Publicația maghiară mandiner, apropiată de ecosistemul ideologic al lui Viktor Orbán, analizează în detaliu valul de reacții stârnit în România de rezultatele recentelor alegeri din țara vecină.
Ziariștii maghiari observă că România ia schimbarea de la Budapesta drept o posibilă lecție pentru scena politică internă, nu doar ca pe un simplu eveniment extern.
Potrivit publicației, presa și comentatorii români au interpretat ascensiunea noului lider maghiar ca pe un moment de cotitură, dar nu lipsit de ambiguități.
Reacții pe alocuri dure la BucureștiDeși victoria sa este percepută de unii ca o ruptură față de era lui Viktor Orbán, analizele de la București subliniază, scrie mandiner, că anumite poziții-cheie – precum reticența față de sprijinul financiar masiv pentru Ucraina sau față de aderarea accelerată a acesteia la Uniunea Europeană – indică mai degrabă o continuitate parțială decât o schimbare radicală.
Reacțiile politice de la București au fost pe alocuri dure, analizează publicația.
„Căderea marionetei lui Putin”Deputatul liberal Ionuț Stroe a descris înfrângerea lui Orbán drept căderea „marionetei lui Putin în Uniunea Europeană”, reflectând o critică mai veche a orientării externe a fostului lider maghiar.
În același timp, voci importante din spațiul european au vorbit despre o posibilă reașezare geopolitică.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a caracterizat momentul drept o schimbare de epocă, sugerând că Ungaria s-ar putea reorienta mai clar către valorile europene, relatează publicația, care observă că, dincolo de reacțiile politice, analiza mediului public românesc a mers mai departe, folosind alegerile din Ungaria ca o oglindă pentru propriile vulnerabilități.
Ungaria ar putea câștiga terenComentatorii au remarcat contrastul dintre dinamismul noului lider maghiar – descris ca tânăr, energic și eficient în comunicare – și stagnarea percepută a clasei politice românești.
Lipsa unor direcții clare de guvernare în ultimul an și jumătate și absența unor programe coerente au fost frecvent invocate în acest context.
Dimensiunea economică a schimbării nu a fost ignorată.
Unele analize sugerează că Ungaria ar putea câștiga teren în competiția regională pentru investiții, pe fondul reacțiilor pozitive ale piețelor și al întăririi monedei naționale.
„România e mai curioasă de Ungaria decât lasă să se vadă”, insinuează presa maghiarăÎn contrapunct, România este descrisă de mandiner drept afectată de întârzieri în infrastructură și de incertitudini în politicile economice.
Publicația constată că interesul din România pentru ce se întâmplă acum în Ungaria depășește simpla curiozitate: există o nevoie reală de a înțelege dacă Ungaria traversează o schimbare de regim și ce impact ar putea avea aceasta asupra relațiilor bilaterale și asupra UDMR.
Analistul politic Valeriu Turcan vorbește despre un „vot antisistem puternic” în Ungaria, comparabil doar parțial cu tendințele din România, unde nemulțumirea față de sistem s-a manifestat diferit, uneori în direcții mai sceptice față de Uniunea Europeană, notează mandiner.
Despre ce lecții ar putea învăța România de la UngariaÎn timp ce o parte a societății românești a privit cu entuziasm schimbarea de la Budapesta, elita politică adoptă o atitudine mai prudentă.
La București se discută atât despre posibile proiecte comune cu noul guvern ungar, cât și despre lecțiile pe care scena politică românească ar trebui să le învețe.
Totuși, experții avertizează că nu este de așteptat o ruptură totală în politica externă a Ungariei. Relațiile pragmatice cu Rusia, în special în domeniul energetic, ar putea continua.
„Ungaria ar putea influența România inclusiv în modul în care își negociază poziția în Europa”În acest context, istoricul Marius Diaconescu, citat în presa maghiară, atrage atenția că România ar putea pierde un avantaj important: acela de a folosi „modelul Orbán” ca reper negativ în discursul european.
Această posibilă schimbare de paradigmă ar putea avea consecințe inclusiv asupra poziționării României în negocierile europene, în special în ceea ce privește accesarea fondurilor UE, observă publicația maghiară.
Deși există și alte destinații populare din Europa, precum Austria, cunoscută hotelurile de wellness alpine sau Finlanda, cunoscută pentru saunele sale, Bulgaria, țara din Balcani, se conturează ca un nou centru european de sănătate și relaxare, potrivit Euronews.
