MediaFax.ro

Comentariile din presa maghiară subliniază și contextul special al duelului. De la primul meci direct din 1961, cele două naționale s-au întâlnit de peste o sută de ori, iar bilanțul le este net favorabil: 59 de victorii, 9 remize și 34 de înfrângeri în fața României. Amintirea cea mai recentă, spun ungurii, era deja una plăcută: la EURO 2024, la Debrețin, au câștigat tot în grupele principale, 37–29, iar „raportul de forțe nu s-a schimbat prea mult” nici acum.

În acest context, presa vecinilor scrie că meciul de la Mondial a fost așteptat cu optimism, chiar dacă miza – un pas uriaș spre sferturi – punea o presiune suplimentară pe jucătoarele lui Golovin Vlagyimir.

Presa maghiară notează că echipa lor „a pus mâna pe inițiativă din primul moment”. Kuczora Csenge este evidențiată drept una dintre eroinele începutului, cu trei goluri în primele zece minute, într-o perioadă în care Ungaria a dictat clar ritmul jocului și a ridicat un zid în fața porții.

Defensiva compactă a reușit să împingă atacurile României spre unghiuri favorabile pentru portarul Szemerey Zsófia, iar în minutul 15 tabela arăta deja 10–5 pentru maghiare. Criza României din atac, time-out-ul selecționerului tricolor și paradele portatului nostru sunt menționate ca momente-cheie în încercarea de revenire a echipei noastre.

Ungurii remarcă totuși că România s-a agățat de meci prin golurile Lorenei Ostase și ale Sorinei Grozav, plus intervențiile portarului, care au redus diferența la două goluri înainte de pauză. Chiar și așa, în cronicile de la Budapesta, finalul primei reprize este văzut ca o demonstrație de maturitate a echipei lor: au gestionat inclusiv o dublu, apoi triplă inferioritate numerică și au intrat la cabine cu 18–16.

A doua repriză este descrisă în presa maghiară ca „zaklatott”, agitată: România a avut de mai multe ori șansa egalării, însă de fiecare dată câte o intervenție defensivă sau o ratare tricoloră a păstrat Ungaria în față.

Figura centrală în relatările lor este Vámos Petra, aflată la meciul cu numărul 100 în națională. Jurnaliștii spun că a făcut „un meci de clasă mondială”: a organizat atacul, a marcat la momente importante și a oprit contraatacurile României cu retururi exemplare în apărare.

Sunt lăudate și acțiunile lui Klujber Katrin, imbatabilă la aruncările de la 7 metri și greu de oprit în combinațiile cu pivotul, precum și aportul Annei Albek, ale cărei aruncări de la distanță ar fi „pregătit un final de meci liniștit”. De asemenea, presa maghiară notează implicarea tinerelor Falusi-Udvardi Laura și Tóvizi Petra, care au strălucit atât în faza ofensivă, cât și în cea defensivă.

Într-un pasaj savuros, ziariștii compară jocul Sorinei Grozav cu cel al lui Klujber, scriind că, prin energie și imprevizibilitate, părea „aproape sora ei geamănă” – o recunoaștere clară a valorii liderului României.

Momentul care a schimbat definitiv cursul partidei este plasat în jurul minutului 52–54, când Ungaria s-a desprins la cinci goluri. De acolo, presa de la Budapesta vorbește despre un final „gestionat calm”, în ciuda faptului că România a mai redus ecartul la un moment dat.

Funcția a devenit vacantă după câștigarea alegerilor prezidențiale de către fostul edil al Bucureștiului, iar mandatul rezultat va acoperi perioada rămasă până la alegerile locale din 2028. Au fost validați oficial de Biroul Electoral al Municipiului București 17 candidați în cursa pentru Primăria Capitalei. Ei reprezintă partide parlamentare, formațiuni mici su sunt independenți.

Ulterior, doi dintre aceștia – Eugen Teodorovici și Vlad Gheorghe – s-au retras din cursă, însă doar declarativ. Numele lor au rămas pe buletinele de vot, retragerile fiind anunțate mult după tipărirea documentelor. Un al treilea candidat, Alexandru Zidaru, s-a retras anterior, astfel că nu figurează pe buletinul de vot.

Alegerile se desfășoară într-un singur tur, iar candidatul cu cele mai multe voturi obținute duminică va conduce Primăria Capitalei în următorii ani. Într-un oraș cu peste 2 milioane de locuitori și cu nevoi critice de modernizare în infrastructură, mobilitate și servicii publice, miza acestui vot este uriașă.

Potrivit deciziei CCR din 29 mai 2025, publicarea declarațiilor de avere şi interese nu mai este obligatorie pentru demnitari şi candidați. Prin urmare, niciunul dintre candidați nu a mai fost obligat să-și pună la dispoziția cetatenilor declarația averii odată cu depunerea candidaturii.

În analiza umătoare sunt incluși doar candidații pentru care aceste informații au fost accesibile prin natura funcției publice deținute, la nivelul anului 2024, și a datelor comunicate în spațiul public.

Este primarul Sectorului 4, aflat la al treilea mandat. Potrivit declarației de avere depusă în decembrie 2024, Băluță deține împreună cu familia 8.418 mp teren intravilan și 4.854 mp de teren agricol în București, Câmpina și Lăpușel (Maramureș).

Cel mai recent teren, în București, are 294 mp și a fost primit sub formă de donație, în 2023, de soția sa, Băluță Alexandra Andreea.

În declarația de avere sunt menționate două locuințe aflate în proprietatea familiei: o casă de 269 mp în București, dobândită în 2023 prin donație, pe numele soției, precum și o locuință în Lăpușel (Maramureș), în coproprietate cu rude, obținută prin moștenire.

În categoria bunurilor de valoare sunt menționate bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 15.000 de euro. Conturile bancare deschise la Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, în lei, euro și dolari, au un sold cumulat de aproximativ 200.000 lei, la care se adaugă o poliță de investiții de la NN Asigurări în valoare de 111.024 lei, precum și un împrumut acordat unei persoane fizice, în valoare de 50.000 lei.

Băluță figurează ca asociat cu 50% la AAB Spektra Dent SRL și ca vicepreședinte al Partidului Social Democrat. De asemenea, este asistent universitar și membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, însă ambele activități sunt suspendate pe durata mandatului de primar.

Veniturile declarate pentru anul fiscal 2023 sunt de aproximativ 198.000 lei din salariul de primar și 170.895 lei din dividende. Soția sa a încasat în același an peste 170.000 lei din salarii și dividende.

