Elizabeth G. Oyer, fostă avocată specializată în grațieri la Departamentul de Justiție al SUA, a declarat pentru The New York Times că a fost concediată după ce a refuzat să sprijine restabilirea dreptului actorului Mel Gibson de a cumpăra și deține arme de foc.
Potrivit sursei, Oyer a făcut parte dintr-un grup de lucru care analiza cereri de restabilire a acestui drept pentru persoane cu condamnări anterioare. Lista inițială conținea 95 de candidați, fiind redusă la nouă de biroul adjunctului procurorului general, Todd Blanche.
Joi, Oyer a fost instruită să redacteze un memorandum prin care să susțină aceste nouă cazuri. Ulterior, biroul lui Blanche a solicitat adăugarea lui Gibson, invocând o scrisoare din ianuarie a avocaților acestuia către oficiali ai Departamentului de Justiție. Scrisoarea menționa că Gibson fusese desemnat de Donald Trump drept „ambasador special” pentru Hollywood și că recent i se refuzase achiziționarea unei arme din cauza condamnării sale din 2011 pentru violență domestică.
Oyer a considerat cererea problematică, subliniind că „readucerea armelor în posesia agresorilor domestici este o decizie gravă” și nu putea recomanda acest lucru fără o analiză riguroasă. După ce și-a exprimat refuzul, un superior i-a transmis că relația personală dintre Gibson și Trump ar trebui să fie un argument suficient pentru aprobarea cererii.
Oyer și-a susținut poziția, menționând că decizia finală aparține procurorului general, dar fără a susține explicit restabilirea dreptului lui Gibson. La scurt timp, a fost informată că este concediată.
„Acest lucru este periculos. Nu este o problemă politică, ci una de siguranță publică”, a declarat Oyer pentru The New York Times.
Articolul O procuroare spune că a fost concediată după ce i-a refuzat lui Mel Gibson dreptul de a deține arme apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării a participat marți la Câmpia Turzii la ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. La ceremonie au fost prezenți ambasadoarea Regatului Norvegiei la București, Hilde Svartdal Lunde, și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Leonard-Gabriel Baraboi.
Angel Tîlvăr a subliniat semnificația pe care derularea în bune condiții a contractului de achiziție a 32 de avioane F-16 din excedentul Forțelor Aeriene Norvegiene o are în raport cu securitatea României și a flancului estic al NATO.
„Finalizarea acestei etape de modernizare va permite, în curând, Forțelor Aeriene Române să execute misiuni de apărare a spațiului aerian național și aliat cu trei escadrile înzestrate cu avioane de luptă F-16 dispuse pe trei baze aeriene. Norvegia este un aliat important pentru România, cooperarea bilaterală în domeniul apărării asigurând consistență amplului proces de modernizare și dezvoltare a capacităților de apărare ale țării noastre”, a declarat Angel Tîlvăr.
Acces la tehnologii de luptă aeriană moderne și interoperabileMinistrul Apărării a lăudat decizia luată în urmă cu mai bine de 10 ani de a construi pentru Forțele Aeriene Române o capabilitate de tranziție către aeronavele de generația a V-a bazată pe aeronave F-16: „acest program bazat pe aeronavele F-16 a oferit aviației noastre militare posibilitatea de a schimba fundamental mentalitatea corpului său profesional, a asigurat accesul la tehnologii de luptă aeriană moderne și interoperabile, a permis aducerea infrastructurii de operare la cele mai moderne standarde și, cel mai important, a catalizat trecerea către dotarea cu vârful de gamă pe plan mondial în materie de aviație de luptă, aeronavele F-35”.
Potrivit unui comunicat al MApN, achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent asigură creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, sub comandă națională și aliată.
Până la finalul acestui an, este preconizată recepția și a restului de 16 aeronave F-16, care vor intra în înzestrarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare, înființată în organica Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu.
Articolul Tîlvăr: Spațiul aerian, apărat în curând cu 3 escadrile înzestrate cu F-16 dispuse pe 3 baze aeriene apare prima dată în Mediafax.
Călin Georgescu a contestat luni, la CCR, decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge dosarul candidaturii acestuia la alegerile prezidențiale. În contestația depusă, Călin Georgescu reclama faptul că BEC și-a substituit competența exclusivă a CCR privind candidatura sa.
BEC a motivat decizia respingerii candidaturii lui Călin Georgescu bazându-se pe decizia CCR din luna decembrie 2024, în urma căreia primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, a fost anulat.
Astăzi, începând cu ora 17:00, CCR se va întruni pentru a dezbate contestațiile depuse, dar și pentru a emite o decizie finală în cazul lui Călin Georgescu – dacă acesta va putea candida sau nu la alegerile prezidențiale.
Totodată, tot astăzi va fi judecată și contestația privind candidatura lui Nicușor Dan.
