MediaFax.ro

María Pérez a încheiat cursa în 1:30:06, cu aproape un minut avans față de italianca Alexandrina Mihai, originară din Republica Moldova, clasată pe locul al doilea în 1:31:04. Podiumul a fost completat de ucraineanca Lyudmila Olyanovska, în 1:31:07.

Performanța Maríei Pérez reprezintă recordul mondial pentru noua distanță de semimaraton în marș, probă introdusă în programul Campionatelor Europene în locul tradiționalei curse de 20 de kilometri.

Spaniola, în vârstă de 30 de ani, și-a trecut astfel în palmares primul titlu european pe această nouă distanță. Pérez este dublă campioană mondială, în 2023 și 2025, la 20 și 35 de kilometri, și campioană europeană la 20 de kilometri în 2018.

Acesta este singurul record mondial stabilit până acum în cadrul Campionatelor Europene de la Birmingham.

Spania a reușit o dublă victorie în probele de semimaraton marș disputate sâmbătă dimineață la Birmingham. La masculin, Paul McGrath a câștigat titlul european în 1:23:23, devansându-i pe italienii Francesco Fortunato și Andrea Cosi.

Pentru McGrath, în vârstă de 25 de ani, este primul titlu internațional major individual.

România are două atlete în concurs în prima sesiune a competiției de la Birmingham. Alina Rotaru Kottmann și Ramona Verman participă în calificările probei de săritura în lungime, care sunt programate să înceapă de la ora 13:50.

Potrivit anchetatorilor, la 13 august, o persoană în vârstă de 52 de ani ar fi procurat de la o altă persoană, în vârstă de 50 de ani, aproximativ 40 de grame de cocaină.

Drogurile ar fi fost ulterior comercializate în Craiova, pentru suma de 12.700 de lei. Cantitatea de cocaină a fost indisponibilizată de autorități.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova și procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova au efectuat două percheziții la locuințele celor două persoane.

În urma acestora au fost descoperite și ridicate obiecte care prezentau urme de substanță, dispozitive de stocare a datelor și alte mijloace de probă.

Procurorii DIICOT au dispus reținerea celor două persoane în zilele de 13 și 14 august.

La 14 august, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a dispus arestarea preventivă a acestora pentru 30 de zile.

Acțiunea a fost desfășurată cu sprijinul polițiștilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Dolj și al jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile Craiova.

Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor DIICOT.

 

Cutremurul produs sâmbătă în Indonezia s-a soldat cu cel puțin 20 de morți, potrivit AP.

Autoritățile au declarat că șase persoane au fost rănite, iar alte două sunt dispărute în urma unei alunecări de teren declanșate de cutremur.

De asemenea, autoritățile au emis o avertizare de tsunami. Acestea au îndemnat locuitorii de pe coastă să se mute pe zone mai înalte, dar ulterior au ridicat avertizarea când Agenția de Meteorologie, Climatologie și Geofizică din Indonezia a declarat că monitorizarea nu a arătat modificări semnificative ale nivelului mării. Acesta ar putea reprezenta o amenințare pentru comunitățile de pe coastă.

Seismul, produs la o adâncime de 10 kilometri

Seismul a lovit regiunea Flores din Indonezia, la o adâncime de 10 kilometri, la ora 5:58 dimineața, ora locală. Epicentrul său a fost situat la 68 km (42 mile) nord-nord-vest de orașul Ende din provincia Nusa Tenggara de Est. Cutremurul inițial a fost urmat de mai multe replici, potrivit sursei.

Șeful Agenției de Căutare și Salvare Maumere, Fathur Rahman, a declarat că salvatorii au recuperat cel puțin 20 de cadavre în cele trei regiuni devastate Sikka, West Manggarai și East Manggarai. Opt cadavre au fost scoase dintr-o alunecare de teren în satul Reok din Manggarai. Șase persoane au fost duse de urgență la spitalele din apropiere cu răni grave.

Misiunile de salvare, îngreunate din cauza penelor de curent

Salvatorii încă îi caută pe doi săteni, despre care se crede că sunt îngropați sub tone de noroi care s-a prăbușit de pe dealurile din jur în urma unei alunecări de teren declanșate de cutremur.

„Continuăm să colectăm rapoarte despre pagube și victime, dar există întreruperi de comunicații”, a declarat șeful poliției din East Nusa Tenggara. El a adăugat că întreruperile de curent din orașe și sate au împiedicat fluxul de informații și au complicat eforturile de căutare și salvare.

Un material publicat de Cleveland Clinic, realizat cu contribuția unui specialist în medicina somnului, explică de ce unele persoane se trezesc obosite după o noapte lungă.

Printre factorii care pot influența starea de dimineață se numără tulburările de somn, stresul, mediul în care dormim, alimentația și anumite probleme medicale.

Nu contează doar câte ore dormim

Pentru majoritatea adulților, recomandarea generală este de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, însă numărul de ore petrecute în pat nu garantează automat un somn odihnitor. Sleep Foundation explică faptul că o persoană poate sta opt ore în pat, dar să nu beneficieze de opt ore de somn de calitate.

Trezirile frecvente, chiar și cele de care nu suntem conștienți, foiala sau dificultatea de a adormi pot fragmenta somnul. În aceste situații, dimineața poate veni cu aceeași senzație de oboseală cu care ne-am culcat.

Stresul poate „fura” din calitatea somnului

O altă explicație poate fi stresul. Chiar dacă adormim la o oră rezonabilă și respectăm un program aparent normal, stresul și grijile pot afecta calitatea odihnei.

Potrivit Sleep Foundation, somnul de slabă calitate poate fi asociat cu stresul, obiceiurile de somn nepotrivite, anumite medicamente, afecțiuni medicale sau tulburări de somn. Unul dintre semnele unui somn de calitate redusă este tocmai trezirea cu senzația că nu ne-am odihnit suficient.

Și mediul în care dormim poate avea un rol important. Lumina, zgomotul sau o temperatură nepotrivită pot provoca micro-treziri pe parcursul nopții, fără ca persoana să-și amintească dimineața că s-a trezit. Cleveland Clinic atrage atenția inclusiv asupra meselor consistente luate prea aproape de ora de culcare, care pot afecta procesul de adormire și calitatea somnului.

De ce te simți „buimac” imediat după trezire

Uneori, problema nu este că ai dormit prost, ci momentul în care te-ai trezit. Inerția somnului este starea de amețeală, dezorientare sau lipsă de energie care poate apărea imediat după trezire. Fenomenul este normal și poate fi mai pronunțat atunci când alarma întrerupe anumite etape ale somnului.

