Deputatul PNL Ionuț Stroe a atras atenția marți, într-o postare pe Facebook, că discuțiile despre un posibil guvern PSD-AUR nu reprezintă „un scenariu care poate fi tratat lejer sau cu jumătăți de măsură”.
El a subliniat că există „un risc real de derapaj de la direcția pe care România și-a asumat-o de ani de zile: una clar pro-occidentală și euroatlantică”.
În mesajul transmis pe rețelele sociale, Ionuț Stroe a făcut apel la dialog între formațiunile pro-occidentale, pentru păstrarea „unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene”.
„Cred că e momentul unei reveniri rapide la aceeași masă a partidelor pro-occidentale. Sub nicio formă nu ne putem permite un guvern în care extremismul intră pe ușă, fie direct, fie prin susținere. Nu e timp de orgolii, calcule mărunte sau jocuri tactice. Da, știu: politica înseamnă compromis, dar nu orice compromis! Pentru mine, există o linie roșie: orientarea pro-occidentală a țării noastre și reputația României”, a scris Stroe pe Facebook.
Deputatul liberal a mai pledat pentru „maturitate politică”, avertizând că „orice altă variantă ne duce într-o zonă de risc pe care nu ne-o permitem”.
Mesajul său vine în contextul în care săptămâna trecută, în urma unui referendum intern, PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile, portofoliile lor fiind preluate, interimar, de alți miniștri din cabinetul Bolojan.
Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Marți după-amiază, PSD și AUR au depus și înregistrat moțiunea de cenzură la Biroul Permanent. George Simion, liderul AUR, a anunțat că a depus moțiunea cu 253 de semnături, cu 20 de semnături în plus față decât cele necesare (233) pentru demiterea actualului Executiv.
Liderul AUR, George Simion, a respins marți, într-o conferință de presă, acuzațiile potrivit cărora ar fi încălcat promisiunile făcute alegătorilor în ceea ce privește o eventuală colaborare cu PSD.
Înainte de alegerile parlamentare din 2024, George Simion afirma că exclude orice înțelegere cu social-democrații și că, în cazul unei guvernări comune, și-ar da demisia din funcțiile publice.
El a declarat: „Nu bat palma cu PSD, eu sunt singurul capabil să termin cu PSD-ul în România. Dacă intrăm la guvernare cu PSD, îmi dau demisia din toate funcțiile”.
Întrebat dacă și-a „încălcat cuvântul” după ce anterior a spus că nu va colabora cu PSD, liderul AUR a spus că susține ceea ce a declarat și că nu există o coaliție de guvernare.
„Am văzut pe toate paginile de Facebook și în toate rețelele și la posturi de televiziune o declarație a mea din 2024 în campania pentru alegerile prezidențiale în care, dacă vă veți uita atent, am spus că nu vom face o coaliție de guvernare. Nu, nu mi-am înșelat alegătorii și alegătorii noștri sunt în spatele nostru.”, a spus Simion.
Acesta a susținut că anumite declarații sunt scoase din context și folosite în scop politic.
„În ultimele 24 de ore, circulă pe rețelele de socializare un clip în care eu la Sebastian Zachman spun că nu voi face o coaliție de guvernare cu PSD-ul. Spun chestiunea asta suficient de clar încât să înțeleagă toată lumea și prin depunerea acestei moțiuni încearcă unii și alții să acrediteze că iată, s-au pupat mirii. Asta este propaganda lor.”
„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu Partidul Social-Democrat. Respectiv, eu mi-am onorat promisiunea.”, a continuat Simion.
În același timp, liderul AUR a declarat că și alte formațiuni politice, dând exemplu de USR, ar trebui să dea explicații privind guvernarea.
„Ar fi bine ca cineva să se ducă către domnul Ilie Bolojan, să se ducă către USR, pentru că ei au fost în pact în ultimele zece luni și să explice oamenilor că ei au compus o coaliție de guvernământ.”, a spus el.
Totodată, George Simion a explicat și motivul pentru care AUR a decis să susțină moțiunea de cenzură împreună cu PSD.
