MediaFax.ro

Sentința a fost pronunțată la Kingston Crown Court, după ce acesta a fost găsit vinovat de opt capete de acuzare privind menținerea unor persoane în stare de sclavie sau servitute, scrie Sky News.

Victimele, printre care și un băiat de 15 ani, sunt cetățeni români aduși în Marea Britanie între noiembrie și decembrie 2020.

Ei au fost atrași cu promisiuni de locuință, hrană, salarii corecte și un loc de muncă legitim. În realitate, după sosire, au fost obligați să muncească la spălătoria auto deținută de Margai în Mitcham și au fost cazați într-o baracă insalubră, aflată în incinta afacerii.

Condiții inumane și abuzuri constante

În perioada restricțiilor COVID, victimele au fost obligate să rămână în incintă, fără acces la documentele lor de identitate, confiscate de Margai.

Aceștia au relatat polițiștilor, cu ajutorul Google Translate, că lucrau de doar câteva săptămâni înainte ca spălătoria să fie închisă, iar după închidere au fost forțați să plătească chirie proprietarului.

Când poliția a ajuns la fața locului pe 1 februarie 2021, i-a găsit pe toți opt într-o încăpere rece, umedă, cu un miros greu, trăind în condiții considerate „sordide” de către judecător.

Una dintre femeile salvate a ajuns în spital cu o infecție severă, necesitând mai multe intervenții chirurgicale, consecință directă a neglijenței și condițiilor precare în care fusese obligată să trăiască.

Judecătorul Mark Milliken-Smith KC a subliniat că Margai „a pus profitul înaintea oricărei forme de umanitate”, iar lipsirea victimelor de actele de identitate le-a transformat, practic, în captivitate.

Detectivul-șef Mike Stubbins a precizat că victimele au dat dovadă de curaj remarcabil și au contribuit decisiv la condamnarea exploatatorului. Poliția britanică a sprijinit repatrierea lor în România, unde au putut fi reuniți cu familiile.

Echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Onești, alături de personal din Secția de Pompieri Adjud, au acționat joi în cadrul unui accident rutier produs între un tir și un autoturism, pe teritoriul localității Coțofănești.

La momentul sosirii, salvatorii au găsit trei persoane încarcerate, iar alte două persoane erau deja în afara vehiculelor.

Impactul a provocat cinci victime. O persoană prezenta leziuni incompatibile cu viața, iar alte trei se aflau în stare gravă.

Pentru gestionarea intervenției au fost folosite o autospecială de stingere cu apă și spumă, o autospecială cu modul de descarcerare și ambulanța SMURD din cadrul Secției Adjud, o autospecială de stingere cu apă și spumă și ambulanța SMURD din cadrul Detașamentului Onești, precum și trei ambulanțe din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean.

Situația se află în desfășurare.

În urma accidentului, autoritățile au prezentat situația completă a persoanelor implicate. Un minor de aproximativ 15 ani a fost găsit conștient și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Un bărbat de aproximativ 36 de ani, conștient, a fost preluat de ambulanța SAJ și transportat la CPU Onești.

Un alt bărbat, în vârstă de aproximativ 63 de ani, conștient, a fost transportat la CPU Adjud cu ambulanța SMURD Adjud.

O femeie de 63 de ani a fost declarată decedată după aplicarea manevrelor de resuscitare. Mai mult, un minor de aproximativ 15 ani a prezentat leziuni incompatibile cu viața și a fost declarat decedat.

Partida România-Croația s-a disputat joi seara pe arena Ahoy din Rotterdam, Olanda. România a câștigat fără emoții, scor 33-24, la pauză 13-12.

Sâmbătă, România se va confrunta cu Japonia, iar luni va întâlni Danemarca.

În cea de a doua partidă a grupei, tot marți seara se vor întâlni Danemarca și Japonia.

Primele trei echipe din fiecare din cele opt grupe se vor califica în faza superioară a competiției. Ca urmare, România este aproape calificată în faza următoare.

Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2025 este a XXVII-a ediție a turneului organizat de Federația Internațională de Handbal (IHF). Competiția care se va termina pe 14 decembrie se desfășoară în Germania și Olanda.

Dekleptocracy, o organizație non-guvernamentală specializată în analiza economiei de război rusești, avertizează că substanțele chimice folosite la fabricarea lubrifianților și anvelopelor militare reprezintă o vulnerabilitate critică.

