Comisia Europeană a plătit 189 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, în urma finalizării cu succes de către Republica Moldova a 24 de reforme. Acest lucru evidențiază progresele semnificative realizate de Republica Moldova pentru a avansa pe calea aderării sale la UE.
Din această sumă, 173 de milioane de euro vor fi plătite direct la bugetul de stat, iar 16 milioane de euro vor sprijini proiecte din Moldova prin intermediul Platformei de investiții pentru politica de vecinătate. Plata efectuată marți se adaugă celor 289 de milioane de euro acordate Republicii Moldova în 2025.
„Republica Moldova și-a îndeplinit din nou angajamentele asumate în ceea ce privește UE. Reformele puse în aplicare aduc beneficii reale, de la mai puține formalități administrative la servicii online mai bune și un mediu mai curat. Atunci când partenerii noștri își respectă angajamentele, UE trebuie de asemenea să își respecte angajamentele. Fondurile noastre îi vor sprijini în mod direct pe cetățenii moldoveni și vor ajuta această țară să își continue calea către UE”, a declarat Marta Kos, comisara pentru extindere.
Această plată urmează evaluării pozitive de către Comisie a 24 de etape finalizate de Republica Moldova în cadrul Mecanismului de reformă și creștere. Principalele reforme realizate au vizat, printre altele, reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderi, consolidarea securității cibernetice și a răspunsului la situații de urgență, realizarea de progrese în ceea ce privește digitalizarea serviciilor guvernamentale, ameliorarea transparenței bugetare, precum și consolidarea sistemelor antifraudă, de recuperare a activelor și judiciar. Au fost lansate piețe naționale ale energiei electrice și de echilibrare, iar gradul de adoptare a energiei din surse regenerabile a crescut.
În cadrul planului de creștere, Republica Moldova realizează reforme care au ca scop să facă țara mai atractivă pentru investițiile străine. Având în vedere acest obiectiv, în luna septembrie 2025 Comisia a lansat o cerere de exprimare a interesului adresată sectorului privat, cu scopul de a stimula investițiile în Republica Moldova; cererea este deschisă până în iunie 2026. Această inițiativă urmărește să creeze în Republica Moldova o serie de investiții private transformatoare care să fie eligibile pentru sprijin din partea Comisiei și a instituțiilor financiare partenere.
Tot mai mulți cetățeni greci traversează granița în Bulgaria pentru a profita de prețurile mai mici la carburanți, într-un fenomen care capătă amploare și atrage atenția autorităților, potrivit novinite.com.
Diferențele de preț pot ajunge până la 50 de cenți pe litru, ceea ce face ca deplasarea peste graniță să fie rentabilă chiar și pe distanțe mai lungi.
Potrivit relatărilor din teren, unii șoferi încearcă să transporte cantități suplimentare de combustibil în recipiente, practică interzisă de legislația greacă.
Autoritățile efectuează controale la revenirea în țară pentru a preveni astfel de abuzuri.
Nu doar benzinăFenomenul nu se limitează la benzină.
Mulți greci merg în Bulgaria pentru a cumpăra carne, mai ales în perioadele aglomerate precum sărbătorile de Paște, invocând atât prețurile mai mici, cât și calitatea produselor.
De asemenea, magazinele bulgare atrag clienți interesați de îmbrăcăminte, încălțăminte și electrocasnice, deși avantajul prețurilor la alimente s-a diminuat în ultima perioadă, pe măsură ce costurile din Bulgaria s-au apropiat de cele din Grecia.
Și bulgarii fug în Grecia pentru cumpărăturiInteresant este că tendința cumpărăturilor transfrontaliere nu mai este unidirecțională.
După ce guvernul grec a impus un plafon de profit pentru comercianții de produse alimentare, tot mai mulți bulgari aleg să facă cumpărături în Grecia, unde unele alimente au devenit mai accesibile.
Această dinamică reflectă o schimbare a comportamentului de consum în regiune și evidențiază impactul politicilor economice asupra fluxurilor transfrontaliere.
