Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), cunoscut drept noul Cod al Urbanismului, a fost adoptat joi de Parlament, după ce a primit votul Senatului, în calitate de for decizional, la o zi după aprobarea în Camera Deputaților.
Ministerul Dezvoltării afirmă că noua lege simplifică procedurile din domeniul construcțiilor, reduce birocrația, fiind una dintre multele reforme importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că adoptarea Codului Urbanismului permite României să îndeplinească un jalon important din PNRR și să evite pierderea a 972 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile.
„Codul Urbanismului aduce simplificări substanţiale în domeniul construcţiilor, dar şi rigoare şi responsabilitate pentru instituţiile publice implicate. Digitalizăm procesele de avizare, legea oferă siguranţă în amenajarea localităţilor în care trăim şi înseamnă 972 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, pe care România nu le va pierde prin adoptarea acestui jalon inclus în PNRR”, a declarat, miercuri, ministrul.
„Am aprobat câteva legi foarte importante pentru România, dintre care două sunt jaloane PNRR, aprobate în calitate de Camera Inițială de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră Decizională. E vorba de codul urbanismului și amenajării teritoriului. O lege extrem de importantă. Pentru prima dată, după 1989, avem un astfel de cod care conține toate reglementările date în 36 de ani și care valorează 972 de milioane de euro, adică valoarea unui spital regional cu toate dotările aferente.”, a declarat joi Mircea Abrudean, președintele Senatului.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, noul Cod reprezintă o reformă esențială pentru modernizarea legislației din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Acesta reunește într-un singur act normativ prevederi care până acum erau cuprinse în 21 de acte legislative distincte și introduce reguli atât pentru marile orașe, cât și pentru comunitățile din mediul rural.
Una dintre cele mai importante schimbări este digitalizarea completă a procesului de emitere a certificatelor de urbanism, avizelor și autorizațiilor de construire. Ministerul Dezvoltării va crea o platformă digitală națională care va funcționa ca ghișeu unic pentru toate procedurile de avizare.
Potrivit noii legi, termenul pentru emiterea unei autorizații de construire ar urma să scadă la aproximativ 65 de zile, față de patru-opt luni în prezent. De asemenea, documentațiile de urbanism vor fi aprobate într-un timp mult mai scurt.
Planurile Urbanistice Generale (PUG) vor putea fi avizate în șase până la 12 luni, comparativ cu trei-cinci ani în prezent, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) în aproximativ șapte luni și jumătate, iar Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) vor deveni proceduri simplificate, cu termene de una până la două săptămâni.
Legea pune în aplicare și rezultatul referendumului organizat în București în 2024, convocat de Nicușor Dan. Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise de Primăria Municipiului București, prin aparatul de specialitate al primarului general, și nu de primăriile de sector.
Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată până în mandatul viitorului primar general, în urma unui amendament susținut de PSD. Tot până în iulie anul viitor va trebui stabilită metodologia privind reorganizarea structurilor de specialitate și transferul personalului de la sectoare către Primăria Capitalei.
Noul Cod introduce și obligații suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari.
Cei care construiesc ansambluri rezidențiale cu peste 500 de locuințe vor contribui financiar la dezvoltarea infrastructurii locale. Fondurile vor putea fi folosite pentru construirea de creșe, grădinițe, școli și alte investiții necesare noilor cartiere.
Ministerul Dezvoltării precizează că legislația privind protejarea spațiilor verzi nu va fi modificată, iar prevederile existente rămân în vigoare.
Printre noile măsuri se regăsesc și înființarea Registrului Național al Construcțiilor, noi reguli privind certificarea firmelor din domeniu, introducerea răspunderii legale pentru proiectanți și ceilalți specialiști implicați în procesul de avizare.
Totodată, legea propune accelerarea investițiilor publice, prin eliminarea unor blocaje administrative. Studiile de fezabilitate vor putea fi realizate mai rapid, pe baza unor indicatori de referință. Proiectul tehnic va rămâne valabil pe toată durata execuției lucrărilor.
Ministerul Dezvoltării a mai anunțat că prevederile noului Cod al Urbanismului vor intra în vigoare la 15 zile după promulgarea legii.
FCSB are de recuperat un handicap important în deplasarea din Letonia, unde o întâlnește pe Auda, de la ora 19:00. FCSB a pierdut meciul tur, disputat la București, cu scorul de 2-3, și este obligată să câștige pentru a evita eliminarea încă din turul al doilea preliminar.