În ultimele luni, sancțiunile occidentale s-au concentrat pe companii petroliere, bănci și furnizori militari, însă Dekleptocracy consideră că sectorul chimic, esențial pentru mobilitatea blindatelor și a altor echipamente militare, este aproape ignorat. Fostul expert al Departamentului de Stat, Kristofer Harrison, explică că aceste ținte sunt „slabe și specifice”, dar indispensabile pentru funcționarea „mașinii de război” a Rusiei.

Raportul subliniază că doar câteva companii la nivel global produc aditivi pentru lubrifianți industriali. După ce majoritatea producătorilor au suspendat livrările către Rusia, penuria a creat dificultăți și nemulțumiri interne. În prezent, compania chineză Xinxiang Richful furnizează o mare parte din aceste produse, exportând până la opt milioane de kilograme anual, iar blocarea acestora ar provoca un deficit semnificativ pentru forțele armate ruse.

Dekleptocracy a identificat și lipsuri interne în producția acceleratoarelor de vulcanizare și altor substanțe folosite pentru anvelopele militare. Această dependență de furnizori externi oferă guvernelor occidentale oportunitatea de a aplica sancțiuni țintite, menite să destabilizeze economia de război a Rusiei.

Oficialii occidentali, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, susțin că principalele sancțiuni au fost deja impuse, dar experții precum Tom Keatinge de la Royal United Services Institute arată că aplicarea strictă și identificarea de noi ținte rămân esențiale pentru succesul regimului de sancțiuni.

Dekleptocracy colaborează cu grupuri ucrainene și think-tank-uri americane pentru a analiza date comerciale și a descoperi punctele slabe ale economiei de război rusești.

Experții susțin că sancțiunile asupra industriei chimice a Rusiei, deși nu provoacă daune permanente imediat, pot fi profund perturbatoare pentru mobilitatea și capacitatea militară a Moscovei.

Angela Merkel, fostul cancelar german, a clarificat faptul că ea nu consideră că Polonia și statele baltice sunt parțial responsabile pentru izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Trebuie să numim asta știri false, adică nu s-a spus deloc așa ceva”, a declarat Merkel într-un interviu acordat joi postului public german Phoenix, spunând că un fragment din autobiografia sa „Libertate” a fost plasat „într-un context greşit”, scrie POLITICO.

În luna octombrie, Merkel declarase într-un interviu pentru publicația ungară Partizan că, în 2021, a încercat să propună un nou format de negocieri directe între Uniunea Europeană și Rusia, însă s-a lovit de opoziția a patru țări.

În fragment se menționează faptul că statele baltice şi Polonia au respins un format de dialog cu Rusia propus de Merkel în 2021.

Cu toate acestea, joi, Merkel a insistat în insistat în cadrul interviului acordat postului public german că acest lucru „nu era asociat cu atribuirea vreunei vinovății”, potrivit DPA.

În cadrul interviului, Merkel pare că și-a schimbat părerea și consideră că, de fapt, situația actuală din Ucraina „este o agresiune din partea Federației Ruse, a Republicii Ruse, a [președintelui rus] Vladimir Putin. Niciunul dintre noi – nici eu, nici ceilalți – nu a putut împiedica acest război”.

Angela Merkel a condus Germania între noiembrie 2005 și decembrie 2021, perioadă în care a fost direct implicată în eforturile diplomatice privind conflictul din estul Ucrainei.

Acordul de la Minsk II, semnat pe 12 februarie 2015 sub medierea OSCE, Germaniei și Franței, alături de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai separatiștilor din Donbas, a avut ca obiectiv principal oprirea confruntărilor armate și stabilirea unui armistițiu durabil. Acordul nu a fost însă niciodată aplicat complet.

Oficialii ONU au declarat joi pentru AFP că atacul armat de la Washington „nu ar trebui să fie” un motiv pentru ca administraţia Trump să-şi schimbe politica privind afganii.

Un cetăţean afgan care a lucrat pentru forţele americane în Afganistan este suspectat că a tras asupra a doi membri ai Gărzii Naţionale lângă Casa Albă, ambii fiind acum internaţi în stare critică.

Preşedintele Donald Trump a venit imediat cu o reacție la eveniment, cerând administraţiei sale să „reexamineze” situaţia tuturor afganiilor veniţi în Statele Unite în timpul mandatului lui Joe Biden.

„Această persoană este acuzată de o crimă odioasă şi dacă se dovedeşte adevărată, ceea ce pare a fi cazul, atunci noi îl condamnăm fără rezerve”, a afirmat Arafat Jamal, directorul agenţiei ONU pentru refugiaţi în Afganistan.

Responsabilul ONU a spus că este încă încrezător că acest eveniment „nu îi va afecta pe ceilalţi afgani, solicitanţi de azil şi refugiaţi” din Statele Unite.

