Senatul Statelor Unite a respins miercuri o rezoluție menită să îl împiedice pe președintele Donald Trump să ordone noi atacuri asupra Iranului și a refuzat să oprească un conflict inițiat fără aprobarea Congresului, relatează The Washington Post.
Democrații, împreună cu senatorul republican Rand Paul din Kentucky, au forțat votul asupra rezoluției privind puterile de război, în ciuda opoziției majorității republicane care controlează Senatul.
Ei au încercat să convingă câțiva colegi republicani să se desprindă de partid pentru a limita acțiunile lui Trump și a reafirma rolul Congresului în declararea războiului.
„Acesta este, în esență, votul dacă se merge sau nu la război”, a declarat Rand Paul reporterilor.
El a fost singurul republican care a votat pentru avansarea rezoluției prin vot procedural, dar aceasta a eșuat cu 47-53. Un democrat, senatorul John Fetterman din Pennsylvania, a votat împotriva ei.
Respingerea de astăzi este un nou eșec în eforturile democraților de a limita acțiunile militare ale președintelui fără autorizația Congresului.
De la revenirea lui Trump în funcție, au fost supuse votului opt rezoluții privind puterile de război, toate eșuând. Acestea vizau prevenirea atacurilor împotriva Iranului, Venezuelei și ambarcațiunilor suspectate de contrabandă în apropierea Americii Latine.
Republicanii susțin, în mod majoritar, acțiunile lui Donald Trump în Iran, deși câțiva și-au exprimat îngrijorarea privind lipsa implicării Congresului.
„Ar fi trebuit să organizăm audieri, să punem întrebări de investigare și să pledăm pentru o mai mare unitate în jurul acestei operațiuni la început. Dar iată-ne aici. Suntem în război.”, a declarat senatorul Todd Young din Indiana.
Alți republicani au argumentat, totuși, că retragerea forțelor americane ar reprezenta un mesaj greșit în plan internațional.
„Sper că ceilalți vor lua în considerare consecințele încheierii operațiunilor în curs înainte de a reuși. Ce ar concluziona chinezii sau rușii dacă America ar pierde brusc dorința de acțiune decisivă?”, a spus senatorul Mitch McConnell din Kentucky.
Democrații au susținut că rezoluția reprezintă șansa Congresului de a controla un război neautorizat. Liderul minorității din Senat, Charles E. Schumer, a afirmat că este „șansa republicanilor din Senat de a pune presiune pe decizia maniacă a lui Donald Trump de a ne împinge în război”.
Mai mulți democrați au comparat acțiunile lui Trump cu invazia Irakului din 2003, sub președintele George W. Bush, care a obținut aprobarea Congresului înainte de atac.
Donald Trump nu a cerut o asemenea autorizație, iar democrații avertizează că acest precedent ar putea periclita controlul viitor asupra puterilor prezidențiale în război.
„Dacă îi conferim președintelui Statelor Unite puterea exclusivă de a purta război, președintelui Statelor Unite decizia exclusivă de a aduce o țară în război, nu există niciun control asupra utilizării acestei autorități, nu există niciun control asupra abuzului acestei autorități”, a declarat senatorul Adam Schiff din California.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, după creșterea medie a prețului carburanților cu 20 de bani pe litru, Consiliul Concurenței verifică dacă această majorare are o justificare reală sau reprezintă speculă.
Ministrul a declarat că România se menține printre țările cu cele mai mici prețuri la benzină și motorină în contextul evoluțiilor internaționale generate de războiul din Orientul Mijlociu, comparativ cu state europene în care scumpirile sunt mult mai mari.
„În momentul de față, Consiliul Concurenței lucrează fix la acest aspect, să vadă dacă este speculă. Dacă ar fi să ne raportăm la cotațiile internaționale ale zilei de astăzi, prețurile ar fi mult mai mari, dar nu petrolul vândut astăzi la pompă e cel care e cumpărat astăzi. Vorbim despre stocuri mai vechi, care odată intrate aceste prețuri se face un mix între noul preț de 1.100 de dolari tona de motorină cu cel cumpărat la 700, acum două luni de zile. Iar din acest punct de vedere, este evident că acum există o tendință de creștere”, a explicat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.
Întrebat dacă majorarea rapidă a prețurilor este speculă sau are bază reală, ministrul a declarat: „Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu, să crească artificial prețurile, lucru care a făcut ca în România (prețul carburantului – n.r.) să crească cu 20 de bani. Sunt date raportate în medie pe piața carburanților din România. Comparativ cu alte state, în Italia a crescut aproape de patru ori mai mult, în Spania de două ori și jumătate mai mult, în Germania de zece ori mai mult decât în România.”
Bogdan Ivan a adăugat că statul își face treaba și a explicat că nici ministrul Energiei, nici prim-ministrul României nu pot controla evoluțiile internaționale.
Totuși, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se mențin, autoritățile române pot interveni temporar, prin reducerea accizei, pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți.
„Sunt scenarii de lucru la care lucrăm acum în funcție de evoluția pe care o avem. (…) Unul dintre scenariile la care lucrăm este această ajustare temporară ca și timp și ca și interval de preț pentru a reduce sub un anumit prag psihologic prețurile, dacă vom avea o tendință de creștere și în următoarele zile. Doi: pentru categoriile speciale, transportatori, agricultori, luăm în calcul și acolo o compensare care poate să îi ajute, pentru că orice creștere la transportatori sau la agricultori reprezintă o creștere în lanț a costurilor, serviciilor din țara noastră”, a adăugat ministrul.
Consiliul Concurenței monitorizează permanent situația prețurilor și comportamentul comercianților de carburanți, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu și al blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a emis un avertisment prin care cere americanilor să părăsească 14 țări din Orientul Mijlociu, pe fondul escaladării conflictului cu Iranul, relatează CBS News.
