Camera Deputaților urmează să voteze miercuri, de la ora 11:30, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
În ultimele zile, parlamentarii PSD au criticat-o pe Diana Buzoianu pentru faptul că nu semnează avizele necesare hidrocentralelor.
Luni, deputații au discutat textul moțiunii cu titlul „Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”.
Partidul AUR a acuzat-o pe Diana Buzoianu că oprește proiecte importante, în contextul actual în care „securitatea energetică a României este grav vulnerabilizată”.
„Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creştere cu 54% a importurilor de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar balanţa comercială de electricitate a devenit negativă, ţara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh (…) Presiunea asupra preţurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piaţa spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piată în prima jumătate a anului 2025 (…) Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”, se arată în documentul depus de AUR.
Daniel Zamfir a declarat că lipsa avizelor de mediu arată o intenție rea din partea ministrului Diana Buzoianu și, în opinia lui, ea nu mai poate rămâne în funcție. Senatorul PSD a declarat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva acesteia.
Ca răspuns la toate aceste comentarii din mediul politic, Diana Buzoianu a spus la dezbaterea moțiunii că textul este plin de „manipulări şi fake news-uri”, și că documentul cere Parlamentului și Guvernului „să facă ceea ce legea NU permite să fie făcut”.
Ministra Mediului a mai susținut că AUR dorește întoarcerea la perioada în care „hidrocentralele se construiau cu buldozere fără să se mai respecte legi”.
Articolul Deputații decid astăzi asupra moțiunii simple împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu apare prima dată în Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, că țara sa construiește o nouă arhitectură de securitate, întrucât Memorandumul de la Budapesta a „eșuat” și s-a transformat în „vorbe goale”.
„Memorandumul de la Budapesta, menit să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, a eșuat. Acesta a demonstrat că promisiunile internaționale se pot transforma în vorbe goale. De aceea, astăzi, împreună cu Marea Britanie, Franța și deja cu mai mult de 30 de națiuni din Coaliția noastră a celor dispuși, construim o nouă arhitectură de securitate”, a spus Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda.
Avertismentul lui Rubio: Răbdarea lui Trump față de Rusia „nu este infinită”Președintele SUA, Donald Trump, are „oportunitatea și opțiunile” de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit The Kyiv Independent.
„Președintele a dat dovadă de o răbdare extraordinară în ceea ce privește neaplicarea de sancțiuni suplimentare, în speranța unei evoluții pozitive (…) dar răbdarea lui nu este infinită”, a avertizat Rubio.
Trump își schimbă tonul față de Rusia. Zelenski, despre Trump: „Acum are mult mai multă încredere în mine”Președintele SUA, Donald Trump, are acum mai multă încredere în Kiev, după ce președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit a fi necinstit, a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski reporterilor
„Treptat, (Trump) și-a dat seama că Putin pur și simplu împărtășea informații care erau departe de adevărul de pe câmpul de luptă. Acum are mult mai multă încredere în mine, deoarece informațiile pe care le deține serviciul meu de informații sunt împărtășite partenerilor noștri”, a spus liderul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.
Declarația surpriză a lui Trump: „Ucraina poate recâștiga toate teritoriile pierdute”Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, poate recâștiga tot teritoriul pe care Rusia l-a ocupat de la începutul invaziei, scrie Reuters.
„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol reduc exporturile rusești de motorină la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 aniAtacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus la scăderea exporturilor rusești de motorină la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat Financial Times.
16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia au fost lovite de drone ucrainene din august 2025. Întreruperile au limitat capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 1 milion de barili pe zi, a declarat grupul de cercetare Energy Aspects pentru FT, reducând exporturile sub nivelurile dinainte de război.
Zelenski solicită un sistem comun occidental de apărare aeriană pentru a doborî rachetele și dronele rusești deasupra UcraineiÎn discursul său din 23 septembrie în fața Consiliului de Securitate al ONU, președintele Volodimir Zelenski a solicitat membrilor Coaliției celor Dispuși să ajute Ucraina să doboare rachetele și dronele rusești lansate deasupra spațiului aerian ucrainean.
