Avioane poloneze și ale aliaților au fost trimise marți dimineață pentru a asigura siguranța spațiului aerian polonez după ce Rusia a lansat atacuri aeriene asupra vestului Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au declarat forțele armate.
„Avioane de vânătoare au fost desfășurate în misiune rapidă, iar sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au fost puse în stare de pregătire sporită”, a transmis comandamentul operațional al forțelor armate pe rețeaua X.
„Aceste măsuri sunt de natură preventivă și vizează securizarea și protejarea spațiului aerian, în special în zonele adiacente regiunilor amenințate.”.
Rusia a lansat marți dimineață un atac aerian asupra Kievului, a anunțat armata ucraineană, la doar câteva zile după încheierea de duminică a rundei de negocieri de pace conduse de SUA la Miami.
Administrația militară din Kiev a transmis un mesaj pe Telegram în care a anunțat intervenția apărării aeriene privind atacurile.
„Forțele de apărare aeriană lucrează pentru a elimina amenințarea de pe cerul de deasupra capitalei”, au precizat autoritățile ucrainene.
Pe 16 ianuarie 2025, în timpul celui de-al șaptelea test de zbor, racheta Starship s-a distrus la scurt timp după lansare. Bucăți incandescente au fost dispersate în spațiul aerian caraibian timp de aproape 50 de minute. Toate acestea s-au petrecutt într-o regiune frecvent traversată de avioane comerciale. Documentele FAA expuse de investigația WSJ, arată că resturile au ajuns pe o suprafață mult mai extinsă decât fusese anticipat. De asemenea, o parte din spațiul aerian afectat nu era acoperit de radarele americane.
Explozia rachetei Starship și aeronave aflate în situații criticeTrei zboruri au fost direct expuse riscului: un avion JetBlue către San Juan, un zbor al companiei Iberia și un jet privat. În total, la bord se aflau circa 450 de persoane. Piloții au fost puși în fața unor decizii dificile: să traverseze o zonă cu resturi în cădere sau să o evite. Exista însă riscul de a rămâne fără combustibil deasupra oceanului. Într-un caz, un echipaj a declarat urgență din cauza lipsei de combustibil. Asta după ce a fost avertizat că intrarea în zona de risc se face „pe propria răspundere”.
Investigația evidențiază și întârzieri în transmiterea informațiilor. Potrivit documentelor, SpaceX nu ar fi alertat imediat FAA prin linia de urgență prevăzută în proceduri. În unele situații, controlorii de trafic aerian au aflat despre incident direct de la piloți. Aceștia raportau vizual prezența „flăcărilor și a resturilor” în atmosferă. Zonele speciale de restricție au fost activate cu întârziere și au acoperit doar spațiul aerian monitorizat de radarele SUA, lăsând descoperite porțiuni din spațiul internațional.
Toate aeronavele implicate au reușit să aterizeze în siguranță. Dar FAA a clasificat evenimentul drept un „risc extrem potențial” pentru aviația civilă. Majoritatea pasagerilor nu au fost conștienți de pericolul la care au fost expuși. Ulterior, FAA a inițiat o analiză internă privind gestionarea riscurilor asociate cu resturile provenite din lansări spațiale, evaluare suspendată câteva luni mai târziu. Aceasta a fost o decizie considerată neobișnuită de surse din interior.
Răspunsul SpaceX și implicațiile pe termen lungSpaceX a respins concluziile, afirmând că „niciun avion nu a fost în pericol”. De asemenea a subliniat faptul că siguranța publică rămâne o prioritate. Totuși, incidentul ridică întrebări importante despre modul în care traficul aerian civil poate fi protejat în contextul creșterii numărului de lansări spațiale. FAA estimează că, în următorii ani, lansările și reintrările în atmosferă ar putea ajunge la 200 – 400 pe an. Astfel de situații s-ar putea transforma din evenimente izolate în probleme serioase.
Cazul Starship scoate în evidență limitele actualelor proceduri și necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii spațiali și autoritățile aviatice internaționale. Pe măsură ce traficul aerian și activitatea spațială devin tot mai intense, granița dintre progres tehnologic și risc ar putea deveni tot mai fragilă.
Conform CNAIR, în zilele de miercuri 24 decembrie, joi 25 decembrie și vineri 26 decembrie 2025, în perioada Crăciunului, se vor institui restricții de circulație pentru anumite sectoare de autostrăzi și drumuri naționale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane.
„Potrivit ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulația vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de miercuri 24 decembrie (ziua premergătoare zilei de sărbătoare legală), joi 25 decembrie (prima zi de Crăciun), vineri 26 decembrie (a doua zi de Crăciun) 2025”, transmite CNAIR.
Astfel, miercuri, sunt restricții între orele 18.00-22.00, joi și vineri între orele 06.00-22.00 pe ambele sensuri de mers între Pitești (intersecția DN7 cu DN7C) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (intersecția DN7 cu DN 1).
Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Consiliul Județean Suceava va implementa un sistem de pontaj electronic destinat monitorizării stricte a prezenței angajaților la serviciu. Noul sistem va fi instalat poarta Palatului Administrativ destinată salariaților CJ, și este așteptat să devină funcțional cel mai probabil la începutul anului viitor. Până atunci, sistemul se află în faza de teste tehnice, a declarat vicepreședintele CJ, Nicolae Robu, adăugând că va fi pus în funcțiune imediat ce probele vor fi finalizate.
Sistemul electronic de pontaj utilizează autentificare multiplă, prin recunoaștere facială și cod PIN, și este conectat la porți batante de acces. Acesta va permite evidențierea precisă a orele de început și sfârșit ale programului, monitorizarea orelor suplimentare, concediilor și absențelor, precum și generarea automată de rapoarte.