Patrimoniul declarat la finalul anului 2024 este deținut în mare parte de soția primarului și, în cazul terenurilor și al locuinței din Maramureș, în coproprietate cu rude.

În 2023, Daniel Băluță a înstrăinat prin donație către soția sa un teren intravilan și o casă de locuit, fiecare evaluată la 161.206 euro. În același an, a fost vândut un apartament către părinții primarului, Marin și Florica Băluță, pentru suma de 174.305 lei.

Tot în 2023, părinții primarului Daniel Băluță (ambii pensionari) au cumpărat, într-o singură zi, șapte apartamente și un penthouse cu locuri de parcare și boxe. O anchetă recentă, realizată de Public Record și Snoop.ro, arată că valoarea tranzacțiilor se ridică la circa 500.000 de euro. Imobilele fac parte din complexul rezidențial-comercial Grand Arena Residence. Dezvoltat în imediata apropiere a Grand Arena Mall, complexul a fost construit cu autorizații emise de instituția condusă de fiul lor.

Ancheta ridică semne de întrebare privind proveniența sumelor, în condițiile în care veniturile părinților pensionari – pe care Băluță îi descrie ca „doi oameni simpli” – nu par să justifice un asemenea nivel de achiziții.

La finalul anului 2024, Daniel Băluță nu declară nicio locuință sau datorie bancară pe numele său personal.

Deputat USR și fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă și-a construit averea mai ales prin investiții pe piețele financiare. În declarația de avere din decembrie 2024 apare o singură proprietate imobiliară: un teren intravilan de 1.490 mp în Mogoșoaia, achiziționat în 2014. La bunuri mobile este menționat un autoturism BMW, fabricat în 2012.

Portofoliul financiar al politicianului este, însă, de departe componenta dominantă. Drulă deține conturi și active în mai multe valute, gestionate prin bănci și platforme din România și din străinătate. În document este trecut un pachet de 80.781 de acțiuni la compania americană Zipline International Inc., evaluat la peste 2,5 milioane de dolari, care reprezintă cea mai mare parte a averii sale declarate.

Pe lângă acest pachet, în declarație sunt menționate titluri de stat în valoare de aproximativ 312.167 de dolari, precum și fonduri de investiții de peste 249.000 de dolari. De asemenea, Drulă deține acțiuni la companii din domenii diverse – de la energie și utilități până la transport aerian și bănci. Majoritatea pachetelor au valori individuale de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei. Printre emitenți se numără Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Banca Transilvania, BRD, Premier Energy, precum și companii din transportul aerian, cum ar fi Lufthansa.

Declarația nu indică datorii la bănci și nici alte obligații financiare semnificative. În ceea ce privește veniturile declarate pentru anul fiscal 2023, sumele provin în principal din indemnizația de deputat- peste 140.000 de lei. La acestea se adaugă dobânzi, dividende și câștiguri din tranzacții bursiere. Familia nu declară venituri comune suplimentare.

La finele lui 2024, Cătălin Drulă împrumutase USR cu suma de 100.000 lei, în nume personal.

Primarul Sectorului 6, aflat la al doilea mandat, figurează în declarația de avere din 2024 cu mai multe bunuri imobiliare, deținute împreună cu soția. Are un teren agricol de 5.047 mp în Podu Dâmboviței (Argeș), cumpărat în 2011, în coproprietate 50%. De asemenea, este proprietar al unui teren intravilan de 500 mp în Ordoreanu (Ilfov), moștenit integral în 2018.

La capitolul locuințe, Ciucu declară două apartamente în București: unul de 34 mp, achiziționat în 2004 și deținut integral, și un apartament de 61 mp, cumpărat în 2010, pe numele său și al soției. Familia mai are un autoturism Renault, fabricat în 2023.

Activele financiare includ conturi și depozite în lei, euro și dolari la două bănci comerciale, deschise în perioada 2004-2023. Soldurile totale depășesc 50.000 de lei și aproximativ 17.000 de euro. Sunt menționate și două fonduri de investiții care însumează circa 40.000 de lei.

Primarul apare și cu un împrumut acordat Partidului Național Liberal, în valoare de 278.696 lei, precum și cu un credit bancar contractat în 2010, scadent în 2040, în sumă de 46.303 euro. În plus, el a acordat mai multor persoane fizice împrumuturi însumând peste 200.000 de lei.

Veniturile declarate pentru anul fiscal aferent includ 214.810 lei din salariul de primar și 2.880 de euro din chirii. Acestor sume li se adaugă indemnizația de 4.382 lei ca membru al Consiliului Național de Integritate. Soția sa a raportat venituri de 89.360 lei, provenite din activitatea de management financiar.

Potrivit declarației de interese, Ciucu este asociat la HF Advising SRL, cu o participație evaluată la 450 de lei. El spune că nu deține alte afaceri sau funcții remunerate în mediul privat. În plan instituțional, ocupă funcții neremunerate în structuri asociative ale administrațiilor locale: președinte al ADI pentru gestionarea integrată a deșeurilor din București și membru în Consiliul Director al Asociației Municipiilor din România, unde este și purtător de cuvânt.

Declarația nu indică beneficii financiare obținute de el sau de familie prin contracte cu statul.

De-a lungul carierei sale, Anca Alexandrescu a fost consilier și colaborator apropiat al mai multor lideri ai PSD. Printre aceștia se numără Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă. Astfel, ea a ocupat diverse funcții de comunicare, în campanii și în guvernări.

Ulterior, și-a continuat activitatea în consultanță și în televiziune, revenind în spațiul media ca realizatoare. Informațiile publice privind patrimoniul său sunt limitate. Însă, potrivit unei analize publicate în martie de Bugetul.ro, Alexandrescu ar încasa în prezent în jur de 5.738 de lei lunar. Venitul provine din colaborările cu Realitatea Media SA și cu agenția de publicitate Graffiti Red SRL. Salariul brut pentru emisiunea pe care o realizează ar fi de 3.700 de lei, iar remunerația raportată de la Graffiti Red de 5.128 de lei brut.

Între 2016 și 2017, veniturile Ancăi Alexandrescu ar fi fost considerabil mai mari decât în prezent. În acea perioadă, ea câștiga aproximativ 10.000 de euro pe lună dintr-un contract cu KazMunaiGaz. Compania petrolieră de stat din Kazahstan a cumpărat, în 2007, 75% din acţiunile Rompetrol.

În aceeași perioadă, încasa venituri suplimentare din contracte cu Camera Deputaților – unde era consilier al lui Liviu Dragnea – Fondul Român de Contragarantare (FRC), și companiile de stat IOR SA și Romarm. Sumele notate de sursa citată ating 110.000 de lei de la legislativ, 20.000 de lei de la FRC, 23.000 de lei de la IOR SA și 7.000 de la Romarm.

