Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică seara, la Antena 3, de ce se opune includerii ministerului său în noua ordonanță privind reorganizarea și reducerea cheltuielilor în administrație.
Florin Barbu a susținut că instituția a făcut deja reforme consistente și că și-a respectat angajamentele asumate în fața Guvernului.
Întrebat de ce se opune reformei administrative, deși a declarat anterior că a reformat ministerul, Ministrul Agriculturii a invocat reorganizarea realizată la finalul anului trecut.
„Păi, în primul rând, atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii în decembrie 2025 și domnul prim-ministru a spus foarte clar că dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidența următoarei reorganizări și asumări în guvern pe această ordonanță”, a spus Florin Barbu.
El a susținut că Ministerul Agriculturii este singurul care a făcut economii semnificative la fondul de salarii și a redus masiv funcțiile de conducere.
„Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care în anul 2025 a avut o economie de 14% la fondul de salarii. Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care a făcut reorganizarea, a desființat peste 390 de funcții de conducere, peste 77 de ordonatori de credite terțiali, secundari și principali”, a afirmat Barbu.
Barbu a vorbit și despre dimensiunea bugetului gestionat și absorbția fondurilor europene.
„În momentul de față, Ministerul Agriculturii este fără precedent în ultimii 30 de ani când a avut un buget de 5 miliarde de euro și a adus fonduri europene de 5 miliarde de euro. Practic, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a cheltuit 0 fonduri de la bugetul de stat”, a declarat acesta.
Întrebat dacă fondurile au fost returnate sau dacă au fost completate cu bani europeni, Florin Barbu a spus că „banii care au fost alocați în decembrie 2024 pentru bugetul pe anul 2025 au fost de 5 miliarde de euro în care erau inclusiv salarii, partea de investiții, partea de scheme de ajutor de stat. Și până pe 31 decembrie 2025 am rambursat de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.”
Ministrul a mai spus că, potrivit discuțiilor anterioare din Guvern, ministerele care au redus cu cel puțin 10% fondul de salarii nu ar trebui să intre sub incidența noii ordonanțe.
„Toate aceste ministere care au făcut economii și au redus cu 10% fondul de salarii, capitolul 10 din buget, practic nu trebuie să intre sub această ordonanță. Lucrul acesta a fost discutat în decembrie, atunci când am prezentat în Guvernul României reorganizarea Ministerului Agriculturii. Eu îmi doresc foarte mult să ne ținem de cuvânt”, a spus Barbu.
În ceea ce privește reacția premierului Ilie Bolojan după ce trei miniștri, printre care și Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, au anunțat că nu susțin ordonanța, ministrul Agriculturii a spus că „s-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție. Probabil mâine va fi această coaliție.”
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Ţoiu, a participat la reuniunea ministerială a formatului trilateral „Triunghiul Odesa” de la Conferinţa de Securitate de la München, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă, Oana Țoiu a transmis că în cadrul reuniunii a fost adoptată o declarație privind consolidarea rezilienței celor trei țări în domenii precum securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră.
„Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală şi adresăm nevoile concrete ale comunităţilor noastre istorice. Am anunţat în formatul conferinţei de la Munchen decizia noastră de a încheia un acord trilateral de colaborare în domeniul securităţii cibernetice, Tripla Alianţă Cibernetică, pentru că avem, şi în instituţiile publice şi în mediul privat, experţi şi experienţă şi vrem să creştem poziţionarea noastră internaţională ca parteneri şi furnizori de securitate în acest domeniu”, a declarat Oana Ţoiu.
Potrivit MAE, memorandumul privind Tripla Alianță Cibernetică va coordona colaborarea între Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică și instituțiile omoloage, urmând să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună.
„De asemenea, cei trei miniştri ai afacerilor externe au discutat angajamentele guvernelor de a extinde semnificativ conectivitatea regională în domeniul energiei pentru a răspunde la problemele generate de atacurile Rusiei şi pentru a consolida şi pentru viitor conectivitatea necesară creşterii regionale a industriilor noastre. Solidaritatea societăţii civile şi campania de donaţii pentru generatoarele electrice a fost apreciată de populaţia şi autorităţile ucrainene”, a precizat MAE.