Potrivit conducerii CJ, implementarea acestui sistem va contribui la creșterea transparenței și responsabilizării personalului, dar reprezintă și un pas semnificativ în procesul de digitalizare și eficientizare a activității instituției notează Monitorul de Suceava.
Costul achiziției a fost de 133.004 lei.
Specialiștii în digitalizare din cadrul instituției subliniază că introducerea acestui sistem nu doar că va simplifica procesul de monitorizare a prezenței și salarizare, dar va permite și controlul eficient al resurselor umane, reducând riscurile de erori sau abateri. În plus, informațiile generate automat vor putea fi folosite în cadrul auditului intern.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că ar fi inteligent ca președintele venezuelean Nicolas Maduro să părăsească puterea, iar SUA ar putea păstra sau vinde petrolul confiscat în largul coastelor Venezuelei în ultimele săptămâni.
Tensiunile dintre SUA și Venezuela au crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă, după ce campania dusă de Trump împotriva lui Maduro a inclus o prezență militară intensificată în regiune și mai multe atacuri asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Oceanul Pacific și Marea Caraibelor.
Donald Trump a fost întrebat dacă scopul acestor acțiuni este acela de a-l forța pe Maduro să renunțe la putere.
„Ei bine, cred că probabil ar fi… Depinde de el ce vrea să facă. Cred că ar fi inteligent din partea lui să facă asta. Dar, din nou, vom afla. Dacă vrea să facă ceva, dacă joacă dur, va fi ultima dată când va mai putea juca dur. Nu este prietenul Statelor Unite. Este foarte rău. Un tip foarte rău”, a spus Trump, potrivit Reuters.
În cursul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a anunțat blocada totală a Venezuelei. Petrolierele sancționate nu mai pot intra sau ieși din țara sud-americană. Duminică, paza de Coastă a SUA a început să urmărească un petrolier în apele internaționale din apropierea Venezuelei, în ceea ce ar fi a treia operațiune în mai puțin de două săptămâni, dacă va avea succes.
Senatul României a adoptat – cu 116 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri inițiativa legislativă depusă de parlamentarele USR Cynthia Păun, Simona Spătaru, Oana Țoiu, Monica Berescu și Diana Buzoianu, împreună cu alți deputați și senatori din coaliția de guvernare, care propune măsuri clare pentru protejarea victimelor violenței domestice și reducerea riscului de recidivă în rândul agresorilor.
Inițiativa legislativă introduce trei elemente esențiale: autoritățile locale vor avea obligația de a lua legătura cu victimele imediat după emiterea ordinului de protecție și înainte de expirarea acestuia, pentru a le oferi sprijin și informații utile; agresorii vor fi supuși consilierii psihologice obligatorii, ca măsură de prevenire a repetării comportamentelor violente; ordinul de protecție va fi prelungit automat în cazul persoanelor care au încălcat legea în ultimii cinci ani, asigurând un nivel suplimentar de siguranță pentru victime.
„Nu pretindem că vom opri violența peste noapte. Dar facem ceva esențial: întărim ordinele de protecție, ne asigurăm că victimele violenței domestice sunt informate și sprijinite real, iar agresorii sunt obligați să urmeze consiliere psihologică, pentru că prevenția începe cu asumare și cu schimbarea comportamentului”, a declarat senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru familie si solidaritate socială din Senat.
Conform statisticilor, cazurile de violență în familie sunt în creștere, iar statul are datoria de a sprijini concret femeile care încearcă să iasă din relații abuzive. Datele oficiale arată că, din ianuarie până în noiembrie 2025, au fost emise de Poliție 13.995 de ordine de protecție provizorii, 5.258 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
Senatul este prima cameră sesizată. Inițiativa legislativă merge acum pentru dezbatere și vot final la Camera Deputaților, care este for decizional.
Președintele american Donald Trump a declarat, luni, la un eveniment din Palm Beach, Florida, că discuțiile pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina „merg bine”, fără a oferi alte detalii.
Întrebat despre rezultatele întâlnirilor de la Miami din acest weekend și despre posibilitatea unei întâlniri trilaterale, Trump a răspuns că „Discuțiile privind Ucraina și Rusia continuă.”
„Discutăm, negocierile decurg bine”, a declarat Donald Trump, fără a oferi detalii suplimentare.
Când a fost întrebat dacă încă insistă asupra termenului limită de Crăciun, Trump nu a dat din nou un răspuns explicit. El a răspuns doar: „Voi face tot ce trebuie să fac”, scrie Kyiv Independent.
Președintele american a mai declarat că „toată lumea s-a săturat de războiul ăsta”.
Deși nu a confirmat discuții trilaterale, consilierul principal al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat că se iau în considerare negocieri care să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite.
În weekend, oficialii americani s-au întâlnit cu delegațiile ucraineană și rusă, în cadrul celei mai recente runde de diplomație temporară pentru oprirea conflictului.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de luni că principalii negociatori s-au întors din Miami și urmează „o informare completă asupra documentelor care au fost pregătite”.
El a mai afirmat că „s-a depus multă muncă”, mai ales pentru documentele legate de garanțiile de securitate și „cele 20 de puncte ale documentului principal”.
Au fost noi atacuri cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei cu România, în noaptea de luni spre marți.
La ora 01.10, sistemele radar ale MApN au detectat două ținte aeriene în spațiul ucrainean, în evoluție pe direcția Reni si Chilia.
La ora 01.26, populația din Nordul județului Tulcea și Sud-Estul județului Galați a fost avertizată prin Ro-Alert.
Radarele au detectat un alt grup de drone deplasându-se în direcția portului Reni, raportându-se la scurt timp explozii pe teritoriul Ucrainei.
Potrivit MApN, nu au fost semnalate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, iar starea de alertă s-a ridicat la ora 02.15.