În lipsa unei declarații recente de avere, nu există date publice care să ateste proprietățile sau activele financiare integrale ale candidatei.

Omul de afaceri Gheorghe (Gigi) Nețoiu a intrat în cursa pentru Primăria Capitalei ca independent. Lansarea candidaturii sale a avut loc la începutul lunii noiembrie, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Evenimentul a fost organizat cu taraf, berbecuți la proțap, plăcinte și invitați celebri.

Nețoiu a devenit cunoscut în anii ’90 ca patron al echipei Rocar București. Din 2000, a devenit acționar la Universitatea Craiova și apoi la Dinamo București, din 2005. În 2007 a intrat în atenția procurorilor în „dosarul transferurilor”, alături de alte nume cunoscute din fotbal. În 2014, a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare pentru înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani.

A fost eliberat condiționat în 2015, după mai puțin de doi ani executați.

Pe plan economic, Nețoiu se prezintă în continuare drept un investitor prosper. El deține o fermă la Cetate, în județul Dolj, unde ar fi investit aproximativ 6 milioane de euro. De asemenea, spune că are două apartamente în Dubai, din care încasează chirii.

Surse din fotbal, citate de Prosport, susțin că valoarea potențială a fermei ar putea ajunge la 50 de milioane de euro, atunci când producția va fi la capacitate maximă.

Activ în politică încă din anii ’90, Nețoiu a fost membru PSD mai bine de un deceniu, inclusiv vicepreședinte al organizației Ilfov. A trecut și pe la UNPR și PP-DD, partid pe listele căruia a devenit deputat în 2012.

Nețoiu promovează o retorică recuperată din experiențele sale personale, inclusiv detenția. Într-un interviu recent pentru Libertatea, el a susținut că „jumătate dintre români ar trebui să facă închisoare”. Politicianul a declarat că perioada petrecută după gratii l-ar fi schimbat și disciplinat. În lipsa datelor oficiale recente, averea sa poate fi evaluată doar din propriile declarații, oferite în interviuri publice.

Selecționata României a pierdut duelul decisiv cu Ungaria, scor 34-29, în grupa principală I a Campionatului Mondial de handbal feminin 2025, un meci care a avut importanța unei adevărate „finale” pentru calificarea în sferturile de finală. Tricolorele au luptat până în ultimele minute, însă diferența creată de maghiare în prima repriză și momentele cheie ratate au înclinat balanța în favoarea adversarelor.

Ungaria a controlat primele minute, profitând de problemele României în atac. După doar 15 minute, tabela arăta 10-5 pentru maghiare, iar antrenorul naționalei României a cerut primul time-out pentru a opri căderea echipei. Paradele Iuliei Dumanska au menținut tricolorele în joc, însă ofensiva a continuat să sufere: la jumătatea reprizei, Ungaria conducea cu 13-8.

România a avut un moment de respiro în minutul 29, când o triplă eliminare în tabăra Ungariei a permis reducerea diferenței la 17-15, însă la pauză vecinele de la vest au intrat la cabine cu avantaj: 18-16.

Repriza secundă a început cu o mare șansă irosită de România la scorul de 18-17, iar Ungaria s-a distanțat din nou. Deși tricolorele au avut cinci ocazii de a egala între minutele 35 și 40, defensiva compactă a Ungariei a respins toate încercările.

Maghiarele au gestionat mai bine momentele tensionate și au urcat diferența la 30-25 în minutul 54. România a încercat o revenire pe final, apropiindu-se la două goluri (30-28), însă Ungaria a închis meciul fără emoții, câștigând cu 34-29.

Naționala are nevoie de victorii în ambele partide și de rezultate favorabile în celelalte meciuri ale grupei pentru a mai spera la calificare.

LIVE TEXT

Final de meci. Ungaria 34-29 România

Minutul 59. Maghiarele revin la +4 și meciul pare jucat.

Minutul 57. Revenim la minus 2. 30-28

Minutul 54 Ungaria se desprinde la 5 goluri. Ungaria 30-25 România

Minutul 49. Diferența de 3 goluri se menține în favoarea Ungariei. Scor 27-24

Minutul 45 Ungaria 25-22 România

Minutul 40. Ungaria 23-21 România

Minutul 39. România a avut 5 șanse de a egala în acestă repriză, dar defensiva maghiară a blocat fiecare șansă. Scor 21-20

Minutul 36. Ungaria 19-18 România

Minutul 35. Un singur gol în primele 5 minute. Ambele defensive sunt la nivel ridicat

Minutul 31.. Ungaria 18-17 România. Ratam o șansă mare să egalăm scorul.

A început a doua repriză.

Ungaria- România. 18-16. Meciul poate fi întors în a doua repriză

Top marcator: Sorina Maria Grozav a marcat de 6 ori. Pentru maghiare a marcat Katrin Gitta Klujber de 5 ori

Minutul 29. Moment rar în handbal. Triplă eliminare pentru Ungaria. România reduce diferența. Scor: 17-15

Minutul 26. O serie de ratari a tricolorelor și o eliminare duc diferența din nou la +4. Scor 16-12

Minutul 23. Ungaria 14-12 România. Înscriem cu o recuperare rapidă

Minutul 22. Ungaria 13-11 România

Minutul 21. Ungaria 13-10 România. Eliminare în echipa maghiară și 7 metri trasformat de Sorina Grozav

Minutul 20. Sorina Grozav reduce la minus 4 diferența

Minutul 19. Scor Ungaria 13-8 România. Atacul nu funționează, dar paradele Iuliei Dumanska țin încă selecționata noastră la o diferență acceptabilă

Minutul 15. Primul time-out din meci cerut de selecționerul nostru Scor 10-5

Minutul 13. Ungaria se desprinde pe tabelă. România are probleme în atac. Scor 9-5

Minutul 10 Ungaria 7-5 România.

Minutul 7. Prima eliminare de 2 minute vine pentru România.

Minutul 6. Ungaria se desprinde la 2 goluri, Scor: 4-2

Minutul 3. 7 metri trasformat de Sorina Grozav. Ungaria 1-1 România

Minutul 2. Maghiarele deschid scorul. Ungaria 1-0 România

Minutul 1. Ungaria are primul atac

România evoluează în grupa principală I, alături de Danemarca, Ungaria, Elveția, Senegal și Japonia. În această fază, „tricolorele” păstrează punctele obținute cu Danemarca și Japonia și joacă doar cu Ungaria, Elveția și Senegal. Înaintea partidei de azi, România are 2 puncte, în timp ce Ungaria și Danemarca conduc grupa, cu câte 4 puncte, astfel că duelul direct dintre vecinele de la vest are, practic, miză de „finală” pentru calificarea în sferturile de finală.

