Potrivit Ministerul Finanțelor, obiectivele vizează stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare, întărirea disciplinei financiare și susținerea autorităților publice locale.
„Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Documentul include și măsuri destinate autorităților publice locale, pentru sprijinirea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și pentru acoperirea unor cheltuieli specifice sezonului rece, prin posibilitatea accesării de împrumuturi din Trezorerie.
Reducerea cheltuielilor bugetarePrintre măsurile prevăzute se numără reducerea subvențiilor acordate partidelor politice și organizațiilor minorităților naționale, diminuarea sumelor forfetare pentru parlamentari în 2026, amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în sănătate și asistență socială, modificarea mecanismelor de indexare pentru asigurarea sustenabilității bugetare și introducerea unor reguli mai stricte de control financiar la nivelul întreprinderilor publice.
Relansare economică și stimularea investițiilorGuvernul propune reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, cu eliminarea acestuia în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027, precum și consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea utilizării sistemului RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA.
Sprijin pentru persoanele vulnerabileMăsurile includ prelungirea neimpozitării unei părți din salariul minim (300 de lei până la 30 iunie 2026 și 200 de lei în a doua parte a anului), continuarea schemelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026, menținerea programului „Masa Sănătoasă” pentru elevi și îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale, inclusiv actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială.
Sprijin pentru autoritățile localeAutoritățile publice locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 de milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor PNRR, precum și până la 200 de milioane de lei pentru susținerea sistemelor de termoficare în sezonul rece. De asemenea, este permisă utilizarea unor sume necheltuite din bugetul anului 2025 pentru finanțarea cheltuielilor de aceeași natură.
Combaterea evaziunii fiscaleOrdonanța prevede centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF, introducerea unor garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, înăsprirea regimului de raportare și control și limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate. Autoritățile subliniază că aceste măsuri vizează combaterea evaziunii fiscale și a firmelor-fantomă, fără a afecta micii producători autorizați.
Alte prevederiSunt incluse măsuri tranzitorii pentru funcționarea instituțiilor publice la începutul anului 2026, reguli privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale întreprinderilor publice, precum și prelungirea până în 2027 a impozitelor speciale aplicabile operatorilor din sectoare considerate de monopol. De asemenea, se menține până la finalul anului 2026 impozitul suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrolului și gazelor.
Potrivit Ministerului Finanțelor, întregul pachet de măsuri urmărește reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și creșterii economice, precum și protejarea categoriilor vulnerabile, într-un cadru fiscal mai simplu și mai predictibil pentru anul 2026.
În urma acestui rezultat, echipa din Bănie a acumulat 40 de puncte și a încheiat anul pe primul loc în clasamentul din Superliga de fotbal, devenind „campioana de iarnă”.
Golurile partidei au fost marcate de David Matei (18, 33), Carlos Mora (40) și Assad Al-Hamlawi (70, 86).
Craiova a mai avut un gol anulat în prima jumătate a meciului, pentru ofsaid. În minutul 90, Csikszereda a rămas în inferioritate numerică, după eliminarea lui Palmeș.
Meciul s-a disputat pe stadionul „Ion Oblemenco”. Partida a consemnat și debutul în Superligă al lui Denys Muntean, în vârstă de 16 ani.
Este pentru prima dată după sezonul 1990–1991 când Universitatea Craiova încheie anul pe prima poziție în campionat, ediție în care oltenii au cucerit ulterior titlul național.
Universitatea Craiova a devansat Rapid București, FC Botoșani și Dinamo București, care au pierdut în ultima etapă din 2025.
„Am jucat bine. Sunt trei puncte importante pentru noi. Dar, nimeni nu devine campion în decembrie. Trebuie să continuăm să muncim. Am încredere în jucători, pentru că știu cum lucrează. Important este cum jucăm, nu că suntem pe primul loc acum”, a declarat antrenorul oltenilor, Filipe Coelho, la conferința de la finalul meciului.
Prima etapă din 2026 este programată între 16 și 19 ianuarie.
