Camera Deputaților se va reuni, în perioada 3-6 august, într-o nouă sesiune extraordinară, iar unul dintre cele mai importante proiecte aflate pe ordinea de zi este legea privind integritatea, redepusă de PNL și USR după ce a fost respinsă în Senat.
Convocarea sesiunii extraordinare a fost aprobată vineri seară de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Potrivit programului de lucru, activitatea va începe luni dimineață, 3 august, cu ședințele grupurilor parlamentare, urmate de ședința de plen în care va fi aprobată ordinea de zi a sesiunii extraordinare.
În aceeași zi, între orele 12:00 și 16:00, comisiile parlamentare vor analiza proiectele aflate pe ordinea de zi, iar de la ora 16:00 plenul Camerei Deputaților va începe dezbaterile, urmate de votul final asupra proiectelor pentru care procedura va fi încheiată.
Programul continuă marți, 4 august, cu activitatea comisiilor parlamentare, iar miercuri, 5 august, deputații se vor reuni din nou în plen, începând cu ora 12:00, pentru dezbaterea proiectelor și exprimarea votului final. Joi, 6 august, activitatea va continua în comisii.
Pe agenda sesiunii extraordinare se află propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, înregistrată la Camera Deputaților cu indicativul Pl-x 530/2026.
Proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, după întocmirea raportului Comisiei juridice. Tot pe ordinea de zi se află și inițiative legislative adoptate anterior de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Ele urmează să intre în dezbaterea deputaților în cadrul sesiunii extraordinare.
Anunțul privind reluarea dezbaterilor asupra legii integrității vine după ce președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis că proiectul a fost redepus în Parlament la doar o zi după ce a fost respins în Senat, din cauza nemulțumirilor venite din partea PNL și USR, legate de introducerea unor amendamente considerate neconstituționale.
„Este un proiect pro-transparenţă şi care respectă Constituţia”, a declarat Mircea Abrudean, care a făcut apel la „PSD şi aliaţilor săi să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituţionale”.
Guvernul a criticat decizia Curții de Apel București privind suspendarea a șase hotărâri de Guvern, după ce PSD a depus 12 plângeri prealabile pentru tot atâtea HG-uri.
Într-un comunicat de presă emis vineri, Guvernul afirmă că decizia de suspendare luată de Curtea de Apel București produce efecte în mai multe domenii, de la protecția persoanelor cu dizabilități și sănătate, până la îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR.
„Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern”, se arată în comunicatul Executivului.
Guvernul susține că actele suspendate includ și reglementări necesare îndeplinirii unor angajamente din PNRR.
„Neadoptarea acestora atrage neatingerea unor ținte și jaloane și, implicit, pierderea unor fonduri din PNRR”, precizează Executivul în comunicatul de presă.
În aceste condiții, Guvernul a anunțat că va formula recurs împotriva deciziilor Curții de Apel București.
Care sunt HG-urile suspendate de Curtea de Apel BucureștiGuvernul a precizat și care sunt hotărârile de Guvern care au fost suspendate de Curtea de Apel București.
Una dintre hotărârile suspendate vizează sprijinirea persoanelor adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale. Conform Guvernului, din 2027 acestea ar fi urmat să primească o indemnizație lunară pentru locuire de până la valoarea salariului minim brut și o sumă de tranziție echivalentă cu două salarii minime brute pentru amenajarea locuinței. Executivul precizează că aproximativ 5.411 dintre cele 15.903 persoane adulte cu dizabilități aflate în prezent în centre rezidențiale sunt în proces de dezinstituționalizare și integrare în comunitate.
O altă hotărâre suspendată privește plata cotizației României la platforma europeană FOEDUS – European Organ Exchange. Guvernul avertizează că suspendarea actului normativ creează „risc de întrerupere a accesului pacienților români la mecanismul destinat facilitării schimbului internațional de organe pentru transplant”.
„În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională”, se precizează în comunicat.
Executivul mai susține că suspendarea unei alte hotărâri pune în pericol îndeplinirea Jalonului 508 din PNRR, aferent componentei RePowerEU, care vizează identificarea și valorificarea terenurilor degradate ale statului pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă.
