Cele două inițiative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025, sub semnătura deputatelor Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.
Primul proiect prevede majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc, de la 18 la 21 de ani. Acest proiect fost adoptat de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri.
Al doilea proiect stabilește interdicția de difuzare în mediul online, în intervalul orar 06:00-24:00, a oricărui tip de conținut audio, video, imagini care promovează jocurile de noroc. De asemenea, ar fi interzisă în mediul online difuzarea de publicitate și reclame pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care pot încuraja, datorită notorietății, participarea la astfel de jocuri.
Al doilea proiect a fost adoptat de Senat cu 90 de voturi pentru, 9 contra și 10 abțineri.
Proiectele merg la Camera Deputaților, for decizional.
„În perioada ianuarie–decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro”, arată BNR. La finalul anului, datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro (aproape 78,9% din total), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 47,916 miliarde euro (circa 21,1% din total), în creștere cu 1,6% față de finalul lui 2024.
Pe cap de locuitor: raportată la o populație rezidentă de 19,036 milioane, datoria pe cap de român, conform calculelor Mediafax este de aproximativ 11.943 euro/persoană ( 60.900 lei/persoană). Comparată cu bugetul statului: în euro, datoria externă totală este aproximativ 1,75 ori veniturile bugetare și 1,43 ori cheltuielile bugetare (folosind valorile anuale raportate pentru 2025 și conversia la cursul de la 31.12.2025).
În același timp, contul curent al balanței de plăți a înregistrat în 2025 un deficit de 30,127 miliarde euro, în creștere față de 28,853 miliarde euro în 2024. În structură, deficitul balanței bunurilor a fost mai mic cu 637 milioane euro, excedentul balanței serviciilor a fost mai mare cu 369 milioane euro, însă balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 419 milioane euro, potrivit BNR.
Datele băncii centrale mai arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 8,153 miliarde euro în 2025, față de 5,602 miliarde euro în 2024. Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă de 1,968 miliarde euro.
Pe partea de indicatori de lichiditate și vulnerabilitate externă, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,2% în 2025, de la 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6 luni la 31 decembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 104,8% la finalul lui 2025, ușor peste nivelul de 103,6% raportat la 31 decembrie 2024.
„Dacă guvernul nu adoptă o poziție clară, președintele poate fi prezent în calitate de observator”, a spus consilierul, pentru Radio Wnet, referindu-se la declarația de săptămâna trecută a premierului Donald Tusk, conform căreia Polonia nu se va alătura deocamdată Consiliului pentru Pace.
Saryusz-Wolski a subliniat că, din cauza tensiunii dintre premier și președinte, similară cu cea din Polonia, premierul italian Giorgia Meloni va fi prezentă și ea în calitate de observator la prima reuniune a Consiliului pentru Pace.
„Polonia este foarte interesată de securitate și pace, prin urmare ar trebui să fie prezentă în toate aceste organisme cât mai mult posibil”, a subliniat Saryusz-Wolski.
Consilierul prezidențial a numit contrar intereselor statului polonez faptul că „isteria antiamericană care a izbucnit în Europa de Vest s-a extins la politicienii din coaliția guvernamentală poloneză”.
Karol Nawrocki a criticat săptămâna trecută faptul că guvernul condus de Donald Tusk nu a formulat o poziție specifică cu privire la Consiliul pentru Pace și nu a transmis o analiză către Președinte. El a cerut guvernului să facă o propunere concretă, bazată pe fapte.
Saryusz-Wolski a fost întrebat și despre declarația președintelui polonez de duminică, conform căreia Polonia „trebuie să înceapă să-și dezvolte propriul potențial nuclear în conformitate cu toate reglementările internaționale”.
„Unele țări au arme nucleare, dar nu recunosc acest lucru, iar unele țări, precum Iranul și Suedia, ar putea să o aibă în curând”, a argumentat Saryusz-Wolski.
„Amenințarea Poloniei este similară cu cea a Israelului în Orientul Mijlociu” și, prin urmare, „trebuie să fie pregătită să dețină arme nucleare în cazul în care situația de securitate se schimbă radical”, a argumentat Saryusz-Wolski.