De aceea, senzația de oboseală din primele minute după trezire nu înseamnă automat că somnul a fost insuficient. Dacă însă starea persistă și apare constant pe parcursul zilei, situația merită analizată mai atent.

Când oboseala poate ascunde o problemă

Dacă o persoană se trezește în mod repetat obosită, deși doarme suficient, cauza poate fi uneori o tulburare de somn. Apneea obstructivă de somn, de exemplu, poate împiedica obținerea unui somn cu adevărat odihnitor și este asociată cu somnolență și oboseală în timpul zilei.

Insomnia, sindromul picioarelor neliniștite și alte tulburări pot afecta, la rândul lor, continuitatea și calitatea somnului. Mayo Clinic enumeră printre tulburările de somn frecvente insomnia, apneea de somn și sindromul picioarelor neliniștite.

Oboseala persistentă nu este însă întotdeauna legată exclusiv de somn. Potrivit Mayo Clinic, aceasta poate fi asociată și cu anumite medicamente, stilul de viață, lipsa activității fizice sau unele afecțiuni medicale.

Ce poți face dacă te trezești constant obosit

Un program de somn cât mai regulat, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil și evitarea obiceiurilor care perturbă somnul pot contribui la îmbunătățirea odihnei. Specialiștii recomandă să fie urmărită nu doar durata somnului, ci și felul în care ne simțim după trezire și pe parcursul zilei.

Dacă oboseala sau somnolența se repetă în ciuda unui program suficient de somn și începe să afecteze activitățile de zi cu zi, este recomandată discutarea problemei cu un medic pentru identificarea cauzei.

„Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde Euro”, a scris Pîslaru sâmbătă, pe Facebook.

Potrivit ministrului, este penultima cerere de plată din PNRR.

„CP5 include 75 de ținte și jaloane (21 de reforme, 54 de investiții), cumulând în valoare netă 1,65 miliarde Euro bani europeni nerambursabili (granturi) și 433 milioane Euro pe componenta de împrumut. Este penultima cerere de plată din PNRR”, a precizat Pîslaru.

Absorbția granturilor ar ajunge la 78%

Ministrul susține că, odată cu depunerea cererii de plată 5, România ajunge la o absorbție de 78% din alocarea de granturi a PNRR.

„Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi. Când am preluat mandatul, anul trecut, eram la 47% — acumulat în 4 ani și jumătate”, a afirmat Pîslaru.

El a susținut că, în perioada de când se află la guvernare actuala echipă, absorbția pe partea de granturi a crescut.

„În puțin peste un an, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31 puncte procentuale și am păstrat integral alocarea de 13,57 miliarde Euro pe granturi”, a scris ministrul.

Afirmațiile vin după ce, vineri, Pîslaru anunțase că România este pregătită să transmită cererea de plată și că aceasta este estimată să fie una „curată”, după modelul cererii de plată numărul 4, cea mai mare cerere aprobată până acum pentru România.

Mai rămâne cererea de plată 6

După depunerea cererii numărul 5, România mai are de transmis o singură cerere în cadrul PNRR.

Potrivit datelor prezentate de ministru vineri, cererea finală, numărul 6, va avea o componentă de 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde de euro în împrumuturi.

După cererea numărul 5, suma atrasă de România din granturile PNRR ar urma să ajungă la aproximativ 10,6 miliarde de euro, din totalul de 13,57 miliarde de euro.

Pîslaru a folosit și mesajul de sâmbătă pentru a răspunde criticilor privind ritmul implementării PNRR.

„În politica noastră, e ușor să dărâmi, să critici, să arunci cu injurii. E greu însă să construiești și să muncești onest pentru binele țării tale”, a transmis ministrul.

Baghaei a făcut referire la romanul „Frații Karamazov”, de Fiodor Dostoievski, pentru a-și susține critica la adresa administrației americane. Oficialul iranian a reluat ideea potrivit căreia minciuna repetată ajunge să deformeze percepția asupra realității.

„Sistemul de guvernare și politica externă a Washingtonului au ajuns să se bazeze excesiv pe minciuni”, a afirmat Baghaei sâmbătă, într-o postare pe platforma X.

Acesta l-a citat apoi pe Dostoievski: „Omul care se minte pe sine și își ascultă propria minciună ajunge într-un asemenea punct încât nu mai poate distinge adevărul din el însuși sau din jurul său”.

Declarația vine într-un moment în care conflictul dintre Iran, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii și Israel, pe de altă parte, rămâne blocat, iar Strâmtoarea Ormuz a devenit principalul punct de confruntare. Traficul maritim prin această rută strategică a scăzut puternic, în timp ce Washingtonul și Teheranul își dispută controlul asupra navigației.

Iranul nu anunță reluarea negocierilor cu SUA

În paralel cu mesajele dure transmise public, Teheranul continuă să discute prin intermediari și cu Omanul. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul lucrează cu Omanul pentru identificarea unei rute temporare de tranzit prin Ormuz, însă reluarea normală a navigației depinde de îndeplinirea unor condiții stabilite de Teheran.

Iranul susține că nu există, în acest moment, negocieri directe cu SUA. Poziția a fost exprimată în repetate rânduri de Baghaei, în timp ce diplomații iranieni au continuat contactele indirecte prin state terțe.

Teheranul cere, între altele, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, despăgubiri pentru pagubele provocate de război, ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene.

Trump amenință că va declara Ormuz teritoriu american

Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a afirmat că intenționează să declare în curând Strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”, după înfrângerea Iranului. Declarația a fost respinsă de oficialii iranieni, care insistă asupra controlului și suveranității Iranului asupra strâmtorii.

În același timp, traficul comercial prin Ormuz rămâne sever afectat. Potrivit datelor citate de Reuters, doar nouă nave comerciale au traversat strâmtoarea vineri, față de o medie de aproximativ 12 în luna august, iar cele mai multe au folosit rutele aflate sub control iranian.

Situația a fost agravată și de atacuri asupra unor nave comerciale. Compania petrolieră de stat din Emiratele Arabe Unite, ADNOC, a anunțat vineri că una dintre navele sale a fost atacată în timp ce traversa strâmtoarea. Incidentul a fost al treilea de acest tip care a vizat nave operate de companie într-un interval de aproximativ o săptămână.

