Centrul Național pentru Uragane (NHC) a anunțat că Isaias a ajuns pe uscat vineri seara, în Florida. Înainte de impact, rafalele puternice au fost resimțite în zona orașului Pensacola, unde au fost raportate acoperișuri smulse de pe locuințe și clădiri comerciale, informează AFP.
Florida și Alabama s-au numărat printre statele care au declarat stare de urgență și au dispus evacuări în zonele de risc. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a declarat că autoritățile tratează situația cu maximă seriozitate și se așteaptă la pagube considerabile în zona de coastă din nord-vestul statului.
Două treimi din producția de petrol, oprite temporarTrecerea uraganului a generat un impact economic imediat asupra sectorului energetic. Aproximativ două treimi din producția de petrol și peste jumătate din cea de gaze a regiunii au fost oprite temporar. Măsura a scos temporar de pe piața mondială aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi.
Companii precum Chevron și Shell și-au retras personalul de pe platformele marine.
Efectul schimbărilor climaticeMeteorologii au informat că uraganul ar urma să slăbească după ce a ajuns pe uscat, dar au avertizat populația să nu subestimeze pericolele.
Isaias este primul uragan care atinge teritoriul continental al Statelor Unite în ultimii doi ani. Climatologii au transmis că că temperaturile record înregistrate la suprafața apei din Golful Mexic, alimentate de schimbările climatice, au oferit energia necesară pentru ca Isaias să se intensifice rapid într-un uragan major.
Creșterea salariilor profesorilor se numără printre revendicările sindicatelor care au organizat recent proteste în Franța, alături de suplimentarea personalului și îmbunătățirea condițiilor de muncă, relatează Euronews.
Nemulțumirile acestora reflectă o problemă mai amplă la nivel european: creșterea atractivității financiare a profesiei de profesor. Potrivit OCDE, profesorii sunt, în general, plătiți mai puțin decât angajații cu un nivel similar de educație, iar experții avertizează că salariile nu sunt suficient de competitive pentru a atrage și a păstra personalul didactic.
Potrivit raportului OCDE Education at a Glance 2026, salariile profesorilor variază considerabil în Europa. În cele 28 de sisteme de învățământ analizate, salariile efective ale profesorilor din învățământul primar au variat, în 2025, de la 18.669 de euro în Turcia până la 74.086 de euro în Danemarca.
Salariile efective reprezintă veniturile medii anuale, înainte de impozitare, ale profesorilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, care lucrează cu normă întreagă. Acestea includ toate veniturile obținute din activitatea profesională, precum salariul de bază, bonusurile de performanță, plățile suplimentare pentru concedii și alte indemnizații.
Țările europene cu cele mai mari salarii pentru profesoriDanemarca ocupă primul loc în clasament, cu un salariu mediu anual de 74.086 de euro. Este urmată de Islanda (73.752 de euro), Irlanda (69.747 de euro), Germania (69.453 de euro) și Austria (65.851 de euro).
Salarii de peste 50.000 de euro anual sunt înregistrate și în Norvegia (59.453 de euro), Finlanda (52.272 de euro), precum și în Belgia și în Regatul Unit.
Dintre marile economii europene, Germania oferă cele mai mari salarii profesorilor. În Franța, venitul mediu anual este de 41.968 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 32.100 de euro.
Pentru Spania nu sunt disponibile date.
România, printre țările cu cele mai mici salariiÎn șapte dintre țările analizate, profesorii câștigă, în medie, sub 25.000 de euro pe an.
Este vorba despre Cehia (24.457 de euro), Ungaria (23.181 de euro), Slovacia (22.936 de euro), România (20.805 euro), Letonia (20.516 euro), Grecia (18.746 de euro) și Turcia (18.669 de euro).
Astfel, România are al patrulea cel mai mic salariu mediu anual dintre cele 28 de sisteme de învățământ analizate.
Sorin Grindeanu a făcut apel la asumare din partea premierului interimar Ilie Bolojan, subliniind că măsurile adoptate de Guvern au afectat grav societatea.