1. Danemarca 4 puncte – 75-50

2. Ungaria 4 puncte – 58-42

3. România 2 puncte 62-66

4. Elveția 2 71-83

5. Japonia 2 73-88

6. Senegal 0 41-51

Campionatul Mondial 2025 este găzduit de Germania și Țările de Jos, între 26 noiembrie și 14 decembrie, Rotterdam Ahoy fiind una dintre principalele arene ale competiției.

UPDATE ORA 20.30 Incendiul a fost lichidat

ISU București-Ilfov a anunțat că incendiul s-a manifestat la un panou electric.

Incendiul a fost lichidat, fără să fie înregistrate victime.

Știrea inițială: Potrivit ISU București-Ilfov, incendiul s-a produs într-un centru comercial de pe Calea Floreasca din Sectorul 2 al Capitalei.

Pompierii spun că incendiul se manifestă fără flacără, cu degajări de fum de la un transformator în interiorul unei camere tehnice la subsol.

Incendiul este localizat.

Au fost alertate opt autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori si un echipaj SMURD.

Au fost evacuate ori au ieșit singure din centru aproximativ 1.100 de persoane.

Potrivit IGSU, au avut loc peste 160 de misiuni de transport și distribuire a apei.

Au fost distribuți 540.000 litri de apă, dintre care 119.000 litri apă potabilă, peste 14.000 litri apă îmbuteliată, respectiv peste 400.000 litri apă menajeră, destinate comunităților și instituțiilor afectate din cele două județe.

Cele mai multe misiuni, peste 130 de misiuni, constând în distribuția a aproximativ 380.000 de litri de apă, au avut loc în Prahova.

IGSU precizează că misiunile au loc în urma hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin care s-a aprobat scoaterea din rezervele de stat a unor cantități de apă potabilă, în vederea acordării ca ajutor umanitar intern de urgență, cu titlu gratuit, localităților și instituțiilor afectate din județele Prahova și Dâmbovița, pentru asigurarea condițiilor minime de trai ale populației.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European votează în această seară candidatul pe care îl va susține pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO).

Surse politice din Parlamentul European au declarat pentru MEDIAFAX că favorit este procurorul german Andrés Ritter, actual adjunct al Laurei Codruța Kövesi.

Mandatul actualei șefe a EPPO, Laura Codruța Kövesi, se încheie în 2026, iar regulile instituției prevăd că funcția nu poate fi reînnoită.

Procesul de selecție pentru succesorul ei a început în această toamnă.

Schimbarea conducerii Parchetului European este așteptată în octombrie 2026, într-un moment în care Uniunea Europeană analizează reorganizarea mecanismelor sale antifraudă. Reforma ar putea extinde atribuțiile EPPO.

Germanul Andrés Ritter este considerat favorit pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Ritter este în prezent adjunct al procurorului-șef european și are peste 25 de ani de experiență în Germania, fiind specializat în criminalitate economică și fraude cu subvenții europene. El a candidat și la procesul de selecție precedent, în urmă cu șase ani.

Printre candidați se numără și procuroarea austriacă Ingrid Maschl-Clausen. Fostă membră a EPPO, aceasta a activat în Reprezentanța Permanentă a Austriei pe lângă Uniunea Europeană și la Eurojust, instituția responsabilă de cooperarea judiciară între statele membre.

Un alt candidat este italianul Stefano Castellani, procuror delegat al EPPO la Torino. Acesta are experiență în investigarea infracțiunilor economice și în gestionarea dosarelor cu fonduri europene la nivel regional.

De asemenea, candidează și spaniolul Emilio Jesús Sánchez Ulled. Procuror specializat în infracțiuni împotriva administrației publice, Ulled coordonează investigații majore în Madrid, fiind cunoscut pentru dosarele privind corupția și abuzul în serviciu.

Senatorii au aprobat tacit, recent, modificarea Legii nr. 61/1991, potrivit cărora sunt introduse noi sancțiuni contravenționale, care îi vivează pe cetățenii care interacționează cu angajații din instituțiile publice. Astfel, dacă românii au un comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, pot fi amendați.

Ce este de remarcat este faptul că, poți fi sancționat și doar pentru refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, atitudine ce poate fi considerată a fi contrară obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică.

Prin urmare, dacă nu doriți să fiți pasibil de o amendă cuprinsă între 5.000 de lei și 20.000 de lei, deoarece aceasta este sancțiunea ce poate fi aplicată, cetățenii trebuie să se conformeze noilor prevederi legislative.

Nu putem să nu semnalăm faptul că această lege a fost analizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri însă, care a menționat următoarele: ,,termenii şi expresiile prin care este descrisă atitudinea sancţionabilă contravenţional, respectiv comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, … contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă…. nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate întrucât cuprind o tentă puternică de subiectivitate.

În acest sens aplicarea în practică a dispoziției ar putea conduce la soluţii neunitare, cu atât mai mult cu cât fapta contravenţională vizată de textul propus este deja incriminată în actul normativ de bază, respectiv la art. 2 pct. 1) din Legea nr. 61/1991.

Observaţia Consiliului Legislativ este valabilă şi pentru sintagma ,,refuzul de a respecta indicaţiile personalului din instituţli publice”, întrucât norma nu face nicio referinţă la categoriile de personal şi respectiv la natura şi caracterul legal al ,,indicațiilor” respectivului personal.

Decizia a fost anunțată de președintele UEFA, Aleksander Ceferin, în cadrul unei ceremonii speciale care a avut loc miercuri după-amiază.

Germania a fost aleasă într-o competiție care a mai inclus o candidatură a Poloniei și una comună a Danemarcei și Suediei.

Germania se așteaptă să atragă peste un milion de spectatori pe stadioanele din Köln, Düsseldorf, Frankfurt, Hanovra, Leipzig și Wolfsburg, scrie AP.

Elveția a stabilit un record de audiență la turneul Euro 2025 din iulie, cu un total de peste 650.000 de spectatori, cu o medie de 21.000 pe meci.

Ministrul Energiei a dat asigurări, miercuri, că sistemul energetic a fost stabilizat după oprirea centralei de la Brazi, operată de OMV Petrom și care, cu o putere instalată de 860 MW, are o pondere de aproximativ 10% din producția națională de energie electrică.