Cele mai recente date arată că 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE în 2024, cu 440 mai puțin decât în 2023. Aceasta reprezintă o reducere de 2%, considerată un progres semnificativ, mai ales ținând cont de creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul UE.
De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivel UE au scăzut cu 12%, însă această îmbunătățire ascunde diferențe majore între statele membre. Numai câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% până în 2030.
Spania se află sub media UE privind decesele rutiere în 2024, ceea ce s-a tradus în 37 de decese la un milion de locuitori, o cifră mai mică decât media Uniunii Europene (UE), deși această țară a înregistrat o îmbunătățire a cifrelor sale, insuficientă pentru a atinge obiectivul stabilit de Bruxelles pentru 2030.
Unele state, precum Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au avut doar îmbunătățiri marginale. În 2024, Suedia a avut cea mai mică rată, cu 20 de decese la un milion de locuitori, iar România cea mai mare, cu 78 de decese la un milion.
România pregătește rețeaua națională de camere fixe de control al vitezeiPentru a înțelege mai bine tendințele, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a urmări indicatori cheie legați de siguranța rutieră. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențe semnificative între țări.
Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.
România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.
Prioritizarea siguranței rutiere rămâne responsabilitate naționalăSchimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.
În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.
Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030.
România, Bulgaria și Grecia încă în urmăÎn schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.
Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.
Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.
Uciderea unui tânăr activist naționalist în Lyon a reaprins tensiunile dintre taberele politice radicalizate din Franța și a declanșat acuzații grave la adresa partidului La France Insoumise, condus de Jean-Luc Mélenchon. În paralel, eurodeputatul Raphaël Glucksmann susține că o nouă alianță între stânga social-democrată și LFI, în perspectiva prezidențialelor din 2027, este „de neconceput”, invocând „brutalizarea” dezbaterii publice și responsabilitatea liderilor care „incită la ură”.
Atac în apropierea unei conferințe universitareVictima, Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, a murit sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat joi, 12 februarie, în jurul orei 18:00, în apropierea locului unde avea loc o conferință la o facultate din Lyon. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup de militanți de extremă stânga, descriși drept „antifa”, fiind doborât la pământ și lovit cu pumnii și picioarele în mai multe zone ale corpului, inclusiv la nivelul feței.
Înaintea incidentului, Deranque și mai mulți apropiați ar fi intervenit pentru a escorta colectivul naționalist de femei Némésis, care protesta împotriva unei conferințe susținute de eurodeputata Rima Hassan. Protestatarii ar fi afișat un banner cu mesajul „Islamo-stânga, ieșiți din universitățile noastre”.
Hemoragie cerebrală și deces după intrarea în comăConform informațiilor prezentate, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală. Deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior de o ambulanță în jurul orei 20:00, într-o stare critică. A intrat în comă după internare și a decedat două zile mai târziu.
Tânărul era descris ca activist nationalist de extremă dreapta, apropiat de grupul Allobroges Bourgoin și recent convertit la catolicism tradiționalist în cadrul organizației Academia Christiana.
Suspect: asistent al unui deputat LFI. Acces suspendat în Adunarea Națională
Ancheta este în desfășurare, iar printre suspecți se află Jacques-Elie Favrot, asistent parlamentar al deputatului LFI Raphaël Arnault. Președinta parlamentului Franței, Yaël Braun-Pivet, a anunțat suspendarea accesului lui Favrot în camera legislativă.
Prin intermediul avocatului său, Favrot „neagă în mod oficial” orice responsabilitate și afirmă că va intenta procese pentru calomnie împotriva celor care îl acuză de implicare în moartea tânărului. Totodată, el s-a suspendat din funcția de asistent parlamentar pe durata investigației, invocând amenințări cu moartea primite din partea extremei drepte.
În același timp, în spațiul public sunt menționate posibile legături cu militanți din gruparea Jeune Garde Antifasciste, despre care se afirmă că ar fi fost fondată de Arnault și ar fi fost dizolvată vara trecută de Ministerul de Interne al Franței.
