MediaFax.ro

„Atitudini cu Adina Anghelescu” începe vineri, 10 aprilie, de la ora 16:00, live pe Gândul. Invitatul emisiunii este Cătălin Constantin Caucă, preotul capelan al Penitenciarului Rahova.

Emisiunea poate fi urmărită pe Facebook și pe canalul de YouTube Gandul.

Potrivit Gândul, această sumă cuprinde doar costul biletelor de avion și diurna a două persoane din delegație.

Administrația prezidențială nu a decontat cazarea, pentru că delegația, alături de Mirabela Grădinaru, au înnoptat, cel mai probabil la Reședința Ambasadei României la Washington. Reședința are un număr de 46 de camere.

În ceea ce privește distribuția cheltuielilor în interiorul delegației, Administrația Prezidențială precizează că pentru Mirabela Grădinaru a fost alocată suma de 8.967 de lei, în timp ce pentru restul delegației costurile au fost de 22.412 lei, bilete de avion și diurnă.

Instituția nu a oferit însă explicații suplimentare privind criteriile de repartizare a acestor sume.

„Costurile totale aferente deplasării au fost în cuantum de 31.379,36 lei, reprezentând contravaloarea diurnei pentru cei doi consilieri de stat și a biletelor de avion achiziționate la clasa economică. Nu au fost decontate cheltuieli privind cazarea delegației. Din totalul cheltuielilor prezentat mai sus, suma de 8.967,21 lei reprezintă costurile cu biletul de avion, la clasa economic, pentru doamna Mirabela Grădinaru. Precizăm că doamna Grădinaru nu a beneficiat de diurnă, iar Administrația Prezidențială nu a suportat costurile pentru cazare”, se arată în răspunsul transmis de Administrația Prezidențială.

Citește articolul complet pe Gândul.ro.

„Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor. Rezidenții nu sunt spectatori în sistem. Sunt deja parte din deciziile care se iau în timp real și din îngrijirea pacienților, în fiecare zi”, a transmis ministrul.

Acesta a subliniat că rolul rezidenților în sistemul medical este esențial și nu trebuie tratat ca unul secundar.

„Rezidenții nu sunt o anexă a medicului specialist, a medicului primar sau a “profului”. Ei sunt viitorul sistemului de sănătate și cei pe care ne bazăm pentru o construcție onestă, care nu mai ține cont de trecut, ci de prezent și viitor”.

Potrivit modificărilor propuse, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară în care efectuează stagiul, urmând să dubleze medicul de gardă pentru completarea programului normal de lucru.

Modificarea Ordinului ministrului Sănătății Nr. 870

„Am modificat Ordinul ministrului Sǎnǎtǎții Nr. 870, aflat în prezent în transparență pe pagina Ministerului Sănătății, pentru a corecta o nedreptate care nu mai putea fi ignorată în modul în care este recunoscută și plătită munca medicilor rezidenți”.

De asemenea, începând cu anul I, aceștia vor putea participa, la cerere, la gărzi în afara programului normal, sub supravegherea medicului titular, iar din anul III vor putea intra inclusiv în linia I de gardă, cu respectarea competențelor și sub coordonarea unui medic specialist sau primar.

Ministrul a precizat că o schimbare importantă vizează plata acestor activități. „Gărzile efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu salarizate de unitatea sanitară în care sunt realizate, cu respectarea prevederilor legale”.

„Ei sunt generația care va duce mai departe această profesie, iar sistemul de sănătate are nevoie de ei”.

Ministrul a adăugat că modul în care sunt tratați rezidenții reflectă direcția sistemului medical.

„Chiar dacă am fost medic rezident timp de 2 ani și jumătate și am renunțat la medicină pentru administrație, pentru că mi-a plăcut mai mult, a fost suficient cât să înțeleg importanța medicului rezident în ecosistemul unui spital. Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”.

Deși are doar 2,55 kilometri, impactul este major. Drumul conectează artoportul, A0 și zona Tunari în mod direct și taie timpii de călătorie de la 20 de minute la doar 2 minute. Desigur, acest nou proiect de infrastructură este esențial pentru Terminalul 2, oferind o reală predictibilitate întregii piețe.

Această nouă axă de mobilitate mută, în mod inevitabil, centrul de interes dinspre Pipera către Tunari. Dacă până acum dezvoltarea rezidențială era limitată de infrastructură și de dependența de câteva artere suprasolicitate, în viitor accesul direct la A0 și proximitatea față de aeroport vor deveni criterii definitorii în evaluarea unei proprietăți. În acest context, Tunari nu mai poate fi privit ca o extensie a orașului, ci ca un teritoriu aflat în plină maturizare, cu potențial real de apreciere accelerată.