„Domnule Bolojan, blocajul din economie și lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alegeți să le tratați cu ironie. Nemulțumirea oamenilor față de direcția în care merge țara nu este o invenție a PSD. Scumpirile apasă pe bugetele familiilor, salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar firmele resimt tot mai puternic panta descendentă economică în care ne aflăm. Nu puteți să vă prefaceți că nu vedeți consecințele politicilor pe care le-ați susținut!”, a transmis Grindeanu pe Facebook.
PSD cere schimbarea direcției, alături de PNLLiderul PSD a cerut din nou ca PNL să își asume guvernarea, notând că este nevoie de un efort susținut pentru a redresa țara, atât politic, cât și economic.
„Schimbarea de direcție nu înseamnă promisiunea că toate problemele se vor rezolva peste noapte. Înseamnă să recunoașteți că măsurile adoptate nu au dat rezultatele așteptate și să existe voința politică de a le corecta, printr-un program de guvernare realist, dar care protejează banii românilor. Participarea PNL la guvernare nu este un favor făcut PSD, ci decizia corectă pentru România”, a mai notat Grindeanu.
Refuzul categoric al lui Ilie BolojanNoul apel către liberali vine după ce Ilie Bolojan a refuzat, vineri, categoric să intre la guvernare alături PSD, invocând „lecțiile învățate” și fuga social-democraților de răspundere.
„PSD a demonstrat că are nevoie de parteneri mai degrabă pentru a avea pe cine să arunce vina. De ce au nevoie de PNL? De ce trag de PNL „să le strice” schimbarea de direcție și soluțiile miraculoase? Fără PNL nu ar mai exista un paravan, iar PSD nu ar mai avea pe cine să dea vina atunci când promisiunile care nu pot fi onorate se vor dovedi vorbe goale”, nota Ilie Bolojan.
Obiectivul este ca negociatorii americani, ucraineni și europeni să ajungă în următoarele săptămâni la un acord asupra unei propuneri comune pentru încheierea războiului din Ucraina, care să fie apoi prezentată Rusiei, în încercarea de a obține progrese înainte de venirea iernii, a precizat sursa, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.
Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. În același timp, administrația sa a ridicat sancțiunile impuse combustibililor rusești, care aveau scopul de a priva Moscova de veniturile folosite pentru finanțarea războiului.
Zelenski critică acordul dintre Trump și Rusia privind motorinaAcordul a fost criticat de parlamentari americani și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Toți acești bani merg către războiul împotriva oamenilor, împotriva Ucrainei, împotriva noastră, a tuturor. Cred că echipa noastră este pur și simplu folosită ca o perdea de fum. Iar acest lucru cu siguranță nu este corect”, a declarat Zelenski.
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, după o convorbire telefonică cu Trump, că reluarea imediată a negocierilor de pace este puțin probabilă, invocând atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra Moscovei.
La discuțiile de la Miami au participat emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, delegații din Ucraina, precum și reprezentanți europeni și din NATO.
Garanțiile de securitate și aderarea Ucrainei la UE, pe agenda negocierilorPotrivit sursei Reuters, negociatorii au abordat o listă amplă de subiecte, inclusiv un pachet de măsuri pentru Ucraina după încheierea războiului, care ar urma să includă garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Europei.
De asemenea, au fost discutate un plan economic pentru Ucraina în perioada postbelică și o posibilă cale de aderare a țării la Uniunea Europeană, a precizat sursa.
În ceea ce privește problema sensibilă a teritoriilor, delegațiile au discutat „unele idei”, a declarat sursa, fără a oferi detalii suplimentare.
Sursa a mai precizat că delegațiile au discutat și despre o arhitectură de securitate între Europa și Rusia, care ar putea pune bazele unei perioade de pace în anii următori. Nu au fost oferite alte detalii.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Pentru MEDIAFAX, 2009 a fost anul în care agenția a început să se adreseze tot mai direct publicului larg, prin mediul online, într-o perioadă în care informația circula tot mai rapid, iar site-ul MEDIAFAX devenea un punct de acces direct la știrile zilei. În anul 2009, jurnaliștii agenției au relatat despre principalele evenimente politice din România, printre care vizita vicepreședintelui american de la acel moment, Joe Biden, dar și confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană în finala prezidențială.