Totodată, Guvernul afirmă că suspendarea altor două hotărâri întârzie transpunerea unor directive europene și menține riscul declanșării sau continuării procedurilor de infringement împotriva României, inclusiv în domeniul protecției habitatelor naturale și al reglementării echipamentelor radio în situații de urgență.
De asemenea, Executivul arată că suspendarea unei hotărâri privind Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin împiedică punerea în aplicare a unei legi adoptate de Parlament, care schimbă denumirea instituției în „Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă «Prof. univ. dr. Valeriu Tabără» Lovrin”. Potrivit Guvernului, neadoptarea actului „ar fi de natură să genereze necorelări legislative și dificultăți în aplicarea unitară a dispozițiilor legale”.
PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 HG-uriMarți, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea a formulat plângeri prealabile împotriva celor 12 hotărâri de guvern, susținând că Executivul interimar nu ar avea competența de a adopta astfel de acte normative cu impact major.
„Premierul demis Bolojan ar trebui să înțeleagă că, într-un stat de drept, respectarea legii nu este facultativă, este obligatorie. Anunț că Partidul Social-Democrat a depus ieri plângeri prealabile împotriva hotărârilor adoptate în ședința de guvern din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor 8 hotărâri contestate concomitent. Toate aceste 12 plângeri prealabile vizează depășirea limitelor constituționale și legale ale mandatului unui guvern demis. Promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu.
Guvernul României a aprobat vineri alocarea a 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor pentru lucrări urgente în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, menite să mențină în funcțiune Grupul 2 al centralei nucleare, în contextul scăderii debitului Dunării.
Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, după ședința de Guvern, acesta precizând că autoritățile analizează inclusiv posibilitatea scufundării unor barje.
„În acest sens, am alocat printr-o hotărâre de guvern astăzi o sumă de 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducţiunii dinspre Cernavodă, pentru a menţine, chiar în condiţiile de scădere a debitului Dunărei, nivelul apei în bazinul de aducţiune, de unde pompele care asigură pompajul apei pentru răcirea centralei îşi extrag apa, în aşa fel încât pe canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să avem un debit relativ constant”, a declarat vineri premierul.
Toate instituțiile implicate, de la Administrația Canalelor Navigabile și Apele Române până la structurile fluviale ale Armatei Române, desfășoară lucrări de dragare și analizează varianta scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal al Dunării către această zonă, a precizat Ilie Bolojan.
„Aceste decizii vor fi luate în zilele următoare, dar am asigurat finanţarea în aşa fel încât să putem acţiona, pentru că fiecare zi este importantă pentru a putea menţine în funcţiune grupul 2 de la Cernavodă”, a menţionat el.
Bolojan a atras atenția că investițiile în canalul Bala sunt foarte importante pentru viitorul proiectului nuclear de la Cernavodă. Potrivit premierului, fără aceste lucrări nu vor putea funcționa nici cele două reactoare noi, fiindcă este necesar un nivel al apei suficient pentru alimentarea sistemului de răcire.
„Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare. Am discutat cu domnul ministru Miruţă să dispună scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi şi să-l pună pe lista de priorităţi”, a menţionat premierul.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august, într-un moment în care debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valori normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi, spre 1.500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a devenit critic în zona din care Centrala Nucleară de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat, pentru protejarea pompelor și a echipamentelor, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii Dunării permit funcționarea în deplină siguranță.
Ce este, de fapt, starea de alertăStarea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când amploarea și evoluția unei situații de urgență impun un răspuns mai puternic și mai bine coordonat din partea statului.
Legislația prevede că măsura poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile și poate fi prelungită dacă factorii de risc se mențin. Sunt analizate amploarea și intensitatea crizei, viteza cu care aceasta evoluează, capacitatea autorităților de a răspunde și existența infrastructurii necesare pentru gestionarea situației.
Starea de alertă nu este același lucru cu starea de urgență prevăzută de Constituție. Nu presupune automat restrângerea circulației, închiderea unor activități, limitarea deplasărilor sau măsuri asemănătoare celor aplicate în timpul pandemiei.
