MediaFax.ro

„Europa nu trebuie să se mai întoarcă niciodată la discursul xenofob care a împins-o, în secolul trecut, spre cea mai întunecată pagină a istoriei sale!”, a scris Mihai Fifor miercuri, pe contul său de Facebook.

Despre afirmațiile liderei AfD Alice Weidel, care a spus că tot mai mulți migranți din România „jefuiesc sistemul social” german, deputatul PSD a spus că acestea sunt „profund ofensatoare și inacceptabile”.

„Să acuzi o comunitate națională că «jefuiește» o țară în care muncește, plătește taxe și contribuie la prosperitatea economică înseamnă să depășești orice limită a discursului politic responsabil”, a scris Fifor.

„Românii din Germania nu jefuiesc pe nimeni”

„Românii din Germania nu jefuiesc pe nimeni, doamnă Weidel! Muncesc. Plătesc impozite. Contribuie la sistemul de asigurări sociale și la economia germană. Sunt oameni care își cresc copiii, își construiesc un viitor și respectă legile țării în care trăiesc”, a continuat acesta.

Social-democratul a precizat că este vorba despre o comunitate de aproximativ 900.000 de cetățeni români, dintre care peste 530.000 contribuie la sistemul german de asigurări sociale.

„Statisticile oficiale germane arată că mai puțin de 9% dintre românii stabiliți acolo beneficiază de ajutorul social de bază. Acestea sunt cifrele care trebuie puse în fața propagandei, nu prejudecățile și insinuările. Dar dincolo de cifre, problema este mult mai gravă”, a specificat deputatul.

Acesta menționează că „Europa cunoaște prea bine unde poate duce transformarea unor comunități întregi în țapi ispășitori pentru frustrările și eșecurile politice ale altora. Așa a început, în urmă cu aproape un secol, una dintre cele mai cumplite tragedii ale umanității. Cu stigmatizare, cu acuzații colective, cu discursuri care au transformat treptat ura în instrument politic”.

De asemenea, Fifor spune că „Germania democratică de astăzi s-a construit tocmai pe respingerea definitivă a acestei moșteniri. Iar memoria istoriei europene ne obligă să reacționăm ferm ori de câte ori asemenea formule reapar în spațiul public”.

„Românii nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua. Libera circulație și dreptul la muncă nu sunt favoruri acordate de vreun politician german. Sunt drepturi fundamentale ale Uniunii Europene, câștigate și garantate prin tratate”, afirmă el.

Social-democratul precizează că „nimeni nu contestă dreptul autorităților germane de a combate frauda sau abuzurile. Dar răspunderea este individuală. Vinovăția colectivă nu are ce căuta într-o democrație europeană”.

Mihai Fifor aștepta reacții din partea lui Siegfried Mureșan, Klaus Iohannis și Dominic Fritz

„Așteptam și o reacție a gloriosului Siegfried Mureșan. Voinic pe malurile Dâmboviței, neobosit în a da lecții de europenism românilor, dar brusc lipsit de glas la Bruxelles, când aproape un milion dintre compatrioții săi sunt ținta unui discurs xenofob. Sau poate o reacție a celui care a condus România vreme de zece ani și s-a lăfăit pe spinarea românilor. Etnic german. Fost președinte al tuturor românilor. Klaus Iohannis. Dispărut de parcă l-ar fi înghițit pământul. Nici măcar un cuvânt pentru românii pe care a pretins că îi reprezintă un deceniu”, continuă Fifor.

Deputatul spune că aștepta și reacții din partea lui Dominic Fritz.

„Neamțul devenit român. Atât de îndrăgostit de România și de români, atât de preocupat de valorile europene. Iată o ocazie excelentă să ne arate că iubirea aceasta rezistă și atunci când trebuie să condamne derapajele xenofobe ale unui politician german. Dar nu. Liniște. Mormânt!”, mai adaugă Fifor.

„Ce curajoși sunt unii când trebuie să-i pună la punct pe români! Și ce prudent le dispare curajul când românii sunt cei umiliți! Ca român și ca parlamentar social-democrat al României, resping categoric asemenea acuzații. Demnitatea compatrioților noștri nu se negociază și nu poate deveni monedă de schimb în competițiile electorale ale extremiștilor europeni”, a conchis Mihai Fifor.

Întrebat ce presupune „politica iubirii”, Alin Tișe a explicat că apartenența la un partid trebuie să fie determinată de valorile și principiile împărtășite de membrii săi, nu de obligații sau interese de moment.

„Politica și valorile lui te fac să rămâi într-o echipă. Pentru că partidele nu sunt chestiuni obligatorii”, a declarat președintele CJ Cluj.

Acesta a insistat asupra necesității de a depăși conflictele interne din PNL și a afirmat că își dorește să joace un rol în reunificarea liberalilor.

„Pentru că eu cred că Partidul Național Liberal trebuie să treacă de la această dezbinare și ură care există între membri la o persoană care să-i unească. Și eu îmi propun să fiu acea persoană care să unească acești oameni, indiferent de opțiunile pe care le au acum”, a afirmat Tișe.

Fără alianțe cu PSD sau USR: „Îmi doresc un PNL care să stea pe picioarele lui”

În cadrul discuției, liderul liberal a criticat perspectiva unei apropieri politice între PNL și USR, susținând că partidul trebuie să își păstreze identitatea.

„Eu nu vreau să fac alianță cu nimeni în acest moment. Eu îmi doresc un PNL care să stea pe picioarele lui. Un PNL care să nu facă nicio alianță nici cu PSD, nici cu USR. Un partid care să meargă în fața electoratului cu acele valori și principii în care crede”, a declarat Alin Tișe.

Președintele CJ Cluj consideră că liberalii trebuie să își redefinească electoratul și să redevină o formațiune reprezentativă pentru mediul privat.

