OVES Enterprise, o companie de tehnologie din Cluj-Napoca ce a evoluat de la dezvoltarea de software comercial către tehnologie de apărare, inteligență artificială și sisteme autonome, nu a vândut până acum niciun produs Ministerului Apărării Naționale (MApN), iar unul dintre motive este, potrivit CEO-ului Mihai Filip, teama statului român că ar putea fi acuzat că favorizează o anumită companie, potrivit G4Media.
Acesta susține, în episodul 23 al podcastului „Frontier Defense”, că unele dintre tehnologiile dezvoltate de firmă revin în România integrate în alte produse, la prețuri mult mai mari decât dacă le-ar oferi OVES direct statului.
Potrivit surselor G4Media, OVES Enterprise se numără printre companiile românești incluse pe lista producătorilor care ar urma să construiască drone în parteneriat cu firme din Ucraina, în cadrul unui program de 200 de milioane de euro finanțat prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
De ce nu a cumpărat MApN niciun produs de la OVES EnterpriseMihai Filip consideră că lipsa comenzilor din partea MApN este determinată atât de specificațiile învechite din licitații, cât și de teama autorităților de a nu fi acuzate de favoritism.
Potrivit antreprenorului, această situație afectează și activitatea companiei pe piețele externe, unde potențialii clienți întreabă de ce Armata Română nu achiziționează tehnologiile dezvoltate de OVES.
„Nu, n-a comandat niciun sistem niciodată. Deja le e și frica asta de a nu favoriza vreo companie și, din frica asta de a nu favoriza o companie, preferă să nu lucreze cu nimeni”, a afirmat reprezentantul OVES.
„Tehnologia pe care am dezvoltat-o și am vândut-o unei țări a ajuns înapoi vândută în România de 100 de ori prețul probabil, pentru că ai noștri n-au avut încredere în noi și au crezut că nu putem livra și că avem doar PDF-uri”, a continuat acesta.
G4Media scrie că există și alți producători români de echipamente militare care au succes la export, dar care nu au încheiat până acum contracte cu statul român.
OVES Enterprise are parteneriate cu mai multe companii străine, printre care STARK Defence din Germania, EDRONE din Ucraina și MSI Defense Solutions din Statele Unite.
Declarațiile lui Filip vin după ce fostul ministru interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat, tot în podcastul „Frontier Defense”, de ce Armata Română nu cumpără mai multe produse dezvoltate de companii private din țară.
„Cu privire la mediul privat, el începe să se dezvolte. Mulți vor ca Armata Română să facă un parteneriat pe baza unei prezentări PowerPoint sau a unui document PDF prin care ei explică ce ar urma să facă. Trebuie susținute și inițiativele astea, dar trebuie susținute cumva de alte structuri ale statului român”, a afirmat Miruță.
OVES susține că poate produce 3.000 de drone în două luniÎntrebat dacă OVES poate livra 3.000 de drone și în cât timp, în cazul în care primește o comandă fermă, Filip a spus că firma a învățat din experiența Ucrainei cum să scaleze producția rapid și ieftin.
Compania a renunțat la ideea halelor industriale mari, vulnerabile, în favoarea unor unități mici, agile, și poate livra 3.000 de drone în două luni.
Totuși, deschiderea facilității de la Cluj realizate în parteneriat cu ucrainenii de la EDRONE este temporar blocată de obținerea licențelor și de goluri legislative la București. Lucrurile vor merge probabil mult mai repede dacă programul de drone româno-ucrainean, care ar fi blocat la București potrivit surselor G4Media, primește în sfârșit undă verde.
„Ce am învățat de la ei – două lucruri importante – este cum să scalăm rapid și cum să producem ieftin. Ei, din punctul ăsta de vedere, eu cred că dacă am primi o comandă de 3.000 de drone, am putea să le livrăm în două luni”, a afirmat Filip.
„Am învățat de la ei că toate fabricile din Ucraina sunt la subsol, sunt fabrici de 200-300 de metri pătrați care produc mii de drone pe lună. Dacă ai o problemă, trebuie să te poți baza pe industrie proprie. Dar eu, ca și companie privată, cum să investesc într-un produs sau într-o fabrică dacă nu am o comandă neapărat?”, a continuat acesta.
Mai multe pe G4Media
Într-o scrisoare adresată ministrului finanțelor din Germania, Lars Klingbeil, directoarea executivă a UniCredit Italia, Andrea Orcel, a afirmat că cele două părți au găsit un „teren comun” în cadrul unor „discuții constructive” și a prezentat o serie de angajamente, potrivit AFP, citată de France24.
Printre acestea se numără și menținerea sediul central al Commerzbank în centrul financiar din Frankfurt, dar și sprijinul acordat „Mittelstand-ului” german – format din întreprinderi mici și mijlocii. Acest sprijin va continua, potrivit documentului.
Commerzbank este un finanțator cheie al acestor firme, atât intern, cât și în străinătate, și existau temeri că preluarea de către UniCredit ar putea afecta acest aspect.
UniCredit a promis, de asemenea, „cooperare și discuții active” cu reprezentanții personalului în ceea ce privește protejarea locurilor de muncă, se mai arată în scrisoarea directoarei executive a băncii.
Banca italiană a precizat anterior că va elimina mii de posturi la Commerzbank în cazul în care va prelua controlul, pe lângă reducerile substanțiale anunțate recent de instituția de credit germană.
Guvernul german deține o participație de aproximativ 12% la Commerzbank, moștenire a unui plan de salvare din timpul crizei financiare.
Germania a fost de acord cu angajamenteleMinistrul german al finanțelor, Lars Klingbeil a precizat că angajamentele „sunt în concordanță cu preocupările principale ale guvernului federal”.
„Guvernul susține acum un proces rapid și o tranziție ordonată a controlului”, a declarat oficialul german.
Commerzbank a salutat faptul că deciziile cheie legate de activitate vor continua să fie luate în Germania.
Luni, Uniunea Europeană a aprobat preluarea, precinzând că această fuziune va întări sectorul bancar al blocului, astfel încât acesta să poată concura mai bine cu rivalii americani.
UniCredit speră să obțină aprobările finale din partea autorităților de reglementare pentru fuziune în această lună, înainte de a prelua controlul deplin.