Formația letonă traversează o perioadă favorabilă, cu trei victorii consecutive în campionat după succesul din capitala României. De cealaltă parte, FCSB vine după victoria cu 2-0 obținută în Superligă împotriva formației FK Csikszereda și speră să întoarcă rezultatul din prima manșă.
Administrația Națională „Apele Române” a anunțat joi, într-o postare pe Facebook, că România traversează „una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, în condițiile în care debitul Dunării continuă să scadă, iar în bazinul superior al fluviului nu sunt prognozate precipitații în perioada imediat următoare.
„Debitul Dunării la intrarea în țară (Baziaș) este astăzi de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august. Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s”, anunță Apele Române.
Al doilea reactor de la Cernavodă nu se mai opreșteTotodată, instituția menționează că Societatea Națională Nuclearelectrica a informat Dispeceratul Central al Administrației Naționale „Apele Române” că „Unitatea 2 va rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, întrucât parametrii de operare permit funcționarea în condiții de siguranță”.
„Pe sectorul Călărași–Cernavodă se mențin restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse sau în anumite intervale orare”, mai transmite Administrația Națională „Apele Române”.
Seceta hidrologică afectează în continuare mai multe regiuni ale țării, inclusiv Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, unde sunt înregistrate sectoare de râuri cu debite foarte reduse sau chiar fenomene de secare.
Administrația Națională „Apele Române” a subliniat că „nu există restricții pentru alimentarea cu apă a populației”. Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat.
Viceprim-ministrul interimar Tánczos Barna a fost mandatat de prim-ministrul interimar Ilie Bolojan să primească la sediul guvernului delegația crescătorilor de ovine care au protestat joi în București.
Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, fermierii au prezentat o listă de revendicări, care s-au concentrat în principal pe solicitarea de schimbare a președintelui ANSVSA, acuzând lipsa de dialog, și au cerut urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor suferite din cauza blocării exportului de ovine.
Tánczos Barna i-a asigurat pe reprezentanții fermierilor că-i va transmite lui Ilie Bolojan doleanțele sectorului de ovine care vor fi analizate cu prioritate în perspectiva stabilirii unor soluții urgente care să răspundă problemelor cu care aceștia se confruntă.
Totodată, conform aceleiași surse, Tánczos Barna i-a informat pe fermierii veniți la București că a cerut ANSVSA să finalizeze planul de măsuri pentru crearea unui sistem riguros și credibil de trasabilitate și de control al mișcării animalelor, astfel încât România să demonstreze că are capacitatea să gestioneze aspectele ce țin de controlul bolilor.
„În cursul zilei de astăzi, am avut ocazia să mă consult cu domnul premier și posibilitatea de a-l informa de solicitările fermierilor cu care m-am întâlnit la Palatul Victoria. Îi asigur pe fermieri că am înțeles mesajul. Zilele acestea o nouă echipă de experți de la ANSVSA și mediul academic vor prezenta planul pentru ieșirea din criză, care va fi dezbătut săptămâna viitoare atât cu Colegiul Medicilor Veterinari, cât și cu reprezentanții fermierilor și experții Comisiei Europene, după care va fi înaintat și oficial Comisiei. Îi asigur pe fermieri, că o decizie în ceea ce privește conducerea ANSVSA va fi luată la nivelul Guvernului în cel mai scurt timp posibil” – a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, după întâlnirea cu reprezentanții oierilor.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a făcut declarații de presă la finalul plenului, explicând motivul pentru care liberalii nu au votat legea integrității.
„Legea privind unele măsuri în domeniul integrității a fost respinsă, nu a fost aprobată de plenul Senatului. Partidul Național Liberal nu a votat această lege, din motivele clar invocate de către colegul meu, domnul Fenechiu, liderul de grup. (…) Am constatat că au fost introduse două amendamente față de propunerea de la Camera Deputaților, unul dintre ele care ar fi dus la declararea neconstituțională a acestei legi, deci la periclitarea jalonului de 770 de milioane de euro. Vorbind de retroactivitatea unor prevederi, lucru care este evident neconstituțional, fără să fii specialist în drept, poți constata asta. Al doilea element pentru care noi nu am votat această lege este prevederea cu cash-ul, cu care nu suntem de acord, un amendament introdus în ultima clipă de cei de la PSD, astfel că am decis să nu votăm această lege”.
El a mai anunțat că legea va fi redepusă mâine la Parlament.