Declarația comună reafirmă, de asemenea, și „rolul strategic al României pentru integrarea europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, atât pe palier politic şi instituţional cât şi prin contribuţia societăţii civile”.
În plus, MAE spune că „finanţarea europeană a proiectelor de conectare regională este o prioritate comună şi în negocierile viitoare de la nivel european, permiţând accesarea unor surse de finanţare esenţiale pentru proiecte strategice rutiere, feroviare şi energetice”.
Ministrul român a făcut precizări și despre comunitățile vorbitoare de limbă română din Ucraina.
„Ministrul român a subliniat importanţa asigurării educaţiei în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educaţional şi necesitatea continuării discuţiilor iniţiate deja şi la nivelul ministerelor de educaţie pentru finalizarea unei soluţii comun agreate până la punerea în practică în 2027 a noului set de reforme planificate”, se arată în comunicatul de presă.
Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform.
Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”.
Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană.
Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München.
Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune.
Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an.
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.
Potrivit unor oficiali europeni, țările europene ar putea sprijini capacitatea nucleară a Franței prin utilizarea unor resurse militare convenționale, precum submarine.
Potrivit unor surse, Parisul ar putea lua în considerare și extinderea arsenalului nuclear cu subvenții din partea altor state europene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională a continentului.
Un element important în toată această inițiativă, spune Pistorius, este menținerea sprijinului strategic și nuclear al Statelor Unite ale Americii.
Evenimentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică atunci când polițiștii din cadrul Secției nr. 2 Poliție Rurală Băleni au oprit pentru control, pe raza comunei, un autoturism condus de un bărbat.
Polițiștii au precizat că șoferul nu s-a conformat dispozițiilor agenților, a refuzat să coboare din autoturism și a demarat în viteză de la fața locului, acroșând alți doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Polițiștii au pornit în urmărirea mașinii și au folosit pistoalele.
„S-a procedat de îndată la urmărirea acestuia, autoturismul fiind identificat ulterior abandonat pe un teren agricol situat pe raza comunei Băleni.
Menționăm faptul că, pe timpul urmăririi, au fost executate focuri de avertisment în plan vertical și asupra pneurilor autoturismului, fără a fi rănite persoane.
La scurt timp, în urma activităților investigativ-operative desfășurate, polițiștii au identificat persoana bănuită de comiterea faptei ca fiind un tânăr de 23 de ani, din comuna Băleni”.
Imediat, polițiștii au aflat care era motivul pentru care tânărul de la volan a fugit de ei.
„Întrucât emana halenă alcoolică, s-a procedat la testarea cu aparatul din dotare, rezultând o valoare de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.
De asemenea, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că tânărul avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice”, a transmis IPJ Dâmbovița.
Reținut pentru ultrajÎn baza probatoriului administrat, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, față de acesta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
Luni, el urmează să fie prezentat judecătorului de drepturi și libertăți, în vederea dispunerii unei măsuri preventive.
Cercetările sunt continuate de polițiști, sub coordonarea procurorului de caz, pentru documentarea întregii activități infracționale, urmând a fi dispuse măsuri legale și pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere i-a fost suspendată.
Președintele Karol Nawrocki consideră că Polonia trebuie să înceapă să lucreze la apărarea nucleară, ca răspuns la amenințările din partea Rusia, scrie Politico.
Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune Polsat, Nawrocki s-a descris ca fiind „un mare susținător al aderării Poloniei la proiectul nuclear” și a spus că țara ar trebui să își dezvolte strategia de securitate „bazată pe potențialul nuclear”.
„Această cale, cu respect pentru toate reglementările internaționale, este calea pe care ar trebui să o urmăm… Trebuie să lucrăm pentru a atinge acest obiectiv, astfel încât să putem începe lucrările. Suntem o țară chiar la granița unui conflict armat. Atitudinea agresivă, imperială a Rusiei față de Polonia este bine cunoscută.”, a mai spus acesta.
