„Dacă dorim să maximizăm şansa unui candidat de rezervă, este evident că trebuie să ţinem cont şi de opinia domnului Georgescu şi nu mă îndoiesc că domnul Georgescu va susţine candidatura lui George Simion dacă noi stabilim ca dânsul să candideze”, a declarat, la B1, Claudiu Târziu.
Preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR a precizat însă că opinia lui Călin Georgescu are doar rol de consultare.
„Spun încă o dată: nu decide nicio persoană din afara partidului ce face partidul, dar partidul este obligat să ţină cont de opinia comunicată de Călin Georgescu, ca fiind candidatul care a câştigat primul tur de scrutin de anul trecut şi care este cel mai bine postat în sondajele de opinie cu privire la intenţia de vot la alegerile prezidenţiale”, a spus Târziu.
Potrivit lui Târziu, sunt vehiculate numele a 4 -5 persoane din AUR pentru a candida în cazul în care Călin Georgescu nu mai poate, iar prima opţiune este George Simion.
Articolul Claudiu Târziu: Nu mă îndoiesc că domnul Georgescu va susţine candidatura lui George Simion apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump, preşedintele SUA, nu va câştiga Premiul Nobel pentru Pace, susţine sursa citată, dar ar putea fi un puternic candidat pentru Premiul Charlemagne, acordat anual celui care a contribuit cel mai mult la unitatea europeană.
Politicile sale, inclusiv curtenirea Rusiei, slăbirea încrederii în NATO şi ameninţările cu tarife pentru UE, ar avea un efect galvanizant asupra Uniunii Europene.
Astfel, paşi semnificativi pentru unitatea europeană, blocaţi timp de decenii, ar fi fost realizaţi în trei domenii cheie: apărarea comună, datoria europeană şi repararea relaţiilor dintre Marea Britanie şi UE, scrie publicaţia amintită.
O mare schimbare ar fi avut loc în domeniul apărării, unde UE a aprobat o sumă de 150 miliarde de euro pentru industria de apărare. În acelaşi timp, datoria europeană comună, anterior un subiect tabu, er pe cale de a deveni realitate, iar Germania, cu o marjă fiscală mai largă, ar fi permis creşterea cheltuielilor pentru apărare. De asemenea, Trump ar fi accelerat reconcilierea post-Brexit între Marea Britanie şi UE, deschizând oportunităţi de cooperare militară.
Schimbările sugerează, potrivit Financial Times, că Europa poate deveni o alternativă mai stabilă faţă de SUA, în faţa incertitudinii politice şi economice generate de administraţia Trump. Deşi vor exista întârzieri şi conflicte, UE ar putea răspunde provocărilor geopolitice, se arată, de asemenea, în analiză.
Articolul Financial Times: Trump face Europa măreaţă din nou apare prima dată în Mediafax.
Coproprietarul Sir Jim Ratcliffe a declarat că dorește să construiască „cel mai mare stadion de fotbal din lume”, care ar putea fi gata în cinci ani, scrie BBC.
United a luat această decizie după un amplu proces de consultare. Clubul britanic a dezbătut dacă să renoveze stadionul existent sau să construiască unul nou.
Old Trafford este casa lui Manchester United din 1910.
Arhitecții de la Foster and Partners, care se ocupă de proiect, au declarat că stadionul va avea un design în formă de umbrelă și o piață publică care este „de două ori mai mare decât Trafalgar Square”.
Designul va cuprinde trei catarge descrise ca „tridentul”, care, potrivit arhitecților, vor avea o înălțime de 200 de metri și vor fi vizibile de la 40 de kilometri distanță.
Manchester United, care are în prezent datorii de 1 miliard de lire sterline, nu a spus încă cum intenționează să plătească pentru stadion.
United afirmă că întregul proiect are potențialul de a crea 92 000 de noi locuri de muncă, va implica construirea a 17 000 de locuințe și va aduce anual în zonă încă 1,8 milioane de vizitatori.
Articolul Adio, Old Trafford! Manchester United va construi o bijuterie de stadion cu 100.000 de locuri. Noua arenă va costa 2 miliarde de lire apare prima dată în Mediafax.
Biroul Electoral Central a adoptat, marţi, decizia privind înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu şi a semnului electoral la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Crin Antonescu şi-a depus duminică, la sediul BEC, candidatura pentru alegerile prezidenţiale din luna mai. El a depus peste 1,7 milioane de semnături.