„De exemplu, Partidul Național Liberal să fie partidul oamenilor întreprinzători, al oamenilor de afaceri, în domeniul fiscalității și așa mai departe. Dacă pe cineva în România îl întrebați astăzi care este electoratul acestui partid, PNL, o să aveți o dificultate să îl puteți defini”, a susținut acesta.

„Sunt în politică de 25 de ani și nu mi-am schimbat partidul niciodată”

Alin Tișe și-a invocat experiența politică pentru a argumenta că PNL trebuie să susțină reducerea fiscalității și interesele antreprenorilor.

„Eu sunt în politică de 25 de ani și nu mi-am schimbat partidul niciodată. Și am făcut același lucru. Și cred că atâta timp cât un partid ține cu poporul și nu cu o mână de oameni, nu mărește taxele și impozitele, nu ruinează țara pentru a avea puncte electorale”, a afirmat liberalul.

„Eu îmi doresc de la PNL un partid care să țină cu mediul antreprenorial, să țină cu oamenii de afaceri, să țină cu cei care doresc taxe și impozite reduse”, a adăugat președintele Consiliului Județean Cluj.

Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Bacău au continuat astăzi activitățile pentru verificarea respectării regimului armelor și al munițiilor, în cadrul Operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române.

Polițiștii, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul Moinești. Acțiunea a vizat locuințele a doi bărbați, de 43 și 56 de ani, bănuiți de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.

Două arbalete interzise la deținere, descoperite la unul dintre suspecți

În locuința bărbatului de 43 de ani, polițiștii au descoperit o pușcă neletală și un pistol neletal cu aer comprimat, ambele supuse autorizării, două arbalete interzise la deținere, precum și muniție.

La domiciliul celui de-al doilea bărbat, în vârstă de 56 de ani, anchetatorii au găsit un pistol neletal cu aer comprimat, supus autorizării, și muniție.

Toate bunurile descoperite au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.

Un bărbat, reținut pentru 24 de ore

Bărbatul de 43 de ani a fost amendat cu 2.001 lei, conform Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, iar cele două arbalete au fost confiscate.

Totodată, după administrarea probatoriului, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Bacău.

Cercetările continuă în cadrul a două dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.

Resincronizarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026, a transmis directorul general Mihai Gioară, în informarea către Bursa de Valori București.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica oprită integral pe 13 august, asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, în condiții normale de funcționare.

Potrivit conducerii Nuclearelectrica, pornirea unei unități nucleare este o operațiune complexă, strict procedurală și se desfășoară cu respectarea riguroasă a cerințelor de securitate nucleară.

„Începerea manevrelor de pornire a Unității 1, odată cu îndeplinirea condițiilor minime pentru pornirea în deplină siguranță, este un pas important, așteptat deopotrivă de companie, de autorități și de public. Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului. Pe toată durata opririi, specialiștii centralei au derulat, cu profesionalism și responsabilitate, activități specifice pentru menținerea unităților în condiții sigure. Le mulțumesc pentru tot efortul susținut. Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanțe se vor repeta. Împreună cu autoritățile competente și partenerii, lucrăm la soluții concrete pe termen scurt, mediu și lung, care să crească disponibilitatea instalațiilor în situația reapariției unui eveniment similar și să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a declarat Mihai Gioară, Director General Nuclearelectrica:

Potrivit companiei, funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. Prin urmare, pornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN.

Nuclearelectrica își reafirmă angajamentul ferm de a produce energie nucleară, o sursă sigură, fiabilă și fără emisii de carbon, esențială pentru securitatea energetică a României, a transmis direcrorul general Mihai Gioară, în informarea către Bursa ee Valori București.

Evenimentul a fost organizat de Comisia pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului și a reunit reprezentanți ai comunităților românești din Balcani, parlamentari și reprezentanți ai unor instituții culturale și religioase.

La congres au participat reprezentanți ai Institutului Cultural Român, ai Academiei Române și ai Bisericii. Intervențiile și volumele prezentate au evidențiat realitățile cu care se confruntă comunitățile românești din regiune, precum și eforturile depuse pentru păstrarea limbii, tradițiilor și patrimoniului cultural.

Senatoarea PSD Andra Bica, membră a Comisiei pentru românii de pretutindeni, a subliniat rolul esențial al profesorilor și preoților în transmiterea identității românești către generațiile tinere, în special în comunitățile mici, vulnerabile în fața procesului de asimilare.

„Profesorii și preoții au un rol esențial în transmiterea limbii, a credinței și a tradițiilor către copii, mai ales acolo unde comunitățile sunt mici și riscul asimilării este ridicat. România are responsabilitatea de a sprijini această muncă prin proiecte educaționale și culturale adaptate nevoilor comunităților”, a declarat senatoarea.

Aceasta a evidențiat că păstrarea legăturii cu românii din afara granițelor presupune prezență, dialog și sprijin constant, fiecare școală, biserică și copil care învață limba română contribuind la continuitatea identității naționale.

Proiecte educaționale și culturale pentru românii din Balcani

Participanții la congres au subliniat necesitatea dezvoltării unor politici publice transfrontaliere concrete, prin care România să finanțeze direct proiecte educaționale și culturale în comunitățile românești din Balcani.

De asemenea, a fost evidențiată importanța consolidării relațiilor dintre asociațiile românești din regiune și instituțiile din România, cu sprijinul comisiilor parlamentare pentru românii de pretutindeni și al societăților culturale tradiționale.

Consiliu Consultativ al Românilor de Pretutindeni, prevăzut în programul de guvernare

Potrivit comunicării PSD, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 prevede înființarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni. Acesta ar urma să funcționeze ca un mecanism permanent de dialog între Guvern și reprezentanții diasporei și ai comunităților istorice.

Inițiativa urmărește implicarea reprezentanților românilor din afara granițelor în elaborarea politicilor publice care îi vizează, menținerea unui dialog constant cu autoritățile și simplificarea accesului la serviciile publice pentru diaspora.