„[Am decis] împreună cu colegii de la USR să redepunem mâine dimineață legea în forma corectă, fără aceste două amendamente, ea urmând să intre pe circuitul parlamentar și să fie aprobată până la finalul lunii pentru a ne încadra în termenul aferent jalonului”, a explicat Abrudean.
UPDATE 18:20 Legea integrității a picat la vot în SenatLegea integrității a picat la vot în Senat. Au fost 112 senatori prezenți la ședință, iar 55 dintre aceștia au votat pentru, 29 nu au votat, iar alți 28 s-au abținut de la vot.
„Astăzi am constatat că Ilie Bolojan, premierul României, care vorbeşte despre cele 770 de milioane de euro pe care România trebuie să le absoarbă şi din acest considerent ne-a şi chemat într-o sesiune extraordinară, ceea ce valorează este prietenia domniei sale cu domnul Fritz. Astăzi, dragi colegi, este ziua prieteniei. Pentru România, costurile acestei prietenii înseamnă 770 de milioane de euro”, a spus senatorul PSD Daniel Zamfir, în plen, după vot.
Știrea inițială: Dispută în Senat pe amendamentul PSD la legea integrității. Zamfir: Sacrificați 770 de milioane de euro pentru FritzJoi, în plenul Senatului, senatorul PSD Daniel Zamfir și premierul interimar Ilie Bolojan au avut un schimb dur de replici în timpul dezbaterilor asupra amendamentului depus de PSD la legea integrității, care prevede încetarea mandatului pentru fapte de integritate aplicate retroactiv și care l-ar viza și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Daniel Zamfir a acuzat Executivul și pe Ilie Bolojan că blochează adoptarea amendamentului pentru a-l proteja pe liderul USR și că România riscă să piardă fonduri din PNRR.
„Vă rog să-mi spuneți aici care este motivul pentru care sacrificați 770 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz? Spuneți-mi de ce trebuie să mai rămână domnul Fritz încă doi ani, când există decizia Curții? Că aveți dumneavoastră o înțelegere? Nu ne interesează”, a declarat senatorul PSD în plen.
Ce a spus BolojanÎn replică, Ilie Bolojan a declarat de la tribună că nu ar fi luat cuvântul dacă nu ar fi fost nominalizat de senatorul PSD și a respins acuzațiile formulate de acesta. În plus, el a susținut că amendamentul PSD pe legea ANI reprezintă o încălcare evidentă a principiului neretroactivității legii și a criticat PSD pentru că, în opinia sa, nu și-a asumat în anii anteriori adoptarea reformelor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
„Trebuie să ai mult tupeu ca să încerci să modifici niște legi într-un sens profund neconstituțional, știind că legea activează doar pentru viitor, și să invoci aici interesul României, când ai dărâmat un guvern fără să pui nimic în loc, când nu ți-ai asumat răspunderea ca partid să treci legi în ani de zile pe care România și le-a asumat în PNRR, iar acum suntem în situația să le trecem pe ultima sută de metri, să vii să invoci sume”, a declarat Bolojan.
„În condițiile în care vii și încerci niște forțări care sunt în mod evident neconstituționale, invocând interesul național, asta nu are nici o legătură nici cu țara asta, nici cu bunul simț, nici cu normalitatea. Și resping asemenea lucruri”, a mai spus premierul interimar.
Reacția lui Dominic FritzÎn cursul zilei de joi, președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat vehement după ce PSD a introdus un amendament pe legea ANI care introduce încetarea mandatului pentru fapte retroactive de integritate. Acesta a transmis că amendamentul riscă să transforme România într-o „republică bananieră” și consideră că acest demers îl vizează personal.
„Amendamentul introduce o nouă sancțiune pentru toate faptele de incompatibilitate și conflict de interese petrecute anterior intrării în vigoare a legii. Mai anume, această sancțiune nouă este încetarea mandatului în timp de 30 de zile. Este evident că acest amendament a fost introdus pentru situația mea”, a spus Fritz într-o conferință de presă.
În luna iunie, ÎCCJ l-a condamnat definitiv, pe liderul USR, Dominic Fritz , pentru conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic.
Legea integrității e jalon în PNRR. Dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, trebuie să returneze circa 770 de milioane de euro deja cheltuiți.
Potrivit Live Science, racheta a decolat pe 23 iulie, de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang, din sud-vestul Chinei. La scurt timp după decolare, un fulger a lovit racheta în timpul ascensiunii prin atmosfera terestră, luminând cerul pentru o fracțiune de secundă.