Chiar și după ce un reactor nuclear este oprit, activitatea continuă în profunzimea nucleului său, potrivit ScienceDaily.

Produsele radioactive de fisiune cu viață lungă continuă să se dezintegreze timp de luni sau chiar ani, eliberând un flux slab de particule numite antineutrini. (Anti)neutrinii sunt cele mai ușoare și mai greu de detectat particule cunoscute din Univers și pot traversa reactorul și structurile de protecție din jurul acestuia cu foarte puține interferențe.

Cercetătorii dau măsurat acum, pentru prima dată, această emisie persistentă de antineutrini. Rezultatele cercetării arată că detectoarele de antineutrini pot colecta informații despre reactoare nucleare chiar și atunci când acestea sunt oprite, ceea ce ar putea crea noi oportunități pentru monitorizarea reactoarelor, siguranța nucleară și măsurile de control nuclear.

Detectarea antineutrinilor de la un reactor oprit

Măsurătoarea a fost realizată la centrala nucleară Chooz din nordul Franței. Detectorul Double Chooz se află în subteran, la aproximativ 400 de metri de cele două reactoare ale centralei. În interiorul detectorului se află peste 30 de metri cubi de scintilator lichid, un material care produce mici flash-uri de lumină atunci când un antineutrino interacționează cu acesta.

Cercetătorii au analizat 17,2 zile de observații colectate în perioada în care ambele unități ale centralei erau complet oprite. În acest interval, detectorul a înregistrat aproximativ 100 de evenimente candidate asociate cu radioactivitatea reziduală din nucleele reactoarelor și din bazinele din apropiere pentru răcirea combustibilului nuclear uzat.

Măsurătorile corespund predicțiilor privind combustibilul nuclear

Semnalul detectat a corespuns îndeaproape simulărilor detaliate care au luat în calcul cantitatea de combustibil nuclear rămasă și dezintegrarea produselor de fisiune cu viață lungă. Rezultatul oferă prima confirmare experimentală directă a predicțiilor privind emisiile de antineutrini provenite de la reactoare oprite și de la combustibil nuclear uzat.

Și alte experimente încep deja să exploreze acest nou domeniu. Cercetătorii folosesc, de asemenea, date colectate în perioadele în care reactoarele sunt oprite pentru a studia semnalul slab de antineutrini produs de combustibilul nuclear uzat.

„Cei care spuneau că România este la marginea Uniunii Europene s-au înșelat. România este în prima linie de apărare a graniței Uniunii Europene”, a afirmat Radu Miruță, sâmbătă, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, la Constanța, cu ocazia Zilei Marinei.

„Suntem pe frontul estic, suntem la granița între o Europă liberă și o țară în care oamenii mor pentru a-și apăra libertatea. Este un război real la granițele României”, a adăugat el.

Ministrul a afirmat că, în ultimele zile, pe litoralul românesc au ajuns mai multe resturi de drone decât în mod obișnuit, fenomen pe care l-a pus în legătură cu intensificarea atacurilor ruse asupra obiectivelor din Ucraina.

„Asta se întâmplă pentru că este o corelație proporțională a dimensiunii atacurilor din Ucraina. În ultimele 96 de ore, peste o sută de ținte de drone au fost descoperite doar de radarele din România, în afara teritoriului românesc, în proximitatea granițelor. Aceste ținte au atacat de șapte ori porturile ucrainene de la Dunăre (…) la câteva zeci de metri de granițele României”, a declarat ministrul.

„Pacea nu se poate menține fără o armată care să descurajeze”

În acest context, ministrul a apărat planul de înzestrare accelerată a Armatei Române și a respins ideea că investițiile militare ar avea drept scop pregătirea unui război.

„Unii spun că investim în armată și că am pornit, ca ministru, acest plan accelerat pentru a pregăti un război. Este fix invers. Investim în armată pentru a-i face pe cei care se gândesc să atace România să plătească un preț mai mare. Pentru că pacea nu se poate menține fără o armată care să descurajeze”, a explicat Miruță.

Avioanele de vânătoare, ridicate de șapte ori în ultimele 96 de ore

Miruță a spus că intensitatea crescută a luptelor din Ucraina în ultimele trei-patru zile a determinat Armata Română să își intensifice activitățile de supraveghere și prevenire.

„În ultimele 96 de ore au fost ridicate de șapte ori avioanele de vânătoare”, a declarat ministrul.

De asemenea, au fost crescute nivelurile de alertă pentru avioanele de vânătoare

„Au fost de 9 ori crescute nivelurile de alertă interne pentru avioanele de vânătoare. Câteodată a scăzut nivelul fără ca ele să fie implicate. Au fost ridicate de 3 ori elicoptere, de două ori pentru a preveni, altădată pentru a face cercetare”, a completat el.

Ministrul a subliniat că aceste acțiuni fac parte din activitatea curentă a militarilor români și urmăresc prevenirea unor eventuale consecințe ale războiului asupra teritoriului național.

Potrivit Poliției Române, bărbatul a fost adus în țară sâmbătă, în urma cooperării prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

După sosirea în România, acesta a fost predat autorităților și introdus într-o unitate de detenție, pentru a se pune în aplicare mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea.

Bărbatul, din comuna Rediu, județul Iași, fusese depistat și arestat în Italia la 30 aprilie 2026, în urma activităților desfășurate de polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Iași – Serviciul de Investigații Criminale, Biroul Urmăriri, în cooperare cu autoritățile italiene.

Operațiunea a beneficiat de sprijinul unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Schimbul de informații și cooperarea cu autoritățile italiene s-au realizat prin intermediul Biroului Atașatului de Afaceri Interne din Italia și al Biroului SIRENE România.

Bărbatul era dat în urmărire internațională în categoria Most Wanted, iar autoritățile române au finalizat procedurile pentru aducerea acestuia în țară și executarea pedepsei.

Asociația Clubul Sportiv al Suporterilor Sportul Studențesc București (ACSS SSB) anunță că a lansat proiectul „Iubește Sportul!”, prin care își propune să readucă echipa în competiție începând din Liga a V-a, cu obiectivul unei dezvoltări etapizate către eșaloanele superioare.

Demersul vine la 110 ani de la fondarea Sportului Studențesc, club înființat în 1916 de profesori și studenți conduși de matematicianul Traian Lalescu.

Potrivit proiectului prezentat de asociație, primul sezon presupune un buget estimativ de 35.000-40.000 de euro pentru echipa de seniori, sumă care include cheltuieli precum echipamentul, arbitrajul, taxele și legitimările, terenul și organizarea meciurilor, transportul, serviciile medicale și partea administrativă.