Congresul Românității Balcanice a oferit astfel un cadru de dialog privind măsurile necesare pentru protejarea limbii române și transmiterea patrimoniului cultural către generațiile viitoare.

Potrivit Elenei Lasconi, locatarii acestui bloc suportă de mai bine de patru ani mirosul de urină și fecale al pisicilor și certurile repetate din apartament.

De altfel, ei au reclamat-o pe proprietară de mai multe ori. Ba chiar adminsitrația locală a făcut sute de solicitări către instituțiile abilitate pentru a putea verifica situația celor două femei care locuiau acolo.

Una dintre ele, proprietara apartamentului, ar fi refuzat în repetate rânduri să deschidă ușa, deși autoritățile s-au deplasat de zeci de ori la fața locului.

Intervenție cu Poliția Animalelor, pompieri și echipaje medicale

În cele din urmă, autoritățile au reușit să intre în apartament, în urma unei desfășurări impresionante de forțe: Poliția Animalelor, Poliția Municipală, pompierii, SMURD, Ambulanța, Poliția Locală și reprezentanții ADP.

Elena Lasconi a spus că cele două femei – proprietara și fiica ei – au primit asistență medicală, după mai multe ore de tensiuni și discuții.

Poliția Animalelor a ridicat pisicile, pe care primarul le descrie ca fiind subnutrite, murdare și bolnave.

Totodată, angajații ADP au scos din locuință patru remorci cu haine, cârpe și covoare degradate de dejecțiile animalelor.

Elena Lasconi se teme că situația se va repeta

Deși intervenția a permis eliberarea apartamentului de animale și deșeuri, primarul Câmpulungului spune că nu este sigur că problema a fost rezolvată definitiv.

„Mă tem însă că acțiunea de amploare de astăzi nu reprezintă și rezolvarea acestui caz. Având în vedere că vorbim despre o proprietate privată este foarte posibil ca doamna să-și reia obiceiurile”, a transmis Elena Lasconi.

Lasconi reclamă lipsa unor pârghii legale care să le permită autorităților locale să intervină mai rapid în astfel de situații și spune că, altfel, procedurile pot dura ani întregi.

„Din păcate legea nu-mi oferă pârghii pentru a nu aștepta cu anii să scapi de un focar de infecție. Mă încăpățânez să fac tot ce este omenește posibil și legal pentru a sprijini cetățenii”, a mai scris primarul.

Marți, 3 noiembrie, procurorii Biroului Teritorial Hunedoara, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale, ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, au pus în executare 21 de mandate de percheziție domiciliară în județele Hunedoara, Alba, Prahova și Timiș.

Simultan, în baza unui ordin european de anchetă emis de autoritățile judiciare române, au fost efectuate alte două percheziții domiciliare în orașul Salzburg, Austria.

Ancheta vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, furt calificat cu consecințe deosebit de grave, utilizarea fără autorizare a detectoarelor de metale în zone cu patrimoniu arheologic și tăinuire.

Simultan, în baza unui ordin european de anchetă emis de autoritățile judiciare din România, au fost efectuate și două percheziții domiciliare în orașul Salzburg, Austria.

Monede, presupuse tesle dacice și detectoare de metale, descoperite la percheziții

Potrivit anchetatorilor, patru inculpați și opt suspecți ar fi constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține beneficii materiale importante din comercializarea unor artefacte.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 177 de monede cu urme de oxidare, două monede aurii, o bucată fragment minereu, o bucată minereu de formă circulară, cu gaură în mijloc; un obiect în formă de oală din metal, cu urme de oxidare, ce prezintă diverse deformări, două obiecte metalice în formă de lamă de topor cu urme de uzură, ce par a fi tesle dacice.

Anchetatorii au mai descoperit două vârfuri de săgeți care de asemenea prezintă urme de oxidare, cuie prezentând urme de oxidare, 20 de catarame, piesele unei cataramei, 26 inele prezentând urme de oxidare, 12 clopote (dintre care două incomplete – fără limbă), două pandantive, șapte embleme decorative pentru uniformă, cinci obiecte de ornament și o bucată de cremene.

De asemenea, au fost ridicate 10 detectoare de metale, un spectrometru utilizat pentru analiza compoziției chimice a materialelor, șase bidoane cu soluție de acid nitric și mai multe autorizații de deținere a detectoarelor de metale.

Artefactele urmează să fie examinate și evaluate de experți pentru stabilirea autenticității, vechimii, valorii și provenienței acestora, dar și pentru a determina dacă pot fi clasate în patrimoniul cultural național.

Patru inculpați, plasați sub control judiciar

Miercuri, 4 noiembrie, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de cei patru inculpați.

Cercetările continuă împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Timiș.

Pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Secretarul de presă al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia își exprimă sincer speranța că președintele american Donald Trump își va continua eforturile de pacificare pentru a rezolva conflictul ucrainean, după alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului.

„Președintele Trump își continuă mandatul. Sperăm sincer că își va continua eforturile de menținere a păcii. Există evoluții”, a spus Peskov, potrivit TASS.

„Următoarea rundă de discuții trilaterale va avea loc foarte curând. Eforturile de menținere a păcii ale Melaniei Trump au avut succes. Sperăm că toate acestea vor continua”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Dmitri Peskov a fost întrebat, de asemenea, de jurnaliști dacă eforturile de încheiere ale războiului ar putea fi împiedicate de Congres.

„Aceasta este o problemă internă a Americii”, a fost răspunsul purtătorului de cuvânt.

În urma alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, care au avut loc marți, democrații au obținut o victorie istorică în fața republicanilor.

În Camera Reprezentanților, democrații au obținut un număr de 231 de mandate, comparativ cu republicanii care au obținut 139 de mandate.

În Senat, democrații și independenții au obținut un număr de 54 de mandate, în timp ce republicanii au obținut un număr de 44 de mandate.

Gustavo Caballero, internațional paraguayan în vârstă de 25 de ani și coleg cu Neymar la FC Santos, a fost reținut de autoritățile braziliene în timp ce încerca să traverseze cu feribotul din Santos către Guarujá.