„Ştiţi că au existat chiar şi în ultima perioadă eforturile multora pentru ca această candidatură să fie împiedicată. Cu toţi aceşti oameni alături de mine, am mers înainte”, a spus Crin Antonescu.
El a declarat că vrea să fie preşedintele fiecărui român: „Vreau să fiu preşedintele tururor”.
Articolul BEC a validat candidatura lui Crin Antonescu apare prima dată în Mediafax.
Întrebat dacă l-ar propune pe Ilie Bolojan pentru funcţia de premier, Crin Antonescu nu a exclus această variantă, dar cu anumite condiţii.
Întrebat dacă simte că are sprijinul total al coaliţiei pentru alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu a răspuns: „Da, n-am nici o îndoială în această privinţă, dacă prin coaliţie înţelegem conducerile, decidenţii, la sensul cel mai larg, până la Congres al forurilor acestor trei partide şi un grup parlamentar, cel al minorităţilor, care mi-au acordat această susţinere şi mi-au propus această candidatură. Dacă asta înţelegem prin coaliţie, da, sprijinul e total, n-a avut nici o fisură, n-a avut nici un dubiu. Dacă înţelegem totalul votanţilor posibili, estimabili, ai acestor formaţiuni politice, aici cred că nimeni nu poate să aibă pretenţia totalităţii, unanimităţii, nu poate să aibă pretenţia că ştie ce vor vota fiecare. Este o dispută mai mare ca niciodată pe nişte alegători care nu mai respectă de bună vreme consemnele de partid (…), deci este o bătălie absolut deschisă şi sigur că este rolul meu de candidat să disput, să câştig votul fiecărui alegător pesedist, alegător liberal sau alegător UDMR”.
Candidatura lui BolojanÎntrebat dacă îl slăbeşte faptul că apar voci care-i cer să se retragă din cursă în favoarea lui Ilie Bolojan, Crin Antonescu a răspuns: „Nu, în interiorul partidelor au existat foarte puţine voci care au cerut acest lucru (…). Am exprimat de multe ori preţuirea intelectuală pentru domnul Valeriu Stoica, preţuire politică nu am de ce să exprim în mod exagerat în acest moment şi chiar nu e semnificativ în raport cu toată conducerea partidului, în frunte cu Ilie Bolojan la vremea respectivă, cu un Consiliu Naţional al partidului, în care din şase sute şi ceva de voturi, unde şi domnul Stoica e membru de altfel, a existat o singură abţinere (…). Nu-mi slăbeşte poziţia”.
Întrebat, de asemenea, dacă l-ar propune premier pe Ilie Bolojan, în cazul în care ar ajunge preşedinte, Crin Antonescu a răspuns: „Dacă aş fi în situaţia în care în urma unei demisii sau în urma unei căderi a Guvernului, în urma unei moţiuni de cenzură sau în urma unor alegeri anticipate sau nu, o majoritate parlamentară l-ar propune pe Ilie Bolojan, nu văd nici un motiv pentru a respinge o asemenea propunere”.
Întrebat dacă ar pleda în interiorul coaliţiei pentru schimbarea Guvernului, în cazul în care ar ajunge preşedinte, Crin Antonescu a explicat: „Nu. Dacă voi ajunge preşedinte, nu voi pleda pentru nimic în interiorul coaliţiei şi nu voi fi în interiorul coaliţiei. Dacă voi ajunge preşedinte, voi pleda pentru ceea ce îmi prescrie Constituţia, pentru buna funcţionare a Guvernului”.