De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, raționalizarea energiei electrice. Orice restricție obligatorie ar trebui stabilită separat, prin măsuri explicite, justificate și proporționale cu gravitatea situației.
În actuala criză, rolul principal al stării de alertă este de a permite coordonarea rapidă a instituțiilor din energie, transporturi, gospodărirea apelor și situații de urgență.
Ce măsuri poate lua acum GuvernulPrima intervenție concretă este legată de debitul Dunării. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru o lucrare temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Intervenția urmărește redistribuirea unei părți din apă către Dunărea Veche, astfel încât nivelul din zona Cernavodă să fie menținut peste pragurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare. Fondurile pot fi folosite pentru închirierea și mobilizarea utilajelor, transportul echipamentelor, executarea lucrărilor, măsurători și monitorizare.
Operațiunea trebuie realizată fără să fie afectate securitatea nucleară, navigația și mediul. Nu este vorba despre devierea permanentă a Dunării, ci despre o intervenție tehnică temporară, destinată unei situații hidrologice excepționale.
În paralel, autoritățile au cerut tuturor producătorilor disponibili să funcționeze la capacitate maximă. Vor fi utilizate centralele pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, precum și sistemele de stocare.
ANRE și Transelectrica urmează să autorizeze în regim accelerat capacitățile deja finalizate, astfel încât acestea să poată intra mai repede în producție. Guvernul estimează că, prin această procedură, sistemul ar putea câștiga încă aproximativ 100-200 MW pe termen foarte scurt.
Începând cu 1 august, aproape 300 MW de noi capacități fotovoltaice ar urma să intre în Sistemul Energetic Național.
De ce orele 20:00-23:00 sunt cele mai dificileProblema României nu este aceeași pe întreaga durată a zilei.
În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie. Situația se schimbă rapid după apus, când producția solară dispare, în timp ce consumul populației rămâne mare.
Intervalul critic este 20:00-23:00. Atunci sunt folosite intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria încă are un consum important.
România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7.000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW.
Rețeaua românească are o capacitate tehnică de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW, ceea ce înseamnă că există încă spațiu pentru importuri. Capacitatea tehnică nu garantează însă că energia va fi disponibilă în orice moment și la orice preț, mai ales când seceta și canicula afectează simultan mai multe țări din regiune.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumuluiPremierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să-și reducă voluntar consumul de energie în orele de seară.
Pentru populație, acest lucru poate însemna amânarea folosirii mașinii de spălat, a boilerului electric sau a altor aparate mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori puternici.
În cazul industriei, autoritățile vor discuta decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf. Ministerul Energiei a precizat că obiectivul este reducerea presiunii asupra sistemului și asigurarea cu prioritate a energiei pentru populație și serviciile esențiale.
Deocamdată, reducerea solicitată este voluntară. Premierul a precizat că autoritățile nu au decis în această etapă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali.
Există riscul unor pene de curent?Instituirea stării de alertă arată că riscul este suficient de important pentru ca statul să pregătească măsuri excepționale, dar nu înseamnă că întreruperile sunt inevitabile.
Transelectrica susține că Sistemul Energetic Național este stabil și că poate fi gestionat inclusiv scenariul în care ambele unități nucleare ar deveni temporar indisponibile. Importurile maxime estimate sunt, în acest moment, sub capacitatea tehnică a interconexiunilor României.
Totuși, marja de siguranță devine mai mică. Într-un sistem energetic, producția și consumul trebuie să fie egale în fiecare secundă. Dacă un reactor se oprește, o centrală pe gaze are o avarie sau importurile nu mai sunt disponibile, deficitul trebuie acoperit imediat din alte surse.
În scenariul cel mai nefavorabil, dacă producția internă, importurile și reducerile voluntare nu ar mai fi suficiente, operatorul de sistem poate ajunge la limitarea controlată a unor consumatori pentru a împiedica o avarie generalizată. Aceasta este însă o măsură tehnică de ultimă instanță, nu o decizie anunțată pentru luna august.
Consumatorii casnici și infrastructura critică – spitale, servicii de urgență, alimentări cu apă sau comunicații – ar avea prioritate față de consumurile industriale care pot fi întrerupte ori decalate.