Vizita lui Joe Biden la BucureștiJoe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite în administrația Barack Obama, a venit în România în octombrie 2009, în cadrul unui turneu în Europa Centrală care a mai inclus Polonia și Cehia, la scurt timp după decizia administrației Obama de a modifica planurile americane privind sistemul de apărare antirachetă din Europa Centrală.
La București, Biden s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Emil Boc, Mircea Geoană și Crin Antonescu. Discuțiile au vizat relația strategică româno-americană, NATO, securitatea energetică, situația din regiune și cooperarea militară.
Vizita a avut loc chiar în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din România. Biden a remarcat că România se afla în plină campanie electorală și a transmis că, indiferent de rezultatul alegerilor, relația dintre cele două țări urma să rămână una solidă.
MEDIAFAX a relatat pe larg vizita vicepreședintelui american, iar informațiile au ajuns direct la public prin site-ul agenției. În zilele premergătoare sosirii lui Biden, măsurile de securitate au fost intensificate în Capitală. Surse guvernamentale declarau atunci pentru MEDIAFAX că printre măsurile adoptate se numărau interzicerea parcării autovehiculelor, amplasarea lunetiștilor pe clădirile din jur și chiar plantarea unor arbuști la intrare, astfel încât locul în care Biden urma să coboare din mașină să nu fie vizibil de la distanță.
Presedintele Traian Basescu il primeste pe vicepresedintele SUA, Joe Biden, aflat in vizita oficiala in Romania, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, joi, 22 octombrie 2009. ADRIANA NEAGOE / MEDIAFAX FOTO
După întrevederea dintre cei doi la Cotroceni, MEDIAFAX relata că Traian Băsescu a spus că în cadrul discuțiilor „s-a reafirmat că securitatea în NATO este indivizibilă, oficialul american mulţumind, la rândul său, pentru faptul că România susţine nou plan privind scutul antirachetă”.
Cu ocazia vizitei sale la București, Joe Biden i-a lăudat și pe militarii români din teatrele de operațiuni.
„Militarii noştri servesc împreună în Afganistan, în Irak, în zona Balcanică de vest. Eu vreau să spun poporului român cât de recunoscători suntem noi, poporul american, preşedintele Obama şi cu mine, pentru efortul depus de militarii români. Militarii dumneavoastră sunt extraordinari, luptă necondiţionat”, a declarat Joe Biden, după cum a relatat MEDIAFAX atunci.
MEDIAFAX continua să fie menționat, în paralel, și în articolele din ziare. După vizita lui Joe Biden în România, autoritățile române și cele americane au convenit să lanseze o campanie de informare privind vizele de intrare în SUA, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX la momentul respectiv.
„Autoritățile române și cele americane au convenit, joi, cu prilejul vizitei vicepreședintelui Joe Biden, să lanseze o campanie de informare privind vizele pentru SUA, în scopul reducerii ratei de refuz la cererile de viză depuse de către cetățenii români, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 24 octombrie 2009.
Vizita lui Joe Biden la București a fost urmărită și de presa internațională. MEDIAFAX a reunit reacțiile externe într-un material publicat la 22 octombrie 2009.
„Vizita de o zi în Bucureşti a vicepreşedintelui american, ca parte a unui turneu în Europa de Est, a fost menită să arate că angajamentul Statelor Unite în regiune rămâne puternic, notează Associated Press”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Băsescu vs Geoană – confruntarea care a dominat finalul anuluiÎn plan intern, alegerile prezidențiale au fost evenimentul politic central al anului. Primul tur al alegerilor a avut loc la 22 noiembrie 2009. Traian Băsescu, candidatul PDL, a intrat în turul al doilea, alături de candidatul din partea PSD, Mircea Geoană. Miza lui Băsescu era aceea de a obține un al doilea mandat la Cotroceni, după primul mandat început în 2004.
Traian Basescu tine un discurs dupa aflarea exit-poll-ului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. Traian Basescu si Mircea Geoana se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, ei obtinand la votul de duminica 32,8 la suta si, respectiv 31,7 la suta, potrivit exit-poll-ului INSOMAR. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO
Campania pentru turul al doilea a devenit extrem de tensionată. Băsescu și Geoană s-au confruntat direct în ultima dezbatere televizată, din 3 decembrie 2009, cu atacuri reciproce și dispute privind economia, politica externă, educația și reforma statului.