Cu peste 700 de izvoare minerale renumite pentru proprietățile lor curative, Bulgaria atrage un număr tot mai mare de turiști, atrași de oferta sa tot mai bogată în materie de turism balnear și de wellness.
„Este o tendință încurajatoare faptul că, în ultimii ani, dorința de a veni în Bulgaria pentru turism balnear a crescut cu 15%”, a declarat Irena Georgieva, ministrul interimar al Turismului din Bulgaria.
„În prezent, întrebarea referitoare la tipul de destinație pe care îl reprezintă Bulgaria nu ar trebui formulată ca «este Bulgaria o destinație ieftină?», ci mai degrabă «merită să vizitați Bulgaria?», și cred că tot mai mulți turiști europeni răspund afirmativ la această întrebare”, a continuat ministra interimară.
Orașul Velingrad, situat la 130 de kilometri de Sofia, este renumit drept capitala balneară a Balcanilor, potrivit Bulgaria Travel. Ascuns în Munții Rodopi, unde, potrivit legendei, s-a născut miticul cântăreț Orfeu, Velingrad este cunoscut pentru apele sale bogate în minerale, despre care se crede că au efecte benefice pentru persoanele care suferă de hipertensiune, afecțiuni respiratorii și gastrointestinale.
Între timp, în sud-vest, diverse hoteluri din Sandanski, precum Medite Spa Resort & Villas și Park Hotel Pirin, oferă servicii relaxante de spa și wellness.
La o aruncătură de băț de granițele cu Macedonia de Nord și Grecia, orășelul Sandanski găzduiește aproximativ 80 de izvoare minerale cu temperaturi cuprinse între 42 °C și 81 °C.
Influențat de climatul mediteraneean, orașul este cunoscut pentru apele sale despre care se crede că sunt benefice pentru afecțiunile sistemului musculo-scheletic și nervos, precum și pentru artro-reumatism.
Bulgaria atrage noi vizitatoriMinistrul interimar al turismului Bulgaria a declarat că vizitatorii proveniți de pe piețe noi sunt, de asemenea, din ce în ce mai atrași de țară datorită ofertei culturale din această țară.
În acest an, până în prezent, au fost eliberate nu mai puțin de 12.000 de permise pentru lucrătorii din sectorul turistic bulgar, comparativ cu 24.000 în întreg anul 2025.
Dacă vă gândiți la Bulgaria ca destinație pentru următorul concediu, programul de evenimente pentru restul anului include Festivalul anual al Trandafirului, Festivalul Cireșelor și diverse festivaluri de dans și muzică folclorică.
2026, Anul Turismului CulturalPotrivit presei de stat din această țară, Ministerul bulgar al Turismului a numit 2026 „Anul Turismului Cultural”.
Măsura se înscrie în cadrul eforturilor de încurajare a călătoriilor pe tot parcursul anului, de valorificare a potențialului turistic local și de aliniere la tendințele globale care favorizează experiențele autentice.
Printre prioritățile cheie se vor număra turismul de sănătate, gastronomic, montan, de pelerinaj, dar și turismul de lux.
Aproape o treime din țară este acoperită de munți, invitând vizitatorii să schieze în timpul iernii, sezonul de schi durând aproximativ 130 de zile pe an în stațiunile de altitudine medie-mare și alpine, sau să facă drumeții în timpul verii.
Pasagerii din aeroporturi din Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia și Grecia se confruntă cu întârzieri semnificative la controlul de frontieră. Reprezentanții Airports Council International (ACI), citați de The Guardian, avertizează că situația ar putea deveni și mai dificilă în perioada de vârf din sezonul estival. „Această situație, în următoarele săptămâni și mai ales în lunile de vară, va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe.
Ce este sistemul EES și de ce creează problemeSistemul EES a intrat complet în vigoare în spațiul Schengen și presupune colectarea datelor personale și biometrice ale cetățenilor din afara UE la intrarea și ieșirea din Uniune. Procesul include scanarea pașaportului, amprente și fotografiere, ceea ce prelungește timpul de procesare la frontieră. Comisia Europeană susține că înregistrarea durează în medie 70 de secunde. Totuși operatorii din aeroporturi afirmă că poate ajunge până la cinci minute per pasager. Din cauza acestor blocaje, ACI a cerut autorităților europene posibilitatea de a suspenda temporar verificările EES în situații critice. „Avem nevoie de capacitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat”, a spus Jankovec. Reprezentanții aeroporturilor au cerut, de asemenea, extinderea excepțiilor existente pentru a reduce presiunea asupra punctelor de control.