Potrivit publicației germane BILD, fotbalistul se afla la volanul unui SUV alb, când a fost oprit de polițiști pentru un control de rutină în zona terminalului de feribot.

În urma verificării documentelor și a informațiilor din baza de date, agenții au constatat că autoturismul figura ca fiind furat. Caballero a fost încătușat în fața persoanelor aflate în apropiere și transportat la o secție de poliție pentru audieri.

Jucătorul a negat orice implicare într-un furt și le-a explicat anchetatorilor că vehiculul fusese închiriat în mod legal. Cu toate acestea, clarificarea situației a necesitat mai multe ore.

O eroare a companiei de închirieri auto a provocat întreaga confuzie

Ancheta a scos la iveală că incidentul fusese provocat de o greșeală comisă de compania braziliană de închirieri auto Movida.

La întocmirea contractului, un angajat ar fi introdus din greșeală datele personale ale unui alt cetățean paraguayan, al cărui nume era aproape identic cu cel al fotbalistului.

Persoana respectivă a observat ulterior o tranzacție neautorizată în contul său bancar, asociată închirierii unui autoturism în Brazilia. Considerând că a fost victima unei fraude, bărbatul a depus o plângere pentru furt auto și înșelăciune.

Această sesizare a determinat introducerea vehiculului în evidențele poliției, ceea ce a dus ulterior la reținerea lui Caballero.

Avocații au demonstrat că fotbalistul închiriase legal mașina

Situația a fost lămurită după intervenția avocaților jucătorului, care au prezentat documentele autentice și dovezile plăților efectuate pentru închirierea autoturismului.

După verificarea acestora, autoritățile au stabilit că fotbalistul nu era responsabil pentru presupusul furt și i-au permis să părăsească secția de poliție.

Clubul Santos și-a exprimat imediat susținerea pentru jucător, subliniind că incidentul a fost consecința unei erori birocratice.

„Avem deplină încredere în Gustavo. El a fost victima unei greșeli administrative”, au transmis reprezentanții clubului brazilian, potrivit sursei citate.

Miercuri, 4 noiembrie, Caballero a revenit la antrenamentele echipei Santos, alături de Neymar, după experiența neplăcută.

Incidentul a avut loc într-o perioadă importantă pentru formația braziliană, care se pregătește pentru următoarele confruntări din campionat.

Incidentul a avut loc în noaptea de 1 spre 2 noiembrie și a vizat compania Coolworld, furnizor de servicii și mentenanță pentru echipamentele frigorifice utilizate de Etablissement Français du Sang (EFS), instituția responsabilă de sistemul civil de transfuzie sanguină din Franța.

Potrivit informațiilor făcute publice, atacatorii au reușit să preia controlul asupra sistemelor de refrigerare ale mai multor camere frigorifice, modificând temperatura acestora până la 110 grade. Echipamentele erau configurate pentru păstrarea probelor la aproximativ -30 de grade Celsius, ceea ce înseamnă o creștere extremă a temperaturii, cu aproximativ 140 de grade Celsius față de setarea inițială, scrie El Confidencial.

Intervenția unui tehnician a evitat o criză

Situația a fost descoperită de un tehnician aflat de serviciu în timpul nopții, care a observat creșterea bruscă a temperaturii și a activat procedurile de urgență. Materialele depozitate în echipamentele afectate au fost transferate sau puse în condiții de siguranță.

Conducerea EFS a confirmat incidentul și a transmis că nicio probă nu a fost pierdută. Printre produsele care ar fi putut fi afectate se numărau probe recoltate de la donatori și plasmă congelată destinată transfuziilor.

Un atac asupra unui serviciu medical esențial

Potrivit Ministerului Sănătății din Franța, EFS este operatorul civil unic al sistemului de transfuzie sanguină din țară și asigură necesarul pentru aproximativ un milion de pacienți în fiecare an.

Prin urmare, un atac asupra infrastructurii unui furnizor al instituției ar fi putut avea consecințe importante asupra sistemului sanitar, depășind cu mult prejudiciile informatice sau financiare provocate unei companii.

Până în prezent, nu au fost făcute publice informații privind numărul exact al instalațiilor afectate, durata în care echipamentele au fost expuse temperaturilor modificate sau identitatea autorilor atacului.

Sistemele conectate la internet, o vulnerabilitate pentru infrastructura critică

Incidentul readuce în atenție riscurile asociate conectării la internet a echipamentelor industriale și a sistemelor de control de la distanță. Astfel de tehnologii permit monitorizarea și administrarea instalațiilor, dar pot deveni și instrumente prin care infractorii cibernetici manipulează funcționarea unor servicii esențiale.

După atacurile care au vizat sistemele frigorifice din supermarketurile mai multor țări europene, noul incident demonstrează că țintele pot fi mult mai sensibile: infrastructura medicală și echipamentele de care depinde conservarea produselor biologice.

Specialiștii avertizează și asupra rolului inteligenței artificiale în amplificarea amenințărilor informatice. Omar Benbouazza, cofondator al RootedCON, atrage atenția că tehnologiile actuale reduc semnificativ timpul și nivelul de pregătire tehnică necesare pentru organizarea unui atac cibernetic.

„Ceea ce înainte putea dura săptămâni sau chiar luni, acum poate fi realizat în câteva minute și, în unele cazuri, în câteva secunde”, explică specialistul.

 

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis săptămâna trecută să permită Rusiei să participe din nou la competițiile Federației Internaționale de Hochei pe Gheață (IIHF), anulând decizia forului de a exclude echipele rusești în urma invadării Ucrainei în 2022, relatează Reuters.

Federațiile de hochei din Norvegia, Danemarca, Suedia și Cehia au anunțat marți că vor refuza să joace împotriva Rusiei la Campionatul Mondial masculin de anul viitor, care va avea loc în Germania.