„Am stabilizat rapid Sistemul Energetic Național și am eliminat orice risc pentru oameni și industrie! Am acoperit integral suspendarea temporară de producție de la CECC Brazi, prin mecanisme de piață”, a transmis demnitarul, printr-o postare pe contul de Facebook, după derularea ședinței Comandamentului Energetic Național.

Bogdan Ivan nu a putut participa fizic la ședință, fiind parte din delegația condusă de premierul Ilie Bolojan la Viena.

Potrivit ministrului, împreună cu operatorii, a s-a analizat producția și s-a decis să fie folosite capacitățile disponibile de la CE Oltenia și Hidroelectrica, iar grupul de la CET Paroșeni este pregătit să pornească.

Astfel, a transmis Bogdan Ivan, s-a stabilit repunerea în producție a Grupului 6 Rovinari. Conectarea la SEN va avea loc miercuri, în jurul orei 18:00.

De asemenea, au fost verificate stocurile de cărbune, de peste 553 mii tone la CE Oltenia, și s-a confirmat cu Hidroelectrica nivelul rezervelor: peste 71% în acumulările naționale, o valoare foarte bună pentru această perioadă.

„Am convocat astăzi Comandamentul Energetic Național pentru coordonarea tuturor acestor măsuri. Am coordonat intervenția echipelor din teren pentru a asigura debitul necesar de apă către Rafinăria Petrobrazi.  Toate instalațiile rafinăriei funcționează în regim normal. Astăzi, avem 94 l/s asigurați pentru Petrobrazi (necesarul este de 61 l/s) și un bypass suplimentar, finalizat și funcțional, pe care l-am cerut pentru orice eventualitate”, a transmis ministrul.

Bogdan Ivan spune că a analizat prognozele și nu avem fenomene meteo care să conducă la creșterea consumului în această perioadă și, după ce a urmărit atent toate evoluțiile din sistem, a luat măsurile necesare pentru a menține echilibrul și siguranța funcționării.

„Centrala Brazi va fi repornită programat! Am discutat cu operatorul centralei, cu autoritățile locale și cu Apele Române, iar centrala electrică Brazi va fi repornită imediat ce debitul de apă, necesar răcirii, revine în parametrii de siguranță. Am luat toate aceste măsuri în ultimele 24 de ore, tocmai pentru a menține siguranța energetică a țării. Sistemul Energetic Național este stabil, echilibrat și pregătit pentru orice scenariu. Lucrez împreună cu echipele din teren pentru ca România să rămână în siguranță!”, a conchis ministrul.

România avea, la ora 17:57, un consum de 8.188 MW și o producție de 7.216 MW, ceea ce înseamnă că diferența de 972 MW provenea din import.

Principalele surse, potrivit datelor în timp real ale Transelectrica, erau, la ora menționată:

• cărbune:  826 MW
• hidrocarburi:  934 MW
• hidro:  3.069 MW
• nuclear:  1.320 MW
• eolian:  956 MW
• fotovoltaic:  6 MW
• biomasă:  71 MW
• instalații de stocare:  42 MW

Vehiculele electrice sunt implicate în 5,16 accidente la 160 de milioane de kilometri parcurși. Mașinile clasice dotate cu motor cu ardere internă au o rată de 2,40. Statistica demonstrează că mașinile electrice silențioase reprezintă un pericol semnificativ în trafic, potrivit Le Figaro.

Practic, pietonii sunt de două ori mai predispuși să fie loviți de acestea decât de vehiculele clasice, așa cum arată un studiu realizat de britanici în 2024. În orașe, riscul de a fi lovit este de 2,5 ori mai mare. Motivul este simplu: mașinile electrică nu pot fi auzite atunci când se apropie. Acest lucru poate pune în pericol pietonii neatenți care se bazează în principal pe auz pentru a detecta vehiculele.

Confruntată cu această situație, Uniunea Europeană a luat măsuri. Începând cu 1 iulie 2021, toate vehiculele electrice noi trebuie să fie echipate cu un AVAS (Sistem Acustic de Alertare a Vehiculelor). Acest dispozitiv produce automat un sunet de la pornire până la 20 km/h și la mersul înapoi. Regulamentul impune, de asemenea, ca sunetul să varieze în funcție de viteza vehiculului. Cu toate acestea, producătorii rămân liberi să aleagă natura exactă a sunetului, atâta timp cât respectă anumite reguli de volum și frecvență.

Și crearea sunetului potrivit nu este atât de simplă. Cercetătorii germani de la Universitatea din Dortmund au arătat în septembrie 2023 că sunetul se propagă foarte diferit în funcție de frecvență. La 160 Hz (frecvență joasă), sunetul se răspândește uniform în toate direcțiile. Dar la 5000 Hz (frecvență înaltă), apar modele de interferență: sunetul devine greu de perceput din anumite unghiuri. Mai rău, un difuzor prost plasat poate crea o diferență de până la 10 decibeli între partea stângă și cea dreaptă a mașinii. În funcție de locul lor, pietonii s-ar putea să nu audă deloc mașina.

Astfel a apărut ideea cercetătorilor de la Societatea de Acustică din Japonia. Aceștia au vrut să creeze un zgomot universal și ușor de distins: faimosul zgomot roz. Cercetătorii au creat o bibliotecă de sunete testând două abordări: onomatopee atent selectate și „zgomot roz”, un sunet bogat în frecvențe joase care taie ușor zgomotul ambiental. Voluntarii au ascultat aceste sunete într-un studio și în condiții reale de trafic. Au trebuit să evalueze fiecare sunet și să stabilească dacă „este ușor de detectat” și „transmite un sentiment de urgență”

„Acest stimul sonor a primit cea mai mare notă datorită componentelor sale puternice de joasă frecvență și asemănării sale cu sunetul motorului unei mașini”, explică Mei Suzuki, cercetător la Societatea de Acustică din Japonia. Mai exact, aceste frecvențe joase sunt mai puțin mascate de zgomotul ambiental, permițând pietonilor să audă clar vehiculele care se apropie în orice condiții.

Pornind de la acest rezultat, echipa de cercetare nu intenționează să se oprească aici. Experții lucrează deja la sisteme de avertizare similare pentru biciclete și trotinete electrice, care prezintă aceeași problemă.

„Cercetările privind sistemele de avertizare la apropiere pentru dispozitivele de micromobilitate sunt încă relativ neexplorate. Acest lucru ar putea ajuta la reducerea coliziunilor care implică pietoni și persoane cu deficiențe de vedere”, explică cercetătorul.

Concluzia experților este că o inovație simplă ar putea salva mii de vieți.

Miercuri, în cadrul ultimei audieri din cadrul procesului, procuratura a cerut o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru Kim Keon Hee, soția fostului președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol. 

