Filmul este inspirat din epopeea lui Homer și îl are în rol principal pe Matt Damon, care îl interpretează pe eroul grec Odiseu, aflat într-o călătorie lungă și plină de pericole spre casă, după Războiul Troian.
Din distribuție mai fac parte Anne Hathaway, Zendaya, Tom Holland, Lupita Nyong’o, Charlize Theron, Jon Bernthal și John Leguizamo.
Trailerul include imagini cu naufragiul lui Odiseu și al armatei sale, secvențe de luptă, călătorii pe mare și pe uscat, dar și cadre cu celebrul cal troian.
„The Odyssey” este primul film al lui Nolan după succesul Oppenheimer, producție recompensată cu șapte premii Oscar în 2024, inclusiv pentru cel mai bun film și cea mai bună regie.
Filmul „The Odyssey” este programat să fie lansat în cinematografe pe 17 iulie 2026.
Christopher Nolan este unul dintre cei mai influenți regizori contemporani de la Hollywood, cunoscut pentru filmele sale cu structură narativă complexă și ambiții vizuale de amploare.
În cariera sa se regăsesc producții precum Inception, Interstellar, Prestige, Dunkirk, trilogia The Dark Knight și Oppenheimer.
Din cei 82 de senatori prezenți, 31 au votat pentru moțiune, iar 51 împotrivă.
Moțiunea depusă pe 17 decembrie de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a fost semnată de 42 de senatori din opoziție. Prin moțiune, AUR a cerut evaluarea „responsabilității politice și morale” a ministrului de Interne.
Semnatarii au susținut că Ministerul Afacerilor Interne este politizat, are atribuții „suprapuse”, nu își respectă obligațiile internaționale și că există „ingerințe directe” în concursurile pentru funcțiile de conducere.
În plenul Senatului, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a respins acuzațiile din moțiunea AUR și a invocat investițiile făcute de MAI.
„Am investit în combaterea drogurilor în 2024 aproximativ 140 de milioane de euro (…) Am ridicat baza logistică a Ministerului Afacerilor Interne la un nivel fără precedent în istoria sa”, a declarat Predoiu.
Ministrul a susținut că România are „aproape zero migrație ilegală”, că zilnic sunt „în medie, 30.000 de oameni la datorie” și a respins criticile privind Visa Waiver.
Chris Rea, născut în Middlesbrough, a avut succes cu piesele Driving Home for Christmas, On the Beach și The Road to Hell.
Artistul a murit „în pace, în spital… după o scurtă boală”.
Rea a combinat blues, pop, soul și soft rock în 25 de albume de studio. A avut hituri precum The Road to Hell, extras de pe albumul cu același nume. A ocupat cu acesta locul 1 în topurile din Marea Britanie. Driving Home for Christmas a fost un favorit al sezonului. Piese precum On the Beach și Josephine au câștigat popularitate pe scena dance din Balearic, relatează The Guardian.
A vândut peste 30 de milioane de albume.
Tată italian și mamă irlandezăS-a născut în 1951 în Middlesbrough, dintr-un tată italian și o mamă irlandeză. A avut șase frați și surori. „Să fii irlandez-italian într-o cafenea din Middlesbrough – mi-am început viața ca un outsider”, a spus el mai târziu.
În tinerețe, s-a ocupat de muzică în timp ce lucra, inclusiv în fabrica de înghețată a tatălui său. S-a gândit să devină jurnalist.
În cele din urmă, la vârsta de 22 de ani, s-a alăturat trupei Magdalene. Din aceasta făcuse parte anterior David Coverdale (ulterior membru al trupei Deep Purple). Apoi s-a alăturat unei alte trupe, Beautiful Losers. A decis să urmeze o carieră solo când i s-a oferit un contract de înregistrare, lansând primul său single, So Much Love, în 1974.
Primul său succes a venit în Statele UnitePrimul său succes a venit în Statele Unite. Piesa sa din 1978, Fool (If You Think It’s Over) a ajuns aici pe locul 12. Mai mult, i-a adus o nominalizare la Grammy pentru cel mai bun artist nou.
Sfârșitul anilor 1980 a fost perioada sa de mare succes comercial: acceptat în sfârșit în Marea Britanie, în ciuda faptului că adesea se afla în afara tendințelor dominante din muzica pop, albumul Dancing With Strangers din 1987 a marcat începutul unei serii de șase albume în top 10 în Marea Britanie, două dintre ele ajungând pe locul 1.
