Într-un interviu pentru Fox News, Zelenski a subliniat faptul că recentele incursiuni ale Rusiei în spațiul aerian al țărilor europene – Polonia, Estonia și România – indică astfel de intenții.
„Cred că el (Putin – n.r.) dorește acest lucru. Dorește să invadeze alte teritorii. Așa cum le-am spus colegilor mei acum un an, «Nu așteptați să termine războiul din Ucraina, pentru că va continua undeva în altă parte». (…) Pentru că înțelege că are nevoie de asta pentru mașina sa de război, pentru fabricile sale (…) vrea să arate că vor continua”, a spus Zelenski pentru sursa citată.
Motivul pentru care Putin amână întâlnirile privind negocierile de paceLiderul ucrainean a punctat faptul că acesta este motivul pentru care Putin amână întâlnirile privind negocierile de pace cu Ucraina și caută diverse pretexte în acest caz.
„El se teme de o astfel de întâlnire. Nu se teme de mine, ci se teme de o astfel de întâlnire pentru că trebuie să obțină un rezultat. Dar rezultatul său pentru astăzi este continuarea războiului. (…) Deci, ce face Putin astăzi? În primul rând, acesta este un semnal pentru NATO. Vrea să vadă cum își pot apăra țările și simte că nu pot”, a afirmat Zelenski într-o emisiune la Fox News.
Zelenski a mai spus faptul că președintele american Donald Trump nu a exercitat suficientă presiune asupra lui Putin, deoarece încerca să nu închidă posibilitățile diplomatice de negociere cu Putin.
„Trump nu a exercitat presiuni asupra lui Putin înainte (de întâlnirea din Alaska – n.r.), voia cu adevărat să aibă loc negocieri, să aibă loc o întâlnire trilaterală între noi. Dar Putin este Putin. (…) A obținut imagini cu Trump, le-a vândut publicului său – societatea rusă – „Vedeți, dau mâna cu Statele Unite. Asta înseamnă că putem continua!”, a conchis liderul ucrainean.
Articolul Zelenski avertizează că Putin vrea să invadeze alte teritorii și nu are neapărat nevoie să pună capăt războiului din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei conferințe de presă susținute după vot, Buzoianu a răspuns criticilor referitoare la blocarea hidrocentralelor nefinalizate, subiect care a stat la baza acuzațiilor formulate de AUR și parțial susținute și de PSD.
„Sunt mai puțin preocupată de părerile subiective, sunt preocupată de efectiv legislație, să vedem, să discutăm obiectiv. Foarte multă lume încearcă să transpună în aceste zile dispute. Eu sunt liniștiță pentru că știu că am de partea mea legea.
Și, practic, legea astăzi este respectată la literă. Iar asta este un lucru pe care îl doresc absolut tuturor miniștrilor, să respecte absolut toată legislația la literă. Și sunt convinsă că asta vor face”, a spus Buzoianu.
AUR a depus o moțiune simplă acuzând-o pe Buzoianu că blochează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989 și favorizează parcurile fotovoltaice, calificând această abordare drept „sabotaj al intereselor naționale”.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, inițiată de AUR, a fost respinsă, miercuri, cu 200 de voturi „contra” și 87 „pentru”.
Articolul Buzoianu, după respingerea moțiunii: Sunt liniștită, știu că am de partea mea legea apare prima dată în Mediafax.
Fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, Tudorel Toader spune că, în mod frecvent, Curtea mai amână luarea unei decizii, când are de dezbătut probleme sensibile.
„Este posibil ca nevoia de reluare să rezulte chiar de la început, chiar înainte de dezbatere, sau să stai o oră, două, trei să dezbați și la un moment dat să apară o altă abordare, o altă explicație, o altă dimensiune și să se impună amânarea și reluarea dezbaterilor. Sigur, timp în care judecătorii și magistrații-asistenți care lucrează la dosar continuă documentarea, pregătirea raportului, ceea ce ulterior va deveni decizie”, a declarat Tudorel Toader la Digi24.
Procedura de amânare, explicatăEl a explicat procedura pentru amânare.
„Procedura spune așa, președintele Curții Constituționale, el poate să decidă amânarea, reluarea dezbaterilor, sau trei judecători dacă cer, președintele nu poate refuza. Eu nu știu care variantă s-a aplicat, dar în tot cazul s-a amânat, timp în care noi mai discutăm, sper ca magistrații să reia activitatea de judecată, că sunt procese multe care se amână, care sunt suspendate, oamenii au interesele lor legitime, probleme care trebuie rezolvate, dar sigur vom vedea, probabil în cursul zilei de azi, ce decid judecătorii”, a adăugat el.