„Sunt un pic îngrijorat atunci când văd toate articolele care insistă în mod constant asupra faptului că el este de origine afgană”, a spus Jamal într-un interviu la Bruxelles.

„Sper că aceasta nu va afecta imaginea numeroşilor afgani din SUA şi din alte ţări, care au fost în mod fidel alături de americani în timpul misiunii lor în Afganistan”, a adăugat el.

Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată.

Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat.

Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”.

Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale.

În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse.

Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială.

În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.

Fostul campion olimpic, mondial şi european la scrimă a precizat că 2025 a fost important și din punct de vedere organizatoric, țara noastră fiind gazdă a unor competiții importante la nivel de juniori, scrie ProSport.

După o pauză de 72 de ani, în România, la Cluj Napoca, are loc Campionatul Mondial la tenis de masă (la juniori). De asemenea, la Otopeni, s-au desfășurat Campionatele Mondiale de înot pentru juniori.

„Primul an după Jocurile Olimpice este de căutări, testări, un an de a face planuri pentru viitor. Anul acesta chiar a fost unul în care s-au făcut planuri pentru viitor și s-au câștigat medalii, care sunt importante pentru că ele îți confirmă un anumit statut, valoarea pe care o ai. 2025 e un an, hai să-l numim interesant. Unul pe care dacă știm cum să-l valorificăm în cheia asta a începutului de ciclu olimpic, unde avem confirmări ale unor sportivi care au făcut performanță la Jocurile Olimpice de la Paris și pe de altă parte ne uităm la juniorii care vin din spate și promit pentru 2028 (n.red. – următoarele JO), e foarte bun”, a declarat Mihai Covaliu, la Gala Mari Sportivi ProSport 2025.

Mihai Covaliu, 48 de ani, este la al treilea mandat ca președinte COSR. „Aș mai vrea să adaug că este un an în care am organizat competiții foarte importante. Acum la Cluj Napoca se organizează un Campionat Mondial de Juniori, după 72 de ani se oragnizează în România. Federația de Natație, la fel. A organizat un Campionat Mondial de Juniori la București. Sunt lucruri foarte importante și aduc substanță domeniului respectiv.

Merg mână în mână cu performanța sportivă și managerială. Aceste competiții au mai multe plusuri, pentru organizare, arătăm că România paote organiza competiții de mare nivel, românii îi pot vedea pe români la ei acasă, un lucru extraordinar care crește încrederea, aduce copiii la sport, în săli, în bazine. Toate aceste lucruri sunt importante în tot acest concept care se cheamă sport. Sunt bucuros că organizați această gală în fiecare an. Noi avem un parteneriat de succes, ProSport și COSR. Asta e cheia succesului. Vă felicit și vă mulțumesc”, a mai spus Mihai Covaliu.

Garda de noapte funcționează între orele 17:00 și 7:00, ora locală, și include întocmirea unui raport care este distribuit ulterior în întreaga administrație daneză și departamentele relevante.

Această măsură a fost adoptată pentru a asigura că autoritățile rămân la curent cu declarațiile și deciziile neașteptate ale președintelui SUA.

O sursă apropiată Ministerului de Externe a explicat pentru The Guardian că „situația din Groenlanda și diferența de fus orar dintre Danemarca și Statele Unite au fost factori importanți în introducerea acestui aranjament”. Astfel, oficialii danezi au implementat un „efort colectiv” pentru a fi informați asupra evoluțiilor politice din SUA fără a depinde de reacțiile spontane individuale.

Jacob Kaarsbo, fost analist-șef în cadrul agenției daneze de informații militare, a comentat că această inițiativă reflectă o schimbare fundamentală în relațiile dintre Danemarca și SUA. „Ideea conform căreia Statele Unite sunt cel mai mare și mai important aliat al Danemarcei a murit. Alianțele se bazează pe valori comune și percepția comună a amenințărilor. Trump nu împărtășește niciuna dintre acestea cu noi și probabil nici cu majoritatea europenilor”, a declarat Kaarsbo.

Garda de noapte este văzută ca un exemplu concret de adaptare a diplomației daneze la realitățile internaționale impredictibile generate de politica americană sub administrația Trump, subliniind nevoia unei monitorizări continue și a unei strategii proactive în relațiile externe.

Guido Crosetto, ministrul italian al apărării și cofondator al partidului premierului Giorgia Meloni, a afirmat că intențiile reale ale Moscovei privind o eventuală negociere a păcii vor deveni evidente în săptămânile ce urmează.

Potrivit AFP, oficialul italian a subliniat că războiul continuă să coste Rusia enorm, chiar dacă Kremlinul majorează bugetele pentru apărare și continuă recrutările militare.