Citeşte comunicatul integral AICI

Directorul Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, a dezvăluit joi selecția oficială în cadrul unei conferințe de presă organizate la cinematograful Pathe Palace din Paris, alături de președinta festivalului, Iris Knobloch.

„Fjord” este primul film al lui Cristian Mungiu realizat în limba engleză.

Din distribuție fac parte Sebastian Stan, nominalizat la Oscar pentru rolul din „The Apprentice”, și actrița norvegiană Renate Reinsve, nominalizată la Oscar pentru rolul din „Sentimental Value”.

Cristian Mungiu este un nume consacrat la Cannes, unde a câștigat Palme d’Or cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, premiul pentru scenariu cu „După dealuri” și premiul pentru regie cu „Bacalaureat”.

Filmul urmărește povestea lui Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian profund religios, care se mută din România în Norvegia împreună cu cei doi copii pentru a fi mai aproape de familia soției.

Tensiunile apar după ce comunitatea începe să pună sub semnul întrebării educația strictă oferită copiilor.

Pelicula explorează diferențele de viziune asupra familiei, libertății și progresului.

Festivalul de Film de la Cannes va avea loc în perioada 12–23 mai.

„Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecția Muncii a aplicat sancțiuni de peste 7 milioane de lei. Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puțin. Nu e normal. Și nu poate fi ignorat”, se arată în mesajul publicat de Florin Manole, pe Facebook. 

Joi, Inspecția Muncii a anunțat că, în perioada 30 martie – 03 aprilie 2026, inspectorii în muncă au desfășurat 1.859 de controale la nivel național, în cadrul cărora au fost date peste 1.152 de sancțiuni – atât amenzi, cât și avertismente.

Într-o singură săptămână de controale, inspectorii au dat amenzi de 7.092.500 lei. 

În cadrul controalelor, un număr de 491 de muncitori lucrau fără contract. 

De asemenea, 3 echipamente de muncă oprite pentru a preveni accidentele grave.

Printre principalele probleme identificate: munca la negru, nerespectarea timpului de odihnă și ignorarea măsurilor dispuse în cadrul controalelor anterioare. 

În ceea ce privește Sănătatea și Securitatea în Muncă, angajatorii firmele vizate de controale au primit amenzi pentru lipsa atribuțiilor SSM în fișa postului și neevaluarea riscurilor de accidentare pentru lucrători.

O altă conversație între Lavrov și Szijjarto a fost publicată de Nexta. Sursa menționată a prezentat și transcrierea discuției care pare să demonstreze faptul că oficialii maghiari au oferit rușilor documente și informații din interiorul UE.

Discuția a avit loc pe 2 iulie 2024. Cei doi au discutat despre aderarea ucrainenilor la UE, iar Szijjarto pare să ajute Rusia să găsească un motiv pentru a bloca negocierile sub pretextul „discriminării minorităților naționale în Ucraina”.

„Lavrov: Am sunat să vă întreb despre compromisul la care ați ajuns cu UE în ceea ce privește deschiderea negocierilor cu Ucraina privind aderarea.
Szijjártó: Da, da.
Lavrov: Și au existat rapoarte conform cărora formulările privind minoritățile naționale au jucat un rol decisiv.
Szijjártó: Absolut, exact asta s-a întâmplat.
Lavrov: Încercăm să obținem chiar acel document…
Szijjártó: Oh, ți-l voi trimite, nu este o problemă.
Lavrov: Pentru că ceea ce s-a raportat — formulările spuneau că Ucraina ar trebui să respecte drepturile tuturor minorităților naționale.
Szijjártó: Absolut, absolut, exact asta s-a întâmplat, pentru că, știți, poziția mea este că, atunci când vine vorba de minoritățile naționale, deși, desigur, îi apăr pe maghiari, nu poate exista nicio discriminare, pentru că dacă există discriminare împotriva unuia, mâine ar putea exista discriminare împotriva altora.
Lavrov: Exact. După cum am discutat mai devreme.
Szijjártó: Absolut, absolut.
Lavrov: Ei bine, Peter, dacă îmi poți trimite documentul, îți voi fi foarte recunoscător.
Szijjártó: Desigur. O voi face imediat. Îl voi trimite ambasadei mele de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va trimite șefului administrației dumneavoastră și va fi la dispoziția dumneavoastră.”

Convorbiri dezvăluite pe bandă rulantă

Mai multe convorbiri dintre oficialii maghiari și ruși au ajuns recent în presă. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán i-a spus președintelui rus Vladimir Putin că este gata să ajute „în orice fel”, oferindu-se chiar să găzduiască un summit Rusia-SUA la Budapesta pentru a aborda războiul din Ucraina.

