România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria și-au exprimat, marți, opoziția față de acordul comercial revizuit propus între Uniunea Europeană și Ucraina, invocând preocupări legate de potențiala destabilizare a piețelor agricole ale UE.
Problema a fost ridicată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE din 14 iulie, potrivit surselor diplomatice citate de European Pravda.
Noul acord comercial urmează să înlocuiască regimul comercial fără vize cu Ucraina, care a expirat la începutul lunii iunie, și se bazează pe Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) instituită în 2016.
Acordul revizuit urmează expirării măsurilor comerciale autonome (ATM), care au oferit acces preferențial pe piețele UE pentru exportatorii ucraineni de la începutul războiului, potrivit agenției Anadolu.
Se dorește modificarea amendamentelor propuse„Cele cinci țări – Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România – au ridicat problema noilor condiții comerciale cu Ucraina. Ele sunt convinse că amendamentele propuse la DCFTA ar putea destabiliza piețele europene”, a declarat o sursă diplomatică.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a confirmat că acordul comercial revizuit a fost discutat la reuniunea de la Bruxelles, la cererea unui grup de state membre.
„Am avut o discuție deschisă cu privire la acordul actualizat cu Ucraina”, a declarat Hansen.
„Am prezentat faptele legate de acord și am subliniat că acesta este în interesul fermierilor noștri”, a adăugat el.
Hansen a menționat, de asemenea, că revizuirea acordului din 2016 era prevăzută pentru 2021, dar a fost amânată din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Deși Comisia a încheiat negocierile cu Kievul la 30 iunie, cele cinci țări în cauză continuă să insiste pentru modificarea amendamentelor propuse.
Principala lor preocupare este potențialul aflux de produse agricole ucrainene mai ieftine pe piața UE, care, se tem ele, ar putea afecta producătorii interni.
Articolul 5 state membre ale UE, printre care și România, se opun noului acord comercial cu Ucraina. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.
„Azi (marți, 15 iulie-n.r.) am primit o informare legată de Programul Rabla. E de vreo 120 de milioane de euro. Acesta, în special, stimulează producția autohtonă de automobile. Nu putem să-l dăm la o parte, oricât venim noi, tineri, frumoși și liberi la ministerul respectiv…”, a declarat Sorin Grindeanu, notează Gândul.
„Să știți că domnul Fechet, domnul ministru al Mediului s-a speriat și l-a oprit”, a intervenit Sandra Stoicescu, prezentatoarea Observatorului TV.
În replică, Sorin Grindeanu a răspuns: „Știu, dar trebuie reluat”.
AFM a suspendat Rabla și alte programe de finanțare până la formarea noului GuvernAdministrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat, în iunie, suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru joi. Decizia a survenit în contextul negocierilor privind constituirea unui nou Guvern.
„Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
AFM a menționat că „își reafirmă angajamentul de a susține proiectele de mediu cu impact direct asupra calității vieții și protejării mediului înconjurător, dar consideră că acest moment de suspendare este necesar pentru ca noile priorități guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil și transparent”.
Articolul Sorin Grindeanu: „Programul Rabla trebuie Reluat” apare prima dată în Mediafax.
Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au efectuat marți un control în zona Nordis din Mamaia. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de companie în cadrul verificărilor, „societatea MAMAIA N. NORDIS nu desfășoară nicio activitate economică de cazare sau alimentație publică, iar apartamentele Nordis/Mamaia deținute sunt utilizate doar de către proprietari”.
Cu toate acestea, ANPC a aplicat mai multe sancțiuni, constând în amenzi și avertismente. La control a fost prezent și președintele instituției, Cristian Popescu Piedone, care a însoțit echipa de comisari la fața locului.
Deși reprezentanții societății au susținut că nu desfășoară activități comerciale în domeniul cazării sau alimentației publice, autoritatea a constatat nereguli și a luat măsuri în consecință.
Piedone a dat amenzi de 16.000 de lei la NordisÎn urma controalelor, Autoritatea a constatat că societății îi lipsesc niște autorizații de funcționare, cât și mai multe informații necesare consumatorilor, prevăzute în lege.
„Comisarii ANPC au completat procese verbale pentru 3 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare de 16.000 lei, pentru: serviciile de cazare:
Pentru serviciile de alimentație publică:
Pentru magazinele comerciale din cadrul complexului:
Articolul Complexul Nordis din Mamaia, verificat de Piedone: ce amenzi au dat inspectorii ANPC apare prima dată în Mediafax.
Acordul dintre Google și Brookfield Asset Management include acorduri inițiale de achiziție de energie pe 20 de ani, în valoare totală de 3 miliarde de dolari, pentru energia electrică generată de două centrale hidroelectrice din Pennsylvania.