Comentariile sale vin în această perioadă, când mai multe state europene discută posibilitatea dezvoltării propriilor arme nucleare, pe fondul amenințărilor venite din partea Moscovei.
Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a afirmat la Conferința de Securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”.
În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat și el că discuțiile cu Franța privind un mecanism de descurajare european sunt în desfășurare.
Întrebat despre posibila reacție a Moscovei la un program polonez de arme nucleare, Nawrocki a răspuns: „Rusia poate reacționa agresiv la orice”.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat duminică că nu este de acord cu evaluarea cancelarului german Friedrich Merz referitoare la influența culturii MAGA în Europa, scrie Politico.
Merz afirmase vineri la Conferința de Securitate de la München că „războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru” și a adăugat că conducerea SUA este „poate deja pierdută”.
Întrebată de Corriere della Sera dacă împărtășește punctul de vedere al cancelarului, Meloni a răspuns că „nu” și a precizat că „acestea sunt evaluări politice, fiecare lider le face așa cum consideră de cuviință, dar nu este o chestiune de interes în jurisdicția Uniunii Europene”.
Giorgia Meloni va publica în curând în SUA cartea „Viziunea Giorgiei”, cu o prefață oferită de vicepreședintele JD Vance și un citat de Donald Trump pe copertă.
Diviziunile dintre Roma și Berlin sunt destul de evidente după summitul comun de la sfârșitul lunii ianuarie, unde au fost, teoretic, promovate prioritățile europene, inclusiv relațiile cu Washingtonul, în lipsa unei alianțe franco-germane.
Despre relația Europei cu SUA, Meloni a spus: „Uite, este clar că ne aflăm într-o fază foarte complexă în relațiile internaționale; ne aflăm, de asemenea, într-o fază particulară în relațiile dintre Europa și Statele Unite.”
„Cred că Merz are dreptate când spune că Europa trebuie să se concentreze pe ea însăși și să facă mai mult, de exemplu în ceea ce privește securitatea, începând cu pilonul european al NATO. Sunt de acord cu asta.”, a spus Meloni.
Cu toate astea, Meloni a respins ideea ca Europa să acționeze pe cont propriu.
„Trebuie, în schimb, să lucrăm pentru o mai mare integrare între Europa și Statele Unite. A lucra pentru a consolida ceea ce ne unește, mai degrabă decât ceea ce ne-ar putea diviza, este foarte important pentru toată lumea, în special pentru țările europene. Cred că este foarte important pentru Italia.”, a spus Meloni.
Ea a menționat și Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, precizând că Italia a fost invitată „ca țară observatoare”, despre care consideră că „este o soluție bună”.
Giorgia Meloni nu a participat la reuniunea de la München, dar a ales să meargă la Addis Abeba, în Etiopia, în ciuda sugestiilor că ar fi putut vorbi imediat după Merz.
Clarinetistul Michel Portal , o figură importantă a jazzului contemporan, care a primit numeroase premii de-a lungul carierei sale, a murit la vârsta de 90 de ani, a declarat duminică pentru AFP unul dintre agenții săi, Marion Piras.
Cunoscut pentru versatilitatea sa în diverse genuri și instrumente – a cântat și la saxofon – acest originar din Bayonne a excelat în muzica clasică, formația sa inițială, dar a fost considerat și unul dintre pionierii free jazz-ului și a compus pentru film, potrivit Le Figaro.
Câștigător a trei premii CésarA fost „o figură impunătoare pentru jazzul modern, pentru jazzul european, complet deschis către o vastă gamă de muzică și experiențe”, a declarat agentul său, adăugând că acesta a decedat joi. „Acest clarinetist imens, un prieten al celor mai mari muzicieni ai timpului său, a excelat atât în muzica clasică, cât și în jazz”, i-a adus și primarul orașului Bayonne, Jean-René Etchegaray, un omagiu pe rețelele de socializare. Câștigător a trei premii César și două premii Sept d’Or pentru coloane sonore de film, al Marelui Premiu Național de Muzică din 1983 și al unui premiu Victoire du Jazz în 2021, printre alte distincții, a susținut ideea de a nu se limita niciodată la un singur stil. Iubitor de fuziune muzicală, căutător al „unui nou tip de limbaj”, se considera un dușman al „rutinei”, favorizând muzica festivă în locul armoniei.
