Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județul Călărași, într-un dosar penal privind deținerea ilegală de materiale pirotehnice.
În urma investigațiilor desfășurate, polițiștii au constatat că două persoane ar deține, în scopul comercializării fără drept, atât în mediul online, cât și în Capitală, articole pirotehnice, de diferite categorii. Astfel, polițiștii au identificat și confiscat aproximativ 5.000 de kg de articole pirotehnice, din categoriile P1, F2. F3 și F4, deținute fără drept, în vederea comercializării.
Persoanele vizate au fost duse la audieri, urmând să fie dispuse, față de acestea, măsurile legale care se impun.
Cercetările privind acest caz continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „prepararea, producerea, experimentarea, deţinerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum şi folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 şi P2, efectuate fără drept “, prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Poliția Capitalei mai transmite că până în prezent, la nivelul Municipiului București, au fost indisponibilizate peste 10 tone de articole pirotehnice.
„Când te joci cu educația unui popor, te joci cu însuși viitorul lui”, avertizează Mihai Fifor.
Parlamentarul PSD susține că excluderea educației din OUG „trenuleț” nu este o eroare tehnică, ci o „alegere politică rece, asumată de premierul Bolojan”.
Fifor subliniază că promisiunile privind majorarea cu 50% a plății cu ora pentru profesori „au dispărut complet din legislație. Nicio majorare. Nicio prorogare. Nicio urmă. Exact în ziua în care ministrul Daniel David și-a înaintat demisia.”
Referitor la bursele studenților, acesta spune: „Fondul rămâne la nivelul mutilat prin Legea Bolojan, în ciuda declarațiilor publice. Așa-zisa completare cu fonduri europene nu este o politică publică, ci o soluție de avarie pentru aproximativ 40.000 de studenți aflați în situații sociale dificile. Nu repară nimic. Doar maschează efectele unei tăieri deliberate.”
Singura intervenție concretă este continuarea Programului național „Masă sănătoasă”, cu peste 1,5 miliarde de lei alocate pentru 2026. „Un program necesar, dar tratat strict ca măsură socială, nu ca politică educațională structurală. Nicio legătură cu resursa umană din școli, cu condițiile de muncă ale profesorilor sau cu managementul unităților de învățământ”, afirmă Fifor.
Deputatul mai subliniază că mesajul OUG este clar: „Să fim clari: nicio demisie nu poate spăla rușinea unui ministru care a fost principalul inamic al dascălilor din această țară. Să nu uităm că educația a fost prima lovită de barda lui Ilie Bolojan și de așa-zisa lui reformă. Prima sacrificată. Prima umilită. De acolo a început ‘disciplina bugetară’: din salariile profesorilor, din bursele elevilor, din viitorul copiilor.”
În concluzie, Mihai Fifor avertizează: „Ce rămâne după Daniel David? Un mare NIMIC. Un corp profesoral îngenuncheat. Elevi și părinți mințiți. Un sistem bulversat, fără direcție, fără predictibilitate, fără respect. Cine plătește nota de plată? Nu David. Nu Bolojan. România.”
Rusia a lansat un atac extins cu rachete și drone asupra Ucrainei în noaptea de 23 decembrie, ce a vizat în special infrastructura energetică critică și mai multe regiuni ale țării.
Explozia s-a resimțit în zone precum Rivne și Ivano-Frankivsk, afectând orașele Burștin și Rohatyn. Explozii au fost raportate și lângă Cerkasî, dar și în regiunile Odesa, Hmelnîțki, Ternopil și Jitomir.
În districtul Sviatosînski din Kiev, resturi de la drone au căzut lângă un bloc, avariind ferestrele de la etajul cinci și blocând unii locuitori în apartamente, a spus primarul Vitalii Klitschko.
La Vîșhorod, o femeie de 76 de ani a fost ucisă, iar alte trei persoane au fost rănite.
În regiunea Jitomir, cel puțin șase persoane au suferit răni, inclusiv doi copii.
Un copil și un adult au fost internați în spital și primesc îngrijiri medicale. Clădiri rezidențiale, întreprinderi civile private și un magazin au fost avariate în urma atacurilor.
Ministerul Energiei din Ucraina a spus că atacurile au perturbat rețeaua energetică și au impus întreruperi de urgență în mai multe regiuni ale țării.
Lucrările de reparații vor începe imediat ce securitatea va permite. Echipe de intervenție și specialiști în energie vor restabili alimentarea cu electricitate cât mai rapid posibil.
Operatorul de rețea Ukrenergo a anunțat că întreruperile de urgență vor rămâne până la stabilizarea situației sistemului energetic, după atacul masiv cu rachete și drone rusești.
Atacul survine după avertismentul președintelui Volodimir Zelenski că Rusia ar putea intensifica ofensiva în perioada Crăciunului.
„Rusia are un tipar de a lansa atacuri ample în timpul sărbătorilor”, a spus Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean a cerut atenție sporită asupra apărării aeriene și protecției civile între 23 și 25 decembrie, pentru a preveni atacurile rusești, scrie Kyiv Post.
Institutul Național de Statistică (INS) a transmis marți datele statistice pentru anul 2024, furnizate de statele membre UE și diseminate de Eurostat, privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință, teren arabil și pășuni permanente.
Prețurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referință (un an calendaristic), respectiv 2024. Trebuie ținut seama de faptul că nivelul prețurilor terenurilor agricole depinde de o serie de criterii precum factori naționali (legislația), factori regionali (clima și apropierea de rețele și sisteme de irigații), factori de productivitate localizați/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul).
Astfel, utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 43280 lei/ha (8.656 euro la un curs de 5 lei/euro). Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 37693 lei/ha (7.539 euro), în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 62477 lei/ha (12.496 euro).
În anul 2024, comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creștere de aproximativ 4% a preţului mediu pentru terenul arabil, cea mai însemnată creștere fiind observată în Regiunea Sud- Vest Oltenia (+8,3%)
Preţul mediu al păşunilor permanente a înregistrat o creștere de aproximativ 3,6% în anul 2024, față de anul anterior, pe total țară, cele mai importante creșteri fiind în Regiunea Sud-Est (+7,3%) şi Regiunea Sud-Muntenia (+7,3%).
Tot în anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană a înregistrat variații semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 22 de state membre UE în anul 2024, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.825 euro/ha în medie în Letonia și un maxim de 201.263 euro/ha în medie în Malta, în timp ce în România prețul mediu a fost de 8.700 euro/ha.
Preţul mediu al păşunilor permanente în statele membre UE, în anul 2024, a variat de la un minim de 1.877 euro/ha în Bulgaria pâna la un maxim de 77.609 euro/ha în Ţările de Jos, în timp ce în România preţul mediu a fost de 6.257 euro/ha.