Cetățenii americani au primit îndemnul să „plece acum” din Bahrain, Egipt, Iran, Irak, Israel, Cisiordania, Gaza, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Siria, Emiratele Arabe Unite și Yemen. Surse oficiale estimează că peste un milion de americani se află în regiune.
Inițial, Departamentul de Stat le-a recomandat să folosească transportul comercial disponibil „din cauza riscurilor grave de siguranță”.
Marți, autoritățile au anunțat că facilitează zboruri charter din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Iordania și că „va continua să asigure capacitate suplimentară pe măsură ce condițiile de securitate permit”.
Un oficial a declarat pentru CBS News că Departamentul de Stat contactează în mod activ cetățenii americani pentru a le oferi locuri pe zboruri charter, peste 120 de persoane răspunzând apelurilor centrului de urgență disponibil 24/7.
Toți membrii personalului guvernamental american neesențial și familiile acestora au primit ordin să părăsească Bahrain, Irak, Iordania, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, precum și posturile diplomatice americane din Cipru și Pakistan.
Departamentul facilitează, de asemenea, rezervarea zborurilor comerciale în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman și Egipt, iar în zone fără opțiuni comerciale, cetățenii pot fi transportați în țări terțe „în funcție de condițiile permise”, inclusiv prin opțiuni terestre pentru cei din Israel.
Secretarul de stat Marco Rubio a spus că „aproape 1.600” de americani au solicitat asistență, iar Departamentul a răspuns apelurilor a aproape 3.000 de cetățeni, „renunțând la orice cerință legală ca cetățenii americani să ramburseze guvernului cheltuielile de călătorie”.
În contextul evacuărilor, patru ambasade americane s-au închis temporar.
Ambasadele din Beirut și Kuweit vor rămâne închise „din cauza tensiunilor regionale continue”, iar cea din Kuweit a fost afectată de fum în urma atacurilor iraniene.
Ambasadele din Arabia Saudită și Ierusalim au suspendat serviciile, după ce o dronă a lovit clădirea ambasadei din Riyadh, provocând „un mic incendiu și pagube limitate”, potrivit Ministerului Apărării saudit. Oficialii au confirmat pentru CBS News că o stație CIA din complex a fost lovită, fără victime americane.
Marco Rubio a menționat și un atac cu dronă asupra consulatului american din Dubai, unde o dronă a lovit o parcare, declanșând un incendiu, dar tot personalul a fost identificat.
Președintele Donald Trump a descris atacurile SUA și Israelului asupra Iranului ca „ultima șansă” de a răspunde amenințării rachetelor balistice și programului nuclear iranian. Peste 1.000 de ținte au fost lovite în primele zile ale conflictului.
Șase soldați americani și peste 1.000 de civili iranieni au fost uciși de la începutul războiului, potrivit surselor oficiale.
Mulți americani aflați în regiune s-au confruntat cu dificultăți în plecare, din cauza închiderii spațiului aerian și a aeroporturilor.
Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a precizat: „Primim o mulțime de cereri privind evacuarea din Israel din partea cetățenilor americani care se află în prezent în Israel sau care au familie aici.”
România și-a desemnat miercuri seară reprezentanta pentru ediția din 2026 a concursului Eurovision Song Contest 2026. Câștigătoarea Alexandra Căpitănescu va urca pe scena de la Viena în luna mai, cu piesa rock „Choke Me”, o melodie cu mesaj personal.
Artista a primit vestea cu emoție și a vorbit despre dorința ei de a transmite un mesaj autentic prin muzică. „Vreau ca muzica mea să ajungă la oameni”, a declarat ea, imediat după anunțarea rezultatului.
Alexandra Căpitănescu a explicat că piesa reprezintă, de fapt, o confruntare interioară. Potrivit acesteia, melodia aduce în prim-plan lupta cu gândurile apăsătoare și cu temerile care blochează evoluția personală. Ea a descris melodia drept un dialog între sine și „vocile fantomă care nu ne dau pace, ne ţin blocaţi în trecut, ne ţin ancoraţi în frici”.
Mesajul central al melodiei „Choke Me” este însă unul optimist.
„Iar refrenul este destul de pozitiv: spunem cât contează dragostea de sine şi transmite să fim mai blânzi cu noi, în general, în tot ceea ce facem, în toate domeniile, pentru că doar aşa ajungem la adevăratul nostru potenţial. Dacă nu ne-am pune noi propriile noastre limite, am ajunge 100% la potenţialul nostru”, a spus artista conform eurovisionromania.ro.
Selecția Națională pentru Eurovision 2026 a început la ora 20:00 și a fost transmisă pe TVR 1, TVR Moldova și TVR Internațional, dar și online, pe platforma tvrplus.ro, în aplicația mobilă TVR+ și pe contul oficial de YouTube al TVR.
Câștigătoarea a fost stabilită de un juriu de specialitate, care a acordat puncte fiecărui concurent.
Artistul cu cel mai mare total a obținut dreptul de a reprezenta România la Viena. În urma semifinalelor, jurații au ales zece finaliști, iar publicul a trimis în finală încă doi artiști: Antonio Pican și Andrei Ursu, cunoscut sub numele de scenă WRS.
Din juriu au făcut parte nume cunoscute din industria muzicală și media: Andreea Bălan, compozitorul Andrei Tudor, Marius Dia, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi.
Tragerea la sorți pentru repartizarea țărilor în semifinale a avut loc la Viena pe 12 ianuarie.
În urma tragerii la sorți, s-a stabilit că în prima semifinală, desfășurată pe 12 mai, vor concura Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia. În cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, vor concura Albania, Danemarca, Armenia, România, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia.