„În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, ar fi spus liderul maghiar.

De asemenea, Orbán s-a comparat cu un șoarece care ajută un leu, ceea ce i-a stârnit râsul lui Putin.

Anterior, au fost publicate și alte înregistrări ale conversațiilor dintre miniștrii de externe din Rusia și Ungaria, Serghei Lavrov și Peter Szijjarto. Într-una dintre conversații, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Totodată, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții private dintre liderii UE.

Asociația Club Sportiv TNT Brothers, unul dintre cele mai importante centre de parașutism din Europa de Sud-Est, a dat startul sezonului 2026 de skydiving la aerodromul Clinceni, situat la 16 kilometri de centrul Bucureștiului. Publicul larg poate efectua salturi cu parașuta în tandem de la 4.000 de metri altitudine. În paralel, au fost deschise și cursurile dedicate celor care doresc să devină parașutiști licențiați.

Ce trebuie să știi despre saltul cu parașuta în tandem

Saltul în tandem reprezintă cea mai accesibilă modalitate de a experimenta parașutismul, fără pregătire prealabilă. După un instructaj realizat la sol, avionul urcă la altitudinea de 4.000 de metri în aproximativ 12–15 minute, iar pasagerul este conectat în permanență la instructorul care coordonează saltul.

După părăsirea aeronavei, urmează aproximativ un minut de cădere liberă, cu viteze de până la 200 km/h. La altitudinea de aproximativ 1.600 de metri, parașuta este deschisă, iar zborul controlat durează între 5 și 6 minute până la aterizare. În această etapă, participanții pot observa panorama Capitalei și împrejurimile aerodromului.

Citeşte comunicatul integral AICI

Time Out a ales cele mai bune 50 de orașe din lume în 2026, și nu după numărul de turiști. Melbourne e pe primul loc, urmat de Shanghai și Edinburgh, scrie Il Messaggero.

Melbourne conduce clasamentul în 2026. Orașul australian este urmat de Shanghai și Edinburgh. Londra și New York completează primele zece poziții. Criteriile de evaluare depășesc simpla atractivitate turistică. Clasamentul analizează fericirea percepută de locuitori, costul vieții, viața de noapte, oferta culturală și sentimentul de apartenență la comunitate.

Un clasament altfel

Metodologia Time Out este cea care îl diferențiază de alte topuri similare. Nu monumentele sau fluxurile turistice sunt decisive. Contează experiența zilnică a locuitorilor. Clasamentul nu caută orașe perfecte. Caută orașe în care oamenii se simt cu adevărat bine.

Tocmai această perspectivă „de jos” face diferența. Sunt premiate nu doar destinațiile cele mai celebre, ci acelea în care comunitatea este vie și autentică.

Ce face un oraș cu adevărat bun

Factorii analizați sunt complecși și variați. Fericirea percepută de rezidenți, costul vieții și accesibilitatea serviciilor cântăresc la fel de mult ca oferta culturală sau gastronomică. Viața de noapte și sentimentul de apartenență completează tabloul.

Ediția 2026 confirmă tendința ultimilor ani: orașele medii, cu identitate puternică și comunități coezive, concurează cu succes marile metropole globale.

În postarea sa, Tudor Chirilă și-a exprimat dezamăgirea față de numirile făcute de Nicușor Dan la conducerea parchetelor și a criticat, în termeni duri, modul în care președintele a gestionat aceste decizii.

Chirilă a atras atenția asupra faptului că, prin aceste acțiuni, șeful statului a ignorat avize negative, opiniile jurnaliștilor și recomandările profesioniștilor din justiție, favorizând oameni loiali „mafiei securisto-politice” în loc să promoveze competența și integritatea.

Artistul a mai precizat că aceste acțiuni contrazic promisiunile de campanie privind reforma instituțională, independența justiției și funcționalitatea sistemului judiciar.

În postarea sa, Chirilă afirmă:

„Domnule Nicușor Dan, ieri ați devenit primul pesedist al țării. De fapt, ați devenit primul uselist al țării. Este probabil cea mai rapidă transformare a unui politician în ultimii ani. Tot ieri, prin numirile pe care le-ați acceptat la șefiile parchetelor ați comis o serie de trădări. Ați trădat așteptările celor care v-au votat și care au sperat că România onestă înseamnă instituții conduse de oameni competenți, nu de loiali ai mafiei securisto politice. Ați trădat valorile pe care le-ați promovat se pare că doar declarativ în ultimii ani: reformă instituțională, justiție independentă, justiție funcțională.