Comisia Europeană minimalizează problemeleExecutivul european susține că sistemul funcționează în general bine. „În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a adăugat că eventualele dificultăți tehnice sunt limitate și sunt deja în curs de rezolvare. De la introducerea sistemului, peste 52 de milioane de intrări și ieșiri au fost înregistrate. Aproximativ 700 de persoane considerate un risc de securitate au fost chiar identificate. Problemele însă au avut deja consecințe nedorite. Potrivit unor relatări din presă, peste 100 de pasageri nu au reușit să se îmbarce într-un zbor din Milano către Manchester din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor. Reprezentanți ai industriei avertizează că astfel de situații ar putea deveni frecvente.
Critici dure din partea industriei aerieneDirectorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur implementarea sistemului. A descris situația drept „un haos total”, sugerând amânarea aplicării complete până în toamnă. Problemele generate de EES apar într-un moment deja tensionat pentru sectorul aviatic european. Operatorii avertizează și asupra riscului unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei strâmtorii Ormuz. În aceste condiții, aeroporturile europene se confruntă cu o combinație de factori care ar putea afecta semnificativ traficul aerian în lunile următoare.
Războiul dintre SUA și Israel cu Iranul a dus la cea mai mare întrerupere din istorie a aprovizionării globale cu petrol și gaze, din cauza blocării de către Iran a traficului prin strâmtoare, care gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, conform Reuters.
Sute de petroliere și alte nave, precum și 20.000 de marinari, sunt blocați în Golful Persic de la începutul războiului, pe 28 februarie. Un armistițiu de două săptămâni a intrat în vigoare pe 8 aprilie, iar președintele american Donald Trump a declarat miercuri că războiul este aproape de final, dar controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne o problemă cheie în cadrul negocierilor.
Sursa, care a refuzat să fie identificată din cauza caracterului sensibil al subiectului, a spus că Iranul ar putea fi dispus să permită navelor să utilizeze cealaltă parte a strâmtorii înguste, în apele teritoriale ale Omanului, fără niciun obstacol din partea Teheranului.
Sursa nu a precizat dacă Iranul ar fi de acord să îndepărteze și eventualele mine pe care le-ar fi plasat în acea zonă maritimă sau dacă toate navele, chiar și cele legate de Israel, ar avea voie să treacă liber.
Sursa a adăugat însă că propunerea depinde de disponibilitatea Washingtonului de a satisface cererile Teheranului, o condiție esențială pentru orice potențial progres în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.
O sursă occidentală din domeniul securității a declarat că propunerea de a permite navelor să treacă nestingherite prin apele teritoriale ale Omanului era în curs de elaborare, deși nu era clar dacă existase deja vreun răspuns din partea Washingtonului.
Strâmtoarea, o fâșie de apă de doar 34 km lățime între Iran și Oman, asigură trecerea de la Golful Persic la Oceanul Indian și este o rută principală pentru aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu și alte bunuri vitale, inclusiv îngrășăminte.
Propunerea ar fi primul pas vizibil al Teheranului de a se retrage de la ideile mai combative lansate în ultimele săptămâni, care includeau taxarea navelor pentru trecerea prin calea navigabilă internațională și impunerea suveranității asupra strâmtorii, considerate de industria globală a transportului maritim ca măsuri unilaterale fără precedent, care încalcă convențiile maritime.
Țările membre ale Organizației Maritime Internaționale a ONU, reunite la Londra în această săptămână, au respins ideea impunerii de către Iran a unei taxe pentru navele care utilizează strâmtoarea, despre care OMI a afirmat că ar „crea un precedent periculos”.
Propunerea Iranului ar fi, de asemenea, primul pas către restabilirea statu quo-ului privind navigația prin strâmtoare, care a fost în vigoare timp de decenii, în ciuda confiscărilor periodice de către Iran a navelor care traversau calea navigabilă.
Așa-numitul sistem de separare a traficului în două sensuri, adoptat de agenția ONU pentru transport maritim în 1968 cu acordul țărilor din regiune, a creat actualul sistem de rutare a navelor, care împarte coridoarele de navigație prin apele iraniene și omaneze.
Luni, SUA au impus un blocaj asupra navelor petroliere care părăsesc porturile iraniene, iar traficul maritim general a rămas redus la minimum începând cu 28 februarie.
Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert.
Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ.
O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți.
Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă.
Apa sărată, comparabilă cu sedentarismulDeși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut.
În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.
În Kiev, primarul Vitali Klitschko a declarat că două persoane, printre care și un copil, au murit. În orașul Dnipro, din sud-estul țării, unde atacurile rusești au incendiat clădiri rezidențiale, guvernatorul regional a declarat că o persoană a fost ucisă, scrie Reuters.
„În urma atacului inamic asupra capitalei, două persoane au fost ucise, un băiat de 12 ani și o femeie de 35 de ani”, a scris Klitschko pe Telegram.
„Zece locuitori au fost răniți. Șase sunt internați în spital.”
Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a capitalei, a estimat numărul răniților din oraș la 18, inclusiv un copil.
Alerta de raid aerian a rămas în vigoare atât în Kiev, cât și în Dnipro, la mai mult de două ore după ce a fost instituită în capitală.
Fotografiile postate online arătau incendii scăpate de sub control și fum care se ridica spre cer.
Klitschko a declarat că echipele de salvare au salvat o mamă și un copil dintr-o clădire dintr-un cartier central, unde parterul a fost grav avariat.
El a mai spus că o rachetă a lovit etajul al șaselea al unui bloc de apartamente din cartierul central Podil.
Klitschko a declarat că a izbucnit un incendiu de proporții într-o clădire dintr-un cartier din nordul capitalei și că patru lucrători medicali de urgență au fost răniți, în timp ce resturi au căzut în mai multe locuri.
În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a scris pe Telegram că un locuitor a murit. El a menționat că 10 persoane au fost rănite și a postat imagini care arată clădiri rezidențiale în flăcări.
În Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat în nord-est, oficialii au declarat că două persoane au fost rănite în urma unor atacuri cu drone.
Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters.
Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria.
Conflictul anglofon și suferința civililorÎn discursul său, Papa Leon a abordat și conflictul anglofon din regiunile vorbitoare de limbă engleză ale Camerunului, violențe care au provocat moartea a mii de persoane în ultimul deceniu. Pontiful a cerut încetarea luptelor și a avertizat că generații întregi de tineri sunt private de educație și speranță.
Separatiștii au anunțat un armistițiu temporar de trei zile pentru a permite deplasarea în siguranță a civililor și a vizitatorilor pe durata vizitei papale. Papa Leon a condamnat, de asemenea, activitatea grupărilor militante din nordul țării, inclusiv Boko Haram, subliniind impactul devastator al războiului asupra populației.
Mesaj către TrumpPapa Leon, primul papă originar din Statele Unite, se apropie de un an de pontificat și a devenit recent tot mai vocal în probleme geopolitice, inclusiv războiul din Iran. Pozițiile sale i-au atras critici publice repetate din partea președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, Papa a declarat pentru Reuters că va continua să vorbească deschis, indiferent de reacții.
În fața liderilor camerunezi, pontiful a subliniat că guvernarea autentică presupune „ascultarea reală a cetățenilor” și respectarea strictă a drepturilor omului, chiar și în contextul măsurilor de securitate.
Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Yaounde pentru a-l întâmpina pe Papa Leon, iar autoritățile estimează că aproximativ 600.000 de credincioși vor participa la slujba de vineri din orașul Douala. Turneul papal include 11 orașe și peste 18.000 de kilometri parcurși, urmând să continue în Angola și Guineea Ecuatorială.
Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele de la Kiev au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilomentri pătrați din teritoriul său de la Rusia în luna martie, consolidându-și câștigurile de la începutul anului, scrie Reuters.
Dronele au jucat un rol important în războiul care durează de patru ani între Kiev și Moscova. Ambele părți au alocat resurse pentru dezvoltarea unor metode de interceptare a dronelor și pentru modernizarea apărării aeriene.
„Se introduce un nou model de război, unități de asalt cu drone care combină sistemele aeriene și terestre fără pilot cu infanteria într-un singur sistem integrat”, a declarat Ministerul Apărării într-o scurtă declarație pe Telegram.