„Sperăm ca, de această dată, Rusia să vrea cu adevărat să se așeze la masa negocierilor. Dacă mă uit la ce se întâmplă, nu sunt optimist”, a spus Crosetto, referindu-se la mobilizarea continuă de trupe și investițiile crescute ale Moscovei în domeniul militar.

Ministrul a avertizat și că Europa nu trebuie să ignore situația în care se va afla Rusia după încheierea conflictului.

El a atras atenția că, pe lângă reconstrucția Ucrainei, va fi esențial ca Rusia să fie sprijinită să iasă din economia de război pentru a evita riscuri viitoare.

„Trebuie să nu repetăm greșelile trecutului. După Primul Război Mondial, veteranii s-au întors acasă și au creat condițiile pentru apariția nazismului și fascismului”, a spus Crosetto.

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat joi victoria orașului în competiția europeană a târgurilor de Crăciun, după o mobilizare impresionantă la nivel internațional.

„Craiova a câștigat locul 1 în competiția Târgurilor de Crăciun din Europa! Am primit 142.687 de voturi din toată lumea, cu un avans de peste 56000 de voturi față de locul II. Din totalul de voturi, peste 55 la sută au provenit din afara României, în principal din SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Spania. In fiecare dintre aceste țări, Craiova se clasează fie pe locul I, fie în top 3. Mulțumim tuturor vizitatorilor și mai ales celor care ne-au votat”, a scris Vasilescu pe Facebook.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj de apreciere: „Felicitări, Craiova! Felicitări, Lia Olguta Vasilescu! Ați reușit să transformați orașul într-o poveste, iar această recunoaștere europeană arată cât suflet, frumusețe și dăruire s-au pus în fiecare detaliu. De acum este și oficial: magia sărbătorilor se simte cel mai bine anul acesta la Craiova”.

Succesul vine în contextul în care Târgul de Crăciun din Craiova a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai atractive destinații de sărbători din România.

Ediția din acest an, deschisă pe 14 noiembrie 2025, se desfășoară sub tema „Spărgătorul de nuci” și transformă principalele piețe și străzi ale orașului într-o scenă de basm.

Evenimentul se derulează în multiple zone: Piața Mihai Viteazul, Piața Frații Buzești, Piața William Shakespeare, Strada Theodor Aman, Zona Doljana și English Park. Acesta include atracții spectaculoase precum Satul lui Moș Crăciun, două braduri-scenă, peste 100 de căsuțe de lemn cu produse artizanale, spectacole zilnice și o noutate absolută, zăpadă artificială creată cu ajutorul tunurilor speciale.

Târgul de Crăciun din Craiova rămâne deschis până pe 4 ianuarie 2026, oferind vizitatorilor aproape două luni de magie, lumină și atmosferă de sărbătoare.

Oficialii Ministerului Energiei au răspuns, joi, la solicitarea Mediafax de miercuri seara privind pentru punct de vedere privind eșecul procedurii de la Hidroelectrica, la care deține pachetul majoritar de acțiuni, că, această dată, șapte companii din subordinea Ministerului Energiei au făcut numiri conforme, enumerând companiile: CNCIR, Romgaz, Conpet, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova.

Hidroelectrica a anunțat oficial miercuri seară, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, la câteva zile după eșecul celei pentru poziția de director financiar (CFO).

De amintit că, în cazul Hidroelectrica, numirile pentru noul Consiliu de Supraveghere s-au finalizat cu succes.

Potrivit ministerului, procesul de recrutare s-a încheiat, urmând ca până la data de 28 noiembrie să fie făcute și numirile la celelalte două companii, ședințele Adunării Generale ale Acționarilor fiind deja convocate în acest sens.

„În acest moment, Ministerului Energiei raportează spre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) documentele suport ale selecțiilor și numirilor. Până la data de 28.11.2025, termenul limită prevăzut în Decizia de suspendare, vom transmite toate datele concludente pentru ridicarea suspendării sumei în referință”, a transmis instituția.

În ceea ce privește faptul că procedura de selecţie transparentă şi competitivă pentru poziţia de director general (CEO) al Hidroelectrica, efectuată de expertul independent selectat conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice s-a încheiat fără propunere de numire, această situație va fi analizată și comunicată Comisiei Europene (CE).

„Ministerul Energiei a întreprins toate demersurile pentru a se încadra în cerințele stabilite prin Jalonul 121 și în funcție de interpretarea CE a acestei situații, va proceda în consecință”, au conchis oficialii Ministerului Energiei.

