Сборщик RSS-лент

O curte federală de apel din Washington a respins miercuri cererea companiei de a bloca măsurile luate de Pentagon, care a etichetat Anthropic drept „risc pentru securitatea națională” și i-a limitat accesul la contracte și colaborări cu sectorul militar. Potrivit Associated Press, judecătorii au refuzat să emită un ordin care să protejeze compania de efectele acestor măsuri, în condițiile în care procesul este încă în desfășurare.

Claude, miza conflictului

Conflictul a pornit de la limitele pe care Anthropic a încercat să le impună asupra utilizării chatbotului Claude, inclusiv în sisteme autonome de armament și în programe de supraveghere. Compania susține că reacția administrației Donald Trump a fost una de represalii.

Anthropic a acuzat autoritățile de o „campanie ilegală de represalii”, în timp ce administrația Trump a susținut că firma încearcă să influențeze politica militară a Statelor Unite.

Decizii contradictorii în instanțele americane

Decizia din Washington a fost pronunțată după o hotărâre separată a unei instanțe federale din San Francisco, într-un proces în care Anthropic a contestat decizia administrației Donald Trump de a o declara risc pentru securitatea națională și de a-i limita accesul la contracte militare. În acel caz, instanța a obligat autoritățile să elimine această etichetă.

Judecătoarea Rita Lin, magistrat federal în California, a considerat că autoritățile au depășit limitele legale atunci când au aplicat această măsură.

Cu toate acestea, instanța de apel din Washington a avut o opinie diferită. Judecătorii au admis că firma ar putea suferi „un anumit grad de prejudiciu ireparabil”, dar au apreciat că nu există suficiente motive pentru a suspenda măsurile, inclusiv pentru că „nu este clar cât de mare este prejudiciul financiar”.

Urmează noi audieri

Cazul nu este încheiat. Noi probe urmează să fie analizate, iar o audiere este programată pentru data de 19 mai.

„Suntem mulțumiți că instanța a recunoscut că aceste probleme trebuie rezolvate rapid și rămânem încrezători că, în final, instanțele vor decide că aceste etichete au fost ilegale”, a transmis Anthropic.

Deciziile contradictorii creează incertitudine pentru companii, a avertizat Matt Schruers, directorul general al Computer & Communications Industry Association – o organizație care reprezintă companii din sectorul tehnologiei.

„Acțiunile Pentagonului și decizia instanței din Washington creează o incertitudine serioasă în mediul de afaceri, într-un moment în care companiile americane concurează la nivel global pentru a domina domeniul inteligenței artificiale”, a explicat acesta.

În cadrul întâlnirii cu Donald Trump, Rutte a subliniat că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă.

Dezamăgire, dar nu ruptură

„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.

Șeful NATO a explicat că multe țări europene au sprijinit efortul militar al Statelor Unite și Israelului „prin baze militare, logistică, permisiuni de survol și prin respectarea angajamentelor”.

„Marea majoritate a țărilor europene au făcut ceea ce promiseseră într-o astfel de situație”, a menționat Rutte.

Rutte despre cum funcționează NATO

În același context, liderul alianței nord-atlantice a oferit și o explicație mai amplă asupra rolului NATO.

„NATO există și pentru a garanta siguranța Europei și pentru a oferi Statelor Unite o platformă de proiecție a puterii”, a precizat Mark Rutte.

El a subliniat că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită infrastructurii și sprijinului oferit de aliați: „Ceea ce au făcut Statele Unite a fost posibil și pentru că multe țări europene și-au respectat angajamentele. Nu toate, însă. Și înțeleg pe deplin dezamăgirea președintelui”.

Rutte: Trump a ascultat argumentele mele

Întrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a precizat că discuția a fost „foarte sinceră și deschisă”.

„Există clar o dezamăgire. Dar, în același timp, a ascultat cu atenție argumentele mele”, a spus el.

Rutte a amintit și de angajamentele asumate de aliați în materie de apărare, inclusiv obiectivul de creștere a cheltuielilor: „I-am reamintit că leadershipul său a dus la angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5% – o schimbare transformatoare pentru NATO”.

