.

O altă noutate se referă la transportul rutier de mărfuri în cadrul operațiunilor de transport internațional sau în cadrul operațiunilor de cabotaj cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorcă sau semiremorcă. Sunt vizate cele a căror masă maximă autorizată depășește 2,5 tone.

Șoferii care au permise de conducere pentru categoriile B și BE și efectuează astfel de operațiuni de transport rutier contra cost trebuie să dețină un certificat de pregătire profesională (CPP).

Acesta trebuie să ateste că dețin cunoștințele necesare pentru respectarea perioadelor de conducere, a pauzelor și a perioadelor de odihnă obligatorii. De asemenea, trebuie să demonstreze cunoștințe în legătură cu funcționarea tahografului.

Ordonanța prevede că transportul județean sau local poate fi făcut în cadrul unei curse efectuate în baza licenței de traseu eliberate pentru transportul rutier contra cost interjudețean de persoane prin servicii regulate doar dacă nu există deja o cursă atribuită pe traseul respectiv.

În acest fel se evită suprapunerile și se protejează licențele de traseu.

În ceea ce privește obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, ordonanța stabilește limitele de competență ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).

De asemenea, reglementează modalitatea concretă de aplicare a sancțiunii complementare de suspendare a activității operatorului economic. Aceasta se realizează prin imobilizarea vehiculului de către ISCTR prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare.

Identificarea cadavrului nu a fost ușoară pentru poliția italiană: în buzunarul bărbatului au găsit un pașaport românesc, potrivit Le Figaro.

În apartament nu se aflau telefoane mobile, valize sau haine, ci alte documente de identitate cu nume și naționalități diferite cu fotografia decedatului. În cele din urmă, anchetatorii au identificat cadavrul ca fiind cel al lui Alexander Adarich, în vârstă de 54 de ani, unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina. Fostul proprietar al Fidobank și Erste Bank of Ukraine, omul de afaceri avea interese financiare în Cipru, Luxemburg și Spania.

Circumstanțele tragediei rămân însă neclare. Alexander Adarich închiriase apartamentul prin Airbnb timp de trei zile sub un nume fals. Îi spusese soției sale, cu care locuiește în Spania, că pleacă la o întâlnire de afaceri. A sosit fără bagaje și urma să se întoarcă în Spania în seara morții sale. Portarul clădirii a declarat poliției italiene că a văzut un bărbat uitându-se pe o fereastră de la etajul patru imediat după ce Adarich a căzut. Potrivit anchetatorilor, citați în presa italiană, alte două, posibil trei, persoane părăsiseră apartamentul cu puțin timp înainte. Toți erau străini.

Potrivit Corriere della Sera , anchetatorii cred că Adarich a fost invitat la această întâlnire de către ucigașii săi. Având în vedere urmele de pe mâini și gât, teoria unui interogatoriu brutal urmat de o sinucidere eșuată este favorizată. Ce încercau ucigașii să obțină? Nu s-au găsit droguri sau bani în apartament. Cu toate acestea, poliția italiană crede că ar fi putut încerca să-i extorcheze chei digitale pentru a obține acces la criptomonede sau Bitcoin. În urmă cu doi ani, guvernul ucrainean l-a acuzat că a fraudat mai mulți investitori cu milioane de euro.

Noua reglementare introduce posibilitatea aplicării unor reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate.

Se reglementează cuantumul acestor reduceri pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din fondurile PNRR, încheiate de beneficiarii privați care nu au obligația de a respecta regulile achizițiilor publice. În aceste cazuri, corecțiile se aplică din sumele solicitate la plată sau efectiv plătite beneficiarilor, în cuantum de 5.000-15.000 lei, în funcție de gravitatea abaterii.

Aceste sume vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.

Concomitent, structurile de control sunt obligate să raporteze imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către DLAF, OLAF și EPPO, iar neregulile grave vor fi raportate către Comisia Europeană în platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare, autoritățile au la dispoziție 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management, în timp ce dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației valabile la data inițierii lor.

Prin aceste modificări, România își consolidează sistemul de prevenire și control al fraudelor, asigurând utilizarea corectă și eficientă a fondurilor europene din PNRR și respectarea angajamentelor asumate prin Acordul de împrumut cu Comisia Europeană.

Guvernul a adoptat, în ședința de vineri, proiectul de lege pentru majorarea capitalului deţinut de România la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.

Potrivit comunicatului de presă emis de Guvern, actul normativ propune majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator, la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN) cu 100.256 acțiuni în valoare totală de 115.294.400 euro.

În acest sens, plata capitalului vărsat în valoare de aproape 34,59 de milioane de euro, reprezentând 30% din capitalul subscris, se va realiza în opt tranșe succesive. Fiecare tranșă va fi în valoare de aproximativ 4,32 milioane de euro începând cu anul 2027.

Sumele aferente pentru efectuarea plății se asigură anual de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, mai menționează Executivul.