„Dacă am putea consolida spațiul nostru aerian cu un sistem comun pentru a opri rachetele și dronele rusești, acest lucru ar forța Rusia să înceteze atacurile aeriene. Pentru că totul ar putea fi oprit și astfel (președintele rus Vladimir) Putin ar fi forțat să stea aici, sau într-un alt loc respectabil, și să caute o armistițiu pe teren”, a declarat Zelenski, notează The Kyiv Independent.
Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului ZaporojieRusia a lansat marți un atac cu drone asupra orașului Zaporojie din sudul țării, ucigând o persoană și rănind cel puțin alte 15, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov.
Potrivit The Kyiv Independent, atacul a avut loc în jurul momentului în care se desfășura o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Volodimir Zelenski, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a Națiunilor Unite de la New York.
Nu au fost disponibile imediat informații cu privire la amploarea pagubelor cauzate sau la starea victimelor rănite.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1309. Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie / Zelenski: Ucraina construiește o nouă arhitectură de securitate apare prima dată în Mediafax.
Realitatea e crudă: sub 1.000 de angajați au mai rămas din cei 10.000 care lucrau odinioară, oamenii pleacă unul câte unul pentru că nu-și primesc salariile integral de peste un an, promisiunile că din august se vor plăti restanțele se amână de la o lună la alta.
Cifrele sunt dezastruoase: 17 milioane lei drepturi salariale restante, 83 milioane lei datorii la stat, iar datoriile curente au crescut cu 161 milioane lei în ultimul an. Societatea DSMa e în insolvență și achită doar parțial salariile din reparațiile navelor.
„Situația a atins un punct critic: fiecare zi care trece fără să se ia decizii de către acționarii societății DSMa, inclusiv reprezentanții statului român în calitate de acționar majoritar, precum și fără o decizie politică pentru deblocarea situației și soluționarea crizei, reduc șansele de redresare a șantierului, aflat aproape de colaps. Angajații nu mai pot suporta acest calvar care durează de peste un an, iar situația este disperată. Sunt ignorate apelurile anterioare adresate către autoritățile statului român Administrația Prezidențială, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Economiei și ministerele de resort. Autoritățile nu comunică ce intenții au cu cel mai mare șantier naval din România, un obiectiv strategic care nu mai pare a fi de interes național. În lipsa unor informații oficiale și asumate de decidenți, pare că nu există nicio strategie sau un plan concret si coerent de redresare a șantierului … doar ignoranță, nepăsare și indiferență. Indiferența și lipsa de reacție a autorităților față de suferința angajaților și față de soarta întregii comunități din Mangalia este profund revoltătoare și inacceptabilă. Această nepăsare nu doar că pune în pericol viitorul șantierului naval, dar afectează întreaga viață socială și economică a orașului, lăsând oamenii într-o stare de nesiguranță și frustrare continuă”, afirmă sindicaliștii.
„Orașul este trist pentru că oamenii sunt triști”, spun organizatorii protestului.
„Oamenii au ajuns în situații disperate”Mangalia se golește de specialiști cu experiență, iar comunitatea întreagă suferă din cauza indiferenței statului față de un obiectiv strategic național.
„Protestăm pentru că situația de la șantierul naval Damen Mangalia este critică și dramatică. Oamenii au ajuns în situații disperate, muncesc în condiții grele și sunt plătiți doar parțial. Li s-a promis că, începând cu luna august 2025, se vor plăti drepturile salariale restante, însă acest lucru se amână de la o lună la alta, fără să se cunoască cu exactitate când vor fi achitate integral toate drepturi salariale restante ce se acumulează de la o lună la alta și începând cu ce dată vor primi salariile integral fără întârzieri. Ca urmare a sesizărilor efectuate referitoare la neplata integrală a salariilor, inspectorii ITM Constanța au efectuat controale periodice la sediul societății DSMa și au stabilit măsuri obligatorii de plată a drepturilor salariale restante. Societatea DSMa, aflată în insolvență, este în incapacitate de plată și din veniturile obținute din reparațiile navelor aflate în derulare, achită doar parțial drepturile salariale, acumulându-se lunar noi restanțe. Dispozițiile ITM sunt contestate în instanță”, reiese din comunicat.