„AUR este un partid democratic care are, după lovitura de stat din 6 decembrie 2024, intenția să folosească toate pârghiile posibile și imposibile ca România să revină la democrație.”
„A acuza AUR că a depus o moțiune de cenzură când și-a pus semnătura că a inițiat acest act este o mojicie. Repet, nu ne este frică și avem proprietatea termenilor.”
Într-un schimb tensionat cu presa, Grindeanu a fost întrebat dacă apropierea politică dintre PSD și AUR reprezintă o legitimare a extremismului, în condițiile în care social-democrații au catalogat în repetate rânduri AUR drept un partid radical și au exclus public orice alianță.
Jurnaliștii au readus în discuție și angajamentul exprimat anterior de liderul PSD, potrivit căruia ar urma să renunțe la funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă actuala coaliție nu mai există.
„Ați promis asta public într-o conferință de presă”, i s-a transmis lui Grindeanu, în timp ce reporterii au insistat asupra faptului că declarația fusese formulată fără echivoc.
În răspunsul său, liderul PSD a invocat protocolul politic convenit între partidele aflate la guvernare.
„Nu dau înapoi la nimic, atât timp cât exista un protocol în care se spunea că premierul își dă demisia, că Senatul și Camera Deputaților sunt parte a acelui protocol. Lucrurile trebuie discutate în același mod”, a declarat Grindeanu.
Discuția s-a mutat apoi asupra unei declarații făcute de Grindeanu la Bruxelles, în 26 martie, în fața socialiștilor europeni, când ar fi garantat că nu va exista nicio colaborare politică între PSD și AUR.
Reporterii au invocat inclusiv o postare publică în care liderul PSD afirma că partidul nu va construi alianțe cu formațiunea condusă de AUR.
„Ați mințit atunci?”, a fost întrebarea adresată lui Grindeanu.
Acesta a evitat un răspuns direct și a făcut trimitere la discuțiile purtate cu liderii grupurilor politice europene.
În ultimii ani, PSD a susținut constant că nu va colabora politic cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist.
Conform datelor Kpler, nava Mubaraz, o navă GNL controlată de compania petrolieră națională din Emiratele Arabe Unite, Adnoc, a părăsit Golful în aprilie cu 132.890 m³ de GNL la bord, prin această trecere care găzduiește aproximativ 20% din comerțul mondial cu GNL în timp de pace, potrivit Le Figaro.
Nava a fost încărcată pe insula Das, în Emiratele Arabe Unite.
Strâmtoarea Ormuz – prin care circulă aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial – s-a confruntat cu perturbări majore de la începutul lunii martie, după ce SUA și Israelul au lansat o ofensivă comună împotriva Iranului pe 28 februarie.
Vicepremierul Tanczos Barna a susținut marți o conferință de presă cu ocazia preluării mandatului interimar de ministru al Agriculturii. Acesta a vorbit și despre actuala situație politică din țară, în contextul în care săptămâna trecută, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar la începutul acestei săptămâni, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Tanczos Barna a afirmat că săptămâna viitoare există o mare probabilitate ca moţiunea de cenzură să treacă, Guvernul să fie schimbat şi apoi vor începe negocierile pentru formarea unei noi majorităţi.
„Săptămâna viitoare avem moţiune de cenzură cu certitudine. Cu mare probabilitate moţiunea de cenzură o să treacă, Guvernul o să fie schimbat. Avem un anunţ din partea celor mai mari două partide cu privire la un demers comun, ca să nu folosesc o expresie care a fost negată ieri toată ziua. Deci un demers comun, PSD – AUR, pentru a trece o moţiune de cenzură. Prin această moţiune de cenzură, Guvernul Bolojan o să fie schimbat”, a afirmat Tanczos Barna în cadrul conferinței de presă.
Tanczos Barna: toate variantele sunt posibileVicepremierul a adăugat că în cazul în care moțiunea va trece, noua majoritate poate fi cea creată pentru a dărâma Guvernul sau poate fi alta, adăugând că toate variantele sunt posibile în acest moment.
