Această declaraţie vine la câteva zile după ce Washingtonul a impus sancţiuni economice persoanelor acuzate de spălarea de bani folosiţi pentru finanţarea activităţilor grupării teroriste libaneze pro-iraniene Hezbollah, potrivit Le Figaro.
Vizita la Beirut a delegaţiei, condusă de Sebastian Gorka, şeful departamentului de combatere a terorismului de la Casa Albă, are loc în contextul în care Washingtonul încearcă să taie sursele de finanţare ale Hezbollah, continuând în acelaşi timp să exercite presiuni asupra autorităţilor libaneze pentru a dezarma mişcarea
Într-un comunicat emis după întâlnire, Joseph Aoun a declarat că a informat delegaţia că „Libanul implementează cu scrupulozitate măsurile adoptate pentru a preveni spălarea banilor, contrabanda sau utilizarea acestora în finanţarea terorismului”.
Joi, Statele Unite au impus sancţiuni mai multor membri Hezbollah acuzaţi de „facilitarea transferului a zeci de milioane de dolari din Iran către Hezbollah în 2025, folosind case de schimb valutar ”.
Mişcarea „foloseşte aceste fonduri pentru a-şi sprijini forţele paramilitare, a-şi reconstrui infrastructura teroristă şi a rezista eforturilor guvernului libanez de a-şi afirma controlul suveran asupra întregului teritoriu libanez ”, potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA
Cele două echipe au încheiat partida la egalitate, scor 3-3.
Golurile sibienilor au fost înscrise de Chițu în minutele 26 și 54 și Luca Stancu în minutul 87.
FCSB a marcat prin Thiam în minutul 4, Miculescu, în minutul 63 și Politic în minutul 90+3.
Echipa antrenată de Charalambous ocupă locul 9, cu 20 de puncte acumulate în 16 meciuri, în timp ce Hermannstadt se află pe poziția a 15-a, cu 11 puncte.
Echipele de startFC Hermannstadt (3-5-2): Muțiu – Căpușă, Bejan, Karo – L. Stancu, D. Albu, Ivanov, Al. Oroian, Ciubotaru – Chițu, Neguț
Rezerve: I. Pop, Issah, Bârstan, D. Batista, Biceanu, Gândilă, Mihart, Tavares, Vuc, S. Buș, Gjorgjievski
Absent: Selimovic (suspendat), I. Stoica, Balaure, Căbuz (accidentați)
Antrenor: Marius Măldărășanu
FCSB (4-2-3-1): Zima – Graovac, Ngezana, Cercel, Radunovic – Lixandru, Tănase – Miculescu, Olaru, Cisotti – Thiam
Rezerve: Udrea, Dăncuș, Alibec, Șut, Bîrligea, Kiki, Edjouma, Politic, Toma, Oct. Popescu, Alhassan, Al. Stoian
Absenți: Chiricheș, V. Crețu, Dawa, M. Popescu (accidentați), Pantea (suspendat)
Antrenor: Elias Charalambous
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes.
„Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu.
Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de RomâniaÎntrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate.
„Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul.
În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene.
”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie.
Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent.
„Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev.
Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțePotrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior.
Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor.
Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva RusieiAdoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor.
Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii EuropeneÎn aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”.
Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Cedând pe unele subiecte sensibile, Comisia Europeană încearcă să neutralizeze amenințarea reprezentată de o majoritate a eurodeputaților, care ar putea respinge planul de 1,8 trilioane de euro destinat finanțării Uniunii Europene, scrie Politico.
Decizia Comisiei vine înaintea unei reuniuni virtuale cruciale, programate luni, între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Întâlnirea de luni este o ultimă încercare de a obține un compromis în contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Parlament și Comisie. Noul buget are nevoie de aprobarea Parlamentului înainte de a intra în vigoare, în 2028.
Faptul că Comisia își modifică propriul proiect de buget este un gest extrem de neobișnuit și reprezintă o reacție la presiunile venite din partea principalelor grupuri politice din Parlament, inclusiv Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D).
Modificările propuseParlamentul se opune planului financiar multianual (MFF) al Comisiei din cauza unor schimbări importante privind plățile regionale și agricole, care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total.
Majoritatea eurodeputaților susțin că reformele propuse ar exclude Parlamentul și liderii regionali din procesul decizional și ar acorda prea multă putere capitalelor.
Pentru a răspunde acestor nemulțumiri, Comisia a propus duminică un „obiectiv rural”, care ar obliga guvernele să aloce 10% din totalul planurilor naționale pentru agricultură.
Această sumă se adaugă celor 300 de miliarde de euro destinate direct fermierilor, deja incluse în propunerea inițială din luna iulie.