România cere ajutor energetic UcraineiGuvernul încearcă să-și asigure și o rezervă externă suplimentară. Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să fie sprijinită, în orele de seară, cu energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească detaliile tehnice ale unui posibil ajutor de urgență.
Sprijinul nu ar presupune că România primește gratuit energie pe termen lung. Cel mai probabil ar fi vorba despre livrări temporare, coordonate între operatorii sistemelor energetice, în condițiile mecanismelor de urgență și ale pieței regionale.
Ce se întâmplă cu facturileStarea de alertă nu modifică automat prețul din contractele consumatorilor casnici. Ministerul Energiei a transmis că prețurile facturate populației rămân cele stabilite prin contractele aflate în vigoare.
Pe piața angro, însă, reducerea producției nucleare și hidro poate conduce la prețuri mai mari, în special seara. Energia nucleară are costuri relativ stabile, în timp ce energia importată sau produsă suplimentar în centrale pe gaze poate fi mai scumpă.
Efectele pot fi resimțite mai repede de firmele ale căror contracte sunt legate direct de prețurile pieței pentru ziua următoare. Pentru populație, costurile suplimentare suportate de furnizori pot influența ofertele viitoare, chiar dacă facturile nu cresc imediat.
Ce vulnerabilitate scoate la iveală crizaActuala situație arată că România nu se confruntă doar cu o problemă produsă de secetă, ci și cu o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din producția națională în anumite intervale. Ambele depind de aceeași sursă de apă și sunt amplasate în același punct al sistemului.
În același timp, seceta reduce producția hidrocentralelor. Energia solară ajută masiv în timpul zilei, dar nu poate acoperi vârful de consum de după apus fără suficiente baterii, hidrocentrale de acumulare sau centrale flexibile pe gaze.
Astfel, România poate avea surplus de energie la prânz și deficit doar câteva ore mai târziu. Această diferență explică de ce Guvernul insistă asupra reducerii consumului seara și asupra accelerării investițiilor în stocare.
Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, vineri, acuzațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, potrivit căruia șapte hidrocentrale ar fi fost blocate din cauza Ministerului Mediului.
Într-o conferință de presă susținută după ședința de Guvern, Bolojan a declarat că întârzierile sunt cauzate de procesele aflate pe rolul instanțelor și de contestațiile formulate împotriva acestor investiții.
Vineri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că va analiza proiectul prin care Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan intenționează să instituie starea de urgență energetică.
„Eu v-aș aduce aminte că în acest moment sunt șapte hidrocentrale care sunt blocate, pentru că doamna Buzoianu și cei de la USR s-au comportat iresponsabil. Când ai și aceste blocaje în construcția de hidrocentrale, probabil că justifică o intrare într-o situație de acest tip. Încă nu știu cum arată acel proiect sau ceea ce vor să aprobe în guvern, dacă au competențele legale să declare această stare de criză, cu alte cuvinte, care ar fi efectele”, a spus vineri Sorin Grindeanu.
Ilie Bolojan a respins această interpretare și a spus că situația este mai complexă.
„Scuzați-mă, e foarte simplu să vii cu acuze de natură politică în astfel de situații. Așa cum știți, există, din păcate, multe procese care au fost generate pe probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizații de mediu, de construire și așa mai departe”, a declarat premierul interimar.
Acesta a declarat că blocajele nu sunt provocate de Ministerul Mediului, ci de procedurile judiciare și de acțiunile celor care au contestat proiectele.
„Dar asta nu ține de Ministerul Mediului, ci ține de instanțe, ține de cei care au contestat aceste lucrări”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a mai precizat că proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție ar trebui finalizate, fiindcă ar contribui la creșterea producției de energie și la consolidarea sistemului energetic național.
„Și eu consider că odată ce o lucrare este realizată într-o proporție foarte mare, odată ce intervenția omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia rațională este să încheiem aceste lucrări și fiecare capacitate realizată în proporție de 70%, 80%, 90%, așa cum avem câteva capacități, odată intrată în producție, ar fi un aport suplimentar la o producție de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate și la echilibrarea sistemului național”, a afirmat Bolojan.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan.