Autoritățile subliniază că participarea României la această operațiune de subscriere este necesară pentru menținerea drepturilor de vot în cadrul BCDMN, precum și a reprezentării în structurile de conducere ale instituției financiare.

În acest sens, proiectul de lege urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Noua etichetă va apărea sub imaginile modificate din postare, cu numele „Medii manipulate”, alături de un link care va duce la o explicație a semnificației etichetei.

Acest lucru a fost comunicat chiar de Elon Musk printr-o postare pe X. El a răspuns utilizatorului DogeDesigner, cu care interacționează în mod obișnuit pentru a face cunoscute noutățile rețelei sociale. Acesta a avut acces la noua caracteristică.

Eticheta de avertizare privind imaginile editate este concepută pentru a informa utilizatorii platformei și a evita răspândirea de conținut fals.

Musk nu a oferit mai multe detalii despre tipul de postări pe care va apărea eticheta. De asemenea, nu a clarificat caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească imaginile pentru a fi considerate false sau editate.

Nu a clarificat cu ce metodă va fi evaluată publicația pentru a fi etichetată. Nu s-a precizat nici dacă vor fi considerate imagini editate cele modificate cu programe tradiționale precum Photoshop sau cu inteligență artificială. De asemenea, nu s-a specificat nici când vor începe să fie lansate în mod general pentru toți utilizatorii.

Pe X, ca și pe alte rețele sociale, se distribuie o cantitate mare de conținut modificat sau generat cu ajutorul AI. Rețeaua socială dispune de asistentul Grok, care modifică imagini sau generează conținut sintetic nou.

Recent, platforma s-a confruntat cu o controversă. „Chatbotul” accepta să dezbrace femei și copii, modificându-le imaginile pentru a le pune bikini sau pentru a le afișa în poziții sexuale. A ajuns să genereze peste 3 milioane de imagini sexualizate.

Creșterile din 2024 au înregistrat recorduri. Ele au fost indexate la 1 ianuarie 2024 cu 13%, iar mai apoi a fost făcută marea recalculare la 1 septembrie 2024, iar atunci pensiile au crescut cu sume foarte mari, cu o medie în jur de 500 de lei, scrie Gândul.

Potrivit datelor obținute de Newsweek România de la Casa de Pensii, există următoarele cheltuieli cu pensiile:

În 2023 cheltuielile cu pensiile au fost de 110.772.552.143 lei.

În 2024 s-a operat indexarea de la 1 ianuarie 2024, dar și creșterea pensiilor la marea recalculare. Pensii mărite au fost plătite pentru lunile septembrie – decembrie 2024. În 2024 cheltuielile cu pensiile au fost de 135.423.130.657 lei. O creștere față de 2023 de 14,7 miliarde de lei.

În 2025, statul a plătit pensii mărite pe toate cele 12 luni ale anului. În 2025 cheltuielile cu pensiile au fost de 154.062.194.709 lei. O creștere față de 2024 de 19 miliarde de lei.

Aceste creșteri nu au putut fi suportate din venituri, iar statul s-a împrumutat pentru a le putea plăti.

„Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024”, se arată în documentul de la Ministerul de Finanțe.

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că este „foarte periculos” pentru Marea Britanie să își aprofundeze relațiile economice cu China, în timp ce premierul britanic Sir Keir Starmer continuă o vizită importantă la Beijing, menită să relanseze relațiile bilaterale, scrie BBC.

Vorbind la un eveniment public în Statele Unite, Donald Trump a criticat apropierea Marii Britanii de China, după anunțarea unor noi acorduri comerciale și de investiții.

Acestea au urmat întâlnirilor dintre Keir Starmer și președintele chinez Xi Jinping, desfășurate în cadrul vizitei de trei zile a liderului britanic.

Trump nu a detaliat afirmațiile, dar a lansat ulterior avertismente similare la adresa Canadei, asociind relațiile mai strânse cu China cu riscuri economice.

Downing Street a reacționat precizând că autoritățile de la Washington fuseseră informate din timp despre această vizită.

Oficiali britanici au subliniat, de asemenea, că Trump însuși este așteptat să viziteze China mai târziu în acest an, semn al unui dialog diplomatic continuu, în pofida declarațiilor publice dure.

Keir Starmer a descris întâlnirile cu președintele Xi drept „foarte bune”, afirmând că acestea au oferit nivelul de angajament dorit de Londra.

Vorbind la Forumul de Afaceri Marea Britanie-China de la Beijing, el a spus că Regatul Unit are „foarte mult de oferit” și a confirmat progrese în domeniile comerțului, mobilității și investițiilor.

Printre rezultatele anunțate se numără acorduri privind călătoriile fără viză, reducerea tarifelor pentru whisky-ul britanic și o investiție de 10,9 miliarde de lire sterline a companiei AstraZeneca pentru extinderea capacităților de producție în China.

Au fost confirmate și acorduri de cooperare în combaterea crimei organizate și a imigrației ilegale.

Liderii mediului de afaceri au salutat vizita, Camera de Comerț Britanică din China descriind-o drept un succes.

În schimb, parlamentari din opoziție au criticat deplasarea, acuzând guvernul că pune câștigurile economice înaintea securității naționale.

Statele Unite au rămas cel mai mare partener comercial al Marii Britanii în 2025, în timp ce China s-a situat pe locul al patrulea, potrivit datelor oficiale.

După încheierea vizitei în China la Shanghai, Starmer va merge în Japonia pentru discuții cu premierul Sanae Takaichi.

Declarațiile au fost făcute în cadrul talk-show-ului politic Evening with Vladimir Solovyov, difuzat pe Russia-1, și au stârnit reacții dure pe rețelele sociale, unde au fost catalogate drept incitare la violență și retorică genocidară. Vladimir Soloviov, cetățean rus, se află sub sancțiuni internaționale impuse de Uniunea Europeană și alte state occidentale, pentru rolul său în promovarea propagandei Kremlinului.

Clipul cu afirmațiile făcute în emisiune a fost semnalat vineri, într-o postare pe platforma X, de fostul consilier al ministrului de Interne al Ucrainei, Anton Gerașcenko, care a descris mesajul drept un apel la uciderea populației civile.

În timpul unei discuții despre presupusa lipsă de compasiune a ucrainenilor față de locuitorii regiunii ruse Kursk, Soloviov a afirmat: „Trebuie să-i distrugem pe toți. Și ajunge cu mila. Toate aceste vaiete ne-au săturat”.

Prezentatorul a continuat, generalizând asupra populației civile din Ucraina: „N-am văzut ca în Ucraina cineva să arate compasiune. Dacă tac, înseamnă că și-au meritat soarta”.

Discursul a escaladat în platou, unde unul dintre invitați a strigat „Moarte!”, iar Soloviov a adăugat: „Moartea nu depinde de noi, depinde de Zelenski. El îi condamnă la moarte”. Responsabilitatea pentru victimele civile este mutată astfel asupra conducerii de la Kiev, o tehnică frecventă în propaganda de război rusă.

Emisiunea lui Soloviov este una dintre cele mai urmărite producții politice ale televiziunii de stat ruse și reunește constant prezentatori și comentatori apropiați de Kremlin, alături de politicieni și analiști pro-război. În platou sunt invitați frecvent susținători ai escaladării conflictului, iar discursul promovat justifică atacurile asupra infrastructurii civile și demonizează colectiv populația ucraineană.
Limbajul folosit, generalizant și dezumanizant, este calificat de critici drept un instrument de legitimare a războiului total.

Comentariile au fost preluate pe rețelele sociale, unde au fost descrise drept retorică extremistă și incitare la violență împotriva unei populații, în contradicție cu normele dreptului internațional umanitar. Reacțiile online avertizează că astfel de declarații normalizează violența împotriva civililor și contribuie la justificarea atacurilor care afectează milioane de oameni.

Nu este prima dată când Soloviov folosește un astfel de discurs. La mijlocul lunii ianuarie, prezentatorul a provocat reacții puternice în Armenia, după ce a pus sub semnul întrebării dreptul internațional și a sugerat că Rusia ar putea recurge la forță militară și împotriva altor state din „zona sa de influență”.

Speculațiile au apărut după o serie de apariții publice recente. Președintele Trump, în vârstă de 79 de ani, părea să-și piardă firul discursului. Devia spre digresiuni ciudate și încurca detalii de bază, scrie Daily Mail.

Logoreea este o tulburare de vorbire caracterizată printr-un flux neîncetat de vorbire. Devine dificil de urmărit. Nu e vorba doar că cineva vorbește mult. Gândurile sale se deraiază în mijlocul propoziției, se repetă sau o iau în direcții neașteptate.

Experții spun că se poate manifesta prin răspunsuri incoerente. Acestea nu ajung niciodată la o concluzie. Apar schimbări bruște de subiect. Persoana nu poate înceta să vorbească chiar și când ascultătorul încearcă să avanseze discuția.

Logopezii spun că persoanele cu logoree pot domina conversațiile. Vorbesc peste ceilalți. Nu înțeleg semnalele că altcineva dorește să vorbească.

Afecțiunea a fost asociată cu o serie de probleme subiacente. Acestea includ demența și alte forme de tulburări cognitive. De asemenea, poate apărea în afecțiuni psihiatrice, cum ar fi mania. Aceasta este o stare de spirit hiperactivă asociată cu tulburarea bipolară.

Criticii spun că devine din ce în ce mai greu să ignore „momentele de senilitate”. Acestea includ pierderea firului conversațiilor, devierea spre tangente sălbatice și încurcarea numelor.

Unii au mers mai departe. Sugerează că aparentele pierderi de memorie ale președintelui, problemele de limbaj, judecata slabă și agresivitatea crescândă ar putea corespunde semnelor clasice de avertizare timpurie ale demenței.