„Încep negocierile pentru formarea unei noi majorităţi. Acea nouă majoritate poate să fie majoritatea care s-a creat pentru a pica Guvernul Bolojan sau poate să fie o altă majoritate. Depinde foarte mult de timpul care va curge din momentul trecerii moţiunii şi până la formarea unei coaliţii care asigură o majoritate sau soluţia politică pentru un guvern minoritar. Cred că, în momentul de faţă, toate opţiunile sunt pe masă şi toate variantele sunt posibile. Vedem ce se va întâmpla săptămâna viitoare”, a explicat Tanczos Barna.
Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.
„Cupa internațională Nadia Comăneci – Perfect 10” va fi o competiție de gimnastică feminină dedicată tinerelor sportive, care va avea loc la Sala Polivalentă Nadia Comăneci. Vor participa peste 200 de sportivi juniori din România, SUA, Canada, Hong Kong, Italia, Franța, Norvegia, Nigeria și Malta.
Pe 31 mai, „Gala Campioanelor” de pe stadionul Carom va fi momentul culminant al evenimentelor, o celebrare a perfecțiunii la care vor fi prezente marile gimnaste ale României care și-au început cariera și s-au format la Onești.
„Onești va fi mereu acasă pentru Nadia și o așteptăm cu nerăbdare ca să o sărbătorim. Cei 50 de ani scurși de la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde a scris istorie, sunt ocazia ideală pentru a-i arăta cât de mult este iubită aici. Nadia a avut dintotdeauna la Onești o familie care a însoțit-o de-a lungul vieții. Va fi un moment de celebrare a talentului și, totodată, o întâlnire simbolică a generațiilor în locul în care s-a născut perfecțiunea și în care continuăm să clădim talente de talie internațională”, a declarat Ingrid Istrate, directoarea CSM Onești.
Nadia Comâneci, masterclass la ClujNadia Comăneci este invitata specială a Sports Festival 2026. Campioana care a schimbat istoria sportului prin primul 10 perfect obținut la Jocurile Olimpice va susține, în cadrul evenimentului, un masterclass. Acesta va avea loc duminică, 14 iunie, de la ora 13.00, la BTarena din Cluj- Napoca.
„Uneori este nevoie de doar câteva secunde pentru a schimba o viață. 17 secunde. Atât a durat exercițiul care mi-a schimbat viața și istoria gimnasticii mondiale. Dar în spatele celor 17 secunde au stat milioane de secunde de antrenamente. Pentru mine, sportul a însemnat mai mult decât primul 10, mai mult decât medaliile obținute. A fost despre disciplină, curaj și dorința de a deveni mai bună în fiecare zi. Vă aștept la Masterclass-ul din cadrul Sports Festival unde vă voi dărui mult mai multe secunde de mărturisi, lecții și învățături din sport și experiențele personale, care pot fi aplicate în orice domeniu. Va fi o întâlnire sinceră, un dialog deschis și, sper, o sursă de inspirație și motivație pentru toți cei care cred în puterea visurilor construite prin muncă și pasiune”, a declarat Nadia Comâneci.
Masterclass-ul programat la Cluj-Napoca va aduce publicului ocazia unei întâlniri directe cu sportiva care a devenit un reper pentru generații întregi. Evenimentul va pune în prim-plan teme care depășesc performanța sportivă propriu-zisă: disciplina, presiunea marilor competiții, echilibrul, motivația și parcursul din spatele unei cariere construite la cel mai înalt nivel.
Tinerii antreprenori cu vârste între 20 și 29 de ani reprezintă aproximativ 8% din forța de muncă la nivelul Uniunii Europene, adică peste două milioane de persoane. Cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Slovacia (12%), Malta (10,5%) și România, cu aproximativ 10%, scrie Euronews. Acest nivel plasează România în grupul statelor fruntașe din UE în ceea ce privește antreprenoriatul în rândul tinerilor. Alte țări precum Cehia, Franța, Olanda, Letonia, Belgia sau Polonia au valori cuprinse între 8% și 10%, în timp ce Irlanda, Bulgaria și Spania se află la coada clasamentului, cu procente între 5% și 6%.
