Primăria orașului Râșnov a instalat primii 800 de metri de gard electric pentru a proteja locuitorii de urșii care coboară la containerele de gunoi.
Reprezentanții primăriei spun că acest demers vine ca urmare a apelurilor tot mai dese la 112 venite din partea populației care senalează prezența urșilor în apropierea caselor lor.
Cei 800 de metri sunt primii din seria de 5 200 de metri pe care primăria Râșnov are în plan să-I monteze în apropierea pădurii din localitate.
„În urma apelurilor tot mai dese la 112, vizând prezența urșilor în zona orașului Râșnov, autoritățile au decis să instaleze garduri electrice în zona din spatele caselor râșnovenilor, care au pădurea în imediata vecinătate.
Astfel, primăria Râșnov a instalat până acum primii 800 de metri de gard electric pentru protecția locuitorilor de urșii care coboară la containere.
Urmează, în perioada imediat următoare, să instalăm încă 5.200 de metri de astfel de garduri electrice.
Barierele electrice se instalează cu ajutorul celor de la Ocolul Silvic Râșnov”, a declarat purtătorul de cuvânt al primăriei Râșnov, Răzvan Iancu, potrivit Radio România.
România are 8 000 de urși, Germania – 0România are cea mai mare populație de urși din Europa, după Rusia, cu 7 500 – 8 000 de urși bruni în libertate.
Majoritatea urșilor trăiesc în lanțul Carpaților Meridionali și Orientali (Harghita, Covasna, Brașov, Mureș, Neamț, Suceava).
România adăpostește 40% din populația totală de urși a Europei.
Spre comparație, Suedia are 3 000, Finlanda – 2 000, Slovenia – 1 000, Italia – 100, Franța – 70, Germania – 0 (eventual, indivizi rătăciți).
În România, conflictele dintre oameni și urși sunt din ce în ce mai dese.
Urșii produc pagube mari în ferme, mai ales din cauza tăierilor masive de pădure, a turismului necontrolat și a gunoaielor rămase de pe urma turiștilor.
Articolul Râșnov – Prima localitate din România care instalează gard electric pentru protecția locuitorilor de urși apare prima dată în Mediafax.
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru al 4-lea circuit din Richmond, Virginia, a confirmat o hotărâre pronunțată de un judecător districtual american în 2023, în ciuda aprobării pilulei pentru avort ca medicament sigur și eficient de către autoritățile federale de reglementare.
Majoritatea statelor controlate de republicani au promulgat sau adoptat interdicții de avort de un fel sau altul, inclusiv restricționarea pilulelor pentru avort în mod implicit, de când Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat în 2022 hotărârea Roe v. Wade din 1973, care asigura accesul la avort la nivel național. Toate au fost contestate în instanță.
Curtea Supremă s-a pronunțat în cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health OrganizationJudecătorul Curții Districtuale a SUA, Robert C. Chambers, a decis că interdicția aproape totală a avortului semnată de guvernatorul republican de atunci, Jim Justice, în septembrie 2022, are prioritate față de aprobările Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente.
„Pentru noi, a federaliza din nou problema avortului fără o directivă clară din partea Congresului, imediat după cazul Dobbs, ne-ar lăsa la un pas de sfidare”, a scris judecătorul J. Harvie Wilkinson III de la Curtea de Apel a 4-lea Circuit pentru instanță.
„Desigur, se poate fi de acord sau nu cu decizia Dobbs. Dar nu asta este problema”, a spus Wilkinson. „Într-o perioadă în care statul de drept este supus unui atac direct, ignorarea Curții Supreme nu este o opțiune”.
Guvernatorul Virginiei de Vest, Patrick Morrisey, care a preluat funcția în ianuarie, a apărat contestarea legii avortului când a ocupat funcția de procuror general.
„O mare victorie astăzi în Circuitul 4”, a declarat Morrisey într-un comunicatGenBioPro Inc., singurul producător din țară al unei versiuni generice a pilulei abortive mifepristonă, a susținut că statul nu poate bloca accesul la un medicament aprobat de FDA. Chambers a respins majoritatea contestațiilor GenBioPro, constatând că „nu se poate contesta faptul că sănătatea, medicina și licențele medicale sunt domenii tradiționale ale autorității statului”.