„Turismul de combustibil” devine un trend„Turismul de combustibil” și cumpărăturile peste graniță devin astfel o realitate tot mai prezentă în sud-estul Europei, alimentată de diferențele de preț și de adaptarea rapidă a consumatorilor la oportunitățile economice din țările vecine.
„La finalul acestui an, dacă și după discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, cu cel mai mare constructor pe care îl avem și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres la finalul acestui an, finalizate”, a spus marți, ministrul Transporturilor.
În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că acesta nu este suficient pentru nevoile existente: „Este un buget modest, nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde, am ajuns la 42.014, la care mai adăugăm încă un miliard anul acesta, estimăm un miliard de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa cu sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm”.
Privind A7, Șerban a precizat că tronsonul Bacău Pașcani va fi finalizat până la finalul lunii august. „Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu se pierd bani, așa cum spune toată lumea. Acolo sunt bani din împrumut, nu sunt bani din grant”, spune Șerban.
„Aderarea la o organizație percepută drept un „club al economiilor dezvoltate” transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.
Procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității. Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei „OECD Economics Department Working Papers no. 834”, alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor.
O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii („tax wedge”). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii.
În același timp, apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.
În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.
Oportunitate majoră, stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoniParcurgând studiul recent al OCDE, elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.
România ocupă în prezent o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu.
Consider că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat.
Astfel, din experiența internațională s-a observat că, în multe economii emergente, inclusiv în Europa Centrală și de Est, investițiile străine creează uneori „insule de productivitate” prea puțin conectate la economia locală în ansamblu. Aceasta descrie situația în care unele companiile multinaționale care operează cu lanțuri de aprovizionare globalizate creează o facilitate punctuală de producție în economia locală, atrase poate de forța de muncă mai ieftină sau de proximitatea pieței de desfacere, dar aceste firmele locale rămân limitate la activități cu valoare adăugată scăzută sau nu se integrează pe verticală în activitatea economică locală. De aceea, contribuția lor la difuzia tehnologiei, inovare și dezvoltarea multidirecțională a afacerilor locale se plasează sub nivelul optim. Beneficiile sunt așadar limitate pentru țara gazdă.
Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe. Acestea trebuie să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere. Un pas important pentru dezvoltarea unor relații stabile de colaborare industrială va putea fi realizat doar atunci când firmele locale și-ar crește rolul în cadrul parteneriatelor cu investitorii străini, de la simpli furnizori la parteneri de dezvoltare și integrare tehnologică.
Pledoarie pentru o schimbare de paradigmă pe piața munciiÎn plan social, analiza OCDE pledează pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii, în care deficiențele și decalajele din prezent să fie abordate ca oportunități de dezvoltare. Din această perspectivă, inegalitatea și fragmentarea pieței muncii devin rezerve de creștere neexploatate. Identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) ne oferă de fapt pârghiile pentru a accelera creșterea potențială a economiei. Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie.
Pentru atingerea acestor obiective, politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.
OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă.
Accent pe avansul digitalizăriiO altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza. Deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității. Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii.
Pentru a monitoriza dacă succesul diplomatic și administrativ de până acum al demersurilor de aderare la OCDE se traduce în succes economic real, se poate utiliza un mix de indicatori utilizat în raport și care reflectă cel mai bine canalele de transmisie menționate anterior, reprezentativi pentru cele mai importante categorii: risc și stabilitate financiară, fluxuri de capital și investiții, productivitate și structură economică, guvernanță și eficiență instituțională, eficiență a cheltuielilor publice și capital uman, mobilitate și coeziune socială.
Un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Dincolo de dimensiunea tehnologică propriu-zisă, digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile printr-o serie de mecanisme structurale care influențează funcționarea piețelor, eficiența instituțională și sustenabilitatea finanțelor publice.
Aceste efecte devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale. Aceste evoluții pot fi monitorizate prin indicatori precum:
Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică.
De aceea, trebuie corectată traiectoria de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie.
Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%). Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025.
O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului.
Contează nu doar volumul ci și calitatea investițiilor pentru creșterea PIB potențialTotodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat. Așa cum știm, nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial. Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale.