Banca Italiană urmărește de doi ani cea de-a doua cea mai mare instituție de credit din Germania, evaluată la 41 de miliarde de euro, în încercarea de a încheia una dintre cele mai importante fuziuni bancare transfrontaliere din Europa din ultima perioadă.
Commerzbank și guvernul german s-au opus inițial, motivul fiind prețul scăzut al acțiunilor, dar și „abordarea agresivă a băncii italiene” care a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor germani. Cu toate acestea, odată ce UniCredit a acumulat o participație de aproape 50%, atenția lor s-a îndreptat acum către obținerea celor mai bune condiții posibile.
Potrivit lui Rogobete, Ministerul Sănătății continuă investițiile în extinderea numărului de paturi și dotarea acestora cu echipamente.
„România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000. Împreună cu Banca Mondială, continuăm să dezvoltăm terapia intensivă, prin extinderea numărului de paturi și dotarea lor cu echipamente”, a transmis ministrul Sănătății, după întâlnirea cu Radmila Shekerinska.
Un alt subiect abordat a fost creșterea numărului de profesioniști din sistemul medical și deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi și personal TESA.
Discuțiile au vizat și accesul pacienților la medicamente inovatoare și generice, în contextul întreruperilor de producție și al problemelor de aprovizionare cu care se confruntă Europa.
Rogobete a menționat posibilitatea unor mecanisme europene și a cooperării cu NATO pentru protejarea accesului la tratamente.
Ministrul a mai vorbit despre securitatea cibernetică în sănătate, protejarea datelor pacienților și a infrastructurilor digitale, investițiile în infrastructura critică și sistemele de urgență, precum și combaterea dezinformării medicale.
La întâlnire au participat și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
„Sănătatea este o componentă esențială a siguranței naționale și a rezilienței noastre colective”, a transmis Alexandru Rogobete.
Nicușor Dan a ajuns joi la Berlin, unde are loc reuniunea membrilor Coaliției de Voință pentru Ucraina. Șeful statului a prezentat, înainte de primele discuții cu liderii europeni, care vor fi prioritățile României.
„Interesul României este evident să susținem în continuare Ucraina și ca negocierile de pace să nu afecteze nivelul de securitate din Europa, în special flancul estic, și să nu afecteze relația transatlantică”, a declarat președintele României.
Șeful statului a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz. La reuniune mai participă și președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham, inițiatorii Coaliției, urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener esențial la masa negocierilor de pace și să ofere garanții de securitate occidentale pentru Kiev după încheierea războiului, notează AFP.
La întâlnire vor lua parte și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Agenda discuțiilor de la BerlinNicușor Dan a mai spus, declarațiile anterioare discuțiilor cu liderii europeni despre Ucraina, că una dintre temele pe care le vor aborda va fi soarta Ucrainei după încetarea focurilor.
„Coaliție de Voință, în care se discută două subiecte. Ucraina, evident, și ce se întâmplă după război”, a mai explicat șeful statului.
Reuniunea are loc la Cancelaria Federală de la Berlin. Președintele a anunțat că va face declarații de presă la finalul discuțiilor.
Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, susține că femeile continuă să câștige mai puțin decât bărbații în Uniunea Europeană.
„Cu ocazia Zilei Europene a Egalității Salariale, ne reafirmăm angajamentul de a transforma în realitate egalitatea de remunerare pentru fiecare femeie și fiecare lucrător, în fiecare loc de muncă din întreaga Europă. Adevărata egalitate nu poate fi doar un principiu pe hârtie”, susține Mînzatu.
Ea arată că Ziua Egalității Salariale din acest an cade pe 20 noiembrie.
„În mod simbolic, această dată marchează punctul din an în care femeile din întreaga Europă, în medie, nu mai sunt plătite pentru munca lor, în comparație cu bărbații, din cauza diferenței dintre veniturile lor anuale”, spune Roxana Mînzatu.
Vicepreședinta CE afirmă că decalajul salarial nu este inevitabil și că eliminarea lui nu ține doar de drepturi și echitate, ci poate aduce beneficii și economiei, prin crearea unor locuri de muncă mai incluzive, mai productive și mai competitive.
„Ziua Egalității Salariale este atât un moment de reflecție asupra progreselor înregistrate, cât și un apel la acțiune pentru a construi o Uniune a egalității prin capacitarea economică a femeilor, prin eliminarea barierelor și prin asigurarea unui tratament echitabil la locul de muncă. Pentru că atunci când femeile și bărbații sunt plătiți în mod egal, toată lumea beneficiază – lucrătorii, întreprinderile și economia Europei”, adaugă Mînzatu.
Și în România există diferențe între veniturile femeilor și cele ale bărbaților. Datele INS pentru octombrie 2025 arătau că venitul brut realizat de salariatele femei a fost, în medie, cu 491 de lei mai mic decât cel al bărbaților.
Nigel Farage s-a întors la Bruxelles pentru prima dată de când a renunțat la mandatul de eurodeputat, după succesul campaniei sale pentru Brexit, potrivit POLITICO.
Liderul partidului Reform UK a revenit în capitala europeană pentru a-și lansa campania împotriva planurilor premierului Andy Burnham de a apropia din nou Marea Britanie de Uniunea Europeană.
Vizita acestuia are loc în contextul în care Andy Burnham urmează să semneze vineri un nou acord cu Uniunea Europeană. Profitând de acest moment, liderul Reform UK va susține un discurs prin care va încerca să-l convingă pe premier să renunțe la planurile sale.
Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Farage, acesta nu va critica doar acordul, ci și intenția lui Burnham de a apropia Marea Britanie de UE, abordare pe care o consideră negativă și orientată spre trecut.
Potrivit suselor, fostul eurodeputat va încerca să prezinte o perspectivă optimistă asupra viitorului Marii Britanii în afara Uniunii Europene. Este, totuși, o viziune care nu se potrivește cu modul în care publicul britanic percepe momentan statutul țării după Brexit.
Înainte de discursuri, Farage va vizita Parlamentul European joi și vineri. Potrivit purtătorului său de cuvânt, va fi prima dată când acesta revine în clădire după anul 2020.
Ultima sa vizită a avut loc cu doar două zile înainte ca Brexitul să intre oficial în vigoare, după negocieri îndelungate. Atunci, Farage a primit o ultimă mustrare pentru că a fluturat steaguri britanice în Parlamentul European, încălcând regulile privind afișarea drapelelor.