Crește și numărul antreprenorilor adolescențiPe lângă cei peste două milioane de tineri antreprenori, în Uniunea Europeană există aproximativ 69.000 de antreprenori adolescenți, cu vârste între 15 și 19 ani. Acest segment a crescut cu 10% din 2022 până în prezent. Fenomenul este dominat de băieți – aproximativ 47.000, comparativ cu 22.000 de fete. Cele mai multe astfel de cazuri sunt înregistrate în Olanda (aproximativ 12.000) și Italia (circa 11.000). În afara UE, Turcia înregistrează un nivel și mai ridicat, cu aproape 33.000 de adolescenți implicați în afaceri.
România: potențial antreprenorial, dar provocări pe piața munciiDeși România se remarcă printr-o pondere ridicată a tinerilor antreprenori, situația generală a ocupării în rândul tinerilor rămâne modestă. Aproximativ 66% dintre tinerii europeni cu vârste între 20 și 29 de ani sunt angajați, însă România și Bulgaria se situează la coada clasamentului, cu rate de ocupare de puțin peste 50%. Această combinație indică faptul că, în România, antreprenoriatul poate reprezenta o alternativă la oportunitățile limitate de pe piața muncii.
Diferențe majore între statele europenePeisajul antreprenorial din UE este divers, fiecare țară oferind avantaje diferite. Estonia este considerată una dintre cele mai prietenoase economii pentru afaceri. Aici există posibilitatea de a înființa firme complet online și taxe zero pe profitul reinvestit. Irlanda rămâne atractivă datorită impozitului redus pe profit și facilităților pentru cercetare, iar Portugalia oferă proceduri simple și costuri reduse pentru deschiderea unei firme. În același timp, state precum Lituania sunt atractive pentru IMM-uri, datorită taxelor reduse și costurilor operaționale scăzute. Datele arată că antreprenoriatul în rândul tinerilor este în creștere la nivel european, inclusiv în rândul adolescenților. Pentru România, poziționarea în topul acestui clasament indică un potențial antreprenorial ridicat, dar și necesitatea unor politici care să susțină dezvoltarea afacerilor și integrarea tinerilor pe piața muncii.
Datele arată că plățile flexibile sunt folosite în principal pentru cumpărături online cu valori mici și medii. Astfel, 26% dintre consumatorii online aleg BNPL pentru achiziții între 250 și 999 de lei, iar 24% pentru tranzacții sub 250 de lei. În același timp, 9% dintre respondenți spun că utilizează această metodă și pentru cumpărături care depășesc 3.000 de lei.
Cei mai activi utilizatori sunt tinerii între 20 și 29 de ani, dintre care 20% folosesc frecvent serviciile BNPL, iar alți 20% ocazional.
În acest context, PayU România anunță extinderea parteneriatului cu fintech-ul suedez Klarna în România și Ungaria. Integrarea permite consumatorilor acces la opțiuni precum plata în 30 de zile sau în trei rate fără dobândă, direct în procesul de checkout al magazinelor online.
Potrivit reprezentanților companiei, comercianții care oferă soluții BNPL pot înregistra o creștere a frecvenței cumpărăturilor cu până la 46% și o majorare a valorii coșului mediu cu 40%.
Piața BNPL din Europa este estimată la circa 191 de miliarde de euro în 2025, cu perspective de creștere până la aproape 294 de miliarde de euro în 2030.
Ziua de 28 aprilie marchează, la nivel global, Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, o inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii menită să atragă atenția asupra prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, comunică Institutul Național de Sănătate Publică.
Este o zi dedicată „promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global”, într-un context în care mediile de lucru devin tot mai complexe, iar riscurile pentru angajați sunt din ce în ce mai diversificate.
Lucrătorii sunt expuși unor riscuri multipleOrganizația Internațională a Muncii, înființată în 1919, are ca obiectiv „promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii”.
În prezent, lucrătorii sunt expuși „unor riscuri multiple – biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale – care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și securității acestora”.
Milioane de victime anualDatele globale citate în comunicat evidențiază amploarea fenomenului.
„Aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale”, dintre care „peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, iar aproximativ 330.000 accidentelor de muncă”.