Unul dintre cele mai discutate momente ale campaniei a fost însă legat de Sorin Ovidiu Vântu. În dezbaterea finală, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că are legături cu omul de afaceri și că s-a întâlnit cu acesta după arestarea lui Nicolae Popa, fost director al Gelsor. În cele din urmă, Geoană a recunoscut că avusese o întâlnire cu Vântu.
Episodul a devenit una dintre imaginile definitorii ale campaniei din 2009. În relatarea ulterioară a campaniei, vizita lui Geoană la Vântu a ajuns să fie asociată cu una dintre cele mai controversate și intens mediatizate seri ale alegerilor.
Băsescu câștigă al doilea mandat prezidențial la limităTurul al doilea s-a desfășurat pe 6 decembrie 2009, iar rezultatul a fost extrem de strâns.
Potrivit rezultatului oficial stabilit de Curtea Constituțională, au fost exprimate 10,48 milioane de voturi valabile. Diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 70.000 de voturi în favoarea lui Băsescu. Curtea Constituțională a validat ulterior alegerea lui Băsescu pentru un al doilea mandat.
Rezultatul a fost contestat de PSD, care a reclamat existența unor fraude electorale. În acele zile, surse social-democrate declarau pentru MEDIAFAX că „liderii PSD au decis să continue contestarea alegerilor în toate modurile posibile, inclusiv la BEC şi CC (Curtea Constituțională – n.r.), urmând să fie adunate probele necesare pentru demonstrarea fraudelor”.
După anunțarea rezultatelor, care îl dădeau câștigător în cele din urmă pe Traian Băsescu, Mircea Geoană susținea că alegerile au fost fraudate şi că adevăratul câştigător este el.
„Mulţi români erau fericiţi în urmă cu două zile pentru că pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani stânga şi dreapta românească găsiseră un acord de colaborare, aveam o majoritate clară, un prim-ministru desemnat şi un program de guvernare pentru a scoate ţara din criză şi în numai câteva ore o maşină infernală de cumpărare şi de fraudare a votului a schimbat voinţa suverană a poporului român. (…) Alegerile acestea au fost câştigate de mine şi de cei care au crezut şi cred în mine”, a spus Geoană la acel moment.
Candidatul Aliantei Politice PSD+PC la Presedintie, Mircea Geoana, face o declaratie de presa, dupa anuntarea rezultatelor exit-poll-urilor, la sediul de campanie al PSD, in primul tur al alegerilor prezidentiale si la referendumul privind reducerea numarului de parlamentari si schimbarea structurii bicamerale a legislativului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO
Curtea Constituțională a analizat cererile de anulare a alegerilor, însă acestea au fost respinse. După reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule, Curtea a menținut rezultatul și a constatat alegerea lui Traian Băsescu.
În acest sens, anul 2009 s-a încheiat cu Traian Băsescu reales pentru un al doilea mandat, după una dintre cele mai strânse confruntări prezidențiale din istoria electorală a României.
Criza economică se adânceșteÎn paralel cu lupta politică, România resimțea puternic efectele crizei financiare mondiale izbucnite în 2008.
Dacă în anii anteriori economia crescuse rapid, în 2009 contracția economică a devenit severă. Potrivit evaluării FMI din vara lui 2009, PIB-ul real al României scăzuse cu 7,6% în prima jumătate a acelui an, mult peste contracția anticipată inițial. Consumul intern s-a redus puternic, creditarea bancară s-a contractat, iar încrederea în economie a scăzut.
La acel moment, criza a afectat și finanțele publice. Scăderea activității economice a dus la încasări bugetare mai mici, determinând autoritățile să reducă temporar cheltuielile pentru a ține sub control deficitul.
Pentru România, 2009 a fost un an în care criza economică, măsurile de austeritate și instabilitatea politică s-au suprapus. Guvernul Emil Boc, care fusese instalat la sfârșitul lui 2008, a trebuit să gestioneze efectele recesiunii și acordul internațional de finanțare încheiat de România cu FMI și instituțiile europene.