În discursul susținut în acea perioadă, Farage a spus că ieșirea oficială a Marii Britanii din UE, programată pentru 31 ianuarie 2020, la ora 23:00, reprezintă „punctul fără întoarcere: odată ce am plecat, nu ne vom mai întoarce niciodată”.
În această vară, premierul Andy Burnham a redeschis dezbaterea despre relația Marii Britanii cu Uniunea Europeană. El a cerut o discuție la nivel național privind pașii prin care țara s-ar putea apropia din nou de Europa și nici nu a exclus posibilitatea unei noi aderări la UE.
Cu toate acestea, Burnham nu a primit susținere completă în planul său. Unii membri ai guvernului său de centru-stânga și-au exprimat rezervele, iar grupările eurosceptice au început să se mobilizeze din nou.
Purtătorul de cuvânt al lui Nigel Farage a precizat că discursul de vineri, de la Bruxelles, va marca începutul campaniei sale „personale”.
Decizia vine în contextul în care, joi dimineață, ANM a emis o avertizare de Cod roșu de vânt pentru mai multe zone din țară. Vântul va sufla puternic în Vrancea cu viteze de peste 90 de km/h, iar în zonele înalte, la peste 1.200 de metri rafalele pot ajunge chiar și la viteze mai mari, de 120 – 140 de km/h.
De asemenea, ploi însemnate cantitativ vor fi județele Caraș-Severin, Gorj, Vâlcea, Maramureș și cea mai mare parte a Carpaților Meridionali și Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Avertizarea este valabilă până vineri dimineața la ora 5:00.
„Dacă situația o va impune, vor fi emise mesaje de atenționare de tip NOWCASTING. Recomandăm populației din județele vizate de avertizări să manifeste o atenție sporită și să urmărească mesajele de tip RO-ALERT și informațiile actualizate disponibile pe platformele www.fiipregatit.ro, www.meteoromania.ro și www.hidro.ro”, transmite Ministerul Mediului într-un comunicat publicat, joi.
Un Cod galben a fost emis pentru intensificări ale vântului în județele: Satu Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Dolj, zona joasă a județelor Cluj, Sălaj, Sibiu, Mehedinți și zona de munte a județelor Brașov, Covasna, Prahova, Buzău și Vrancea. Vântul va sufla cu viteze cuprinse între 50 – 70 km/h, iar la munte vântul va sufla cu viteze de 80 – 100 de km/h.
O altă avertizare de Cod portocaliu ce vizează intensificări puternice ale vântului este valabilă în zona joasă a județelor Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara și Alba cu rafale de 70 – 90 km/h, iar în Carpații Occidentali și Meridionali cu rafale de 100 -110 km/h. La altitudini mari, acestea pot atinge viteze de 120-140 km/h. Avertizarea este valabilă până vineri dimineața la ora 1:00.
Alte zone vizate de Cod galben de vânt sunt Banat, sudul Crișanei, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și estul Moldovei.
De asemenea, o altă avertizare de Cod Portocaliu valabilă, de vineri dimineață, în intervalul 1:00 – 10:00, vizează intensificări puternice ale vântului în Transilvania, Maramureș, nordul Crișanei, vestul și nordul Moldovei și în toată zona montană la altitudini între 800 și 1200 m.
Creșteri de debite pe mai multe râuri din țarăÎn ceea ce privește debitul apelor, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare hidrologică ce vizează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice din țară.
Sunt vizate posibile depășiri ale cotelor de apărare. Bazinele hidrografice afectate sunt Tisa (la intrarea în țară), Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Dunăre – afluentii mici aferenți sectorului amonte S.H. Calafat, Jiu, Olt și Bistrița (afluent al râului Siret).
Joi dimineață, INGHA a emis o avertizare de Cod galben, valabilă până vineri seară, la ora 18:00. Afectate sunt râurile din bazinele hidrografice ale apelor curgătoare din județele Arad și Timiș, Caraș-Severin, dar și Gorj:
„Bega – bazin amonte S.H. Balinț și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Balinț – amonte S.H. Remetea (județele: Timiș și Arad), Timiș, Bârzava, Moravița (județele: Caraș Severin și Timiș), Caraș, Nera (județul Caraș Severin), Cerna – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Gorj și Caraș Severin)”, transmite INGHA.
Un Cod Galben, valabil tot până vineri seara la ora 18:00, afectează următoarele râuri din Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova:
Tisa (județul Maramureș), Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare (județul Bistriţa Năsăud), Someșul Mic (județele: Bihor și Cluj), Crișul Repede (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru (județele: Bihor și Arad), Crișul Alb (județele: Hunedoara și Arad), Mureș (județele: Harghita și Mureș), Arieș (județele: Alba și Cluj), Mureș (județele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Dunăre (județele: Caraș Severin, Mehedinți și Dolj), Jiu (județele: Hunedoara și Gorj), Gilort (județul Gorj), Motru (județele: Gorj și Mehedinți), Olt (județele: Sibiu, Vâlcea și Argeș), Olteț (județele: Gorj și Vâlcea), Bistrița – afluent al râului Siret (județele: Suceava, Neamț și Harghita).
O altă avertizare de Cod Portocaliu este valabilă până vineri la ora 12:00 pentru râurile din Maramureș, Crișana, Transilvania și Banat.
Vizate sunt râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Lăpuș (județul Maramureș), Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare (județul Bistriţa Năsăud), Timiș (județele: Caraș Severin și Timiș).
Ministerul Mediului subliniază că respectarea strictă a Planurilor de Apărare împotriva Inundațiilor este esențială pentru a reduce riscurile și a proteja viețile cetățenilor.
Putin, care a făcut declarațiile în China, după un summit cu președinții Chinei și Statelor Unite, a afirmat că Washingtonul a îndemnat „destul de insistent” Rusia să accepte participarea europenilor la negocierile care, până în prezent, s-au desfășurat în principal între Moscova, Washington și Kiev, cu puține progrese, relatează Reuters.
Putin, despre participarea europenilor la negocierile de pace„Înțelegem că este inutil să discutăm probleme de securitate, inclusiv securitatea în Europa, fără europeni”, a declarat Putin.
„Nu ne opunem (participării europene – n.r.), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții. Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, astfel încât să le putem determina poziția. După aceea, vom decide în ce format să continuăm dialogul cu Ucraina”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Oficiali ruși, ucraineni și americani au purtat discuții săptămâna trecută la Abu Dhabi, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Moscova și Kievul au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă negocierile nu au dus la alte progrese concrete semnificative.