În marea finală, programată pe 16 mai, intră automat țara gazdă, Austria, precum și Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, datorită statutului lor de principali contributori financiari ai competiției.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a descris miercuri conflictul cu Iranul drept un succes încă din primele zile ale confruntării. Într-o intervenție la Casa Albă, organizată cu un alt scop decât situația militară, liderul american a transmis că operațiunile evoluează peste nivelul anticipat.
„Ne descurcăm foarte bine pe frontul războiului, ca să spunem blând. Aș spune – cineva a spus pe o scară de la 10, unde l-ați nota? Eu am spus cam 15.”, a spus Trump în timpul unui eveniment independent de la Casa Albă, scrie CNN.
Declarațiile sale au venit în contextul unor informări oferite de alți membri ai administrației, care au prezentat la rândul lor date optimiste despre desfășurarea acțiunilor militare.
Potrivit președintelui, infrastructura militară a Iranului suferă pierderi importante.
„Rachetele Iranului sunt eliminate rapid, lansatoarele lor sunt eliminate”, a mai declarat Trump.
Trump a spus că Iranul a lansat atacuri asupra unor state din regiune, însă nu a pus accent pe impactul acestor acțiuni. În schimb, a sugerat că regimul de la Teheran reprezintă o sursă constantă de instabilitate.
„Își atacă vecinii. Își atacă, în unele cazuri, aliații sau, nu cu mult timp în urmă, aliații. Și, știți, este într-adevăr o națiune care a scăpat de sub control.”, a spus Trump.
Președintele american a abordat și tema viitorului conducerii iraniene, în condițiile în care mai mulți oficiali de rang înalt au fost eliminați în urma loviturilor recente. El a lăsat să se înțeleagă că schimbările de la vârful puterii sunt destul de rapide.
„Conducerea lor dispare rapid. Toți cei care par să vrea să fie lideri, ajung să moară.”, a meditat el.
Concentrarea Statelor Unite asupra conflictului cu Iranul riscă să afecteze capacitatea Ucrainei de a primi rachete de apărare aeriană, în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene, relatează Reuters.
După ce SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului, Teheranul a răspuns cu sute de rachete balistice și drone îndreptate spre statele din Golf.
Majoritatea au fost interceptate, inclusiv cu ajutorul rachetelor Patriot PAC-3, același tip de sistem pe care Ucraina îl folosește pentru protejarea infrastructurii energetice și militare.
Producția anuală de aproximativ 600 de rachete PAC-3 realizată de Lockheed Martin nu acoperă nici necesarul Statelor Unite și al aliaților din Golf, cu atât mai puțin pe cel al Ucrainei, potrivit lui Serhii Kuzan, directorul Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare din Kiev.
„Este matematica foarte simplă a războiului”, a spus Kuzan. El a explicat că sistemul franco-italian SAMP/T nu oferă o alternativă suficientă, fiindcă producția nu a crescut suficient.
Fabian Hoffmann, cercetător la Universitatea din Oslo, consideră că statele din Golf dispun de stocuri importante de rachete Patriot, iar intensitatea atacurilor iraniene pare să scadă.
Totuși, în timp, aceste state ar putea utiliza mai selectiv interceptoarele. Mykola Bielieskov, de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Kiev, afirmă că o criză extinsă ar putea fi evitată dacă SUA și Israel distrug rapid stocurile și lansatoarele de rachete iraniene.
În paralel, Rusia a intensificat producția militară și a lansat peste 700 de rachete în campania de iarnă asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Luna trecută, Moscova a tras 32 de rachete balistice într-o singură noapte, potrivit autorităților de la Kiev.
Majoritatea rachetelor Patriot livrate Ucrainei provin din contribuții europene prin inițiativa PURL, coordonată de NATO, care facilitează achiziția de armament american pentru Kiev.
De la ultima reuniune a aliaților, s-au promis 37 de rachete PAC-3. Italia a exclus retragerea sistemelor oferite Ucrainei pentru a sprijini statele din Golf.
Există însă temeri că un conflict prelungit cu Iranul va genera întârzieri suplimentare în livrările către Ucraina, pe fondul limitărilor de producție din SUA.
Un oficial american a recunoscut că au existat întârzieri și a avertizat: „Putem produce doar o anumită cantitate de rachete odată”.
Cu toate că Lockheed Martin vrea să crească producția la 2.000 de unități anual, această extindere nu va rezolva eventualele lipsuri din acest an.
Pe plan diplomatic, o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina, programată la Abu Dhabi, nu va mai avea loc din cauza tensiunilor din Golf.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că un război intens în Iran ar putea reduce disponibilitatea sistemelor de apărare pentru Ucraina și a avertizat că Rusia pregătește noi atacuri asupra infrastructurii esențiale.
Dacă apărarea aeriană a Ucrainei slăbește semnificativ, armata ar trebui să decidă ce obiective să protejeze cu prioritate.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că 490 de persoane au fost repatriate în România din zona de conflict din Orientul Mijlociu.
„În continuarea demersurilor de sprijinire a cetățenilor români afectați de deteriorarea accentuată a situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că dintre cetățenii români care și-au anunțat prezența și au solicitat asistență consulară, din evidența MAE s-au întors în țară 490 de persoane”, a transmis MAE printru-un comunicat de presă.
Dintre acestea, potrivit comunicatului, 318 cetățeni români s-au întors din Statul Israel cu zboruri de repatriere asistată, prin intermediul curselor charter angajate prin agențiile de voiaj și au beneficiat de asistență consulară din partea reprezentanților Ambasadei României în Republica Arabă Egipt în aeroportul internațional Cairo, pentru facilitarea dialogului cu autoritățile egiptene și pentru asigurarea desfășurării fără impedimente a procedurilor de îmbarcare.
Patru români au revenit în țară din Iordania prin intermediul unui zbor de evacuare organizat de autoritățile din Slovacia. Reprezentanții Ambasadei României la Amman, cât și ai Ambasadei României la Bratislava au fost în legătură permanentă cu autoritățile slovace pentru coordonare și sprijin în timp real, în vederea acordării asistenței și protecției consulare.
O companie privată a răspuns solicitării MAEUn alt grup de 174 de persoane, dintre care 172 cetățeni români și 2 cetățeni ai Republicii Moldova, a revenit în țară din Statul Israel, prin intermediul unei curse aeriene operată de o companie privată care și-a exprimat, la solictarea MAE, disponibilitatea pentru a efectua un zbor pe ruta Taba-București.
„Grupul de cetățeni români a părăsit teritoriul Statului Israel, fiind însoțiți până la frontiera egipteană de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, respectiv din cadrul Consulatului General al României la Haifa. Cetățenii români au fost așteptați în Taba, Republica Arabă Egipt de o echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Cairo, care a facilitat efectuarea formalităților vamale și i-a însoțit până la îmbarcarea în aeronava cu destinația București”, a transmis MAE.
Ministerul de Externe mai precizează că Celula de Criză, prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României din regiune, reprezentanții ministerului mențin contactul cu cetățenii români afectați de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și cu autoritățile statelor din regiune și va continua să acorde asistență și protecție consulară, cu prioritizarea siguranței cetățenilor români, în funcție de evoluția situației de securitate.
Ziua poate solicita mai multă grijă pentru sănătate și o rutină echilibrată. Cei care lucrează sau studiază departe de casă ar trebui să fie atenți la influențele care pierd timpul sau resursele. Interacțiunile sociale pot întări relațiile cu persoane influente, iar la locul de muncă, adoptarea unor tehnici noi îți poate spori eficiența. În viața personală, evită argumentele inutile și promisiunile dificile de menținut.
Horoscop 5 martie TaurExprimarea opiniilor fără menajamente poate afecta mândria unui prieten, aşa că alege cu grijă cuvintele. Dacă ai datorii față de membri ai familiei, achitarea lor azi te poate feri de neînțelegeri serioase. Timpul petrecut cu persoane influente și cu experiență îți poate oferi perspective valoroase pentru viitor, iar sprijinul partenerului de viață se poate simți mai puternic.
Horoscop 5 martie GemeniTensiunile financiare pot apărea, însă eforturile făcute în trecut pentru securitatea viitoare s-ar putea concretiza acum. Este posibil ca o persoană apropiată să fie deranjată de comportamentul tău, ceea ce te încurajează să abordezi situațiile cu calm.
Recunoașterea profesională este probabilă, iar timpul petrecut organizându-ți casa te poate ajuta să te simți mai bine.
Horoscop 5 martie RacPosibilitatea de recuperare dintr-o stare de sănătate precară este ridicată, ceea ce te poate motiva să fii mai activ fizic. Păstrează un comportament respectuos la locul de muncă pentru a evita problemele financiare. În relația de cuplu, armonia și înțelegerea sunt în prim-plan, iar deciziile importante cer mai multă logică decât emoție.
Horoscop 5 martie LeuDorința de a învăța lucruri noi îți poate umple ziua. Cheltuielile neprevăzute pot apărea, ceea ce te încurajează să economisești. Evenimentele sociale îți pot aduce contacte influente, iar viața de cuplu poate trece prin momente remarcabile.
Horoscop 5 martie FecioarăTensiunea care te-a urmărit ar putea să se domolească, dar grijile financiare pot submina claritatea deciziilor. Ziua este favorabilă pentru reconectarea cu prietenii și pentru consolidarea legăturilor de familie. O abordare negociată în afaceri ar putea aduce câștiguri. Evită disputele neesențiale cu persoana iubită.
Horoscop 5 martie BalanțăProvocările financiare pot provoca stres, așa că tratează cu seriozitate chestiunile de bani. Încrederea și sprijinul partenerului pot aduce relaxare emoțională, dar schimbările bruște în starea romantică pot crea confuzie. În mijlocul unui program încărcat, ai ocazia să te concentrezi și pe timpul personal.
Horoscop 5 martie ScorpionActivitățile sportive sau meditația pot aduce pace și energie pozitivă. Situația ta financiară ar putea să se îmbunătățească, iar lucrurile împrumutate s-ar putea întoarce în favoarea ta. Mesajele sau veștile plăcute pentru familie pot anima ziua.
Horoscop 5 martie SăgetătorSănătatea partenerului poate necesita atenție și susținere din partea ta. Pe plan financiar, eforturile proprii îți pot aduce venituri fără ajutor extern. Participarea la evenimente sociale îți poate lărgi cercul de prieteni și contacte, iar relațiile importante pot deveni mai profunde.
Horoscop 5 martie CapricornIeșirile pentru divertisment sau timp liber îți pot aduce bucurie, însă cheltuielile prea impulsive merită controlate. La locul de muncă, ar putea exista o oarecare opoziție din partea superiorilor, dar este important să rămâi calm și să gestionezi situația cu înțelepciune. Evită obiceiurile care nu mai au rost pentru tine și concentrează-te pe conversații profunde cu partenerul.
Horoscop 5 martie VărsătorAstăzi s-ar putea să te intereseze sportul sau activitățile fizice, care te vor ajuta să rămâi în formă și plin de energie. Cu toate acestea, există posibilitatea unor pierderi financiare, așa că fii atent când faci tranzacții sau semnezi documente importante. La locul de muncă, calitatea muncii tale ar putea impresiona superiorii și ți-ar putea aduce apreciere.
Horoscop 5 martie PeștiMintea activă te ajută să înveți lucruri noi rapid, iar ideile proaspete îți pot inspira creștere personală și profesională. Fii atent la împrumuturile făcute, mai ales celor care nu le returnează. Mersul în vizită la rude sau practicarea hobby-urilor preferate te pot relaxa și îți pot aduce inspirație. În relație, evită presiunea excesivă asupra partenerului.
Un oficial al Coaliției Forțelor Politice din Kurdistanul Iranian (CPFIK) susține că grupurile armate kurde cu sediul în Irak au început o ofensivă militară împotriva forțelor regimului iranian. Informația este prezentată în exclusivitate de i24NEWS.
Potrivit oficialului, luptătorii kurzi afiliați Partidului Viața Liberă din Kurdistan (PJAK) au început să ocupe poziții de luptă în interiorul teritoriului iranian încă de luni.
„Mișcările militare terestre ale forțelor kurde împotriva Iranului au început de la miezul nopții de 2 martie”, a declarat oficialul pentru i24NEWS.
El a mai spus că forțele iraniene au evacuat orașul de frontieră Mariwan pe 3 martie și au început să stabilească poziții defensive în jurul zonei. Luptătorii PJAK au ajuns în jurul munților din vestul Iranului, a mai transmis oficialul.
Mai multe informații neconfirmate arată că Washingtonul ia în considerare un parteneriat cu grupurile kurde. Planul ar putea fi de a provoca o revoltă de proporții în interiorul Iranului.
Casa Albă nu a confirmat planul de a înarma grupuri kurde și nici ofensiva lansată lansată luni de kurzi.
Alături de George Simion se mai află prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și alți șapte senatori și deputați ai formațiunii.
Conform unor surse din interiorul organizatorilor, Simion va vorbi în cadrul unui panel despre cenzură și libertatea de exprimare, scrie Gândul.
Mesajul liderului AUR vine într-un context în care ecourile Raportului Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Comisia Europeană a intervenit flagrant în alegerile desfășurate în mai multe țări, inclusiv România, sunt departe de a fi stinse.
Evenimentul Alliance of Sovereign Nations este organizat de Turning Point USA, fondată de Charlie Kirk, și de Anna Paulina Luna, apropiată a președintelui Trump și una dintre cele mai puternice și influente voci din cadrul Congresului american. Potrivit website-ului oficial, conferința va reuni lideri politici, ai mediului de afaceri, al celui academic și nu numai, „pentru un eveniment influent și informativ, centrat pe problemele care afectează omenirea.”
Surse de la vârful AUR au declarat că George Simion va avea întâlniri atât cu Mike Johnson, alți membri ai Congresului SUA, cât și cu reprezentanți ai Departamentului de Stat.
Mii de luptători kurzi au intrat pe teritoriul iranian și au ocupat poziții de luptă luni, 2 martie, anunță i24NEWS.
Casa Albă anunță Spania a fost de acord să coopereze cu SUA, după criticile lui Trump la adresa lui Sanchez. Guvernul spaniol neagăCasa Albă anunță că după criticile de ieri ale lui Donald Trump la adresa premierului Pedro Sanchez, Spania a fost de acord să coopereze cu SUA: „Cred că au auzit mesajul lui Trump de ieri, tare și clar. Au fost de acord să coopereze cu armata americană. Armata americană își coordonează activitatea cu omologii săi din Spania”, a afirmat Karoline Leavitt.
Pe de altă parte, Spania neagă acest lucru. Ministrul spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Albares, a negat „categoric” că Spania a acceptat să coopereze cu armata SUA, așa cum a afirmat Leavitt.
„Neg categoric acest lucru. Poziția Guvernului Spaniei cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, bombardamentele din Iran și utilizarea bazelor noastre nu s-a schimbat deloc”, a declarat Albares într-un interviu acordat postului Ser, potrivit EFE și El Pais.
Secretarul general al Hezbollah: Răbdarea noastră are limite, iar agresiunea și escaladarea israeliană au devenit excesiveSecretarul general al Hezbollah a făcut o serie de declarații miercuri.
„Răbdarea noastră are limite, iar agresiunea și escaladarea israeliană au devenit excesive. Am spus în repetate rânduri că Israelul își dorește expansiunea, iar Netanyahu a declarat că își dorește un „Israel mai mare”. Israelul reprezintă o amenințare existențială pentru noi, pentru poporul nostru, pentru țara noastră și pentru întreaga regiune. Problema nu sunt armele Hezbollah, ci ocupația și încălcarea continuă a suveranității”, a spus acesta.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian reacționează la tensiunile SUA-SpaniaPreședintele iranian Masoud Pezeshkian a reacționat la tensiunile SUA-Spania, după ce marți, președintele american Donald Trump a anunțat că va înrerupe relațiile comerciale cu Spania întrucât țara nu a permis accesul SUA în bazele militare.
„Conduita responsabilă a Spaniei în opoziția cu încălcările flagrante ale drepturilor omului și agresiunea militară a coaliției sionist-americane împotriva unor țări, inclusiv Iranul, arată că etica și conștiințele trezite încă există în Occident. Îi felicit pe oficialii spanioli pentru pozițiile lor”, se arată în mesajul postat de Pezeshkian pe X.
VIDEO. Cum s-a golit strâmtoarea Ormuz în câteva zile Iranul a amenințat că va viza ambasadele israeliene din întreaga lume dacă Israelul îi atacă misiunea din Liban„Dacă Israelul comite o astfel de crimă, ne va obliga să facem din toate ambasadele israeliene din întreaga lume ținta noastră legitimă”, a declarat Abolfazl Shekarchi, purtător de cuvânt al forțelor armate ale regimului islamic.
Marți, Avichay Adraee, un purtător de cuvânt al IDF, i-a avertizat pe reprezentanții regimului iranian care se află încă în Liban să plece imediat înainte de a fi vizați, acordându-le 24 de ore pentru a pleca.
Senatul va vota în această noapte pentru a-l obliga pe Trump să înceteze atacurile asupra IranuluiSenatul urmează să ia un vot inițial miercuri, în jurul orei 16:00, ora estică/ SUA, privind blocarea președintelui Donald Trump de a ordona noi atacuri asupra Iranului, oferind primul test al sprijinului Congresului pentru o campanie lansată de Trump fără consimțământul său.