Pentru MEDIAFAX, 2009 a însemnat relatarea uneia dintre cele mai dense perioade din istoria recentă a României: de la vizita vicepreședintelui american Joe Biden și evoluțiile de securitate din regiune până la campania prezidențială, controversata confruntare Băsescu-Geoană, rezultatul strâns al alegerilor și efectele recesiunii asupra economiei românești.
Totodată, informația transmisă de agenție ajungea tot mai direct la publicul larg prin mediul online, consolidând rolul MEDIAFAX nu doar ca furnizor de știri pentru presa română, ci și ca sursă accesibilă cititorului.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Ministrul a transmis că România susține un acord european privind MISP, pachetul legislativ destinat integrării și supravegherii piețelor de capital.
„MISP – pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital. Este unul dintre cele mai tehnice și complexe dosare de pe agenda europeană. România susține nevoia unui acord la nivel european asupra acestui pachet. Am subliniat însă că succesul integrării nu trebuie măsurat doar prin cât de mult centralizăm regulile, ci prin oportunitățile reale de finanțare pe care le creăm în toate statele membre”, se arată în mesajul publicat de Nazare pe Facebook.
Puteri sporite de control pentru autoritățile din RomâniaÎn cadrul negocierilor, România a susținut consolidarea competențelor autorităților naționale de supraveghere.
„România a susținut și a obținut elemente importante. Autoritățile române vor avea o capacitate mai puternică de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine”, a spus ministrul.
În plus, autoritățile române vor avea acces la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea sunt realizate pe piețele altor state membre ale Uniunii Europene.
„Un alt câștig important este accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea au loc pe piețe din alte state membre. Într-o piață financiară tot mai integrată, supravegherea nu poate rămâne în urma capitalului”, a continuat Nazare.
Contribuții proporționale la bugetul ESMADe asemenea, ministrul Finanțelor a cerut o formulă echitabilă de calcul pentru contribuțiile pe care autoritățile naționale le achită către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
„Este firesc ca aceste contribuții să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a pieței financiare din fiecare stat, nu o formulă istorică fără legătură cu realitatea actuală a piețelor”, a mai spus ministrul român.
„Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc. Vă iubesc. Sus inimile!”, este mesajul publicat pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu.
Postarea a fost publicată în noaptea de vineri spre sâmbătă.
Mesajul vine după mai multe zile în care susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au organizat manifestații în fața Arestului Central al Poliției Capitalei și a sediului DIICOT.
În această săptămână, Călin Georgescu a fost dus patru zile consecutiv la sediul DIICOT, pentru percheziții informatice.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, pe 29 septembrie, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel București. Instanța a admis contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat într-un dosar în care este acuzat că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost arestat preventiv și omul de afaceri Ionel Rusen.
Prima țintă aeriană a fost detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
În noaptea de 9 spre 10 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 20 km nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 00.17 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 00.40.
Ulterior, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o nouă țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 km est de Vâlcove.
La ora 02.18, a fost transmis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 03.13.
Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național.
— MApN (@MApNRomania) October 10, 2026
Ca reacție, două avioane de vânătoare F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aduse în România pentru a participa la misiunile de poliție aeriană au decolat imediat pentru monitorizarea zonei.
În urma acestei situații, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), iar la ora 00:17 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 00:40.
Ulterior, radarele MApN au detectat o nouă țintă aeriană în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove.
Un al doilea mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:18, starea de alertă fiind menținută până la ora 03:13.
„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național”, au mai transmis autoritățile.
Heleana Tiburca, o creatoare de conținut din SUA care a trăit ani la rând între Statele Unite și România, a publicat pe Instagram o listă cu regulile nescrise ale românilor.
Prima dintre ele nu se negociază: pantofii se scot la ușă, chiar dacă gazda îți spune să rămâi încălțat.
Nu stai între două geamuri deschise, de frica curentului, iar în casă umbli doar în papuci, ca să nu răcești.
În vizită nu mergi cu mâna goală și nu refuzi mâncarea, nici a doua porție.
La nuntă, darul acoperă propriul meniu, apoi încă o dată pe atât.
Florile se dau doar în număr impar, iar pentru bârfele din cartier, sfatul americancei e să întrebi bătrânele de pe bancă.
Toate regulile nescrise de pe lista americancei în articolul complet de pe Mediafax Italia:
