Anchetatorii cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Mașini furate din Europa și transformate în „clone”Potrivit DIICOT, investigațiile au arătat că, în perioada 2024 – iunie 2026, în județul Prahova a funcționat o rețea care ar fi obținut profituri importante din comercializarea unor autoturisme de lux. Acestea proveneau din furturi comise în state ale Uniunii Europene sau din contracte de leasing fraudate.
Conform procurorilor, membrii grupării ar fi cumpărat vehiculele și le-ar fi modificat datele de identificare pentru a le atribui identitatea unor autoturisme similare, înmatriculate legal.
Sub coordonarea liderului grupării, suspecții ar fi vândut ulterior mașinile în România folosind documente falsificate. Ancheta a stabilit că pentru justificarea provenienței autoturismelor ar fi fost folosite formulare autentice emise în Spania și Austria, în care erau modificate datele de identificare.
Potrivit anchetatorilor, vehiculele vizate erau sustrase prin metode precum descuierea electronică, duplicarea cheilor sau atacuri de tip „relay”. Alte autoturisme ar fi fost obținute prin înșelăciune. După aducerea lor în România sau în state vecine, suspecții ar fi modificat seriile de identificare și ar fi gravat altele noi, corespunzătoare unor vehicule similare, de aceeași marcă, culoare și an de fabricație.
Autoturismele erau înmatriculate și vândute cumpărătorilor de bună-credințăMașinile astfel „clonate” erau prezentate la diferite reprezentanțe ale Registrului Auto Român pentru obținerea documentelor necesare înmatriculării. După finalizarea procedurilor, autoturismele erau scoase la vânzare, în principal prin intermediul rețelelor de socializare.
Anchetatorii susțin că vehiculele erau cumpărate de persoane de bună-credință, care nu cunoșteau proveniența reală a acestora. Plățile se făceau atât în numerar, cât și prin transfer bancar, iar sumele obținute erau împărțite între membrii grupării.
Pentru a ascunde circuitul banilor, suspecții ar fi folosit frecvent persoane apropiate, inclusiv membri ai familiei sau cunoscuți, pe numele cărora erau încasate sumele provenite din vânzări.
Prejudiciu de peste 800.000 de euroPotrivit investigațiilor, numai în perioada 2024-2025, gruparea ar fi provocat un prejudiciu de peste 800.000 de euro mai multor persoane vătămate.
Persoanele vizate de anchetă sunt audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești.
Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor criminaliști și al luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale din Prahova, precum și al structurilor de poliție din Bistrița-Năsăud, Argeș, Teleorman, Ialomița, Ilfov și București. La operațiune participă și jandarmi ai Grupării Mobile „Matei Basarab” Ploiești.
DIICOT precizează că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile procesuale prevăzute de lege.
Potrivit informațiilor publicate de Il Post, guvernul ucrainean a comandat 25.000 de roboți în prima jumătate a acestui an și alte 25.000 pentru a doua jumătate. Numărul este de patru ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut, iar pentru 2027 sunt luate în calcul comenzi și mai mari, subliniază Il Post.
Roboții luptă deja pe frontSistemele sunt folosite în principal pentru apărarea pozițiilor ucrainene, însă unele au participat deja la operațiuni ofensive. Potrivit armatei ucrainene, astfel de platforme au fost implicate în luptele din zona Kupiansk, în estul țării. În alte cazuri, roboții au fost utilizați pentru atacarea pozițiilor rusești sau pentru determinarea unor militari ruși să se predea prin intermediul unor difuzoare montate pe vehicule. Ofițerii ucraineni spun că fiecare robot este controlat de doi operatori umani: unul se ocupă de deplasare, iar celălalt de armament.
Ecranul de control al unui robot militar, Ucraina. Sursa foto: X
Roboții sunt echipați cu sisteme de inteligență artificială capabile să detecteze mișcări și să identifice soldați sau vehicule inamice. Totuși, decizia de a deschide focul rămâne în mâinile operatorului uman. „Nu vrem să devină ca Terminator”, a explicat un ofițer ucrainean citat de publicația italiană. Sistemele actuale funcționează mai degrabă ca un asistent de luptă care observă, urmărește și recomandă ținte, fără a putea acționa autonom.
Frontul s-a transformat într-o „zonă a morții”Potrivit militarilor ucraineni, conflictul a intrat într-o nouă etapă dominată de drone. Între pozițiile celor două armate există o fâșie de teren contestată, supranumită de ucraineni „kill zone”. Acolo orice mișcare este observată rapid de drone și poate fi lovită în câteva minute. În aceste condiții, tancurile și vehiculele clasice sunt din ce în ce mai vulnerabile, iar roboții de mici dimensiuni, electrici și greu de observat, oferă avantaje importante.