În august, Kim Keon Hee a fost pusă sub acuzare pentru încălcarea Legii piețelor de capital, a Legii finanțării politice. 

Procurorii susțin că, între 2010 și 2012, Kim ar fi conspirat cu fostul director al Deutsch Motors, un dealer BMW din Coreea de Sud, și cu un asociat apropiat pentru a manipula prețul acțiunilor companiei, obținând profituri ilegale în valoare de peste 500.000 de dolari.  

Kim este acuzată că a primit cadouri de lux în valoare de aproximativ 50.000 de dolari în 2022 de la un oficial al Bisericii Unificării, prin intermediul unui șaman, în schimbul unor presupuse favoruri de afaceri.

La acest capete de acuzare, procurorii au solicitat 11 ani de închisoare, returnarea sumei strânse ilegal și plata unei amenzi de aproximativ un milion de dolari.  

Un alt dosar vizează primirea unor sondaje de opinie gratuite, în valoare aproximativ 180.000 de dolari. , pentru ea și fostul președinte Yoon Suk Yeol, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2022. În schimb, ar fi fost promisă nominalizarea unui politician la niște alegeri parlamentare parțiale. 

Prima Doamnă se află în arest încă din lun august și își va afla sentința la finalul lunii ianuarie. 

La fel ca anii trecuți, manelele și trapul rămân genurile preferate ale utilizatorilor români pe Spotify. În topul din 2025, titlul de artistul anului în topul Spotify îi revine manelistlui Tzanca Uraganu, urmat de Rava și Dani Mocanu.

Succesul lui Tzanca Uraganu și al lui Dani Mocanu în topurile de streaming vine în parelel cu o serie de scandaluri, controverse și condamnări.

În cazul lui Tzanca Uraganu, cel mai mare val de reacții a apărut după un podcast în care artistul a povestit că și-a lovit partenerele și a relativizat violența asupra femeilor, spunând că „mai dai o palmă, două, un picior, ceva, la o femeie” ca să o „trezești” sau „s-o stăpânești”. Declarațiile au fost criticate dur de public și ONG-uri, iar mai multe sesizări au ajuns la CNA, în timp ce Centrul FILIA și alte organizații au acuzat faptul că artistul normalizează violența domestică și transmite un mesaj periculos într-un context în care cazurile de agresiune asupra femeilor sunt în creștere.

Manelistul Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru tentativă de omor, după un incident petrecut în 2022, la o benzinărie din Pitești, unde, potrivit instanței, el și fratele său au bătut cu o rangă doi bărbați; fratele artistului a primit 7 ani de închisoare.

După pronunțarea sentinței definitive, Dani Mocanu și fratele său nu au fost găsiți la domiciliu și au fost dați în urmărire internațională, fiind ulterior localizați și arestați în localitatea Casola di Napoli, în apropiere de Napoli, în Italia. Autoritățile italiene desfășoară procedurile pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare și predarea lor către România.

1. Tzanca Uraganu
2. Rava
3. Dani Mocanu
4. Ministerul Manelelor (duo-ul producătorilor Johnny Sandrino x CocadeLux)
5. The Weeknd
6. Oscar
7. Aerozen
8. Bogdan DLP
9. Travis Scott
10. Iuly Neamțu

Față de ediția de anul trecut, ierarhia se schimbă mai ales în vârf: dacă anul trecut Rava și Tzanca Uraganu ocupau primele două locuri, în 2025 Tzanca trece în față. Dani Mocanu are una dintre cele mai spectaculoase creșteri, urcând 7 poziții față de anul precedent, în timp ce Bogdan DLP rămâne constant pe locul 8.

Noutatea notabilă din top este Aerozen, un tânăr artist de trap, asociat frecvent cu Oscar și Rava, care intră pentru prima oară în lista celor mai ascultați artiști din România pe Spotify.

Topul celor mai ascultate piese pe Spotify în România în 2025 este dominat, din nou, de manele și trap:

1. Babasha – Cât vrei tu
2. Dani Mocanu – Vino să te f
3. Tzanca Uraganu, Mr. Juve – Damaelo
4. Denis Ramnicenu, Ministerul Manelelor – Bipolară
5. Gya, Babasha – Baklava
6. Tzanca Uraganu, Costel Biju – Meneaito
7. Iuly Neamțu, Manele Mentolate – Mercedes
8. rares, Tzanca Uraganu – Regele
9. Johnny Romano – E Mult, E Greu!
10. DZWS. VANILLA, Dj Nattan – PRIETENA TA

„Baklava” de la Babasha este singura piesă care reușește performanța să rămână în top și anul acesta, semn că melodia are o durată de viață mai lungă decât hiturile obișnuite din streaming.

Dacă în România manelele și trapul fac legea, la nivel global pop-ul continuă să domine clasamentele de streaming, păstrând trendul din anii trecuți. În plus, rapul trece printr-o perioadă de recul: pentru prima oară din 1990, genul nu a reușit să ajungă în Top 40 Billboard Hot 100, un semnal puternic al schimbării gusturilor muzicale la nivel internațional.

Contrastul dintre preferințele din România și tendințele globale este evident: în timp ce lumea ascultă în special pop, utilizatorii români de Spotify împing în față manelele și trapul, transformând artiști precum Tzanca Uraganu, Rava, Dani Mocanu sau Babasha în superstaruri locale ale streamingului.

Doar 19,4% dintre ucraineni consideră că aderarea la NATO reprezintă cea mai bună garanție de securitate, procentul fiind cu 10% mai mic decât anul trecut.

Datele provin din ultimul sondaj realizat de agenția Info Sapiens și publicat de New Europe Center, miercuri, 3 decembrie.

Cea mai mare parte a respondenților, 31,1%, văd dezvoltarea armelor nucleare proprii de către Ucraina, o idee anterior respinsă de Kiev, drept soluția optimă pentru securitate.

Aceștia susțin „dezamăgirea ucrainenilor față de sprijinul internațional”, potrivit New Europe Center, think-tank cu sediul la Kiev.

Rezultatele acestui studiu vin și în contextul presiunilor recente din partea Statelor Unite asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace cu Moscova.

Respondenții au fost întrebați care garanție de securitate ar fi cea mai eficientă, una dintre opțiuni fiind aderarea la NATO, cu condiția ca protecția alianței să acopere doar teritoriile controlate de Ucraina.

De asemenea, procentul celor care consideră „complet inacceptabil” să renunțe la aspirațiile NATO pentru un acord de pace cu Rusia a scăzut la 41,1%, față de 48,7% în 2024 și 56,9% în 2023.

Sondajul, realizat între 5 și 26 noiembrie pe un eșantion de 1.000 de persoane, a fost prezentat în cadrul întâlnirii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, dedicată securității euro-atlantice.

Filmarea a fost realizată de Ziua Națională, în interiorul sediului Administrației Prezidențiale, în contextul în care Constituția prevede obligația de neutralitate politică pentru șeful statului, relatează Gândul.

În material, președintele discută cu Cătălin Drulă despre urbanismul din București și formulează critici la adresa administrației PNL din sectoare, inclusiv sub mandatul lui Ciprian Ciucu.

În acest fel, șeful statului apare într-un conținut cu caracter politic alături de un candidat, în timp ce comentează activitatea altui candidat aflat în competiția electorală.

Pentru a clarifica implicațiile constituționale ale situației, Gândul a solicitat, în exclusivitate, puncte de vedere de la trei foști judecători ai Curții Constituționale.

Augustin Zegrean, fost judecător CCR, spune că apariția președintelui într-un clip cu caracter politic reprezintă o încălcare flagrantă a obligațiilor constituționale ale șefului statului.

„Președintele trebuie să fie independent politic, el nu face parte din niciun partid și trebuie să fie echidistant față de toate partidele politice și față de toți competitorii electorali. Scrie clar în Constituție că nu poate face asta, el este reprezentantul tuturor românilor și mediatorul public. Nu face parte din fișa postului președintelui, fișa postului său este Constituția României. Să citească acolo ce trebuie să facă pentru că asta nu are voie”, a spus Zegrean pentru Gândul.

Chiar dacă fapta nu este sancționată penal, consecințele politice pot fi dramatice, spune acesta.

„Asta nu se pedepsește, nu avem o sancțiune să-l bage la închisoare sau să-l amendeze. Poate avea doar sancțiuni politice. Fiți siguri că cineva contabilizează toate astea”, a subliniat Zegrean.

Adrian Toni Neacșu susține că situația ridică două probleme majore.

În primul rând, spune el, ar exista o abatere de la obligația de neutralitate politică: „Este evidentă încălcarea neutralității constituționale de care trebuie să dea dovadă președintele României”.

A doua problemă ține de legislația electorală, juristul afirmând că videoclipul reprezintă un material neconform: „Este un material electoral nelegal. Sper ca Biroul Electoral al Municipiului București, dacă va fi sesizat, să îl analizeze și să îl înlăture”.

În privința sancțiunilor aplicabile, Neacșu precizează că instrumentele legale sunt limitate în cazul unui șef de stat: „Din păcate, președintele poate primi doar sancțiuni politice: suspendarea. Juridic, clipul poate fi scos din spațiul public, dar răspunderea lui este politică”.

Fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu afirmă că președintele Nicușor Dan ar încălca obligația de neutralitate politică prin apariția într-un material video alături de un candidat la alegerile locale.

„Președintele nu trebuie să fie membrul niciun partid și nu trebuie să susțină pe nimeni. Ce face Nicușor Dan este o chestiune de susținere publică, practic ajută în mod direct un candidat. Ceea ce, în mod evident, nu are voie să facă”, a declarat Lăzăroiu pentru Gândul.

El susține că lista motivelor de suspendare ar fi deja lungă.

„Consecințele sunt multe care ar putea fi dispuse, dar nu are cine să le adopte. Poate să fie suspendat. Slavă Domnului, are multe pentru care poate fi suspendat, dar nu vrea nimeni să le vadă”, a subliniat fostul judecător CCR.

Intervenția a fost făcută de militarii Centrului 39 Scafandri, care s-au deplasat în raionul maritim estimat la 36 de mile marine est de Constanța, cu sprijinul unei nave a Gărzii de Coastă.

În urma analizei obiectului care plutea în derivă, militarii au constatat că era o dronă maritimă de tip Sea Baby.

În jurul orei 13.00, drona maritimă a fost distrusă prin detonare controlată.

MApN arată că, de la începutul războiului din Ucraina, Forțele Navale Române monitorizează și supraveghează permanent zona de responsabilitate maritimă și fluvială.

Din luna februarie 2022 până în prezent, a fost asigurată libertatea de navigație pentru peste 12.000 de nave comerciale care au tranzitat bazinul Mării Negre.

Ministerul arată că un alt pericol major pentru securitatea maritimă este reprezentat de minele marine aflate în derivă. În ultimii aproape patru ani, în Marea Neagră, au fost neutralizate aproximativ 150 de mine marine, șapte dintre acestea fiind distruse de Forțele Navale Române.

România face parte și din Grupul operativ de combatere a minelor din Marea Neagră MCM BS TG, alături de forțele navale ale Bulgariei și Turciei, iar în ultimele șase luni ale acestui an comanda grupării navale a fost asigurată de marinarii militari români.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că noile propuneri ale Uniunii Europene legate de folosirea activelor rusești înghețate transmit un mesaj ferm Moscovei: continuarea războiului în Ucraina va avea consecințe tot mai costisitoare.

Ea a precizat că inițiativa a fost discutată cu administrația americană, inclusiv cu secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, iar reacția a fost „pozitivă”.

Von der Leyen a adăugat că și alte țări care au blocat active rusești sunt invitate să participe la structura juridică propusă de UE, pentru a crea un mecanism comun și durabil, notează The Guardian.

În privința sprijinului pentru Kiev, șefa Comisiei a subliniat că UE este pregătită să rămână „pe termen lung” alături de Ucraina.

Ea a spus că Rusia dispune de resurse pentru a prelungi conflictul și, până acum, nu dă semne că ar dori să răspundă invitațiilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski privind negocierile.

„Este un mesaj clar pentru Rusia: prelungirea războiului va avea un cost ridicat pentru ea. Noi vrem pace, iar nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina. Aceasta este o invitație la masa negocierilor”, a spus von der Leyen.

AXIS Optimizer for XProtect versiunea 5.7 face posibilă analiza datelor de numărare a obiectelor (object counting data) direct în dashboard-urile AXIS Optimizer Insights din XProtect Smart Client. Pe baza datelor agregate din scenariile AXIS Object Analytics crossline counting și occupancy in area, aceste dashboard-uri oferă o modalitate eficientă pentru utilizatorii XProtect de a analiza datele și de a exporta grafice pentru a lua decizii bazate pe date – data-driven.

Datele brute de numărare a obiectelor, colectate din activitățile dintr-o scenă, pot fi transformate rapid în grafice care afișează statistici, tendințe și anomalii. Operatorii folosesc șabloane/ template-uri pentru a număra obiectele într-o direcție definită și pentru a estima nivelurile de ocupare.