În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).
Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate.
România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabilAșadar, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei.
În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% – 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă.
Pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță — de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman – trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare. Experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.
În definitiv, apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă”, arată Leonardo Badea, în analiza transmisă.
Notă: Intertitlurile aparțin Mediafax.
Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 05:00 și 23:59, după ce sindicatul ver.di a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Potrivit operatorului aeroportuar, în aceste condiții „operațiunile nu mai pot fi menținute”, iar toate zborurile programate pentru ziua de miercuri au fost anulate, transmite Euronews.
Zeci de mii de pasageri, obligați să își schimbe planurileÎn total, 445 de decolări și aterizări erau programate, însă niciun zbor nu va avea loc. Cei aproximativ 57.000 de pasageri afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramare sau alternative de călătorie. Pentru biletele achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici.
Greva include angajați din domenii-cheie pentru funcționarea aeroportului, printre care serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, funcționarea aeroportului este imposibilă.
Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii cer o creștere salarială de aproximativ 6%, în timp ce oferta angajatorului prevedea majorări de doar 1-1,5% pe an.
Conducerea aeroportului din Berlin critică grevaDirectorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Reprezentanții companiei speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord. Nu este primul astfel de incident: în februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa. Recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.
„Ritmul de dezvoltare a sistemelor de armament, în principal a sistemelor de drone fără pilot, și sofisticarea metodelor utilizate pentru desfășurarea acestora sunt de așa natură încât nicio regiune a Rusiei nu se poate simți în siguranță”, a spus Serghei Șoigu despre producția ucraineană de drone, relatează Reuters.
Declarațiile făcute de fostul ministru și actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei în cadrul unei reuniuni desfășurate la Ekaterinburg.
Șoigu a avertizat și cu privire la numărul de acțiuni de sabotaj atribuite Ucrainei pe teritoriul rus. Acesta a spus că numărul a crescut semnificativ, ajungând la 1.830 de incidente în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 40% față de anul anterior.
Fostul ministru a mai precizat că sabotajele ucrainene sunt susținute de servicii de informații din 56 de țări, fără a preciza exact ce servicii de informații.
Creșterea numărului atacurilor și pericolul dronelor a fost subliniată și de primarul Moscovei care a anunțat că în decursul zilelor de sâmbătă și duminică, apărare antiaeriană a doborât 250 de drone ucrainene, cel mai important atac din ultimul an.
Conform amendamentului, pensionarii militari cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei. Pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul prevăzut este de 800 de lei, iar pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să beneficieze de 1.000 de lei.
Amendamentul a fost susținut de parlamentarii PSD, AUR și de reprezentanți ai grupului PACE. Împotriva propunerii au votat aleșii PNL, USR și UDMR.
Dezbaterile din comisii au fost marcate de schimburi dure de replici între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, dar și între PSD și PNL. Deputatul PSD Adrian Câciu a fost acuzat de populism de deputatul PNL Robert Sighiartău, care i-a reproșat că măsura ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.
În replică, Adrian Câciu a respins criticile și a susținut că problemele actuale nu pot fi puse în sarcina PSD, trimițând indirect și la fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.
Și reprezentanții USR au criticat amendamentul, susținând că măsura „îi umilește pe pensionarii militari”, deoarece ar reprezenta, în esență, un ajutor social, nu o soluție reală pentru corectarea pensiilor. De altfel, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara recent că pensionarii militari au nevoie de pensii corecte, nu de ajutoare sociale.
Subiectul rămâne unul sensibil în Parlament, pe fondul disputelor privind echitatea sistemului de pensii militare și soluțiile bugetare prin care statul poate interveni pentru sprijinirea celor cu venituri mici.
„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.
Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.
„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente! Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.
„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.
Sursa din guvernul iranian a precizat, pentru Reuters, că ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu Statele Unite, transmise Teheranului de către două țări intermediare.