Susținătorii insistă că președintele este pur și simplu el însuși. Subliniază că niciun medic care l-a examinat nu a diagnosticat o tulburare cognitivă.

Trump insistă că este „perfect sănătos”. Atribuie acest lucru „geneticii bune”. S-a lăudat în repetate rânduri că a „excelat” la un test cognitiv. Criticii observă că examenul include sarcini de bază. Printre acestea: desenarea unui ceas, identificarea animalelor și reamintirea unei liste scurte de cuvinte.

Diagnosticul de logoree implică evaluarea de către un logoped sau un specialist în sănătate mintală. Medicii iau în considerare atât modelele de comunicare, cât și funcția cognitivă generală.

În unele cazuri, medicii pot face imagistică cerebrală sau alte teste. Acestea investighează posibile cauze neurologice. Depinde de simptomele mai largi și de istoricul medical.

Medicii subliniază că discursurile verbose nu sunt singurele dovezi ale demenței. Dar spun că atunci când comportamentul cuiva se schimbă în mod vizibil, acest lucru poate ridica îngrijorări legitime. În special dacă vorbirea devine mai haotică, atenția se distrage mai ușor și memoria pare să se deterioreze.

Tratamentul pentru logoree se concentrează pe simptomul în sine și pe factorii declanșatori subiacenți.

Documentul, precizat de The Conversation,  detaliază modul în care structura și logica economică a platformelor online profită de vulnerabilitățile specifice adolescenței, transformând „consumul” excesiv oferit de rețelele sociale într-un factor de risc pentru sănătatea mintală.

În adolescență, creierul este în continuare în dezvoltare, în special în zonele care reglează emoțiile, recompensele și impulsurile. În acest context, nevoia de validare socială și apartenență devine mai acută. Rețelele sociale răspund acestor nevoi prin mecanisme menite să capteze și să mențină atenția utilizatorilor. Algoritmii personalizați, notificările constante, derularea fără sfârșit și promovarea conținutului emoțional puternic creează un mediu din care adolescenții ies cu dificultate.

Raportul subliniază că aceste mecanisme nu sunt lipsite de efecte. Dimpotrivă, ele pot agrava problemele de sănătate mintală deja existente. Un adolescent expus la conținut despre auto-vătămare, depresie sau imagini idealizate ale corpului riscă să fie bombardat repetat cu mesaje similare. Acest lucru poate duce la o spirală negativă. Această expunere prelungită este asociată cu scăderea stimei de sine, anxietate cronică, izolare socială, tulburări de somn și, în unele cazuri, gânduri suicidare.

Fetele sunt identificate ca fiind în mod special vulnerabile la aceste efecte. Ele prezintă o expunere mai mare la presiuni legate de aspectul fizic, fiind victime frecvente ale hărțuirii online. În mod firesc, ele sunt mai sensibile la feedback-ul social sub formă de comentarii și aprecieri. De asemenea, raportul evidențiază și riscurile sporite pentru adolescenții din comunitățile LGBTQIA+. Aceștia se confruntă deseori cu bullying online și stigmatizare, factori ce pot afecta grav sănătatea mintală.

Cercetătorii subliniază că relația dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală nu este simplă. Adolescenții deja vulnerabili emoțional tind să folosească mai mult aceste platforme. Algoritmii identifică și exploatează aceste slăbiciuni, oferind conținut care le poate agrava starea. Astfel, chiar dacă rețelele sociale nu generează propriu-zis problemele, pot contribui decisiv la intensificarea și prelungirea lor.

Un alt aspect important evidențiat în raport este că nu doar timpul petrecut online este relevant. De fapt contează și modul în care este utilizat acest timp. Tipul de conținut consumat, implicarea emoțională, activitatea nocturnă pe platforme și expunerea constantă la stimuli digitali pot afecta grav calitatea somnului. Iar acesta este un factor esențial pentru echilibrul psihic în perioada de dezvoltare. Lipsa somnului, combinată cu presiunea socială online, creează un mediu propice pentru apariția sau agravarea problemelor mintale.

În concluzie, raportul Anses nu pledează pentru interzicerea rețelelor sociale, ci pentru o reconsiderare profundă a modului în care acestea sunt concepute și reglementate, în special pentru minori. Experții subliniază necesitatea unor platforme adaptate adolescenților, limitarea mecanismelor manipulative și responsabilizarea companiilor digitale. De asemenea, este esențial să existe un dialog între tineri, părinți, profesori și autorități, astfel încât mediul online să devină un spațiu mai sigur, care să nu afecteze sănătatea mintală a unei generații aflate în formare.

Cât de mult trăiesc oamenii ar putea depinde într-o măsură mult mai mare de genetică decât se credea anterior, potrivit unui nou studiu din Israel, scrie Ynetnews.