Europa, între sprijin militar și diplomație

Șeful NATO a amintit că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului lor aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.

„Este adevărat, nu toate statele europene și-au respectat angajamentele, și înțeleg de ce acest lucru îl dezamăgește”, a spus Rutte.

În același timp, el a subliniat că aliații susțin obiectivul strategic al SUA: „Reducerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este esențială, iar Iranul nu trebuie să ajungă să dețină astfel de capabilități”.

Rutte a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord: „Există riscul să negociezi atât de mult încât să fie prea târziu”.

În cazul Coreei de Nord, negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear, iar regimul de la Phenian a ajuns să dețină arme nucleare, reducând semnificativ opțiunile de intervenție.

Rutte: Lumea este mai sigură azi

Secretarul general al NATO a susținut că lumea este mai sigură după acțiunile împotriva Iranului.
„Întreaga lume este mai sigură atunci când aceste capacități sunt reduse”, a declarat Mark Rutte.

El a atras atenția și asupra cooperării dintre Iran și alte state, inclusiv Rusia, China sau Coreea de Nord, subliniind că aceste relații contribuie la instabilitatea globală.

„Aceste regiuni sunt din ce în ce mai interconectate. Nu mai pot fi privite separat”, a explicat șeful NATO.

Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran.

Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.

Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiu

Președintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului.

„Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron.

Sprijin pentru autoritățile libaneze

Liderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”.

„Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”.

Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.

Guvernatorul Mike Braun a anunțat miercuri suspendarea unei taxe de 7% aplicate carburanților, echivalentă cu aproximativ 17,2 cenți pentru fiecare galon de combustibil (circa 3,8 litri). Măsura a intrat în vigoare imediat și ar putea aduce economii totale de aproximativ 50 de milioane de dolari pentru șoferi.

„Declar o vacanță fiscală pentru combustibil, pentru a oferi locuitorilor din Indiana o gură de aer în fața prețurilor ridicate la pompă”, a transmis Braun, citat de CNN.

Autoritățile au precizat că reducerea ar putea să nu fie vizibilă imediat la benzinării, dar va fi resimțită în zilele următoare.

Prețuri în creștere

Suspendarea vine după mai multe scumpiri rapide ale carburanților. Potrivit AAA, asociație auto care monitorizează prețurile la carburanți în SUA, prețul mediu al benzinei în Indiana a ajuns la 4,14 dolari pe galon (echivalentul a aproximativ 1,1 dolari pe litru), față de 3,47 dolari în urmă cu o lună.

Creșterea este pusă pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care au dus la majorarea cotațiilor petrolului.

Măsura nu afectează taxa statală pe combustibil de 36 de cenți pe galon, care rămâne în vigoare.

Măsuri similare

Și statul Georgia a adoptat o decizie similară. Guvernatorul Brian Kemp a suspendat în martie taxa pe combustibil de 33,3 cenți pe galon pentru o perioadă de două luni.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, susține că Statele Unite au încălcat acordul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Potrivit CNN, într-un mesaj publicat miercuri seara pe X, acesta a afirmat că „trei clauze-cheie ale propunerii în 10 puncte au fost încălcate chiar înainte de începerea negocierilor”.

El a acuzat Washingtonul de „nerespectarea armistițiului în Liban”, de „încălcarea spațiului aerian iranian” după intrarea unei drone în provincia Fars și de „negarea dreptului Iranului la îmbogățirea uraniului”, prevăzut în cadrul negocierilor.

„În prezent, însăși „baza viabilă pentru negocieri” a fost încălcată în mod deschis și evident, chiar înainte de începerea negocierilor. Într-o asemenea situație, un armistițiu bilateral sau negocierile sunt nerezonabile”, a transmis șeful Parlamentului iranian.