SUA consumă rapid arme de precizie și interceptoare antirachetă la doar câteva zile de la începutul campaniei din IranOficialii avertizează că stocurile sunt utilizate atât de repede încât armata ar putea fi „la câteva zile distanță” de a stabili prioritățile amenințărilor viitoare pe care să le intercepteze, notează The Washington Post.
Senatorul Mark Warner a declarat că „munițiile noastre sunt insuficiente”.
Potrivit CNN, oficialii americani au declarat Congresului că dronele Shahed ale Iranului reprezintă o provocare majoră și că apărarea aeriană „nu va putea să le intercepteze pe toate”.
De asemenea, parlamentarii au avertizat că conflictul ar putea deveni o „problemă de matematică”, deoarece stocurile de interceptori se epuizează.
Senatorul Mark Kelly a declarat că „nu avem o ofertă nelimitată”, în timp ce oficialii au recunoscut că dronele „reprezintă o problemă mai mare decât se anticipase”.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat miercuri faptul că Spania a acceptat să coopereze cu armata SUA în legătură cu operațiunile în Orientul Mijlociu.
„Cred că au auzit mesajul lui Trump de ieri, tare și clar. Au fost de acord să coopereze cu armata americană. Armata americană își coordonează activitatea cu omologii săi din Spania”, a spus Karoline Leavitt într-o conferință de presă, potrivit Associated Press.
Pe de altă parte, Spania neagă acest lucru. Ministrul spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Albares, a negat „categoric” că Spania a acceptat să coopereze cu armata SUA, așa cum a afirmat Leavitt.
„Neg categoric acest lucru. Poziția Guvernului Spaniei cu privire la războiul din Orientul Mijlociu, bombardamentele din Iran și utilizarea bazelor noastre nu s-a schimbat deloc”, a declarat Albares într-un interviu acordat postului Ser, potrivit EFE și El Pais.
Trump întrerupe relațiile comerciale cu Spania. Replica premierului SanchezMarți, președintele american Donald Trump a anunțat că întrerupe relațiile comerciale cu Spania după ce premierul Pedro Sanchez a refuzat să ajute SUA în atacul asupra Iranului. Trump a spus că spaniolii au avut o atitudine neprietenoasă.
„Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și e în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Dar nu avem nevoie. Au fost neprietenoși. Spania nu are nimic din ce avem noi nevoie, exceptând oamenii grozavi”, a spus Trump.
În replică, premierul spaniol Pedro Sánchez a spus că Madridul se plasează de partea dreptului internațional în legătură cu războiul din Orientul Mijlociu.
„Poziția guvernului spaniol în această situație este clară și consecventă. Este aceeași pe care am menținut-o în Ucraina, precum și în Gaza. În primul rând, spunem nu la încălcarea dreptului internațional, care ne protejează pe toți, în special pe cei mai vulnerabili, populația civilă. În al doilea rând, spunem nu la presupunerea că lumea își poate rezolva problemele doar prin conflicte, prin bombe”, a spus Sanchez.
ATITUDINI – Noua emisiune marca Gândul va fi un spațiu deschis tuturor provocărilor pe subiecte de mare impact în care moderatorul Adina Anghelescu și invitații săi vor diseca problemele majore cu care se confruntă societatea și în care ATITUDINEA va conta. O emisiune provocatoare în care vor fi analizate, cu argumente și fapte, temele actuale cu care se confruntă fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea: sănătate, justiție, industrie, agricultură, energie, proiecte de dezvoltare, business, avocatură, mediu, transporturi și administrație locală.
Emisiunea este difuzată live, în fiecare vineri, de la ora 16.00.
Moderatoarea Adina Anghelescu, jurnalist de investigații, alături de invitatul său, va lua ATITUDINE și va pune sub lupă subiectele de mare interes, încă nerezolvate, pentru găsirea unor soluții care să determine depășirea unor obstacole create de decizii non-constructive.
Efectele unei legi asupra vieții cotidiene sau politice, noile tehnologii și implicațiile lor, problemele existente la nivel local sau decizii politice cu impact global, toate acestea ne afectează în mod direct și este nevoie să luăm ATITUDINE.
De aceste ATITUDINI din prezent depinde viitorul!
Vineri, de la ora 16.00, are loc prima ediție a emisiunii, avându-l ca invitat pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Miercuri au fost mai multe atacuri dure între membrii Coaliției de guvernare. Ultimul care a lansat un atac a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. El l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan.
„Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Domnul Bolojan și-a revocat singur măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Domnul Bolojan a luat astfel miliarde de lei din buget și i-a lăsat la bogați. Iar acum ne cere să fim „responsabili” când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”, a transmis Sorin Grindeanu.
De asemenea, el a contrazis informația conform căreia participanții la ședința de miercuri a Coaliției s-au înțeles asupra bugetului.
„I-am spus de patru ori astăzi la Coaliție că nu suntem de acord cu această abordare. O spun încă o dată, ca să fie clar”, a încheiat Grindeanu.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a răspuns PSD care l-a acuzat că blochează adoptarea bugetului de stat. Comunicatul PSD este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea, a spus Bolojan. Bugetul este finalizat, la ședința de coaliție ne-am închis în regulă, a adăugat premierul în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV.
„Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante (…) La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară.
„Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan.
PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.
Vladimir Putin a făcut anunțul în timpul unei întâlniri la Moscova cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, în cadrul căreia s-a discutat și despre furnizarea de hidrocarburi rusești către Bupadesta, potrivit Le Figaro. Soarta prizonierilor de război maghiari din Ucraina fusese deja abordată cu o zi înainte, în timpul unei convorbiri telefonice între Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orbán.
Mulțumindu-i lui Vladimir Putin pentru aceste două eliberări, ministrul Peter Szijjarto a afirmat, de asemenea, că „mulți” luptători etnici maghiari sunt forțați să lupte în armata ucraineană. Situația minorității vorbitoare de limbă maghiară din regiunea ucraineană Transcarpatia este una dintre sursele de tensiune dintre Kiev și Budapesta.
Săptămâna trecută, armata rusă a publicat o înregistrare video în care apare un bărbat care se identifică drept soldat de origine maghiară, recrutat cu forța și care cere să fie eliberat.
Putin a vorbit și despre blocada livrărilor de țițeiÎntâlnirea dintre Putin și Szijjarto a oferit, de asemenea, o oportunitate de a discuta despre blocada livrărilor de țiței prin conducta Drujba, care traversează Ucraina dinspre Rusia.
Ungaria și Slovacia acuză Kievul că tergiversează repararea unei secțiuni a conductei de petrol avariate de un atac aerian rusesc în ianuarie. După începerea invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, UE a impus o interdicție asupra majorității importurilor de petrol din Rusia.
Însă conducta Drujba („prietenie” în rusă) a fost temporar exceptată pentru a oferi țărilor din Europa Centrală timp să găsească noi soluții. Ungaria și Slovacia continuă însă să importe petrol rusesc prin conductă, care a fost vizată de mai multe atacuri aeriene ucrainene.
Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a afirmat miercuri faptul că războiul cu Iranul „abia a început”. Avertismentele lui Hegseth și ale președintelui Comitetului șefilor de stat major, generalul Dan Caine, cu privire la un conflict de lungă durată au fost primele din partea oficialilor militari și întăresc previziunile președintelui Donald Trump din ultimele zile, potrivit cărora campania împotriva Iranului ar putea dura mai multe săptămâni.
„Abia am început să vânăm, să demontăm, să demoralizăm, să distrugem și să învingem capacitățile lor”, a spus Hegseth miercuri, potrivit POLITICO.
Totodată, Hegseth a negat categoric că SUA ar rămâne fără muniții, întărind afirmațiile lui Trump potrivit cărora Statele Unite dispun de un „stoc aproape nelimitat” de arme din care să se aprovizioneze.
Pe de altă parte, generalul Caine a subliniat că loviturile au redus capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone asupra țintelor din întreaga regiune a Golfului.
Iranul a provocat pierderi americanilor. Concret, șase soldați ai Armatei de Rezervă a SUA au fost uciși duminică în Kuweit, după ce o dronă iraniană Shahed a lovit un centru de operațiuni tactice care nu era complet protejat împotriva amenințărilor aeriene.
Oficial american: „Vom începe acum să ne extindem în interiorul țării”Recunoscând pierderile suferite de SUA, generalul Caine a anunțat că operațiunea aeriană din Iran se va intensifica: „Vom începe acum să ne extindem în interiorul țării, lovind din ce în ce mai adânc în teritoriul iranian și creând o libertate de manevră suplimentară pentru forțele americane”.
Comentariul șefului Pentagonului vine după ce luni, președintele american Donald Trump a afirmat, referitor la atacurile lansate de SUA asupra Iranului, că „nici măcar nu am început să-i lovim cu putere. Valul mare nici măcar nu a venit. Cel mare va veni în curând”.
Situația din Orientul Mijlociu a escaladat în weekend, după ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma unor atacuri lansate de SUA și Israel.
Anunțul a fost făcut miercuri de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, potrivit CNN. Ea a spus că prezența trupelor americane pe teren în Iran nu face parte din plan „în acest moment”.
„Nu fac parte din planul pentru această operațiune în acest moment, dar cu siguranță nu voi elimina niciodată opțiunile militare în numele președintelui Statelor Unite sau al comandantului suprem și, în mod înțelept, el nu face același lucru pentru sine”, a declarat Karoline Leavitt.
Comentariile ei vin în contextul în care șeful Statului Major, generalul Dan Caine, a declarat tot miercuri că SUA vor începe „să lovească progresiv mai adânc în teritoriul iranian”. De asemenea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, i-a avertizat pe americani că operațiunile militare împotriva Teheranului sunt la început.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la postul de televiziune B1 că este în favoarea comasării unor localități, însă în baza unor decizii politice și a unor analize temeinice.
„Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic. Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe. Uneori sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate de condițiile reale”, a declarat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul susține că eventualele comasări nu pot fi realizate decât după viitoarele alegeri locale. „Acest lucru și în țările în care s-a făcut, de exemplu cum este Polonia, care a trecut prin mai multe rânduri de reorganizări, a însemnat că se ia o decizie, să zicem, mâine, dar ea se aplică de la alegerile următoare, sau de la următorul rând de alegeri. Astăzi, din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce, cel puțin eu personal sunt de acord cu acest lucru”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a venit și cu o soluție pentru organizarea zonelor metropolitane.
„Dezvoltarea este concentrată în reședințele de județ, cât ne place, cât nu ne place, sau în zonele metropolitane. Acolo s-a concentrat dezvoltarea în ultimii 20 de ani în România. Pe lângă migrația externă pe care am avut-o, am avut o migrație din rural în urban.
Problemele pe care le avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primăriii de reședință, ci înseamnă consens. Ori acolo unde primarii au avut o relație bună, unde au fost rezonabili, unde s-au înțeles, au putut face proiecte în comun, gândiți-vă cu cât o zonă este mai divizată, cu cât problemele sunt mai împărțite, cu atâta șansa să faci proiecte combinate, scade. Deci cea mai bună soluție este că primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ, indiferent care ea, să devină primării de sector. Un mandat, două mandate, trei mandate. Planurile de dezvoltare mari le face primăria de reședință. Foarte multe din aceste zone sunt zone dormitor pentru reședința de județ”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a dat ca exemplu zone de primării extinse, așa cum există în lume, în zona unor orașe mari, unde sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate. Asta ar însemna că primăria din reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că speră ca în ședința de joi să fie adoptat proiectul de ordonanță de urgență prin care se introduc prețuri reglementate la gaze naturale pe tot lanțul, pentru ca România să se asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare măcar pe acest segment.