Participarea europenilor ar marca o nouă etapă în eforturile de a pune capăt războiului care durează de aproape cinci ani, în condițiile în care încercările președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace nu au avut până acum succes.
Întâlnire trilaterală Trump-Xi-PutinDeclarațiile lui Putin au venit după summitul trilateral desfășurat joi, la Shenzhen, în China, la care au participat președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping.
În urma reuniunii, care a durat aproximativ o oră și jumătate, cei trei lideri au adoptat o declarație comună privind reformarea ONU, stabilitatea aprovizionării cu produse petroliere, jurisdicția Curții Penale Internaționale și reducerea riscurilor nucleare.
Declarația comună nu conține prevederi privind încetarea focului în Ucraina sau eventuale negocieri de pace.
Parlamentarii l-au susținut pe Aleksandar Cupic cu 140 de voturi în adunarea formată din 250 de membri, în timp ce candidatul partidului condus de Vucic a primit 97. Votul a reflectat majoritatea confortabilă a grupului Lista Studenților în fața Partidului Progresist Sârb, care a condus practic necontestat timp de 14 ani, potrivit AP.
Noii legislatori susținuți de studenți, inclusiv Cupic, sunt în mare parte profesori, profesori și experți cu cariere stabilite, dar cu puțină sau fără experiență politică. Intrarea lor în Parlament marchează prima dată în Serbia când o mișcare de protest la nivel local a câștigat majoritatea necesară pentru a forma un guvern.
„Mi s-a acordat o onoare, o obligație și o responsabilitate imensă”, a declarat Cupic. El a promis că va restabili demnitatea Parlamentului și „dialogul și toleranța” între parlamentari. „Promit să fiu strict și just în această poziție, așa cum am fost întotdeauna în viață.”
Alegerile parlamentare din 25 octombrie au marcat o schimbare majoră pentru Serbia, unde Vucic și partidul său controlaseră toate nivelurile puterii și erau acuzați că înăbușeau libertățile democratice, permițând în același timp criminalității și corupției să înflorească . Vucic a negat acuzațiile.
Va fi și președinte interimar al SerbieiVictoria electorală a studenților a venit după ce aceștia au condus proteste anticorupție timp de doi ani, ca răspuns la prăbușirea unei copertine la o gară din nordul Serbiei, soldată cu 16 morți în noiembrie 2024. Mulți au dat vina pe corupția din proiectele de construcții pentru acest dezastru.
Alegerea lui Cupic ca președinte al Parlamentului a urmat peste două zile de dezbateri aprinse, dominate de acuzațiile lui Vucic că oponenții săi îl atacau și exercitau presiuni asupra lui și a partidului său, deși aceștia controlează în continuare administrația guvernamentală și alte instituții ale statului. Un nou guvern trebuie să fie ales prin vot în termen de 90 de zile de la prima sesiune a noului Parlament.
În calitate de președinte al Camerei Reprezentanților, Cupić va fi și președinte interimar al Serbiei. Vucić a demisionat în septembrie, când a decis să candideze la funcția de prim-ministru. Se așteaptă ca Cupić să programeze în curând alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie să aibă loc până la sfârșitul anului.
USR și PNL ar putea fi votate pe liste comune la următoarele alegeri. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a confirmat joi că cele două partide lucrează la o alianță care să candideze la alegerile parlamentare din 2028.
„Lucrăm spre o colaborare inclusiv o alianță electorală între USR și PNL. Suntem două partide diferite, dar în acest moment ne unește acest obiectiv să dăm României o guvernare care respectă cetățenii, care nu bagă banii în cutii de pantofi și care îmbunătățește viața oamenilor. Pentru asta o să construim acel pol reformist. Și chiar invitația este către toate forțele politice, nici măcar doar partide, ci toate forțele în societate, forțe civice, politice care își doresc o altă Românie”, a declarat Fritz, într-o vizită la filiala din Buzău a partidului său.
Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu acordat Digi24 marți, că PNL ia în calcul să facă o alianță politică pentru următoarele alegeri.
Scopul alianței electorale de dreaptaDominic Fritz a spus joi că scopul celor două formațiuni este câștigarea unei majorități care să susțină învestirea unui Guvern de dreapta în Parlament și, astfel, întoarcerea PNL și USR la Palatul Victoria.
„E evident că pentru acest obiectiv de a guverna fără PSD și fără AUR, trebuie să dăm acestei țări o alternativă credibilă, dar și o alternativă de forță. Suntem conștienți că singuri, USR singuri sau PNL singuri, nu vom putea să dezvoltăm tracțiunea necesară pentru a oferi această alternativă”, a mai explicat liderul USR.
Cele două partide au guvernat împreună, alături de PSD, UDMR și minorități, timp de 11 luni. social-democrații s-au retras de la guvernare și au demis executivul primăvară trecută. Timp de alte șase luni, PNL și USR au rămas la Palatul Victoria în interimat, până la instalarea Guvernului Niculescu, pe 20 octombrie.
Tot atunci, PSD s-a întors la guvernare, iar executivul are acum în compoziție lideri social-democrați și independenți.
Mauricio Pochettino a explicat că își dorește să le redea jucătorilor încrederea și libertatea de a-și exprima calitățile pe teren, în ciuda începutului dezastruos de sezon pentru formația de pe Old Trafford.
„Este o greșeală să ne concentrăm pe situația (actuală). Trebuie să vedem potențialul acestui club. Sigur, circumstanțele sunt cele care sunt, iar noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru ele”, a spus noul manager, în primul interviu acordat pentru canalele oficiale ale clubului, potrivit AFP.
Pochettino vrea să elibereze vestiarul de presiunePochettino vrea să ofere echipei cadrul necesar pentru a depăși perioada dificilă și pentru a-și recăpăta nivelul de performanță.
„În același timp, trebuie să înțelegem că este un joc și, pentru a ne conecta la acest joc, trebuie să ne simțim liberi. Jucătorii trebuie să-și exprime talentul, iar noi trebuie să creăm mediul și platforma necesare pentru ca ei să poată performa. Acesta este cel mai important lucru și aceasta este prioritatea”, a mai spus noul antrenor.