Gigantul tehnologic va investi, de asemenea, 25 de miliarde de dolari în centre de date din Pennsylvania și statele învecinate în următorii doi ani.
Industria tehnologică intensifică căutarea de cantități masive de energie electrică curată pentru alimentarea centrelor de date necesare pentru inteligența artificială și cloud computing, ceea ce a dus consumul de energie electrică din SUA la niveluri record după aproape două decenii de stagnare, potrivit Reuters.
Ruth Porat, președinte și director de investiții la Alphabet, compania-mamă a Google, este așteptată să discute despre această știre la un summit dedicat inteligenței artificiale, care va avea loc la Pittsburgh.
Președintele SUA, Donald Trump, este programat să participe la eveniment, unde se așteaptă să fie anunțate investiții de 70 de miliarde de dolari în AI și energie.
„Această colaborare cu Brookfield este un pas important înainte, asigurând aprovizionarea cu energie curată în regiunea PJM în care operăm”, a declarat Amanda Peterson Corio, șefa departamentului de energie al centrelor de date Google, într-un comunicat.
Google a încheiat mai multe acorduri diferiteÎn ultimul an, Google a încheiat mai multe acorduri de achiziție de energie, unice în felul lor, inclusiv pentru energie geotermală fără emisii de carbon și energie nucleară avansată. Compania colaborează, de asemenea, cu cel mai mare operator de rețea electrică din țară, PJM Interconnection, pentru a utiliza AI în vederea accelerării procesului de conectare a noilor surse de energie la rețea.
În cadrul ultimului acord, Google a declarat că a semnat un acord-cadru inițial cu Brookfield, proprietarul Brookfield Renewable Partners, care dezvoltă și operează centrale de energie regenerabilă.
Cele două centrale hidroelectrice din Pennsylvania vor fi modernizate și vor primi noi licențe în cadrul acordului, au declarat companiile.
Google a declarat că intenționează să extindă acordul în cele din urmă dincolo de aceste locații, în alte părți ale regiunilor Mid-Atlantic și Midwest.
Articolul Google a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pentru energie hidroelectrică în SUA. Este cel mai mare pact corporativ din lume pentru energie curată apare prima dată în Mediafax.
Aflată pe locul 110 și cap de serie nr. 7, Irina Begu o va întâlni pe Victoria Jimenez Kasintseva (Andorra, locul 130 WTA). Partida este programată să înceapă după ora 16:30.
Este a doua confruntare directă dintre cele două jucătoare în circuitul profesionist, Begu impunându-se la turneul de la Parma (Italia), din mai, anul acesta, în trei seturi.
După meciul Irinei Begu, la Iași va juca Sorana Cîrstea (locul 166 WTA), care o va întâlni pe a cincea favorită a turneului, Varvara Gracheva (Franța, locul 106 WTA).
Cîrstea a câștigat ambele partide directe anterioare din circuitul WTA, în minimum de seturi, la Australian Open, în 2022, și la Montreal (Canada), în 2023.
Articolul Turneul WTA 125 de la Iași: Begu și Cîrstea joacă în optimile de finală apare prima dată în Mediafax.
Cele nouă comunități afirmă că noile prevederi „reprezintă un pericol real și iminent” pentru drepturile lor. Legile contestate permit guvernului federal și celui provincial să desemneze proiecte considerate de interes național sau să creeze „zone economice speciale”, în care unele legi existente nu se mai aplică.
Parlamentul canadian a adoptat în luna iunie un act normativ care oferă guvernului dreptul de a selecta proiecte miniere, petroliere sau de infrastructură și de a decide ulterior care legi li se aplică.
Premierul liberal Mark Carney a declarat că noile reglementări răspund promisiunilor sale de campanie de a accelera proiectele de țară, însă atât grupurile indigene, cât și activiștii de mediu critică măsurile.
„Legea federală permite Canadei să impună proiecte fără o implicare reală a Primelor Națiuni”, se arată în documentul depus la instanță.
Articolul Canada: Primele Națiuni contestă în instanță noi legi privind proiectele de infrastructură apare prima dată în Mediafax.
Sindicatul Federația Inginerilor Profesioniști și Tehnici care reprezintă și judecători de imigrație anunțat că 15 judecători au fost demiși fără motivație vineri, iar alți doi luni, aceștia activând în instanțe din zece state precum California, Illinois, Louisiana, Maryland, Massachusetts, New York, Ohio, Texas, Utah și Virginia.
Președintele sindicatului, Matt Biggs a declarat „Este absurd. Răspunsul este să încetăm concedierile și să începem angajările. Este scandalos și împotriva interesului public că, în același timp în care Congresul a autorizat 800 de judecători de imigrare, concediem un număr mare de judecători fără motiv”.
În timp ce noua legislație alocă 3,3 miliarde de dolari pentru extinderea numărului de judecători de imigrare și reducerea întârzierilor, sindicatul avertizează că valul de concedieri nu va face decât să agraveze blocajele existente, întrucât recrutarea și pregătirea noilor magistrați poate dura chiar și un an. În prezent, aproximativ 600 de judecători gestionează milioanele de cazuri aflate pe rol.
Articolul Administrația Trump concediază 17 judecători de imigrare din zece state apare prima dată în Mediafax.
Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.
Anterior, autoritățile finlandeze puteau interveni doar punctual, analizând fiecare tranzacție în parte, însă noua lege instituie o interdicție generală, simplificând procesul și consolidând capacitatea de reacție a statului.
Legea se înscrie într-o serie de măsuri luate de autoritățile de la Helsinki în urma invaziei din Ucraina. Printre alte măsuri asemănătoare, Finlanda și-a închis granița cu Rusia, acuzând un „război hibrid” și s-a retras din Convenția de la Ottawa, tratat ce reglementează utilizarea de mine anti-perrsonal.
Articolul Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate apare prima dată în Mediafax.
Conform surselor, Bennit, director senior pentru capacitatea maritimă și industrială, a părăsit organismul pentru a se alătura sectorului privat, iar McCormick, șef de cabinet al NSC, ar urma să fie șef de cabinet al biroului senatorului Bill Hagerty.
Plecarea lui Bennitt este considerată semnificativă, având în vedere că administrația Trump își propusese încă de la început să revitalizeze marina SUA și să reducă influența Chinei asupra industriei navale globale. Un birou maritim în cadrul NSC fusese format, însă până în iulie, cinci dintre cei șapte angajați ai acestui birou demisionaseră.
Consiliul Național de Securitate, cândva un pilon central în elaborarea politicilor de securitate, a fost afectat de concedieri și restructurări succesive. Unele departamente au fost comasate, iar altele, cum ar fi cele pentru Orientul Mijlociu și
Africa, au fost reorganizate, iar în mai, Mikle Waltz a fost înlăturat după ce a inclus un jurnalist într-un grup de conversații privind o campanie militară din Yemen.
Articolul Casa Albă: Doi oficiali seniori părăsesc Consiliul Național de Securitate al SUA – surse apare prima dată în Mediafax.
Anunțul făcut de președintele Trump vine înainte de începerea, programată luni, a unei sesiuni speciale a Legislativului din Texas. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, liderul republican a avut o convorbire telefonică cu delegația republicană din Texas, cerându-le să obțină cinci noi districte „câștigabile”.
Inițiativa are scopul de a evita scenariul petrecut la primul mandat al lui Trump când democrații au câștigat alegerile intermediare, organizate la jumătatea mandatului unui președinte.
Planul prevede mutarea alegătorilor democrați din zone competitive în circumscripții deja dominate de republicani, pentru a consolida majoritatea GOP. Totuși, unii republicani sunt precauți, avertizând că o redesenare agresivă ar putea avea efecte contrare.
Inițiativa vine după ce hărțile desenate în urma recensământului din 2020 erau considerate stabile până la sfârșitul deceniului. Dacă Texas modifică planul la cererea lui Trump, alte state controlate de republicani ar putea urma exemplul, riscând să declanșeze reacții similare în state conduse de democrați.
Articolul Donald Trump cere republicanilor din Texas să redeseneze harta electorală în vederea alegerilor din 2026 apare prima dată în Mediafax.
Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a declarat că „misiunea a fost un succes” și că situația din Los Angeles s-a stabilizat. „Mulțumită trupelor noastre care au răspuns apelului, haosul din Los Angeles se diminuează”, a spus acesta.
Președintele Donald Trump a trimis trupele în iunie, în ciuda opoziției guvernatorului Gavin Newsom. Aproximativ 700 de pușcași marini rămân dislocați în zonă, alături de ceilalți 2.000 de membri ai Gărzii Naționale.
În contextul demarării acțiunilor privind controlul imigrației, administrație de la Washington a desfășurat mii de soldați la frontiera cu Mexicul și a instituit zone militare pentru a sprijini operațiunile ICE (autoritățile de imigrație).
Articolul Los Angeles : Pentagonul retrage 2.000 de membri ai Gărzii Naționale apare prima dată în Mediafax.
