Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat aprobarea de către Consiliul European a unui pachet financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care acoperă perioada 2026-2027, scrie Baha.
El a spus că decizia oferă o „garanție” de stabilitate pentru următorii ani și asigură sprijin continuu din partea Uniunii Europene. Zelenski a subliniat că activele rusești care rămân înghețate în Europa și finanțarea Ucrainei sunt „importante”.
„Acesta este un sprijin semnificativ care ne întărește cu adevărat rezistența”, a scris el.
Planul de finanțare se bazează pe împrumuturi colective prin intermediul Comisiei Europene, utilizând propriul buget comun al blocului comunitar, mai degrabă decât contribuții naționale directe. „Ne-am angajat, am livrat”, a scris Costa într-o postare pe X.
Anunțul a venit după ore întregi de negocieri la Bruxelles, care au urmat săptămânilor de discuții blocate privind posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru a sprijini ajutorul financiar.
Anunțul a fost făcut de Kristi Noem, secretar pentru Securitate Internă, care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Acest individ odios nu ar fi trebuit niciodată să fie admis în țara noastră. La indicațiile președintelui Trump, solicit imediat USCIS (n.r. Serviciile de Cetățenie și Imigrare) să întrerupă programul DV1 (n.r. loteria vizelor) pentru a mă asigura că niciun alt american nu este afectat de acest program dezastruos”.
Neves Valente este suspectat că a atacat Universitatea Brown și a ucis două persoane și rănit alte nouă. Potrivit autorităților, acesta a fost găsit mort joi seară, cauza decesului fiind sinuciderea.
Procurorul federal pentru statul Massachusetts, Leah B. Foley, a declarat că Neves Valente a obținut statutul de rezident permanent legal în anul 2017, prin intermediul programului Loteria vizelor.
Suspendarea programului este de așteptat să genereze contestări legale, întrucât loteria vizelor este prevăzută prin lege federală.
Donald Trump s-a opus în mod constant acestui mecanism, iar anunțul făcut de Kristi Noem este considerat un nou exemplu de folosire a unei tragedii pentru a promova politici restrictive în domeniul imigrației.
Trump a adoptat anterior măsuri drastice, inclusiv restricții asupra imigrației din anumite țări și inițiative de deportare în masă. De asemenea, președintele a contestat dreptul la cetățenie prin naștere, garantat de Constituție.
Claudio Neves Valente, în vârstă de 48 de ani, a fost găsit mort joi seara, din cauza unei răni „prin împușcare autoprovocate”, a declarat Oscar Perez, șeful poliției din Providence. Suspectul este fost student la Universitatea Brown și cetățean portughez, potrivit AP. Se pare că el a acționat singur.
Anchetatorii cred că Valente este responsabil atât pentru atacul armat de la Universitatea Brown, cât și pentru uciderea unui profesor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Profesorul a fost împușcat mortal în casa sa din Brookline, luni. Totuși, autoritățile nu au confirmat în mod oficial dacă există o legătură între cele două atacuri armate.
Bărbatul suspectat de uciderea a doi oameni și de rănirea mai multor persoane la Universitatea Brown a fost găsit mort într-un depozit din New Hampshire. Depozitul a fost închiriat de bărbat.
Anchetă extinsă după atacul de la Universitatea BrownPreședintele Universității Brown, Christina Paxson, a declarat că Valente a fost înscris la Brown din toamna anului 2000 până în primăvara anului 2001. A fost admis la școala postuniversitară pentru a studia fizica începând cu septembrie 2000.
„Nu are nicio legătură actuală cu universitatea”, a spus ea.
Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în atacul armat de sâmbătă de la Universitatea Brown. Ancheta a evoluat spectaculos joi, când autoritățile au declarat că investighează o legătură între atacul armat de la Brown și un atac de lângă Boston, în care a fost ucis profesorul MIT, Nuno F.G. Loureiro, în vârstă de 47 de ani.
Se pare că Valente și Loureiro au urmat cursurile aceleiași universități din Portugalia, au declarat oficialii.
Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.
„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.
În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații.
„Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro.
Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,.
Trump, fără aprobare de la CongresNumeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat.
„Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră.
Doar Congresul poate declara războiAdministrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”.
Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.
Președintele francez le-a spus reporterilor că „este util” ca europenii să vorbească cu liderul rus Vladimir Putin.
„Cred că noi, europenii și ucrainenii, trebuie să găsim un cadru pentru a angaja o discuție în forma cuvenită”, a spus Emmanuel Macron, potrivit Politico.
Președintele Franței a adăugat că europenii nu ar trebui să permită ca negocierile să fie conduse exclusiv „de intermediari”.
Declarația sa vine în contextul în care discuțiile de pace intermediate de SUA par să evolueze. Acestea au luat avânt după o întâlnire de la Berlin, de săptămâna aceasta, în care s-a vorbit și despre garanțiile de securitate pentru Kiev.
„Va trebui să vorbim cu Vladimir Putin”, a fost concluzia lui Macron.
O noapte furtunoasă la BruxellesLa finalul discuțiilor de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat optimistă.
„Am obținut un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Comisia a propus două soluții; ambele solide din punct de vedere juridic, ambele fezabile din punct de vedere tehnic… statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE de pe piețele de capital… vom face acest lucru pe baza unei cooperări consolidate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
90 de miliarde de euro pentru UcrainaAcordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.
Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.
Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Scandalul uriaș a izbucnit după ce membrii unui consiliu de administrație ales de Trump a aprobat redenumirea centrului de arte din Washington. Cunoscut drept Centrul Kennedy acesta a fost redenumit în Centrul Trump Kennedy, potrivit AP. Aprobarea a avut loc joi, așa cum a anunțat Casa Albă.
Scandal uriaș la WashingtonAnunțul a stârnit furia democraților, dar și comentarii din partea unor istorici. Unii spun că membrii consiliului și-au depășit autoritatea legală. Congresul a numit centrul după președintele John F. Kennedy în 1964, ca urmare a asasinării acestuia. Istoricul Donald A. Ritchie a declarat că doar Congresul poate să modifice numele deoarece decizia inițială a fost luată de instituția menționată. Și liderul democrat al Camerei Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că o schimbare de nume necesită o inițiativă legislativă.
„Doar Congresul poate redenumi Centrul Kennedy”, a spus democratul.
Consiliul nu a așteptat ca dezbaterea publică să se desfășoare și a schimbat rapid numele de pe site-ul web. Roma Daravi, purtătorul de cuvânt al centrului, a declarat că membrii consiliului instituției au votat în unanimitate pentru noul nume: Centrul Memorial Donald J. Trump și John F. Kennedy pentru Arte
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat informația pe rețelele de socializare, menționând „munca incredibilă” pe care a depus-o Trump la centru de la revenirea în funcție în luna ianuarie. În schimb, Donald Trump a spus că este onorat de decizia consiliului.
Președintele s-a referit și în trecut la „Centrul Trump Kennedy”. La începutul lunii decembrie, el a vorbit despre un „mare eveniment” care va avea loc la „Centrul Trump Kennedy”. În râsetele celor din sală, Trump a părut că regretă greșeala. „Scuzați-mă, la Centrul Kennedy”, a spus el. „Marele eveniment” a fost tragerea la sorți a Cupei Mondiale de fotbal 2026, la care a participat și Trump.
Membrii familiei Kennedy nu sunt de acordVotul consiliului de administrație nu a fost pe placul unora dintre membrii familiei Kennedy. Maria Shriver, o nepoată a lui John F. Kennedy, a declarat că este „de neînțeles” faptul că Trump vrea să-și adauge numele la memorialul dedicat unchiului ei.
De asemenea, rudele lui Kennedy au criticat dur decizia lui Trump de a renova Grădina de Trandafiri din epoca Kennedy de la Casa Albă. Gazonul grădinii din epoca Kennedy a fost înlocuit cu pavele. „O insultă la adresa unui mare președinte”, a spus Tim Shriver, fratele Mariei.
Acordul de la Bruxelles a fost obținut la capătul unor discuții care au ținut 15 ore, anunță Politico. Participanții la summit-ul UE au ajuns la un consens privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Decizia de a acorda Ucrainei un sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată. Am promis, am realizat”, a scris președintele Consiliului European, António Costa, pe X.
