Actul normativ prevede acordarea de granturi directe producătorilor agricoli, pentru plantațiile pomicole pe rod care au înregistrat un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață la APIA pentru anul 2025, indiferent de forma de organizare a fermei, potrivit MADR.
Ce specii sunt eligibileSprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din iunie 2025, Comisia Europeană a recunoscut importanța demersului României și ne-a alocat 11,5 milioane de euro, a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să ne asigurăm că fermierii nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.
Cum se acordă sprijinulCuantumul maxim al ajutorului este de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), proporțional cu gradul de afectare a plantațiilor. Cererile pentru acordarea sprijinului se depun la centrele județene sau locale APIA, precum și la centrul APIA din București, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026.
Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că această schemă are ca scop compensarea pierderilor de producție și asigurarea fermierilor că nu sunt lăsați singuri în fața fenomenelor climatice extreme. Prin această măsură, autoritățile urmăresc ca pomicultorii să își poată continua activitatea, să mențină producția pentru piața internă și să evite pierderi majore care pot afecta economia agricolă.
Ministrul Florin-Ionuț Barbu a precizat că sprijinul de urgență pentru sectorul pomicol reprezintă o măsură concretă de protecție a fermierilor români și un exemplu de cum statul poate interveni rapid pentru a sprijini agricultura afectată de condițiile climatice nefavorabile.
Rogobete spune, joi, că a spus încă de la începutul acestui an că măsura privind concediile medicale și neplata primei zile de concediu medical trebuie „nuanțată și aplicată corect, nu generalizată și nedreaptă”.
„Am avut o întâlnire consistentă cu asociațiile de pacienți, în care am analizat toate nuanțele și criteriile tehnice. Există situații clare, fără loc de interpretări sau suspiciuni — vorbim despre pacienți oncologici, pacienți cu boli rare, pacienți cronici și alte categorii care depind real de acest sprijin medical. Ca să fiu foarte clar: în această măsură vor fi introduse excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente. Aceste corecții vor fi făcute direct de Ministerul Sănătății, pentru ca pacienții care chiar au nevoie de concedii medicale să fie protejați. Rolul meu, ca ministru al sănătății, este să apăr pacienții, personalul medical și funcționarea corectă a sistemului”, spune Rogobete.
Potrivit ministrului, impactul economic este important pentru sustenabilitatea sistemului public, „sar nu va fi niciodată mai presus de sănătatea oamenilor”.
Astfel, Rogobete spune că a finalizat o ordonanță de urgență care intră în transparență decizională și care introduce metodologii clare de protecție.
„Aceasta corectează excesele din trecut și elimină situațiile în care pacienții vulnerabili ar fi fost afectați de lipsa de reglementare. Reforma înseamnă ordine, corectitudine și protecție reală pentru cei care au nevoie de sistemul medical. Și exact asta facem”, mai spune Alexandru Rogobete.
Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
„Despre acest raport, președintele României a anunțat că, în legătură cu instituțiile responsabile, vor clarifica toate aspectele care nu au fost încă clarificate. Eu am văzut acum o perioadă, ceea ce a fost transmis și în spațiu public, un raport cu privire la ce s-a întâmplat în timpul alegerilor și mi se pare că s-a trecut destul de repede public peste detaliile din acel raport, care, din punctul meu de vedere, sunt destul de identificabile și măsurabile și grave”, a declarat Miruță.
Acesta a precizat că: „nu puteam spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus” după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului. „Eu nu spun că a stins setea de cunoaștere pentru absolut tot, dar nici nu putem spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului”, a declarat Miruță.Reamintim că raportul întocmit de procurorul general, Alex Florența, privind anularea alegerilor din 2024, însoțit de informații privind ingerințele rusești, a fost prezentat de către Nicușor Dan anul trecut, în octombrie, la Copenhaga.
Recent, Congresul SUA a publicat un raport preliminar, despre care președintele Nicușor Dan a precizat că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”.
„Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să poți să salvezi un șantier strategic”, a afirmat Mirută într-o conferință de presă.