Potrivit oficialului, poziția lui Khamenei privind răzbunarea împotriva SUA și Israelului a fost „foarte dură și serioasă” în cadrul primei sale sesiuni de politică externă. Acesta nu a precizat dacă Mojtaba Khamenei a participat personal.
Informațiile apar la doar o zi după declarațiile contondente susținute de Trump, luni, la Casa Albă. Președintele SUA a precizat că Iranul pare să dorească un acord de pace, dar că Washingtonul nu știe cu cine să negocieze. Trump a precizat că există persoane care vor să negocieze, însă identitatea lor rămâne neclară pentru partea americană.
Luni seară, doi lideri au autorităților iraniene au fost uciși, în atacuri ale Israelului. Doi dintre aceștia sunt Ali Larijani, șeful Consiliului de securitate și Gen. Gholam Reza Soleimani, șeful miliției Basij. Anunțul a fost dat marți, Israel Kratz, ministrul Apărării din Israel.
Anunțul a fost dat după ce armata israeliană (IDF) a anunțat anterior că a lansat o „serie de atacuri la scară largă” asupra capitalei Iranului și că a intensificat atacurile împotriva militanților Hezbollah din Liban, susținuți de Iran.
Autoritățile turce asigură că infrastructura turistică funcționează normal în întreaga țară, potrivit Le Figaro.
Deși aproape 800.000 de turiști francezi și-au anulat deja călătoriile în străinătate în această vară, potrivit firmei de cercetare Protourisme, Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, în colaborare cu Agenția pentru Dezvoltare și Promovare a Turismului (TGA), reiterează faptul că Turcia nu este implicată în conflictele în curs din Orientul Mijlociu. Principalele destinații turistice – Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Cappadocia – continuă să primească vizitatori din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără întrerupere.
Aceasta este o problemă majoră pentru economia turcă, turismul fiind o piatră de temelie. Sectorul reprezintă aproape 10% din activitatea națională și joacă un rol vital în veniturile țării. În 2025, Turcia a atins un nivel fără precedent al turismului, cu aproape 63,9 milioane de vizitatori, generând venituri de peste 65 de miliarde de dolari.
Ajustări de rute aerieneÎn domeniul transportului aerian, repercusiunile tensiunilor regionale se reflectă în principal în ajustări specifice ale anumitor rute din Orientul Mijlociu: mai multe companii aeriene au redus, reprogramat sau suspendat zborurile către hub-uri precum Dubai, Tel Aviv și Amman. Cu toate acestea, aceste ajustări rămân izolate și nu semnifică o paralizie generală a transportului aerian în regiune.
Zborurile internaționale către și dinspre Turcia rămân neîntrerupte. Majoritatea conexiunilor dintre Europa și principalele aeroporturi turcești continuă să funcționeze conform orarelor programate, fără restricții operaționale semnificative.
Turcia menține promovarea destinațieiÎn ceea ce privește distribuția, operatorii turistici, agențiile de turism și alți parteneri sunt invitați să mențină promovarea destinației pe tot parcursul sezonului estival 2026. Autoritățile turce indică faptul că sunt pregătite să îi sprijine cu date actualizate și informări la cerere, pentru a răspunde la întrebările clienților și echipelor de vânzări.
O dronă a fost găsită marți dimineața în satul Tudora, raionul Ștefan Vodă din republica Moldova, la aproximativ 2 km de linia de frontieră,
Poliția de Frontieră informează că aparatul este activ și, conform evaluării vizuale, este posibil să fie dotat cu încărcătură explozivă.
Specialiștii Secției tehnico-explozive vor efectua o explozie controlată, iar zona este asigurată prin paza perimetrului pentru siguranța localnicilor.
„În dimineața zilei de 17 martie 2026, ora 01:30, în zona de responsabilitate a SPF Olănești, flancul drept, la aproximativ 200 m de la frontiera de stat, pe direcția Iaskî (UA) – Crocmaz (RM), polițiștii de frontieră au observat și auzit un aparat de zbor necunoscut, asemănător unei drone de tip Shahed. Potrivit datelor constatate la fața locului, obiectul aerian a fost detectat la o înălțime de până la 150 m, survolând spațiul aerian al Republicii Moldova în sectorul menționat, ulterior deplasându-se în direcția localității Căplani”, a transmis Poliția de frontieră.