Reprezentanții instituției menționează că toate procedurile de selecție au fost derulate pe noul cadru legal, cu membrii de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), respectându-se, în totalitate, principiile de guvernanță corporativă, transparență și competitivitate, prevăzute de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Este vorba de 227 de milioane de euro aferente jalonului 121 privind guvernanța corporativă din PNRR, iar Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost întrebat încă de marți de reporterul Mediafax în ce măsură ar urma să respecte companiile din energie termenul limită din 28 noiembrie, termen la care urma să fie finalizată și selecția la Hidroelectrica.

La întrebarea privind încadrarea în termenul-limită de vineri, 28 noiembrie, pentru respectarea jalonului 121 privind guvernanța corporativă, ministrul Energiei a declarat că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

„Sunt proceduri în derulare. Deadline-ul care a fost stabilit pentru jalonul 121 pentru toate companiile din România, care trebuia să fie îndeplinit încă din trimestrul trei al anului 2022 și nu a fost îndeplinit până în momentul de față, au ca și deadline data de 28 noiembrie. În momentul de față pot să vă spun că am demarat proceduri la toate aceste companii care nu aveau îndeplinite respectivele ținte agreate în PNRR, în momentul de față pot să vă spun că peste 90% dintre ele cu siguranță că vor fi finalizate în acord cu solicitările Comisiei Europene până în data de 28 noiembrie. Sunt situații litigioase la era o parte dintre ele. Am purtat discuții punctuale, am tratat chirurgical fiecare în aceste situații, pentru că sunt elemente care nu depind nici de autoritate tutelară și nici de companie, de exemplu, în situația în care apar contestații în instanță pe care nu pot să le controlezi”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a evitat marți să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Joi, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.

„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul.

Potrivit declarațiilor ministrului, vorbim de o penalizare pentru doi directori executivi, deci 12 milioane de euro, și, la un calcul procentual, ar fi 22,7 milioane de euro, echivalentul a 10% din suma totală aferentă jalonului.

Eșecul procedurii de selecție a 2 noi șefi executivi ai companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, va costa România 12 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar per total, nefinalizarea la timp, până mâine, 28 noiembrie, a desemnării conducerilor la toate întreprinderile publice din energie, va veni cu o penalizare PNRR de peste 20 milioane euro, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Nutriționiștii americani au identificat alimentul numărul 1 pentru întărirea sistemului imunitar în acest sezon al răcelilor și gripei: somonul.

Experții spun că somonul oferă o combinație unică de nutrienți esențiali pentru combaterea bolilor. Alimentul numărul 1 pentru întărirea sistemului imunitar în acest sezon al răcelilor și gripei reunește proteine, omega-3, vitamina D și zinc.

„Puteți preveni sau poate scurta perioada în care sunteți bolnav în timpul iernii, întărind diversele elemente care susțin imunitatea”, a explicat Kaushik Govindaraju, internist la Medical Offices of Manhattan, pentru publicația americană Prevention.

Deși multe alimente bogate în nutrienți pot susține sistemul imunitar, somonul oferă o combinație rară de substanțe esențiale pentru sănătate.

În primul rând, conține proteine de calitate. „Anticorpii sunt compuși din proteine și protejează organismul de infecții și substanțe nocive”, a explicat Vanessa Imus, nutriționist.

Proteinele ajută, de asemenea, la întărirea organismului și la creșterea energiei. Ambele sunt esențiale pentru combaterea bolilor.

Somonul este, de asemenea, o sursă importantă de acizi grași omega-3. S-au dovedit a îmbunătăți funcția celulelor imunitare, potrivit unei analize publicate în revista Molecular Nutrition and Food Research.

Dar avantajele nu se opresc aici. Somonul este una dintre puținele surse alimentare de vitamina D. Aceasta joacă un rol important în menținerea unui sistem imunitar puternic.

„În lunile de iarnă, zilele sunt mai scurte și expunerea la razele UV benefice ale soarelui este limitată””, a explicat medicul Govindaraju.

„Organismul nostru utilizează în mod natural aceste raze UV pentru a metaboliza vitamina D. Așa că este logic ca majoritatea oamenilor să înregistreze o scădere a nivelului de vitamina D în timpul iernii”.

Cercetările publicate în revista Experimental and Molecular Pathology arată că vitamina D ajută la menținerea funcționării optime a sistemului imunitar și la producerea de celule care combat bolile, astfel încât consumul de alimente precum somonul, care conțin vitamina D, este o alegere excelentă.