Albumul compilație din 1988, New Light Through Old Windows, conținea cel mai mare succes al său, Driving Home for Christmas, înregistrat inițial în 1986. Acesta a avut un impact redus la prima lansare, dar melodia blândă și sentimentală a continuat să crească în popularitate de atunci, ajungând pe locul 10 în topuri în 2021.
Rea a compus-o inițial într-o perioadă dificilă, când nu avea manager, nu avea contract discografic și era chiar interzis să conducă – a trebuit să fie dus acasă de soția sa de la Londra la Middlesborough, deoarece nu-și putea permite biletul de tren. A scris versurile în timpul călătoriei cu mașina, dar a terminat melodia abia câțiva ani mai târziu.
„Obișnuiam să mă tem că melodia îmi va distruge orice credibilitate mai aveam, dar acum râdem de asta”, a declarat el pentru Guardian în 2016. „Dacă rămân vreodată blocat pe M25, cobor geamul și încep să cânt „I’m driving home for Christmas” pentru oamenii din mașinile de lângă mine. Le place la nebunie.”
Succesul lui Rea în topuri a scăzut oarecum în anii 2000, când, începând cu albumul Dancing Down the Stony Road din 2002, Rea s-a îndepărtat de pop și s-a întors la blues-ul Delta care îl inspirase inițial.
Chris Rea: Pasionat de curse autoRea era un pasionat de curse auto. A concurat cu modele Ferrari și Lotus și a participat la Campionatul Britanic de Turisme din 1993. Pentru sezonul de Formula 1 din 1995, s-a alăturat echipei Jordan ca mecanic. „Nu voiam să fac treaba de VIP, așa că m-am ocupat de roata din spate dreapta a lui Eddie Irvine”, a spus el mai târziu.
El a susținut Partidul Laburist. În 2017, a scris o melodie nepublicată în lauda lui Jeremy Corbyn, intitulată What’s So Wrong With a Man Who Tells the Truth?
Rea a avut o serie de probleme de sănătate de-a lungul vieții. A fost diagnosticat cu cancer pancreatic. În cele din urmă, i s-a extirpat pancreasul împreună cu părți din stomac și intestinul subțire în 2001. Procedura l-a făcut să devină diabetic.
În 2016 a suferit un accident vascular cerebral, pe care l-a descris ca fiind „un moment foarte înfricoșător… Mi-am imaginat că accidentul vascular cerebral mi-a afectat percepția asupra tonurilor. A fost nevoie de multă muncă de lămurire din partea celor din jur pentru a mă convinge că nu era nimic în neregulă cu ceea ce cântam”.
În 2017, a leșinat pe scenă în timpul unui concert la Oxford și a fost dus la spital pentru a se recupera.
Rea lasă în urmă soția sa, Joan, cu care a început să se întâlnească la vârsta de 17 ani, și fiicele lor, Josephine și Julia, pe care Rea le-a numit după melodiile sale de succes.
Anunțul a fost făcut luni pe Facebook.
„Refacerea din temelii a Planșeului Unirii nu înseamnă doar reconstruirea unei simple plăci de beton, ci rezolvarea unei probleme structurale majore a Capitalei – punerea în siguranță a centrului Bucureștiului, poate cea mai complexă zonă a orașului”, a scris Daniel Băluță pe rețeaua de socializare.
Lucrarea continuă pe parcursul iernii și a ajuns într-un moment important.
„Chiar și acum, la final de an, se lucrează intens în trei dintre cele patru etape ale acestui proiect de o importanță extraordinară. Continuă demolarea planșeului existent, execuția piloților de fundare și realizarea grinzii de coronament”, a adăugat Daniel Băluță.
În ceea ce privește noul planșeu, constructorii au finalizat două tronsoane și armează alte zone, astfel încât, la începutul anului viitor, să poată face noi turnări de beton, a precizat primarul Sectorului 4.
Într-o scrisoare adresată prim ministrului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor Alexandru Nazare, Spirits România atrage atenția că accizele la băuturile spirtoase au crescut deja de două ori în 2025, cu 4,4% de la 1 ianuarie și cu 10% de la 1 august. O nouă majorare de 10% de la începutul anului viitor ar duce la o creștere cumulată de peste 26% într un interval de doar 12 luni.