Reprezentanții Guvernului transmit că localnicii din zonă sunt evacuați.
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters.
Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”.
Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat.
În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi.
În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19.
Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Un petrolier rusesc fără echipaj, grav avariat în urma unui presupus atac cu drone, plutește în derivă de mai multe zile în Marea Mediterană, între Italia și Malta și ridică temeri serioase privind o catastrofă ecologică de proporții, potrivit CNN.
Nava, Arctic Metagaz, transportă o încărcătură uriașă: aproximativ 900 de tone de motorină și peste 60.000 de tone de gaz natural lichefiat – considerată extrem de periculoasă de autoritățile europene.
Imaginile surprinse de la distanță arată vasul înnegrit, fumegând și înclinat, cu o spărtură majoră în bord și urme vizibile de substanțe în apă.
Echipajul a fost evacuatPotrivit Ministerului rus de Externe, incidentul a avut loc pe 3 martie, în ape internaționale din centrul Mediteranei, la aproximativ 168 de mile marine sud-est de Malta.
Moscova susține că petrolierul a fost atacat de drone maritime și aeriene.
Cei 30 de membri ai echipajului au abandonat nava după izbucnirea incendiului.
Unii dintre ei au suferit arsuri, iar toți au fost salvați de Garda de Coastă libiană și transportați la Benghazi.
Autoritățile ruse au acuzat Ucraina de atac, calificând incidentul drept „act de terorism” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Kievul nu a comentat până în prezent aceste acuzații.
„O bombă cu ceas” în largul EuropeiÎntre timp, petrolierul a rămas fără propulsie și sistem de navigație, fiind complet în derivă. Oficialii italieni avertizează că schimbările de vânt ar putea împinge nava spre țărmurile Italiei.
În cadrul unei reuniuni de urgență convocate de premierul italian Giorgia Meloni, situația a fost descrisă drept extrem de periculoasă.
Un oficial prezent la discuții a numit vasul „o bombă cu ceas umplută cu gaz”.
Italia și Malta monitorizează permanent situația și au trimis remorchere și echipamente antipoluare în zonă, pregătite să intervină în caz de urgență. Nava se afla recent la aproximativ 20 de mile marine de insula italiană Linosa.
Proprietarul navei e de negăsitResponsabilitatea pentru salvarea navei revine companiei ruse care o deține, însă autoritățile italiene și malteze nu au reușit până acum să stabilească un contact clar cu proprietarul.
Experți maritimi analizează mai multe scenarii: remorcarea navei către un port sigur sau, în cel mai rău caz, scufundarea controlată în ape adânci pentru a evita un dezastru.
O catastrofă ecologică „devastatoare”Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă.
Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), o eventuală scurgere ar putea avea consecințe devastatoare.
Vorbim de incendii la suprafața apei, formarea de nori criogenici letali pentru fauna marină și de poluare severă și de lungă durată a apei și atmosferei.
Zona în care plutește petrolierul este una dintre cele mai bogate în biodiversitate din Marea Mediterană, fiind habitat pentru numeroase specii protejate și rută de migrație pentru tonul roșu și peștele spadă.
Ecologiștii avertizează că un accident ar putea afecta grav economia locală a insulelor din zonă, dependente de pescuit și turism, iar impactul asupra ecosistemelor ar putea fi ireversibil.
Japonia a pierdut un număr uriaș de turiști chinezi într-o singură lună, dar turismul național nu a fost foarte afectat, potrivit CNBC. Sosirile în Japonia din China au scăzut cu peste 60% în ianuarie, în comparație cu perioada similară a anului trecut, așa cum arată datele de la Organizația Națională de Turism din Japonia (JNTO). În mod neașteptat, numărul total al turiștilor care au intrat în Japonia a scăzut cu doar 4,9% în ianuarie.