Judecătorul de apel DeAndrea Gist Benjamin a fost de acord și a exprimat o opinie divergentă marți, calificând-o drept „o opinie îngrijorătoare”.
„Pe scurt, această lege ridică bariere în calea asistenței medicale vitale pentru nenumărați locuitori din Virginia de Vest, într-un mod neprevăzut de Congres”, a scris Benjamin.
Nu a fost contestată în apel contestația GenBioPro privind o lege separată din Virginia de Vest care interzicea furnizorilor să prescrie mifepristonă prin telemedicină. Chambers a permis continuarea acestei contestații. Anul trecut, Curtea Supremă a Statelor Unite a menținut în unanimitate accesul la mifepristonă, care este utilizată în aproape două treimi din toate avorturile din SUA în 2023.
Articolul SUA: Curtea de apel confirmă restricția de vânzare a pilulelor pentru avort din Virginia de Vest apare prima dată în Mediafax.
Într-un comunicat remis miercuri, BNS precizează că România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, depășind toate țările din Europa de Est și situându-se imediat după Germania, Danemarca și Irlanda,
Conform analizei BNS, liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie , cumulată cu măsurile fiscale promovate de Guvern – creșterea TVA și înghețarea veniturilor în sectorul public – va conduce la scumpiri de până la 79% la facturile de electricitate. În acest context, consumatorii români ar urma să plătească prețuri de trei ori mai mari decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria, cele mai mici prețuri din regiune.
„În absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană”, atrage atenția BNS.
Scumpirile vor afecta peste un sfert din gospodării, existând riscul de a nu-și putea achita facturile la timpEfectele cumulate ale liberalizării și ale majorării TVA vor amplifica fenomenul sărăciei energetice, cu riscul ca peste un sfert dintre gospodării să nu-și poată achita la timp facturile, avertizează sindicatele. Potrivit datelor BNS, în perioada de aplicare a subvențiilor între 2021 și 2025, prețul energiei din România se situa deja pe locul cinci în UE, raportat la puterea de cumpărare.
„Riscurile sociale sunt uriașe: România ar putea ajunge de pe locul 22 direct pe locul 7 în topul prețurilor medii din UE și chiar pe locul patru în scenariul cel mai nefavorabil. În paralel, inflația anuală riscă să depășească 8,25%, iar rata sărăciei să urce la 24% în 2025”, se arată în analiza BNS.
Organizația sindicală solicită Guvernului reevaluarea pragurilor de sprijin, intervenții de reglementare a pieței energiei și constituirea unei celule de criză care să monitorizeze evoluția prețurilor și să combată eventualele abuzuri ale furnizorilor.
BNS atrage atenția că liberalizarea pieței a fost decisă „în condițiile în care piața nu funcționează corect”, iar efectele ar putea amplifica polarizarea socială și sărăcia energetică în România.
Articolul România aproape să aibă al patrulea cel mai mare preț la energie electrică din UE pentru populație apare prima dată în Mediafax.
Rachetele Patriot de apărare aeriană destinate Ucrainei sunt deja pe drum, a declarat președintele american Donald Trump, la câteva zile după ce a dezvăluit un nou plan de armament coordonat de NATO pentru Kiev, scrie The Kyiv Independent.
„Sunt deja expediate”, a declarat Trump reporterilor, când a fost întrebat despre rachetele Patriot și alte arme.
„Ele vin din Germania și apoi sunt înlocuite de Germania. Și în toate cazurile, Statele Unite își primesc banii înapoi integral”.
Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapteExplozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară.
Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute.
Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit.
Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului.
Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avanseazăAgenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.
Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare.
Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitateO nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent.
Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.
UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către UcrainaKaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.
Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în cadrul reuniunii omologilor săi din UE. Acesta a declarat că „Franța și partenerii săi sunt … îndreptățiți să reaplice embargourile globale asupra armelor, băncilor și echipamentelor nucleare care au fost ridicate în urmă cu 10 ani. Fără un angajament ferm, tangibil și verificabil din partea Iranului, vom face acest lucru până la sfârșitul lunii august cel târziu„.