Michel Portal a eliberat jazz-ul european de convențiile americaneNăscut pe 27 noiembrie 1935, la Bayonne (Pirineii Atlantici), a câștigat premiul întâi pentru clarinet la Conservatorul din Paris în 1959. Și-a dobândit o reputație solidă ca solist și a participat la creații muzicale contemporane de Pierre Boulez, Luciano Berio și Karlheinz Stockhausen. În 1965, a pus bazele unui nou jazz cu albumul „Free Jazz ”, eliberând jazz-ul european de convențiile americane. Cu propriul său grup, „Michel Portal Unit ”, a triumfat, de asemenea, în concerte memorabile în locuri precum Châteauvallon și Uzeste. „În copilărie, mă gândeam mereu la oamenii care au mers până la capătul pământului ca să vadă cum trăiesc oamenii acolo”, a declarat el pentru AFP în 2021, cu ocazia lansării ultimului album din vasta sa discografie, MP85.
Armata israeliană (IDF) a declarat că a atacat ținte teroriste ca răspuns la încălcările armistițiului de către Hamas și că militanții palestinieni au fost uciși după ce au ieșit dintr-un tunel în zona Fâșiei controlată de armata israeliană, potrivit BBC.
Semiluna Roșie Palestiniană a declarat că un atac asupra unei tabere de corturi din nordul Gazei a ucis cel puțin șase persoane, în timp ce un alt atac în sudul Fâșiei Gaza a ucis cinci.
Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc de încălcări aproape zilnice ale unui acord fragil de încetare a focului de la intrarea acestuia în vigoare pe 10 octombrie.
Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a declarat că cel puțin 600 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a armistițiului.
Cel puțin 32 de persoane au fost ucise într-un val de atacuri aeriene israeliene în Gaza la începutul acestei luni, potrivit oficialilor locali.
Forță internațională pentru securizarea zonelor de frontieră din GazaUltimele atacuri au avut loc în timp ce pregătirile pentru implementarea celei de-a doua faze a unui acord de încetare a focului mediat de SUA au continuat.
Luna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat un nou organism numit Consiliul Păcii, care are un mandat din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a înființa o forță internațională însărcinată cu securizarea zonelor de frontieră din Gaza și supravegherea dezarmării Hamas.
Consiliul, a cărui prima ședință urmează să se desfășoare la Washington pe 19 februarie, va supraveghea, de asemenea, formarea unui nou guvern palestinian tehnocratic în Gaza și reconstrucția postbelică.
Săptămâna trecută s-a anunțat că Indonezia, membră a Consiliului pentru Pace, va desfășura 8.000 de soldați în Gaza, ca parte a celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului.
Războiul a fost declanșat de atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.
Israelul a răspuns atacului lansând o campanie militară în Gaza, în timpul căreia peste 71.820 de persoane au fost ucise, potrivit ministerului sănătății din teritoriu.
Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a călătorit miercuri la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump, unde au discutat despre modalități de a limita programul nuclear al Iranului – despre care Teheranul a insistat întotdeauna că este în scopuri pur civile.
Se aștepta ca Netanyahu să-l preseze pe Trump să obțină un acord care să oprească îmbogățirea uraniului de către Iran, precum și să reducă programul său de rachete balistice.
Cu toate acestea, Trump a declarat ulterior că „nu s-a ajuns la nimic definitiv” și că discuțiile cu Iranul vor continua.
Ministrul adjunct de externe al Iranului a declarat pentru BBC News că discuțiile suplimentare vor avea loc marți la Geneva.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO.
Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare.
„Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook.
Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă.
„A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță.
Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia.
„Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul.
În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță.
„Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.”
„Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar.
Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters.
„Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München.
Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană.
Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război.
Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid.
„Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el.
Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea.
„Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după declanșarea războiului în februarie 2022, cu scopul de a se apropia politic și economic de Occident.