Turiștii din Coreea de Sud și din Taiwan au umplut golul provocat de chinezi. Statistica arată că sosirile turiștilor din Coreea de Sud au crescut cu 21,6%, depășind China în clasamentul celei mai mari surse de vizitatori străini. De asemenea, în ianuarie au fost de două ori mai mulți vizitatori din Taiwan decât din China, numărul lor crescând cu 17%.
Întrebarea este dacă turiștii chinezi vor redeveni interesați de Japonia. Experții cred că pe termen scurt acest lucru nu este posibil din cauza condițiilor economice și politice, dar și a influențelor de pe rețelele de socializare. De aceea, japonezii au început să se reorienteze încercând să atragă atenția altor asiatici și europenilor.
În comunicatul oficial se arată că „polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Prahova – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase desfășoară, în această dimineață, o amplă acțiune operativă”, într-un dosar penal coordonat de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, „în baza mandatelor de percheziție domiciliară emise de instanța competentă, polițiștii pun în executare 17 mandate de percheziție, în județul Prahova”, mai precizează comunicatul.
Vizate: firme de gestionare a deșeurilor și persoane suspectePotrivit autorităților, „activitățile vizează punctele de lucru a două societăți comerciale care desfășoară activități în domeniul colectării, tratării și eliminării deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și domiciliile unor persoane fizice bănuite de implicare în activități infracționale”.
La acțiune participă polițiști din mai multe structuri, inclusiv Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Criminalistic, dar și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Suspiciuni de deversări ilegale într-un râu din PloieștiÎn comunicat se arată că ancheta vizează infracțiuni legate de „neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii privind gestionarea deșeurilor periculoase, precum și de abandonare, aruncare sau ascundere a deșeurilor”. Potrivit verificărilor efectuate, „cele două societăți comerciale ar fi deversat deșeuri, atât periculoase, cât și nepericuloase, în perioada octombrie 2025 – prezent, în albia unui râu din municipiul Ploiești”, mai spune comunicatul.
În urma perchezițiilor, 7 persoane urmează să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova pentru audieri și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun, sub coordonarea procurorilor. Acțiunea beneficiază de sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Prahova.
Autoritățile subliniază că cercetările continuă, iar „pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform prevederilor legale”. Cazul vizează posibile încălcări grave ale legislației privind regimul deșeurilor, cu impact asupra mediului și sănătății publice.
Prețul petrolului și-a revenit marți, accelerându-și redresarea și crescând cu peste 5%, după o scădere bruscă din ziua precedentă, determinată de îngrijorările persistente cu privire la aprovizionarea cu țiței din Orientul Mijlociu, unde instalațiile energetice strategice sunt atacate din nou, potrivit Le Figaro. În jurul orei 06:15 GMT, prețul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), referința SUA, a crescut cu 5,16%, ajungând la 98,32 dolari pe baril. Țițeiul Brent, referința globală, a crescut și el, ajungând la 104,88 dolari pe baril. Luni scăzuse cu 2,84%.
La închiderea tranzacțiilor din Asia, piața a înregistrat o creștere bruscă, iar prețurile au crescut din nou pe fondul atacurilor iraniene asupra infrastructurii energetice strategice din Orientul Mijlociu, alimentând și mai mult îngrijorările cu privire la întreruperile aprovizionării cu țiței.
Uzina de procesare a petrolului din Fujairah, de pe coasta de est a Emiratelor Arabe Unite, a fost vizată marți de un alt atac cu drone care a provocat un incendiu, potrivit autorităților locale. Instalația, situată dincolo de Strâmtoarea Ormuz, fusese deja lovită cu o zi înainte de un atac cu drone, determinând compania națională de petrol ADNOC să își suspende transporturile de țiței la fața locului. Aceste tipuri de atacuri întunecă și mai mult perspectivele aprovizionării globale cu energie, deoarece războiul intră în a treia săptămână, iar traficul rămâne practic paralizat în Strâmtoarea strategică Ormuz.
Petrol din rezervele strategiceAgenția Internațională pentru Energie (AIE) și-a declarat într-adevăr disponibilitatea de a elibera mai mult din rezervele sale strategice de petrol „dacă este necesar”, în urma anunțului de miercuri privind o eliberare de 400 de milioane de barili și având în vedere că Japonia și-a deschis deja rezervele strategice. Cu toate acestea, situația rămâne incertă, iar tensiunile sunt mari.