Viitorul lui CiolacuÎntrebat dacă asta ar însemna că Marcel Ciolacu ar rămâne premier cu el preşedinte, Crin Antonescu a replicat: „Păi, ar fi anticonstituţional, n-am cum să-l schimb (…). Înţelegerile politice ale coaliţiei sunt ale coaliţiei, preşedintele nu mai este membru al coaliţiei, eu nu sunt domnul Băsescu, nu sunt domnul Iohannis, eu nu voi aranja lucrurile în interiorul unei coaliţii, nu voi forţa lucrurile în interiorul unui partid, astea sunt lucruri care în democraţie trebuie să se desfăşoare natural şi să lămurim cu domnul Ciolacu, pentru că există candidaţi care vând pielea ursului din pădure, inclusiv domnul Ponta, care îl schimbă pe domnul Ciolacu, nu, nu poate să-l schimbe. Dacă acest Guvern va face lucruri care în opinia mea, ca preşedinte, nu sunt conforme cu buna guvernare, cu interesul naţional, voi avea o discuţie cu primul-ministru, voi avea o discuţie cu Guvernul, voi participa la şedinţe de Guvern, cum îmi dă dreptul Constituţia, mă voi pronunţa public, dar nu are nici un rost să pornim de la ideea că alegerea unui preşedinte atrage automat după sine reaşezarea Guvernului sau aducerea unui nou prim-ministru. Astea sunt chestiuni electoraliste şi eu nu mă pretez”.
Articolul Antonescu spune că ar accepta nominalizarea lui Bolojan ca premier dacă ar fi preşedinte apare prima dată în Mediafax.
Răzvan Biro a negat implicarea AUR în incidentele violente, subliniind că organizaţia sa a desfăşurat numeroase proteste paşnice în trecut. El a afirmat că AUR nu a încurajat şi nu încurajează acţiuni violente.
Biro a menţionat că există parlamentari chemaţi în dosar legat de incident, comparând situaţia cu cea a oricărui martor la un eveniment. El a explicat că prezenţa cuiva la locul unui incident poate duce la convocarea pentru mărturie, indiferent de implicare.
Întrebat despre faptul că unii au si avut postări pe reţele, deputatul a răspuns: „Sigur, au documentat ce s-a întâmplat acolo. Da, şi eu am documentat ce se întâmpla acolo”.
Autorităţi fac investigaţii după tulburările din Centrul Vechi. Bilanţul include jandarmi răniţi, incendii şi automobile distruse. Ofiţerii analizează filmările pentru a identifica instigatorii. Parchetul General a convocat cinci parlamentari AUR pentru presupusa incitare la violenţă.
Articolul Primul deputat AUR chemat la audieri după protestul de la BEC: Am documentat ce se întâmpla apare prima dată în Mediafax.
Rusia ar trebui să atace Ucraina folosind racheta balistică cu rază intermediară de acțiune Oreshnik, a declarat Andrey Kartapolov, șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, la 11 martie.
Apelul la acțiune vine ca răspuns la ceea ce pare a fi cel mai mare atac ucrainean cu drone de la începutul războiului la scară largă.
„Decizia aparține comandantului suprem suprem (n.r. președintele rus Vladimir Putin), dar cred că nu ar fi nerezonabil (n.r. să lanseze Oreshnik), mai bine chiar mai multe”, a declarat Kartapolov, citat de agenția rusă de presă de stat TASS.
Rusia susține că a recucerit 12 așezări din regiunea Kursk pe fondul unei noi ofensiveForțele ruse au recucerit 12 așezări și 100 de kilometri pătrați (40 de mile pătrate) în regiunea Kursk, deținute anterior de trupele ucrainene, a susținut Ministerul rus al Apărării la 11 martie.
Armata ucraineană nu a comentat afirmațiile, care nu au putut fi verificate independent.
Declarația vine după ce Moscova a lansat o nouă ofensivă în regiunea de frontieră rusă, realizând, se pare, o breșă la sud de orașul-cheie Sudzha, într-un efort de a încercui salientul ucrainean.
Rubio afirmă că Ucraina va trebui să facă unele concesii teritoriale pentru un acord de pace cu Rusia Marco Rubio: SUA nu a discutat cu UE despre relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei O persoană a fost ucisă şi mai multe rănite în urma unui atac cu drone în Rusia Gazprom se confruntă cu procese de aproape 20 de miliarde de dolari din partea companiilor europene Statul Major: Rusia a pierdut 887.620 de soldați în Ucraina de la 24 februarie 2022Rusia a pierdut 887 620 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat la 11 martie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1 300 de pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 10 303 tancuri, 21 423 vehicule blindate de luptă, 40 205 vehicule și rezervoare de combustibil, 24 346 sisteme de artilerie, 1 313 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1 103 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 331 de elicoptere, 28 801 drone, 28 de nave și bărci și un submarin.