Un alt punct de conflict este propunerea Comisiei de a fuziona bugetele regionale și agricole într-un singur fond, gestionat de autoritățile naționale, care ar avea o marjă semnificativă de decizie asupra modului în care sunt cheltuiți banii.
Această idee a stârnit furia primarilor și a liderilor regionali, care se tem că nu vor avea niciun cuvânt de spus în privința fondurilor.
Pentru a corecta această problemă, executivul european propune acum ca liderii regionali să aibă mai multă putere în stabilirea modului în care sunt cheltuiți banii, inclusiv prin participarea la întâlnirile de planificare dintre guvernele statelor membre și oficialii Comisiei.
Ca o nouă concesie, Comisia a propus și garanții suplimentare pentru a reduce riscul ca executivele naționale să reducă plățile către regiunile mai dezvoltate. Aceasta se adaugă unei garanții de 218 miliarde de euro pentru plățile către regiunile mai sărace, anunțată în iulie.
În final, Comisia a sugerat și acordarea unui rol mai important Parlamentului European în deciziile privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice ale UE.
Aceste modificări propuse vor fi însă controversate în rândul capitalelor europene, care lucrează în prezent la amendarea propunerii Comisiei și se opun, în general, acordării de concesii timpurii Parlamentului.
Ministrul Radu Marinescu a spus referitor la cazul femeii ucise de soţ în Teleorman că este inadmisibil ca oa astfel de faptă să aibă loc într-o societate democratică.
„Aşa ceva să se întâmple într-o societate democratică, într-un stat care se consideră a respecta drepturile şi libertăţile, şi a proteja cetăţenii, este într-adevăr un lucru inadmisibil, inacceptabil. Şi atunci, bineînţeles că trebuie să existe fermitate maximă din partea organelor care aplică legea.
Aici sunt două coordonate de discuţie. Suntem într-un context marcat, într-adevăr, de o creştere semnificativă a cazurilor de acest fel, adică uciderea, bazate pe motive de gen, ca să spun aşa, uciderea de femeilor de către parteneri sau de către persoane care, într-un mod absurd, într-un mod inacceptabil, se consideră superioare sau care avea o formă de control sau de înfrângere a voinţei victimei”, a spus ministrul Justiţiei.
Ministrul Radu Marinescu a spus că a fost pusă în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia, omorul pentru motiv de gen va fi pedepsit cu închisoare pe viaţă.
„Este necesar să întărim cadrul legal, în sensul în care Ministerul Justiţiei deja a pus în consultare publică o soluţie legislativă care introduce o formă calificată a infracţiunii de omor, care permite pronunţarea inclusiv a unei pedepse de privare de libertate pe viaţă, pentru infracţiuni de suprimare a vieţii, care sunt justificate, între ghilimele să spun aşa, că nu poate exista justificare, de motive josnice, cum ar fi inclusiv acelea de gen, adică ipoteza femicidului. În paralel există o iniţiativă la nivelul Parlamentului care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România o incriminare a infracţiunii de femicid. Însă, important este de precizat că noi avem legislaţie în momentul de faţă care trebuie să fie aplicată şi care are aptitudinea de a preveni astfel de cazuri”, a spus ministrul Justiţiei.
Reamintim că sâmbătă seară, o femeie de 25 de ani, care se afla pe stradă împreună cu fiul ei de 3 ani, în comuna Beciu, judeţul Teleorman, a fost înjunghiată mortal de soţul ei. Acesta a fost găsit de poliţişti la locuinţa părinţilor săi, după ce şi-a provocat răni la mâini şi la gât.
Potrivit IPJ Brăila, din primele date se pare că un autoturism condus de un bărbat de 49 de ani, din Brăila, ce se deplasa pe Calea Galaţi către Bulevardul Dorobanţilor ar fi intrat în coliziune cu un tramvai, condus de un bărbat de 58 de ani, din Brăila, ce ar fi efectuat manevra de întoarcere, în dreptul Cimitirului Sfânta Maria.
În urma evenimentului a rezultat vătămarea corporală a şoferului autoturismului, ce a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Atât şoferul cât şi vatmanul au fost testaţi cu aparatul etilotest rezultatele fiind zero.
Cercetările continuă într-un dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.
Într-o declarație publicată pe site-ul BBC, Deborah Turness, directorul general al departamentului de știri, a declarat că „s-au făcut greșeli”, potrivit CNN.
BBC a fost acuzată că un documentar Panorama a indus în eroare în mod deliberat telespectatorii prin editarea unui discurs al președintelui american Donald Trump.
O notă internă de denunțare a neregulilor, dezvăluită de ziarul britanic The Telegraph, susținea că BBC a „manipulat” un discurs al lui Trump, făcând să pară că acesta a încurajat revoltații de la Capitoliu, spunându-le că va merge alături de ei „să lupte ca naiba”.