IRGC: Trump a acceptat controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța militară de elită a Iranului, responsabilă pentru operațiuni externe și protejarea regimului de la Teheran, a transmis că una dintre prevederile-cheie ale planului este „gestionarea inteligentă” de către Iran a Strâmtorii Ormuz. De asemenea, a susținut că președintele american Donald Trump ar fi acceptat ca strâmtoarea să rămână „sub controlul Iranului”.

Ulterior, media de stat iraniană a relatat că Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii, o măsură de presiune directă, cu impact global.

SUA: acuzațiile „nu au sens”

Vicepreședintele american, JD Vance, a respins categoric aceste acuzații. „Mă întreb cât de bine înțelege limba engleză, pentru că unele lucruri pe care le-a spus nu au sens în contextul negocierilor”, a declarat Vance, înainte de plecarea din Ungaria. El a insistat că SUA respectă armistițiul și că negocierile continuă. De asemenea, a subliniat că Libanul nu a fost inclus în acord și că renunțarea la uraniul îmbogățit rămâne o condiție-cheie.

Vance: Confuzie pe „planurile în 10 puncte”

Vance susține că ar exista „trei propuneri diferite, fiecare cu câte 10 puncte”, ceea ce ar fi generat confuzie în jurul negocierilor.

„Prima propunere a fost trimisă către Steve Witkoff și Jared Kushner și, sincer, credem că probabil a fost scrisă de ChatGPT. A ajuns imediat la coșul de gunoi”, a spus vicepreședintele SUA. Potrivit acestuia, ca de-a doua propunere – rezultatul discuțiilor dintr SUA, Pakistan și Iran – este cea luată în calcul de administrația americană.

JD Vance a criticat o a treia versiune a „planului în 10 puncte”, apărută pe rețelele sociale, pe care a descris-o drept „și mai maximalistă” decât prima și despre care spune că nu este o varianță oficială. Totuși, documentul la care face referire – care susține că Iranul ar fi obținut o „victorie majoră” și ar fi forțat SUA să accepte planul – a fost obținut de CNN de la oficiali iranieni și difuzat de mai multe instituții media de stat din Iran.

Ultimatum pentru Ormuz

Vicepreședintele american a explicat că acordul este condiționat de respectarea reciprocă a angajamentelor, iar redeschiderea rutei maritime este una dintre principalele obligații asumate de Teheran.

„Dacă nu vedem acest lucru, președintele nu va respecta acordul”, a declarat Vance. El a subliniat că armistițiul este gândit ca o etapă temporară, menită să permită continuarea negocierilor, și a avertizat că încălcarea condițiilor stabilite va duce la reacții dure din partea Washingtonului.

„În esență, suntem într-o poziție bună. Ei redeschid strâmtoarea, noi avem un armistițiu”, a spus Vance, adăugând că Iranul va suporta „consecințe serioase” dacă nu își respectă angajamentele.

Strâmtoarea este unul dintre cele mai importante puncte strategice din lume: aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această rută. Blocarea ei din nou, chiar și temporară, poate declanșa alte creșteri rapide ale prețurilor la energie și turbulențe pe piețele internaționale.

Bank of America - prin BofA Securities – a avut o ascen­siune puternică, ajungând cel mai mare jucător internaţional în tranzacţionarea datoriei externe a României. Astfel, BofA Securities a urcat anul trecut pe prima poziţie în topul marilor grupuri bancare care vând bondurile externe ale României după ce în 2024 ocupa de-abia locul 10 din cei 16 dealeri ai programului MTN, conform datelor Ministerului Finanţelor analizate de ZF.

La MIPIM-ul de la Cannes, cel mai mare târg imobiliar din lume, România nu a mai fost ţara care trebuia explicată de la zero. Mihai Pătrulescu, head of investment properties în cadrul CBRE România, spune că percepţia s-a schimbat fundamental faţă de acum cinci ani.

Perioada actuală este una provocatoare, în care mărcile private câştigă teren, spune Cristina Miclea, directorul de marketing al Lactalis România, liderul pieţei de lactate. Totuşi, sunt şi categorii unde acestea nu sunt atât de puternice. E cazul celor unde există valoare adăugată, şi anume iaurturi, anumite tipuri de brânzeturi. Aici, brandurile sunt cele care setează trendurile. La produsele de bază, provocarea e ceva mai mare.

Ce faci prima dată când îţi intră salariul? Economiseşti, investeşti, plăteşti datorii sau te „răsfeţi” cu o vacanţă ori o sesiune de shopping? Aici, răspunsul depinde de venitul şi de priorităţile tale, dar un lucru e cert: în primii ani de muncă facem cu toţii greşeli financiare, fie că vorbim despre cheltuieli care scapă de sub control, lipsa economisirii sau decizii financiare luate impulsiv.

Piaţa de comerţ electronic din România cu o rată de creştere 13-14% pe an, a devenit un teren de luptă între patru modele diferite de marketplace: eMAG, cu 64.000 de comercianţi şi ecosistem regional; Trendyol, cu o ofensivă agresivă pe vânzătorii locali; Skroutz, cu o nişă balcanică şi acces la piaţa greacă; şi Amazon, cu promisiunea unui continent întreg la un click distanţă.

Familiile din spatele grupului RodBun îşi diversifică activitatea şi face pasul de la agricultură către silvicultură.

Indicele BET al bursei locale a încheiat şedinţa de miercuri cu un avans de 0,85%, la 28,461,8 puncte, sincronizat cu raliul amplu din pieţele europene şi americane, alimentat de anunţul unui armistiţiu temporar între Statele Unite şi Iran.

Patru judeţe din România înregistrează scăderi salariale în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, respectiv Giurgiu, Bacău, Hunedoara şi Olt, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de ZF.

În doar cinci ani, lanţul de magazine Profi a reuşit să ajungă de la 18.000 la 4.000 de salariaţi raportaţi la Ministerul de Finanţe, în ceea ce este cea mai mare restructurare din retailul alimentar local care a trecut pe sub orice radar.

Piaţa energiei va rămâne atractivă pe termen lung, ceea ce poate susţine evoluţia acţiunilor de la Bucureşti, în special dacă se valorifică resursele locale. În paralel, capacitatea autorităţilor de a sprijini economia rămâne restrânsă de resursele bugetare limitate, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, invitat la ediţia din 8 aprilie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

România va trebui să îşi găsească cele mai bune resurse de negociere pentru următorul exerciţiu financiar multianual al UE, 2028–2034, pentru ca finanţările să contribuie cu adevărat la saltul înainte de care au nevoie economia şi societatea pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Occident.

Te-ai întrebat vreodată ce face un gen Z în Parlamentul European? Roxana Chiriţoiu, o tânără din Mangalia, a început o călătorie încă din adolescenţă, cu un scop clar: acela de a ajuta, de a face viaţa oamenilor mai bună. Iar traseul său de până acum arată exact acest lucru – de la iniţiative pornite încă din liceu până la politici publice la care contribuie direct de la Bruxelles, Belgia, din Parlamentul European.

Odată cu un context economic destul de dificil, zona persoanelor juridice reprezintă pentru bănci un risc mai mare decât persoanele fizice. Lichiditate există în continuare din plin în piaţă, dar strategia s-a schimbat în prudenţă, care este manifestată de instituţiile de credit prin finanţarea persoanelor fizice într-o proporţie mai mare, pentru că reprezintă un risc mai mic faţă de persoanele juridice, după cum a explicat Claudiu Trandafir, economist şi fondatorul OferteBancare.ro.

CEC Bank, ca parte a panelului de 10 bănci implicate în procedura de fixing prin care se stabileşte ROBOR, susţine că a luat act de raportul Consiliului Concurenţei, care reprezintă un pas procedural intermediar, şi susţine că va analiza cu maximă atenţie concluziile şi argumentele prezentate.

Într-o perioadă în care clienţii sunt mai puţini fideli decât oricând, într-o eră în care relaţiile – chiar şi cele interumane, darămite cele dintre consumatori şi branduri - sunt mai scurte şi mai instabile decât oricând, programele de loialitate sunt mai valoroase ca niciodată.