Început de foc pentru noul antrenorPrima provocare a lui Pochettino va fi una extrem de complicată, deplasarea de duminică pe terenul lui Liverpool, într-unul dintre cele mai mari derby-uri din fotbalul englez.
Pochettino a preluat-o pe Manchester United după ce clubul l-a demis săptămâna trecută pe Michael Carrick. Echipa a avut un început dificil de sezon, bifând o singură victorie în campionat, aflându-se în zona de retrogradare.
Argentinianul are experiență importantă în Premier League. A pregătit Southampton, Tottenham și Chelsea, iar cu Tottenham a ajuns până în finala Ligii Campionilor, în 2019, pierdută în fața lui Liverpool, scor 0-2.
Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la înființare, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) deschide o nouă etapă de colaborare pentru viitorul sănătății în România, prin semnarea unui protocol cu Colegiul Medicilor din România și propunerea constituirii Consiliului pentru Științele Vieții, o platformă de dialog strategic care va reuni autorități, mediul academic, medici, pacienți și industria farmaceutică inovatoare.
România are oportunitatea de a transforma sănătatea și științele vieții într-un motor de dezvoltare economică și competitivitate, prin politici publice care să stimuleze investițiile în cercetare, să accelereze accesul pacienților la tratamente inovatoare și să consolideze capacitatea sistemului de sănătate. Acesta a fost unul dintre mesajele centrale ale ARPIM Forum 2026: Inovația care duce sănătatea mai departe, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților române și europene, ai comunității medicale, mediului academic, industriei farmaceutice și organizațiilor de pacienți, într-un dialog despre viitorul sănătății și rolul inovației în dezvoltarea economiei României. Forumul a marcat două direcții importante pentru viitor: semnarea unui Protocol de Colaborare între ARPIM și Colegiul Medicilor din România (CMR) și propunerea unei platforme de dialog strategic, Consiliul Național pentru Științele Vieții, care să reunească expertiza și resursele actorilor relevanți pentru modernizarea sistemului de sănătate.
Accesul la inovație, finanțarea și prevenția – priorități comune pentru România
Deși progresele medicale au îmbunătățit diagnosticul și tratamentul multor boli, iar din 1996 până astăzi terapiile inovatoare au ajuns la aproximativ 6 milioane de pacienți din România. România se confruntă în continuare cu trei decalaje majore: accesul întârziat la inovație, investițiile reduse în medicamente și un sistem de sănătate prea concentrat pe spitale, în detrimentul asistenței primare.
Potrivit indicatorului Patients W.A.I.T. 2025, doar 28 dintre cele 168 de medicamente noi aprobate în UE în perioada 2021–2024 erau disponibile în România (17%, față de aproximativ 46% la nivel european). Timpul mediu până la disponibilitate era de 1.110 zile, față de 597 de zile în UE – o diferență de 513 zile, peste trei ani de la autorizarea europeană. În prezent, peste 47.000 de pacienți așteaptă terapii deja evaluate pozitiv de ANMDMR, dar încă necompensate; de aceea, un calendar clar și predictibil de actualizare a Listei de medicamente compensate este o prioritate.
România investește în medicamente doar 138 de euro net pe locuitor, comparativ cu media europeană de 487 de euro. Totodată, 44% din cheltuielile pentru sănătate merg către spitale, față de media OCDE de 39%, în timp ce asistența primară primește doar 9%, comparativ cu 14% în OCDE.
Aceste dezechilibre îngreunează accesul la tratamente moderne, prevenție și diagnostic timpuriu și afectează eficiența și competitivitatea sistemului de sănătate. Indicatorii de sănătate arată cât poate câștiga sistemul din prevenție, diagnostic timpuriu și acces la tratamente moderne: România are cea mai ridicată mortalitate tratabilă din UE (215 decese la 100.000 de locuitori, față de 90 în medie în UE).
Reducerea acestor decalaje presupune o abordare mai amplă, care să combine finanțarea predictibilă a medicamentelor cu prevenția, diagnosticul timpuriu, modernizarea proceselor de evaluare și acces la tratamente, precum și dezvoltarea cercetării clinice. În același timp, investițiile în sănătate trebuie privite și prin beneficiile pe termen lung pentru productivitatea populației, reziliența economică și atractivitatea României pentru investiții. Aceste direcții se regăsesc și în Programul de guvernare, un semnal că dialogul dintre autorități, medici, pacienți și industrie funcționează. Pasul următor este transpunerea lor în calendare și rezultate concrete pentru pacienți.
„După 30 de ani în care ARPIM a contribuit la dezvoltarea sistemului de sănătate și la îmbunătățirea accesului la tratamente, vrem ca această aniversare să fie un punct de plecare pentru ceea ce putem construi împreună pentru următorii 30 de ani. România și sistemul de sănătate au nevoie de o viziune pe termen lung, în care sănătatea să fie privită nu doar ca o cheltuială bugetară, ci ca o investiție în oameni, în productivitate și în dezvoltarea economică. Prin parteneriatul cu Colegiul Medicilor din România și prin propunerea unei platforme de dialog strategic pentru științele vieții, ne dorim să aducem împreună industria, comunitatea medicală, mediul academic și organizațiile de pacienți, într-o coaliție pentru viitorul sănătății în România. Obiectivul nostru este să transformăm dialogul în măsuri concrete, care să accelereze accesul pacienților la inovație și să facă România mai atractivă pentru investiții în cercetare și dezvoltare”, a declarat Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM.
Un nou parteneriat, pentru a aduce inovația mai aproape de pacienți
Parteneriatul semnat cu Colegiul Medicilor din România reprezintă un prim pas, esențial, în această direcție strategică și creează un cadru pentru consolidarea dialogului și schimbului de expertiză dintre industria farmaceutică inovatoare și profesioniștii din sănătate. Colaborarea urmărește identificarea unor soluții adaptate nevoilor pacienților, pornind de la rolul esențial al medicilor în integrarea progresului științific în practica medicală, cu respectarea independenței profesionale și a principiilor etice.