Planul este însă unul mai amplu decât simpla înscriere a unei echipe în Liga a V-a. Inițiatorii vor să dezvolte, în paralel, o academie de copii și juniori, să creeze infrastructură sportivă proprie și să construiască un model de club bazat pe implicarea comunității.

De la Liga a V-a spre Superliga

Strategia prezentată de ACSS SSB prevede o ascensiune graduală: debutul în Liga a V-a în 2026, promovarea succesivă către Liga a IV-a, Liga a III-a și Liga a II-a în perioada 2027-2031 și, ca obiectiv pe termen lung, revenirea în prima ligă până în 2032.

Academia reprezintă una dintre componentele centrale ale proiectului. Inițiatorii vor să recreeze filiera tradițională a Sportului Studențesc, prin care juniorii să poată ajunge până la echipa de seniori.

Modelul are ca repere generațiile care au trecut prin Regie de-a lungul timpului. Printre fotbaliștii formați la Sportul Studențesc se numără Paul Cazan, Marius Șumudică, Răzvan Lucescu, Gigel Bucur, Ionuț Mazilu și Costin Lazăr.

Foștii jucători, chemați înapoi în Regie

Proiectul propune și implicarea directă a foștilor fotbaliști, antrenori și oficiali ai clubului. Aceștia sunt invitați să participe în structurile de conducere, în zona sportivă sau în cadrul academiei.

Printre ambasadorii anunțați se află Mircea Sandu, Paul Cazan, Răzvan Patriche și Dacian Varga, iar inițiatorii afirmă că lista urmează să fie extinsă.

„Nu pornim de la zero. Pornim de la 110 ani de tradiție, de la o marcă protejată juridic și de la o comunitate care a dovedit că ține”, este unul dintre mesajele centrale ale proiectului.

Pentru suporterii implicați în renașterea clubului, revenirea nu înseamnă doar formarea unei noi echipe, ci continuarea unei identități care a fost păstrată în anii în care Sportul Studențesc nu a mai avut o formație activă în competițiile de seniori.

Identitatea clubului, păstrată de suporteri

Asociația Suporterilor Sportul Studențesc București (ASSSB), fondată în 2006, a avut în această perioadă rolul de a păstra identitatea și simbolurile clubului.

În 2026, organizația a făcut pasul către o structură sportivă propriu-zisă, devenind Asociația Clubul Sportiv al Suporterilor Sportul Studențesc București. Potrivit documentelor prezentate de inițiatori, în luna iulie a fost obținut certificatul de identitate sportivă pentru ramura fotbal.

Proiectul face referire și la marca Sportul Studențesc, înregistrată la OSIM, precum și la continuitatea juridică a identității alb-negre.

Moștenirea lui „Mac” Popescu

Un loc important în proiect îl ocupă memoria profesorului și arhitectului Emil Barbu „Mac” Popescu, omul care a condus Sportul Studențesc timp de aproape trei decenii și care a avut un rol major în perioada de vârf a clubului.

Sub conducerea sa, Sportul a câștigat Cupa Balcanică în 1980 și a devenit vicecampioană a României în sezonul 1985-1986, cea mai bună clasare din istoria echipei.

Tot în acea perioadă, prin Regie au trecut jucători precum Gheorghe Hagi și Mircea Sandu, Sportul devenind una dintre cele mai importante pepiniere ale fotbalului românesc.

Hagi a evoluat la Sportul Studențesc între 1983 și 1987, iar în sezonul 1985-1986 a înscris 31 de goluri, performanță care l-a consacrat drept unul dintre cei mai importanți fotbaliști ai generației sale.

Un proiect construit pe comunitate

Inițiatorii spun că modelul pe care vor să îl construiască trebuie să fie susținut pe termen lung de suporteri, membri, parteneri, venituri din bilete și merchandise, precum și de activitatea academiei.

În paralel, proiectul prevede introducerea unui sistem de tip „socios”, prin care suporterii să poată deveni membri ai clubului și să participe la deciziile importante.

„Sportul Studențesc nu se predă. Se continuă”, este mesajul ales de comunitatea alb-neagră pentru această nouă etapă.

După ani în care numele Sportului Studențesc a rămas în primul rând în memoria suporterilor și a foștilor jucători, sezonul 2026-2027 poate reprezenta începutul unei noi perioade.

Florin Manole, fost ministru al muncii, vorbește despre politică, colegii din Parlament, familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviu apar și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale, care îl scot pentru câteva momente din zona discursului politic

Despre colegi, simpatii și dezamăgiri

Când vine vorba despre politicienii cu care ar sta la o bere, Florin Manole îi nominalizează pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, îi menționează pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre aceasta din urmă spune că este o „mare dezamăgire”.

Un vot care i-a adus și aplauze și atacuri

Unul dintre momentele despre care vorbește este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Spune că a primit după acel vot foarte multe mesaje, în egală măsură pozitive și negative, și își amintește că ar fi fost singurul din partidul său care a votat în acel fel. Chiar și după toate reacțiile de atunci, spune că ar lua aceeași decizie și astăzi.

În schimb, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Consideră că această variantă ar fi fost mai ieftină și mai potrivită vremurilor actuale.

Ce ar face dacă politica s-ar opri mâine

Dacă ar renunța la politică, Manole spune că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. Vorbește și despre familie, iar când este întrebat care este cea mai mare teamă a sa, răspunsul ajunge la copilul său.

Un minut la Cotroceni pentru un proiect

Dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din București. Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru realizarea lui ar trebui continuate din funcția de președinte.

Cum ar vrea să fie ținut minte

La final, când este întrebat ce ar vrea să se spună despre el atunci când nu va mai fi în Parlament, vorbește despre consens. Spune că încearcă din toate puterile să fie un om de consens și că dorința de a avea întotdeauna doar tu dreptate și de a te impune întotdeauna i se pare „un abuz și un exces”

Cele două formații s-au întâlnit de 123 de ori în principala competiție internă. Rapid a câștigat 44 dintre confruntări, Dinamo s-a impus în 51, iar alte 28 de partide s-au încheiat la egalitate. Când Rapid a fost gazdă, bilanțul este de 27 de victorii pentru giuleșteni, 14 remize și 21 de succese pentru Dinamo.

Rivalitatea datează din 1948. Prima confruntare s-a disputat pe 9 septembrie 1948, când Dinamo a fost învinsă de CFR București cu 1-0, golul lui Ștefan Filotti.