Articolul Angajații șantierului naval din Mangalia protestează la Ministerul Economiei: „Situația a atins un punct critic” apare prima dată în Mediafax.
Relațiile comerciale dintre Canada și China s-au deteriorat după ce Canada a impus tarife asupra importurilor de vehicule electrice, oțel și aluminiu provenite din China, iar Beijingul a introdus taxe vamale pe exporturile de rapiță.
Cele două state au făcut demersuri pentru refacerea relațiilor comerciale, după ce Statele Unite ale Americii au impus tarife comerciale, atât Chinei, cât și Canadei.
Marți, în marja Adunării Generale ONU, Carney și Li au discutat despre agricultură, produse agroalimentare precum rapiță și fructe de mare, dar și despre vehicule electrice, potrivit unui comunicat al biroului premierului canadian.
Had an engaged meeting with Premier Li Qiang today.
We discussed opportunities for the Canada-China relationship, and focused on trade issues around key products like canola and seafood. We’re building a constructive, pragmatic dialogue to create more certainty and prosperity… pic.twitter.com/Dyxpcylgpt
— Mark Carney (@MarkJCarney) September 24, 2025
„Am avut un set foarte constructiv de discuții. Aceste discuții se vor aprofunda. Mă aștept ca, la momentul potrivit, să mă întâlnesc cu președintele Xi Jinping, dar să continui acest dialog cu premierul”, a declarat marți, liderul Executivului de la Ottawa.
Premierul Li a subliniat că Beijingul dorește ca Ottawa să dezvolte o „înțelegere corectă” asupra Chinei și să construiască o bază politică solidă pentru cooperare.
Articolul Premierul canadian Mark Carney anunță discuții comerciale „constructive” cu omologul său chinez apare prima dată în Mediafax.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că politica americană rămâne cea a eliminării totale a arsenalului nuclear nord-coreean.
„Putem confirma politica SUA de denuclearizare completă a Coreei de Nord”, a afirmat oficialul american.
Anterior, liderul nord-coreean, Kim Jong Un a afirmat că este deschis dialogului cu Statele Unite, dacă Washingtonul renunță la pretențiile de denuclearizare.
De asemenea, liderul de la Casa Albă, și-a arătat deschiderea privind o întâlnire cu Kim Jong Un.
Președintele american ar putea încerca să redeschidă dialogul cu Coreea de Nord într-un demers ce ar putea fi legat de aspirațiile sale pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În primul său mandat, Trump a avut trei întâlniri cu Kim: la Singapore, în iunie 2018, la Hanoi, în februarie 2019, și la Panmunjom, în zona de frontieră inter-coreeană, în iunie 2019.
Articolul Departamentul de Stat confirmă obiectivul de denuclearizare al Coreei de Nord apare prima dată în Mediafax.
Poliția norvegiană a anunțat marți că investighează o explozie produsă pe o stradă din centrul capitalei Oslo și că a neutralizat ulterior, printr-o detonare controlată, un al doilea dispozitiv exploziv.
Explozia s-a produs la 500 de metri de palatul regal și de ambasada Israelului, iar poliția a anunțat că nu au fost înregistrate victime.
Potrivit autorităților, al doilea dispozitiv exploziv identificat semăna cu o grenadă de tip militar, relatează Reuters.