„Știința și inovația duc medicina mai departe atunci când descoperirile sunt verificate riguros, iar rezultatele cercetării se traduc în decizii mai bune pentru pacienți. Pentru un pacient, o descoperire poate însemna un diagnostic pus mai devreme. Pentru altul, poate însemna o nouă opțiune de tratament atunci când terapiile disponibile până atunci nu îl mai ajută. Acestea sunt rezultatele care dau sens cercetării. De la aceste direcții pornește și colaborarea căreia îi punem astăzi bazele prin semnarea protocolului dintre Colegiul Medicilor din România și ARPIM. Prin această colaborare, ne propunem să susținem cercetarea și medicina bazată pe dovezi, să combatem dezinformarea și să aducem mai aproape de oameni informații medicale pe care le pot înțelege și folosi. Colaborarea se bazează pe trei principii clare: transparența, independența deciziei medicale și prioritatea interesului pacientului”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Președintele Colegiului Medicilor din România.
O platformă de dialog strategic pentru Științele Vieții, cu investiții în cercetare și acces la tratamente
În paralel, propunerea ARPIM privind unei platforme de dialog strategic, Consiliul Național pentru Științele Vieții, urmărește să faciliteze cooperarea între autorități, mediul academic, cercetători, industria farmaceutică, profesioniștii din sănătate și reprezentanții pacienților, pentru conturarea unei viziuni integrate pentru România, care să conecteze politicile de sănătate cu cele din domeniul cercetării, educației și economiei. Inițiativa vine în contextul Strategiei Europene pentru Științele Vieții, lansată de Comisia Europeană în 2025. Printre prioritățile avute în vedere se numără atragerea investițiilor în studii clinice și biotehnologie, dezvoltarea infrastructurii de cercetare și îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare.
Din perspectiva organizațiilor de pacienți, valoarea acestor inițiative va depinde de măsura în care ele se vor traduce în schimbări concrete în parcursul medical, de la diagnostic până la începerea și continuitatea tratamentului.
„Pentru pacienți, inovația contează atunci când ajunge efectiv la cei care au nevoie de ea. Nu este suficient ca un tratament să fie aprobat în Europa dacă pacienții din România trebuie să aștepte ani pentru a avea acces la el. Avem nevoie de prevenție, diagnostic timpuriu și tratamente moderne, indiferent de boală sau de locul în care trăiește pacientul. Dialogul dintre autorități, medici, industrie și organizațiile de pacienți trebuie să ducă la rezultate concrete pentru oameni”, a declarat Radu Gănescu, Președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Înființată în 1996, ARPIM a contribuit de-a lungul celor trei decenii la dezvoltarea dialogului privind politicile de sănătate, accesul la medicamente inovatoare, promovarea standardelor etice și recunoașterea rolului cercetării farmaceutice. ARPIM este un partener de dialog de încredere pentru toate părțile interesate din ecosistemul de sănătate și contribuie la sustenabilitatea și reziliența sistemului prin atragerea de investiții și prin mecanisme de eficientizare. Ediția aniversară a Forumului a oferit și ocazia de a privi către orizontul anului 2040, conturând perspectiva unui sistem de sănătate în care prevenția și diagnosticul timpuriu să aibă un rol mai important, pacienții să beneficieze de acces echitabil și predictibil la tratamente moderne, iar deciziile privind finanțarea și organizarea serviciilor medicale să fie fundamentate pe date și rezultate măsurabile.
Această viziune presupune atât consolidarea capacității sistemului de sănătate de a răspunde nevoilor unei populații în schimbare, cât și valorificarea potențialului României în cercetare, studii clinice și științele vieții.
Surse
Larry Poindexter traversa strada ca să-și ia mâncare, vineri seara, 13 noiembrie, în cartierul Studio City din Los Angeles, unde locuia, când a fost lovit de o mașină. Actorul a murit miercuri, 18 noiembrie, după patru zile și jumătate de spitalizare, potrivit Deadline.
Actorul a fost internat cu mai multe coaste rupte. Urma să fie operat chiar miercuri, însă starea lui s-a agravat brusc în orele dinaintea intervenției. A murit în aceeași dimineață. Cauza oficială a decesului nu a fost făcută publică.
Aproape 200 de roluri în patru deceniiNăscut la Dallas, pe 16 decembrie 1959, Poindexter a jucat în aproape 200 de filme și seriale, într-o carieră de peste 40 de ani. Cel mai cunoscut rol pe marele ecran a fost cel din „S.W.A.T.” (2003), regizat de Clark Johnson. Acolo era căpitanul Tom Fuller, un ofițer al poliției din Los Angeles rigid și ținând la regulament, care se lupta cu echipa condusă de Hondo, personajul lui Samuel L. Jackson.
Televiziunea l-a făcut însă cunoscut publicului larg. A apărut în „Zilele vieții noastre” de două ori, ca Ben Welch în 1984 și ca preotul Louis între 2014 și 2018, și în 23 de episoade din „Santa Barbara”. A mai jucat în „General Hospital”, a avut un rol recurent în „JAG” și unul principal în comedia MTV „The Hard Times of RJ Berger”.
Lista lui include „Friends”, „Will & Grace”, „CSI”, „Bones”, „Supernatural”, „Castle” și „Scandal”. Mai recent apăruse în „The Rookie” și în al patrulea sezon din „The Lincoln Lawyer”, în 2026. Pe marele ecran a jucat și în „Invaders from Mars” (1986), „American Ninja 2” (1987) și „17 Again” (2009).
Muzica, tatăl celebru și familiaÎn anii ‘90 a fost solistul trupei de country alternativ The High Lonesome, cu care a scos în 1995 albumul „Feel Free To Do So”. Era fiul scenografului H.R. Poindexter, câștigător al unui premiu Tony.
Din 2002 era căsătorit cu directoarea de casting Carol Kritzer, cu care are doi gemeni. Printre primii care i-au adus un omagiu a fost actorul Patrick Labyorteaux, prietenul lui încă din anii ‘80.
Recepția locomotivei LE 016, realizată de reprezentanții ARF și Alstom la depoul companiei din incinta Atelierelor CFR Grivița, marchează finalizarea contractului de furnizare a celor 16 unități electrice.
Locomotiva a fost predată spre administrare către CFR Călători, însă va putea fi utilizată în serviciul comercial cu pasageri numai după finalizarea înscrierii în Registrul European al Vehiculelor și în Certificatul de Siguranță al operatorului național.
Cele 16 locomotive au fost achiziționate printr-un proiect finanțat din Fondul pentru Modernizare, în valoare de 441,77 milioane de lei cu TVA, echivalentul a aproximativ 89,36 milioane de euro.
