Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press.
Deși pierderile ruse sunt mari – dintr-o unitate de cinci oameni, doar unul supraviețuiește de obicei – această tactică le permite să avanseze lent fără lupte urbane prelungite.
Strategia actuală vizează capetele nordice și sudice ale „centurii de fortărețe” – patru orașe unde Ucraina rezistă de ani de zile.
În nord, Rusia atacă Lyman pentru a ajunge la Sloviansk, iar în sud avansează spre Pokrovsk, ocolind Kostiantynivka.
Principala problemă a Ucrainei nu este doar lipsa de trupe, ci și managementul defectuos. Unele brigăzi au pe hârtie mii de soldați, dar pot trimite în luptă doar câteva sute din cauza dispersării haotice și a comenzii ineficiente.
Analiștii avertizează că tendința generală pare nefavorabilă pentru Ucraina și că, fără schimbări majore în management militar, perspectivele rămân sumbre.
Articolul Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk apare prima dată în Mediafax.
„În această dimineaţă, pompierii orădeni au intervenit la un accident rutier, produs pe strada Muntele Găina din municipiu, eveniment în care au fost implicate trei persoane aflate în trei autoturisme”, potrivit ISU Bihor.
La faţa locului au intervenit pompierii Detaşamentelor 1 şi 2 Oradea, cu o autospecială de intervenţie şi o ambulanţă SMURD.
Pompierii paramedici au evaluat victimele şi au acordat primul ajutor calificat unei femei, care a fost ulterior transportată la spital.
De asemenea, echipajul de stingere a asigurat măsurile de prevenire a incendiilor la locul producerii accidentului.
Articolul Accident rutier cu trei maşini în Oradea. O femeie a ajuns la spital apare prima dată în Mediafax.
marinoDesemnările de grupări teroriste, rezervate în mod normal organizațiilor străine, permit administrației să interzică accesul membrilor și să confiște fonduri, printre alte acțiuni. Ordinul lui Trump le cere tuturor agențiilor și departamentelor să „investigheze, să perturbe și să demanteleze orice operațiuni ilegale… conduse de Antifa” și susținătorii acesteia.
Anchetatorii nu au stabilit încă un motiv pentru uciderea lui Kirk și nu există dovezi care să sugereze că suspectul crimei era afiliat cu Antifa.
Antifa – prescurtare de la antifascist – este o mișcare descentralizată, de stânga, care se opune grupărilor de extremă dreapta, rasiste și fasciste, fiind mult timp o țintă principală a lui Trump și a altor republicani.
Este o afiliere laxă, fără lideri, căreia îi lipsește o listă sau o structură a membrilor, ceea ce ridică semne de întrebare despre modul în care Trump va viza de fapt grupul.
Într-o postare pe platforma sa Truth Social, președintele a numit grupul un „dezastru bolnav, periculos, de stânga radicală” și a promis că va fi „investigat amănunțit”.
Cuvântul Antifa provine din cuvântul german „antifaschistisch”, o referință la un grup antifascist german din anii 1930. Deși existența Antifa în SUA datează de zeci de ani, aceasta a devenit importantă în urma primei victorii electorale a lui Trump în 2016 și a mitingului de extremă dreapta din Charlottesville din 2017, unde diverse grupuri antifasciste au început să se unească.
De atunci, activiștii care se identifică cu Antifa s-au ciocnit în mod constant cu grupuri de dreapta, atât în dispute aprinse online, cât și în altercații fizice în SUA.
Lipsa unei organizații centralizate înseamnă că celulele Antifa tind să se formeze organic, atât online, cât și offline, iar printre activiștii săi se numără anarhiști, comuniști și socialiști de linie dură care împărtășesc în general opinii antiguvernamentale, anticapitaliste, pro-LGBTQ și pro-imigrație.
Însă Antifa este uneori folosită ca termen general de către politicienii și comentatorii conservatori pentru a include alte grupuri liberale și de stânga față de care se opun politic.