Reports of an explosion having rocked Pilestredet in Downtown Oslo, Norway, possibly the result of a thrown hand-grenade. Police have cordoned off the area, with residents being told to stay away from the scene due to possible unexploded ordinance near Parkveien. pic.twitter.com/A29F1eon2m
— OSINTdefender (@sentdefender) September 23, 2025
„Am reținut un suspect și căutăm în continuare informații și alte persoane implicate. Ipoteza noastră este că este vorba de criminali cu agendă împotriva altor criminali, dar nu excludem nimic”, a comunicat poliția norvegiană.
Conform reportajelor făcute în mass-media locală, persoana reținută ar fi un adolescent de 13 ani.
Articolul Norvegia: Poliția investighează o explozie din Oslo / Persoana reținută ar fi un minor de 13 ani apare prima dată în Mediafax.
Barrio 18 a fost formată de imigranți salvadorieni în Los Angeles, însă în urma deportărilor din Statele Unite, gruparea s-a extins în El Salvador, Guatemala și Honduras, unde a devenit una dintre cele mai violente organizații criminale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că desemnarea „demonstrează angajamentul neclintit al administrației Trump de a destructura cartelurile și bandele și de a proteja poporul american”.
Gruparea a fost afectată de acțiunile președintelui salvadorian, Nayib Bukele, care a declarat război bandelor, încarcerând peste 1% din populația țării pentru presupuse legături cu acestea, ceea ce a redus rata criminalității, dar a atras critici internaționale pentru abuzuri.
Într-un discurs la Adunarea Generală ONU, președintele american, Donald Trump i-a mulțumit lui Bukele pentru implicarea în reținerea imigranților deportați din Statele Unite.
Pe lângă Barrio 18, pe lista de organizații teroriste se mai află gruparea MS-13, banda Tren de Aragua din Venezuela și cartelurile mexicane Sinaloa și Jalisco Nueva Generación.
Articolul Administrația Trump a desemnat gruparea Barrio 18 drept organizație teroristă apare prima dată în Mediafax.
Anunțul făcute de președintele brazilian, Lula da Silva marchează primul angajament financiar pentru fondul TFFF. „Brazilia va conduce prin exemplu. Invit toți partenerii să facă contribuții la fel de ambițioase pentru ca TFFF să devină operațional la COP30”, a declarat președintele brazilian, marți, în cadrul unui eveniment desfășurat sub egida ONU.
Fondul TFFF vizează să devină un mecanism de finanțare de 125 de miliarde de dolari, combinând contribuții guvernamentale și din sectorul privat, și va acorda subvenții anuale țărilor în funcție de câtă pădure tropicală mai este intactă pe teritoriul lor, potrivit Reuters.
Anunțul făcut de Lula a fost salutat de oficiali străini. Razan Khalifa Al Mubarak, trimisul special pentru natură al Emiratelor Arabe Unite, a declarat că inițiativa condusă de Brazilia plasează țările în curs de dezvoltare în prim-planul discuțiilor privind finanțarea climatică.
De asemenea, reprezentanți din Norvegia, China, Regatul Unit, Franța, Germania și Singapore și-au arătat disponibilitatea de a sprijini fondul.
Articolul Brazilia va investi un miliard de dolari în fondul global pentru păduri. Lula da Silva: „Brazilia va conduce prin exemplu” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit declarațiile făcute de ayatollah, negocierile cu Statele Unite reprezintă o „fundătură”, acuzând că Statele Unite au impus deja rezultatele discuțiilor. Khamenei a menționat că oprirea activităților nucleare iraniene reprezintă un „dictat”.
Între timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a avut întâlniri cu diplomați din Franța, Germania și Marea Britanie, întrucât cele trei state europene au activat, la finalul lunii august, mecanismul „snapback”, un mecanism ce prevede reimpunerea de sancțiuni, regimului de la Teheran, dacă condițiile stipulate în Acordul Nuclear din 2015 nu sunt respectate.
Sancțiunile vor fi reimpuse începând de duminicăReimpunerea sancțiunilor urmează să se realizeze duminică, însă Ministerul de Externe de la Berlin a anunțat că negocierile vor continua și după reinstaurarea sancțiunilor.
Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că stabilitatea în Orientul Mijlociu depinde de controlul complet al programului nuclear iranian, subliniind că este dispus să se întâlnească cu președintele de la Teheran pentru a încheia un acord.
Iranul susține că programul său nuclear este pașnic, deși stocurile de uraniu iranian sunt îmbogățite cu până la 60%, un nivel apropiat de cel necesar pentru armament nuclear.
Articolul Ayatollahul Ali Khamenei respinge discuțiile directe cu SUA privind programul nuclear iranian apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a declarat marți, în cadrul Adunării Generale a ONU, că respinge mișcările unor state occidentale de a recunoaște unilateral Palestina, afirmând că demersurile „recompensează” acțiunile grupării Hamas, notează Reuters.
Trump a criticat recentele decizii ale Franței, Marii Britanii, Canadei, Australiei și Portugaliei de a recunoaște statul palestinian, spunând că astfel s-ar recompensa acțiunile teroriste ale Hamas și s-ar încuraja continuarea conflictului.
Acțiunile Israelului în Fâșia Gaza au atras condamnări internaționale, întrucât autoritățile sanitare din enclavă au anunțat decesul a peste 65.000 de persoane, iar un monitor global a anunțat că regiunea se confruntă cu foamete severă.
În paralel, Trump a avut întâlniri cu lideri și oficiali din țări cu majoritate musulmană, printre care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt, Iordania, Turcia, Indonezia și Pakistan, pentru a discuta situația din Gaza.
Liderul de la Casa Albă a calificat întâlnirile drept una de „succes” și a anunțat că urmează să se întâlnească și cu reprezentanți ai Israelului.
Articolul Donald Trump condamnă demersurile internaționale de recunoaștere a Palestinei apare prima dată în Mediafax.
Procurorul general al României, Alex Florența, a explicat marți seara, la Digi24, că planul lui Călin Georgescu de a candida la prezidențialele din 2024 a fost conceput cu mult timp înainte și a fost sprijinit de o companie cu legături documentate în Federația Rusă, care a realizat o amplă „operațiune de microtargetare” a spațiului românesc.
„Din cercetările noastre rezultă că planul pentru a candida undeva la alegerile prezidențiale în 2024 a fost conceput mult timp înainte, inculpatul încercând să-și constituie diferite puncte de sprijin prin prisma cărora să acceadă în această funcție”, a declarat Florența.
Potrivit procurorului general, o companie cu legături certe în Rusia a derulat o „operațiune de microtargetare”, analizând preferințele de vizualizare și principalele teme de interes ale populației.
Microtargetare după model Cambridge AnalyticaProcurorul general a arătat că analiza companiei a fost similară cu metoda folosită de Cambridge Analytica: au fost colectate date din mediul online și de pe rețelele sociale, apoi analizate și folosite pentru a împărți o parte semnificativă a populației pe segmente de interes.
Florența a precizat că ar fi vorba de patru mari narative la care segmente ale populației erau foarte sensibile.
„Ulterior, pentru o întreagă infrastructură online însemnând pagini pe rețele de socializare, site-uri construite în acest scop, site-uri clonă ale instituțiilor de stat și mai ales ale agențiilor de presă mainstream, pe baza acestor narative a început o campanie de dezinformare a populației românești, constantă, cu un ritm rapid, cu o inflație de astfel de știri zilnic în spațiul online”, a explicat procurorul general.
Potrivit acestuia, știrile propagate aveau caracter alarmist, erau menite să creeze panică, polarizare socială și reacții antisistem.
„Aceste segmente de populație, pe baza narativelor preconstituite, devin captive în anumite nișe informaționale. Folosim de multe ori în spațiul public termenul de bulă. Practic, acesta este lucrul”, a spus Florența.
Articolul Procurorul general declară că o companie cu legături în Rusia l-a sprijinit pe Călin Georgescu derulând o „operațiune de microtargetare” în România apare prima dată în Mediafax.