Rezultatele etapei a 21-a din SuperligaUniversitatea Craiova – Csikszereda Miercurea Ciuc 5–0
FCSB – Rapid București 2–1
Universitatea Cluj – Farul Constanța 1–0
FC Hermannstadt – Petrolul Ploiești 1–1
UTA Arad – Dinamo București 2–0
Oțelul Galați – FC Argeș 2–1
Metaloglobus București – Unirea Slobozia 2–3
FC Botoșani – CFR Cluj 0–1
Clasamentul Superligii la finalul anului 20251. Universitatea Craiova – 40 puncte, golaveraj 37–20
2. Rapid București – 39 puncte, golaveraj 34–20
3. FC Botoșani – 38 puncte, golaveraj 30–15
4. Dinamo București – 38 puncte, golaveraj 32–18
5. FC Argeș – 34 puncte, golaveraj 27–21
6. Oțelul Galați – 33 puncte, golaveraj 32–18
7. Universitatea Cluj – 33 puncte, golaveraj 26–19
8. UTA Arad – 32 puncte, golaveraj 26–29
9. FCSB – 31 puncte, golaveraj 31–26
10. Farul Constanța – 27 puncte, golaveraj 26–25
11. CFR Cluj – 26 puncte, golaveraj 29–33
12. Unirea Slobozia – 21 puncte, golaveraj 21–31
13. Petrolul Ploiești – 20 puncte, golaveraj 16–20
14. Csikszereda Miercurea Ciuc – 16 puncte, golaveraj 21–48
15. FC Hermannstadt – 13 puncte, golaveraj 17–35
16. Metaloglobus București – 11 puncte, golaveraj 19–46
Purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill, a explicat că Comisia Europeană a luat act „cu îngrijorare” de decizia Chinei de a impune tarife antisubvenții provizorii, care ar varia între 21,9% și 42,7%, așa cum a anunțat Ministerul Comerțului din China, potrivit EFE.
Comisia Europeană examinează această decizie preliminară și va transmite comentariile sale autorităților chineze, întrucât termenul limită pentru încheierea anchetei și impunerea de măsuri definitive este 21 februarie 2026, a adăugat aceasta.
Regulile Organizației Mondiale a ComerțuluiÎn special, Bruxelles-ul va analiza toate informațiile disponibile pentru a stabili dacă acestea respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), instituție în fața căreia a luat deja măsuri în urma începerii anchetei antisubvenții privind produsele lactate de către China.
„Facem tot posibilul pentru a apăra fermierii și exportatorii din Uniunea Europeană, precum și Politica Agricolă Comună, de utilizarea neloială de către China a instrumentelor de apărare comercială”, a declarat purtătorul de cuvânt la conferința de presă zilnică a Comisiei.
Ministerul Comerțului din China a anunțat luni tarife antisubvenții provizorii între 21,9% și 42,7% pentru importurile anumitor produse lactate din UE, după ce a concluzionat preliminar că aceste produse beneficiază de subvenții și au cauzat „daune substanțiale” industriei lactate din China.
Anunțul acestor noi măsuri, care vor intra în vigoare marți, vine pe fondul tensiunilor comerciale dintre China și Uniunea Europeană, după ce Beijingul a impus recent tarife de până la 19,8% la importurile de anumite produse din carne de porc din UE27, ceea ce este considerat o represalie pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor sale electrice.
Comisia consideră acest anunț ca fiind o evoluție foarte negativăÎntrebat despre impactul noilor tarife vamale asupra acestei relații comerciale, purtătorul de cuvânt al UE a declarat că Comisia consideră acest anunț „ca o evoluție foarte negativă” și a remarcat că, deși UE este „angajată să consolideze relația comercială, economică și de investiții dintre UE și China”, acest lucru impune Beijingului să abordeze preocupările care datează de ani de zile.
Printre acestea, el a menționat excesul de capacitate de producție, utilizarea neloială a instrumentelor comerciale și deficitul comercial al gigantului asiatic.
Cu toate acestea, el a menționat că recent a existat o „primă evoluție pozitivă” în discuțiile dintre Bruxelles și Beijing privind posibilitatea adoptării unui compromis de preț, care ar stabili un preț minim de vânzare pentru mașinile electrice fabricate în China, ca alternativă la tarifele antisubvenții pe care UE le-a impus acestor vehicule în 2024.
Această măsură, a indicat purtătorul de cuvânt, ar putea fi o „alternativă viabilă” la tarife, atâta timp cât sunt îndeplinite „toate criteriile”, ceea ce înseamnă că efectele nocive detectate de UE în ancheta sa privind subvențiile chineze către sectorul vehiculelor electrice sunt eliminate, iar soluția este practică.
Comisia Europeană „rămâne deschisă” explorării acestei soluții, a declarat Gill, menționând că autoritățile comerciale chineze și europene continuă să mențină contactul la nivel tehnic pe această temă, cel mai recent pe 9 decembrie.
Mihaela Bilic a dezvăluit o parte din secretele nutritive ale preparatelor din porc. Ea a pus în fruntea listei toba, lebărul și caltaboșul, preparate tradiționale de Crăciun și Revelion, care nu sunt doar delicioase, ci și adevărate surse de nutrienți esențiali. Nutriționista explică de ce aceste produse din organe de porc pot fi consumate fără vinovăție și chiar ajută organismul.
„Tobă, lebăr sau caltaboș? Un trio obligatoriu în meniul de Sărbători! Ce au în comun aceste preparate? Sunt făcute din organe și părți mai puțin nobile ale porcului: urechi, cap, gușă, ficat, inimă, șorici”, a explicat Mihaela Bilic pe Facebook.
Experta a mai arătat că organele de la porc sunt accesibile ca preț, bogate în proteine și sărace în grăsimi.
„Sunt bogate în vitamina A și D, tot grupul de vitamine B și conțin mult fier, zinc și seleniu. Cu 100 de grame de ficat acoperim 50% din necesarul zilnic de fier și 100-300% din doza de vitamine B. Aportul de vitamina A este de 15-30 ori mai mare decât doza zilnică recomandată!”, a transmis Mihaela Bilic, pe rețeaua de socializare.
Produse din porc fără pâineToba, un preparat dietetic, este un amestec de organe, cartilagii și gelatină, fiind bogată în colagen, având doar 145 de calorii și 9 grame de grăsime la 100 de grame de produs. Lebărul și caltaboșul conțin cel puțin 20% ficat de porc, ceea ce le face produse cu efect antianemic. Totuși există o regulă foarte importantă: produsele să fie consumate fără pâine.
„Din punct de vedere nutrițional, aperitivele din carne de porc sunt ideale pentru slăbit… dacă le mâncăm fără pâine! Au proteine – aproximativ 18% – și grăsimi – aproximativ 20%, 220 de calorii la 100 de grame în medie și sub 1% carbohidrați. Le puteți combina cu bastonașe de legume, murături, ceapă, muștar, măsline sau dulceață de ardei iute”, a precizat Mihaela Bilic.
Propunerile, sugestiile și opiniile cu privire la proiectul de act normativ pot fi transmise la adresa de e-mail publicinfo@mfinante.gov.ro, în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site.
Proiectul, cunoscut drept „ordonanța trenuleț”, vine însoțit de nota de fundamentare și este disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor pentru consultare publică.
Ordonanța trenuleț clarifică măsurile convenite la ultimele întâlniri ale coaliției: creșterea salariului minim de la jumătatea anului și scăderea impozitului IMCA pe cifra de afaceri.
Actul normativ reduce cu 10% fondurile alocate partidelor și sumele pentru parlamentari în 2026. Salariile în sectorul public și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Companiile de stat trebuie să prezinte până la sfârșitul primului trimestru planuri de eficientizare, iar creșterea cheltuielilor cu salarii este plafonată.
Există scenariul invaziei unei specii războinice, cel al unei civilizații extrem de evoluate care încearcă să comunice cu o specie primitivă, cel al extratereștrilor binevoitori care vin să ne salveze de noi înșine și, desigur, varianta mai bizară a ființelor care răpesc oameni pentru experimente medicale, scrie sciencealert.com.
Totuși, potrivit unor idei și cercetări recente, este foarte puțin probabil ca primul contact real să arate astfel. Nu doar pentru că aceste scenarii sunt nerealiste, ci și din cauza motivațiilor pe care le-ar putea avea o altă specie pentru a ne contacta și a modului în care acest lucru ar influența semnalul observabil prin care și-ar anunța existența.
Un nou articol științific, intitulat „Ipoteza eschatiană”, semnat de David Kipping, urmează să apară în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Kipping este bine cunoscut în domeniul astronomiei, fiind directorul Cool Worlds Lab de la Universitatea Columbia. El este și gazda unui canal popular de YouTube, Cool Worlds, axat pe exoplanete aflate pe orbite largi, dar care abordează și subiecte precum tehnosemnăturile și inteligențele extraterestre.
În arhiva NASA există peste 6.000 de exoplaneteÎn noul studiu, Kipping explică faptul că prima detectare a unui obiect astrofizic nu este, de regulă, reprezentativă pentru întreaga categorie din care face parte. În schimb, tindem să descoperim mai întâi obiectele cu semnale observaționale foarte puternice, din cauza metodelor noastre de detecție și a limitărilor acestora. Istoria astronomiei este plină de astfel de exemple.
Istoria descoperirii exoplanetelor ilustrează perfect acest fenomen. Primele exoplanete au fost descoperite la începutul anilor ’90, orbitând în jurul unor pulsari. Astăzi știm însă că acestea nu erau deloc reprezentative.
În arhiva NASA care cuprinde peste 6.000 de exoplanete, mai puțin de 10 au fost descoperite în jurul pulsarilor. Ele au fost detectate deoarece pulsarii sunt ca niște faruri cosmice cu o regularitate extrem de precisă, iar planetele aflate pe orbită modificau vizibil acest ritm. Descoperirea lor nu are legătură cu cât de comune sunt aceste tipuri de planete.
De ce pot fi observate cu ușurința supernoveleAcelași lucru este valabil și pentru stelele pe care le vedem cu ochiul liber.
În funcție de condiții, putem vedea aproximativ 2.500 de stele pe cerul nopții. Aproximativ o treime dintre ele sunt stele gigant evoluate. Însă, în realitate, nicidecum o treime dintre toate stelele din Univers nu sunt giganți; ele par numeroase doar pentru că semnalul lor observațional este foarte puternic.
Această selecție impusă de capacitățile noastre de observație face ca ele să iasă în evidență, în timp ce cea mai apropiată stea de noi este invizibilă cu ochiul liber, deoarece este o pitică roșie, un tip de stea extrem de comun.
Kipping extinde acest fenomen și la ideea de prim contact.
„Dacă istoria este un ghid, atunci este posibil ca primele semnături ale inteligenței extraterestre să fie, la rândul lor, exemple extrem de atipice, «zgomotoase», ale unei clase mult mai largi”, scrie el.
Kipping face o analogie cu supernovele. Acestea sunt extrem de luminoase și ușor de observat tocmai pentru că se află într-o fază de distrugere.
Ipoteza eschatiană„Pornind de aici, propunem Ipoteza eschatiană: primul caz confirmat de detectare a unei civilizații tehnologice extraterestre este cel mai probabil un exemplu atipic, unul neobișnuit de «zgomotos», care produce o tehnosemnătură extrem de puternică și care se află, posibil, într-o fază tranzitorie, instabilă sau chiar terminală.”
Termenul „eschatian” provine din eshatologie, ramura religiilor care se ocupă de moarte, judecată și sfârșitul omenirii.
Semnalele „zgomotoase” descrise de această ipoteză ar putea fi un produs secundar al unei civilizații aflate în declin. Unii oameni de știință au sugerat că civilizația umană devine instabilă din cauza schimbărilor climatice și că încălzirea globală, creșterea concentrației de carbon din atmosferă și alți poluanți chimici ar putea fi percepuți de inteligențe extraterestre drept tehnosemnătura clară a unei civilizații aflate în declin.
Sau, alternativ, aceste semnale ar putea fi un strigăt de ajutor intenționat, imposibil de ignorat.
Într-un videoclip de pe YouTube, Kipping se întreabă dacă celebrul semnal Wow!, detectat în 1977, ar fi putut fi un astfel de strigăt extrem de puternic al unei civilizații aflate în pragul propriului sfârșit.
Ipoteza eschatiană are implicații importante asupra modului în care căutăm și interpretăm fenomenele din cosmos, în special tehnosemnăturile. Cel mai probabil, vom detecta semnale puternice, care nu sunt reprezentative pentru populația generală de inteligențe extraterestre, dacă aceasta există.
„În termeni practici, Ipoteza eschatiană sugerează că studiile de mare amploare, cu monitorizare frecventă, optimizate pentru fenomene tranzitorii generale, ne-ar putea oferi cea mai bună șansă de a detecta astfel de civilizații zgomotoase și de scurtă durată”, scrie Kipping.
Cerul, monitorizat constantEl afirmă că ne apropiem de un moment în care cerul este supravegheat aproape continuu în timp real. Observatoare precum Vera Rubin Observatory și Sloan Digital Sky Survey monitorizează constant cerul pentru a identifica schimbări.
Acest tip de observație este mai potrivit pentru detectarea semnalelor atipice, care au cele mai mari șanse să reprezinte primul indiciu al existenței unei inteligențe extraterestre.
„În loc să vizeze tehnosemnături definite foarte strict, strategiile de căutare eschatiene ar prioritiza anomalii largi și neobișnuite, fie în flux, spectru sau mișcare aparentă, a căror luminozitate și durată sunt greu de explicat prin fenomene astrofizice cunoscute”, explică el.
„Prin urmare, eforturile de detectare a anomaliilor, fără ipoteze prestabilite, reprezintă o direcție recomandată pentru viitor”, concluzionează Kipping.
Există multe motive pentru care primul contact al omenirii cu o altă civilizație nu va avea forma unor nave uriașe de invazie deasupra orașelor noastre, a unor ființe evoluate care vin să ne salveze sau a unor extratereștri excentrici care răpesc oameni. Acestea sunt idei spectaculoase de science-fiction, menite să capteze atenția prin dramatism excesiv, chiar dacă sunt distractive.
Cel mai probabil, primul semn va fi un semnal extrem de puternic și profund atipic, venit dintr-un colț îndepărtat al cosmosului.
„Istoria descoperirilor astronomice arată că multe dintre cele mai ușor de detectat fenomene, în special primele descoperiri, nu sunt membri tipici ai clasei lor, ci cazuri rare și extreme, cu semnături observaționale disproporționat de mari”, scrie Kipping.
„La prima vedere, nu pare a fi un act deliberat, dar încă investigăm acest aspect”, a declarat poliția pe X, fostul Twitter.
Incidentul a avut loc în orașul Nunspeet, la aproximativ 70 de kilometri (45 de mile) est de Amsterdam.
Auto rijdt in op groep mensen in Nunspeet, politie gaat niet uit van opzet.
De bestuurder, een 56-jarige vrouw, is aangehouden, wat gebruikelijk is bij een ernstig verkeersongeval. https://t.co/cyxVZPLQaW
— RTL Nieuws (@RTLnieuws) December 22, 2025
„Gândurile mele sunt alături de victime și familiile lor”, a declarat Rob Jetten, care este pe cale să devină următorul prim-ministru al țării.
„Sunt extrem de recunoscător și respectuos față de serviciile de urgență, care fac tot posibilul pentru a oferi cea mai bună îngrijire”, a declarat Jetten pe X.
Publicația britanică The Telegraph a cerut colaboratorilor săi să nominalizeze cele mai impresionante biserici din lume, nu neapărat cele mai mari, ci acele lăcașuri de cult cu o importanță istorică, culturală sau arhitecturală deosebită. Rezultatul este un top subiectiv, dar extrem de apreciat, care reunește clădiri-simbol ale creștinismului din mai multe colțuri ale lumii.
1. Sainte-Chapelle, Paris, FranțaConsiderată una dintre cele mai rafinate expresii ale arhitecturii gotice, Sainte-Chapelle impresionează prin vitraliile sale spectaculoase, care acoperă aproape integral pereții și transformă lumina naturală într-un joc intens de culori. Construită în secolul al XIII-lea pentru a adăposti relicve sfinte, capela rămâne un reper al artei medievale franceze.
2. La Sagrada Família, Barcelona, SpaniaCapodopera neterminată a arhitectului Antoni Gaudí este una dintre cele mai cunoscute biserici din lume. Formele sale organice, turnurile sculpturale și simbolismul profund o transformă într-un monument unic, aflat încă în construcție la mai bine de un secol de la începutul lucrărilor.
3. Santa Maria Assunta, ItaliaAceastă biserică reprezintă o expresie emblematică a tradiției religioase și arhitecturale italiene. Inclusă în top pentru eleganța proporțiilor și importanța sa istorică, Santa Maria Assunta este un exemplu de continuitate spirituală și artistică în peisajul urban italian.
4. Catedrala din Florența, ItaliaCunoscută oficial ca Santa Maria del Fiore, catedrala domină orașul Florența prin celebra sa cupolă proiectată de Brunelleschi. Este una dintre marile realizări ale Renașterii și un simbol al inovației inginerești și artistice ale epocii.
5. Notre-Dame, Paris, FranțaUnul dintre cele mai recognoscibile monumente ale Europei, Notre-Dame este un simbol al Parisului și al goticului francez. În ciuda incendiului devastator din 2019, catedrala rămâne un reper spiritual și cultural major, aflat într-un amplu proces de restaurare.
6. Catedrala din Sevilla, SpaniaAceastă catedrală gotică monumentală este una dintre cele mai mari din lume. Construită pe locul unei foste moschei, păstrează celebrul turn Giralda și este cunoscută și pentru faptul că adăpostește mormântul lui Cristofor Columb.
7. Bazilica Sfântul Petru, VaticanCentrul spiritual al catolicismului, Bazilica Sfântul Petru este cea mai mare biserică din lume și una dintre cele mai impresionante realizări ale arhitecturii renascentiste și baroce. Interiorul său adăpostește capodopere semnate de artiști precum Michelangelo.
8. Domul din Milano, ItaliaDuomo di Milano este una dintre cele mai mari catedrale gotice din lume și impresionează prin fațada sa bogat decorată și cele sute de statui care o împodobesc. Construcția sa a durat aproape șase secole, rezultatul fiind un edificiu de o complexitate rară.
9. Hagia Sophia, Istanbul, TurciaInițial construită ca biserică creștină, Hagia Sophia a fost timp de secole cea mai mare catedrală din lume. Transformările succesive, din biserică în moschee, apoi muzeu și din nou moschee, îi conferă o semnificație istorică și simbolică unică.
10. Moscheea-Catedrală din Córdoba, SpaniaUn edificiu unic în lume, acest monument îmbină structura unei mari moschei medievale cu intervențiile ulterioare creștine, devenind catedrală. Arhitectura sa reflectă conviețuirea și tensiunile dintre culturi și religii de-a lungul secolelor.
Alte biserici remarcabile din lumeDincolo de acest top, există numeroase alte lăcașuri de cult care impresionează prin dimensiuni, istorie sau valoare artistică. Printre acestea se numără Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, un loc central al creștinismului, Bazilica Maicii Domnului din Aparecida din Brazilia, unul dintre cele mai mari centre de pelerinaj din lume, Catedrala Sfântul Vitus din Praga sau Bazilica Notre-Dame din Montreal, celebră pentru interiorul său baroc.
Cabinetul italian a autorizat luni o companie susținută de stat să cumpere un fost sit nuclear. Conform unui comunicat al Guvernului citat de Reuters, compania de stat va negocia cu Stellantis pentru a cumpăra un sit care include instalații pentru depozitarea temporară a combustibilului nuclear uzat.
Guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni a permis companiei de dezafectare nucleară Sogin să „realizeze achiziția întregului pachet de acțiuni al Deposito Avogadro”. Conform portalului ministerului Mediului, compania administrează un fost reactor nuclear în regiunea nordică Piemont.
Autoritățile italiene nu au dezvăluit detaliile financiare ale tranzacției.
Centralele nucleare au fost interzise în Italia în urma referendumurilor din 1987 și 2011. Totuși, în prezent guvernul elaborează în prezent norme pentru ridicarea interdicției prin utilizarea de noi tehnologii nucleare.
Guvernul Meloni și-a manifestat intenția de a reintroduce energia nucleară în sistemul energetic al Italiei până în 2027. Măsura face parte din campania de reducere a poluării. Cele mai mari efecte asupra mediului din Italia le provoacă siderurgia, producătorii de sticlă și cei de gresie.