Articolul Donald Trump a desemnat Antifa drept „organizație teroristă internă” apare prima dată în Mediafax.
Trupul neînsuflețit al unui muzician columbian, dispărut de aproape o săptămână în timpul unui turneu în Mexic , a fost identificat luni în centrul Mexicului, a anunțat procuratura statului Mexic.
Cântărețul Byron Sanchez, cunoscut sub numele de B King, a fost „identificat” de membrii familiei, a precizat procuratura într-un comunicat.
Partenerul său de scenă, Jorge Herrera, alias Regio Clown, cu care a fost văzut ultima dată pe 16 septembrie, ieșind dintr-o sală de sport din Polanco, un cartier elegant din Mexico City, nu a fost încă identificat oficial ca fiind al doilea cadavru găsit. Procuratura invocă în prezent doar „asemănări ”.
Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a anunțat luni dimineață că este în curs de desfășurare o anchetă pentru localizarea muzicienilor, după ce omologul său columbian, Gustavo Petro, a primit o cerere de asistență duminică.
Presa locală anunțase descoperirea cadavrelor la începutul după-amiezii, potrivit unei surse din cadrul parchetului, fapt neconfirmat de AFP la momentul respectiv, iar Gustavo Petro a declarat imediat la X: „Ne-au ucis tinerii în Statele Unite Mexicane (sic) (…) Mai mulți tineri uciși din cauza unei politici antidrog care nu este o politică anti-narcotrafic ”, a scris el fără a se referi direct la victime.
Managerul muzicienilor a fost cel care a raportat dispariția lor autorităților țării. „Mi s-a spus că vor merge la prânz cu două persoane, dar apoi nu au mai primit niciun mesaj ”, a declarat el la radioul local. El a spus că inițial a crezut că au fost răpiți, dar până acum nu a primit nicio cerere de răscumpărare.
Familiile și prietenii muzicienilor lansaseră numeroase anunțuri de căutare pe rețelele de socializare, distribuite de figuri celebre din scena muzicală columbiană, precum cântărețul de reggaeton J. Balvin.
Disparițiile și răpirile, precum și extorcarea, sunt practici comune ale grupurilor criminale care operează în diferite regiuni ale Mexicului
Articolul Muzicianul columbian B King, dispărut de o saptămână, a fost găsit mort în Mexic apare prima dată în Mediafax.
Casa Albă a respins luni cererea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de a purta discuții cu omologul său Donald Trump pentru a dezescalada tensiunile dintre cele două părți.
Respingerea propunerii a avut loc în contextul în care doi lideri ai opoziției venezuelene au susținut o consolidare a forțelor navale americane în apropierea țării sud-americane, numind-o esențială pentru restaurarea democrației.
Trump a trimis opt nave de război și un submarin în sudul Caraibelor, într-o operațiune antidrog despre care Venezuela se teme că ar putea fi preambulul unei invazii. Forțele americane au distrus cel puțin trei nave suspectate de trafic de droguri din Venezuela în ultimele săptămâni, ucigând peste 12 persoane.
Duminică, guvernul venezuelean a publicat o scrisoare pe care Maduro, liderul de stânga, i-o trimisese lui Trump.
În scrisoare, Maduro – a cărui realegere din iulie 2024 a fost respinsă ca fiind frauduloasă de opoziția Venezuelei și de o mare parte a comunității internaționale – a respins ca fiind „absolut false” acuzațiile americane conform cărora ar conduce un cartel de droguri și l-a îndemnat pe Trump să „mențină pacea”.
Reacționând luni, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că scrisoarea lui Maduro conținea „o mulțime de minciuni”.
Ea a adăugat că poziția administrației Trump față de Venezuela „nu s-a schimbat” și că aceasta consideră regimul „ilegitim”.
Desfășurarea SUA în Caraibe este cea mai mare din ultimii ani.
Articolul Casa Albă respinge apelul președintelui Venezuelei la discuții: Conține „o mulțime de minciuni” apare prima dată în Mediafax.
