Cel mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2005, organizat de Eurelectric, la care participă și reporterul Mediafax, debutează miercuri dimineața în capitala Finlandei, reunind cei mai mari actori ai domeniului și unele dintre cele mai influente voci care modelează viitorul energetic al Europei, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera, comisarul pentru energie Dan Jørgensen și ministrul finlandez al climei și mediului, Sari Multala.
La Summitul organizat de Eurelectric participă lideri ai organizațiilor energetice de top din Europa care își propun să conturarea un viitor sigur, decarbonizat, durabil și competitiv.
Power Summit 2026 își propune ca, prin dezbateri la nivel înalt și discuții strategice, să exploreze modul în care electrificarea poate consolida competitivitatea Europei, poate spori securitatea energetică și poate accelera tranziția către energia curată.
Pe lângă programul principal, Eurelectric organizează o serie de întâlniri interactive de afaceri, acoperind subiecte variind de la inteligența artificială și electrificarea industrială până la integrarea centrelor de date, e-mobilitate și alte noi cereri de energie electrică în rețea.
În sesiunea „IA pentru energie”, liderii sectorului energetic trec peste agitația tehnologică pentru a se concentra în întregime pe modul în care inovația digitală transformă practic infrastructura rețelei și strategia energetică.
„Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie, miercuri, pe Facebook, Dominic Fritz.
Acesta întreabă dacă „mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție „proeuropeană” când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii?”
Fritz este convins că moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR „nu a fost un accident”.
„Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de „consecvență pe față” a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”, scrie Fritz.
Cine sunt Corina-Raluca Încroșnatu și Nicolae VoiculețUSR a avertizat, marți, într-un comunicat de presă, că „PSD s-a aliat cu extremiștii proruși din Senat și a reușit să o impună pe Corina-Raluca Încroșnatu, fostă vicepreședintă a Fundației Europene „Nicolae Titulescu” condusă de Adrian Năstase, în fruntea Institutului Cultural Român”. Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că „România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”.
De asemenea, naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte.
Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist, scrie G4Media. El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare. Nicolae Voiculeț este membru AUR imediat după înființarea partidului extremist. De altfel, în anul 2020 a vrut să candideze la Senat. Voiculeț a deschis lista candidaților AUR pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.
Specialiștii susțin că visele nu sunt, în mod direct, cauza epuizării resimțite dimineața, potrivit Science Alert. Problema este legată mai degrabă de calitatea somnului și de momentele în care o persoană se trezește pe parcursul nopții.
De ce ne amintim unele viseToți oamenii visează în timpul somnului. Totuși, nu toți își amintesc experiențele din timpul nopții. Cele mai multe vise apar în faza REM, o etapă a somnului caracterizată prin activitate cerebrală intensă. Această fază ocupă aproximativ un sfert din timpul total de somn și apare de mai multe ori pe parcursul nopții.
Persoanele care se trezesc în timpul sau imediat după un episod REM au șanse mai mari să își amintească visele. Același lucru se întâmplă și în cazul viselor cu încărcătură emoțională puternică. Potrivit cercetătorilor, oamenii care își amintesc frecvent vise foarte vii au, de regulă, un somn mai fragmentat.
Ce se întâmplă în creier în timpul viselorÎn faza REM, activitatea creierului este comparabilă cu cea din starea de veghe. În schimb, corpul rămâne aproape complet imobil. Mușchii sunt temporar inhibați pentru a împiedica reproducerea fizică a acțiunilor din vis.
În această perioadă, zonele creierului asociate emoțiilor devin foarte active. În același timp, regiunile responsabile de analiză și logică funcționează la un nivel redus. Acesta este motivul pentru care visele pot părea extrem de reale, chiar dacă situațiile prezentate sunt adesea lipsite de logică.
Visele durează mai mult decât credemMulți oameni au impresia că visele sunt foarte scurte. Studiile sugerează însă că acestea se desfășoară într-un ritm apropiat de timpul real. Cercetătorii au observat că durata relatată a unui vis corespunde, în multe cazuri, cu timpul petrecut efectiv în faza REM.
Problema apare atunci când oamenii încearcă să estimeze cât de mult au visat într-o noapte întreagă. Visele intense sunt mai ușor de reținut și pot crea impresia că au ocupat o mare parte din somn.
De ce apare senzația de obosealăExperții spun că simplul fapt de a visa nu afectează semnificativ calitatea somnului. În schimb, trezirile repetate pot reduce timpul petrecut în somnul profund, etapa considerată esențială pentru refacerea organismului.