Citeşte comunicatul integral AICI

Într-o conferință de presă, șeful diplomației de la Budapesta a transmis: „Acceptarea și implementarea acestui ordin de la Bruxelles este imposibilă pentru Ungaria”, adăugând și că demersul reprezintă o sancțiune mascată în politici comerciale dar și ca idea contravine documentelor fondatoare ale Uniunii Europene. 

Szijjarto a precizat că Budapesta va depune plângerea la instanța supremă a UE imediat ce decizia va fi oficializată la Bruxelles și a anunțat că ar putea acționat împreună cu Slovacia. 

Ungaria și Slovacia s-au opus vehement inițiativei europene întrucât cele două state, încă puternic dependente de energia provenită din Rusia, avertizează că trecerea la furnizori alternativi ar putea genera costuri prea mari și riscuri pentru securitatea energetică națională. 

Premierul Robert Fico a declarat că există „temeiuri legale suficiente” pentru un eventual proces și că guvernul său va evalua măsura în care Comisia Europeană a respectat garanțiile oferite Slovaciei în acest an privind acoperirea eventualelor lipsuri de aprovizionare sau creșteri bruște ale prețurilor.

Slovacia a obținut garanțiile respective pe fondul adoptării unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei care necesita vot unanim. 

Motivul mutării ține de programul încărcat din fotbalul intern. Miercuri este zi de Cupă în fotbalul românesc, iar partida Farul – Dinamo, programată de la ora 18:30, se va suprapune cu Ungaria – România și va fi transmisă pe Prima Sport 1 și Digi Sport 1. Astfel, duelul decisiv de la handbal a fost împins pe canalele secundare ale celor două televiziuni.

Dacă duelul cu Danemarca, din grupa preliminară, a fost transmis pe Prima Sport 1 și Digi Sport 1, pentru confruntarea cu Ungaria a fost luată o decizie de grilă. Meciul naționalei de handbal se va vedea pe Prima Sport 2 și Digi Sport 2.

Chiar dacă meciul a fost mutat, miza pentru România rămâne uriașă. Naționala României începe grupa principală cu două puncte, în timp ce Ungaria are 4 puncte, la fel ca Danemarca, liderul grupei principale 1. Pentru a avea șanse reale la primele două locuri, care duc în sferturile de finală, România este obligată să câștige duelul cu rivala din Ungaria.

După duelul cu Ungaria, „tricolorele” vor întâlni Elveția și Senegal în grupa principală. România pleacă, pe hârtie, cu prima șansă în aceste două confruntări, însă fără puncte obținute miercuri în fața Ungariei, calculele pentru sferturi devin mult mai complicate.

Detalii în partidă vor fi disponibile sub format LIVE TEXT pe Mediafax.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică a expirat la 1 iulie, dar plata diferenței de prețuri, suportate de furnizori, nu s-a finalizat, iar la acestea se adaugă și cele aferente schemei la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie anul viitor, au reiterat, miercuri, reprezentanții furnizorilor, care sunt obligați să se împrumute la bănci ca să acopere necesarul de finanțare.

AFEER, înfiinţată în anul 2006, are 45 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică și 18 membrii de pe piața gazelor naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 85% din consumul final de electricitate respectiv de gaze naturale.

Sumele pe care le datorează statul furnizorilor se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate.

„Ultima lună care este aproape complet închisă în ceea ce privește verificările este ianuarie 2024, ar fi undeva nedecontat până acuma cam 7 miliarde de lei, care sunt în general sume care nu au fost confirmate încă de ANRE, sunt în curs de confirmare. Este o estimare venită din piață, de la mai mulți furnizori și pro rata, nu poți să știi niciodată o sumă fixă, fiindcă abia după ce face confirmarea ANRE a sumelor”, a declarat Laurențiu Urluescu.

În același timp, statul a încasat sume consistente odată cu creșterea prețurilor la energie – generată de crizele declanșate de pandemia de COVID-19, dar mai ales de războiul din Ucraina – implicit schemele de ajutor instituite.

Conform calculelor AFEER, statul a încasat din schema de ajutor a consumatorilor și toate schemele legate de plafonare a prețurilor undeva la cel puțin 80 de miliarde de lei, dintre care în 2024 undeva la 12 miliarde, la care se adaugă cele calculate pe anii trecuți, respectiv în 2022, 46 de miliarde și, în 2023, 22 de miliarde de lei.

Printre principale surse ale încasărilor se numără dividendele și taxa pe valoare adăugată. O actualizare a sumelor și pentru acest an va fi realizată și publicată în prima parte a anului viitor, a explicat Laurențiu Urluescu.

Statul și-a asumat, prin schemele de ajutor destinate consumatorilor, să suporte diferența dintre prețurile plafonate, care se regăseau în factură, și cele reale, din contractul propriu zis, costuri care sunt suportate în prima fază de furnizori, sunt validate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), după care sunt transmise celor două entități care fac plățile, în baza unor bugete alocate. Instituția responsabilă pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei.

Potrivit celor mai recente date ale ANRE, publicate miercuri, în săptămâna 24 – 28 noiembrie, ANRE a verificat şi a avizat spre decontare suma totală de 2.089.914,70 de lei, astfel:

• 38.211,49 RON către Ministerul Muncii – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), aferentă cererilor de decontare pentru energia electrică destinată clienților casnici.
• 52.014,34 RON către Ministerul Muncii, ANPIS, aferentă cererilor de decontare pentru gaze naturale destinate consumatorilor casnici.
• 1.999.688,87 RON către Ministerul Energiei, pentru cererile de decontare energie electrică aferente consumatorilor noncasnici.

Din informațiile obținute de Mediafax, sumele decontate de stat, valabile la data de 8 septembrie, erau de peste 27,5 miliarde de lei pentru decontarea diferențelor de preț din schemele de plafonare reglementate încă din 2021.

Din totalul de 27,5 miliarde de lei, aproximativ 21,5 de miliarde de lei sunt sumele decontate pentru energie electrică și peste 6 miliarde de lei, pentru gaze naturale.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale este încă în vigoare până la 31 martie 2026. Până la acea dată statul mai acordă, începând din 1 iulie, ajutorul de 50 de lei pentru facturile la curent ale românilor cu venituri mici.

Nu există un termen-limită până la care statul trebuie să își plătească datoriile, acest demers fiind condiționat de bugetele stabilite cu această destinație. Singurul termen păstrat în lege este luna decembrie 2026, până la care se pot face regularizările eferente ordonanțelor de urgență care au introdus schemele de plafonare si compensare.