Alături de Lună, Marte este una dintre cele mai explorate și studiate planete de către omenire. Planeta Roșie este și cea mai asemănătoare cu Pământul din Sistemul Solar, motiv pentru care cercetarea ei este esențială, atât pentru a înțelege cum funcționează planetele, cât și pentru a afla dacă ar putea susține viața umană, scrie El Economista.
În cazul agenției spațiale americane NASA, din 2020 este activ pe Marte un vehicul robotizat numit Perseverance, care se ocupă de explorarea în profunzime a planetei. În toți acești ani, roverul a fost esențial pentru numeroase descoperiri și observații.
Cea mai recentă dintre ele este o imagine cu un cer senin pe Marte, care arată planeta într-un mod nemaivăzut până acum. Există însă un detaliu important: fotografia este una compusă, realizată dintr-un total de 96 de imagini diferite captate de Perseverance într-o zonă cunoscută sub numele de „Falbreen”.
„Cerurile, relativ lipsite de praf, oferă o vedere clară asupra terenului marțian. Iar în acest mozaic, am accentuat contrastul culorilor, ceea ce scoate în evidență diferențele dintre sol și cer”, spune Jim Bell, cercetător principal al sistemului Mastcam-Z de la Universitatea de Stat din Arizona, din Tempe.
Echipa științifică a misiunii Perseverance afirmă că zona Falbreen prezintă un interes special, deoarece ar putea fi unul dintre cele mai vechi terenuri pe care roverul le-a explorat până acum.
Administrația spaniolă a dat în judecată companiile Vueling, Volotea și Ryanair pentru că percep taxe suplimentare pentru bagajele de mână, iar disputa a ajuns acum pe masa instanței europene, scrie El Economista.
Judecătorul Miguel Herrero Liaño a trimis, pe 22 mai, o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a stabili cum trebuie interpretat regulamentul european. Mai exact, acesta vrea să afle dacă operatorii aerieni pot percepe costuri suplimentare pentru bagajele de mână de tip troller, după ce asigură gratuit un bagaj mic care încape sub scaun.
Documentul arată că hotărârea Curții din 2014 nu a lămurit pe deplin situația, deoarece stabilea doar că bagajul de mână considerat „indispensabil” pentru pasager trebuie să fie gratuit.
Procesul a pornit după ce Ministerul Public a reclamat practicile companiilor aeriene. Acestea permit pasagerilor să transporte gratuit un bagaj de dimensiuni reduse, cu condiția să încapă sub scaun. Orice alt bagaj mai mare, care trebuie depozitat în compartimentele de deasupra, implică însă un cost suplimentar.
Procurorii au cerut anularea acestor condiții, considerând că orice bagaj de mână ar trebui să fie gratuit, atât timp cât respectă cerințele rezonabile privind greutatea, dimensiunile și siguranța.
Companiile aeriene invocă libertatea de a stabili prețurileOperatorii aerieni susțin însă că legislația europeană le oferă libertatea de a-și stabili tarifele. Ei argumentează că, dacă toți pasagerii ar veni cu bagaje mari în cabină, nu ar exista suficient spațiu pentru toate.
În plus, companiile amintesc că instanța europeană a decis deja că doar bagajul „indispensabil” trebuie transportat gratuit. Acestea mai susțin că legislația spaniolă le dezavantajează în competiția din Uniunea Europeană, deoarece în alte state nu există astfel de restricții.
Bruxelles-ul și Parlamentul European, poziții diferiteSituația este complicată și de pozițiile diferite la nivel european. Parlamentul European a adoptat, pe 4 octombrie 2023, o rezoluție în care a stabilit că libertatea companiilor aeriene de a fixa prețuri „nu include bagajul de mână”.
În schimb, Comisia Europeană a deschis în 2025 o procedură de infringement împotriva Spaniei, considerând că interdicția de a taxa bagajele de mână suplimentare încalcă regulamentul european privind serviciile aeriene.
Judecătorul spaniol solicită acum Curții de Justiție să stabilească limitele clare: dacă este permisă o structură de tarife în care biletul de bază include doar un bagaj mic, iar alte opțiuni, mai scumpe, permit transportul bagajelor în compartimentele de deasupra scaunelor.
De asemenea, instanța întreabă dacă aceste clauze prin care se percep taxe pentru bagajul de mână suplimentar pot fi considerate abuzive.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene ar putea avea un impact major asupra modului în care companiile aeriene din Europa își stabilesc prețurile și asupra drepturilor pasagerilor.
Pe ordinea de zi a CCR se află obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea OUG nr. 21/2026 pentru modificarea și completarea OUG nr. 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE.
Sesizarea a fost formulată de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE, precum și de deputați neafiliați.
În sesizarea transmisă CCR, autorii au reclamat că ordonanța nu se limita la aplicarea programului SAFE, ci modifica și legislația din alte domenii, precum PNRR.
Guvernul a susținut că ordonanța este necesară pentru realizarea rapidă a unor investiții în industria de apărare, prin programul SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii declarate strategice.
„Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a transmis atunci Guvernul.
Separat, CCR are programată pe 10 iunie și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE.
Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare presupune alocarea către România a unei sume de 16,68 miliarde Euro pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală, precum și pentru infrastructură duală.
