Сборщик RSS-лент

Costurile pentru cultivarea unui hectar de grâu au ajuns la circa 7.000 de lei, iar la o producţie de 7.000 kg/hec­tar, cât s-a obţinut în medie în acest an, şi la un preţ de 0,75-0,80 lei/kg, fermierii nu mai ies pe profit, spune Gheorghe Lămureanu, proprietarul Agroterra, companie care lucrează te­renuri agricole în judeţul Con­stan­ţa.

Răzvan Rusu avea doar 23 de ani şi era student la Economie Agroalimentară, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, atunci când a descoperit satul Idicel Pădure din judeţul Mureş. Originar din Reghin, el a ajuns în zonă în urmă cu 14 ani şi a observat că pe dealuri rămâneau multe cireşe neculese. În loc să le lase să se piardă, s-a gândit să le transforme în dulceaţă, împreună cu o gospodină din sat.

Potrivit IGSU, România participă la program printr-un modul național specializat în stingerea incendiilor de pădure, desfășurat sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și organizat de Direcția Generală pentru Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar (DG ECHO). Misiunea are ca scop sprijinirea autorităților elene în gestionarea riscurilor generate de incendiile de vegetație.

Primul contingent este format din 40 de pompieri, care se deplasează către localitatea Nea Makri, în regiunea Attica, la aproximativ 25 de kilometri nord-est de Atena.

Echipamentele pompierilor români

Modulul românesc dispune de autospeciale pentru stingerea incendiilor de pădure cu capacități de 3.000, 5.000 și 10.000 de litri, o cisternă de 30.000 de litri, o autospecială de primă intervenție și comandă dotată cu sistem de aeronavă fără pilot (UAS), o autospecială de comunicații radio, un microbuz, un camion cu container și un vehicul utilitar de teren echipat pentru intervenții.

Pentru asigurarea continuității misiunii, efectivele vor fi schimbate în 16 și 31 august, când alte două contingente, fiecare alcătuit din câte 40 de pompieri, vor prelua misiunea.

Pe durata desfășurării operațiunii, pompierii români vor monitoriza zonele de risc și vor interveni pentru limitarea și stingerea incendiilor de pădure în regiunile stabilite de autoritățile elene.

Pompierii români, pentru al cincilea an consecutiv în programul de pre-poziționare

Programul de pre-poziționare este finanțat de Uniunea Europeană și face parte din strategia europeană de prevenire și combatere a incendiilor de pădure în sudul continentului. În acest an, la misiunea din Grecia participă echipe operative din România, Cehia, Franța și Republica Moldova. România este prezentă în program pentru al cincilea an consecutiv, după participările din perioada 2022–2025.

Decizia vine în contextul în care datele oficiale arată că țara noastră continuă să depășească țintele naționale pentru anumite tipuri de emisii.

Programul este actualizat în baza noilor date privind emisiile

Hotărârea de Guvern modifică Programul național de control al poluării atmosferice, aprobat inițial în 2023, pentru a adapta politicile publice la cele mai recente date privind nivelul emisiilor și la angajamentele asumate de România în domeniul protecției mediului.

Potrivit Executivului, revizuirea programului are la bază un studiu de specialitate și urmărește consolidarea măsurilor destinate reducerii poluanților atmosferici, astfel încât acestea să răspundă evoluției indicatorilor de mediu și să permită atingerea obiectivelor stabilite prin legislația europeană.

România depășește în continuare limitele pentru doi poluanți importanți

Necesitatea actualizării programului este justificată de datele din inventarele naționale ale emisiilor de poluanți atmosferici, care arată că România continuă să înregistreze depășiri ale angajamentelor naționale în cazul oxizilor de azot (NOx) și al particulelor fine în suspensie (PM2,5).

De asemenea, inventarul național aferent anului 2023, transmis Comisiei Europene în februarie 2025, confirmă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea acestor emisii, considerate printre cei mai importanți factori care afectează calitatea aerului și sănătatea populației.

Oxizii de azot sunt generați în principal de transportul rutier, industrie și producerea energiei, în timp ce particulele fine PM2,5 provin din trafic, încălzirea locuințelor și anumite activități industriale. Din cauza dimensiunii foarte mici, acestea pot pătrunde adânc în plămâni și sunt asociate cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.

Măsurile vor fi monitorizate de autoritățile responsabile

Hotărârea pune în aplicare prevederile Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de poluanți atmosferici și stabilește cadrul pentru implementarea și monitorizarea noilor măsuri de către instituțiile publice cu atribuții în domeniu.

Conform legislației, Programul național de control al poluării atmosferice trebuie revizuit cel puțin o dată la patru ani sau ori de câte ori datele raportate Comisiei Europene indică riscul ca România să nu își respecte obligațiile privind reducerea emisiilor.

Măsurile vizează protejarea sănătății și respectarea obligațiilor europene

Executivul susține că actualizarea programului reprezintă o etapă necesară pentru îmbunătățirea calității aerului și reducerea impactului poluării asupra sănătății populației și a mediului.

Implementarea măsurilor revizuite ar trebui să contribuie atât la diminuarea emisiilor poluante, cât și la dezvoltarea unor politici publice mai eficiente în domeniul protecției mediului, în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, modificarea hotărârii privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Bugetul schemei pentru anul 2026 crește astfel de la 620 de milioane de lei la 714,3 milioane de lei. Suma suplimentară va acoperi sprijinul pentru cantitățile de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2026.

„Am suplimentat bugetul schemei de sprijin și plătim subvenția pentru motorina utilizată în agricultură aferentă primului trimestru al acestui an. Reducerea costurilor de producție contribuie direct la menținerea competitivității fermelor românești și la desfășurarea în bune condiții a lucrărilor agricole”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Acesta a precizat că ministerul pregătește o propunere prin care fermierii să poată recupera, în viitor, sumele aferente accizei în cel mult trei luni de la cumpărarea motorinei.

Schema se adresează producătorilor agricoli din sectoarele vegetal, zootehnic și al îmbunătățirilor funciare, prin compensarea unei părți din acciza aferentă motorinei utilizate pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate.

În anul 2026, valoarea sprijinului acordat este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre nivelul accizei standard și rata accizei reduse aplicabile motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare, potrivit Ministerului Agriculturii.

Plățile vor fi efectuate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în limita bugetului aprobat.