„Această creștere cumulată va avea consecințe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă și va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase. Mai mult, efectele sociale vor fi extrem de serioase, deoarece va duce la un interes crescut pentru băuturile contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea, ducând chiar la pierderi de vieți omenești”, se arată în documentul transmis Guvernului.
Potrivit datelor prezentate de asociație, industria băuturilor spirtoase este un pilon important al economiei. Un studiu de piață arată că, în 2024, sectorul a contribuit cu aproape un miliard de euro la produsul intern brut al României. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de producători, distribuitori și comercianți, iar restul a provenit din impactul indirect și indus asupra altor domenii, precum agricultura, logistica, marketingul sau ospitalitatea.
Industria susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, aproape 9.800 indirecte și peste 4.400 induse în sectoare conexe. Reprezentanții Spirits România avertizează că o nouă creștere abruptă a accizelor va afecta întreg lanțul valoric, inclusiv sectorul HoReCa, unde scăderea cererii ar putea duce la reduceri de personal, limitarea programului sau închiderea unor afaceri.
Dacă accizele cresc, încasările statului scadUn alt argument invocat este impactul negativ asupra veniturilor bugetare. Deși accizele au crescut cu aproape 15% în 2025, încasările statului din accizele la băuturile spirtoase au scăzut cu 4% în primele zece luni ale anului, respectiv cu aproximativ 44,28 milioane RON, comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
„Această tendință va continua și se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creștere a accizelor nu va fi înghețat”, avertizează organizația, care face trimitere la precedentul din 2013, când o majorare puternică a accizelor a dus la prăbușirea consumului taxat și la explozia pieței ilicite.
Conform estimărilor, între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilegală, contrabandă sau produse contrafăcute, cu riscuri majore pentru sănătatea publică.
În final, Spirits România cere înghețarea urgentă a majorării de 10% de la 1 ianuarie 2026 și inițierea unei reforme a sistemului de accize, care să fie unitar, predictibil și corelat cu conținutul de alcool și cu condițiile economice ale pieței. Organizația își exprimă disponibilitatea pentru dialog și susține că un astfel de sistem ar putea aduce statului venituri mai mari decât în prezent.
Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române anunță că „pe rolul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală a fost înregistrat un dosar penal, în care se efectuează cercetări in rem”.
În acest caz se fac verificări cu privire la comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, perturbarea funcționării sistemelor informatice în formă continuată și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, au mai transmis anchetatorii.
Investigațiile au fost declanșate după ce Administrația Națională Apele Române a formulat plângere penală cu privire la un atac informatic de tip „ransomware”. Autori necunoscuți au accesat sistemele informatice ale instituției, atacul informatic având ca rezultat criptarea datelor informatice aflate pe dispozitivele și serverele atacate.
„Activitățile de urmărire penală sunt realizate de polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, sub coordonarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală”, au precizat anchetatorii.
Un atac ransomware a compromis sâmbătă peste 1.000 de sisteme IT&C din întreaga țară, vizând servere de baze de date, aplicații GIS și servere de e-mail, inclusiv 10 din cele 11 administrații bazinale de apă.
Ministerul chinez al Comerțului a anunțat, într-o decizie preliminară publicată luni, că importurile de lactate din UE au fost subvenționate și că industria internă a Chinei a „suferit un prejudiciu material”, relatează Financial Times.
Taxele vamale, cuprinse între 21,9% și 42,7%, vor intra în vigoare începând cu 23 decembrie.
Investigația Chinei privind importurile de produse lactate din Uniunea Europeană a fost lansată în august 2024, la scurt timp după ce o anchetă a blocului comunitar privind subvențiile a dus la introducerea unor noi taxe vamale pentru vehiculele electrice chinezești.
Beijingul a declanșat, de asemenea, investigații privind carnea de porc și coniacul.
Noile tarife pe lactate sunt introduse pe fondul unor tensiuni comerciale persistente între Uniunea Europeană și China.
Măsura pune o presiune suplimentară asupra sectorului agricol european, nemulțumit de propunerile de reducere a subvențiilor și de reglementările de mediu.
Tractoare au intrat în Bruxelles în timpul unui summit al Consiliului European. Protestatarii au vandalizat clădiri ale Parlamentului European, au împrăștiat gunoi de grajd și au aruncat cu cartofi în forțele de ordine.
UE susține că subvențiile sale agricole respectă regulile comerciale internaționale, întrucât nu sunt legate de nivelul producției.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a calificat măsurile drept „nejustificate”.