Ați ignorat avizele negative față de unii dintre procurorii pe care i-ați numit, ați ignorat cu bună știință munca unor jurnaliști onești care nu de puține ori și-au făcut meseria printre intimidări și amenințări cu moartea, ați ignorat mesajele și opiniile unor profesioniști cu notorietate din justiție.

După documentarul Recorder, o ofensivă mediatică fără precedent condusă de televiziuni ale condamnaților penal, suveraniști de fațadă, auriști, pesediști sau peneliști precum și gașca Savonea, expresia mafiei din justiție, s-a dezlănțuit împotriva tuturor celor care criticau sistemul de justiție. V-ați alăturat acestei ofensive ieri, fiind pe aceeași pagină cu extremiștii vopsiți în patrioți care în liniște jubilează că lucrurile merg în direcția justiției selective, aia care apără pe cine trebuie.

În toată perioada de când ați preluat funcția de președinte nu v-ați folosit de instrumentele și prerogativele care v-ar fi permis să dați semnalul că promisiunile din campanie nu sunt vrăjeală ieftină. Cum ar fi să prezidați o ședință CSM, să fiți prezent într-o ședință de guvern alături de plagiatorul Marinescu, de exemplu, sau pur și simplu să comunicați că e nevoie de mult mai mult decât reciclarea unor oameni care fac parte dintr-un sistem retrograd.

Poate că dumneavoastră sunteți fericit cu sindromul Stockholm și credeți că România se poate reforma cu agresorii ei. Îndrăznesc să spun că majoritatea celor care v-au votat nu vor să accepte asta. Eu, cel puțin nu vreau să accept asta. Înțeleg și că din punctul dumneavoastră de vedere considerați că liderii de opinie nu își asumă nimic și că dumneavoastră vă asumați peste patru ani la vot.

Haide să vă spun eu ce își asumă formatorii de opinie și cei care v-au votat: pierderea a încă cinci ani din viețile lor, cinci ani în care privesc cum președintele care promitea o Românie onestă acționează în sensul invers al promisiunilor de campanie. Bănuiesc că sesizați și singur ipocrizia propriilor declarații din care reiese că opiniile sunt bune atâta timp cât servesc un rezultat în campanie, nu? Ei bine, trist este că societatea civilă de care v-ați folosit în mod indirect a rămas pe poziții vis a vis de cum ar trebui să arate România onestă, dumneavoastră nu.

Mai rămâne doar să încingeți hora unirii cu Grindeanu, Ponta, Simion, Georgescu, Antonescu și câțiva băieți mai discreți din servicii undeva într-o sală de festivități la Cotroceni după care să ne anunțați pe un ton ritos reconcilierea națională și al doilea mandat.

Pesedismul, fesenismul și securismul de care se pare că v-ați molipsit așa repede, domnule Nicușor Dan, înseamnă cel mai adesea ticăloșie de cea mai joasă speță. Vă îndreptați cu viteză într-acolo. Dar, sigur, aveți ocazia să mă contraziceți prin fapte. Ieri ați ratat. Urmează SRI și SIE”, se arată în mesajul publicat de Chirilă pe rețelele de socializare.

 

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că o fregată, avioane și sute de oameni au monitorizat un submarin de atac rusesc și două submarine spion în apropierea infrastructurii submarine la nord de Marea Britanie. El a adăugat că navele rusești au plecat în cele din urmă după operațiunea care a durat mai mult de o lună, potrivit AP.

Healey a spus că mesajul său către Rusia a fost „observăm activitatea voastră asupra cablurilor și conductelor noastre și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave”.

Oficialii britanici au încercat să mențină Rusia în centrul atenției internaționale, chiar dacă atenția lumii este concentrată asupra conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, au subliniat suprapunerea dintre conflictele de acolo și cele din Ucraina, spunând că Rusia a furnizat Iranului piese de drone și alte tipuri de sprijin.

În mesajul său, Antonescu vorbește despre o „haită” formată, în opinia sa, din vechi exponenți ai curentului băsist și ai zonei „rezist”, despre care spune că au ajuns să creadă că pot dicta direcția politică și instituțională a României. Fostul lider liberal afirmă că reacția acestora la decizia lui Nicușor Dan ar fi disproporționată și motivată de faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.

Președintele Nicușor Dan a semnat, ieri, decretele pentru numirea a șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA, Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă în funcțiile de adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Numirile au fost contestate de multe voci publice, ce l-au susținut pe Nicușor Dan în campania electorală. Aceștia l-au acuzta pe președinte că a cedat în fața PSD pe tema justiției. Cristina Chiriac și Marinela Mincă au primit avize negative de la CSM, iar în cazul lui Marius Voineag și Alex Florența, CSM nu a reușit să emită un aviz după mai multe runde de vot încheiate la egalitate. Potrivit procedurii legale, avizul CSM este consultativ, iar propunerile ministrului Justiției merg mai departe către președinte, care ia decizia finală.

Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de a lua decizia. Președintele a susținut că este convins că a făcut „o alegere bună”, în pofida criticilor venite din spațiul public și din sistemul judiciar.

Crin Antonescu, ce a avut în ultima perioadă atacuri la adresa președintelui, apără acum decizia venită de la Cotroceni. Fostul candidat la alegerile de anul trecut interpretează decizia de la Cotroceni ca pe un semnal politic: președintele, spune el, „nu este captivul unei secte sau haite” doar pentru că a fost votat de o anumită parte a electoratului.

Prima fabrică europeană a gigantului auto chinez BYD este în centrul unui scandal major, după ce o organizație pentru drepturile omului susține că muncitori aduși din China au fost tratați „ca niște sclavi moderni”.

Potrivit unui raport realizat de organizația China Labor Watch (CLW), zeci de muncitori chinezi implicați în construcția complexului din Ungaria au lucrat în condiții extreme, sub o rețea opacă de subcontractori care ar fi permis companiei să evite responsabilitatea directă.

Muncă non-stop și ordine de a minți inspectorii

Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, descrie un regim de lucru dur: șapte zile din șapte, între 12 și 14 ore zilnic. Pauzele erau limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu erau plătite.

Mai grav, muncitorii susțin că li s-a cerut explicit să mintă inspectorii în legătură cu programul real de lucru, în cazul unor controale.

Salarii întârziate și contracte imposibil de părăsit

Situația financiară a angajaților era la fel de precară. Potrivit raportului, salariile erau plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar muncitorii nu puteau renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare.

În plus, aceștia nu ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de muncă, ci cu vize de afaceri, ceea ce i-a lăsat fără acces la servicii medicale sau protecție socială.

O rețea de subcontractori și „negarea plauzibilă”

Un element central al acuzațiilor îl reprezintă modul în care forța de muncă a fost recrutată. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci printr-o rețea complexă de intermediari.

Această structură, susțin criticii, permite companiei să invoce lipsa de control direct asupra condițiilor de muncă — o strategie descrisă adesea drept „negare plauzibilă”.

Precedentul din Brazilia

Nu este pentru prima dată când BYD se confruntă cu astfel de acuzații.

În 2025, compania a fost acționată în justiție în Brazilia pentru condiții de muncă descrise drept similare „sclaviei moderne”.

Ulterior, autoritățile au inclus compania pe o listă neagră.

Și atunci, responsabilitatea a fost atribuită subcontractorilor implicați în proiect.

Un test pentru Europa

Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt implementate standardele europene de muncă în proiecte industriale majore.

Dacă acuzațiile se confirmă, situația ar putea deveni un test important pentru autoritățile europene: cât de eficient pot controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi după-amiază, la finalul ședinței de guvern, că România așteaptă încă decizia Comisiei Europene privind jalonul legat de pensiile speciale și cererile de plată din PNRR.

Întrebat despre stadiul acestui jalon, Dragoș Pîslaru a anunțat că există discuții în curs și o deschidere din partea Bruxelles-ului, dar fără un verdict final.

„După cum v-am spus, am un optimism rezervat cu privire la plata pe care Comisia va decide să o facă pe acest jalon. Am agreat cu Comisia Europeană că se vor uita constructiv cu privire la argumentele pe care România le-a pus pe masă”, a afirmat ministrul.

El a explicat că întârzierea deciziei este legată de faptul că evaluarea nu mai vizează doar o singură cerere de plată, ci două, analizate împreună.

„Motivul pentru care nu avem încă verdictul final pe cererea de plată 3 este că, odată ce am depus și cererea de plată 4, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare în Consiliu să fie pe ambele cereri cumulat. Deși pe cererea de plată 3 există o analiză preliminară, care nu este încă publică, Comisia vrea să anunțe cum stă România atât pe cererea 3, cât și pe cererea 4.”

De asemenea, Pîslaru a adăugat că una dintre principalele dificultăți ține de partea birocratică și de documentele justificative privind această temă.

„Pe cererea de plată 4, și asta este o lecție foarte importantă, una este că îndeplinești investiția și alta este că furnizezi documentele doveditoare. A fost un schimb întreg de Excel-uri și de explicații pe care a trebuit să le oferim pentru a structura dovezile cu privire la implementare.”, a spus ministrul.

Acesta a mai precizat că România se află acum în etapa finală a clarificărilor tehnice cu oficialii europeni.