Autoritățile de la Kiev au făcut pași pentru a avansa în proces, în ciuda războiului și a opoziției exprimate de Ungaria, care blochează deschiderea negocierilor de aderare.
Apărarea vine în urma criticilor aduse juriului Festivalul de Film de la Berlin, în special președintelui, Wim Wenders, pentru comentariile făcute în timpul răspunsurilor la întrebări despre războiul din Gaza, potrivit The Guardian. Întrebat în timpul conferinței de presă de deschidere dacă filmele pot influența schimbările politice, cineastul german a spus că „filmele pot schimba lumea”, dar „nu într-un mod politic”, adăugând că cineaștii „trebuie să stea departe de politică”.
Între timp, producătoarea poloneză Ewa Puszczyńska, întrebată despre sprijinul acordat Israelului de guvernul german, a numit întrebarea „complicată” și „oarecum nedreaptă”. „Nu putem fi responsabili pentru decizia lor de a sprijini Israelul sau decizia de a sprijini Palestina”, a spus ea.
Comentariile au determinat autoarea indiană Arundhati Roy să se retragă de la Berlinale, vineri. Într-o mustrare usturătoare, Roy a numit comentariile „de neconceput” și a spus că se teme că au ajuns la milioane de oameni din întreaga lume.
„Să-i auzi spunând că arta nu ar trebui să fie politică este uluitor”, a spus Roy. „Este o modalitate de a închide o conversație despre o crimă împotriva umanității chiar în timp real – când artiștii, scriitorii și cineaștii ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a o opri.”
O furtună mediatică a cuprins BerlinalaSâmbătă seara, Tricia Tuttle, directoarea festivalului, a declarat: „Artiștii sunt liberi să își exercite dreptul la liberă exprimare în orice mod doresc”, a spus Tuttle. „Nu ar trebui să se aștepte de la artiști să comenteze toate dezbaterile mai ample despre practicile anterioare sau actuale ale unui festival asupra cărora nu au niciun control. Nici nu ar trebui să se aștepte de la ei să vorbească despre fiecare problemă politică care le este adusă în discuție, decât dacă doresc acest lucru.”
Un purtător de cuvânt al festivalului a adăugat: „În pragul primelor 48 de ore ale festivalului din acest an, o furtună mediatică a cuprins Berlinala. Considerăm că este important să ne exprimăm opiniile – în apărarea cineaștilor noștri și, în special, a juriului și a președintelui juriului.”
Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a răspuns duminică la mesajul postat de Nicușor Dan pe rețelele de socializare, prin care a anunțat că România va lua parte ca observator în Consiliul de Pace al președintelui american, Donald Trump.
„România va continua să sprijine procesul de pace din Gaza, sprijinul umanitar sporit prin mecanisme europene comune și soluția celor două state.”, a transmis Oana Țoiu pe X.
Romania will continue to support the peace process in Gaza, the increased humanitarian support through common european mechanisms and the two state solution. https://t.co/TdhADJAd4x
— Toiu Oana (@oana_toiu) February 15, 2026
Duminică, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va merge săptămâna viitoare la Washington pentru a participa la Consiliul de Pace inițiat de Donald Trump.
România va avea statut de observator, a declarat președintele țării.
„Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.
Președintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Consiliul de Pace a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Donald Trump a spus că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Un incident grav a avut loc sâmbătă la un spectacol de circ organizat pe Calea Severinului, în Craiova, relatează Gazeta de Sud. Un acrobat a căzut de la aproximativ patru metri în timpul reprezentației.
Polițiștii din cadrul Secției 5 Poliție Craiova au intervenit după ce un bărbat de 45 de ani, din Craiova, a anunțat autoritățile despre accident. Acesta a spus că, în timpul spectacolului, un acrobat și-a pierdut echilibrul și a căzut de la înălțime.
La fața locului, oamenii legii au confirmat cele semnalate. Victima este un cetățean spaniol, în vârstă de 39 de ani. În timpul unui număr acrobatic executat la patru metri deasupra solului, artistul s-a dezechilibrat și a căzut.
Bărbatul a fost dus la spital. La momentul transportului era conștient și cooperant.