„Astăzi, 10 martie 2025, a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul C.G. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D/9.03.2025 privind neînregistrarea candidaturii independente a domnului Georgescu Călin și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025”, a transmis CCR.
Mediafax.ro va transmite, aici, decizia CCR, de îndată ce aceasta va fi comunicată public.
Articolul Zi decisivă pentru Călin Georgescu. CCR se pronunță în privința candidaturii sale la prezidențiale apare prima dată în Mediafax.
Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București, premiera absolută a operei Procesul lui Eichmann de Gil Shohat, un libret în două acte si 66 de scene, bazat pe piesa omonimă de teatru a dramaturgului israelian Motti Lerner, are loc în România, pe scena Operei Naționale. Regia poartă semnătura lui Erwin Şimşensohn, scenografia îi aparține lui Dragoș Buhagiar, iar conducerea muzicală îi aparține lui Daniel Jinga.
54 de elevi, selectați din 8 școli, se pregătesc pentru să intre în pieleea personajelor și să-și aprofundeze rolurile pe care le vor juca alături de mari maeștri. Învățând istoria prin teatru, scrie Fundația Saga pentru cultură, explicând că „elevii reconstituie procesul lui Einchmann într-o lecție de istorie inedită” și amintind că evenimentul are loc în seara de Seder de Pesah, un ritual festiv ebraic important celebrat în prima noapte de Pesah.
Baritonul Alexandru Constantin, desemnat în rolul personajului EinchmannAmbasada Israelului la București a găzduit, la începutul anului 2025, oficializarea contractului cu Opera Națională pentru premiera din această primăvară. Semnatarii acestuia au fost Motti Lerner, dramaturgul și autorul piesei originale, Noam Semel, președintele The Levin Hanoch Institute for Israeli Drama, Daniel Jinga, directorul general al Opera Națională București și Tova Ben-Nun Cherbis, inițiator și susținător al proiectului, președinte și fondator al Fundației Magna cum Laude-Reut, și Complexul Educational Laude-Reut, care a precizat pe pagina sa oficială că „semnatarii contractului nu sunt doar susținători ai operei, ci și cei care au pus temelia unei lucrări ce va rămâne în istoria culturală a României și a lumii”.
Compoziția semnată de Gil Shohat transpune muzical piesa cu același nume scrisă de dramaturgul Motti Lerner. Rolul lui Adolf Eichmann va fi jucat de baritonul Alexandru Constantin, solist al Operei Naționale București și al Operei Naționale Române din Iași.
Premiera mondială a piesei de teatru scrisă de Motti Lerner a avut loc tot în BucureștiAdolf Eichmann a fost ofițerul nazist care a organizat și condus așa numita „soluție finală”, prin care a exterminat a șase milioane de evrei, între anii 1940-1945. Condamnat ca mare criminal de război de tribunalul de la Nürnberg, el a fost condamnat la moarte în lipsă și rejudecat de un tribunal din Ierusalim după ce a fost capturat de Mossad în Argentina. Einchmann a fost găsit vinovat de crime de război și crime împotriva umanității, condamnat la moarte și executat prin spânzurare la închisoarea din Ramla, în mai 1962.
Pe scena Teatrului Național din București, drama scrisă de Motti Lerner a avut premiera în iurmă cu doi ani, în regia actorului Mihai Călin. Piesa nu s-a dorit a fi doar o reconstituire, ci o declarație morală, extrem de necesară întregii lumi în vremurile de azi, întocmai așa cum a definit dramaturgul messajul piesei sale.
Articolul Premieră mondială la Opera Națională din București apare prima dată în Mediafax.
Organizația Mondială a Sănătății a început să stabilească noi priorități și a decis să impună o limită de un an în ceea ce privește contractele personalului. O notă internă din 10 martie, semnată de directorul general adjunct al OMS, Raul Thomas, prevede măsuri suplimentare de reducere a costurilor, potrivit Reuters.
Măsurile au fost luate pentru a asigura supraviețuirea agenției. Americanii, care se vor retrage în ianuarie anul viitor, au contribuit cu aproximativ 18% la bugetul OMS.
Pe termen scurt, OMS nu va face concedieri. Reprezentanții organizației lucrează pentru a asigura finanțare suplimentară de la țări și donatori privați.
Documentele OMS arată că agenția ONU are peste un sfert din cei 9.473 de angajați în sediul său din Geneva, Elveția. Geneva este unul dintre cele mai scumpe orașe din lume.
Articolul Restructurări la OMS ca urmare a anunțului SUA privind retragerea din organizație apare prima dată în Mediafax.
O încetare a focului în războiul declanșat de Rusia în Ucraina „nu a fost niciodată mai aproape”, dar aceasta trebuie să fie susținută de presiuni economice și politice asupra Moscovei, a scris Andrii Yermak într-un articol publicat de The Guardian.
