Сборщик RSS-лент

Bogdan Ivan spune că măsurile vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

„În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe.

Acesta declară că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă: „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”.

Ministrul a mai spus că măsurile vor fi actualizate săptămânal.

„În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan.

El a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la circa 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri.

Grupul de lucru al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind luarea de mită în tranzacțiile comerciale internaționale a dat undă verde Bulgariei pe calea aderării la organizație. Potrivit acestuia, țara a îndeplinit în mod satisfăcător toate recomandările-cheie legate de procesul de aderare în domeniul anticorupției, scrie BTA.

Analiza a vizat implementarea standardelor stabilite prin Convenția OCDE privind combaterea mitei, precum și a instrumentelor juridice asociate. Ministerul Justiției a subliniat că evaluarea a fost una amplă, concentrată pe modul în care legislația și practicile naționale respectă cerințele internaționale.

De asemenea, au fost apreciate reformele legislative adoptate de Bulgaria, inclusiv cele privind incriminarea mitei, răspunderea persoanelor juridice, combaterea falsului în contabilitate și protecția avertizorilor de integritate.

Totuși, două recomandări rămân în lucru și vor fi monitorizate în continuare de OCDE. Acestea vizează utilizarea tehnicilor speciale de investigație în stabilirea răspunderii persoanelor juridice și posibilitatea inițierii procedurilor penale pe baza unor sesizări anonime.

Miercuri, guvernul interimar a aprobat trimiterea unei scrisori către președintele Comitetului de Investiții al OCDE, în care sunt prezentate progresele realizate și poziția Bulgariei față de recomandările formulate în iunie 2024. O nouă evaluare este așteptată în luna aprilie, pe baza unui raport actualizat al Secretariatului OCDE.

În comparație, România se află, la rândul său, în proces de aderare la OCDE, însă într-o etapă mai amplă de evaluare.

România a primit invitația oficială de aderare în 2022 și trece printr-un proces complex de analiză tehnică, care implică peste 20 de comitete ale organizației, inclusiv cel dedicat combaterii corupției.

În acest domeniu, evaluarea se face în baza acelorași standarde internaționale, însă procesul nu este încă finalizat. Autoritățile române au făcut progrese în alinierea legislației, dar sunt necesare în continuare măsuri pentru consolidarea aplicării legii, eficiența anchetelor și sancționarea faptelor de corupție.

Spre deosebire de Bulgaria, care a obținut deja un aviz pozitiv pe segmentul anticorupției, România se află încă în faza de implementare și verificare a reformelor necesare.

Aderarea completă la OCDE depinde de îndeplinirea tuturor criteriilor în multiple domenii, iar estimările oficiale indică un proces de durată, care ar putea fi finalizat în următorii ani, în funcție de ritmul reformelor și de evaluările succesive ale organizației.

Președintele PSD Sorin Grindeanu spune că în această săptămână se va consulta cu lideri europeni.

„În această săptămână voi merge la Bruxelles, voi avea discuții cu colegii din familia noastră europeană, cu Partidul Socialist European, începând cu Antonio Costa și continuând cu ceilalți colegi. Le voi prezenta situația la zi, politică, din România”, a declarat Grindeanu.

Liderul social-democrat a anunțat că de la finalul acestei săptămâni vor începe și întâlnirile regionale la nivelul partidului.

Acestea ar urma să se încheie până în 5 aprilie, cu excepția a doua regiuni, Regiunea de Vest și Regiunea de Nord-Vest, unde consultările vor avea loc după Paște.

Sorin Grindeanu susține că luni, în 20 aprilie, va avea loc „acea consultare pe care am anunțat-o de la începutul lunii decembrie”.

Sorin Grindeanu a anunțat vineri că PSD nu renunță la ideea înlocuirii lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului chiar dacă bugetul de stat a fost aprobat.

„O să facem acea consultare internă (…) nu voi decide eu, aproape 5.000 de oameni vor vota (…) După ce vor vota membrii PSD, am să vă spun cum stăm”, a explicat, vineri, președintele PSD.

Potrivit comunicatului publicat, proiectul vizează realizarea lucrărilor pentru instalarea tehnologiei „cold ironing” pentru 10 dane din Portul Constanța. Astfel, se vor asigura condițiile pentru alimentarea cu energie a navelor la țărm. Prin această tehnologie vor fi alimentate navele de croazieră, RO-RO, feriboturi, dar și navele multifuncționale, navale de marfă vrac, navele tanc, indiferent de dimensiune, tensiunea de alimentare, fecvență, ori sporul de putere solicitat.

Cu ajutorul acestei tehnologii, navele vor putea fi alimentate cu energie electrică, chiar dacă motoarele sale principale și auxiliare sunt oprite.

Contractul de proiectare și execuție costă 86.129.240,43 lei (fără TVA), sumă finanțată din fonduri europene, prin programul Programul Connecting Europe Facility – CEF Transport. Lucrările vor dura 27 de luni, adică 2 ani și 3 luni.

Astfel, noua tehnologie va reduce nivelul de zgomot, dar și emisiile de carbon din zona portuară și comercială, aflată în imediata apropiere a portului.

Pasagerii de la bordul navelor de croazieră vor avea parte de condiții mai confortabile, pentru că se vor reduce vibrațiile. De asemenea, costurile de funcționare a navelor vor fi mai scăzute.

Navele vor fi conectate la resurse de energie regenerabilă, eoliană și solară, care permite reducerea suplimentară a emisiilor de carbon.

Îmbunătățirea condițiilor oferite de Portul Constanța ar putea duce la un trafic mai mare al mărfurilor, potrivit comunicatului publicat de asociație.

Grindeanu a început „o listă lungă” când a fost întrebat despre motivele pentru care Bolojan ar trebui înlocuit.

Primul motiv invocat: planul de relansare economică prezentat de PSD în septembrie a fost adoptat abia după șase luni. „Au trebuit să treacă șase luni, să avem o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică în România”, a spus Grindeanu.

Al doilea motiv: opacitatea legată de programul SAFE. PSD spune că nu știe cum sunt distribuiți 12 din cei 16 miliarde de euro. „Nu știm cât merge în industria națională, cât avem creștere economică, cât avem locuri noi de muncă”, a declarat liderul PSD.

Al treilea motiv: criza energiei. Miniștrii PSD ies zilnic la presă și cer Guvernului o soluție urgentă,  fără rezultat. „De vreo două sau trei săptămâni zilnic, ministrul Energiei, ministrul Agriculturii ies la presă”, a spus Grindeanu.

La remarca unui jurnalist, potrivit căruia „e destul de lungă lista”, Grindeanu a spus: „Mă opresc”.

Grindeanu a explicat că PSD organizează întâlniri regionale cu membrii de partid înainte de data de 20 aprilie. Scopul e evaluarea guvernării și a coaliției, urmată de o decizie clară privind direcția partidului.

„Imediat după aceea vom acționa în concordanță cu ceea ce doresc membrii PSD”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a stabilit și trei linii roșii. PSD nu va vota un guvern minoritar. Nu va face alianță cu AUR. Și nu va decide în locul PNL sau USR ce majorități formează.

„Dacă ceea ce hotărâm noi intră în contradicție cu ceea ce hotărăsc cei de la PNL, înseamnă că nu mai există viitor în această formă în coaliție. Simplu”, a declarat Grindeanu.

Întrebat dacă regretă că PSD nu a dat premierul acestui guvern, Grindeanu a evitat un răspuns direct. A explicat contextul. Președintele României și-a dorit un premier din PNL, USR a susținut această variantă, iar PSD a acceptat un protocol care prevedea un „switch” în jurul lunii aprilie 2027.

„Nu știu dacă regret e cuvântul potrivit”, a spus Grindeanu.

Întrebat dacă și-ar asuma funcția de prim-ministru, liderul PSD a refuzat să răspundă direct. „Haideți să vedem ce vor hotărî membrii PSD”.

Ministrul Energiei a spus că măsurile su fost propuse în urma consultării și cu piața și cu specialiștii din domeniu, „tocmai pentru a limita aceste creșteri”.

„Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a spus Bogdan Ivan.

Confrom acestuia, măsurile prevăd declararea stării de criză în domeniu combustibililor, limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, crearea unui mecanism de reducere a speculei și eliminarea obligativității de minim 8% bio-combustibil la benzină.

Bogdan Ivan a amintiți și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere din acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România.

„Și un element extrem de important care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant””, a mai spus ministrul Energiei.