Cercetătorii estimează acum că genele explică aproximativ jumătate din variațiile duratei de viață, contestând decenii de ipoteze științifice.

Timp de ani de zile, oamenii de știință au considerat că genetica explică doar 20–25% din diferențele privind speranța de viață, unele studii recente coborând această estimare sub 10%.

Noua cercetare, realizată la Institutul Weizmann pentru Știință și publicată în revista Science, sugerează că această perspectivă era incompletă.

Echipa a constatat că genetica ar putea explica aproximativ 50% din durata vieții, mai ales în societățile moderne, unde mortalitatea externă este mai scăzută.

Studiul a fost coordonat de doctorandul Ben Shenhav, în laboratorul profesorului Uri Alon, directorul Centrulului Sagol pentru Cercetarea Longevității.

Cercetarea reia întrebări vechi despre echilibrul dintre gene și mediu în determinarea longevității.

În mod tradițional, cercetările despre longevitate s-au bazat pe studii pe gemeni și arbori genealogici, folosind date din rândul persoanelor născute la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

În acea perioadă, decesele cauzate de infecții, accidente și violență erau frecvente.

Aceste cauze externe mascau adesea similitudinile genetice, ducând la subestimarea influenței eredității.

Metodele statistice clasice au avut dificultăți în separarea factorilor genetici de riscurile de mediu severe.

Gemenii cu gene identice puteau muri la diferență de decenii din cauza bolilor sau rănilor, distorsionând rezultatele.

Pentru a depăși lipsa datelor istorice, cercetătorii au folosit tehnici de modelare matematică inspirate din fizică.

Ei au creat „gemeni virtuali” cu parametri biologici identici, eliminând factori precum bolile și violența.

Odată îndepărtate aceste riscuri externe, contribuția genetică la durata vieții a crescut semnificativ.

Modelul a indicat că genetica explică aproximativ jumătate din variația longevității, concluzie susținută ulterior de date reale din Suedia, analizând gemeni născuți între 1920 și 1930.

În ciuda rezultatelor puternice legate de genetică, cercetătorii subliniază că stilul de viață rămâne esențial.

Chiar dacă genetica explică 50% din longevitate, cealaltă jumătate ține de nutriție, activitate fizică și condiții de trai.

Studiul deschide noi direcții în cercetarea îmbătrânirii, reafirmând importanța studiilor genetice.

Înțelegerea genelor protectoare ale persoanelor care ajung la vârste foarte înaintate în stare bună de sănătate ar putea duce, în timp, la tratamente care să încetinească îmbătrânirea și să prelungească viața sănătoasă.

La doar 19 ani și 39 de zile, Cooper Flagg a reușit cea mai bună prestație a carierei sale. Cu 20 de aruncări reușite din 29, inclusiv 3 din 5 de la distanță, debutantul celor de la Dallas a depășit precedentul record de 45 de puncte stabilit în 1980 de Clifford T. Robinson.

Totodată, Cooper Flagg a devenit cel mai tânăr jucător din istoria NBA care înregistrează un meci cu cel puțin 40 de puncte și 10 recuperări.

De cealaltă parte, Kon Knueppel, fost coleg al lui Flagg la Duke și actual jucător al lui Charlotte Hornets, a avut și el o seară de excepție.

Jucător ales cu a patra opțiune în Draftul din 2025, Knueppel a bifat 34 de puncte, dintre care 8 aruncări de trei puncte, stabilind un record al clubului din Charlotte pentru un debutant.

Cei doi jucători au devenit prima pereche de debutanți adversari proveniți de la aceeași universitate care marchează fiecare peste 30 de puncte într-un meci NBA.

Cele 83 de puncte cumulate reprezintă cea mai mare performanță de acest tip înregistrată de doi debutanți în echipe adverse în ultimii peste 50 de ani.

Din cei 175 de membri ai lotului selecționat de Swiss Olympic – comitetul olimpic al Elveției, 94 provin din structurile armatei, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din delegația elvețiană.

Sportivii militari beneficiază de sprijinul programului de promovare a sportului de performanță al armatei elvețiene, care le permite să îmbine cariera sportivă cu serviciul militar. „Sportivele și sportivii militari efectuează anual până la 130 de zile de serviciu, dedicate antrenamentelor și competițiilor, fiind remunerați și despăgubiți pentru pierderea câștigului”, a comunicat joi Cancelaria Federală.

Sprijinul armatei se reflectă și în structura lotului: în toate cele 14 sporturi în care Elveția va fi reprezentată la Jocurile Olimpice de Iarnă se regăsesc și sportivi militari. Mai mulți atleți și-au finalizat recent pregătirea militară pentru sportul de elită, iar alții urmează să înceapă încorporarea în perioada următoare.

Datele oficiale arată o creștere constantă a ponderii sportivilor militari în echipa olimpică a Țării Cantoanelor. Dacă la Jocurile Olimpice de iarnă din 2018, de la PyeongChang, 42% dintre sportivi proveneau din structurile armatei, procentul a urcat la peste 50% în 2022, la Beijing, și ajunge acum la aproape 54%.