De-a lungul deceniilor, duelurile dintre cele două formații au avut adesea implicații în lupta pentru titlu. Una dintre cele mai importante confruntări a avut loc în 1967, când Rapid a învins Dinamo cu 2-0 și a făcut un pas decisiv spre primul titlu din istoria clubului giuleștean.

În perioada modernă, cele două echipe au continuat să ofere partide spectaculoase. Cea mai mare diferență de scor din istoria confruntărilor directe s-a înregistrat în 1988, când Dinamo a învins Rapid cu 6-0.

Ultima întâlnire directă în campionat a avut loc pe 26 aprilie 2026, când Dinamo s-a impus cu 3-1 în fața Rapidului. Pentru „câini” au marcat Georgi Milanov, Cătălin Cîrjan și Alexandru Musi, în timp ce golul Rapidului a fost înscris de David Paraschiv.

Dinamo vine după un succes categoric

Formația antrenată de Nuno Campos abordează derby-ul după victoria cu 4-0 împotriva lui FC Voluntari, obținută în etapa precedentă. Succesul a contribuit la un start bun de sezon pentru Dinamo. Formația dinamovistă are 7 puncte după primele patru etape și ocupă locul 6.

De partea cealaltă, Rapid ocupă locul cinci în clasament, cu opt puncte.

Formația antrenată de Daniel Pancu vine după o remiză albă în deplasare cu UTA Arad. Însă, în meciul anterior disputat pe teren propriu, a învins cu 3-1 pe CFR Cluj, clasată pe locul 3 în sezonul trecut.

Csikszereda – Sepsi, primul duel al zilei

Tot sâmbătă, de la ora 18:30, FK Csikszereda și Sepsi OSK se întâlnesc într-un duel care are o premieră importantă. Cele două formații vor disputa pentru prima dată o partidă în principala competiție internă.

Csikszereda a pierdut precedentul meci disputat pe teren propriu, 0-2 cu FCSB. Formația din Miercurea Ciuc a pierdut, de altfel, toate cele patru partide disputate în actuala ediție de campionat, ocupând ultima poziție a ierarhiei.

Sepsi a început sezonul cu o înfrângere la Rapid, 0-1, apoi a obținut o victorie și două remize, situându-se pe locul 10, cu 5 puncte.

Ultima confruntare oficială dintre cele două echipe s-a disputat în Cupa României, pe 28 octombrie 2025, și s-a încheiat 0-0.

Incidentul a avut loc pe 13 august, în jurul orei 15.15, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița – ITPF Iași.

Potrivit Poliției de Frontieră, pentru efectuarea formalităților de control, pe sensul de ieșire din țară, s-a prezentat un bărbat în vârstă de 38 de ani, cetățean român și al Republicii Moldova, care conducea un autoturism fabricat în 2019, cu număr de înmatriculare german.

Polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la situația juridică a autoturismului și au efectuat verificări suplimentare. În urma acestora, au constatat că mașina figura în bazele de date ca bun căutat pentru a fi folosit ca probă în cadrul unor proceduri penale, în urma unei alerte emise de autoritățile germane.

Numere de înmatriculare false

În ceea ce privește plăcuțele de înmatriculare montate pe autoturism, polițiștii de frontieră au solicitat informații suplimentare autorităților germane, care au confirmat că acestea sunt false.

Controlul amănunțit al persoanei și al autoturismului a dus la descoperirea unei ștampile similare celor utilizate de autoritățile germane pentru imprimarea inspecției tehnice periodice și a unui sticker cu datele de identificare ale autoturismului. Acestea erau ascunse în interiorul mașinii.

Verificările au stabilit că și aceste elemente erau false

Bărbatul le-a declarat polițiștilor că a împrumutat autoturismul de la un conațional pentru a călători în Republica Moldova și că nu știa că mașina este furată sau implicată într-un litigiu.

Polițiștii de frontieră fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

Autoturismul, evaluat la aproximativ 125.000 de lei, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

 

Ghidul prezintă peste 90 de trasee cu grade diferite de dificultate, de la plimbări scurte și trasee de pelerinaj până la drumeții de mai multe zile în zone montane, notează Euronews. 

Pentru toamnă, ghidul recomandă mai multe destinații, atât europene, cât și internaționale care oferă peisaje spectaculoase și temperaturi mai plăcute pentru drumeții.  

Destinații de top în Europa

Traseul Premužić din Croația, situat în Parcul Național Velebitul de Nord,  este descris drept unul dintre cele mai bune exemple europene de inginerie a zidăriei din piatră uscată. 

Traseul trece prin peisaje accidentate, pajiști și zone în care pot fi întâlnite colibe de ciobani, oferind și priveliști asupra Mării Adriatice. 

Lonely Planet recomandă luna septembrie, când temperaturile sunt mai plăcute, traseele nu sunt acoperite de zăpadă, iar apa mării este încă suficient de caldă. 

În Anglia, Traseul Coast to Coast traversează țara de la vest la est, pornind din satul St Bees, în Cumbria, și ajungând la Robin Hood’s Bay, în Yorkshire. 

Ruta străbate trei parcuri naționale și i s-a acordat recent statutul de Traseu Național, având o semnalizare îmbunătățită și standarde ridicate de mediu. Perioada ideală recomandată este luna octombrie. 

Traseul Via Francigena străbate Alpii Elvețieni și Nordul Italiei. Ruta leagă localitatea Bourg-Saint-Pierre din Elveția de Roma, traversând Valea Aostei. Traseul îmbină peisajele montane panoramice și pajiștile alpine cu tradițiile culturale și culinare ale regiunilor pe care le parcurge. 

Opțiuni internaționale spectaculoase

Pentru pasionații de drumeții dornici să exploreze destinații dincolo de granițele Europei, ghidul propune și trasee spectaculoase și pe celelalte continente ale lumii. 

În sudul Perului, se află „sora mai puțin cunoscută a sitului Machu Picchu” sau Choquequirao. Acest complex incaș din secolul al XV-lea oferă o alternativă mai liniștită la clasicul traseu Inca. Traseul coboară adânc în canionul Apurímac și urcă apoi abrupt către ruine, unde excursioniștii pot admira temple, băi ritualice și sculpturi complexe. 

În Ecuador, traseul Quilotoa Loop traversează zonele muntoase andine, care străbate sate tradiționale și culminează la Laguna Quilotoa, un lac de un verde smarald situat în craterul unui vulcan stins. 