Somnul profund contribuie la eliminarea adenozinei, o substanță care se acumulează în creier pe parcursul zilei și este asociată cu senzația de oboseală. Atunci când somnul este întrerupt înainte ca acest proces să fie finalizat, persoana se poate trezi mai obosită.
Un alt factor este momentul trezirii. Dacă aceasta are loc în timpul fazei REM, organismul poate experimenta așa-numita „inerție a somnului”. Această stare este caracterizată prin confuzie, dificultăți de concentrare și senzația că mintea nu s-a trezit complet.
Când ar trebui să cerem sfatul unui medicSpecialiștii atrag atenția că visele frecvente și foarte intense pot reprezenta un semn indirect al unui somn de slabă calitate. Persoanele care își amintesc majoritatea viselor, se trezesc des în timpul nopții sau se simt obosite aproape în fiecare dimineață ar putea avea un somn fragmentat.
În astfel de situații, problema nu este numărul viselor, ci lipsa perioadelor suficiente de somn profund. Medicii recomandă consultarea unui specialist dacă oboseala persistă și începe să afecteze activitățile zilnice, capacitatea de concentrare sau starea generală de sănătate.
O echipă de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a descoperit că comportamentul social este precedat de un model distinct de activitate cerebrală care poate prezice dacă un individ urmează să inițieze o interacțiune socială, conform Science Daily.
Ce au descoperit cercetătoriiStudiul a fost realizat pe pești zebră, creaturi folosite frecvent în cercetarea neurologică deoarece permit monitorizarea activității creierului la nivel foarte detaliat.
Oamenii de știință au creat un sistem experimental în care un pește observa un alt pește aflat în apropiere. În același timp, cercetătorii urmăreau activitatea întregului creier al animalului în timp real.
Rezultatele au arătat că, înainte ca peștele să se deplaseze către un altul, în creier apărea un model specific de activitate neuronală. Acesta se manifesta cu câteva secunde înainte de orice mișcare.
Creierul „știe” înaintea corpuluiCercetătorii au observat că decizia socială nu este controlată de o singură zonă a creierului.
În schimb, mai multe regiuni cerebrale își coordonează activitatea. În timp ce unele zone deveneau mai active, altele își reduceau activitatea, generând ceea ce specialiștii au numit o „stare neuronală de pre-decizie”.
Această stare putea prezice faptul că peștele urma să inițieze o interacțiune socială înainte ca acțiunea să aibă loc.
Regiunea-cheie care influențează comportamentul socialO atenție specială a fost acordată unei regiuni cerebrale numite pallium.
Activitatea acestei zone a crescut semnificativ înaintea comportamentului social, sugerând că are un rol important în generarea motivației de a se apropia de alți indivizi.
Potrivit autorilor studiului, palliumul pare să funcționeze ca un centru implicat în luarea deciziilor sociale și în evaluarea oportunităților de interacțiune.
De ce unii indivizi sunt mai sociabili decât alțiiUnul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a fost legătura dintre activitatea cerebrală și gradul de sociabilitate.
Peștii care prezentau cele mai puternice semnale neuronale înainte de interacțiunile sociale erau și cei care manifestau cele mai multe comportamente sociale.
Acest lucru sugerează că diferențele de sociabilitate pot avea la bază mecanisme biologice măsurabile.
Ce înseamnă descoperirea pentru oameniDeși studiul a fost realizat pe pești zebră, cercetătorii spun că mecanisme similare există la numeroase specii, inclusiv la oameni.
Înțelegerea modului în care creierul generează comportamente sociale ar putea contribui la explicarea diferențelor individuale în sociabilitate. Ar putea oferi și informații valoroase despre tulburările în care interacțiunile sociale sunt afectate.
„Această semnătură neuronală nu prezice doar dacă o acțiune va fi una socială, ci și cât de puternic este motivat social individul”, a explicat coordonatoarea studiului, dr. Lilah Avitan.
Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care creierul transformă informațiile sociale în acțiuni. Sugerează că multe dintre deciziile noastre sociale încep să fie pregătite cu mult înainte să devenim conștienți de ele.
Situată la Poalele Munților Codru Moma, în județul Arad, stațiunea Moneasa este cunoscută pentru izvoarele mezotermale, ce ajung între 25 și 32 de grade Celsius. A fost apreciată pentru resursele naturale încă din secolul al XVI-lea, însă titlul de „stațiune balneară” pe care îl cunoaștem și astăzi l-a primit abia în anul 1886, fiind conferit de Ministerul de Interne Imperial din Viena.