„Acum suntem pe ultima sută de metri, după nu știu câte schimburi, în care avem ultimele reglaje sau clarificări către Comisie. A fost o temporizare și din cauza perioadei de Paște, dar acum Comisia este înapoi pe baricade și lucrăm pentru a finaliza partea tehnică.”

Rezultatul va fi favorabil, iar fondurile vor ajunge în România cât mai curând, a mai declarat Pîslaru.

„Apoi cererea de plată 3 și 4 le vom vedea aprobate, discutând de o sumă de circa 3 miliarde de euro pe care România speră să le vadă cât mai curând venite spre țară.”

Analizele arată că, deși cacao, zahărul, untul, grâul sau ouăle sunt mai accesibile decât în anii anteriori, acest lucru nu se reflectă direct în prețul produselor finite. Cererea mare din perioada Paștelui și costurile indirecte mențin prețurile ridicate în cofetării.

Ingredientele s-au ieftinit, dar prețurile nu scad la raft

Potrivit unei analize realizate de compania de investiții XTB, dinamica ingredientelor este favorabilă în 2026, ceea ce ar trebui, teoretic, să ducă la prețuri mai mici pentru cozonacul de casă.

„Produse precum cacao, zahăr, unt, grâu sau ouă sunt şi mai relevante în această perioadă, pentru că sunt principalele ingrediente ale cozonacului de Paşte. După ce oamenii s-au confruntat cu valuri de inflaţie ridicată, întrebarea firească este cât va costa un cozonac în 2026? Răspunsul depinde de dinamica ingredientelor care stau la baza reţetei, anul acesta fiind una favorabilă pentru consumatori”, arată analiștii.

Chiar și în aceste condiții, ieftinirile nu se simt în prețul final. Explicația ține de costurile de producție, forța de muncă, energia și, mai ales, de cererea ridicată specifică perioadei.

Diferențe mari între 2024, 2025 și 2026 în cofetării

Evoluția prețurilor din ultimii ani arată clar trendul ascendent de la an la an.

La Cofetăria Zmeur, în 2024, un cozonac clasic de un kilogram costa 90 de lei, iar un babka ajungea la 95 de lei. În 2025, prețurile creșteau semnificativ la acest producător: cozonacul clasic costa 110 lei, babka 120 lei, iar variantele mai elaborate, precum cele cu glazură de ciocolată, depășeau suma de 138 de lei.

În 2026, la începutul lunii ianuarie, producătorul a anunțat închiderea afacerii Zmeur.

O tendință oarecum similară se vede și la Alexia’s Dessert. În 2024, un cozonac tradițional costa 70 de lei, iar în 2026 a ajuns la 80 de lei. Prețul pentru babka a crescut de la 80 la 90 de lei, în timp ce cozonacul glazurat cu ciocolată a rămas la 100 de lei, însă pentru un gramaj mai mare.

Cât costă cozonacul în 2026: Fenomenul shrinkflation, tot mai prezent

În prezent, în cofetăriile din București, prețurile variază semnificativ în funcție de rețetă și gramaj.

La Cofetăria Constance, un cozonac tradițional sau însiropat de aproximativ un kilogram ajunge la 120 de lei. La Parisielle Veranda, un cozonac clasic de un kilogram costă 143 de lei, în timp ce variantele speciale pot avea prețuri diferite în funcție de ingrediente și gramaj, cum este cazul celui cu fistic, de 800 de grame.

La Ana Pan, prețurile pornesc de la 97 de lei și pot ajunge la 150 de lei, în funcție de sortiment și dimensiune. În zona premium, Pain Plaisir vinde un cozonac de 700 de grame cu 145 de lei.

În medie, pentru un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, românii plătesc în 2026 între 120 și 140 de lei. Variantele mai sofisticate, cu glazuri, umpluturi speciale sau însiropate, pot depăși ușor pragul de 200 de lei.

Pe lângă creșterea prețurilor, apare tot mai des și fenomenul de shrinkflation. Unele brutării și magazine vând cozonaci cu gramaje mai mici, de 300 sau 400 de grame, la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării.

Această practică îi afectează direct pe consumatori, care ajung să plătească mai mult raportat la cantitatea cumpărată, chiar dacă prețul afișat pare, la prima vedere, mai accesibil.

Cozonacul făcut în casă rămâne alternativa mai ieftină

În acest context, cozonacul preparat acasă devine o opțiune tot mai atractivă. Scăderea prețului ingredientelor face ca varianta homemade să fie mai accesibilă decât în anii trecuți, chiar dacă necesită timp și efort. Diferența dintre costul real al ingredientelor și prețul din cofetării explică de ce tot mai mulți români aleg să revină la rețetele tradiționale, mai ales în contextul unui Paște în care cheltuielile cresc pe toate planurile.