Întrebat dacă faptul că s-a amânat ar putea duce la gândul că de fapt s-a respins, fostul judecător CCR a spus: „Eu cred mai degrabă că judecătorii nu s-au hotărât să respingă sau să admită, dovadă faptul că mai au nevoie de reflecții, mai au nevoie de documentare, de dezbatere. Rămâne așadar deschisă orice variantă, dar, în același timp, eu m-am exprimat și mă repet, cred că legea va trece de Curte, că obiecțiile vor fi respinse. (…) Din punctul meu de vedere rămân deschise ambele variante. Dacă judecătorilor le era foarte clar că e admitere, că e respingere, o dădeau. Nu mai țineau lumea în tensiune 2 săptămâni”.
Verdictul CCRÎn ședința de miercuri, CCR a decis amânarea pentru data de 8 octombrie a sesizărilor care vizează obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome au fost respinse.
Articolul Fost ministru al Justiției, despre decizia CCR: Dacă judecătorilor le era foarte clar că e admitere, că e respingere, o dădeau apare prima dată în Mediafax.
Ucraina a reușit un nou atac cibernetic asupra autorităților ruse de ocupație din Crimeea, accesând peste 100 de terabytes de informații clasificate, a declarat miercuri o sursă din cadrul serviciului de informații militare (HUR) pentru Kyiv Independent.
Datele obținute includ corespondența oficială a liderului prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, dar și comunicări interne între ministerele și serviciile de ocupație.
Printre cele mai grave descoperiri se află dosare ce documentează răpirea copiilor ucraineni din regiunile ocupate Donetsk, Luhansk, Herson și Zaporijjea.
Listele conțin informații personale despre minori, tutorii acestora și locurile unde trăiau sau învățau.
Sursa citată a precizat că aceste informații au fost transmise autorităților judiciare ucrainene pentru investigarea crimelor de război legate de răpirea copiilor.
Conform bazei de date oficiale „Copiii Războiului”, 19.546 de copii ucraineni au fost confirmați ca deportați sau forțat relocați în Rusia, teritoriile ucrainene ocupate sau Belarus de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, iar doar 1.605 au fost aduși înapoi.
Hack-ul a mai scos la iveală liste cu militari ruși și date despre rudele lor, evidențe privind prizonieri, victime și documente de compensații, precum „indemnizații de înmormântare” și cereri pentru terenuri în Crimeea.
De asemenea, corespondența oficială confirmă penuria de combustibili și lubrifianți provocată de loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Aceasta este a doua pătrundere reușită în serverele administrației din Crimeea în ultimele luni.
După o breșă similară în iulie, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a investigat administrația lui Aksionov pentru o posibilă „cârtiță”, dar nu a găsit nicio scurgere internă, a mai precizat sursa.
Articolul Atac cibernetic major asupra administrației proruse din Crimeea reușit de Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Cel mai mare producător de energie electrică din România a anunțat marți declanșarea procedurii de selecție și numire pentru două poziții-cheie din conducere: director general (CEO) și director financiar (CFO).
Decizia a fost luată în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere de luni și vizează alinierea la prevederile Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
„Selecția va fi efectuată de un expert independent, specializat în recrutarea resurselor umane. Pentru a garanta transparența procesului, Hidroelectrica va publica pe site-ul propriu informații privind etapele de derulare, criteriile de selecție și rezultatele finale”, potrivit raportului transmis către Bursa de Valori București.
„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”Procedura urmează încetării de comun acord a mandatelor lui Karoly Borbély (CEO) și Marian Fețița (CFO). Decizia a fost motivată de riscul pierderii fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai precis a Jalonului 121 din Componenta 6, Energie.
„S-au sacrificat pentru ca România să nu piardă bani”, a comentat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, cele două demisii de la vârful Hidroelectrica, explicând că aceștia au ales să se retragă în urma sesizării Comisiei Europene, pentru a proteja accesul țării la fondurile din PNRR.
Decizie luată înainte ca România să suporte costurileDeși celor doi membri ai Directoratului nu li s-au imputat nereguli, Consiliul de Supraveghere a considerat că schimbarea la vârful companiei este esențială pentru a evita pierderi financiare estimate la 16 milioane euro și pentru a proteja valoarea acțiunilor companiei.