Imaginile surprinse de spectatori arată cum descărcarea electrică înconjoară fuselajul rachetei și jetul de evacuare, înainte de a se îndrepta spre sol. Cei prezenți au reacționat cu uimire, apoi au aplaudat când racheta și-a continuat ascensiunea fără probleme.
Satelitul a fost plasat cu succes pe orbităCompania de stat chineză China Aerospace Science and Technology Corp. (CASC), principalul dezvoltator de rachete și sateliți al programului spațial al Chinei, a anunțat ulterior că misiunea a fost „un succes deplin”. Racheta Long March 3B a plasat pe orbită satelitul geostaționar de comunicații Tianlian-2 (06), destinat să asigure legăturile de comunicații și transmisia de date pentru stația spațială chineză Tiangong, laboratorul orbital permanent al Chinei.
Comunicatul oficial nu a menționat însă incidentul provocat de fulger.
Cum sunt protejate rachetele împotriva fulgerelorRachetele moderne sunt proiectate cu învelișuri metalice foarte conductoare, care dirijează curentul electric pe exteriorul vehiculului și protejează sistemele interne. Principiul este asemănător celui al unei cuști Faraday, folosit și la aeronavele comerciale, care sunt lovite de fulger în mod regulat fără consecințe substanțiale.
Totuși, lansările spațiale sunt programate, de regulă, în condiții meteorologice favorabile pentru a reduce riscul unor astfel de incidente.
Alte rachete lovite de fulgerAstfel de cazuri sunt rare, însă nu fără precedent. În 1969, racheta americană Saturn V, folosită de NASA pentru transportul astronauților spre Lună în cadrul programului Apollo, a fost lovită de două ori de fulger, la scurt timp după lansarea misiunii Apollo 12. Deși unele instrumente au fost afectate, astronauții au ajuns în siguranță pe Lună.
În 2019, o rachetă rusească Soyuz a fost lovită de fulger în timpul lansării unui satelit de comunicații, iar în 1987, o rachetă americană Atlas-Centaur s-a dezintegrat după ce o descărcare electrică a provocat o eroare în computerul de navigație.
Aproape jumătate dintre români consideră că România ar trebui să organizeze alegeri parlamentare anticipate, arată cel mai recent Barometru de opinie realizat la nivel național de Avangarde.
Sondajul publicat joi arată, totodată, că cei mai mulți respondenți își doresc ca România să păstreze un echilibru între Uniunea Europeană și Statele Unite în ceea ce privește relațiile de apărare și securitate, deși UE se clasează peste SUA, ca și procent, referitor la asigurarea protecției.
Potrivit cercetării sociologice, 49% dintre respondenți susțin organizarea de alegeri anticipate, în timp ce 39% se declară împotriva unei astfel de soluții. Alți 12% au spus că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
Ultimele rezultate vin în contextul în care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură, depusă de PSD și AUR și adoptată pe 5 mai. De atunci, PSD, cel mai mare partid din Parlament, nu a reușit să formeze o nouă majoritate guvernamentală, iar președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, a declarat în mai multe rânduri că nu poate strânge cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou Guvern.
În mod normal, următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc în decembrie 2028, după scrutinul organizat în decembrie 2024.
Referitor la preferințele electorale are românilor din ultimele luni, care ar putea să se manifeste în cazul unor alegeri anticipate, acestea s-au modificat semnificativ față de rezultatul alegerilor parlamentare din 2024.
Conform unui sondaj IRES publicat în luna iulie, opt din zece români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar peste nouă din zece spun că țara traversează o criză politică.
Cercetarea indică, totodată, că partidul AUR ar câștiga alegerile parlamentare dacă acestea ar fi organizate în cel mai scurt timp. Partidul ar obține 40% din voturile celor care declară o opțiune electorală. PSD se situează pe locul al doilea, cu 21%, urmat de PNL cu 17% și USR cu 10%.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026.
Barometrul Avangarde surprinde și preferințele românilor în ceea ce privește direcția politicii externe și de securitate. Cei mai mulți dintre respondenți, 51%, consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între relațiile cu Uniunea Europeană și cele cu Statele Unite.
În același timp, 23% dintre participanții la sondaj spun că România ar trebui să acorde prioritate relațiilor de apărare și securitate cu Uniunea Europeană, în timp ce 18% cred că parteneriatul cu Statele Unite ar trebui să fie principalul obiectiv. Restul respondenților nu au exprimat o opțiune clară.