Luni, președintele american Donald Trump și-a reiterat apelul către țările din Golf dependente de petrol de a securiza Strâmtoarea Ormuz, acuzând unele că „nu vor să se implice”. Această situație alimentează anticiparea unor acțiuni concrete. Mai mult, Donald Trump a amenințat că va extinde atacurile asupra insulei iraniene Kharg pentru a viza infrastructura petrolieră strategică crucială pentru exporturile Teheranului, pe care Washingtonul o cruțase weekendul trecut. „Aceasta nu este o piață concentrată pe o singură știre”.
Incidentul, relatat de Reuters, ar fi avut loc luni noaptea, în contextul tensiunilor crescute dintre Afganistan și Pakistan.
Guvernul taliban susține că cel puțin 400 de oameni au murit și alți 250 au fost răniți în urma atacului. De cealaltă parte, autoritățile de la Islamabad neagă că ar fi vizat un obiectiv civil, afirmând că loviturile au fost îndreptate exclusiv asupra unor instalații militare și infrastructuri de sprijin pentru terorism.
Mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilorAhmad, un bărbat de 50 de ani aflat în tratament în centrul lovit, a descris scenele dramatice trăite în timpul bombardamentului. Acesta a povestit că flăcările au cuprins rapid clădirea, iar colegii săi au murit fără a putea fi salvați.
„Totul a luat foc. Era ca în Ziua de Apoi”, a declarat el, menționând că era singurul supraviețuitor dintre cei 25 de colegi de cameră.
Alți martori confirmă amploarea tragediei. Un angajat al departamentului de radiologie a precizat că majoritatea pacienților locuiau în containere amplasate în incinta centrului, iar zonele lovite direct nu au lăsat aproape niciun supraviețuitor.
Distrugeri masive și intervenții limitateLa fața locului, clădirile au fost reduse la ruine, iar pereții înnegriți și obiectele personale împrăștiate indică violența exploziilor. Medicii au relatat că au avut loc cel puțin trei explozii puternice, care au aruncat oamenii de la un perete la altul.
Dr. Ahmad Wali Yousafzai a declarat că unitatea medicală găzduia aproximativ 2000 de pacienți în momentul atacului. În haosul creat de incendii și explozii, personalul medical a fost depășit numeric și nu a reușit să salveze toate victimele.
Un șofer de ambulanță a transportat mai multe cadavre către un spital din apropiere, însă a avertizat că sub dărâmături se află încă numeroase trupuri neînsuflețite.
Irlanda a înregistrat cea mai mare creștere economică din Europa în 2025, cu un avans de 12,3% al PIB-ului real. Economiștii explică însă că acest rezultat este influențat în mare măsură de activitatea companiilor multinaționale, în special americane, care își desfășoară operațiunile financiare prin Irlanda, mai arată Euronews.
După Irlanda, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de:
Specialiștii spun că aceste rezultate sunt normale, deoarece economiile mai puțin dezvoltate tind să crească mai rapid, recuperând decalajele față de statele bogate.
Spania, cea mai performantă economie mare din UEDintre marile economii europene, Spania a avut cea mai bună evoluție, cu o creștere de 2,8%. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori. Turismul puternic, politicile de imigrație care au crescut populația activă și investițiile publice au fost factorii decisivi. Totuși, experții avertizează că productivitatea a rămas relativ scăzută, ceea ce limitează creșterea veniturilor individuale.
La polul opus, Germania și Finlanda au înregistrat cele mai slabe performanțe, cu doar 0,2% creștere economică. Italia a avut un avans modest de 0,5%, iar Franța a crescut cu 0,8%. Economiștii explică această stagnare prin impactul așa-numitului „șoc China”, adică creșterea exporturilor chineze care afectează competitivitatea industriilor europene, în special în Germania.