Fostul președinte, în vârstă de 80 de ani este acuzat că este responsabil penal pentru zeci de crime care ar fi avut loc în cadrul așa-numitului său război împotriva drogurilor, în timpul căruia mii de traficanți, consumatori de droguri au fost uciși fără proces.
Rechizitoriul CPI, care include mai multe redactări, datează din iulie, dar a fost făcut public abia luni.
Procurorul adjunct al CPI, Mame Mandiaye Niang, a declarat că Duterte a fost „coautor indirect” al crimelor, despre care instanța susține că au fost comise de alții, inclusiv de poliție.
Prima acuzație adusă împotriva lui Duterte se referă la presupusa sa implicare în uciderea a 19 persoane în orașul Davao între 2013 și 2016, pe când era primar al orașului.
Celelalte două acuzații se referă la perioadele în care a fost președinte al Filipinelor, între 2016 și 2022, și a lansat așa-numitul său război împotriva drogurilor.
A doua acuzație se referă la uciderea a 14 „ținte de mare importanță” din întreaga țară, în timp ce a treia se referă la uciderea și tentativa de omor a 45 de persoane în timpul operațiunilor de defrișare a satelor.
Procurorii au făcut referire la modul în care Duterte și presupușii săi coautori „împărtășeau un plan sau un acord comun de a «neutraliza» presupușii infractori din Filipine (inclusiv pe cei percepuți sau presupuși a fi asociați cu consumul, vânzarea sau producția de droguri) prin infracțiuni violente, inclusiv omor”.
Ce spune DuerteEl nu și-a cerut scuze pentru represiunea brutală antidrog, care a dus la moartea a peste 6.000 de persoane – deși activiștii cred că cifra reală ar putea ajunge la zeci de mii.
Duterte a declarat că a luat măsuri drastice împotriva traficanților de droguri pentru a scăpa țara de infracțiunile stradale.
Rodrigo Duterte este primul fost șef de stat asiatic pus sub acuzare de CPI – și primul suspect transportat cu avionul la Haga, în Olanda – unde își are sediul instanța – în ultimii trei ani. El se află în arest acolo din martie.
Avocatul său a declarat că Duterte nu poate fi judecat din cauza stării de sănătate precare.
În luna mai, fostul președinte a fost din nou ales primar al orașului Davao, în ciuda faptului că se afla în închisoare. Fiul său, Sebastian (care ocupa funcția de primar din 2022), a continuat ca primar interimar în locul tatălui său.
Susținătorii lui Duterte au susținut că CPI este folosită ca instrument politic de către actualul președinte al țării, Ferdinand Marcos, care se certase public cu puternica familie Duterte.
CPI nu are practic nicio putere de a aresta persoane fără cooperarea țărilor în care se află, cooperare care este cel mai adesea refuzată – iar Marcos respinsese anterior ideea de a coopera cu CPI.
Articolul Fostul președinte filipinez, Rodrigo Duerte, acuzat de crime împotriva umanității de Curtea Penală Internațională apare prima dată în Mediafax.
Comisia Federală pentru Comerț a dat în judecată Amazon în instanța districtuală americană din Seattle în urmă cu doi ani și a invocat încălcări ale legislației timp de peste un deceniu, inclusiv ale Legii privind restabilirea încrederii cumpărătorilor online, o lege din 2010 concepută pentru a se asigura că oamenii știu pentru ce sunt taxați online.
Selecția juriului a început luni, urmând declarațiile de deschidere.
Prime oferă abonaților avantaje care includ livrare mai rapidă, streaming video și reduceri la Whole Foods pentru o taxă de 139 de dolari anual sau 14,99 de dolari pe lună.
Este o parte cheie – și în creștere – a afacerii Amazon, cu peste 200 de milioane de membri. În cel mai recent raport trimestrial, compania a raportat în iulie venituri nete de peste 12 miliarde de dolari pentru serviciile de abonament, ceea ce reprezintă o creștere de 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această cifră include taxele anuale și lunare asociate cu abonamentele Prime, precum și alte servicii de abonament, cum ar fi platformele sale de muzică și cărți electronice.