Poliția a deschis un dosar penal pentru neluarea măsurilor de sănătate și securitate în muncă, nerespectarea normelor de protecție a muncii și vătămare corporală din culpă.
Duminică în jurul orei 13:50, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Neamț a fost sesizat printr-un apel la numărul112 că se simte miros de gaz pe casa scării unui bloc de locuințe de pe Bulevardul Traian din municipiul Piatra-Neamț.
La locul solicitării au fost alocate forțe și mijloace de intervenție de la Detașamentul de pompieri Piatra-Neamț, Delgaz Grid și SVSU.
Pompierii au asigurat măsurile specifice până la sosirea echipajului de intervenție al distribuitorului de gaze.
Echipa de la Delgaz Grid a constatat ca sunt scurgeri de gaz de la robineții conductei de alimentare cu gaze a blocului. A fost oprită alimentarea cu gaz a blocului până la remedierea defecțiunilor.
Nu a fost necesară evacuarea locatarilor din bloc.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va primi noi pachete de sprijin din partea aliaților europeni, atât pentru sectorul energetic, cât și pentru cel militar.
Toate aceste măsuri vor fi luate înainte de 24 februarie, data care marchează patru ani de la invazia la scară largă declanșată de Rusia, scrie Reuters.
Kievul caută susținere externă în acest moment, când luptele intense de pe front și atacurile aeriene încă afectează sistemul energetic al țării.
În același timp, Ucraina se află sub presiune din partea Statele Unite ale Americii pentru a discuta despre obținerea păcii și un viitor armistițiu.
„La München, am convenit cu liderii Formatului Berlin asupra unor pachete specifice de ajutor energetic și militar pentru Ucraina până pe 24 februarie”, a scris Volodimir Zelenski pe X.
Anunțul a venit după reuniunea așa-numitului Format Berlin, unde au participat aproximativ doisprezece lideri europeni. Președintele a spus anterior că speră la noi livrări de echipamente, inclusiv rachete pentru apărarea antiaeriană.
„Sunt recunoscător partenerilor noștri pentru disponibilitatea lor de a ajuta și contăm pe faptul că toate livrările vor ajunge prompt”, a adăugat el.
În ultimele luni, atacurile rusești asupra unor orașe mari, precum Kiev, au produs pagube serioase infrastructurii energetice. Milioane de oameni au rămas fără electricitate pentru lungi perioade.
Zelenski a precizat că, doar în ultima săptămână, Rusia a lansat aproximativ 1.300 de drone de atac, 1.200 de bombe aeriene ghidate și zeci de rachete balistice asupra teritoriului ucrainean.
Mihai Fifor consideră că simpla prezență a României la discuțiile privind stabilitatea globală are o semnificație strategică majoră.
„Decizia de a participa la reuniunea Consiliului Păcii de la Washington este una importantă, corectă și necesară pentru poziționarea României într-un moment internațional extrem de complicat. Fie și doar ca observator, România trebuie să fie acolo unde se discută despre pace, despre stabilitate și despre arhitectura de securitate care ne influențează direct viitorul”, a transmis fostul ministru al Apărării.
Implicarea în reconstrucția din Gaza și respectarea dreptului internaționalFostul ministru subliniază că implicarea anunțată a României în procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza continuă o direcție constantă a politicii externe românești, bazată pe sprijin umanitar și soluții diplomatice.
„România a urmat consecvent o linie de conduită bazată pe sprijin pentru civili, deschidere pentru soluții diplomatice, respect pentru dreptul internațional și pentru rezoluțiile adoptate în cadrul Organizația Națiunilor Unite”, a explicat Mihai Fifor.
„România nu trebuie să aleagă între UE și SUA”Unul dintre mesajele centrale ale declarației vizează echilibrul strategic dintre parteneriatele occidentale.
„România nu trebuie și nu are nevoie să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Suntem parte a ambelor lumi instituționale, iar securitatea și dezvoltarea noastră depind de soliditatea ambelor relații. Apartenența la NATO și la Uniunea Europeană nu este o dilemă, ci un avantaj strategic”, a subliniat fostul ministru.