În plus, la nivel mondial au loc anual „circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale”, ceea ce reflectă „dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen”.
În România, rata accidentelor raportate este sub media europeanăLa nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru 2023 arată „aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale”, ceea ce indică nevoia unor măsuri de prevenție mai eficiente.
În România, deși rata accidentelor raportate este sub media europeană, persistă probleme în sectoare precum construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare.
Conform comunicatului, „aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni”.
Pentru anul 2024, au fost înregistrate „5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale”, ceea ce menține România „în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale”.
Prevenția, esențialăSpecialiștii subliniază că evaluarea riscurilor profesionale este „fundamentul unui management eficient al securității și sănătății în muncă” și „un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”.
Totodată, „asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate”, fiind necesare condiții care să susțină inclusiv „bunăstarea fizică, mentală și socială”.
„UN apel la acțiune”Comunicatul atrage atenția și asupra schimbărilor aduse de noile tehnologii: „dezvoltarea inteligenței artificiale și automatizării” transformă mediul de lucru.
Aduce oportunități, dar și riscuri noi, care necesită adaptarea constantă a măsurilor de protecție.
În acest context, marcarea acestei zile este „un apel la acțiune pentru toate părțile implicate – autorități, angajatori și lucrători – în vederea construirii unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil”.
Campaniile de informare și conștientizare derulate cu această ocazie urmăresc „educarea și responsabilizarea” tuturor actorilor implicați, dar și consolidarea unei „culturi a prevenirii” în domeniul securității și sănătății în muncă.
Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.
Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.
Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.
Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.
Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.
Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.
Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.
Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.
Dificultatea reparațiilor în zone de conflictÎn cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.
Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.
După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.
Lipsesc alternative realeExperții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.
Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.
În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.
România se află într-o criză socială profundă. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifestă din cauza crizei economice profunde în care a intrat România. De la criză bugetară rezolvabilă, prin pachetul de austeritate prost gândit și greșit implementat – s-a ajuns la o criză economică comparabilă cu cea din pandemie și chiar criza din 2009-2011. Așezarea, din nou, a poverii măsurilor de ajustare fiscal-bugetară pe 95% din populația României – cea cu venituri reduse și aflată în clasa de mijloc – a condus la destructurarea plasei de siguranță socială țesută în ultimii ani, la polarizare economică și socială accentuată și la explozia riscului de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. Și mai grav, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, ilustrând eliminarea celui mai bun instrument de protecție socială activă – pierderea locului de muncă.
Astăzi analizez evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea efectivului salariaților, reducerea ratei ocupării și accelerarea șomajului în rândul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii și pensii și reducerea puternică a puterii de cumpărare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce riscă să se adâncească. Semnale ce indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale și a deprivării materiale.
Infografic 1
Tabel 1
Iată câteva exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iași / Sibiu / Timiș, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / producție oțel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Argeș (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT România (producție rulmenți pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto), Iași, 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex) (siderurgie / producție oțel), Galați, 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice), Mureș, 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (servicii industriale / mentenanță / logistică), Mureș, 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariați concediați.
În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut abrupt, de la 63,4% în Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decât trimestrul anterior) la 62,6% în Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evoluția ratei ocupării (15-74 ani), pe grupe de vărstă în perioada 2017-2025.
Infografic 2
Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evoluției ratei șomajului în rândul tinerilor relevă o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Un simptom structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România.
Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede și din structura acestora, România înregistrând o bază mare a salariaților cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariaților cu program complet în funcție de veniturile nete indică faptul că 63% dintre salariații români cu program complet au venituri nete sub 1000 euro și 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arată un venit net median la nivelul salariaților cu program complet de 830 euro, adică 4233 lei lunar (Infografic 3).
Infografic 3
Și la structura veniturilor tip pensie de asigurări sociale de stat se observă o polarizare accentuată, cu o bază mare a pensiilor mici. Iată de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).
Infografic 4
Infografic 5
În ultima perioadă, datele statistice oficiale indică cea mai abruptă reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).