În final, 2026 confirmă un paradox: deși materia primă s-a ieftinit, cozonacul cumpărat este mai scump ca niciodată. Însă analizat cu atenție, acest paradox în realitate este un efect firesc al problemelor economice: explicația clară ține de contextul economic mai larg din 2026.

Chiar dacă unele materii prime s-au ieftinit, costurile totale ale producătorilor au crescut din alte direcții: majorările de TVA sau presiunea fiscală, scumpirea carburanților (în contextul tensiunilor internaționale, inclusiv din zona Golfului), dar și costurile logistice și de distribuție. La acestea se adaugă problemele interne, precum deficitul bugetar ridicat și măsurile luate pentru a-l reduce, care pun presiune directă pe mediul de afaceri.

Micii antreprenori, inclusiv cofetăriile artizanale, sunt printre cei mai afectați, pentru că resimt simultan creșterea taxelor, a utilităților și a salariilor. În aceste condiții, chiar dacă ingredientele sunt mai ieftine, prețul final al produselor, cum este cozonacul, ajunge să crească, deoarece reflectă costul total de funcționare, nu doar materia primă.

Funeraliile lui Mircea Lucescu, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc și unul dintre tehnicienii cu cea mai lungă și diversă carieră din Europa, care s-a stins din viață marți seara, sunt pe ultima sută de metri, în timp ce pe Arena Națională înalții oficiali ai statului, colegi, foști colaboratori de la cluburile din afara României și familie aduc, joi, un ultim omagiu.

Cu titluri câștigate în mai multe campionate și trofee europene în palmares, Lucescu a avut o influență majoră asupra dezvoltării fotbalului românesc și din Europa de Est, Mircea Lucescu a murit, potrivit oficialilor Spitalului Universitar de Urgență București, marți, 7 aprilie 2026, în jurul orei 20.30.

La Arena Națională, sicriul cu trupul neînsuflețit al antrenorului a fost depus încă de miercuri.

La Arena Națională, sicriul cu trupul neînsuflețit al antrenorului a fost depus încă de miercuri, iar aici a venit joi și premierul Ilie Bolojan. Autoritățile au decis că noul stadion al echipei Dinamo se va numi Mircea Lucescu.

„Vorbim despre o personalitate care a inspirat generații”

Înmormântarea lui Mircea Lucescu este organizată de Vlad Andrei Cristea, președintele Asociației Serviciilor Funerare (ASF), prin firma sa membră a asociației, Beligi SRL din București.

„Pentru noi este o onoare. Vorbim despre o personalitate care a inspirat generații”, a declarat Vlad Andrei Cristea pentru Mediafax.

Grupul de operatori reuniți sub egida Asociației Serviciilor Funerare (ASF) este cel care s-a ocupat de înmormântarea cu onoruri militare a fostului președinte al României, Ion Iliescu, din 5 august 2025, după ce își oferise Guvernului serviciile cu câteva luni înainte.

Tot Vlad Andrei Cristea este cel care anunța, într-o declarație pentru Mediafax, că Asociația Serviciilor Funerare din România asigură sprijin umanitar gratuit pentru înmormântarea victimelor catastrofei produse pe 17 octombrie anul trecut pe Calea Rahovei din București.

Ceremonia de înmormântare va avea loc vineri Cortegiul funerar se va îndrepta către Biserica Sfântul Elefterie. Slujba de înmormântare va începe la ora 10:00.

Ultima etapă a funeraliilor va avea loc la Cimitirul Bellu, de la ora 12:20. Înmormântarea va avea loc la 13:10 și va fi marcată de onoruri militare. Participarea la acest moment va fi limitată la familie și invitați apropiați.

Este vorba despre locomotive modernizate care au demonstrat până acum performanțe tehnice bune și un nivel ridicat de fiabilitate în exploatare.

Contractul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ministrul Șerban a felicitat compania Softronic pentru rezultate. „O dovadă că industria românească feroviară poate face față cu succes oricăror cerințe”, a scris oficialul într-o postare pe rețelele sociale.

„Vești bune despre CFR Călători Contractul ce reprezintă modernizarea unui număr de 19 locomotive de 5100kW, finanțat prin PNRR, va fi finalizat înainte de termen. Săptămâna viitoare Softronic va livra locomotivele cu numerele 16 și 17, pentru ca, până la finalul lunii mai să fie gata și ultimele 2 locomotive. Modernizate și introduse în exploatare, acestea au demonstrat, până în prezent, performanțe tehnice bune și un nivel ridicat de fiabilitate. Felicit compania Softronic pentru performanța sa, o dovadă că industria românească feroviară poate face față cu succes oricăror cerințe”, a postat ministrul.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene subliniază că dezvoltarea infrastructurii de apă necesită investiții constante, însă scenariile analizate ar fi fost gândite pentru a limita impactul asupra cetățenilor.