Și numărul femeilor din rândul sportivilor militari este acum de aproape trei ori mai mare decât în 2018, reprezentând o treime din delegația olimpică.

Rolul armatei în sportul de elită elvețian nu se limitează la selecția olimpică. În 2025, sportivele și sportivii militari au obținut peste 100 de medalii la Campionate Mondiale și Europene, contribuind la 75% din totalul medaliilor câștigate de Elveția.

Potrivit autorităților elvețiene, „la competițiile militare internaționale, sportivii au obținut 39 de medalii, iar numărul zilelor de serviciu dedicate sportului de performanță a depășit 70.000”.

În delegația pentru Milano/Cortina 2026 se regăsesc și sportivi militari care au urcat pe podium la ediția precedentă a Jocurilor Olimpice. Potrivit oficialilor elvețieni, o mare parte dintre sportivii militari profesioniști calificați „au șanse reale de a obține cele mai bune rezultate ale carierei”.

Jocurile Olimpice de iarnă Milano/Cortina 2026 se vor desfășura între 6 și 22 februarie 2026 și vor reuni sportivi din întreaga lume în cele mai importante discipline ale sporturilor de iarnă.

CFR Cluj primește vizita formației Metaloglobus București, vineri, de la ora 17:00, în primul duel din etapa a 24-a din Superliga de fotbal, în care ardelenii pornesc cu prima șansă, atât prin prisma formei recente, cât și a istoricului direct.

Clujenii au suferit o singură înfrângere în ultimele opt etape, 0-3 cu FC Argeș (29 noiembrie 2025), interval în care au bifat șase victorii și o remiză. Au o serie de patru victorii consecutive. Au ajuns la doar patru puncte de zona de play-off.

De cealaltă parte, Metaloglobus traversează o perioadă dificilă, cu o singură victorie în ultimele zece runde, 2-1 cu Farul (7 decembrie), completată de două egaluri și șapte înfrângeri. Are o serie de patru înfrângeri consecutive.

Un aspect statistic relevant este faptul că Metaloglobus a primit cel puțin un gol în 22 dintre cele 23 de meciuri disputate în acest sezon.

În prim-plan se află Adrian Păun, unul dintre cei mai constanți jucători ai CFR-ului în ultima perioadă. Acesta a bifat goluri decisive în victoriile cu FC Botoșani și Oțelul (ambele 1-0), plus două pase decisive în succesul categoric cu FCSB (4-1).

Cele două echipe s-au mai întâlnit o singură dată în Superligă, în turul sezonului regulat, pe 13 septembrie 2025, când meciul s-a încheiat la egalitate, 1-1.

Derbiul Dinamo – Petrolul este programat pe Stadionul Arcul de Triumf din Capitală, de la ora 20:00.

Dintre cele 98 de meciuri directe disputate până acum în Superligă, Dinamo s-a impus de 57 de ori, Petrolul a câștigat 21 de partide, iar 20 s-au încheiat la egalitate.

Petrolul este adversarul în fața căruia „câinii roșii” au obținut cele mai multe victorii în campionat.

Cea mai mare diferență de scor s-a înregistrat de trei ori, toate în favoarea dinamoviștilor (6-0 în 1960, 1982 și 1991).

În schimb, cel mai categoric succes al ploieștenilor rămâne 3-0, consemnat în 1961 și 1966, de fiecare dată cu legenda petroliștilor Mircea Dridea în prim-plan.

Cea mai recentă confruntare directă a avut loc pe 15 septembrie 2025, când Dinamo s-a impus clar la Ploiești, 3-0, prin golurile lui Cătălin Cîrjan, Daniel Armstrong și Maxime Sivis.

Cele două echipe se află, însă, la poluri opuse în clasament.

Dinamo este una dintre pretendentele la titlu în acest sezon. Se află pe locul 3, la doar două puncte de lider, Universitatea Craiova.

Petrolul, în schimb, încearcă să se mențină în prima ligă, ocupând locul 13.

Cea mai evidentă modificare a noilor Ghiduri Alimentare pentru Americani (DGA) este forma prezentării: tradiționala piramidă alimentară și modelul „MyPlate” au fost înlocuite cu o piramidă inversată, care plasează alimentele „recomandate” în partea superioară și cele „de evitat” la bază, arată The Conversation.

Deși acest concept a fost folosit anterior în Europa, experții consideră că în SUA nu este suficient explicat și transmite mesaje contradictorii despre alimentația sănătoasă.

Una dintre cele mai contestate decizii este plasarea produselor de origine animală – carne de vită, unt, grăsime de porc, lactate integrale – printre alimentele cele mai recomandate. În acest timp, cerealele integrale sunt plasate la baza piramidei și leguminoasele lipsesc complet din grafic. Totodată se menține recomandarea ca grăsimile saturate să nu depășească 10% din aportul caloric. Paradoxal multe alimente promovate conțin cantități mari din acestea.