Infografic 6
În concluzie, destructurarea plasei de siguranță socială din ultima perioadă aruncă România într-o criză socială, suprapusă crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială sunt premise ale creșterii incertitudinii la nivel economic și politic.
Ceea ce trăim astăzi este un efect al unei abordări reducționiste asupra economiei. Obiectivul final al oricărui set de politici publice trebuie să fie bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială care să demonstreze echitate este singura șansă pe termen mediu și lung pentru România.
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță o nouă recunoaștere internațională: prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor a fost aleasă membru al Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase organizații academice din Europa.
Potrivit unui comunicat al universității, această distincție reflectă performanțele științifice ale cercetătoarei, câștigătoare a două granturi ale European Research Council (ERC) – considerate printre cele mai competitive finanțări pentru cercetarea exploratorie la nivel european.
Daniel David: „Alegerea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei”Alida Timar-Gabor este, de asemenea, director al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe din cadrul UBB.
Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că alegerea acesteia în Academia Europaea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei la nivel național și internațional și consolidează poziția instituției ca pol de excelență în cercetare.
Despre Academia EuropaeaFondată în 1988, Academia Europaea reunește peste 5.000 de membri din diverse domenii științifice, selectați printr-un proces riguros de evaluare.
România este reprezentată în prezent de 48 de membri, dintre care 11 sunt afiliați UBB.
Un element notabil îl reprezintă faptul că, în cadrul clasei de științe exacte a Academiei – unde România are doar nouă reprezentanți – Alida Timar-Gabor devine prima cercetătoare din țară afiliată acestei secțiuni, marcând o premieră pentru mediul academic românesc.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România a introdus un set nou de instrumente destinate protecției spațiului digital civil, pentru un acces mai rapid la raportarea incidentelor, se arată într-un comunicat de presă.
Măsurile au fost activate la București și fac parte din modernizarea infrastructurii naționale de securitate informatică.
Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică, disponibilă la pnrisc.dnsc.ro, a fost restructurată pentru a permite o nouă utilizare, mai rapidă.
Noul format acoperă atât utilizatorii individuali, cât și organizațiile care au obligații legale de notificare în baza reglementărilor europene NIS2.
Pe lângă optimizarea procesului de raportare, instituția a lansat și o platformă publică separată, de tip Blacklist, accesibilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist.
Aceasta include domenii web asociate cu activități frauduloase sau riscante, identificate prin analize tehnice. Lista este actualizată permanent și oferă un instrument de verificare rapidă pentru utilizatori.
Reprezentanții DNSC susțin că noile instrumente au rolul de a crea un sistem de protecție colaborativ, în care utilizatorii au un rol esențial în semnalarea amenințărilor.
Datele raportate sunt analizate de experți și, după validare, pot fi incluse în lista publică de domenii periculoase. Instituția declară că acest mecanism are rol preventiv și urmărește reducerea timpului de reacție în fața incidentelor cibernetice.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, este marcat de o informare meteorologică ce vizează condiții meteo deosebit de reci pentru această dată din calendar.
29–30 aprilie: răcire accentuată și ploiÎn intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 30 aprilie, ora 09:00, vremea va deveni rece pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult noros, iar ploile vor apărea temporar pe parcursul zilei. Vântul va sufla în general moderat, contribuind la senzația de răcire. Temperatura maximă, în scădere față de ziua anterioară, va ajunge la 13–14 grade Celsius, în timp ce minima va coborî la 5–7 grade.
30 aprilie – 1 mai: frig deosebit pentru această perioadăRăcirea se va accentua în intervalul 30 aprilie, ora 09:00 – 1 mai, ora 09:00, când vremea va deveni deosebit de rece pentru sfârșitul lunii aprilie. Cerul va avea înnorări persistente și va ploua temporar, cu o probabilitate mai mare în timpul zilei și seara. Vântul va sufla moderat, cu intensificări pe parcursul zilei, rafalele atingând 35–45 km/h.
Temperatura maximă va coborî până în jurul valorii de 8 grade Celsius, iar minima va fi de 3–4 grade, cu valori chiar mai scăzute, spre 1 grad, în zonele periferice ale orașului.