„Diplomația singură nu va aduce pacea; sunt necesare sancțiuni mai dure și măsuri care să împiedice o nouă agresiune rusă”, a mai spus Yermak.
El a scos în evidență trei condiții esențiale pentru o pace durabilă: garanții de securitate pentru Ucraina, sancțiuni europene mai stricte împotriva Rusiei și utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
Yermak a salutat inițiativa europeană ReArm Europe, care prevede până la 150 miliarde de euro pentru apărarea colectivă și 20 miliarde de euro pentru sprijinul militar al Ucrainei. De asemenea, a apreciat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni al UE, care extinde restricțiile la export și vizează importurile de aluminiu din Rusia.
În timp ce Yermak insistă asupra implicării SUA în garanțiile de securitate, președintele Donald Trump a refuzat să ofere astfel de asigurări, afirmând că Europa ar trebui să își asume responsabilitatea pentru securitatea Ucrainei.
Declarațiile lui Yermak vin în contextul unor negocieri între delegațiile Ucrainei și SUA la Jeddah, Arabia Saudită, de marți. Discuțiile ar putea influența viitorul sprijin al Washingtonului pentru Kiev și eforturile de a încheia conflictul.
Articolul Se apropie sfârșitul războiului din Ucraina? Anunțul administrației prezidențiale ucrainene apare prima dată în Mediafax.
De la ora 19.45, FC Barcelona va întâlni Benfica Lisabona, după ce în tur catalanii s-au impus cu 1-0, grație unui gol marcat de Raphinha. De la ora 22.00 se vor juca partidele Inter Milano – Feyenoord, Liverpool – Paris Saint-Germain și Bayer Leverkusen – Bayern München.
Inter a câștigat fără probleme în deplasare, scor 2-0, și pornește cu un avantaj confortabil înaintea returului de pe teren propriu.
Liverpool a obținut o victorie prețioasă în tur, 1-0 la Paris, datorită reușitei lui Harvey Elliott din minutul 87. PSG va încerca să își impună ritmul pe Anfield pentru a întoarce soarta calificării. Arne Slot, antrenorul „cormoranilor”, a declarat pentru BBC că echipa sa trebuie să producă cea mai bună performanță a sezonului pentru a merge mai departe.
Bayern a dominat categoric meciul tur, impunându-se cu 3-0 pe teren propriu.
Retururile programate miercuri sunt: Lille – Borussia Dortmund de la 19:45 și încă trei meciuri de la ora 22.00: Arsenal – PSV Eindhoven, Aston Villa – Club Brugge, Atlético Madrid – Real Madrid.
Articolul Champions League: Dueluri decisive pentru un loc în sferturile de finală apare prima dată în Mediafax.
Decizia unanimă a venit în urma sesizării depuse de Avocatul Poporului.
Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ care modifica Legea 223/2015 privind pensiile militare ar fi creat două sisteme diferite de echilibrare a pensiilor, ceea ce încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut în articolul 16 din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Avocatul Poporului atacase la CCR legea care modifica pensiile militare, argumentând că autoritățile au încălcat procedura legală privind finanțarea. Printre altele, Parlamentul a adoptat legea fără să aștepte termenul de 45 de zile în care Guvernul trebuia să furnizeze fișa financiară.
Documentele arată că impactul bugetar al legii ar fi fost masiv – aproximativ 370 milioane lei lunar, din care 130 milioane pentru actualizarea soldei de grad și 240 milioane pentru solda de funcție.
Articolul CCR declară neconstituțională legea de modificare a pensiilor militare apare prima dată în Mediafax.
Un studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) avertizează că emisiile ridicate de gaze cu efect de seră pot afecta stabilitatea orbitei joase a Pământului, scrie Science Alert.
Reducerea densităţii termosferei din cauza schimbărilor climatice ar putea prelungi durata de viaţă a deşeurilor spaţiale, crescând riscul coliziunilor şi limitând numărul de sateliţi ce pot fi lansaţi în siguranţă.
Simulările arată că, în scenariul celor mai ridicate emisii, între altitudinile de 400 şi 1.000 km, capacitatea orbitei ar putea scădea cu 60% în perioade de activitate solară maximă şi cu 82% în perioade de activitate minimă până în 2100.
Evoluţia ar putea accelera fenomenul Kessler, o reacţie în lanţ de coliziuni ce ar face orbita joasă a Pământului inutilizabilă. În prezent, sunt operaţionali aproximativ 11.900 de sateliţi, iar mai bine de 20.000 de fragmente de deşeuri spaţiale plutesc în jurul planetei.
Cercetătorii avertizează că, în condiţiile unei creşteri rapide a numărului de sateliţi, măsuri urgente sunt necesare pentru a evita suprapopularea orbitei şi riscurile asociate. Studiul a fost publicat în Nature Sustainability.
Articolul Emisiile de gaze cu efect de seră ameninţă viitorul orbitei joase a Pământului apare prima dată în Mediafax.