Comisia Europeană a semnalat nereguli în desemnarea conducerii Hidroelectrica, vizând atât cazul lui Károly Borbély, cât și al lui Marian Fetița. Borbély a fost numit CEO după ce participase, ca membru în Consiliul de Supraveghere, la definirea procedurii de selecție, ceea ce a generat suspiciuni de conflict de interese. În ceea ce-l privește pe Fetița, Comisia a constatat că nu îndeplinea criteriile profesionale obligatorii, lipsindu-i o certificare profesională recunoscută internațional.
Până la finalizarea procedurii de selecție, Bogdan-Nicolae Badea și Radu-Ioan Constantin, membri ai Directoratului, au fost desemnați să preia temporar atribuțiile de CEO, respectiv CFO.
Aceleași nereguli în multe companii de stat, dar conduite diferiteHidroelectrica nu a fost singura companie vizată de Comisia Europeană pentru nereguli în guvernanța corporativă. Probleme similare – de la numiri fără selecție competitivă, la conflicte de interese și lipsa certificărilor profesionale – au fost identificate și la Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica, Romgaz, Conpet, Oil Terminal, SAPE și alte companii energetice de stat.
În cazul Complexului Energetic din Oltenia, Comisia Europeană a constatat un grav conflict de interese: doi membri ai Directoratului, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au semnat, în calitate oficială, contractul cu firma de consultanță ARC Consulting SRL, angajată pentru a organiza selecția conducerii executive. Ulterior, firma i-a selectat chiar pe cei doi în funcțiile respective, deși fuseseră direct implicați în atribuirea contractului de consultanță.
Situația a fost catalogată o încălcare gravă a regulilor de integritate și imparțialitate în procesul de selecție, contribuind la evaluarea negativă a reformelor asumate de România.
Termen-limită: 28 noiembrie 2025Cazurile Hidroelectrica și CE Oltenia arată două reacții opuse la aceleași tipuri de observații formulate de Comisia Europeană. La Hidroelectrica, conducerea a făcut un gest de onoare, alegând să demisioneze în urma constatărilor de neconformitate cu standardele de guvernanță corporativă pentru a proteja interesele companiei și pentru a evita pierderea fondurilor europene.
În contrast, la Complexul Energetic Oltenia, cei doi membri ai Directoratului implicați în conflictul de interese stabilit oficial de Execurivul european continuă să ocupe funcțiile, în ciuda recomandărilor de remediere și a riscurilor financiare majore pentru România.
Un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimase o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Termenul limită de remediere este 28 noiembrie 2025.
Articolul Hidroelectrica declanșează procedura de selecție pentru noii directori executivi apare prima dată în Mediafax.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, inițiată de AUR, a fost respinsă, miercuri, cu 200 de voturi „contra” și 87 „pentru”.
Din 302 parlamentari prezenți, au votat pentru moțiune 87.
Votul împotriva moțiunii a fost dat de 200 de parlamentari, iar 15 s-au abținut.
Astfel, moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu (USR), a fost respinsă.
PSD a transmis, anterior, prin vocea președintelui interimar, că nu va vota moțiunea după ce premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că autorizația pentru hidrocentrala Pașcani va fi semnată până la sfârșitul săptămânii de ministrul Mediului.
Articolul Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă apare prima dată în Mediafax.
Întrebat de jurnaliști despre scenariul înlocuirii lui Ilie Bolojan cu un alt premier propus de PNL, cu a fost expus în spațiul public de Olguța Vasilescu și Mihai Tudose, Sorin Grindeanu a spus că nu este de acord cu ideea.
„Nu sunt de acord cu ideea că Ilie Bolojan trebuie să plece. Eu am spus că această coaliție e o coaliție care trebuie să dureze până la alegerile din 2028, că în 2027 trebuie să existe, conform protocolului, acel switch la nivelul primului ministru, că avem un prim-ministru Ilie Bolojan care, așa cum a dovedit astăzi, și e un exemplu bun, că s-a implicat în rezolvarea acestei chestiuni legate de moțiune, trebuie să continuăm. Asta nu înseamnă că ideile noastre pe care le avem pe administrație, pe pachetul de relansare economică… apropo, până la sfârșitul săptămânii avem pus în formă de lege, de pachet care se poate fi asumat, tot ceea ce s-a prezentat ca și măsuri de către PSD, de mine și de toți ceilalți miniștri în ultimele săptămâni, și vom înainta acest pachet către coaliție. I-am anunțat ieri (marți – n.r.)”, a spus Grindeanu.
Grindeanu nu mai vrea scenarii apocalipticeÎntrebat, în continuare, dacă s-a analizat la coaliție și problema rectificării bugetare, Grindeanu a spus că nu mai vrea scenarii apocaliptice.