Musk îl numește „trădător” pe senatorul Mark Kelly pentru călătoria în Ucraina, iar Kelly riposteazăElon Musk l-a numit pe senatorul democrat Mark Kelly „trădător” într-o postare pe X după ce senatorul a împărtășit detalii despre vizita sa în Ucraina. Într-o postare de pe 9 martie, Kelly a postat fotografii din călătorie, subliniind că, deși toată lumea dorește ca războiul să se încheie, orice acord trebuie să protejeze securitatea Ucrainei și să nu servească drept concesie pentru președintele rus Vladimir Putin. Musk a răspuns direct la postare, acuzându-l pe Kelly de trădare.
Kelly, un fost pilot și astronaut al Marinei, a răspuns rapid, criticând poziția lui Musk.
„Trădător? Elon, dacă nu înțelegi că apărarea libertății este un principiu de bază care face America măreață și ne menține în siguranță, poate ar trebui să ne lași pe noi, cei care înțelegem”, a scris el pe 10 martie.
Vorbind ulterior cu reporterii, Kelly l-a catalogat pe Musk drept „un tip neserios” și i-a sugerat că ar trebui „să se întoarcă la construcția de rachete” în loc să se implice în chestiuni politice. Senatorul l-a acuzat, de asemenea, pe Musk că prioritizează interesele miliardarilor în detrimentul poporului american, subliniind influența acestuia în politicile guvernamentale, inclusiv reducerile bugetare care afectează serviciile veteranilor.
Danemarca ar putea fi dispusă să trimită trupe de menținere a păcii în UcrainaMinistrul de externe Lars Lokke Rasmussen și ministrul apărării Troels Lund Poulsen au declarat la 10 martie că Danemarca este pregătită să contribuie cu trupe în cazul în care sunt necesare forțe europene de menținere a păcii în Ucraina.
În urma unei reuniuni a parlamentului danez, miniștrii au declarat că guvernul și-a clarificat poziția și a primit sprijin larg din partea mai multor partide.
„Este important ca noi, în Europa, să trimitem semnalele corecte atât lui Putin, cât și Washingtonului. Aceasta este ceea ce facem astăzi spunând: Dacă se ajunge la punctul în care este nevoie de o prezență europeană pentru a se ajunge la o încetare a focului sau la un acord de pace, atunci Danemarca este, în principiu, pregătită pentru acest lucru”, a declarat Rasmussen, potrivit Danish Broadcasting Corporation.
Şefii de stat-major din Europa, la Paris pentru a discuta garanţiile de securitate pentru Ucraina Moscova, vizată de un atac „masiv” cu drone ucrainene, anunță primarul orașului Trimisul lui Trump intenţionează să viziteze Moscova săptămâna aceasta pentru a se întâlni cu Putin SUA şi Ucraina se întâlnesc azi în Arabia Saudită după discuţiile dezastruoase de la Casa AlbăWashingtonul, principalul aliat al Ucrainei înainte de învestirea lui Trump în ianuarie, şi-a schimbat politica privind conflictul şi urmăreşte o încetare rapidă a luptelor, scrie Reuters. Trump s-a angajat direct cu Moscova, a oprit asistenţa militară acordată Kievului şi a pus pauză schimbului de informaţii cu Ucraina, pe care trupele ruse au invadat-o la scară largă în 2022.
Confruntarea de la Casa Albă, de luna trecută, între Trump şi preşedintele ucrainean VolodimirZelenski a deteriorat profund relaţiile.
Acest lucru a lăsat în aer un acord privind mineralele pe care Trump l-a prezentat ca fiind esenţial pentru continuarea sprijinului din partea SUA şi pentru compensarea a aproximativ 65 de miliarde de dolari în ajutor militar american acordat Ucrainei de la invadarea Rusiei în urmă cu trei ani.
Sub presiunea intensă a SUA, Zelenski s-a străduit să arate că Kievul este angajat să pună capăt războiului, deşi nu a reuşit să obţină garanţii de securitate din partea SUA în acordul privind minereurile, pe care Kievul îl consideră vital pentru orice acord de pace.
„Trebuie să înţelegem poziţia Ucrainei şi să avem o idee generală despre concesiile pe care ar fi dispuşi să le facă, pentru că nu veţi obţine o încetare a focului şi un sfârşit al acestui război decât dacă ambele părţi fac concesii”, a declarat luni secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, reporterilor în drum spre Jeddah.