1–2 mai: vreme rece și instabilăÎn intervalul 1 mai, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, vremea se va menține deosebit de rece pentru această perioadă. Temperatura maximă va urca ușor, până la 12–14 grade, însă nopțile vor rămâne reci, cu minime de 3–4 grade și valori apropiate de 1 grad în zona preorășenească. Cerul va avea înnorări temporare, iar ploile vor apărea mai ales în a doua parte a zilei. Vântul va continua să sufle moderat.
Informare meteo în vigoarePe întreaga perioadă analizată, Bucureștiul se află sub o informare meteorologică pentru vreme deosebit de rece, ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului. Administrația Națională de Meteorologie precizează că prognoza poate fi actualizată în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin emiterea unor avertizări de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate.
Episodul de răcire vine într-un moment în care temperaturile normale pentru această perioadă ar fi trebuit să fie semnificativ mai ridicate, ceea ce face ca diferența resimțită să fie accentuată pentru locuitorii Capitalei.
O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia evidențiază faptul că instabilitatea de pe scena politică din România generează deja costuri suplimentare pentru economie, reflectate în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția cursului valutar și presiuni asupra ratelor la credite.
„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată în comunicatul de presă.
Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra faptului că ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și afectând consumul, iar cursul euro ar putea ajunge spre 5,20 lei, de la 5,09 lei, cu impact rapid în inflație.
Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că deteriorarea situației fiscale ar putea duce la pierderea ratingului de țară „investment grade”.
„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se mai arată în analiză.
Riscuri privind implementarea PNRRÎn ceea ce privește fondurile europene, analiza realizată de Confederația Patronală Concordia indică riscuri semnificative privind implementarea PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro.
„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai menționează în analiza Concordia.
În scenariul negativ însă, pierderile ar fi și mai mari și ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro.
„Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, arată analiză.
În scenariul critic la 70%, echivalentul pierderilor este de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate.
„Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, mai notează Concordia în analiză.
Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt suportate atât de companii, cât și de cetățeni și fac apel la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.
Ministrul mediului din Liban, Tamara El Zein, a calificat impactul acestor acțiuni drept „ecocid”, într-un document care analizează perioada octombrie 2023 – decembrie 2024. Raportul, realizat de National Council for Scientific Research Lebanon și citat de The Guardian, arată că intervențiile militare au „remodelat peisajul fizic și ecologic” al sudului țării, afectând păduri, terenuri agricole, resurse de apă și ecosisteme marine.
„Amploarea și caracterul intenționat al acestor distrugeri constituie un act de ecocid”, a afirmat oficialul libanez, subliniind că efectele depășesc sfera mediului și afectează direct securitatea alimentară și sănătatea publică.
„Ecocid”: Păduri distruse și agricultură afectatăPotrivit datelor incluse în raport, aproximativ 5.000 de hectare de pădure au fost distruse, inclusiv zone importante pentru biodiversitate. Alte peste 2.100 de hectare de livezi – printre care plantații de măslini și citrice – au fost afectate. Sectorul agricol a suferit pierderi semnificative, estimate la sute de milioane de dolari, atât prin distrugerea infrastructurii, cât și prin scăderea producției. De asemenea, solul a fost contaminat în anumite zone, iar episoadele de poluare a aerului au fost raportate pe arii extinse, dincolo de zonele direct lovite. Raportul evaluează impactul total la aproximativ 25 de miliarde de dolari, incluzând pagube materiale, pierderi economice și costuri de reconstrucție. Autoritățile libaneze cer sprijin internațional pentru refacerea mediului, argumentând că amploarea distrugerilor depășește capacitatea țării de a interveni singură.
Reacția Israelului și impactul pe termen lungUn purtător de cuvânt al Israel Defense Forces a declarat că armata este conștientă de potențialul impact asupra mediului și că acționează pentru a minimiza efectele asupra civililor și mediului. În paralel, organizații independente atrag atenția că unele concluzii ale raportului ar putea fi deja depășite, având în vedere continuarea confruntărilor și noile distrugeri din regiune. Experții în mediu avertizează că efectele conflictelor armate asupra naturii pot persista ani sau chiar decenii. În cazul Libanului, degradarea ecosistemelor ar putea afecta nu doar biodiversitatea, ci și stabilitatea economică și socială a regiunii. Raportul readuce în atenție o dimensiune mai puțin expusă sau discutată a războaielor: costul ecologic, care se resimte mult timp după încetarea luptelor.