Acord la Bruxelles, o victorie pentru MacronExperții vorbesc despre o victorie a președintelui francez Emmanuel Macron. Acesta și-a impus punctul de vedere în fața cancelarului german Friedrich Merz și a altor lideri europeni. Macron va merge acasă cu o dublă victorie: o amânare a semnării acordului Mercosur și un angajament de a utiliza datoria comună pentru a ajuta Ucraina.
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat anterior un oficial UE. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte se află în Belgia.
Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.
Până la urmă, liderii UE au ales soluția de finanțare temporară pe termen mediu. Ei vor „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Premierul australian a făcut anunțul vineri. Este vorba despre un program național de răscumpărare a armelor. Autoritățile încearcă astfel să reducă numărul armelor de foc aflate în posesia civililor. Programul a fost conceput ca urmare a atacului armat de la Sydney, soldat cu 15 morți.
„Evenimentele teribile din Bondi arată că trebuie să eliminăm mai multe arme de pe străzile noastre”, a declarat Anthony Albanese într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro.
Premierul australian a anunțat o zi de doliu naționalDe asemenea, Albanese a anunțat că țara va avea o zi de comemorare și reflecție duminică, la o săptămână după atac. Este „o oportunitate de a fi alături de comunitatea evreiască, de a o îmbrățișa și de a împărtăși durerea tuturor australienilor”, a explicat șeful Guvernului. O zi de doliu național va avea loc și anul viitor, a adăugat prim-ministrul.
Australia a mai avut un program de răscumpărare a armelor după un masacru produs în 1996, pe insula Tasmania din sudul Australiei. Atunci, un bărbat în vârstă de 28 de ani a deschis focul asupra unei mulțimi la Port Arthur, o destinație turistică, ucigând 35 de persoane. În timpul programului care a ținut un an, autoritățile australiene au recuperat 600.000 de arme de foc. Armele au predate de proprietarii lor prin programul de răscumpărare.
Duminica trecută, un atac armat a avut loc la plaja Bondi din Sydney. Sajid Akram și fiul său, Naveed, sunt acuzați de uciderea a 15 persoane. A fost cel mai grav atac armat din Australia de la masacrul de la Port Arthur.
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat un oficial UE citat de Politico. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte a activelor se află în Belgia care se opune propunerii invocând riscuri de securitate.
Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor.
Liderii UE ar putea propune un împrumut pentru UcrainaÎn continuare liderii UE vor lua în considerare o soluție bazată pe împrumuturi comune. La solicitarea Politico, doi oficiali UE au declarat că o nouă versiune preliminară a concluziilor ar putea să prevadă implementarea unei soluții de finanțare temporară pe termen mediu. Se pare că liderii europeni sunt de acord „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”.
Practic, liderii se concentrează pe un acord care ar majora datoria UE pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani. Un aspect cheie al operațiunii este de a scoate Ungaria, Cehia și Slovacia, care se opun acordării unui ajutor suplimentar Ucrainei, din schema comună de datorii.
Valoarea totală a împrumutului nu a fost stabilită. Discuțiile de la vârful UE vizează suma de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani.
Șeful spionilor lui Vladimir Putin a declarat că a avut o „conversație telefonică destul de lungă” cu noul șef al MI6, a relatat agenția de știri de stat rusă Tass citată de Sky News. Sergei Narîșkin, directorul serviciilor de informații externe ale Rusiei, a spus că „în urmă cu câteva zile, am avut o conversație telefonică destul de lungă cu noul șef al MI6 [Blaise] Metreweli,” privind activele rusești.
El a adăugat că ofițerii de informații ruși lucrează oficial la Londra, așa cum și ofițerii MI6 o fac la Moscova.
Șefii spionilor au discutat înainte de întâlnirea liderilor europeniBlaise Metreweli a preluat funcția de șef al Serviciului Secret de Informații pe 1 octombrie.
Comentariile lui Naryshkin apar în contextul în care liderii din Uniunea Europeană poartă negocieri importante la Bruxelles privind finanțarea Ucrainei. Cel mai sensibil punct al discuțiilor este planul de utilizare a activelor rusești înghețate. Câteva țări se opun planului, inclusiv Belgia unde se află cele mai multe astfel de active. Belgienii invocă temerile legate de eventuale represalii rusești.
Cea mai mare parte a activelor înghețate în valoare de 190 de miliarde de euro se află în Belgia, iar prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat că planul de a acorda Ucrainei activele menționate „crește drastic riscul de represalii rusești”.
„Nu este acceptabil ca acest lucru să se întâmple doar cu Belgia. Dacă sărim, sărim împreună”, a spus premierul Belgiei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că înțelege „riscurile despre care vorbește Belgia, dar a susținut că Europa se confruntă cu pericole mai mari”.
„Ucraina are dreptul la acești bani pentru că Rusia ne distruge. Decizia aflată acum pe masă – decizia de a utiliza pe deplin activele rusești pentru a ne apăra împotriva agresiunii rusești – este una dintre cele mai clare și mai justificate moral decizii care ar putea fi luate vreodată”, a spus Zelenski.
Trump susține că acordul de pace este „aproape”De cealaltă parte a Atlanticului, Donald Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta cât mai rapid o înțelegere cu Rusia. Emisarii președintelui SUA urmează să se întâlnească sâmbătă la Miami cu un consilier de top al lui Putin. Ei vor discuta despre propunerea de acord de pace a americanilor.
„Ei bine, ne apropiem de ceva, dar sper că Ucraina se va mișca rapid pentru că Rusia este acolo. De fiecare dată când cer prea mult timp, Rusia se răzgândește”, a declarat Trump.
În paralel, Rusia a desfășurat cel un sistem de rachete cu capacitate nucleară în Belarus, potrivit președintelui Alexander Lukașenko. Liderul din Belarus nu a oferit alte detalii.
Președintele SUA, Donald Trump, vrea să trimită astronauți pe Lună „cât mai curând posibil”. Prin intermediul unui nou ordin executiv semnat joi, președintele american a confirmat intenția sa de a trimite astronauți pe Lună în curând.
Acest document stabilește ca prioritate absolută revenirea oamenilor pe Lună „până în 2028, ca parte a programului Artemis al NASA”, potrivit Le Figaro. Intenția nu reprezintă o premieră deoarece a fost anunțată și în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.
Ca urmare, explorarea planetei Marte cade în plan secund. Revenirea pe Lună va „afirma rolul de lider al Statelor Unite în spațiu, va pune bazele dezvoltării economice pe Lună, va pregăti călătoria spre Marte și va inspira următoarea generație de exploratori americani”, se arată în document. De asemenea, documentul menționează necesitatea stabilirii unei baze lunare până în 2030 și confirmă planurile americane de a instala un reactor nuclear pe Lună.
Misiunea Artemis 3, care își propune să-i readucă pe americanii pe suprafața Lunii, ar trebui să înceapă la mijlocul anului 2027. Totuși, misiunea a fost amânată de numeroase ori și ar putea fi din nou decalată, deoarece modulul lunar dezvoltat de SpaceX nu este încă gata, așa cum susțin experții din industria spațială.
Decretul prezidențial de joi pune o presiune sporită asupra NASA și a sectorului privat american pentru a atinge acest obiectiv. Miza este mare, deoarece China își propune și ea să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo.
Trump vrea americani pe Lună și apoi pe MartePreședintele american a schimbat strategia SUA. La revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump el a vorbit despre dorința de a „planta” steagul american pe Marte înainte de sfârșitul mandatului său. Atunci, el nu a menționat niciun plan privitor la Lună producând îngrijorări la NASA cu privire la prioritățile spațiale ale noii administrații americane.
Este posibil ca schimbarea de strategie să fi fost provocată de disputa din iunie dintre Donald Trump și fostul său consilier Elon Musk, un mare susținător al proiectului Marte. De asemenea, presiunile politice ar fi putut să influențeze decizia lui Trump.
Pentru a evita o interdicție în Statele Unite, reprezentanții TikTok au semnat un acord de creare a unei societăți mixte chinezo-americane. Majoritatea va fi formată din investitori americani. Grupul chinez ByteDance, proprietarul TikTok, va deține aproape 20% din noua entitate, potrivit Le Figaro.