Tema vine într-un context mai larg de scumpiri și presiuni financiare, generate de creșterea TVA, costurile mai mari ale energiei și carburanților, dar și de problemele bugetare ale statului, care afectează micii antreprenori. Oficialii explică că investițiile în apă sunt esențiale pentru sănătatea publică și pentru dezvoltarea durabilă, iar costurile nu vor fi transferate direct pe facturile populației.

„Avem nevoie de investiții în sectorul de apă și avem nevoie de o sursă de finanțare permanentă pentru aceste investiții. În acest moment, în scenariul despre care vă spuneam, cel cu impactul cel mai redus, impactul asupra populației este marginal. Asta vreau să subliniez. Dar, repet, cifrele aș vrea să le luați din surse oficiale, de la Ministerul Mediului. Însă, repet, pentru populație impactul este marginal”, a declarat Dragoș Pîslaru.

 

Monitorul Oficial al României a publicat joi, decretele de numire în funcție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al adjunctului acestuia, precum și al procurorilor șefi ai DNA și DIICOT și ai adjuncților acestora.

Astfel, prin decret prezidențial, Cristina Chiriac va prelua funcția de procuror general al României începând cu data de 15 aprilie pentru un mandat de 3 ani.

Cu aceeași dată și tot cu un mandat de 3 ani, Ioan-Viorel Cerbu devine procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Codrin Horațiu Miron este numit, de asemenea începând cu 15 aprilie în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe o perioadă de 3 ani.

Marius Ionuț Voineag va prelua mandatul de adjunct al procurorului general al României pe 30 iunie, dată la care funcția devine vacantă.

Marius Ionel Ștefan și Marinela Mincă își încep mandatele de 3 ani în funcția de procuror-șef adjunct pe 15 aprilie.

La aceeași dată, Alex Florența devine procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție.

Controversa a apărut în contextul tensiunilor recente dintre Statele Unite și Iran, înaintea anunțului privind un armistițiu de două săptămâni între cele două părți. George Clooney a condamnat declarațiile președintelui Donald Trump, care amenințase pe rețelele sociale că „o întreagă civilizație va muri în această noapte” dacă Iranul nu acceptă condițiile impuse de Washington. Actorul a vorbit despre situație în fața unor elevi de liceu, în timpul unui eveniment organizat în orașul Cuneo din Italia. El a spus că astfel de afirmații depășesc limitele acceptabile ale discursului politic, mai scrie Euronews.

„Unii spun că Donald Trump este în regulă. Dar dacă cineva afirmă că vrea să distrugă o civilizație, acesta este un act care poate fi considerat o crimă de război”, a declarat Clooney. Actorul a adăugat că dezbaterea politică este legitimă, dar trebuie să existe limite morale. „Poți susține puncte de vedere conservatoare, dar trebuie să existe o linie a decenței pe care nu o putem depăși”, a spus el.

Replica dură a Casei Albe

Declarațiile lui Clooney au fost rapid criticate de directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung. Acesta a lansat un atac personal la adresa actorului. „Singura persoană care comite crime de război este George Clooney, pentru filmele sale groaznice și talentul actoricesc îndoielnic”, a spus Cheung într-o declarație pentru publicația The Independent. Comentariul a fost perceput de mulți ca o încercare de a discredita actorul în contextul dezbaterii privind politica externă a administrației Trump.

Răspunsul actorului

George Clooney a reacționat la aceste remarci într-o declarație acordată publicației Deadline. Actorul a calificat atacul drept „o serie de insulte copilărești”. „Familii își pierd persoanele dragi. Copii au murit. Economia globală este într-un moment critic. Acesta este momentul pentru o dezbatere serioasă la cel mai înalt nivel, nu pentru insulte infantile”, a spus el. Clooney a adăugat că termenul „crimă de război” are o definiție clară în dreptul internațional, referindu-se la intenția de a distruge o națiune sau un grup. Actorul a ironizat și criticile legate de cariera sa cinematografică. „Dacă administrația crede că cea mai bună apărare este să mă numească actor ratat, pot să accept asta. Am jucat totuși în Batman & Robin”, a spus el.

Nu este prima confruntare publică între Clooney și Donald Trump. Președintele american l-a criticat în trecut pe actor pe rețeaua Truth Social, descriindu-l drept „un star mediocru care a căutat mai multă atenție prin politică decât prin filme”. Trump a comentat și decizia lui Clooney și a soției sale, avocata Amal Clooney, de a obține cetățenia franceză.