Radicalizare alimentată de conflictul din GazaCazul are loc pe fondul unei radicalizări vizibile a confruntării politice în Franța, despre care se spune că s-a intensificat în ultimele luni, în special în contextul războiului din Gaza. Potrivit informațiilor prezentate, imediat după 7 octombrie, LFI s-a poziționat ferm pro-cauza palestiniană și a fost criticată pentru ezitarea de a califica masacrele din acea zi drept acte de terorism, precum și pentru faptul că nu s-ar fi distanțat suficient de reprezentanți Hamas.
De asemenea, sunt reamintite episoade anterioare din campusuri universitare, unde conferințele pro-palestiniene au stârnit reacții puternice pro și contra. În acest context, este citată și o remarcă atribuită lui Mélenchon, făcută la o ocazie anterioară, considerată acum de criticii săi drept un exemplu de escaladare verbală.
Ministrul de interne Laurent Nuñez a vorbit despre „legături extrem de puternice” între LFI și Jeune Garde, subliniind posibila implicare a unor membri ai grupului în atacul mortal.
Ruptură în stânga: Glucksmann exclude o alianță cu LFIPe lângă acuzațiile venite dinspre dreapta și din zona guvernamentală, condamnări ale climatului de violență și agresivitate se aud și din interiorul stângii. Într-o intervenție la RTL, Raphaël Glucksmann a denunțat „brutalizarea dezbaterii publice” și a vorbit despre „responsabilitatea” liderilor politici care ar „adăuga gaz pe foc”, menționându-i explicit pe Mélenchon și Rima Hassan. În consecință, el a calificat drept „de neconceput” o alianță între stânga social-democrată și LFI în perspectiva prezidențialelor din 2027, pe fondul tensiunilor tot mai acute dintre aripile extreme.
Investigația privind moartea lui Quentin Deranque continuă, iar autoritățile urmează să stabilească exact circumstanțele atacului, identitatea tuturor participanților și eventualele responsabilități penale.
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”.
„Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan.
Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023.
„Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan.
Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an.„Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan.
Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut.
„Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan.
Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate.„Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului.„Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan.
Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Potrivit unei analize publicate de Politico, nemulțumirile vizează în special modul în care președintele francez Emmanuel Macron își respectă angajamentele privind consolidarea apărării europene.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat într-un interviu acordat radioului public german că Franța trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, chiar dacă acest lucru presupune reduceri în alte sectoare bugetare. Oficialul german a subliniat că autonomia strategică europeană nu poate fi atinsă fără eforturi financiare concrete la nivel național.
Disputa privind cheltuielile de apărareWadephul a criticat solicitările Parisului privind euroobligațiunile sau un sistem comun de împrumuturi la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, susținând că fiecare stat trebuie să își creeze propriul spațiu fiscal.
„Oricine vorbește despre suveranitate europeană trebuie să acționeze în consecință în propria țară”, a afirmat ministrul german.
Declarațiile sale riscă să alimenteze tensiunile deja existente dintre cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron, care s-au confruntat public în repetate rânduri pe teme precum comerțul, împrumuturile comune și strategia de apărare.
Reacția Parisului: Autonomia strategică europeană nu este doar retoricăComentariile venite de la Berlin nu au fost bine primite la Paris. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a amintit că Franța și-a dublat bugetul de apărare din 2017 până în prezent.
„O ambiție franco-germană puternică este absolut necesară pentru apărarea europeană”, a declarat acesta, subliniind că autonomia strategică europeană rămâne un obiectiv comun.
Germania, care nu deține arme nucleare, se bazează pe capacitățile Franței, dar și pe sprijinul Statelor Unite. Wadephul a avertizat că renunțarea la alianța transatlantică ar fi periculoasă, afirmând că „fără umbrela nucleară și informațiile americane, Europa ar fi vulnerabilă”.
Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania estima cheltuieli de aproximativ 2,4%, semnalând o schimbare semnificativă de politică după invazia Rusiei în Ucraina.