Articolul Gigantul Amazon analizat de o instanță federală: Ar fi păcălit clienții să se înscrie pe Prime apare prima dată în Mediafax.
Criza ar putea degenera rapid în noi apeluri israeliene de a ataca Iranul pentru că nu a cooperat în privința programului său nuclear. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a avertizat luni: „Trebuie să distrugem axa răului, Iranul, și avem puterea să facem acest lucru. Asta ne așteaptă în anul care vine, un an care ar putea fi unul istoric pentru securitatea Israelului.”
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a declarat că fereastra pentru ajungerea la un acord cu Iranul este limitată, adăugând că este greu de prezis dacă revenirea la sancțiunile ONU ridicate odată cu încheierea unui acord nuclear cu Iranul în 2015 va avea loc în acest weekend. Având în vedere că termenul limită este atât de apropiat, riscul unor erori diplomatice este mare.
Abbas Araghchi se va întâlni probabil și marți cu miniștrii europeni de externe.
El a avertizat: „Au testat Iranul în mod repetat și știu că nu răspundem la limbajul presiunilor și amenințărilor. Sper să putem găsi o soluție diplomatică în zilele următoare, altfel Teheranul va lua măsurile adecvate.”
Unii din Iran au spus că ultima criză și amenințarea unei reveniri la un război mai prelungit între Israel și Iran sunt atât de grave încât președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, ar trebui să încerce să se întâlnească cu Donald Trump pentru a debloca situația de la New York.
O înâlnire istoricăAr fi prima întâlnire dintre un președinte american și un președinte iranian de la revoluția din 1979 din Iran.
Termenul limită pentru reimpunerea a șase seturi de sancțiuni ONU suspendate este sâmbătă seară, când expiră ultima șansă pentru Marea Britanie, Franța și Germania de a amâna sancțiunile pentru o perioadă de șase luni sau un an. Dacă cele trei puteri europene reimpun sancțiuni, acestea nu ar putea fi ridicate în viitor fără ca SUA să fie de acord să nu își folosească dreptul de veto. Iranul a avertizat că reimpunerea sancțiunilor ONU ar marca sfârșitul cooperării iraniene cu inspectoratul nuclear.
Întâlnirea lui Araghchi cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, va da tonul diplomației iraniene în această săptămână, deoarece lipsa cooperării iraniene cu agenția se află în centrul amenințării europenilor de a-și folosi puterea pentru a reimpune sancțiunile ONU. Grossi a recunoscut că poziția este foarte dificilă, dar a spus că speră că „suntem pe cale să obținem mai multă cooperare”, iar acest lucru va necesita mai mult timp pentru diplomație.
Articolul Ministrul de externe iranian s-a întâlnit cu șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU apare prima dată în Mediafax.
„Recomandă insistent ca femeile să limiteze utilizarea Tylenol în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical”, cum ar fi pentru tratarea febrei „dacă nu o pot suporta”, a spus Trump.
Experții spun că autismul este cauzat de mai mulți factori, iar știința privind legătura dintre utilizarea Tylenol în timpul sarcinii și autism nu este încă stabilită.
Tylenol a fost considerat singura opțiune sigură, fără prescripție medicală, pentru durere sau febră la femeile însărcinate. Alte opțiuni comune de ameliorare a durerii, cum ar fi ibuprofenul sau aspirina în doze regulate, pot crește riscul de complicații grave în timpul sarcinii. Netratarea febrei poate fi, de asemenea, periculoasă atât pentru făt, cât și pentru persoana însărcinată.
Trump a vorbit din Biroul Oval alături de secretarul american pentru sănătate și servicii umane, Robert F. Kennedy Jr., de comisarul american pentru Administrația pentru Alimente și Medicamente, Dr. Marty Makary, de directorul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA, Dr. Jay Bhattacharya, și de administratorul Centrelor pentru Servicii Medicare și Medicaid din SUA, Dr. Mehmet Oz.