Traseul Văilor Langtang și Helambu din Nepal este o călătorie spectaculoasă prin Himalaya. Excursioniștii se pot bucura de păduri dese, lacuri sacre și mănăstiri budiste străvechi, luând contact cu cultura tibetană a regiunii. 

Detaliile despre noul film „X-Men” au fost anunțate sâmbătă, la evenimentul D23, organizat de Disney, la Anaheim, California (SUA), potrivit Deadline.

Pentru actorul Adam Driver, rolul reprezintă intrarea într-o nouă franciză majoră după interpretarea lui Kylo Ren în trilogia sequel „Star Wars”.

În noul „X-Men”, Christopher Abbott îl va interpreta pe Charles Xavier, cunoscut drept Professor X. Din distribuția principală mai fac parte Inde Navarrette, în rolul lui Rogue, și Maya Boyd, în rolul lui Storm. Marvel confirmase anterior că Kit Connor îl va interpreta pe Cyclops, Samara Weaving pe Emma Frost, iar Sadie Sink pe Jean Grey.

Filmul va fi regizat de Jake Schreier, iar lansarea în cinematografe este programată pentru 5 mai 2028.

Proiectul marchează relansarea francizei X-Men în cadrul Universului Cinematografic Marvel, după integrarea proprietăților comerciale 20th Century Fox în portofoliul Disney.

Adam Driver, două nominalizări la Oscar

Adam Driver este unul dintre cei mai apreciați actori ai generației sale. A primit două nominalizări la premiile Oscar, pentru rolurile din „BlacKkKlansman” (2018) și „Marriage Story” (2019). Pentru „Marriage Story” a fost nominalizat la categoria „cel mai bun actor”, iar pentru „BlacKkKlansman” la „cel mai bun actor în rol secundar”.

Actorul are, de asemenea, nominalizări la Globurile de Aur și la premiile Emmy, în special pentru rolul Adam Sackler din serialul HBO „Girls”. În teatru, Driver a fost nominalizat la premiul Tony pentru interpretarea din piesa „Burn This”. Printre distincțiile sale se numără și Cupa Volpi pentru cel mai bun actor, câștigată la Festivalul de Film de la Veneția pentru „Hungry Hearts”, în 2014.

Concluzia vine dintr-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Milano-Bicocca, citat de Il Post, pe 5.277 de elevi din școli din nordul Italiei. Cercetarea a fost publicată în revista *Nature Human Behaviour* și a analizat legătura dintre vârsta la care copiii și-au creat primul cont personal pe o rețea socială și evoluția rezultatelor lor școlare.

Savanții au comparat mai multe grupuri de elevi, în funcție de momentul în care au început să folosească rețelele sociale. O atenție specială a fost acordată celor care și-au creat primul cont la 10-11 ani, la începutul gimnaziului, și celor care au așteptat până la 13-14 ani, la începutul liceului. Rezultatele școlare din clasele primare erau similare între cele două grupuri. Diferențele au început să apară ulterior, începând din perioada gimnaziului.

Matematica și limba italiană au fost cele mai afectate

Elevii care au intrat mai devreme pe rețelele sociale au obținut, în medie, scoruri mai mici la matematică și la limba italiană. Diferența a fost de aproximativ 0,2 deviații standard în ambele materii. Potrivit criteriului utilizat în Uniunea Europeană pentru estimarea progresului educațional, această diferență echivalează cu aproximativ șase luni de școlarizare.

Studiul a identificat și alte efecte asociate cu utilizarea timpurie a rețelelor sociale. Acești elevi aveau o probabilitate mai mare de a repeta anul și o probabilitate mai mică de a obține note foarte bune la finalul gimnaziului. În schimb, cercetătorii nu au observat aceeași diferență la limba engleză. O posibilă explicație este chiar expunerea la conținut în limba engleză de pe platformele sociale. Contactul frecvent cu astfel de materiale ar putea contribui la familiarizarea elevilor cu această limbă.

 Utilizarea timpurie a rețelelor sociale: elevii au obținut în medie scoruri mai mici. Imagine ilustrativă.

Nu orice utilizare a tehnologiei a avut același efect

Unul dintre rezultatele importante ale cercetării este că problema nu pare să fie pur și simplu utilizarea tehnologiei. Cercetătorii au analizat și utilizarea timpurie a computerului și a smartphone-ului. Folosirea computerului la vârste mici nu a fost asociată cu rezultate școlare mai slabe, iar legătura observată în cazul smartphone-ului a fost mult mai redusă. În schimb, asocierea a fost mai puternică în cazul rețelelor sociale.

Cercetătorii au concluzionat că un posibil mecanism este distragerea atenției. Verificarea frecventă a telefonului și a platformelor sociale, inclusiv în timpul temelor sau înainte de culcare, poate favoriza distragerea și suprasolicitarea cognitivă. Elevii care au declarat că își verifică mai des telefonul au fost, în general, și cei care au început mai devreme să folosească rețelele sociale și care au obținut ulterior rezultate mai slabe la matematică și italiană.

Cercetătorii au ținut cont de diferențele dintre elevi

Pentru a reduce posibilitatea ca rezultatele să fie explicate de alți factori, cercetătorii au comparat elevi care aveau caracteristici observabile similare. Au fost luate în calcul inclusiv nivelul de educație al părinților, zona în care locuiau elevii, structura familiei, eventualele dificultăți economice, frecventarea creșei și rezultatele școlare anterioare. Cele două grupuri erau astfel asemănătoare în multe privințe, dar se diferențiau în special prin vârsta la care și-au creat primul cont personal pe o rețea socială. Datele despre momentul deschiderii primului cont au fost obținute printr-un sondaj realizat în școli între 2023 și 2024.

Rezultatele nu demonstrează că rețelele sociale provoacă direct scăderea performanței

Cercetarea nu a fost un experiment și, prin urmare, nu poate demonstra că deschiderea unui cont la 10-11 ani provoacă în mod direct scăderea rezultatelor școlare. Autorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Totuși, metoda folosită le-a permis să compare grupuri foarte apropiate din punct de vedere al caracteristicilor observabile și să urmărească evoluția rezultatelor în timp.

Oamenii de știință arată că așteptarea până la 13-14 ani înainte ca un copil să aibă propriul cont pe o rețea socială ar putea avea beneficii. Ei atrag însă atenția că o eventuală limită de vârstă nu ar fi suficientă singură. O astfel de măsură ar trebui însoțită de educație digitală pentru copii și părinți, dar și de programe în școli care să îi învețe pe elevi să folosească platformele sociale într-un mod mai sigur și mai constructiv.