Skoda Auto, sponsor oficial al competiției din 1993, a transmis că nu susține decizia tribunalului.

„În condițiile în care agresiunea Rusiei continuă, considerăm că revenirea echipei naționale a Rusiei la Campionatul Mondial este incompatibilă cu valorile pe care le-am susținut în mod constant”, a transmis producătorul auto.

„Dacă echipa națională a Rusiei va participa la competiție, ne vom reevalua implicarea și vom lua măsuri suplimentare”, a adăugat compania.

Decizia TAS a provocat o opoziție puternică din partea federațiilor europene de hochei, a orașelor gazdă și a sponsorilor.

AJ Products, companie suedeză de mobilier care sponsorizează Campionatul Mondial masculin din 1989, a anunțat luni că își va retrage sponsorizarea pentru ediția de anul viitor din cauza participării Rusiei.

Compania finlandeză Nokian Tyres a transmis, de asemenea, că va înceta să sponsorizeze Campionatul Mondial din 2027 dacă Rusiei i se va permite să participe.

Roxana Mînzatu a afirmat că Republica Moldova a demonstrat un angajament ferm pentru alinierea la normele europene, în condiții dificile, marcate de costuri ridicate ale energiei, atacuri cibernetice și amenințări grave la adresa securității.

„Republica Moldova a accelerat reformele și se situează pe locul al doilea în privința progreselor, după Muntenegru. A demonstrat un angajament ferm pentru alinierea la normele europene, în condiții extrem de dificile”, a transmis, pe Facebook, Roxana Mînzatu.

Ea spune că foile de parcurs adoptate miercuri în Colegiul Comisarilor stabilesc prioritățile negocierilor pentru 2027.

„Viitorul acestor state este în Uniunea Europeană”, a transmis oficialul european, care a subliniat că extinderea reprezintă una dintre cele mai puternice politici ale Uniunii.

Mînzatu a arătat că extinderea UE a consolidat democrația, a susținut dezvoltarea economică și a adus stabilitate pe continent, fiind totodată o investiție în securitatea colectivă a Europei.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a amintit că România a beneficiat de peste 116 miliarde de euro în fonduri europene de la aderare, bani care au finanțat dezvoltarea economică a țării.

Mihai Ghigiu dezvăluie că Legea Salarizării nu se află pe lista Guvernului. Ministrul PSD din Guvernul Niculescu spune că nu există o decizie politică pe acest subiect.

„Atâta timp cât nu avem această decizie politică, nu au avut loc discuții”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, într-o conferință de presă.

Reforma aferentă unui jalon important din PNRR a fost abandonată de Guvernul Bolojan în luna septembrie, după ce partidele politice nu au reușit să se pună de acord pe proiectul de lege. Guvernul condus de Ilie Bolojan era în interimat, iar Legea Salarizării ar fi trebuit trecută prin Parlament.

În ce stadiu a rămas Legea Salarizării

Mihai Ghigiu a mai declarat că Guvernul Niculescu nu a luat o decizie privind o posibilă renegociere a jalonului din PNRR cu Comisia Europeană.

„Dacă vom avea o decizie internă privind acest fost jalon, vom face discuțiile Comisiei Europene”, mai susține ministrul.

Legea Salarizării, varianta PSD

Legea Salarizării a fost readusă în atenția publică chiar de social-democrați. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că ar vrea o nouă variantă a reformei construite de Guvernul Bolojan.

„Acesta este ultimul lucru pe care trebuie să-l facă această lege unică a salarizării. România, în schimb, are nevoie de o lege de acest tip. Nu mi-am schimbat punctul de vedere. Știți că acest lucru îl spuneam și în vară. Dar preocuparea nu trebuie să fie cea legată de, în niciun caz, trebuie să fie ultimul lucru, cea legată de salariile demnitarilor”, a declarat liderul PSD.

Jalonul din PNRR aferent reformei din domeniul salarizării personalului din sistemul public avea valoarea de 770 de milioane de lei. Termenul limită impus de Comisia Europeană, 31 august, a fost depășit deja cu două luni.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Brașov au dispus marți, reținerea unui inculpat, în vârstă de 47 de ani. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

Potrivit DIICOT Brașov din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în perioada cuprinsă între lunile martie și octombrie 2026, bărbatul a procurat, deținut și vândut, în mod repetat, diferite cantități de cocaină, cu sume cuprinse între 3.000 lei și 3.000 euro. Substanțele stupefiante au fost indisponibilizate.

Bărbatul a folosit spațiul unei săli de sport pentru ca tranzacțiile să fie cât mai sigure.
„În încercarea de a controla spațiul în care realiza tranzacțiile, acesta a comercializat drogurile de mare risc în interiorul unei săli de sport, din municipiul Brașov, unde accesul se face în mod controlat și pe baza unor abonamente.
În urma perchezițiilor efectuate în cursul zilei de ieri, la una dintre adresele inculpatului au fost găsite și ridicate cantitatea de peste 1 kilogram de cocaină, comprimate ecstasy, un cântar electronic de precizie, obiecte purtând urme de substanță, o sumă de bani în lei, precum și alte mijloace de probă”, a precizat DIICOT.Drogurile de mare risc, porționate în mai multe pungi, au fost descoperite ascunse în interiorul unor tablouri sculptate în lemn și a două table de șah ce aveau create compartimente secrete.
Miercuri, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Brașov cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.

Cercetarea urmărește identificarea mai timpurie a unor forme de cancer dificil de diagnosticat, precum cele pancreatic, ovarian și hepatic, care sunt descoperite frecvent abia după ce boala s-a răspândit în organism.

Peste 20.000 de pacienți cu vârste de cel puțin 45 de ani vor putea participa la studiu, dacă prezintă simptome precum dureri sau balonare persistentă. Testele vor fi realizate prin recoltarea uneia sau a două eprubete de sânge, în paralel cu analizele medicale obișnuite, scrie Reuters.