Trump i-a mulțumit lui Kennedy, „omul care a adus această problemă în prim-planul politicii americane, împreună cu mine”.
„Am înțeles mult mai multe decât mulți oameni care au studiat-o”, a spus Trump.
Numărul persoanelor diagnosticate cu autism a fost în creștere. Aproximativ 1 din 31 de copii a fost diagnosticat cu tulburare din spectrul autist până la vârsta de 8 ani în 2022, față de 1 din 36 în 2020, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. În 2015, era vorba de 1 din 68 de copii.
Articolul Anunțul lui Donald Trump: Risc crescut de autism odată cu utilizarea acetaminofenului în timpul sarcinii apare prima dată în Mediafax.
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a convocat miercuri un mini-summit pe tema climei, în cadrul unei săptămâni de discuții la nivel înalt, în cadrul căreia Beijingul urmează să își dezvăluie „Contribuțiile determinate la nivel național” actualizate.
Acestea trebuie să fie puse în aplicare înainte de principala reuniune pe tema climei a anului, summitul COP30 de la Belem, Brazilia, din noiembrie.
Deși China este responsabilă pentru aproape 30% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră, s-a poziționat din ce în ce mai mult ca o forță motrice în discuțiile internaționale privind clima și ca o superputere a tehnologiei verzi.
„China este un partener foarte stabil”, a declarat pentru AFP Ana Toni, braziliancă și directoarea generală a COP30. „Ne așteptăm ca China să continue pe calea cea bună. Să sperăm că și ceilalți jucători vor face același lucru.”
Premierul chinez Li Qiang este pregătit să fie vorbitorul la mini-summit și ar putea dezvălui noul plan atunci.
Ceea ce China își alege ca obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2035 ar putea face sau nu să îndeplinească obiectivul de la Paris de a limita încălzirea la „mult sub” 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și, de preferință, la 1,5 grade Celsius – un obiectiv despre care Guterres a declarat pentru AFP săptămâna trecută ar putea risca să se „prăbușească”.
Beijingul a declarat că planul său pentru 2035 va acoperi, pentru prima dată, toate sectoarele economice și gazele cu efect de seră.
Articolul China pregătește un nou plan de reducere a emisiilor apare prima dată în Mediafax.
Între două și trei drone mari au fost văzute zburând în zona din jurul aeroportului din Copenhaga, potrivit autorităților.
Decolările și aterizările de pe aeroport au fost suspendate timp de aproximativ patru ore.
Într-un comunicat, aeroportul a avertizat asupra întârzierilor și anulărilor și i-a îndemnat pe pasageri să verifice starea zborului lor cu companiile aeriene.
Un purtător de cuvânt al Aeroportului din Copenhaga a confirmat că spațiul aerian de deasupra aeroportului a fost închis în jurul orei locale 20:30 din cauza unor drone neidentificate.
„Niciun avion nu poate decola sau ateriza pe aeroport și, prin urmare, mai multe zboruri sunt deviate către alte aeroporturi”, au precizat aceștia într-un comunicat.
„Poliția investighează cazul și în prezent trebuie să stabilim un calendar pentru redeschidere.”
Site-ul de urmărire a zborurilor Flightradar24 a raportat că cel puțin 35 de zboruri cu destinația Copenhaga au fost deviate ca urmare a închiderii aeroportului.
O dronă a fost observată și în apropierea aeroportului din Oslo luni seară, a confirmat poliția norvegiană pentru agenția de presă locală nrk.
Un purtător de cuvânt al poliției a declarat pentru nrk că au „luat măsuri” pentru a localiza drona și că au mutat tot traficul aerian pe o singură pistă din „motive de siguranță”.
Articolul Aeroportul din Copenhaga se redeschide după apariția unor drone apare prima dată în Mediafax.
