În contextul crizei pandemice, dar şi a subţierii finanţărilor externe, Ministerul Finanţelor s-a reorientat în mare parte la împrumuturile de pe piaţa internă. Mai nou, Finanţele au emis, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligaţiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,50%. Oferta Ministerului Finanţelor a fost acoperită în proporţie de 107%, fiind emise obligaţiuni de stat în sumă de circa 75,0 mil. lei faţă de 70,0 mil. lei oferite. Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari şi investitorii instituţionali.
Ministerul Finanţelor va emite acest instrument financiar cu regularitate şi va spori lichiditatea acestuia prin operaţiunile sale de redeschidere a emisiunii (reopening). Instituţia a emis doar obligaţiuni de stat pe termen de 2, 3 şi 5 ani, iar emisiunea acestora pe termen de 7 ani este un pas major spre completarea curbei randamentelor.
Potrivit informaţiilor Ministerului Finanţelor, la sfârşitul lunii martie datoria de stat internă a constituit 31,5 miliarde de lei şi s-a majorat cu 2,27 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară cu 2 267,4 mil. lei la valoarea nominală sau 2 184,6 mil. lei la preţ de cumpărare.
Pentru trei luni ale anului 2021, rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 4,98% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,35%, 182 zile – 4,93%, 364 zile – 5,49%, 2 ani – 5,48%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,10%), care, comparativ cu perioada analogică a anului 2020, este mai mică cu 0,47 p.p.
Deficitul bugetar pentru 2021 este estimat la aproximativ 14 miliarde de lei, iar deficitul pentru proiectele finanţate din surse externe se va ridica la 2,3 miliarde lei (16,5%).
Sursele externe de finanţare sunt planificate la 5,4 miliarde de lei. În special, vorbim despre finanţări din partea UE – 1 miliard de lei, FMI – 3,4 miliarde de lei şi Banca Mondială – 1 miliard de lei. În plus, sursele interne vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului, fonduri din vânzarea de titluri de stat emise – circa 6,8 miliarde de lei, venituri din privatizarea proprietăţilor de stat – 700 de milioane de lei şi 1,2 miliarde de lei din contul recuperării activelor de la băncile fraudate. Pentru sfârşitul anului, potrivit informaţiilor Ministerului Finanţelor, datoria de stat va constitui 84,8 miliarde de lei, dintre care 48,5 miliarde de lei va constitui datoria de stat externă şi 36,3 miliarde lei – datoria de stat internă.
În repetate rânduri partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au recomandat Chişinăului să-şi reducă dependenţa de resursele financiare externe. Argumentul e că doar în urma dezvoltării sectorului privat, R. Moldova îşi va putea stabili priorităţile.
“Nivelul acceptabil al datoriei de stat interne, în paralel cu abundenţa de lichidităţi din sistemul bancar şi un nivel scăzut al inflaţiei, ratei de bază a BNM şi a dobânzilor, creează toate precondiţiile necesare pentru majorarea împrumuturilor interne ale Guvernului. Totodată, sunt necesare acţiuni în vederea extinderii spectrului de creditori/cumpărători ai valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piaţa primară, în special din rândul companiilor şi populaţiei. Astfel, ar putea fi simplificate procedurile prin care orice doritor ar putea procura VMS, fapt ce ar permite Guvernului să se împrumute pe intern la condiţii mai avantajoase”, constată economiştii de la Expert-Grup.
Băncile sunt cele care finanţează masiv deficitul bugetar, investiţiile în VMS fiind principalul generator de creştere a activelor bancare, în timp ce pe partea de pasive, firmele şi populaţia şi-au crescut economiile păstrate în depozite pe fondul încetinirii activităţii economice. Nevoit să facă faţă scăderii veniturilor bugetare şi creşterii cheltuielilor publice, Guvernul s-a împrumutat masiv de la bănci, soldul datoriei interne fiind cu circa 6 miliarde lei mai mare în T4:20 decât la începutul anului sau un volum de 14,6 miliarde lei. În acelaşi timp, şi stocul de credite acordat sectorului privat a crescut cu mai bine de 5 miliarde lei pe fondul unor dobânzi mici şi cerinţe mai facile de creditare (este vorba de creditele acordate în lei, în timp ce cele în valută exprimate în lei au rămas aproximativ la acelaşi nivel).
Expert-Grup prognozează că în anul 2021 veniturile totale ale BPN vor avansa în termeni nominali cu 4,1% faţă de anul precedent, conform scenariului de bază şi 3,7% faţă de anul precedent conform scenariului alternativ, iar cheltuielile – cu aproximativ 11,3% faţă de anul precedent conform scenariului de bază şi -6,5% faţă de anul precedent, conform scenariului alternativ (deficit diminuat). Rezultatul acestei dinamici va fi un deficit bugetar estimat la 6,8% din PIB în cazul scenariului de bază. Dacă se va realiza scenariul reducerii cheltuielilor bugetare, care depind direct de sursele externe de finanţare, deficitul bugetar se va încadra în limitele de 4,6% din PIB. Situaţia epidemiologică a determinat şi faptul că nivelul planificat al deficitului nu se încadrează în regula bugetar-fiscală stabilită în legea finanţelor publice de 2,5% din PIB calculat fără granturi.
Eduard Lupu