Cercetătorii vor căuta în probe proteine sau fragmente de ADN care ar putea indica prezența cancerului. Rezultatele ar urma să îi ajute pe medicii de familie să identifice pacienții care au nevoie de investigații suplimentare, în special în cazurile în care simptomele sunt nespecifice și pot fi asociate și cu afecțiuni mai puțin grave.

Ce tipuri de cancer urmăresc să identifice testele

Studiul, finanțat de guvernul britanic și coordonat de Universitatea din Birmingham, va evalua dacă aceste teste sunt suficient de precise pentru a putea fi utilizate pe scară mai largă în cadrul NHS.

Cercetarea, intitulată STRIDE-RCT, vizează mai multe tipuri de cancer, printre care cele de colon, intestin subțire, stomac, esofag, pancreas, ficat, căi biliare, vezică biliară, ovare, endometru, rinichi, vezică urinară și prostată.

Oamenii de știință vor analiza probele pentru a identifica eventuale semnale ale prezenței cancerului și, dacă acestea există, ar putea încerca să determine organul în care se află tumora.

Un rezultat pozitiv nu înseamnă automat că pacientul are cancer, după cum un rezultat negativ nu garantează absența bolii.

Prof. Peter Johnson, director clinic național pentru cancer în cadrul NHS England, a declarat că depistarea timpurie a cancerelor abdominale este deosebit de dificilă, deoarece simptomele pot fi confundate cu cele ale unor afecțiuni mai puțin grave.

Acesta a subliniat că diagnosticarea într-un stadiu incipient le oferă pacienților șanse mult mai mari de succes în tratament și supraviețuire.

Un alt test pentru depistarea mai multor tipuri de cancer nu și-a atins obiectivul principal

Ideea utilizării unei singure analize de sânge pentru identificarea mai multor tipuri de cancer nu este nouă. Un alt studiu desfășurat de NHS, care a evaluat testul Galleri, nu și-a atins recent obiectivul principal, respectiv reducerea numărului diagnosticelor de cancer în stadii avansate. Cercetătorii continuă însă să analizeze eventualele beneficii ale acestuia.

Potrivit datelor prezentate în cadrul cercetării, aproximativ 71.000 de persoane din Anglia sunt diagnosticate anual cu cancer pancreatic, gastric, hepatic, ovarian sau de colon, iar aproape 35.000 de oameni mor din cauza acestor boli.

Secretarul britanic al Sănătății, Yvette Cooper, și-a exprimat speranța că testele de sânge simple vor ajuta la identificarea mult mai rapidă a pacienților care au nevoie de investigații urgente.

La rândul său, Michelle Mitchell, reprezentantă a organizației Cancer Research UK, a declarat că medicii de familie au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a stabili care dintre pacienții cu simptome nespecifice necesită investigații suplimentare, apreciind că studiul reprezintă un pas important în această direcție.

Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs mai prudentă în privința negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. În acest sens, potrivit documentului obținut și consultat de POLITICO, ar urma să fie stabilite obiective limitate de progres pentru 2027 și se evită orice angajament privind o dată de aderare.

În document, Bruxelles-ul solicită Kievului să „accelereze urgent și semnificativ ritmul reformelor privind statul de drept”, iar îndeplinirea cerințelor-cheie în acest sens, cu precădere în prima jumătate a anului viitor, este necesară înainte ca negocierile în domeniile politice individuale să poată fi încheiate provizoriu.

Documentul consultat de POLITICO identifică șapte domenii politice în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor. În plus, documentul evidențiază și cât de mult mai are de parcurs Ucraina înainte de a adera la blocul comunitar.

Procesul de aderare a Ucrainei, decuplat de cel al Republicii Moldova?

Potrivit POLITICO, războiul din Ucraina își pune amprenta asupra procesului de aderare a țării la UE. Documentul subliniază o divergență tot mai mare între Ucraina și Moldova, ale căror demersuri de aderare au avansat în paralel.

De exemplu, Bruxelles-ul vizează progrese în șapte domenii de politică pentru Ucraina în 2027, în timp ce Moldova ar putea finaliza negocierile în peste 20. În plus, Chișinăul este considerat capabil să înregistreze progrese substanțial mai rapide, conturând perspectiva ca demersurile de aderare ale celor două țări să fie, de fapt, decuplate.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE pe 28 februarie 2022, la patru zile după izbucnirea războiului. Moldova și Ucraina au obținut împreună statutul de țări candidate în vara anului 2022. Doi ani mai târziu, în iunie 2024, au început oficial și negocierile de aderare.

Aderarea la UE este un proces complex, care poate dura ani de zile, întrucât țările candidate trebuie să-și alinieze legislația și instituțiile la standardele UE în 35 de domenii de negociere.

În cazul Ucrainei, Comisia recunoaște că schimbările sunt complexe și necesită consultări ample, timp și resurse. Din acest motiv, a fost înființat și un grup de lucru dedicat Ucrainei, pentru a oferi sprijin autorităților în procesul de aderare.

Totuși, dificultățile sunt agravate de război, care impune cerințe extraordinare guvernului și parlamentului ucrainean.

Potrivit datelor INSCOP, 80,2% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale. Dintre aceștia, 35% sunt în totalitate de acord, iar 45,2% sunt mai degrabă de acord.

La polul opus, 15,9% nu consideră Franța un aliat pe care România se poate baza, în timp ce 3,9% nu au oferit un răspuns.

Jumătate dintre tineri nu știu că militarii francezi se află în România

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește nivelul scăzut de informare despre prezența militară franceză.

Întrebați dacă știau că militari francezi sunt staționați în România, 50,4% dintre tineri au răspuns că nu aveau cunoștință despre acest lucru.

Alți 39,3% au declarat că știau despre prezența trupelor franceze, dar cunosc puține informații despre subiect.

Doar 9,6% dintre respondenți au afirmat că sunt relativ bine informați despre prezența militarilor francezi în România, iar 0,7% nu au răspuns.

Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați despre contribuția militarilor francezi la securitatea națională, majoritatea respondenților au o percepție pozitivă.

Potrivit sondajului, 64,6% consideră că prezența militară franceză contribuie în mare sau foarte mare măsură la securitatea României. Mai exact, 14,1% apreciază că această contribuție este foarte mare, iar 50,5% că este destul de mare.

În schimb, 22% consideră contribuția destul de redusă, iar 9,9% o apreciază drept foarte redusă sau inexistentă. Restul de 3,5% nu au exprimat o opinie.

Câți militari francezi sunt în România și unde sunt desfășurați

Franța are peste 1.400 de militari desfășurați în România. Cea mai importantă concentrare de forțe se află la Cincu, în județul Brașov, unde Franța conduce grupul de luptă multinațional al NATO, constituit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022.

La Cincu, batalionul multinațional numără aproximativ 1.200 de militari, dintre care 800 sunt francezi, alături de soldați din Belgia, Spania și Luxemburg. Alți 460 de militari sunt integrați în structura de sprijin logistic.

Franța mai are un detașament de aproximativ 100 de militari la Capu Midia, în județul Constanța, responsabil de capabilități de apărare antiaeriană, precum și aproximativ 40 de militari la București, în structuri de comandament NATO.

Forțele franceze au adus în România echipamente militare importante, printre care tancuri Leclerc, obuziere autopropulsate CAESAR, lansatoare de rachete, vehicule blindate de luptă și sisteme antiaeriene Mistral.

Prezența franceză face parte din măsurile NATO de consolidare a flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina. Franța este națiunea care conduce grupul de luptă din România, iar militarii săi participă periodic la exerciții comune cu Armata Română și cu celelalte state aliate.

În cazul unei crize de securitate, grupul de luptă poate fi extins rapid de la nivel de batalion la nivel de brigadă, prin aducerea unor forțe suplimentare. Capacitatea de mobilizare a fost testată în cadrul exercițiului Dacian Fall 2025, când Franța a desfășurat temporar efective și echipamente suplimentare în România.

Relația România–Franța, apreciată pozitiv de peste 86% dintre tineri

Cercetarea arată și un nivel ridicat de apreciere a relațiilor bilaterale.

Nu mai puțin de 86,3% dintre tinerii români consideră că relațiile actuale dintre România și Franța sunt bune sau foarte bune.

Dintre aceștia, 16,9% apreciază relațiile bilaterale drept foarte bune, iar 69,4% drept destul de bune.

Doar 10,8% au o percepție negativă: 7,6% consideră relațiile destul de proaste, iar 3,2% foarte proaste.

În ceea ce privește domeniile în care Franța are o prezență semnificativă în România, cultura ocupă primul loc, fiind menționată de 32,8% dintre respondenți.

Urmează economia și investițiile, cu 26,6%, educația și cercetarea, cu 24,1%, securitatea și apărarea, cu 23,5%, respectiv diplomația, cu 22,5%.

Doar 4,8% dintre tineri consideră că Franța nu are o prezență semnificativă în România.

Ambasadorul Franței: „Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă”

Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, afirmă că rezultatele cercetării vor ajuta autoritățile franceze să își adapteze comunicarea, în special în domeniul apărării.

„Rezultatele sondajului realizat de INSCOP sunt foarte interesante pentru noi, deoarece ne permit să înțelegem mai bine percepția asupra activității noastre în România și să ne adaptăm, în consecință, comunicarea. Obiectivul nostru este de a face cunoscut ceea ce facem zi de zi în România în domeniul apărării”, a declarat diplomatul.

Acesta susține că Franța își propune să explice mai clar rolul militarilor săi și beneficiile concrete ale cooperării bilaterale.

„Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă, dar și mai accesibilă și mai apropiată de români. Nu este vorba doar despre o mai bună comunicare a activităților noastre, ci și despre explicarea mai clară a scopului acestora, a rezultatelor lor concrete și a modului în care acestea contribuie la consolidarea legăturilor dintre Franța și România”, a adăugat Nicolas Warnery.

INSCOP: Încredere ridicată, dar informații puține despre trupele franceze

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că percepția favorabilă asupra Franței nu se limitează la cooperarea militară, ci reflectă un parteneriat mai amplu, care include economia, cultura și educația.

„Relațiile dintre România și Franța beneficiază de un capital solid de încredere în rândul tinerilor români. Imaginea favorabilă a Franței se sprijină pe percepția unui parteneriat complex, care include cultura, educația, economia și securitatea”, a declarat Ștefureac.

Potrivit acestuia, cercetarea scoate în evidență o diferență importantă între încrederea acordată Franței și cunoașterea efectivă a activităților sale militare în România.

„Franța este percepută drept un aliat credibil în cadrul NATO, însă se observă un decalaj între încrederea ridicată și nivelul limitat de informare cu privire la prezența trupelor franceze în România”, a explicat directorul INSCOP.

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea Ambasadei Franței în România, în perioada 8–24 septembrie 2026.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârste între 18 și 30 de ani.

Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%

Întrebat, în cadrul conferinței de presă susținute miercuri, cum comentează declarațiile liderei partidului german, în contextul parteneriatului euroatlantic dintre România, Europa și Statele Unite, ministrul INvestițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a spus că afirmațiile acesteia sunt nefericite și reprezintă o jignire la adresa românilor.

„Cred că este o declarație nefericită puțin spus, aș spune chiar jignitoare la adresa românilor. Românii sunt cetățenii ai Uniunii Europene.

În câteva luni vom face 20 de ani de când suntem membri ai Uniunii Europene și cred că contribuția României și a românilor, atât la economia europeană, cât și la Uniunea Europeană per ansamblu, este una importantă. Din punctul meu de vedere, declarația, v-am zis, este cel puțin nefericită, ca să nu zic jignitoare”, a declarat ministrul.