„În ceea ce privește partea de gaz, acolo suntem într-o situație în care România își asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz și sper că mâine vom adopta un act normativ, o ordonanță, care să asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare și să ne protejăm indirect, cel puțin pe această componentă”, a declarat premierul Ilie Bolojan, miercuri seara, în platoul B1.
Este vorba de proiectul de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027,publicat de Ministerul Energiei în transparență decizională pe 17 februarie.
„Trebuie să recunoaștem că întotdeauna prețul la electricitate, prețul la gaz, prețul la combustibil sunt elemente de bază a unei structuri mari de produse, influențează foarte mult inflația și orice creștere a acestor tarife pe care le uzitează larg toți cetățenii și economia înseamnă elemente de inflație. Și unul din motivele pentru care am adoptat această propunere, de fapt o vom pune în practică mâine, de a plafona prețurile la gaz, în afară de a nu avea puseuri de creșteri de preț, această măsură are în vedere perioada de tranziție din care să nu mai avem un puseu inflaționist până anul viitor când, intrând în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră, cu siguranță România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz și nu mai depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă pe piețele global. Dar și aici, gândiți-vă că toate contractele de export, de vânzări, se raportează la prețurile care sunt la bursele europene, de exemplu, și inevitabil orice fel de mișcare ne influențează indirect”, a detaliat șeful Executivului.
Ce prevede proiectulProiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.
Astfel, prețul propus este de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent. Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
De amintit că, potrivit declarațiilor pentru Mediafax ale unui oficial din cadrul Executivului comunitar, România notificase informal, dar ar trebui să notifice oficial Comisia Europeană cu privire la proiectul de ordonanță de urgență conform obligațiile cuprinse în Directiva privind gazele naturale.
Invitat miercuri seara la B1 TV, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă ne putem aștepta la o creștere a prețului la combustibil, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu, care implică și blocarea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz.
„Nu pot să fac o astfel de predicție, eu nu-mi doresc acest lucru și sper să nu se întâmple asta, dar trebuie să recunoaștem câteva lucruri. Așa cum știți, războiul din zona Golfului a dus la blocarea în proporție de 90% a traficului prin strâmtoarea Ormuz. Asta înseamnă că o parte din petrolul și din gazele lichefiate, care erau exportate de țările din Golf către toate țările din lume, nu mai pot fi exportate. Ca atare, oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-a redus, ceea ce a generat un puseu de creștere a prețurilor. Acesta este un fenomen general când se întâmplă astfel de crize”, a afirmat Bolojan la B1 TV.
Bolojan: Cât timp tranzitul prin strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, piețele globale vor reacționaPremierul a subliniat că atâta timp cât tranzitul rămâne blocat, piețele globale vor reacționa, iar importatorii, inclusiv cei din România, se vor aproviziona la prețuri mai mari.
„Toți cei care importă și în România se vor aproviziona începând de acum înainte – chiar dacă noi avem stocuri pentru câteva luni de zile – la prețuri ceva mai mari. E adevărat că prețul țițeiului nu se reflectă în totalitate în prețul benzinei sau motorinei, dar o creștere a prețului țițeiului, cât timp prețul benzinei este influențat în proporție de 40-50% de prețul țițeiului, inevitabil se va reflecta”, a mai spus Bolojan.
Acesta a precizat faptul că impactul asupra prețurilor va fi mai mic în situația în care criza se va încheia mai repede, însă dacă situația se complică, atunci impactul poate să fie unul mai mare.
„Cu cât această criză se termină mai repede, impactul va fi mai mic, deci s-ar putea să avem niște creșteri marginale de tip emoțional, sau de echilibrare de prețuri pentru că se cumpără ceva mai mult. Cu cât lucrurile se complică mai mult, cu atâta impactul poate să fie mai mare”, a punctat Bolojan.
Aducându-i-se în atenție faptul că au fost mai multe scumpiri la pompă în ultimele două luni, deși conflictul din Orientul Mijlociu a izbucnit săptămâna trecută, Bolojan a menționat că piețele reacționează la tensiunile internaționale, inclusiv la conflictul dintre Israel și Gaza și la evoluțiile din Iran. Premierul a comparat situația cu reacțiile piețelor financiare la instabilitate politică internă.
„Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. Gândiți-vă că în momentul în care războiul din zona Israel, din Gaza, a început, el are potențial de contagiune în zonă. Ceea ce s-a văzut și prin ceea ce s-a întâmplat în Iran. În momentul în care Statele Unite își deplasează în zona Golfului, portavioanele, în momentul în care lucrurile se tensionează, piețele reacționează la aceste informații. Exact cum în România, dacă știrile sunt în permanență panicarde, că se întâmplă o criză politică, că guvernul nu este stabil, (…) dobânzile la care se împrumută România, cresc cu câteva procente”, a punctat Bolojan.
Bolojan, despre declarațiile contradictorii făcute de ministrul EnergieiReferitor la declarațiile contradictorii ale ministrului energiei privind posibilitatea ca prețul să ajungă la 10 lei, Bolojan a afirmat că în astfel de contexte „cel mai înțelept lucru este sau să nu faci multe declarații, sau să fii prudent în astfel de declarații, pentru că unele cuvinte pot genera niște efecte care înseamnă costuri”.
Marți, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis că prețul la pompă al carburanților ar putea să sară de 10 lei, nivel neatins nici în criza prețurilor din energie din 2022, sub impactul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută după actualizarea informațiilor și declarațiilor din ziua precedentă.