„Vreau să fac o clarificare. Sunt în discuții diverse variante de natură tehnică. Nu se poate realiza blocarea brațului Bala. Discutăm de realizarea unor Epi-uri (dig de dirijare – n.r.), acum rămâne de văzut cum, de dirijare, care să împingă o parte din curent către Dunărea veche și și în speță să ajungă în zona reactorului. Deci este vorba de o analiză tehnică ce se face în perioada următoare în baza datelor culese din teren de către Administrația fluvială a Dunării de Jos și alte structuri de suport ale statului român care sprijină aceste activități. Dar repet: este în analiză devierea unei părți a debitului, fiindcă efectiv brațul Bala integral nu poate să fie oprit și nu se poate realiza un baraj. Este o analiză tehnică ce se face în aceste zile în funcție de datele pe care le vom avea, rămâne să se ia sau nu această decizie”, a precizat Sorin Rîndașu.
„Este însă extrem de important de subliniat mesajul premierului că în perioada următoare dificultatea esențială pentru România este legată de partea energetică, ținând cont de faptul că și țările din jur au probleme similare cu noi. Debitele Dunării sunt scăzute și în Ungaria, debitele Dunării sunt scăzute și în Serbia, iar prognoza pentru următoarele 10 zile indică o cvasistaționalitate, chiar cu o tendință de scădere. Deci, dacă astăzi la intrarea în țară avem 1.600 de metri cubi pe secundă, tendința este de scădere până la 1.500-1.450 de metri cubi pe secundă, chiar la vinerea viitoare”, a declarat oficialul ANAR, confirmând că ne apropiem de valorile minime istorice din ultimii 30 de ani.
Sorin Rîndașu a explicat faptul că reducerea debitului Dunării înseamnă concret a nivelului Dunării undeva la doi centimetri pe zi.
„Problema care se pune este dacă cu acest ritm de scădere Cernavodă poate să funcționeze în continuare sau nu. Și în momentul de față se analizează diverse alternative care, ținând cont de situația existentă, vă pot spune doar că sunt extrem, extrem de dificile”, a declarat oficialul ANAR.
„Se încearcă menținerea nivelelor la la Cernavodă a unor nivele comparabile cu cele din ziua de astăzi. Probabil, dacă se vor lua măsuri, se vor câștiga trei, cinci zile cu realizarea acestui Epi, folosind barje sau alte alte mijloace. Dacă există posibilitatea să se transporte piatră, asta este altceva, dar mă îndoiesc că vom găsi varianta cu piatra. Trei – cinci zile înseamnă o prelungire semnificativă în primă fază, ținând cont de situația actuală. Speranța este ca să atingem lucrurile, să funcționeze până la sfârșitul săptămânii viitoare, când, practic, în baza prognozelor, s-ar putea să avem o staționalitate la intrarea la intrarea în țară”, a detaliat Sorin Rîndașu.
„În momentul de față rămâne să discutăm și alte măsuri de suplimentare a debitelor din acumulările din țară. Din nefericire, nu poate să aducă un aport foarte mare. Este comparabil cu măsurile care se discută acuma. Ele, dacă vor fi luate, vor fi luate în mod complementar sau una după alta, una ajutându-se pe alta. Rămâne să se discute cu datele pe masă și abia după ce avem toate aceste informații se poate trage o concluzie și se poate face, se poate stabili care este ordinea acestor măsuri. Dar repet, în momentul de față sunt în analize toate aceste, toate aceste date”, a declarat Sorin Rîndașu înainte de întâlnirea de la Guvern.
Comandamentul Energetic, reunit în ședința joi după amiază, a stabilit că Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne pentru o perioadă în funcțiune, respectând total standardele de siguranță a echipamentelor, iar Sistemul Energetic este echilibrat .
Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, care are sub umbrela sa Dispecerul Energetic Național, dăduse anterior asigurări, tot joi, că sistemul electroenergetic național (SEN) este monitorizat continuu și funcționează în parametri de siguranță operațională. Comunicatul Transelectrica a fost transmis în contextul în care Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă continuă să funcționeze joi, deși autoritățile anunțaseră miercuri seara că urmează să fie închis azi, la fel ca și Unitatea 1, din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă va fi oprit.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW; în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Discuții privind un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru RomâniaPremierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
„Așa cum România, în situația în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat atunci când au fost nevoie cote de energie în regim comercial și Ucraina, tot în regim comercial, în condiții de piață, alocă aceste cote de energie și atunci când au capacitatea în rezervă, așa cum se întâmplă în această perioadă, au fost de acord să exporte practic energie electrică în România, în așa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic național”, a adăugat Bolojan.
Apel către populație pentru reducerea consumului de energie în orele de vârfEl a continuat spunând că „în plan intern, toate capacitățile pe care le avem în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz, dar și centralele pe cărbune, în așa fel încât să putem crește cu 100-200 MW producția din aceste surse de energie. De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seara în așa fel încât atunci când avem acest deficit de energie să avem aportul maxim și din acest sector de producție”.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a reduce consumul de energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat vineri un atac dur la adresa unor decizii ale instanțelor de judecată, despre care spune că blochează proiecte și măsuri administrative adoptate de autoritățile locale.
Într-o postare publicată pe Facebook, edilul afirmă că a ajuns la concluzia că alegerile pentru primării nu și-ar mai avea rostul, dacă hotărârile administrației pot fi suspendate în mod repetat de instanțe.
„Eu zic așa: hai să nu mai facem alegeri pentru primării. Pierdem timpul aiurea. Hai să lăsăm instanțele de judecată să conducă primăriile. Și să vă spun cum am ajuns la această concluzie, ca să înțelegeți absurdul situației și unde s-a ajuns”, și-a început Ciprian Ciucu mesajul.
Primarul Capitalei a prezentat trei exemple despre care spune că ilustrează modul în care hotărârile administrației locale sunt blocate în instanță.
Primul caz vizează o parcare de lângă Muzeul CFR, de pe Calea Griviței. Potrivit lui Ciucu, terenul aparține domeniului public, însă o firmă privată ar fi exploatat parcarea ani la rând fără a deține terenul și fără investiții.
„Acolo, pe domeniul public, o firmă privată face bani de mai mulți ani, fără a deține terenul. A pus o barieră, nu a investit nimic. Încă o mânțocărie în orașul abuzat de manțocăreli”, a afirmat edilul.
Acesta susține că administrația a decis transformarea zonei într-o parcare publică, cu arbori și spații verzi. Compania de Parking era gata să intervină, dar astăzi, „Tribunalul a suspendat avizul Comisiei Tehnice de Circulație emis pentru această parcare, la solicitarea acelei firme private care «opera» acolo tot o parcare, dar fără acte și fără aviz”, spune Ciucu.
Al doilea exemplu invocat de primarul Capitalei se referă la reorganizarea traseelor STB. El spune că, din cauza dificultăților financiare ale societății de transport, a cerut Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) optimizarea unor costuri, astfel încât liniile din afara Capitalei să nu mai ajungă până în centrul orașului.
„Cum situația financiară a STB este în plop, iar plopul levitează la mari înălțimi, efectiv serviciul public nu mai este sustenabil din punct de vedere bugetar… cer ADI TPBI să optimizeze anumite costuri, iar liniile din afara Bucureștiului să nu mai intre până în centrul orașului, pentru că PMB și bucureștenii le decontează și nu mai avem de unde”, a explicat acesta.
Ciprian Ciucu susține că măsura respecta bunele practici europene, potrivit cărora liniile periurbane ar trebui să se oprească în apropierea stațiilor de metrou sau tramvai, și că ar fi adus economii de peste 20 de milioane de lei anual.
„Tribunalul Ilfov, în urma unei plângeri făcute de un politician local dintr-o comună din Ilfov (care caută glorie politică pe banii bucurestenilor), a suspendat decizia, iar acum autobuzele intră din nou până în centru. Costă, poluează, aglomerează”, a scris primarul.
Cea de-a treia speță se referă la reorganizarea aparatului administrativ al Primăriei Capitalei.