Informații de context

Pe 28 octombrie, co-lidera AfD a acuzat explicit pe X că tot mai mulți migranți din România „jefuiesc sistemul social” german, făcând referire la alocațiile pentru copii, ajutoarele sociale de bază și serviciile medicale.

Weidel a invocat situația orașului Magdeburg, unde cheltuielile sociale asociate cetățenilor români ar fi ajuns, potrivit afirmațiilor sale, la trei milioane de euro pe an, de 20 de ori mai mult decât în urmă cu aproximativ un deceniu.

„Alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an. Numai cu AfD va exista o schimbare de direcție în politica privind migrația!”, a scris atunci Alice Weidel.

Afirmațiile au provocat reacții în rândul politicienilor români.

Președintele USR, Dominic Fritz, i-a cerut liderei AfD să-și ceară scuze, susținând că sute de mii de români muncesc în Germania și contribuie la sistemul de asigurări sociale al acestei țări.

De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a catalogat declarațiile drept condamnabile și a subliniat că naționalitatea nu poate deveni un criteriu de discriminare într-o Europă construită pe principiile liberei circulații și egalității în drepturi.

„Inculparea colectivă pe criteriul originii contravine valorilor pe care s-a clădit UE”, a transmis Sorin Grindeanu, într-un mesaj adresat, pe X, liderului partidului german AfD.

Potrivit acestuia, trei din patru români de vârstă activă lucrează în Germania, proporție similară celei înregistrate în rândul germanilor. Grindeanu a precizat că peste 4.000 de români sunt medici și tratează pacienții germani.

Liderul PSD a criticat declarațiile lui Alice Weidel, afirmând că acestea readuc în discuție xenofobia și contravin valorilor europene.

Grindeanu a susținut că românii merită același respect pe care îl primesc germanii în celelalte state europene.

„Spre deosebire de dumneavoastră, eu voi apăra drepturile germanilor care lucrează sau călătoresc în UE, la fel cum îi apăr astăzi pe compatrioții mei români”, a transmis Sorin Grindeanu.

Alice Weidel a lansat un atac direct la migranții din România.

„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, îngrijire medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile s-au multiplicat de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an. O cotitură în politica de migrație este posibilă doar cu AfD!”, a scris Weidel pe X.

România ar putea beneficia de aproximativ 60 de miliarde de euro în viitorul buget al Uniunii Europene, însă negocierile nu au ajuns încă la o concluzie, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Acesta a declarat că discuțiile sunt într-o etapă incipientă și că suma finală va depinde de acordul la care vor ajunge statele membre în Consiliul European.

Întrebat despre negocierile pentru viitorul buget al UE și despre banii pe care i-ar putea primi România pentru finanțare, ministrul a spus că, pentru moment, discuțiile vizează cadrul general al bugetului european.

„Deocamdată suntem la faza incipientă, respectiv la negocierea generală a bugetului. După cum ați văzut și în spațiul public, încă nu s-a ajuns la un consens în Consiliul European. Există niște cifre avansate la acest moment, undeva în jur de 60 de miliarde de euro pentru România, însă negocierea nu este finalizată”, a spus Mihai Ghigiu.

El a mai precizat că este dificil să estimeze suma pe care o va primi România înainte ca statele membre să ajungă la un acord privind bugetul.

După încheierea negocierilor la nivel european, fiecare țară va trebui să pregătească un plan național, în care să stabilească modul în care vor fi folosiți banii.

Acest document se va numi Planul pentru Parteneriat Național și Regional (PPNR), anunță Mihai Ghigiu, care speră ca elaborarea lui să fie însoțită de dezbateri publice.

„Până la momentul la care Consiliul nu va ajunge la o înțelegere, mi este foarte greu să vă spun suma, plecând de la acea înțelegere a Consiliului, fiecare țară va avea obligația de a prezenta un plan național, un PPNR se va numi, Planul pentru Parteneriat Național și Regional, în care vom avea dezbateri publice, asta îmi doresc foarte mult, să avem dezbateri publice, ca acest plan să fie unul cu adevărat relevant pentru toată lumea și nu un plan făcut în birou”, a declarat ministrul.

România ar putea avea nevoie și de alte instrumente de finanțare

Ministrul a mai spus că viitoarea programare bugetară nu se va baza doar pe fondurile europene și pe investițiile naționale. Pentru atingerea obiectivelor de investiții, România ar putea avea nevoie și de instrumente financiare în plus.

„Ceea ce cred, de asemenea, că este important de spus, că în viitoarea programare bugetară, pe lângă fondurile europene, pe lângă investițiile naționale, vom avea nevoie și de diferite instrumente financiare pentru a ne atinge toate obiectivele. Fie că ne referim la instrumente de tipul parteneriatului public-privat, bănci de investiții, credite și așa mai departe”, a explicat Ghigiu.

Ce se întâmplă cu cele 6,4 miliarde de euro așteptate în acest an

De asemenea, el a fost întrebat despre cele aproximativ 3 miliarde de euro care ar putea intra în România până la finalul acestui an și despre discuțiile pe care le-a avut cu premierul și cu ministrul Finanțelor în legătură cu acest subiect.

Ghigiu a spus că i-a informat pe prim-ministru și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, despre situație. Potrivit declarațiilor sale, valoarea oficială va fi cunoscută după data de 20 noiembrie.

„Le-am informat atât pe domnul prim-ministru, cât și pe domnul ministru Nazare. Cifra oficială o vom vedea după 20 noiembrie”, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Acesta a explicat că una dintre componentele importante ale sumei este reprezentată de granturi, adică fonduri nerambursabile.

„Partea mai sensibilă, să zic așa, este partea de grant. Când ne referim la cele 6,4 miliarde, ne referim atât la sume din grant, cât și la sume din împrumut. Sumele din grant, într-adevăr, erau cuprinse în buget, dar haideți să vedem suma finală aprobată de Comisie”, a mai spus Mihai Ghigiu.