Pe ce rute vor circula locomotivele AlstomPotrivit ARF, noile locomotive vor deservi o rețea feroviară de 3.978 de kilometri, pe cinci rute interregionale:
• Dej – Brașov – București – Constanța;
• Timișoara – Arad – Brașov – București – Constanța;
• Timișoara – Cluj-Napoca – Iași;
• Iași – București – Constanța;
• Suceava – București – Constanța.
Locomotivele electrice Traxx Passenger pot atinge viteze de până la 160 km/h și pot tracta garnituri formate din maximum 16 vagoane de călători. Acestea sunt echipate cu sisteme ERTMS, GPS și tehnologii de diagnosticare și monitorizare.
Consum de energie mai mic cu aproximativ 25%
Unul dintre obiectivele proiectului este înlocuirea locomotivelor electrice vechi, cu șase osii, cu vehicule noi, mai eficiente energetic, cu patru osii.
Potrivit estimărilor prezentate de ARF, noile locomotive ar urma să reducă cu aproximativ 25% consumul de energie pentru tracțiune și să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25,27%.
Economia anuală estimată este de 27.521 MWh, iar impactul cumulat al economiilor de energie pe durata de viață a vehiculelor, calculată la 40 de ani, este de peste 1,1 milioane MWh.
Contractul include și mentenanța locomotivelor pentru o perioadă de 20 de ani.
Proiectul a fost inclus inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar din 2026 beneficiază de finanțare integrală prin Fondul pentru Modernizare.
Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia va riposta pentru atacurile ucrainene asupra podului din Crimeea, promițând represalii „chiar mai dureroase decât cele aplicate de regimul de la Kiev podului”, potrivit Le Figaro. Podul care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexat de Moscova în 2014, o infrastructură extrem de simbolică pentru Kremlin, a fost lovit de trei ori în această săptămână de Ucraina.
Președintele rus a susținut, de asemenea, că a invitat oficiali europeni la discuții la Moscova înainte de posibila lor participare la discuții directe privind soluționarea războiului din Ucraina.
Oficiali europeni, invitați la Moscova„Prin canale diplomatice, i-am invitat pe europeni să vină la Moscova. Și după aceea vom decide în ce format vom continua negocierile”, a declarat Vladimir Putin din Shenzhen, China, după întâlnirea sa cu liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump.
Președintele rus a declarat în cele din urmă că Moscova nu poate accepta posibilitatea unei cooperări militare între Ucraina și Europa în cadrul unui acord care vizează încheierea războiului de aproape cinci ani. „Orice formă de cooperare militară pune, evident, o problemă ”, a declarat el.
Comisia Europeană a lansat cererea de propuneri pentru anul 2027 în cadrul Corpului european de solidaritate, program prin care tinerii pot participa la activități de voluntariat în comunități din Uniunea Europeană și din afara acesteia.
Potrivit comunicatului, programul are un buget de 194 de milioane de euro, care va fi folosit pentru finanțarea proiectelor și activităților de voluntariat.
Acestea vor susține protecția mediului, dezvoltarea competențelor și a cunoștințelor digitale, incluziunea și diversitatea și implicarea activă a cetățenilor în societate.
Prin acest program, tinerii pot lua parte la proiecte care ajută comunitățile afectate de diferite probleme sociale, atât în propria țară, cât și în străinătate. Totodată, ei pot ajuta la construirea unei societăți mai incluzive, dobândind experiență și competențe utile pentru viitor.
Pentru a crește impactul programelor și pentru a face finanțarea mai ușor de accesat, Comisia Europeană a propus includerea Corpului european de solidaritate în programul Erasmus+ pentru perioada 2028-2034.
Astfel, toate oportunitățile ar urma să fie reunite într-un singur cadru, care să ofere un punct de acces pentru proiectele și inițiativele pentru tineri finanțate de UE.
Anul 2026 marchează 30 de ani de la lansarea programelor de voluntariat finanțate de UE. Totodată, Corpul european de solidaritate împlinește 10 ani de la înființare. Comisia Europeană va publica în curând și raportul programului pentru perioada 2024-2025.
Corpul european de solidaritate este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani. Limita de vârstă este extinsă până la 35 de ani pentru cei care vor să participe la activități de ajutor umanitar în afara Uniunii.
Cei interesați trebuie să se înregistreze pe portalul Corpului european de solidaritate, unde pot găsi organizațiile care participă la program. Grupurile de tineri înscriși pe platformă pot solicita finanțare pentru propriile proiecte de solidaritate.
„Este unul dintre cei mai buni din fotbal. Nici nu pot exprima în cuvinte cât de mult îl admir. Este genul de om, genul de antrenor, care face lumea fotbalului nostru un loc mai bun”, a declarat Guardiola pentru revista Bundesliga, într-un interviu care urmează să fie publicat vineri, potrivit dpa.
Guardiola, care a câștigat 12 titluri cu Barcelona, Bayern München și Manchester City, precum și trei trofee ale Ligii Campionilor, două cu Barca și unul cu City, a felicitat Federația Germană de Fotbal pentru numirea lui Klopp, după rezultatul dezastruos de la Campionatul Mondial și plecarea lui Julian Nagelsmann.
Guardiola a descris această decizie drept „cea mai bună posibilă”.
„Are carismă, este un comunicator extraordinar. Cred că, sub conducerea sa, Germania va reuși să își revină, că echipa va fi privită din nou într-o altă lumină, că bucuria va reveni și că suporterii vor fi din nou mândri de echipa lor”, a spus Guardiola.
Guardiola a evitat să se pronunțe asupra șanselor Germaniei de a câștiga Euro 2028.
Klopp și Guardiola se cunosc foarte bine, după ce au fost adversari atât în Bundesliga, unde germanul antrena Borussia Dortmund, iar spaniolul o pregătea pe Bayern München, cât și în Premier League, când Klopp era la Liverpool, iar Guardiola la Manchester City.
„Am impresia că am jucat împotriva lui Jürgen de un milion de ori. Cu siguranță m-a învins de mai multe ori decât l-am învins eu și am învățat câte ceva din fiecare dintre acele meciuri. Astăzi pot spune că Jürgen Klopp a fost cel mai mare rival al meu și cel mai dificil adversar din cariera mea de până acum”, a mai declarat Guardiola.
Fostul ministru al Apărării și, în prezent, deputatul PSD Mihai Fifor îi ia apărarea lui Marian Neacșu, vicepremierul României, în contextul scandalului din Guvern.