„A fi prezent la masă înseamnă responsabilitate”În final, Mihai Fifor a salutat decizia președintelui și a accentuat importanța participării active a României la procesele internaționale de decizie.
„A fi prezent la masă nu înseamnă aliniere necondiționată, ci responsabilitate. Înseamnă maturitate politică și înțelegerea faptului că absența te scoate din joc, iar vocea României contează doar dacă este auzită acolo unde se iau deciziile. Salut această decizie înțeleaptă a președintelui. România trebuie să participe, să fie implicată și să își apere interesele cu demnitate și profesionalism”, a concluzionat el.
El a făcut aceste declarații după reluarea discuțiilor nucleare dintre Iran și Statele Unite în Oman, pe 6 februarie, potrivit Le Figaro.
Elveția a anunțat o nouă rundă de discuții la Geneva săptămâna viitoare, fără a specifica data. Potrivit BBC, Majid Takht-Ravanchi, care a făcut parte din delegația iraniană în Oman, a confirmat că discuțiile vor avea loc marți. Iranul nu a confirmat încă oficial întâlnirea.
Țările occidentale și Israelul, un dușman declarat al Republicii Islamice și considerat de experți singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, suspectează că Iranul încearcă să dobândească arme nucleare.
Iranul cere ridicarea sancțiunilorTeheranul neagă că nutrește astfel de ambiții, dar insistă asupra dreptului său la un program nuclear civil. Iranul este gata să facă un compromis în privința unui acord dacă Statele Unite ridică sancțiunile care paralizează economia iraniană, a insistat Majid Takht-Ravanch, amintind, potrivit BBC, oferta Teheranului de a dilua uraniul său puternic îmbogățit pentru a-și reduce nivelul de îmbogățire. Dacă Statele Unite „sunt sincere, sunt sigur că vom fi pe calea cea bună către un acord”, a spus el.
De asemenea, întrebat, potrivit BBC, despre posibilitatea ca Teheranul să accepte să își transporte stocul de peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit în afara țării, ministrul adjunct nu a exclus un compromis, afirmând că „este prea devreme să spunem ce se va întâmpla în timpul negocierilor”. Mai multe țări, inclusiv Rusia, s-au oferit să își asume responsabilitatea pentru acest stoc, lucru pe care Iranul l-a refuzat până acum. O incertitudine considerabilă înconjoară soarta celor peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran, văzute ultima dată de inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe 10 iunie, înainte de atacurile israeliano-americane împotriva siturilor nucleare iraniene.
Potențiale investiții americane în sectorul energeticIranul îmbogățea atunci uraniu la 60%, potrivit AIEA, mult peste limita de 3,67% permisă de acordul nuclear din 2015, acum desființat. Președintele american Donald Trump a cerut în repetate rânduri ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire. Dar „chestiunea îmbogățirii zero nu mai este relevantă și, pentru Iran, nu mai este pe ordinea de zi”, a declarat Majid Takht-Ravanchi. Agenția de știri Fars, citând un oficial al Ministerului de Externe, a relatat, de asemenea, duminică, că discuțiile acoperă și potențiale investiții americane în sectorul energetic al Iranului.
Potrivit poliției, la ora 21:05, Secția 21 a fost sesizată prin apel 112 despre izbucnirea unui incendiu într-un apartament situat la etajul 3, existând suspiciunea că o persoană se află în interior.
Ajunși la fața locului, polițiștii au auzit strigăte de ajutor și au forțat ușa apartamentului, salvând un bărbat de 55 de ani căzut în hol. Victima a fost predată echipajelor medicale în stare de conștiență și ulterior transportată la spital pentru îngrijiri suplimentare.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a intervenit cu autospeciale pentru stingerea incendiului, care nu s-a propagat la celelalte apartamente de la etajele 3 și 4. Nu au fost identificate alte victime.
Secția 21 Poliție continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și vătămare corporală din culpă, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.
Polițiștii au subliniat că intervenția rapidă a fost esențială pentru salvarea vieții victimei.