De fapt, Trump a spus în discursul său de la Washington DC din 6 ianuarie 2021 că „Vom merge la Capitoliu și îi vom încuraja pe curajoșii noștri senatori, congresmeni și femei”.
Conform notei interne, documentarul l-a făcut pe președintele SUA să pară că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată, prin îmbinarea unor imagini.
După ce știrea a apărut, fiul lui Trump, Donald Trump Jr., a distribuit-o pe X, scriind: „«Reporterii» de știri false din Marea Britanie sunt la fel de necinstiți și plini de rahaturi ca cei de aici, din America!!!!”
Acuzațiile l-au determinat pe secretarul de presă al lui Donald Trump să acuze BBC-ul drept „știri 100% false” și „mașină de propagandă”.
Contribuabilii britanici sunt „forțați să plătească factura pentru o mașinărie de propagandă de stânga”, a declarat Karoline Leavitt, un oficial de rang înalt de la Casa Albă, într-un interviu recent acordat publicației Telegraph.
Cercetarea analizează datele medicale pe o perioadă de cinci ani a peste 130.000 de adulți cu insomnie, care au folosit melatonină timp de cel puțin un an.
Rezultatele arată că pacienții care au administrat melatonină pe termen lung aveau un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă comparativ cu cei care nu au utilizat suplimentul (4,6% vs. 2,7%). O analiză suplimentară, mai strictă, bazată pe cel puțin două rețete de melatonină la interval de minimum 90 de zile, a indicat un risc crescut cu 82%. În plus, persoanele care foloseau melatonină au avut un risc de spitalizare pentru insuficiență cardiacă de aproape 3,5 ori mai mare și un risc aproape dublu de deces din orice cauză în următorii cinci ani.
Melatonina, hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe și este disponibilă sub formă de suplimente sintetice, fără prescripție medicală în multe țări. Totuși, concentrația și puritatea pot varia între mărci, deoarece aceste suplimente nu sunt reglementate la fel ca medicamentele.
Studiul a fost realizat folosind baza de date internațională TriNetX Global Research Network. Cercetătorii au inclus în analiză doar adulți cu insomnie cronică care nu aveau antecedente de insuficiență cardiacă și care nu au utilizat alte tratamente pentru somn.
Specialiștii atenționează că, deși melatonina este folosită pe scară largă pentru tulburările de somn, administrarea zilnică pe termen lung poate fi asociată cu riscuri serioase pentru sănătatea inimii. Studiul subliniază necesitatea monitorizării stricte a utilizării suplimentelor cu melatonină și consultarea medicului înainte de administrarea lor prelungită.
La tragerea Loto 6/49 de duminică, 9 noiembrie 2025, s-a câștigat marele premiu de categoria I, în valoare de 49.149.676,24 lei (echivalentul a 9,66 milioane de euro).
Biletul norocos a fost jucat online, pe platforma oficială a Loteriei Române, bilete.loto.ro, și a fost completat cu o singură variantă la Loto 6/49 și o variantă la Noroc, costul total fiind de doar 12 lei.
Acesta este al doilea cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49 și al treilea câștig de categoria I obținut în acest an.
Ultima dată, marele premiu a fost câștigat pe 11 mai 2025, în valoare de 10.046.415,60 lei.
Tot la extragerea de astăzi, s-a înregistrat și un premiu la Joker, categoria a III-a, în valoare de 241.000,91 lei, biletul câștigător fiind jucat la Dej.
De asemenea, la jocul Noroc s-a câștigat un premiu de categoria a III-a, în valoare de 60.352,80 lei, biletul fiind jucat la Sibiu.
Numerele câștigătoare la extragerea de duminică, 9 noiembrie 2025:Loto 6/49: 32, 19, 5, 10, 34, 23
Joker: 23, 5, 15, 37, 34 + 17
Loto 5/40: 1, 27, 12, 22, 25, 5
Noroc: 6 8 4 9 5 2 6
Noroc Plus: 9 1 6 5 4 6
Super Noroc: 3 7 0 6 1 0
Scorul a fost deschis de UTA în minutul 24 prin Luca Mihai. Craiova a egalat în minutul 36 prin golul lui Oleksandr Romanchuk.
Valentin Costache de la UTA a stabilit în minutul 77, scorul final, 2-1 pentru oaspeți.
Universitatea Craiova ocupă locul 4, cu 29 de puncte acumulate în 16 meciuri, în timp ce UTA se află pe poziția a opta, cu 22 de puncte.