Neacșu a primit, printr-o ordonanța de guvern semnată de Luca Niculescu, atribuții extinse în executiv. Social-democratul va coordona activitatea a 10 dintre ministere și va supraveghea deciziile financiare ale altor 15.
Colegul său de partid i-a criticat dur joi pe cei care au lansat acele acuzații la adresa lui Marian Neacșu.
„Cât de ridicol! Cât de penibil! Cât de jenant! Lumea arde, la propriu, și baba dâmbovițeană se piaptănă. La București, mermelim același zgomot politic, timp în care România se zbate între irelevanță și nevoia imperioasă de a-și regăsi drumul politic și, mai ales, economic. Sigur că vicepremierul primește atribuții. De aceea este VICEPREMIER, deștepților!”, a declarat Mihai Fifor, într-o postare pe Facebook.
„Anomalia celor cinci vicepremieri”Deputatul PSD a mai explicat că, din cauza diferențelor dintre Guvernul anterior, condus de Ilie Bolojan, și Guvernul Niculescu, care are un singur vicepremier în cabinet, a fost nevoie de hotărârea de guvern care să îi suplimenteze lui Marian Neacșu atribuțiile.
„Sigur că anomalia celor cinci vicepremieri care, cu mici și notabile excepții, își petreceau vacanța la Victoria a tins să devină normă. Acea normă în care jupânul Bolojan făcea legea, iar vicepremierii, repet, cu mici excepții, făceau backing vocals.
Ei bine, lucrurile încep să reintre în normal. Normalul în care Guvernul are un singur vicepremier, iar acesta nu este de decor pe lângă un premier plecat pe câmpii după așa-zise reforme, așa cum era Kamikaze Bolo”, mai susține Fifor.Guvernul Bolojan a avut în componență cinci fotolii pentru vicepremieri. Aceștia au fost, la învestire, Marian Neacșu, Tanczos Barna, Dragoș Anastasiu, Cătălin Predoiu și Ionuț Moșteanu.
„Am sosit la Berlin împreună cu echipa noastră. Urmează reuniunea „Coaliției de Voință”. Vor fi prezenți zeci de parteneri, inclusiv echipa președintelui american. Prioritățile Ucrainei sunt consolidarea apărării noastre antiaeriene, sprijinul energetic și financiar, demersurile diplomatice, precum și pașii următori către încheierea războiului și garantarea securității”, a transmis Zelenski, printr-un mesaj publicat pe X.
Arrived in Berlin with our team. The Coalition of the Willing meeting is ahead. More than 40 partners will be represented, including the team of the American President. Ukraine’s priorities are strengthening our air defense, energy and financial support, the diplomatic track, and the next steps toward ending the war and guaranteeing security. We’re doing everything to ensure Europe’s full participation in the negotiation process and to make these meetings productive.
Bilateral meetings with European partners are also planned, and, of course, with Chancellor Friedrich Merz. There will also be a format involving the American side and European national security advisors.
Thank you to everyone who is helping.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 19, 2026
Poziția liderilor europeni și participarea RomânieiReuniunea este găzduită de guvernul german, iar cancelarul Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham, inițiatorii Coaliției, urmăresc să își alinieze pozițiile pentru a deveni un partener esențial la masa negocierilor de pace și să ofere garanții de securitate occidentale pentru Kiev după încheierea războiului, notează AFP.
La întâlnire vor participa și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan. Liderul de la București va sublinia că un acord de pace trebuie să țină cont de interesele legitime de securitate ale Europei, și că pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”.
Reuniunea de la Berlin este însă umbrită de întâlnirea fără precedent dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată cu câteva ore mai devreme în orașul chinez Shenzhen. Există temeri că deciziile luate în cadrul acestui summit ar putea afecta interesele europene și ucrainene.
Sprijin financiar și livrări de armament pentru KievUn alt subiect major îl reprezintă finanțarea Kievului. Comisia Europeană a anunțat că va propune statelor membre un nou împrumut de 45 de miliarde de euro, pe lângă o sumă echivalentă prevăzută deja pentru anul viitor. Marea Britanie ar urma să contribuie cu alte 25 de miliarde de euro.
Pe lângă sprijinul financiar, Ucraina are nevoie și de armament, în special de interceptoare și rachete americane Patriot, pe fondul atacurilor rusești constante asupra orașelor și infrastructurii. Guvernul de la Londra a anunțat că va furniza Kievului 1.000 de rachete cu rază lungă de acțiune, unele dintre acestea fiind capabile să lovească ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță.
Eurostat arată că anul trecut cetățenii din Uniunea Europeană au făcut 1,2 miliarde de călătorii, 81,4% dintre acestea pe cale terestră, 17,2% pe cale aeriană și 1,4% pe cale navigabilă.
Dintre călătoriile terestre, cele mai multe, 63,3% au fost făcute cu autoturismele. Alte 13,3% din totalul călătoriilor au fost făcute cu trenul, iar 3,8% cu autobuzul și autocarul.
Călătoriile cu avionul au fost mai frecvente în rândul rezidenților țărilor insulare ale UE, arată Eurostat. Astfel, în Malta 61,6% din totalul călătoriilor au fost făcute cu avionul, țară urmată de Cipru (51,1%) și Irlanda (41,8%). O pondere ridicată s-a mai înregistrat în Luxemburg (38,5%) și Danemarca (36,6%).
Călătoriile pe căi navigabile au fost utilizate cel mai frecvent de către rezidenții din Malta (38,4% din totalul călătoriilor), Grecia (15,9%) și Finlanda (6,9%).
Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare pondere a călătoriilor efectuate pe cale terestră (94%), urmată de Slovenia (90,4%), Bulgaria (89%) și Cehia (88,9%).
Eurostat: Românii au preferat mașinile în 2024Datele prezentate de Eurostat pentru 2024 au arătat că românii se deplasează în principal cu mașina, însă transportul aerian are o pondere surprinzător de mare în totalul transportului de pasageri: 19,9%, față de numai 3,1% în cazul trenurilor.
Autoturismele au reprezentat 65,8% din transportul de pasageri din România, în timp ce transportul cu autocare și autobuze a avut o pondere de 11,3%.
Avionul a reprezentat 19,9% din total, în timp ce trenul a ajuns la doar 3,1%. Astfel, ponderea transportului aerian a fost de peste șase ori mai mare decât cea a transportului feroviar.