Localnicii din zonă se tratează de zeci de ani la Moneasa, fiind destinația care le ușurează durerile articulare sau spondiloza. Cu toate acestea, afecțiunile care se pot trata la unica bază de tratament din Stațiunea Moneasa variază de la afecțiuni ale sistemului nervos periferic, afecțiuni neurologice, ginecologice cronice, nevroză astenică, până la boli metabolice și de nutriție, potrivit Societății de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă.
Terapii pentru tratarea reumatismului și afecțiunilor sistemului locomotorLa Moneasa sunt disponibile tratamente precum electroterapie în cadrul căreia se utilizează curenți diadinamici și interferențiali, ce ajută la calmarea durerii, relaxarea musculaturii, reducerea inflamației, dar și la stimularea circulației și a nervilor.
Magnetodiafluxul ajută ajută la reducerea durerii, scăderea inflamației și refacerea țesutului oaselor. De asemenea, terapia prin ultrasunete ajută la relaxarea mușchilor și vindecarea tendoanelor și articulațiilor.
Terapia cu unde scurte ajută, printre altele, la scăderea rigidității articulare și reducerea durerii, iar laseroterapia ajută la regenerarea țesuturilor și o vindecare mai rapidă.
Terapia cu Aerosoli este benefică pentru bronșite, sinuzite, astm sau alte afecțiuni respiratorii și presupune inhalarea de vapori de particule fine de ape minerale sau medicamente.
În cadrul kinetoterapiei, masajul la manual pe spate, mâini sau picioare ajută la îmbunătățirea mobilității și a circulației, dar și relaxarea mușchilor.
Cei care se duc să se trateze la Moneasa pot face și băi terapeutice cu ape minerale în căzi sau bazin, ce ajută la dureri articulare, reumatism sau recuperarea locomotorie, precum și duș subacval, dar și băi galvanice ce îmbunătățesc circulația, scad durerile reumatice și îmbunătățesc recuperarea recuperarea neurologică.
Moneasa, cunoscută pentru izvoarele mineraleStațiunea este cunoscută pentru apele minerale cu minerale precum bicarbonat, calciu, magneziu, ce contribuie la tratarea afecțiunilor sistemului locomotor, sistemului nervos și tubului digestiv. Stațiunea se află la poale de munte, cu aer curat, dar și soare, mediu care ajută la refacerea organismului după boli infecțioase și stări de surmenaj. Stațiunea este înconjurată păduri de fag și conifere și află într-o zonă de depresiune la o altitudine de aproximativ 290 de metri.
Cei care aleg un sejur la Moneasa, pot, în timpul liber să facă o plimbare cu barca sau hidrobicicleta pe Lacul Liniștit sau chiar o baie la ștrandul din stațiune.
Alte locuri interesante de vizitat don zonă sunt Cascada Boroaia, Grota Ursului sau Peștera Cristalelor, dar și alte atracții turistice din zonele învecinate precum Muzeul Aurului din Brad sau Izbucul intermitent de la Călugări, dar și altele…
Cum se procedează pentru obținerea unui bilet mai ieftin?Baza de tratament de la stațiunea Moneasa dispune de peste 200 locuri de cazare. Un sejur la Moneasa costă 3.688 lei, dintre care statul decontează un procent de 50% din valoarea pensiei brute lunare pentru un bilet standard de tratament, pentru care pensionarii pot să facă o cerere prealabilă la Casele de Pensii din județul lor.
Un sejur cu un bilet de la CNPP poate dura 16 zile, dintre care 12 vor fi rezervate tratamentelor.
Reamintim că cererea tip se va depune din timp la CNPP, însoțită de talonul de pensie sau un document de plată în original și copie, însoțit de o declarație pe propria răspundere că nu realizați venituri din pensie din alte sisteme neintegrate în sistemul public de pensii, dar și un bilet de trimitere de la medicul de familie pentru servicii medicale de recuperare, acordate de unitățile de turism balnear ce au contract cu CNPP. Va fi nevoie și de o copie a acestui bilet de trimitere.
Alte stațiuni balneare din România unde pensionarii pot beneficia de un sejur la preț redus sunt Olănești, dar și Geoagiu-Băi.
Datele provin din raportul „Health at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care analizează timpii de așteptare din mai multe sisteme medicale europene, mai scrie Euronews. Una dintre cele mai îngrijorătoare situații este înregistrată în Marea Britanie, unde 11% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la un medic specialist.