Cel mai înalt diplomat american va fi însoţit de consilierul pentru securitate naţională al SUA, Mike Waltz, când se vor întâlni cu înalţi oficiali ucraineni conduşi de Andriy Yermak, un consilier personal al lui Zelenski. Zelenski, care a fost luni în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, nu se va alătura discuţiilor.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1112. SUA şi Ucraina se întâlnesc azi în Arabia Saudită / Moscova, vizată de un atac „masiv” cu drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.
Răzvan Biro a negat implicarea AUR în incidentele violente, subliniind că organizaţia sa a desfăşurat numeroase proteste paşnice în trecut. El a afirmat că AUR nu a încurajat şi nu încurajează acţiuni violente.
Biro a menţionat că există parlamentari chemaţi în dosar legat de incident, comparând situaţia cu cea a oricărui martor la un eveniment. El a explicat că prezenţa cuiva la locul unui incident poate duce la convocarea pentru mărturie, indiferent de implicare.
Întrebat despre faptul că unii au si avut postări pe reţele, deputatul a răspuns: „Sigur, au documentat ce s-a întâmplat acolo. Da, şi eu am documentat ce se întâmpla acolo”.
Cinci parlamentari AUR la audieriParlamentarii AUR ar fi vizați în seria de anchete ce s-au declanșat după protestele violente ce au avut loc în Centru Capitalei după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu.
„Într-o nouă demonstrație de abuz și intimidare politică, cinci deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor au fost citați să se prezinte mâine (marți n.r.) la Procuratură de către bunul nostru ‘prieten’, domnul procuror Rareș Petru Stan. Același personaj sinistru care, anul trecut, a orchestrat ridicarea de pe stradă a membrilor echipei de campanie AUR la alegerile europarlamentare și confiscarea tuturor dispozitivelor noastre informatice, cu câteva zile înainte de alegeri, într-o încercare disperată de a ne reduce la tăcere”, a scris Simion într-o postare.
Parlamentarii Claudiu Bârstan și Daniel Ciornei au participat duminică seară la manifestația din zona BEC.
Articolul Cinci parlamentari AUR chemați la Parchetul General. Deputat AUR, despre protestele violente: Am documentat ce se întâmpla / Simion: O nouă demonstrație de abuz și intimidare politică apare prima dată în Mediafax.
Scăderile vânzărilor în Europa și China au determinat compania să reducă drastic capacitatea de producție. De asemenea, Volkswagen caută parteneriate cu furnizori de software pentru automobile, după ce strategia sa anterioară de a face totul intern a dat greș.
Volkswagen a raportat marți profituri operaționale de 19,1 miliarde de euro în 2024, față de 22,5 miliarde de euro în 2023.
Arno Antlitz, directorul financiar al VW, a declarat că, deși compania are o „strategie clară de creștere și investiții în SUA”, perspectivele reflectă „provocările economice globale”.
Planul grupului auto de a compensa scăderea vânzărilor în China prin creșterea cotei sale de piață în SUA a fost pus sub semnul întrebării de amenințările cu taxe vamale ale președintelui Donald Trump.
Constructorul auto a declarat că dorește să își crească cota de piață din SUA cu mărci precum Audi și Porsche la 10%, iar cea a mărcii VW în SUA la 5% până în 2030.
Dar, la fel ca mulți dintre rivalii săi, Volkswagen este expus amenințării unor tarife extinse pentru bunuri: tarifele ar fi deosebit de dăunătoare pentru Porsche, care își produce toate mașinile în Germania.
Articolul Cel mai mare producător auto din Europa a înregistrat o scădere a profitului în 2024 apare prima dată în Mediafax.
Această creștere semnificativă este rezultatul atât al conectării unor noi operatori la platformă, cât și al extinderii capacităților de interconectare ale partenerilor existenți. Utilizarea echipamentelor de ultimă generație Nokia și Flexoptix asigură cele mai avansate și eficiente soluții de interconectare pentru rețelele din România și dincolo de granițele acesteia.
Începând cu luna martie 2025, InterLAN-IX găzduiește un colector de rute BGP RouteViews, în cadrul unui parteneriat strategic cu Universitatea din Oregon.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20743
Articolul InterLAN-IX atinge noi recorduri de trafic apare prima dată în Mediafax.