Ministrul a dezvăluit situația financiară critică a șantierului de la Mangalia: valoare de lichidare de 85 de milioane de euro și datorii de 162 de milioane de euro, care cresc lunar.
„Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când datoria ai de 162. Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri”, a explicat ministrul.
Miruță a identificat o soluție: Armata Română va contribui la salvarea șantierului prin comenzi pe care să le plătească. „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
Cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii EuropeneEl a subliniat importanța strategică a platformei: „E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene, este un șantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.
Ministrul a criticat modul în care România a ajuns în această situație: „S-a ajuns în situația asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta”.
Întrebat despre o posibilă colaborare cu Damen, singurul care produce activ nave militare în România, Mirută a răspuns: „Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale ale diverselor companii. Pe mine mă interesează să producem, în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave”.
„Delegații de afaceri puternice, la fiecare vizită a liderilor politici din cele două țări – este ceea ar trebui să se întâmple în dinamica relațiilor dintre România și Israel! Președintele Israelului, Isaac Herzog, și-a arătat deschiderea pentru ca această nouă abordare să capete contur chiar cu ocazia primei sale vizite în România. Același tip de abordare trebuie să vină și din partea Guvernului României, ca și componentă a măsurilor de relansare economică. Mai exact să organizeze delegații cu reprezentanți ai celor mai importante firme românești, care să-și valorifice potențialul în țările cu care împărtășim deja relații comerciale importante”, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.
El a arătat că Israelul poate oferi oportunități de afaceri pentru companiile românești.
„Israelul are o economie în plină expansiune și sunt convins că multe companii românești ar putea găsi aici oportunități de afaceri, mai ales pe fondul imaginii bune de care se bucură România în acest stat prieten”, a adăugat Grindeanu.
„«Am o stimă cu totul deosebită pentru poporul român», mi-a transmis astăzi președintele Herzog, la fel ca ceilalți oficiali israelieni cu care m-am întâlnit”, a afirmat Grindeanu.
Președintele Camerei Deputaților a mai scris că România ar trebui să valorifice această imagine favorabilă, inclusiv economic: „România trebuie să valorifice la cote maxime această imagine favorabilă inclusiv din perspectivă economică și să ajute firmele românești să identifice parteneri de afaceri în Israel”.
UNICEF a făcut miercuri un apel către state pentru a introduce pedepse împotriva materialelor realizate cu inteligență artificială care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Organizația a anunțat că în prezent există un număr tot mai mare de imagini artificiale care sexualizează minori, scrie Reuters.
Agenția ONU a solicitat și companiilor care dezvoltă astfel de tehnologii să includă măsuri de siguranță încă din faza de proiectare.
UNICEF anunță că sunt necesare sisteme mai stricte care să limiteze folosirea abuzivă a inteligenței artificiale.
Firmele din domeniul digital ar trebui să oprească răspândirea acestor materiale prin investiții în tehnologii de detectare, mai anunță organizația.
„Prejudiciul cauzat de abuzul de deepfake-uri este real și urgent. Copiii nu așteaptă ca legea să recupereze terenul”, a transmis UNICEF într-un comunicat.
UNICEF a anunțat că este îngrijorată de practica numită „nudificarea” copiilor, prin care inteligența artificială modifică fotografii reale pentru a crea imagini false cu caracter sexual.
Potrivit organizației, cel puțin 1,2 milioane de copii din 11 țări au declarat că imaginile lor au fost folosite în astfel de materiale în ultimul an.
Marea Britanie a anunțat recent că vrea interzicerea folosirii AI pentru producerea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor, o premieră la nivel internațional.
În ultimii ani, autoritățile și organizațiile pentru protecția copilului au semnalat riscuri tot mai mari legate de folosirea inteligenței artificiale în acest scop.
Separat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunțat formarea unui grup internațional de experți în inteligență artificială.
„Avem nevoie de înțelegeri comune pentru a construi bariere de protecție eficiente, a debloca inovația pentru binele comun și a încuraja cooperarea”, a anunțat Guterres.