Solicitarea PNL a fost făcută duminică prin intermediul unui comunicat de presă.
„Cerem demisia prefectei județului Argeș, Ioana Făcăleață, pentru incompetență administrativă greu de egalat: șase luni de pasivitate într-un caz oficial sesizat privind deversări ilegale în comuna Corbeni (aproape de Curtea de Argeș) și risc de contaminare a apei. Declarațiile făcute în mass-media în data de 13 februarie 2026 de prefecta județului Argeș, Ioana Făcăleață, sunt în contradicție directă cu documentele oficiale existente”, scrie în comunicat.
PNL a lansat acuzațiile plecând de la o declarație a prefectei.
„Prefecta a afirmat: Avem suspiciuni, mai exact că se deversează ilegal pe albia râului şi am cerut absolut tuturor instituţiilor să aibă toleranţă zero la acest fenomen. Le-am cerut instituţiilor abilitate să verifice dacă se fac deversări ilegale atât de societăţi, cât şi de persoane fizice pentru a ne asigura că nu avem o contaminare în plus a apei de pe râu, care ajunge în staţia de tratare”, au relatat liberalii.
PNL o contrazice susținând că nu este vorba despre suspiciuni, ci despre o sesizare oficială transmisă Guvernului României în 31 iulie 2025, privind aceste deversări și riscul de contaminare a apei.
„Au trecut 6 luni în care prefectura nu a făcut nimic. În această perioadă, dejecțiile au continuat să ajungă în pânza freatică și în cursul de apă. În prezent, în probele prelevate de Direcția de Sănătate Publică Argeș, s-a constatat existența bacteriei în apă. În zona Curtea de Argeș, apa a fost declarată nepotabilă, fiind confirmată contaminarea bacteriologică”, au acuzat liberalii.
PNL cere demisia prefecteiCa urmare, liberalii cer demisia prefectei
„Nu poți invoca toleranță zero după jumătate de an de tăcere. Nu poți vorbi despre suspiciuni când ai fost informat oficial de Guvern. Nu poți reacționa abia după ce bacteriile apar în probele DSP și apa devine nepotabilă. Pentru această gravă întârziere administrativă și pentru gestionarea defectuoasă a unei situații cu impact major asupra sănătății populației, solicităm demisia prefectei județului Argeș, Ioana Făcăleață”, a precizat PNL.
Ce scrie în raportul experțilorUn raport întocmit de specialiștii Veolia, consultat în exclusivitate de Mediafax, arată amploarea deficiențelor descoperite la Stația de producţie şi tratare a apei potabile Curtea de Arges. Stația a ajuns în prim planul discuțiilor publice în contextul scăderii nivelului apei lacului de acumulare Vidraru.
„Staţia este funcţională, dar prezintă riscuri operaţionale semnificative motiv pentru care considerăm că intervențiile recomandate sunt prioritare pentru siguranța procesului şi trebuie efectuate în regim de urgenţă”, este concluzia specialiștilor de Veolia România Soluții Integrate S.A., în raportul finalizat și trimis autoritățiilor locale după controlul la Statia de producţie şi tratare a apei potabile Curtea de Arges.
Stația asigură alimentarea cu apă a Municipiului Curtea de Argeş şi a comunelor limitrofe Băiculeşti, Valea laşului, Valea Danului şi Albeşti.
Anunțul a fost făcut duminică.
„Voi participa sǎptǎmâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington, rǎspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.
Președintele României a explicat de ce a luat decizia de a merge în SUA.
„Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii. România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a precizat Nicușor Dan.
Ce înseamnă Consiliul pentru PacePreședintele american Donald Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Consiliul a fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, Trump a sugerat că ar putea fi utilizat și pentru a aborda conflicte și crize la nivel mondial, inclusiv războiul din Ucraina.
Până în prezent, doar două țări din UE s-au alăturat Consiliului pentru Pace: Bulgaria și Ungaria. De asemenea, Italia a anunțat că intenționează să participe la Consiliul pentru Pace. În schimb, numeroase alte țări europene au declinat invitația președintelui SUA.