Deși nu conține cantități mari, somonul furnizează și zinc, un alt mineral care susține sistemul imunitar. Potrivit cercetărilor publicate în Frontiers in Nutrition, o deficiență de zinc poate duce la dezechilibre în sistemul imunitar, care îngreunează lupta organismului împotriva infecțiilor.

„Un aport adecvat de proteine ajută la susținerea sistemului musculo-scheletic, care constituie o parte esențială a funcției imunitare”, a adăugat doctorul Govindaraju.

Experții recomandă includerea acestei surse sănătoase de proteine în meniul săptămânal pentru a susține sistemul imunitar în sezonul rece și gripal.

Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional.

La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă.

Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară.

În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el.

Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților.

Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie.

Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie.

Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju.

Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022.

Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene.

Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun.

În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.

Marile pariuri ale piețelor pentru 2026 sunt inteligența artificială și eficiența energetică. Printre marile pariuri ale piețelor se numără și sănătatea, în timp ce tarifele vor pierde din importanță.

Marile case de investiții au început să se concentreze pe oportunitățile pentru 2026. Inteligența artificială rămâne în top. Eficiența energetică devine o miză majoră.

Martin Todd, de la Federated Hermes, explică schimbarea. Tarifele au dominat 2025, creând incertitudine pe piețe. Majoritatea tarifelor propuse au fost eliminate sau suspendate.

„Pentru anul următor, ne așteptăm ca tarifele să-și piardă importanța ca temă centrală””, spune Todd. Capitalul se va redirecționa către inovare. Volumele comerciale vor reveni la normal.

Fiecare țară acordă prioritate lanțurilor de aprovizionare interne. India și Vietnamul devin hub-uri neutre. Ele atrag investiții de relocalizare, scrie La Stampa.

Economiile avansate subvenționează producția locală. Vor să îmbunătățească reziliența. Această fragmentare aduce volatilitate specifică sectorului.

Industria și materialele pot beneficia de prime de relocalizare. Multinaționalele se confruntă cu comprimarea marjelor. Duplicarea logisticii costă scump.

Allianz GI identifică tranziția energetică ca prioritate. Energia regenerabilă și rețelele electrice atrag investiții. Infrastructura digitală e la fel de importantă.

Centrele de date, rețelele de fibră optică și 5G oferă fluxuri de numerar contractuale. Protejează împotriva inflației. Corelația cu activele tradiționale e scăzută.

Franklin Templeton consideră infrastructura domeniul preferat pe piețele private. Datoriile imobiliare comerciale sunt și ele atractive. Capitalul privat secundar completează lista.

„Faza de monetizare a AI ar putea extinde leadershipul piețelor de capital”, spune Todd. Difuzarea sa în toate sectoarele va crea oportunități. Un grup mai larg de companii va beneficia.

Creșterea productivității datorată AI ar putea tempera câștigurile din aurul. Evaluările actuale par atractive. Raportul preț/câștig pentru gigantii tech e de 25.

Electrificarea rămâne pe lista investitorilor. Economia circulară câștigă teren. Incluziunea financiară atrage atenție.

Sănătatea și bunăstarea sunt în creștere. Eficiența energetică devine crucială. Toate aceste teme oferă oportunități pentru 2026.

Comparațiile cu bula dot-com par nejustificate. Evaluările actuale sunt mai solide. Creșterea preconizată a câștigurilor susține optimismul.

Rezultatele au fost publicate în revista Nature și reprezintă o premieră în studiul atmosferei marțiene, confirmând că aceasta este mult mai activă din punct de vedere electric decât se credea, scrie Reuters.

Instrumentul SuperCam al roverului, aflat în Craterul Jezero din 2021, a înregistrat aceste descărcări în cadrul unor măsurători audio și electromagnetice extrem de sensibile. Echipa de cercetători a analizat 28 de ore de înregistrări, în care au identificat 55 de evenimente electrice, majoritatea asociate cu trecerea „diavolilor de praf” sau cu fronturi ale furtunilor de nisip.

Fenomenul, denumit triboelectricitate, apare când particulele fine de praf se freacă unele de altele în atmosfera rarefiată, generând acumulări de sarcini care se descarcă sub formă de mici arcuri electrice. Cercetătorii explică faptul că aceste scântei nu sunt fulgere în sensul tradițional, ci scurte impulsuri electrice de câțiva centimetri, însoțite de unde de șoc detectate acustic.

Descoperirea are implicații majore pentru înțelegerea climatului marțian, a transportului de praf și a posibilelor riscuri pentru echipamentele viitoarelor misiuni robotice și umane. Atmosfera subțire de dioxid de carbon face ca aceste descărcări să fie mult mai ușor de produs decât pe Pământ, unde condiții similare duc rareori la scântei.