„Această abordare a dat deja rezultate în sud, unde, începând din februarie, o mare parte a teritoriului a fost eliberată, tocmai datorită utilizării acestor unități avansate.”
Syrskyi și-a prezentat evaluarea teritoriului recucerit într-o declarație separată pe Telegram. El a mai spus că, pe fondul îmbunătățirii vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km.
Syrskyi a spus că zona din jurul orașului Pokrovsk din est, asediat, pe care Rusia încearcă să-l captureze în totalitate încă de la jumătatea anului 2024, a fost printre cele mai intense locuri de luptă în luna martie.
El a evidențiat, de asemenea, sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman din sud-est și est ca fiind punctele „cele mai fierbinți” din cursul lunii.
Contraatacurile ucrainene din sud-est au contribuit la zădărnicirea eforturilor rusești din jurul orașului Pokrovsk și a ofensivei rusești de primăvară în general, au afirmat analiștii militari.
Syrskyi a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recâștigat controlul asupra unui teritoriu de 480 de kilomteri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie, iar președintele Volodimir Zelenski a descris luna aceasta situația de pe linia frontului ca fiind cea mai favorabilă pentru Ucraina de la jumătatea anului trecut.
Forțele ruse sunt angajate într-o avansare lentă în regiunea Donetsk de est, anunțând frecvent capturarea de noi sate.
Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov de nord-est.
Armata rusă afirmă că încearcă, de asemenea, să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy.
În comentariile sale de pe Telegram, Syrskyi a spus că forțele ucrainene încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei prin menținerea unui ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități.
În martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului, a spus el.
Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri, pe fondul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul din Iran.
Vizita lui Lee ar fi prima vizită a unui lider străin în Vietnam de când Lam a fost ales președinte săptămâna trecută, o mișcare care îi permite să combine funcția cu conducerea Partidului Comunist, cea mai puternică funcție din statul cu un singur partid. Totuși, aceasta nu ar fi prima întâlnire la nivel înalt a lui Lam în noua sa funcție, întrucât miercuri s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, la Beijing, scrie Reuters.
Întâlnirea este programată în prezent pentru 23 aprilie, au declarat sursele.
Este probabil să fie semnate acorduri de cooperare guvernamentală. Seulul este, de asemenea, interesat de unele dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Vietnam, precum căile ferate și centralele nucleare, dar nu se așteaptă decizii majore în aceste domenii, au spus sursele.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a refuzat să comenteze. Ministerul de Externe al Vietnamului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Coreea de Sud este cel mai mare investitor în această țară din Asia de Sud-Est în ceea ce privește capitalul acumulat, producția fabricilor Samsung reprezentând, singură, mai mult de o zecime din exporturile țării. Cu toate acestea, angajamentele de investiții coreene au scăzut cu aproximativ 25% anul trecut față de 2024, potrivit datelor guvernului vietnamez, pe fondul incertitudinilor comerciale și al preocupărilor legate de reglementările din Vietnam.
Întâlnirea ar fi a doua dintre cei doi lideri în aproximativ opt luni, după ce Lam a vizitat Seulul în august, fiind primul lider străin primit de Lee după ce a fost ales președinte la Seul.
Lee va fi însoțit de o delegație de afaceri numeroasă, incluzând oficiali de la Samsung, fiind așteptată semnarea mai multor acorduri corporative, posibil pe 23 aprilie, au declarat oficialii fără a oferi detalii despre posibilele acorduri.
Discuțiile Samsung cu autoritățile vietnameze privind construirea unei fabrici de semiconductori back-end au înregistrat progrese după ani de negocieri, dar rămâne neclar când ar putea fi făcut un anunț, au declarat trei persoane familiarizate cu această chestiune.
Rapoartele privind o investiție planificată de 4 miliarde de dolari într-o unitate de testare a semiconductoarelor și, eventual, de ambalare, au fost retrase din mass-media vietnameză în ultimele zile.
Cele trei persoane au declarat că potențiala cheltuială a Samsung nu a fost finalizată. Investiția inițială totală ar fi mai mică și s-ar putea extinde în timp, incluzând potențial un grup de furnizori, a spus una dintre ele.
Samsung a refuzat să comenteze.
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.
Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.
Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.
„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.
Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.
„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.
„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.
Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.
„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.
„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.
Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.
În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.
Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.
Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.
În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.
Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.
„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.
În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