Echipele de startUniversitatea Craiova: Isenko – Romanchuk, Screciu, Badelj – Mora, D. Matei, Băluță, Cicâldău, F. Ștefan – Assad, Baiaram
Rezerve: L. Popescu, Stevanovic, Bancu, A. Crețu, A. Rus, Anzor, Teles, Houri, Băsceanu, Nsimba, Etim, Mogoș
Absent: M. Rădulescu (accidentat)
Antrenor: Mirel Rădoi
UTA Arad: Gorcea – M. Țuțu, Pospelov, Poulolo, Padula – Hrezdac, L. Mihai – Costache, A. Roman, Tzioni – Abdallah
Rezerve: Iliev, F. Iacob, Nemga, Alomerovic, Tăroi, Vlăsceanu, Ov. Popescu, Stolnik, M. Coman
Abenți: Mino Sota, Van Durmen (accidentați)
Antrenor: Adrian Mihalcea
El a fost încarcerat duminică după ce a apărut în faţa unui judecător de instrucţie care se ocupă de o anchetă privind „tentativa de omor”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al parchetului.
Incidentul a avut loc sâmbătă dimineaţă, în timp ce patru ofiţeri de poliţie efectuau un control pe un trotuar din apropierea gării Gare du Nord din municipiul bruxellez Schaerbeek. Un vehicul care circula în sens invers pe strada cu sens unic a gonit brusc spre ofiţeri, care „au reuşit să se eschiveze la timp” şi să evite să fie loviţi, înainte de o coliziune violentă cu maşina lor, potrivit parchetului.
Niciun ofiţer de poliţie nu a fost rănit, dar aceştia sunt „foarte zdruncinaţi” şi vor lipsi de la serviciu timp de câteva zile, a anunţat poliţia locală.
Şoferul responsabil pentru atac a fost arestat la faţa locului.
Conform primelor constatări publicate de parchet, suspectul, care nu şi-a explicat acţiunile, sosise recent în Belgia din Franţa.
Experții avertizează că încălzirea globală afectează curenții de aer și crește riscul de turbulențe severe pe rutele internaționale.
Conform unui studiu realizat de meteorologii Universității Reading din Marea Britanie, cerul de deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, este cu până la 55% mai turbulent decât acum patru decenii.
Fenomenul, denumit „turbulență în aer curat”, este exacerbat de aerul mai cald generat de emisiile de dioxid de carbon, ceea ce face ca zborurile să fie mai incomode și, în cazuri rare, periculoase.
Turbulențele rămân principala cauză a rănilor non-fatale în rândul pasagerilor și echipajului, iar accidentele severe sunt rare, dar nu inexistente. În 2024, un pasager a decedat în urma unei turbulențe pe un zbor Singapore Airlines de la Londra, iar mai mulți pasageri au fost răniți pe un zbor Qatar Airways spre Dublin. Între 2009 și 2021, FAA a raportat 146 de persoane grav rănite în incidente de turbulență.
Pentru a face față acestor riscuri crescânde, Emirates a introdus un sistem bazat pe inteligență artificială, care analizează date în timp real despre turbulențe, folosind machine learning, informații colectate de la piloți și date crowdsourced. Sistemul oferă vizualizări live în cockpit, permițând piloților să evite zonele cu turbulențe severe.
„Deși nu putem garanta zboruri fără turbulențe, tehnologia a redus semnificativ întâlnirile neașteptate cu vreme severă în ultimul an”, a declarat Captain Hassan Alhammadi, vicepreședinte divizional Emirates pentru operațiuni de zbor.
Pe măsură ce schimbările climatice intensifică turbulențele, companiile aeriene vor trebui să investească tot mai mult în soluții tehnologice pentru a proteja pasagerii, a reduce riscurile și a diminua costurile asociate cu deteriorarea aeronavelor și incidentele cauzate de turbulențe.
„El (John Coale – n.r.) a negociat deja cu succes eliberarea a 100 de ostatici și lucrează pentru încă 50”, a scris Trump într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, potrivit Reuters.
În septembrie, Belarus a eliberat 52 de prizonieri după un apel al lui Trump. Acesta îi ceruse anterior lui Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani, să elibereze 1.400 de deținuți pe care liderul american i-a descris drept „ostatici”.
„Aș dori să-i mulțumesc, în avans, foarte respectatului președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, pentru considerația sa privind eliberarea altor persoane”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Eliberarea din septembrie a reprezentat cea mai amplă grațiere de până acum dispusă de Lukașenko, care încearcă să restabilească relațiile cu Statele Unite după o perioadă îndelungată de izolare și sancțiuni internaționale.
Statele Unite au închis ambasada de la Minsk în februarie 2022, după ce Rusia a folosit teritoriul belarus ca punct de plecare pentru trimiterea zecilor de mii de soldați implicați în invadarea Ucrainei.