În situația în care Teheranul nu va face progrese în privința limitării programului său nuclear, Iranul ar urma să fie supusă sancțiunilor UE până în data de 15 octombrie, oferind semnatarilor europeni ai acordului nuclear din 2015 – Marea Britanie, Franța și Germania – o pârghie continuă în negocierile cu Iranul.
Ce vor Marea Britanie, Franța și GermaniaPuterile europene doresc ca inspecția nucleară a ONU să revină în Iran, cu scopul de a împiedica Iranul să încerce să își reconfigureze programul nuclear după loviturile americane asupra a trei situri în luna iunie, scrie The Guardian.
Revocarea sancțiunilor ar fi declanșată în temeiul capitolului șapte din Carta ONU, făcând obligatorie reintroducerea unei rezoluții care impune Iranului să suspende toate activitățile legate de îmbogățirea și reprocesarea uraniului, inclusiv la nivel de cercetare și dezvoltare.
Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a declarat recent că declanșarea mecanismului snap‑back „va însemna sfârșitul rolului Europei în problema nucleară iraniană și ar putea fi cel mai întunecat punct din istoria relațiilor Iranului cu cele trei țări europene, un punct care s-ar putea să nu mai fie reparat niciodată”.
Aceste sancțiuni includ embargouri pentru armament, restricții financiare asupra băncilor iraniene și interdicții privind tehnologiile nucleare sensibile.
După loviturile SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat pentru CBS că Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului „în câteva luni”.
Articolul Europa cere Iranului să limiteze programul nuclear până la sfârșitul lunii august. Ce riscă Teheranul în caz contrar apare prima dată în Mediafax.
Harry, ducele de Sussex, s-a întâlnit marți cu președintele Angolei, João Lourenço, la începutul călătoriei sale, potrivit unui comunicat al Halo Trust, o organizație care se ocupă cu dezamorsarea minelor terestre din vechile zone de război, scrie AP.
Prințesa Diana a vizitat Angola împreună cu Halo Trust în ianuarie 1997, cu doar șapte luni înainte de a fi ucisă într-un accident de mașină la Paris. Diana a fost fotografiată în acea călătorie purtând echipament de protecție și mergând printr-un câmp minat activ în timpul unei pauze în lupta din lungul război civil din Angola.
Susținerea ei a contribuit la mobilizarea sprijinului pentru un tratat de interzicere a minelor terestre mai târziu în acel an.
Nu este prima dată când Harry calcă pe urmele mamei sale, sensibilizând opinia publică cu privire la activitatea Halo Trust. El a vizitat și această țară din sudul Africii în 2019, pentru un proiect de eliminare a minelor terestre. Presa britanică a relatat că Harry a călătorit în Angola săptămâna aceasta fără soția sa Meghan, ducesa de Sussex.
Angola, devastată de un război civil, are încă peste 1000 de câmpuri minateJames Cowan, directorul executiv al Halo Trust, a declarat marți că el și Harry s-au întâlnit cu Lourenço pentru a discuta despre eforturile continue de deminare din Angola și i-au mulțumit președintelui pentru sprijinul acordat acestei activități.
Angola a fost devastată de un război civil de 27 de ani, care a durat din 1975 până în 2002, cu câteva perioade scurte și fragile de pace între ele.
Halo Trust afirmă că, potrivit estimărilor, aproximativ 80.000 de angolezi au fost uciși sau răniți de mine terestre în timpul și după război, deși nu există cifre exacte. Organizația afirmă că, la sfârșitul anului 2024, mai erau de dezamorsat puțin peste 1.000 de câmpuri minate, acoperind o suprafață estimată la 67 de kilometri pătrați.
Angola și-a stabilit obiectivul de a elimina complet minele terestre până în 2025.
Articolul Prințul Harry vizitează Angola, repetând călătoria Dianei din 1997: dorește dezamorsarea minelor terestre apare prima dată în Mediafax.