Nutriționiștii subliniază că aceste mesaje sunt în contradicție directă cu consensul științific referitor la prevenirea bolilor cardiovasculare și metabolice.

Pentru prima dată din 1980, ghidurile nu au fost elaborate conform procedurii standard. De regulă, un comitet independent de experți analizează dovezile științifice pe parcursul a doi ani. Totul într-un proces transparent, care include consultări publice.

În cazul actualei ediții, administrația Trump a respins o mare parte din raportul comitetului științific. S-a apelat la un grup alternativ de experți, care a publicat un document mult mai scurt, fără consultări publice. Din cele 56 de recomandări inițiale, doar 14 au fost acceptate integral.

Criticii susțin că noile ghiduri folosesc un limbaj pseudo-științific pentru a justifica o schimbare ideologică. Documentul abordează teme controversate, precum „susținerea testosteronului la bărbați”, considerată irelevantă pentru sănătatea publică.

Mai mult, mai mulți autori ai raportului alternativ au conexiuni documentate cu industriile lactatelor și cărnii, sectoare care beneficiază direct de pe urma noilor recomandări.

Administrația afirmă că vechile ghiduri alimentare ar fi contribuit la epidemia de obezitate din SUA. Specialiștii contestă această idee, amintind că niciun ghid anterior nu a încurajat consumul de alimente ultraprocesate. De asemenea respectarea recomandărilor a fost constant scăzută în rândul populației iar asocierea între ghiduri și criza de sănătate este o eroare logică.

Experții concluzionează că noile Ghiduri Alimentare americane combină unele recomandări corecte cu ideologie, retorică populistă și influențe economice. În loc să ofere îndrumări clare pentru sănătatea publicului, acestea riscă să genereze confuzie și să submineze încrederea în știința nutriției.

Cauza este judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, săptămâna trecută, a respins o altă cerere formulată de Silvia Uscov, prin care se cerea suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției.

În prezenta acțiune, avocata a cerut suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

În esență, Silvia Uscov a susținut în instanță că cei doi nu ar îndeplini una dintre condițiile pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Pentru Mihai Busuioc, reclamanta se confruntă însă cu un precedent: există o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea acestuia este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată.

În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, avocata AUR a argumentat că vechimea necesară trebuie realizată fie în activitate juridică practică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), fie în învățământ universitar cu profil juridic. Potrivit susținerilor sale, Dragoș ar fi activat ca profesor universitar la o facultate de drept aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei ar fi fost la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”, instituție care, deși include discipline de drept, nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional și legal.

În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea demersului. Acesta a arătat că decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru depunerea plângerii prealabile, însă aceasta a fost formulată abia la 30 decembrie 2025. Totodată, consilierul juridic a susținut că termenul de 30 de zile pentru solicitarea suspendării curgea din momentul în care reclamanta a aflat de numire, menționând că, la 16 iulie 2025, Silvia Uscov a publicat pe o rețea de socializare un mesaj referitor la această numire.

Pe fondul discuției privind vechimea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a indicat că la dosar ar exista dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma didactică fiind compusă din Drept administrativ, Uniunea Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, acesta ar fi desfășurat activități conexe – expert științific, cercetător și consilier – inclusiv ca expert angajat de statul român într-un litigiu internațional.

Decizia Curții de Apel București este așteptată vineri.

Informațiile din presa elenă conturează o istorie de familie marcată de o coincidență dramatică: tânărul ar fi rămas fără tată la doar 12 ani, în urma unui accident produs pe același drum.

Conform declarațiilor unor apropiați, tatăl lui Dimitris era șofer profesionist și ar fi murit într-un accident cu un camion de mare tonaj, pe același sector de drum din România.

„Copilul a crescut orfan de la 12 ani, era singur la părinți și trăia cu mama lui în Salonic”, au relatat rude ale victimei, citate de presa din Grecia.

Mărturiile privind starea mamei sunt, la rândul lor, dureroase.

„Mama lui nu poate nici măcar să vorbească… L-am pierdut pentru totdeauna pe copilul nostru. Plecase atât de fericit pentru acest meci”, ar fi spus un membru al familiei, subliniind și legătura strânsă dintre tânăr și grupul său de prieteni, alături de care mergea la meci: „Erau nedespărțiți încă din copilărie”.

Un accidentul s-a produs marți, 27 ianuarie 2026, pe DN6/E70, în localitatea Lugojel (județul Timiș), când un microbuz cu 10 cetățeni greci, suporteri ai PAOK Salonic aflați în drum spre Lyon (Franța) pentru meciul din Europa League, a intrat în coliziune cu un TIR, după ce a ajuns pe sensul opus. Bilanțul a fost de șapte morți și trei răniți, toate victimele fiind din microbuz; răniții au fost transportați la spital în Timișoara. Ulterior, autoritățile au organizat transportul către Grecia: doi dintre supraviețuitori au fost duși cu un avion militar, în timp ce al treilea a rămas internat, iar trupurile celor șapte victime au fost repatriate joi, 29 ianuarie, cu un zbor special.