TikTok a semnat acordul de creare a unei societăți mixte pentru a respecta condiția pusă de Administrația Trump. Informația apare într-un memoriu intern al șefului rețelei de socializare chineze, citat joi de publicațiile americane Axios și Bloomberg. Platforma a inițiat această transformare pentru a evita interzicerea în Statele Unite ale Americii.
Noua societate va „opera ca o entitate independentă cu autoritate asupra protecției datelor” utilizatorilor americani, „securității algoritmilor și moderării conținutului”, conform memoriului.
Totuși, TikTok va păstra controlul în Statele Unite asupra serviciilor sale responsabile pentru activitățile sale comerciale precum publicitatea, vânzările online și comunicarea. De asemenea, chinezii vor controla „interoperabilitatea globală” a rețelei de socializare.
Profesorul Avi Loeb, un astrofizician de la Universitatea Harvard, a stârnit o dezbatere aprinsă avertizând că nu poate exclude posibilitatea ca extratereștrii să ne viziteze, potrivit Sky News. Obiectul misterios despre care omul de știință susține că ar putea fi o navă de luptă extraterestră va ajunge vineri în cel mai apropiat punct de Pământ.
Navă extraterestră cu intenții necunoscuteObiectul, cunoscut sub numele de 3i/ATLAS, va trece cu o viteză de 209.000 km/h, la o distanță de 270 de milioane de kilometri, aproximativ de două ori mai departe decât soarele.
Declarația șocantă a fost făcută deși există un consens aproape deplin în rândul astronomilor asupra faptului că obiectul este o cometă din afara sistemului nostru solar.
Profesorul Avi Loeb a declarat pentru Sky News că omenirea ar trebui să fie în alertă maximă pentru ceea ce ar putea fi un eveniment cu consecințe majore.
„Tehnologia extraterestră reprezintă o potențială amenințare, deoarece atunci când mergi la o întâlnire pe nevăzute de proporții interstelare, nu știi niciodată dacă ai un vizitator prietenos ca partener de întâlnire sau un criminal în serie. Când există implicații pentru societate, trebuie să luăm în considerare chiar și un eveniment improbabil și să colectăm cât mai multe date posibil pentru a ne convinge de contrariu”, a explicat profesorul.
Profesorul Loeb a mai spus că imaginile obiectului arată că are o coadă neobișnuită care ar putea proveni de la un sistem de propulsie. În plus, nichelul din norul său de gaz ar putea fi o dovadă a exploatării metalelor de pe suprafața sa, iar traiectoria sa, aliniată cu orbitele planetelor din sistemul nostru solar, nu pare a fi întâmplătoare, a arătat Loeb.
Teoria navei extraterestre, contrazisă de astronomiObiectul 3i/ATLAS a fost observat pentru prima dată în iulie. Acesta s-a mișcat rapid prin sistemul solar, trecând pe lângă Marte la începutul lunii octombrie și dispărând pentru scurt timp în spatele soarelui. După ce se va apropia de orbita Pământului, va trece pe lângă Jupiter și o să dispară din nou în adâncul cosmosului.
Agențiile spațiale americane și europene monitorizează cu atenție obiectul și spun că nu există nicio îndoială că originile sale sunt naturale.
„Acest obiect este o cometă. Arată și se comportă ca o cometă. Toate dovezile indică faptul că este o cometă”, a declarat Amit Kshatriya, de la NASA.
Oamenii de știință estimează că 3i/ATLAS are o vechime de aproximativ opt miliarde de ani, de două ori mai mare decât soarele și sistemul solar. Probabil, este o fosilă cosmică rezultată din formarea unei stele necunoscute, cred experții.
Teoria navei extraterestre este respinsă și de un cercetător de la Oxford.
„Sunt doar prostii. E ca și cum am spune că ar trebui să luăm în considerare posibilitatea ca Luna să fie făcută din brânză. Ați putea lua în considerare această posibilitate dacă doriți, dar prima mea întrebare este de ce ați crede asta?”, s-a întrebat profesorul Chris Lintott, astronom la Universitatea din Oxford.
Profesorul Loeb a făcut afirmații despre o posibilă navă extraterestră și în 2017. Atunci, el s-a referit la Oumuamua, o cometă care a trecut prin sistemul solar.