„Știți ce cu ce nu sunt de acord? (…) Cu prezentarea non-stop a unei situații apocaliptice. Dacă nu se întâmplă ceva, vine sfârșitul lumii. Dacă nu facem un lucru, picăm în junk. Să știți că de fiecare dată poate să existe, dacă ai dialog într-o coaliție, mai ales formată din patru partide, poate să se degaje soluții mai bune decât cele la care te-ai gândit tu. De aceea vă dau un exemplu. Eu am spus că la sfârșitul săptămânii și am spus și președintelui la Cotroceni, noi vom înainta acest pachet către coaliție, pachetul de relansare economică, așteptând de la ceilalți colegi din coaliție să vină cu îmbunătățiri, să vină cu noi legi care să ducă la această relansare economică, astfel încât, împreună, să facem aceste politice”, a precizat Grindeanu.
Președintele interimar al PSD a mai spus că va avea, miercuri, o discuție cu toți miniștrii PSD și o să existe, în zilele următoare, discuții pe rectificare.
Articolul Grindeanu, despre înlocuirea lui Bolojan: Nu sunt de acord cu ideea că Ilie Bolojan trebuie să plece apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele preclinice arată că rănile se vindecă cu aproximativ 25% mai rapid decât cu tratamentul standard.
Dispozitivul funcționează ca un „sistem în buclă închisă” – unul dintre primele de acest gen pentru vindecarea rănilor. Are o cameră minusculă integrată care fotografiază rana la fiecare două ore, iar imaginile sunt analizate de un „medic AI” care diagnostichează stadiul de vindecare, conform medicalxpress.
Cum funcționează dispozitivul AICând AI-ul detectează întârzieri în procesul de vindecare, aplică automat tratament: fie administrează medicamente prin bioelectronică, fie generează un câmp electric pentru a îmbunătăți migrarea celulelor către închiderea rănilor.
Medicamentul folosit este fluoxetina, care controlează nivelurile de serotonină din rană și reduce inflamația. AI-ul determină doza optimă și intensitatea câmpului electric necesar pentru fiecare caz în parte.
„Sistemul nostru preia toate semnalele de la corp și, cu intervenții externe, optimizează procesul de vindecare”, explică Marco Rolandi, liderul echipei de cercetare.
Dispozitivul se atașează pe un bandaj comercial obișnuit și transmite date către o interfață web securizată, permițând medicilor să monitorizeze progresul și să intervină manual când este necesar.
Articolul Un dispozitiv inteligent cu AI vindecă rănile cu 25% mai rapid decât tratamentul obișnuit apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației, Daniel David, anunță că prezența poliției și a jandarmilor în școlile vizate de mesajele de amenințare va fi intensificată.
Ministrul pledează pentru „o atitudine de îngrijorare responsabilă, nu de panică”.
„În zonele unde au fost primite aceste mesaje, prezenţa echipelor de poliţie şi de jandarmi va fi crescută, tocmai pentru a preveni orice situaţie de risc.
Şcolile au fost instruite să fie mai vigilente, să aplice regulamentul de ordine interioară, iar acolo unde este nevoie, directorii şi diriginţii să discute cu elevii şi părinţii”, a spus Daniel David la Digi24.
Ministerul Educației se află în legătură permanentă cu ministerul de InterneZeci de școli din aproape 30 de județe au primit mesaje de amenințare în ultimele zile, ceea ce ministrul Educației a catalogat drept „o problemă foarte gravă”.
Potrivit acestuia, ministerul Educației se află în legătură permanentă cu ministerul de Interne, iar autoritățile însărcinate cu siguranța investighează cazul.
Unitățile de învățământ care au primit e-mailuri cu amenințări au fost instruite să sesizeze imediat Poliția Locală.
„Nu am primit recomandare să blocăm procesul educațional”„Nu am primit nicio recomandare, niciun sfat, nicio sugestie de la autorităţile care se ocupă de securitate, de ordine publică, să interferăm cumva sau să blocăm procesul educaţional”, a declarat Daniel David.
„Sunt convins că se va ajunge la autor. Nimeni să nu creadă că, doar pentru că trimite un e-mail de pe o adresă greu de identificat, va scăpa. Va fi un exemplu pentru oricine îşi imaginează că se poate juca în acest fel”, a adăugat el.
Articolul Daniel David, ministrul Educației, anunță intensificarea prezenței poliției și jandarmilor în școli apare prima dată în Mediafax.