Cercetătorii avertizează că această activitate electrică în atmosfera planetei Marte poate influența atât procesele climatice, cât și strategiile de protecție a astronauților în eventualele misiuni cu echipaj uman.

SuperCam continuă să monitorizeze mediul acustic marțian, completând astfel cel mai complex set de sunete înregistrate vreodată pe o altă planetă.

Echipajul format din trei cosmonauți a început misiunea către Stația Spațială Internațională la bordul unei nave spațiale rusești.

Racheta Soiuz MS-28 a decolat la ora locală 14:27 de la stația Baikonur, închiriată de Rusia, din Kazahstan, potrivit AP.

Nava spațială îi transportă pe astronautul NASA Chris Williams și pe cosmonauții ruși Sergei Mikaev și Sergei Kud-Sverchkov. Nava a andocat la Stația Spațială Internațională la aproximativ trei ore după lansare, la ora 17:34.

Se așteaptă ca toți trei să petreacă aproximativ opt luni la avanpostul orbital. NASA a transmis că este primul zbor spațial pentru Williams, fizician, și Mikaev, pilot militar. În schimb, este al doilea zbor pentru Kud-Sverchkov.

La Stația Spațială Internațională, cei trei s-au alăturat astronauților NASA Mike Fincke, Zena Cardman și Jonny Kim, astronautului Kimiya Yui de la Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială și cosmonauților ruși Sergei Ryzhikov, Alexei Zubritsky și Oleg Platonov.

Williams va efectua cercetări științifice și demonstrații tehnologice la avanpostul orbital, menite să promoveze explorarea spațiului și să aducă beneficii vieții pe Pământ, a precizat NASA.

Oleksandra Matviichuk a declarat că planul inițial de 28 de puncte dintre SUA și Rusia, care a fost divulgat, nu ține cont de „dimensiunea umană”. Ea a afirmat că susține eforturile președintelui Volodimir Zelenski de a-l rescrie în dialog cu Casa Albă, scrie The Guardian.

„Avem nevoie de pace, dar nu de o pauză care să ofere Rusiei șansa de a se retrage și de a se regrupa”, a declarat aceasta, potrivit sursei citate. Ea a mai subliniat că o soluție durabilă trebuie să includă garanții similare celor oferite de NATO pentru Ucraina.

Oleksandra Matviichuk este șefa Centrului ucrainean pentru libertăți civile, iar în anul 2022, alături de alte persoane, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Ea a avut o influență importantă în susținerea ideii că Rusia a dezvoltat un „caracter genocid” deoarece comunitatea internațională nu a restricționat-o suficient.

Avocatul pentru drepturile omului a subliniat că cea de-a 26-a clauză din propunerea inițială a SUA și Rusiei, care prevedea că „toate părțile implicate în acest conflict vor beneficia de amnistie totală pentru acțiunile lor din timpul războiului și sunt de acord să nu formuleze niciun fel de pretenții și să nu ia în considerare nicio plângere în viitor”, era deosebit de problematică.

„Ar distruge dreptul internațional și Carta ONU pentru a crea un precedent care ar încuraja alți lideri autoritari că poți invada o țară, ucide oameni și șterge identitatea lor, și vei fi recompensat cu noi teritorii”, a mai spus ea.

Ulterior, clauza a fost eliminată din contrapropunerea în 19 puncte a Ucrainei și SUA, dar negocierile vor continua săptămâna viitoare. Pe de altă parte, oficialii de la Kremlin insistă că nu vor exista modificări, iar acest lucru stârnește temeri că Washingtonul ar putea încerca să impună Ucrainei condițiile Rusiei.

Laureata Premiului Nobel mai spune că „Putin nu a început acest război pentru teritoriu” și că, de fapt, obiectivul acestuia era să subjuge Ucraina. „Este naiv să credem că Putin a pierdut sute de mii de soldați pentru niște orașe ucrainene mici, pe care majoritatea rușilor nu le-ar putea găsi pe hartă”.

Matviichuk a ma spus, potrivit The Guardian, că un acord de pace ar trebui să protejeze și drepturile a aproximativ 6 milioane de ucraineni care trăiesc în teritoriile ocupate de Rusia. „Ocupația rusă înseamnă tortură, viol, lagăre de filtrare și gropi comune, dar nu se spune nimic despre aceste persoane” în planul în 28 de puncte, a afirmat ea.

Centrul ucrainean pentru Libertăți Civile a contribuit la documentarea a peste 92.000 de „probabile crime de război” comise de actorii ruși în Ucraina încă din 2014, când Moscova a ordonat invadarea peninsulei Crimeea. Luptele pe scară largă au izbucnit în februarie 2022, odată cu invazia rusă.