11 mai 2026, Regatul Unit, Londra: Regele Carol al III-lea al Marii Britanii vizitează Centrul de Inovație King’s College London de la Centrul de Oncologie al Spitalului Guy’s din centrul Londrei pentru a marca cea de-a 300-a aniversare a spitalului. Foto: Eddie Mulholland/Daily Telegraph/PA Wire/dpa
Chiar și în țări cu sisteme medicale bine finanțate, precum Franța și Germania, există întârzieri semnificative. Aproximativ 43% dintre pacienții francezi și 22% dintre cei germani au declarat că au așteptat între două luni și un an pentru a ajunge la un specialist. În Suedia, procentul este de 29%, iar în Regatul Unit de 32%.
Consultațiile medicale de bază nu mai sunt întotdeauna rapideRaportul arată că și accesul la medicii de familie sau la asistenții medicali poate presupune perioade semnificative de așteptare. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, procentul fiind de aproximativ 20% în Franța și Germania și de 18% în Marea Britanie. Dacă sunt incluse și persoanele care așteaptă între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania.
Operațiile de cataractă, afectate încă de efectele pandemieiPandemia de COVID-19 continuă să lase urme în sistemele sanitare europene. În Norvegia, 81% dintre pacienții care aveau nevoie de o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea specialistului și intervenție. Finlanda urmează cu 71%. Situația este dificilă și în Marea Britanie și Portugalia, unde 58% dintre pacienți au depășit pragul de trei luni, precum și în Spania, unde procentul este de 53%. În schimb, Polonia, Ungaria, Suedia și Italia au raportat niveluri semnificativ mai reduse.
Slovenia, record european la protezele de șoldCele mai lungi liste de așteptare sunt observate în cazul operațiilor de protezare a șoldului. În Slovenia, timpul median de așteptare a ajuns la 667 de zile în 2024, echivalentul a aproape doi ani. Pe următoarele locuri se află Polonia, cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile și Regatul Unit cu 174 de zile. Fiind vorba despre valori mediane, jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât aceste intervale.
Timpi de așteptare pentru o operație la șold în țări europene. Sursa foto: OECD
Potrivit OECD, listele de așteptare apar atunci când cererea de servicii medicale depășește capacitatea sistemului de sănătate. Specialiștii indică mai multe cauze: deficitul de personal medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii generate de noile tehnologii și tratamente disponibile. Expertul Luigi Siciliani, de la Universitatea York, atrage atenția că timpii de așteptare pentru serviciile medicale non-urgente au devenit una dintre cele mai importante probleme de politică publică din numeroase sisteme de sănătate europene.
O problemă cu impact direct asupra sănătății paciențilorRaportul OECD avertizează că amânarea tratamentelor înseamnă prelungirea perioadelor de durere și dizabilitate și poate duce la rezultate medicale mai slabe după intervenție. În plus, datele Eurostat arată că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele cauze pentru care europenii nu primesc la timp îngrijirile medicale de care au nevoie.
„Sunt încrezătoare și hotărâtă să ofer fanilor ceea ce am mai bun: dragostea pentru handbal. Iar pentru cei care se îngrijorează că nu voi face față, numărul 13 va transmite că nu și-a spus încă ultimul cuvânt. Pentru toți cei cu inima alb-albastră, abia aștept să ne întâlnim și să scriem istorie pentru acest club împreună”, a declarat Cristina Laslo, componentă de bază a echipei naționale a României.
În vârstă de 30 de ani, Cristina Laslo este una dintre cele mai experimentate handbaliste române ale generației sale. Originară din Cluj-Napoca, ea a evoluat de-a lungul carierei la Universitatea Cluj, ŽRK Budućnost Podgorica, Corona Brașov, Minaur Baia Mare și Gloria Bistrița.
La nivel internațional, Laslo este campioană mondială de junioare cu România (2014) și medaliată cu bronz la Campionatul Mondial de tineret (2016), fiind desemnată cel mai bun centru al ambelor competiții. De asemenea, a fost desemnată cea mai bună jucătoare română din Liga Națională în 2021.
Laslo este componentă a echipei naționale de senioare din 2016.
La nivel de club, Cristina Laslo a evoluat în Liga Campionilor alături de Budućnost și Gloria Bistrița. În sezonul 2023-2024 a contribuit la calificarea echipei Gloria Bistrița în finala EHF European League, încheiată cu medalia de argint. De asemenea, a obținut medalia de bronz în EHF European League cu Minaur Baia Mare.
În sezonul trecut a devenit campioană națională cu Gloria Bistrița, alături de care a cucerit și Cupa României.