„Comisia a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte. Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă”, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Evaluarea specifică pentru primăvara acestui an cuprinde modul în care statele membre au respectat cadrul bugetar UE. Potrivit sursei citate evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.
Comisia a evaluat și implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară.
Recomandări pentru țara noastrăAstfel, Raportul de țară pentru România din 2026 vine cu o serie de recomandări pentru ca țara noastră să ajungă la un echilibru financiar.
În primul rând, țara noastră trebuie să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv.
Potrivit Comisiei Europene, România trebuie să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Guvernul trebuie să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.
De asemenea, în Energie este nevoie de stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică.
Comisia cere implementarea reformei pensiilorÎn ceea ce privește finanțele publice, Comisia Europeană cere în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.
De asemenea, Guvernul trebuie să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit.
Comisia Europeană își dorește și continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, dar și să susțină ritmul de implementare al politicii de coeziune.
Statul român trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.
De asemenea, România trebuie să aibă o administrație publică mai eficientă la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional.
România trebuie să faciliteze, de asemenea, investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur, potrivit Comisiei Europene.
O altă cerință este punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru companiile de stat.
Cerințe și în domeniul MunciiÎn domeniul muncii, statul trebuie să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie, dar și să abordeze deficitul de competențe al celor care intră pe piața muncii.
Statul român trebuie să reducă, de asemenea, riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
În prima etapă a calendarului european, statele membre ale UE discută planurile lor economice și bugetare și convin asupra priorităților esențiale. În a doua parte a ciclului, cunoscută sub denumirea de „semestru național”, se preconizează că statele membre aliniază politicile naționale, în special bugetele naționale pentru anul următor. În plus, Comisia Europeană poartă un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, pe întreg parcursul anului, potrivit sursei citate.
Polițiștii din cadrul Secției 2 Poliție Vama Veche – 2 Mai au fost sesizați, miercuri, în jurul orei 16:00, printr-un apel la 112, cu privire la producerea unui accident în localitatea Limanu.
Oamenii legii care au intervenit la fața locului au găsit un băiat în vârstă de 9 ani care se blocase sub un capac de canalizare.
La locul incidentului a intervenit un echipaj medical, însă cadrele medicale nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața copilului, fiind constatat decesul acestuia.
„trupul neînsuflețit va fi transportat la morgă în vederea efectuării autopsiei, pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului. În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă”, mai transmit polițiștii constănțeni.
La început, răspunsurile au mers în direcții clasice, cu Grecia și Italia printre cele mai des menționate destinații. Pe măsură ce au fost intervievați tot mai mulți trecători, România a început însă să apară din ce în ce mai des, până când a devenit una dintre cele mai apreciate țări.
„Poate România. Cu siguranță, da. Sunt foarte prietenoși, vorbesc mult și ușor cu toți englezii.”
Unii dintre cei intervievați au vorbit din experiențe recente, după vizite în țara noastră.
„Am fost acum câteva săptămâni și a fost uimitor.”
Alții au făcut chiar comparații directe cu alte destinații populare din Europa.
„Italienii și românii, dar aș spune că românii sunt mai primitori.”
Impresiile au fost completate de remarci simple, dar sugestive, despre comportamentul de zi cu zi al românilor.
„Chiar trebuie să menționez România. Oamenii de acolo sunt foarte, foarte primitori. Îți zâmbesc când treci pe lângă ei.”
România, tot mai vizibilă în percepția turiștilorChiar dacă țări precum Grecia, Italia sau Spania rămân în topul preferințelor turiștilor, apariția constantă a României în astfel de discuții arată o schimbare de percepție.
În ultimii ani, tot mai mulți străini care ajung în România vorbesc despre ospitalitatea localnicilor, iar astfel de reacții spontane confirmă experiențele directe ale celor care au vizitat țara.
„În urma activităților desfășurate și a probatoriului administrat în cauză, în cursul acestei seri, un bărbat, de 57 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Mureș. Acesta urmează să fie prezentat magistraților, cu propunere legală”, transmite IPJ Mureș.
Fostul preot a fost reținut după ce autoritățile din Mureș au pus în aplicare, tot miercuri, două mandate de percheziție domiciliară.
„Cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz, în vederea documentării întregii activități infracționale și pentru stabilirea cu exactitate a stării de fapt și de drept”, se mai arată în informarea autorităților.
Cristian Pomohaci este o figură publică cunoscută atât din zona muzicii populare, cât și din fostul său statut clerical. De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu mai multe controverse și dosare penale.
În trecut, acesta a mai fost vizat într-o anchetă privind relații cu minori, dosar clasat în 2019 pe motiv de prescripție, potrivit informațiilor publice.
De asemenea, în 2020, Pomohaci a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, într-un dosar legat de veniturile obținute din activități de închiriere.
În plan bisericesc, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a transmis în 2026 o circulară prin care a reiterat că fostul preot nu mai are calitate clericală și nu mai este recunoscut de Biserica Ortodoxă Română
Documentul a fost citit în mai multe parohii din județele Alba și Mureș și avertiza credincioșii să nu participe la presupuse slujbe sau servicii religioase oficiate de acesta.