Țările nordice, evoluții mixteÎn regiunea nordică, rezultatele au fost diferite de la o țară la alta:
Aceste diferențe reflectă structura economică variată a statelor nordice și expunerea diferită la piețele globale. Specialiștii avertizează că o creștere a PIB-ului nu se traduce automat în venituri mai mari pentru populație.
În cazul Spaniei, de exemplu, creșterea economică a fost susținută în mare parte de creșterea populației, nu de productivitate. Astfel, veniturile individuale pot rămâne stagnante, chiar dacă economia per ansamblu crește. Potrivit estimărilor OECD, Spania ar putea rămâne liderul creșterii economice și în 2026, cu un avans de 2,2%, depășind alte economii majore europene.
Sursa: Eurostat • Growth rate of GDP
În ansamblu, datele arată o Europă cu ritmuri de creștere inegale, în care statele din sud și est recuperează rapid, în timp ce economiile tradițional puternice se confruntă cu provocări structurale tot mai mari.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat marți la Londra, unde are programată o întâlnire cu premierul britanic Keir Starmer, relatează dpa.
În această perioadă, atenția internațională se îndreaptă tot mai mult către conflictul din Iran, care continuă să escaladeze, în timp ce războiul din Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru aliații occidentali.
Prim-ministrul britanic își dorește menținerea conflictului din Ucraina pe agenda globală, în ciuda evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În același context, Statele Unite au decis să relaxeze temporar sancțiunile impuse țărilor care importă petrol rusesc.
Măsura aceasta urmărește, de fapt, stabilizarea pieței energetice, care oferă și un avantaj indirect președintelui rus, Vladimir Putin.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Downing Street 10, Keir Starmer a făcut o precizare despre riscurilor generate de această situație, spunând că „nu putem permite ca războiul din Golf să se transforme într-un câștig neașteptat pentru Putin”.
Ministrul britanic al apărării, John Healey, a confirmat vizita liderului ucrainean și a menționat sprijinul semnificativ acordat recent Kievului.
El a precizat în fața Parlamentului că „luna trecută am livrat Ucrainei 3.500 de drone, 18.000 de proiectile de artilerie și trei milioane de bucăți de muniții mici”.
Despre nivelul de dificultate care se instalează treptat la nivel internațional, el a afirmat că „ne confruntăm cu două conflicte pe două continente, susținute de o axă a agresiunii cu tactici similare și tehnologii similare”.
„În numele Regatului Unit”, a mai declarat el, „nu vom uita de războiul din Europa, iar hotărârea noastră totală de a fi alături de Ucraina rămâne neclintită”.
Președintele american Donald Trump a solicitat amânarea cu „aproximativ o lună” a vizitei sale programate la Beijing, în contextul războiului în desfășurare în Orientul Mijlociu.
„Din cauza războiului, simt că vreau să fiu aici, că trebuie să fiu aici. Așa că am solicitat amânarea întâlnirii cu aproximativ o lună. Și aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu el. Avem o relație foarte bună”, a spus Trump, referindu-se la președintele chinez Xi Jinping, notează BBC.
China a declarat că se află în contact cu SUA în legătură cu vizita lui Trump. „Diplomația la nivel de șef de stat joacă un rol strategic de orientare de neînlocuit în relațiile dintre China și SUA. Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al țării, Lin Jian, potrivit The Guardian.
Anterior, președintele Trump sugerase că vizita sa în China ar putea fi suspendată dacă Beijingul nu răspundea la solicitarea SUA de a obține ajutor din partea unor țări terțe pentru securizarea strâmtorii Ormuz.
Luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că au loc discuții „de la lider la lider” între președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping și că, „în acest moment”, Trump așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Totuși, ea a punctat că aceste date „ar putea fi modificate”, potrivit AP.
Momentan, întâlnirea dintre Trump și omologul său chinez este programată să aibă loc între 31 martie și 2 aprilie, după ultimele lor discuții față în față din octombrie anul trecut.
Ambasada Chinei la Washington a declarat pentru BBC că a văzut știrile referitoare la întâlnire, însă nu a venit cu informații suplimentare privind o confirmare oficială a amânării vizitei.