Anunțul a fost publicat vineri pe conturile și site-ul trupei, dar mesajul a fost ulterior șters. Declarația a rămas însă disponibilă pe contul de Instagram al Knotfest, festivalul creat de Slipknot în 2012.

„Începând imediat, Slipknot nu va mai fi asociată cu Sid Wilson. Îi dorim tot binele în viitoarele sale proiecte”, a transmis formația.

Wilson s-a alăturat trupei din Des Moines, Iowa, în 1998, ca al nouălea membru, fiind recrutat pentru abilitățile sale de DJ. El a intrat în componența formației cu puțin timp înainte ca Slipknot să cunoască succesul internațional, odată cu lansarea albumului de debut omonim, în 1999.

Albumul Slipknot a fost primul material al trupei care a ajuns în clasamentul Billboard 200, unde a urcat până pe locul 51. Ulterior, formația a obținut șase albume în Top 10 și trei clasări pe primul loc, cu All Hope Is Gone (2008), .5: The Gray Chapter (2014) și We Are Not Your Kind (2019).

În 2006, Slipknot a câștigat singurul său premiu Grammy de până acum, pentru cea mai bună interpretare metal, cu piesa „Before I Forget”. Trupa a primit în total 11 nominalizări la premiile Grammy.

Despărțirea vine după săptămâni de speculații privind statutul lui Wilson în formație. În luna iulie, presa americană relata că muzicianul ar fi fost informat pe 31 iulie că nu mai face parte din Slipknot. La acel moment, chitaristul Jim Root a părut să pună sub semnul întrebării informația, îndemnând fanii să nu creadă tot ceea ce citesc înainte ca trupa să ofere mai multe detalii.

Mesajul publicat vineri reprezintă prima confirmare oficială a formației privind plecarea lui Wilson.

Cel mai recent album de studio al Slipknot este The End, So Far, lansat în 2022 și debutat pe locul al doilea în Billboard 200.

Institutul Geografic Național al Spaniei (IGN) a estimat inițial magnitudinea seismului la 4,8, însă ulterior a revizuit-o la 5. Cutremurul s-a produs la ora 1:04, la o adâncime de aproximativ 2 kilometri, informează EFE.

Potrivit serviciului de urgență 112 din Andaluzia, apelurile au venit din aproape întreaga regiune. Au fost înregistrate sesizări din toate provinciile Andaluziei, cu excepția Huelva și Cádiz, scrie MEDIAFAX Spania.

Seismul a provocat desprinderi de materiale, căderi de elemente de pe fațade și acoperișuri, precum și alte pagube materiale în mai multe localități din zona metropolitană a Granadei. În Armilla au fost raportate, de asemenea, pagube materiale.

Cutremurul a fost resimțit în mai multe provincii

IGN a înregistrat numeroase zone în care populația a simțit cutremurul. Locuitorii au raportat obiecte căzute, mobilier mișcat și uși sau ferestre care au vibrat în aproape toate localitățile din Granada și din zona metropolitană.

Seismul a fost resimțit și în nordul provinciei, inclusiv în Huéscar, dar și pe litoral, în Almuñécar, Salobreña și Motril. Mișcările telurice au fost percepute și în zona de vest a provinciei și în Alpujarra.

Cutremurul a fost resimțit și în provincia Jaén, în localități precum Alcalá la Real, Linares și Jódar. Locuitorii din mai multe localități de coastă din provincia Almería, inclusiv din capitală, Roquetas, El Ejido și Adra, au simțit seismul.

De asemenea, cutremurul a fost perceput pe litoralul provinciei Málaga, de la Fuengirola și Torremolinos până la Vélez, precum și în orașul Córdoba.

La șase minute după cutremurul cu epicentrul în Alhendín, un alt seism, cu magnitudinea 2,6, a fost înregistrat în localitatea Gójar. Acesta s-a produs la o adâncime de aproximativ un kilometru.

Mai multe informații despre cutremurul cu pagube uriașe resimțit în mai multe regiuni din Spania, citiți AICI.

În cel mai recent raport de evaluare a riscurilor, publicat vineri, compania a modificat în sens ascendent una dintre principalele sale evaluări privind riscul de comportament în situații cu miză ridicată.

Raportul, care analizează activitatea Anthropic până la 15 iulie 2026, evaluează riscurile asociate întregii activități a companiei și nu unui singur model. Sunt luate în calcul inclusiv modele utilizate doar intern, precum și măsurile de securitate și mecanismele de protecție implementate de companie.

Riscul de „nealiniere” a fost reevaluat

Anthropic a ridicat evaluarea riscului de producere a unor consecințe catastrofale în situații cu miză ridicată de la „foarte scăzut” la „scăzut”.

Compania subliniază însă că această schimbare nu reprezintă neapărat concluzia că modelele au devenit brusc mai periculoase. Creșterea nivelului de risc este legată în principal de incertitudinea mai mare privind capacitățile modelelor și de incidentele apărute în timpul evaluărilor de securitate cibernetică.

În iulie, Anthropic a dezvăluit că, în cadrul unor teste de securitate, modele Claude au ajuns la internet din medii care ar fi trebuit să fie izolate și au obținut acces neautorizat la sistemele informatice reale ale trei organizații. Compania a identificat aceste incidente după analizarea retrospectivă a 141.006 rulări de evaluare în care modelele ar fi putut obține acces la internet.

„Model 2”, mai puternic decât Mythos 5, rămâne intern

Raportul dezvăluie și existența unui model intern denumit „Model 2”, despre care Anthropic spune că reprezintă o îmbunătățire vizibilă față de Mythos 5 în numeroase sarcini interne.

Modelul este utilizat intens în interiorul companiei pentru programare, activități agentice și generarea de date. Anthropic precizează însă că nu intenționează în prezent să îl lanseze public.

Compania avertizează că evaluarea capacităților lui Model 2 este mai incertă decât în cazul unor modele anterioare. Unele dintre evaluările bazate pe sarcini concrete nu mai surprind suficient de bine creșterea capacităților modelelor, ceea ce face mai dificilă determinarea exactă a nivelului de risc.

Creșterea autonomiei ridică noi probleme de securitate

Unul dintre cele mai importante semnale din raport este legat de capacitatea modelelor de a desfășura activități de cercetare și dezvoltare cu un grad tot mai mare de autonomie.

Anthropic spune că începe să observe semne de accelerare a cercetării și dezvoltării realizate cu ajutorul AI. O astfel de evoluție poate avea efecte benefice, inclusiv accelerarea progresului științific și tehnologic. Dar, creează și posibilitatea ca aceleași capacități să fie folosite în scopuri periculoase.

Raportul atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că sistemele AI pot dobândi capacități relevante pentru securitatea cibernetică fără ca acestea să fie dezvoltate în mod explicit pentru atacuri. Anthropic a arătat anterior că Opus 5, de exemplu, a făcut progrese importante în identificarea vulnerabilităților, deși rămâne în urma Mythos 5 în ceea ce privește exploatarea acestora.

Compania nu își oprește dezvoltarea

În ciuda creșterii nivelului de risc, Anthropic nu anunță o oprire generală a dezvoltării modelelor sale. Raportul descrie în continuare investiții în capabilități avansate și în măsuri de securitate menite să țină pasul cu acestea.

Documentul arată astfel o problemă tot mai dificilă pentru laboratoarele AI: modelele evoluează mai rapid decât capacitatea de a le evalua complet comportamentul și riscurile.

În acest context, decizia de a păstra Model 2 în interiorul companiei reflectă o abordare mai prudentă în privința lansării publice a unor sisteme ale căror capabilități și riscuri nu pot fi încă evaluate cu suficientă certitudine.

Reacția sindicaliștilor vine după declarațiile ministrului citate într-un articol publicat de Gândul pe 14 august, în care acesta ar fi susținut propunerile privind salarizarea specialiștilor din domeniul fondurilor europene, pentru ca ulterior să afirme că nu știe cine a semnat un document în numele său.

„Până la urmă, care este poziția dumneavoastră?”, îl întreabă sindicaliștii pe ministrul Pîslaru, acuzându-l că vorbește acum despre „uniformizare” și „cascadarea” remunerației.

Sindicatul: Nu este vorba despre un spor inventat acum

Reprezentanții angajaților susțin că stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri europene există din 2004, fiind introdusă în contextul pregătirii aderării României la Uniunea Europeană și al dezvoltării capacității administrative pentru gestionarea fondurilor comunitare.

Potrivit sindicatului, măsura a reprezentat o majorare a salariului de bază și a avut ca obiectiv atragerea și menținerea specialiștilor în administrație, precum și limitarea plecărilor către sectorul privat.

Sindicaliștii susțin că ministrul Pîslaru cunoaște nivelul de salarizare din mediul privat, întrucât „a deținut până de curând o firmă privată care activa în același domeniu al fondurilor europene”.

„Știți, așadar, de ce personalul experimentat pleacă din MIPE către ADR-uri sau către mediul privat: pentru că nu este respectat tocmai principiul menținerii unei salarizări competitive, necesare pentru păstrarea specialiștilor în sistem”, se arată în comunicat.

Sindicatul avertizează că există o contradicție între obiectivul consolidării capacității administrative prin fonduri europene și politicile salariale care, în opinia angajaților, favorizează plecarea specialiștilor.

Sindicatul susține că impactul bugetar ar fi pozitiv

Un alt argument invocat de sindicaliști este legat de impactul financiar al măsurilor propuse.

Potrivit comunicatului, „propriul dumneavoastră minister a recunoscut că impactul bugetar este POZITIV”, iar angajații susțin că soluția propusă nu ar presupune bani suplimentari de la bugetul de stat, în condițiile în care cheltuielile ar fi eligibile pentru rambursare din fonduri europene.

„Dacă soluția propusă are impact bugetar pozitiv și cheltuielile sunt eligibile la rambursare din fonduri europene, despre ce «povară bugetară» mai vorbim?”, întreabă sindicaliștii.

Critici privind „uniformizarea” salariilor

Sindicatul contestă și ideea de „uniformizare” a remunerației, argumentând că aceasta nu ar trebui să ignore criterii precum performanța, responsabilitatea, complexitatea activității și rezultatele obținute.

„Aceasta este reforma unei administrații europene moderne sau o uniformizare ca în comunism, în care toți trebuie tratați la fel indiferent de performanță și răspundere?”, se arată în comunicat.

Sindicaliștii îl întreabă pe ministru dacă „acesta este trendul în Uniunea Europeană – uniformizare fără stimularea performanței”.

Aceștia susțin, de asemenea, că angajații MIPE sunt supuși unor incompatibilități și restricții profesionale care le limitează posibilitatea de a-și completa veniturile.

„Performanțele MIPE sunt realizate de oameni”

Sindicatul afirmă că există o discrepanță între declarațiile publice privind performanțele ministerului și modul în care sunt tratați angajații.

„Vă lăudați cu performanțele lor și cu miliardele de euro atrase de România, dar când trebuie să îi susțineți, îi prezentați drept beneficiarii unor privilegii”, susțin sindicaliștii.

În comunicat se mai afirmă că rezultatele MIPE nu sunt rezultatul instituției ca structură sau al ministrului, ci al angajaților care gestionează proiectele și fondurile europene.

„Performanțele MIPE nu sunt realizate de clădire și nici de ministru. Sunt realizate de oamenii pe care astăzi refuzați să îi apărați”, transmite sindicatul.

Sindicaliștii acuză diminuarea veniturilor și demotivarea personalului

Reprezentanții angajaților susțin că, deși ministrul a vorbit în mod repetat despre dialog, bilanțul unui an de mandat ar indica contrariul.

Potrivit sindicatului, măsurile adoptate au dus la „diminuarea veniturilor, accentuarea inechităților și demotivarea personalului”.

„Între discursul despre dialog și realitatea resimțită de angajați există, din păcate, o diferență pe care faptele o demonstrează”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul îl acuză pe Pîslaru că a preluat inclusiv discursul fostului premier Ilie Bolojan privind angajații care gestionează fondurile europene.

La final, sindicaliștii îi adresează ministrului o întrebare: „Vă asumați doar performanțele angajaților MIPE sau vă asumați și oamenii care le-au făcut posibile?”

În opinia sindicatului, ministrul „nu mai reprezintă de mult timp interesele echipei” pe care o conduce și este acuzat că își asumă rezultatele angajaților în timp ce, în disputa privind salarizarea, aceștia ar fi devenit „ținte publice”.

„Părăsit de propriul ministru, MIPE își caută ministru”, este concluzia comunicatului transmis de sindicat.