Ciprian Ciucu spune că instituția nu fusese reorganizată, deși exista această obligație legală de aproape doi ani, iar noua hotărâre „scădea numărul de posturi cu aproximativ 20%. La peste o lună de la adoptarea hotărârii, după ce aceasta își produsese deja efectele, hotărârea este suspendată.”
„Pentru ca o hotărâre să poată fi suspendată trebuie îndeplinite simultan două condiții: (1) să fie vădit ilegală și (2) să producă un prejudiciu material. Instanța a afirmat că acea hotărâre de Consiliu trebuia să urmeze niște pași prevăzuți pentru hotărârile cu caracter general. Deși oricine din țara asta știe că reorganizările nu sunt regulamente de salubritate sau de parcări și NU au caracter general. Nicăieri în România!”, a susținut Ciucu.
El a mai spus că instanța a apreciat că „sindicatul va înregistra un prejudiciu” prin pierderea unor membri și a cotizațiilor, deși, potrivit edilului, acest argument nu fusese invocat în acțiunea depusă.
„Iar acum stăm cu Primăria nereorganizată, cu posturile blocate și cu oameni neîncadrați pe funcții. Pentru că hotărârea nu a fost suspendată imediat, ci după mai bine de o lună, timp în care și-a produs efectele”, a precizat primarul.
„Acestea sunt doar trei spețe grăitoare din care ne putem da seama că pare să fi devenit caduc și inutil să mai avem primari, consilii locale și primării. Putem decide totul și orice în instanță.”
Printre obiectele donate se numără o mănușă de box cu autograf, centura de campion național cucerită în 1999, cupa primită pentru distincția „Cel mai tehnic pugilist”, precum și două fotografii reprezentative din cariera sa.
Potrivit reprezentanților muzeului, sâmbătă, de la ora 13:00, Lucian Bute va vizita Muzeul Național de Istorie a României și va participa la un tur ghidat al expoziției „Tezaurul Istoric al României”.
Lucian Bute este unul dintre cei mai valoroși pugiliști din istoria României.
Născut la Pechea (județul Galați), el a cucerit titlul mondial IBF la categoria supermijlocie în 2007, centură pe care a apărat-o cu succes de nouă ori până în 2012, fiind unul dintre cei mai longevivi campioni ai categoriei. În cariera profesionistă a înregistrat 32 de victorii, dintre care 25 prin knockout, și cinci înfrângeri.
Înainte de trecerea la profesioniști, Bute a obținut medalia de bronz la Campionatele Mondiale de box pentru amatori din 1999 și a câștigat Jocurile Francofoniei din 2001.
Bute s-a stabilit în Canada în 2003, unde și-a construit cariera profesionistă. În 2012, acesta a obținut și cetățenia canadiană, păstrând-o totodată și pe cea română.
De asemenea, în 2021 a fost inclus în Panteonul Sporturilor din Québec, ca recunoaștere a performanțelor sale remarcabile.
Un autoturism a ieșit în afara carosabilului, vineri după-amiază, pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca, pe direcția spre Apahida. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj (ISU Cluj), în accident a fost implicat un singur autovehicul.
La sosirea echipajelor de intervenție, două fetițe de aproximativ 10 ani se aflau în stop cardio-respirator, iar salvatorii au început imediat manevrele de resuscitare. În același timp, pompierii au extras din autoturism o femeie de aproximativ 50 de ani și un copil de aproximativ 6 ani.
Toate cele patru victime sunt în stare gravăISU Cluj a anunțat ulterior că cele două minore au răspuns manevrelor de resuscitare, prezintă semne vitale și au fost transportate la spital. Celelalte două victime, femeia și copilul de 6 ani, au fost, de asemenea, transportate la spital.
Potrivit autorităților, toate cele patru victime sunt în stare gravă.
Echipaje SMURD și SAJ intervin la fața loculuiLa intervenție participă pompierii Detașamentului 1 Cluj-Napoca, cu două autospeciale cu modul de descarcerare, două ambulanțe SMURD de terapie intensivă mobilă, un echipaj SMURD pe motocicletă și două ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean.
Intervenția este în desfășurare, iar informațiile vor fi actualizate pe măsură ce autoritățile comunică noi date.