Un detaliu care ilustrează schimbarea naturii războiului este modul de operare al roboților. Aceștia sunt controlați cu joystick-uri similare celor folosite la consolele Xbox și PlayStation, o alegere deliberată a producătorilor ucraineni. Mulți dintre operatori fac parte din generația care a crescut jucând jocuri video, iar adaptarea la aceste sisteme este rapidă.
Starlink a devenit esențial pentru roboții de luptăSpre deosebire de dronele aeriene, roboții tereștri au dificultăți în utilizarea comunicațiilor radio din cauza reliefului și a obstacolelor de la sol. Din acest motiv, fiecare platformă este echipată cu terminale Starlink, rețeaua de internet prin satelit dezvoltată de compania lui Elon Musk. Conexiunea permite controlul vehiculelor de la zeci de kilometri distanță și reprezintă una dintre componentele critice ale sistemului.
„Roboții nu sângerează”Pe lângă rolul militar, programul are și o miză socială majoră. Ucraina se confruntă cu dificultăți tot mai mari în recrutarea și menținerea efectivelor pe front. Astfel, conducerea armatei încearcă să reducă expunerea soldaților în cele mai periculoase zone. Comandantul Corpului 3 de Armată, Andrii Bilețki, a declarat că obiectivul este ca până în 2027 aproximativ o treime dintre militarii aflați în prima linie să fie înlocuiți de sisteme robotizate. „Conceptul fundamental este simplu: roboții nu sângerează”, au explicat militari ucraineni implicați în program.
Robot militar ucrainean DevDroid TW 12. Sursa foto: X
Experții avertizează că este prea devreme pentru a spune dacă planul Kievului va avea succes la scară largă. Totuși, amploarea investițiilor și ritmul dezvoltării sugerează că Ucraina devine unul dintre primele laboratoare ale războiului robotizat modern, într-un conflict în care tehnologia, inteligența artificială și automatizarea joacă un rol tot mai important.
Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabilă joi, 4 iunie, între orele 12:00 și 23:00. Sunt vizate cea mai mare parte a Munteniei, estul Olteniei și sud-vestul Moldovei. Printre zonele aflate sub avertizare se numără Bucureștiul și județele Argeș, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Ialomița, Olt, Prahova, Teleorman, Vâlcea și Vrancea.
Potrivit meteorologilor, în intervalul avertizat vor fi perioade cu averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și, pe alocuri, vijelii cu rafale de 50–70 km/h. De asemenea, este posibilă grindină de mici și medii dimensiuni. În intervale scurte, de una până la trei ore, sau prin acumulare, cantitățile de apă vor ajunge la 15–25 l/mp, iar izolat pot depăși 30–40 l/mp.
ANM precizează că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea pe arii restrânse și în restul țării, iar mesajul poate fi actualizat în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor.
Pentru Capitală, prognoza specială arată că vremea va fi în general instabilă în intervalul 04 iunie, ora 09:00 – 23:00. Cerul va avea înnorări temporar accentuate, vor fi averse ce pot cumula 15–20 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii cu viteze de 50–70 km/h și posibil grindină. Temperatura maximă se va situa în jurul valorilor de 25–26 de grade.
În contextul vremii severe, IGSU recomandă populației să urmărească avertizările oficiale, să fixeze obiectele care pot fi luate de vânt, să rămână în interior pe durata furtunii și să evite apropierea de copaci, stâlpi sau cabluri electrice. Șoferii sunt sfătuiți să oprească în locuri sigure, departe de arbori sau cabluri, până la încetarea fenomenelor.
Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii.
În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați.
Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică.
Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturiMisiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD.
În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul.
Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Germania, care a făcut eforturi intense pentru obținerea unui loc, a ratat alegerea în grupa Europei Occidentale și a altor state. Berlinul a obținut 104 voturi, clasându-se pe locul al treilea, în urma Portugaliei, care a primit 134 de voturi, și Austriei, cu 131 de voturi.
În grupa Asia-Pacific, competiția dintre Filipine și Kârgâzstan a avut nevoie de patru tururi de scrutin. Kârgâzstanul a obținut în cele din urmă majoritatea necesară de două treimi, cu 142 de voturi față de 49, reușind astfel să intre pentru prima dată în Consiliul de Securitate al ONU.
Consiliul de Securitate este singurul organism al Națiunilor Unite care poate adopta decizii obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea folosirii forței. Organismul are cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.
Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. În urma votului de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, Portugalia și Austria vor prelua locurile deținute de Danemarca și Grecia, iar Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul.
Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la finalul anului 2027.
Marți, Adunarea Generală l-a ales pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în funcția de președinte al celei de-a 81-a sesiuni a forului format din 193 de state membre, sesiune care va începe în septembrie.
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”.
„Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval.
Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară.
Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scrisTrump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică.
„Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump.
Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune.
Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu IranulTrump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”.
Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie.
„Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump.
Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată.
Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictuluiDeclarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu.
Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite.
Trump laudă Israelul și pe Benjamin NetanyahuÎn aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”.
„Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump.
Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”.
Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Noul produs, denumit Business Agent, a fost testat în ultimele luni în câteva piețe restrânse și va fi disponibil acum la nivel global. Sistemul poate răspunde automat mesajelor primite de la clienți, poate oferi proprietarilor de afaceri recomandări și date despre interacțiuni și, în unele cazuri, poate finaliza vânzări sau programa întâlniri fără intervenție umană. Funcționalitatea urmează să fie extinsă și către serviciul de mesagerie al Instagram, relatează FT.
„Acum câțiva ani am spus că fiecare afacere va avea un agent AI, la fel cum are o adresă de email, un site și un cont de social media. Iar acest lucru se întâmplă mai repede decât mă așteptam”, a declarat Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, într-un mesaj video transmis miercuri la un eveniment al companiei organizat la Londra.
Lansarea vine într-un moment sensibil pentru Meta, după ce compania a încercat în această săptămână să gestioneze consecințele unui atac asupra Instagram care a expus riscurile automatizării prin AI. Timp de mai multe zile, atacatorii au reușit să păcălească chatbotul AI de suport al Meta pentru a obține acces la conturi importante de Instagram, inclusiv la pagina White House asociată fostului președinte american Barack Obama.
Zuckerberg a pariat pe AIÎn ultimul an, Zuckerberg a accelerat strategia Meta în domeniul inteligenței artificiale, alocând sume importante pentru atragerea de specialiști de la rivali precum OpenAI și Google. Eforturile au culminat, în aprilie, cu lansarea modelului Muse Spark.
Alice Newton-Rex, head of product la WhatsApp, a declarat pentru Financial Times că noul Business Agent va „accelera masiv businessul de mesagerie plătită”. Potrivit acesteia, platforma folosește o combinație de modele AI interne și externe, inclusiv Muse Spark.
WhatsApp, cumpărată de Facebook în 2014 pentru 19 miliarde de dolari, are peste 3 miliarde de utilizatori activi și rămâne unul dintre cele mai populare produse ale Meta. Totuși, aplicația este și una dintre cele mai puțin monetizate, în parte din cauza protecțiilor stricte privind confidențialitatea, care au limitat posibilitatea companiei de a introduce modele clasice de publicitate.
Veniturile obținute de Meta din serviciile plătite prin care companiile folosesc WhatsApp pentru a comunica cu clienții au depășit o rată anualizată de 2 miliarde de dolari în trimestrul al patrulea din 2025. Suma rămâne însă redusă în comparație cu vânzările totale ale Meta, de aproximativ 200 de miliarde de dolari anul trecut.
„Prin mesageria plătită, ajutam deja companiile să comunice cu clienții lor. Acum este vorba despre accelerarea acestui proces și despre posibilitatea de a-l opera la scară”, a spus Newton-Rex.
Multe companii folosesc deja aplicația WhatsApp Business pentru a răspunde manual solicitărilor de customer service, iar firmele mici pot face acest lucru, în mare parte, gratuit. Odată cu introducerea agenților AI, întreprinderile mici vor trebui să plătească un abonament lunar pentru ca sistemele automate să răspundă în numele lor.
Companiile mari vor plăti în funcție de numărul și complexitatea interacțiunilor gestionate de agenții AI. Modelul reflectă o tendință mai largă în industria tehnologică, unde marile companii încearcă să treacă de la acces nelimitat la instrumente AI către servicii tarifate în funcție de utilizare, pentru a acoperi costurile ridicate ale acestor tehnologii.
Meta a precizat că, spre deosebire de mesajele schimbate între utilizatori obișnuiți, interacțiunile cu agenții AI de pe WhatsApp nu vor fi criptate end-to-end. Acest lucru înseamnă că atât Meta, cât și proprietarii companiilor ar putea citi mesajele, iar acestea ar putea fi folosite, „potențial”, pentru antrenarea sistemelor AI, potrivit lui Newton-Rex.