Ai chef să accelerezi, dar rezultatele vin din disciplină. Fă o listă scurtă, clară, și bifează fără să te răspândești. În relații, spune direct ce vrei, fără să ridici tonul.

Punct-cheie: finalizează un lucru început.

Te atrage confortul, însă ziua îți cere să ieși puțin din rutină. Poți rezolva elegant o problemă de bani sau o negociere dacă nu te grăbești. Seara aduce liniște dacă îți protejezi timpul.
P
unct-cheie: pragmatism + răbdare.

Ești foarte bun la conexiuni azi: oameni, idei, informații. Atenție la promisiuni „din mers” — notează și confirmă. În cuplu, o discuție scurtă clarifică mai mult decât o analiză lungă.

Punct-cheie: comunică simplu.

Zi bună pentru casă și pentru lucruri care îți dau siguranță: ordine, acte, planuri. Nu lua personal un ton mai rece al cuiva — e posibil să fie doar stres. Ai nevoie de somn și ritm blând.

Punct-cheie: ai grijă de tine înainte de a salva pe alții.

Te prinde bine să conduci prin exemplu, nu prin forță. Un proiect se mișcă dacă delegi sau ceri ajutorul potrivit. În plan afectiv, gesturile mici spun mult: un mesaj, o invitație, o atenție.

Punct-cheie: generozitate aplicată.

E una dintre zilele tale „de aur” pentru organizare și eficiență. Dacă ai de reparat ceva, de completat sau de închis un detaliu, acum e momentul. Nu te critica prea tare: e suficient să fie „bine”.

Punct-cheie: perfecțiunea nu e necesară.

Azi alegi între a mulțumi pe toată lumea și a-ți respecta limitele. Un „nu” spus politicos te scutește de frustrare. Financiar, evită cumpărăturile impulsive „ca să te simți mai bine”.

Punct-cheie: limite clare, ton cald.

Ai un instinct excelent pentru ce e autentic și ce e teatru. Folosește-l ca să tai din zgomot și să te concentrezi pe ce contează. În dragoste, e mai bine să întrebi decât să presupui.
Punct-cheie: adevărul spus cu tact.

Ai chef de planuri mari, dar ziua cere verificări: buget, timp, pași. O întâlnire sau un mesaj poate aduce o oportunitate, dacă ești atent la detalii. Seara: mișcare ușoară, aer, reset.

Punct-cheie: vise mari, pași măsurați.

Ești în elementul tău: structuri, responsabilități, rezultate. Poți primi o confirmare sau un semn că munca ta se vede. În familie, încearcă să nu „optimizezi” emoțiile — uneori e nevoie doar de prezență.

Punct-cheie: stabilitate fără rigiditate.

Mintea îți merge în idei originale, dar ai nevoie de un cadru ca să le pui în practică. Azi e bun pentru un plan simplu și un prim pas concret. Social, selectează: calitatea bate cantitatea.

Punct-cheie: fă-l realizabil.

Sensibilitatea ta e amplificată: ai inspirație, dar și riscul de a absorbi stări străine. Protejează-ți energia cu pauze și limite. Creativitatea e la cote bune — scrie, desenează, fă ceva frumos.
Punct-cheie: protecție emoțională.

Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză.

China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC.

Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80.

Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”.

Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP.

În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi.

Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing.

Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze.

În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă.

Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat.

Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile.

Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum.

În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați.

Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.

Membrii Consiliului de administraţie au apreciat că presiunile salariale pot rămâne ridicate „cel puţin în viitorul apropiat”, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a inflaţiei şi al comportamentului anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, dar şi în contextul majorării salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2026 şi al „deficienţelor structurale persistente” ale pieţei muncii.

„S-a apreciat că dinamica costurilor cu forţa de muncă rămâne preocupantă (…) majorarea salariului minim (…) şi deficienţele structurale persistente ale pieţei muncii (…) ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat”, se arată în document.

În sens contrar, BNR notează că ar urma să acţioneze măsurile de consolidare fiscală din 2025 şi de la începutul anului curent, inclusiv componenta de politică salarială şi de angajări în sectorul public, cu potenţiale efecte de temperare asupra cererii de consum, a costurilor şi profiturilor companiilor, precum şi asupra activităţii investiţionale.

Totodată, banca centrală indică faptul că, pe lângă consolidarea fiscală, presiunile din piaţa muncii ar putea fi influenţate şi de factori precum utilizarea angajaţilor extracomunitari, extinderea digitalizării şi automatizării, dar şi de tensiunile comerciale globale, elemente care ar putea contribui la moderarea costurilor cu forţa de muncă.