Regiunea Trentino din nordul Italiei le oferă străinilor 100.000 de euro pentru a se muta acolo, potrivit Express. Zona este cunoscută pentru peisajele sale, dar și pentru scenele cu urmărire cu mașini ale lui Daniel Craig în partea de deschidere a filmului Quantum of Solace din seria James Bond. De asemenea, zona este foarte aproape de Lacul Garda, un important punct turistic.
Zonele rurale frumoase sunt pline de case abandonate, iar italienii le propun străinilor să le renoveze. În prezent numărul caselor abandonate este mai mare decât al celor folosite în cele 33 de localități propuse pentru a fi incluse în programul italian.
Ce condiții pun italieniiCei care se înscriu în program primesc 20.000 de euro pentru achiziționarea unei proprietăți goale și o subvenție de 80.000 de euro pentru efectuarea renovărilor.
O condiție este ca persoanele să locuiască în proprietate sau să o închirieze timp de 10 ani. Chiriile trebuie să aibă o rată „moderată”, mai solicită italienii.
Costurile de renovare nu trebuie să depășească 200.000 de euro ceea ce înseamnă că noii proprietari nu pot cheltui mai mult de 120.000 de euro din banii proprii pentru modernizarea unei proprietăți. O singură persoană poate solicita maximum trei proprietăți în fiecare localitate din program, iar cei care au sub 45 de ani și locuiesc deja în regiune sunt excluși.
Cei care nu respectă condițiile vor fi obligați să restituie subvenția. Programul își propune să lupte cu depopularea din zonele rurale. Autoritățile nu au stabilit încă lista localităților incluse în program. Programul are un buget de 10 milioane de euro pentru o perioadă de doi ani.
Regiunea Trentino are peisaje rare, inclusiv Munții Dolomiți și numeroase situri istorice. Aflată în nord-estul Italiei, între Lacul Garda și Munții Alpi, regiunea beneficiază și de legături excelente de transport către orașele importante. Milano se află la trei ore distanță cu trenul, Veneția la puțin peste două ore și Verona la o oră.
În timpul iernii, regiunea oferă peste 800 de kilometri de pârtii de schi.
Potrivit anchetei realizate de INS în luna aprilie, managerii din industria prelucrătoare estimează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției.
În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ o scădere moderată, iar prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de 39%.
Conform estimărilor, se prognozează tendință de creștere a volumului producției din sectorul construcții și o relativă stabilitate a numărului de salariați. Managerii se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze dinamică accentuată, reflectată printr-un sold
conjunctural de 51%.
Managerii din sectorul comerț cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -7%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați. De asemenea, majorӑri de preţuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, iar scăderi de doar 6%, soldul conjunctural de 49% indicând creștere accentuată.
În domeniul serviciilor, managerii estimează o relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni. Se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariați și se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de 30%.
Vremea se va schimba de mâine. Conform atenționării începând de miercuri, 29 aprilie, „valorile termice vor fi în scădere în toată țara, iar joi și vineri vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă cu abateri de 8…12 grade față de mediile multianuale”.
Pe parcursul nopților local în jumătatea de nord a țării și izolat în rest se va produce brumă.
În intervalul menționat, vor fi perioade în care va ploua mai ales în sudul și estul țării și prin acumulare vor fi cantități de apă de 10…15 l/mp și izolat de peste 20 l/mp.
La munte, dar trecător și în dealurile subcarpatice ale Moldovei și în estul și sud-estul Transilvaniei vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță, măzăriche și ninsoare). La altitudini de peste 1400 m, vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă între 5 și 8 cm.
Temporar vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a țării, cu viteze de 40…45 km/h, iar în zona montană înaltă rafalele vor fi de peste 60…70 km/h.