Barometrul Avangarde a fost realizat telefonic în perioada 22-27 iulie 2026, pe un eșantion de 1.050 de respondenți. Marja de eroare declarată este de plus/minus 3%.
Centrala nucleară Paks, din Ungaria, ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore, conform informării publicate joi de oficialii MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta.
Aceasta produce în prezent 935 MW, energie care se contorizează astfel la scăderea producției la nivelul pieței unice europene.
Potrivit oficialilor ungari, oprirea unității este inevitabilă din cauza debitelor foarte mici ale Dunării, din care asigură răcirea instalațiilor.
„Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM.
În același comunicat, compania face apel la un consum responsabil de energie.
Pusă în funcțiune în 1982, centrala nucleară Paks are o capacitate instalată cu aproximativ o treime mai mare decât Centrala nucleară de la Cernavodă, atunci când funcționează ambele unități cu o putere instalată de aproximativ 700 MW.
Unitatea 1 a fost oprită marți dimineața și în prezent este în funcțiune doar Unitatea 2, care ar fi urmat să fie oprită în prima parte a zilei de joi, dar responsabilii Nuclearelectrica au revenit asupra deciziei.
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, a dat asigurări, joi, că sistemul electroenergetic național (SEN) este monitorizat continuu și funcționează în parametri de siguranță operațională.
La ora publicării știrii, din informațiile Mediafax la București este în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național, pentru a analiza ultimele evoluții.
Comunicatul integral al MVM:
„Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore.
Răcirea Centralei Nucleare Paks, care are o capacitate de ≈ 2000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, este asigurată de Dunăre. Apa este necesară pentru răcirea condensatoarelor (blocurilor).
Deși nivelul actual extrem de scăzut al apei și debitul apei ar permite o cantitate suficientă de apă pentru răcirea unităților, nivelul de aspirație al pompelor necesare pentru aceasta este mai mare decât nivelul actual scăzut al apei – și se așteaptă să continue să scadă – astfel încât acestea nu își pot îndeplini sarcina. Managementul tehnic al amplasării conductelor de aspirație mai adânc a început, iar în câțiva ani centrala nucleară va putea continua producția chiar și cu un nivel al apei mai scăzut decât cel actual.
Nivelul apei Dunării este în prezent cu 28 cm sub nivelul record anterior din 2018 (care este cu peste 1 metru sub nivelul minim al apei pe 100 de ani, luat în considerare la proiectarea centralei nucleare în urmă cu mai bine de 40 de ani).
Principalele motive ale scăderii nivelului apei sunt:
Desigur, centrala nucleară este pregătită pentru situații extraordinare, inclusiv pentru cele cu o probabilitate scăzută de apariție. Am dezvoltat proceduri pentru gestionarea așa-numitei situații de nivel scăzut al Dunării. Condițiile de nivel scăzut al apei sunt împărțite în 4 etape, pe baza nivelurilor măsurate la priza de apă a Centralei Nucleare Paks de pe Dunăre, în așa-numitul bazin al canalului de apă rece: în prezent ne aflăm în etapa 3.
Conform prognozelor, există o șansă realistă a unui eveniment de nivel 4: în acest moment, toate unitățile centralei nucleare vor trebui oprite, producția de energie va înceta de atunci încolo, iar unitățile staționare vor trebui răcite. Acest lucru necesită 5 metri cubi de apă pe minut, comparativ cu 100 de metri cubi pe secundă pentru unitățile în funcțiune.
În prezent, putem oferi o estimare pentru oprirea completă – datorită prognozelor privind nivelul apei care se schimbă de mai multe ori pe zi: conform calculelor noastre, intervalul de timp în care trebuie să implementăm oprirea este de 24-72 de ore.
Suntem pregătiți și pentru posibilitatea ca Dunărea să înregistreze noi niveluri extreme ale apei: în acest caz, pompele Pajtás, instalate în cooperare cu Direcția Generală Națională de Gospodărire a Apelor, sunt disponibile pentru a asigura disponibilitatea permanentă a cantității de apă necesare pentru menținerea răcirii unităților staționare ale centralei nucleare. 12 dintre pompele Pajtás funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar alte 13 sunt în standby, dacă este necesar, având la dispoziție personalul de operare și reparații necesar, piesele de schimb și combustibilul.
Centrala nucleară este pregătită să facă față situației extraordinare a unei opriri complete: menținem unitățile într-o stare sigură chiar și în cazul unor niveluri extrem de scăzute ale apei care durează săptămâni întregi, iar când se atinge nivelul corespunzător al apei, începem imediat producția unităților în etape, pe baza unor reguli stricte. În funcție de nivelul apei, unitățile pot fi repornite în câteva zile.
În ultimii 40 de ani, Centrala Nucleară Paks a atins, prin dezvoltări continue, statutul de centrală de top din lume, atât în ceea ce privește indicatorii de siguranță, cât și cei de producție. Aceste dezvoltări au făcut posibilă producerea la niveluri ale apei cu 120 cm mai mici decât nivelul apei proiectat – cu toate acestea, reducerea extremă constantă a apei va necesita dezvoltări suplimentare în viitor. Aceste dezvoltări au început deja și, conform planurilor noastre, producția de energie electrică poate continua neîntreruptă chiar și la niveluri ale apei semnificativ mai scăzute în câțiva ani.
Specialiștii centralei nucleare se asigură că instalația este menținută într-o stare de funcționare sigură 24 de ore pe zi.
Vom oferi informații privind funcționarea centralei nucleare pe site-ul nostru oficial și pe profilul oficial de Facebook: vom anunța, de asemenea, oprirea completă a centralei nucleare pe aceste platforme.
Rugăm publicul să contribuie la menținerea securității aprovizionării cu energie electrică a Ungariei prin utilizarea responsabilă și economică a energiei electrice!”, se arată în comunicatul MVM.
Prima manșă din dubla KuPS – Universitatea Craiova se va disputa joi, 6 august, de la ora 18:00, pe stadionul din Kuopio, în Finlanda. Returul este programat joi, 13 august, de la ora 20:00, pe stadionul „Ion Oblemenco”, unde oltenii vor încerca să obțină calificarea în play-off.
Dubla este una extrem de importantă pentru formația pregătită de Filipe Coelho. O calificare în play-off-ul Europa League i-ar garanta Universității Craiova prezența în faza principală a UEFA Conference League, indiferent de rezultatul din ultimul tur preliminar. În schimb, dacă va fi eliminată de KuPS, echipa din Bănie va continua în play-off-ul Conference League.
Campioana Finlandei traversează un nou sezon solid și ocupă primul loc în Veikkausliiga, având un avans de cinci puncte față de Inter Turku.
Printre cei mai cunoscuți jucători ai lui KuPS se numără Tommi Jyry, fost mijlocaș al Petrolului Ploiești, revenit în această vară la formația finlandeză. Principalul pericol din ofensivă este atacantul Jaime Moreno, autor a 10 goluri în actuala ediție de campionat.
Universitatea Craiova și KuPS Kuopio se întâlnesc în turul al treilea preliminar al UEFA Europa League după ce ambele au fost eliminate în turul secund al preliminariilor Ligii Campionilor. Oltenii au trecut anterior de ML Vitebsk, dar au cedat în fața lui Levski Sofia. Campioana Finlandei a eliminat-o pe Vardar Skopje înainte de a fi învinsă de Sabah FK din Azerbaidjan.
Evoluția este pusă, în parte, pe seama reformei pensiilor din 2023, care a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani, potrivit publicației Le Monde.
Ocuparea în rândul seniorilor continuă să creascăDatele publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES) arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani a ajuns la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Potrivit autorilor raportului, aceasta reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această categorie de vârstă în ultimele cinci decenii.
Reforma pensiilor, unul dintre factorii principaliSpecialiștii DARES apreciază că această evoluție poate fi explicată parțial prin aplicarea reformei pensiilor adoptate în 2023.
Reforma a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție necesară pentru obținerea unei pensii integrale pentru anumite generații, determinând mai multe persoane să rămână active pe piața muncii.
O schimbare majoră față de ultimele deceniiRaportul evidențiază o inversare a tendinței observate începând cu anii 1970. Dacă în 1975 aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă, procentul a scăzut constant în următoarele decenii, ajungând la un minim de 10,8% în 2001.
Printre cauzele acestei diminuări s-au numărat reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, introdusă în 1982, precum și utilizarea pe scară largă a schemelor de pensionare anticipată de către companii în perioadele de dificultăți economice.
Franța rămâne sub media multor state europeneDeși tendința este una pozitivă, raportul arată că Franța continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani.
Creșterea participării seniorilor la piața muncii este urmărită cu atenție în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor publice de pensii, o provocare cu care se confruntă majoritatea statelor europene, inclusiv România.