Joi, ministrul Transporturilor a participat la deschiderea circulației pe încă 13 km din autostrada Moldovei, pe tronsonul Pietroasele – Buzău. Este o etapă importantă deoarece de acum încolo șoferii pot călători pe autostradă de la București la Focșani.

În ziua inaugurării, ministrul Ciprian Șerban a anunțat că încă un sector al șoselei ar putea fi deschis în luna decembrie.

„Astfel, începând de astăzi, vom putea circula neîntrerupt în regim de autostradă de la București la Focșani, pe aproximativ 210 km. Dacă vremea ne ajută, avem șanse reale ca anul acesta să deschidem circulația pe A7 cel puțin până la Adjud. Acest tronson reprezintă un pas important pentru A7, reducând semnificativ timpii de parcurs, crescând siguranța rutieră și impulsionând dezvoltarea economică a regiunii”, a transmis Ciprian Șerban pe Facebook.

Ministrul Transporturilor a deschis joi, la ora 15.00, ultimii 13 kilometri ai tronsonului Ploiești-Buzău al Autostrăzii Moldovei (A7), respectiv Lotul 3 Pietroasele-Buzău. Secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat evenimentul pe Facebook.

„Acest lot va aduce mai aproape Moldova de Dobrogea și București și reprezintă un nou pas spre unirea provinciilor românești și la nivel de infrastructură rutieră”, a scris Scrioșteanu.

Lotul 3 Pietroasele-Buzău este un proiect cofinanțat din fonduri europene. Cu deschiderea acestui tronson, Autostrada Moldovei continuă să prindă contur, conectând mai eficient provinciile istorice ale României prin infrastructură rutieră modernă.

Așa cum au declarat în exclusivitate pentru MEDIAFAX surse din cadrul CNAIR, de joi, 27 noiembrie, se va circula pe Autostrada Moldovei (A7) până la Focșani.

Odată ce se va deschide traficul pe lotul 3 al Autostrăzii Ploiești – Buzău, parte din Autostrada Moldovei (A7), se va putea circula neîntrerupt pe 145 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), de la Ploiești (Dumbrava) la Focșani.

În plus, prin intermediul Autostrăzii A3, se va putea ajunge de la București la Focșani.

Diferența dintre cheltuielile făcute de stat și venituri s-a redus, în primele zele luni din 2025, cu 550 de milioane de lei, față de același interval de anul trecut, ajungând la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei.

Vorbim de o pondere de 5,72% din produsului intern brut (PIB), de asemenea în scădere a față de procentul din PIB-ul aferent primelor 10 luni din 2024, când era 6,22%.

Potrivit execuției bugetului general consolidat, veniturile totale au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluție susținută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize – și de fondurile europene (+0,38 pp).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 48,62 mld lei, înregistrând o creștere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (9,6%) și a efectivului de salariați (0,4%) înregistrate în perioada decembrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada decembrie 2023 – septembrie 2024.

Și contribuțiile de asigurări au crescut cu 10,5% (an/an), până la 172,89 mld lei, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 mld. lei în ianuarie – octombrie 2025, față de 14,7 mld lei în lunile ianuarie – oct 2024, dar și de eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 mld lei, consemnând o creștere de 15,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA – respectiv diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA – au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 mld lei în ian-oct 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA.

Și veniturile din accize au consemnat o creștere, de 10,2% (an/an), însumând 39,66 mld lei, în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) și accizele pentru produsele din tutun (5%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, până la însumat 46,32 mld lei, voluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R și veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În ceea ce privește sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 40,59 mld lei, în creștere cu 31,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, ajunse la o sumă de 640,42 mld lei, au crescut mai lent decât veniturile, respectic în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Raportat la PIB, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,53 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.

„Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observâm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în document.

Cheltuielile de personal au însumat 140,34 mld lei, în creștere cu 5,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, dar, exprimate ca pondere în PIB, aceste au scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, până la 7,4% din PIB.

Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 toamilioane lei mai mici față de luna octombrie a anului 2024.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 79,71 mld lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, acestea au fost de 46,77 mld lei, cu 13,91 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

În același timp, cheltuielile cu asistența socială au fost de 209,12 mld lei în creștere cu 12,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 mld lei.

La capitolul cheltuieli cu subvențiile, acestea au fost de 10,06 mld lei, aceasta reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 mil lei).

Alte cheltuieli au fost de 13,37 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În ceea ce privește cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 51,44 mld lei, în creștere cu 24,56% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 96,04 mld lei, cu 8,65% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 mld lei.