Un set de documente circulare, semnate de generalul-maior Ronald Burkett, directorul de operațiuni al Gărzii Naționale, dispun ca toate unitățile din statele americane, cu excepția Districtului Columbia să își antreneze personalul pentru acțiuni de control al mulțimii.
Unitățile de reacție rapidă ar putea să ajungă la 23.000 de membrii, iar potrivit documentelor, unitățile trebuie să poată mobiliza un sfert din efectiv în decurs de opt ore și întregul personal în maximum o zi.
Deși Garda Națională a avut întotdeauna trupe de intervenție rapidă, acestea erau folosite pentru dezastre naturale.
Aceste directive vin după ce președintele Donald Trump a semnat în august un ordin executiv prin care cerea Pentagonului să creeze astfel de forțe „disponibile pentru desfășurare rapidă la nivel național”, urmărind o implicare mai consistentă a armatei în combaterea infracționalității și a imigrației ilegale.
Unitățile au termen până la 1 ianuarie 2026 să devină operaționale și vor primi echipamente și instructori din partea Biroului Gărzii Naționale.
„Un agresor dotat cu arme nucleare reia testarea armamentului atomic. Același agresor a demonizat programul nuclear pașnic al Iranului și a amenințat cu noi lovituri asupra instalațiilor noastre nucleare protejate, toate acestea reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a notat Araghchi, printr-o postare publicată joi pe X (fosta Twitter).
Șeful diplomației iraniene a continuat, denunțând anunțul președintelui Trump drept „ireosbonabil și și o amenințare serioasă la adresa păcii și securității internaționale”.
Donald Trump a cerut Departamentului de Apărare să reia testarea armelor nucleare, după o pauză de peste trei decenii, iar vicepreședintele JD Vance a susținut anunțul lui Trump, declarând: „Este o parte importantă a securității naționale americane să ne asigurăm că acest arsenal nuclear pe care îl avem funcționează corect. Să fie clar, știm că funcționează corect, dar trebuie să fim la curent, iar președintele vrea doar să se asigure că facem asta”.
Raidul s-a desfășurat în comunitățile Alemão și Penha și este considerat cea mai sângeroasă operațiune a poliției împotriva traficanților de droguri din istoria Braziliei.
Poliția de stat a declarat că raidurile, vizând o grupare majoră de traficanți de droguri, au fost planificate de peste două luni.
Autoritățile au anunțat că operațiune a implicat peste 2.500 de membrii ai forțelor de ordine.
Joi, președintele Lula da Silava a notat pe X: „Nu putem accepta ca criminalitatea organizată să continue să distrugă familii, să oprească vecinii și să răspândească drogurile și violența în orașe. Avem nevoie de un efort coordonat care să lovească în inima traficului de droguri fără a pune în pericol polițiștii, copiii și familiile nevinovate”.
Air India,Solicitarea include fonduri pentru modernizarea sistemelor și serviciilor Air India și pentru dezvoltarea propriilor departamente de inginerie și întreținere, întrucât compania se confruntă cu dificultăți financiare majore.
Air India este deținută în proporție de 74,9% de Tata Group, restul aparținând Singapore Airlines, iar sprijinul financiar va fi proporțional cu ponderea fiecărui acționar.
Nu s-a stabilit încă dacă ajutorul va fi acordat sub formă de împrumut fără dobândă sau capital propriu.
Sprijinul solicitat va permite companiei să dezvolte propriile capacități de inginerie și întreținere, inclusiv construcția de hangare la aeroporturi cheie, și să îmbunătățească serviciile din aeroport.
Dificultățile operatorului s-au accentuat după tragedia de pe 12 iunie, când un Boeing 787 Dreamliner s-a prăbușit la decolare din Ahmedabad, provocând moartea a 260 de persoane.
Muriel Bowser a declarat că orașul va folosi resurse proprii pentru a garanta continuitatea sprijinului alimentar destinat celor mai defavorizate comunități.
Printr-un comunicat de presă, Bowser a afirmat: „Am sperat că nu se va ajunge aici și avem în continuare nevoie ca guvernul federal să se redeschidă cât mai curând, dar, pentru moment, ne asigurăm că locuitorii din Washington, D.C. sunt sprijiniți în luna noiembrie”.
Potrivit autorităților locale, 85.000 de gospodării din capitală beneficiază lunar de programul federal SNAP (asistență alimentară), iar 8.300 de gospodării primesc beneficii prin WIC, program pentru femei, nou-născuți și copii.
Administrația Trump a decis sistarea finanțării programelor sociale, pe fondul blocajului guvernamental, decizie ce a atras critici, dar și acțiuni legale, după ce douăzeci și cinci de state americane, alături de Districtul Columbia, au deschis proces împotriv aaceste decizii.
Convenția de la Istanbul a fost adoptată de Consiliul Europei și semnată de zeci de state membre și definește violența împotriva femeilor ca o încălcare a drepturilor omului, urmărind combaterea tuturor formelor de violență bazate pe gen.
Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor, una dintre cele trei formațiuni din coaliția de guvernare, a votat alături de opoziție pentru retragerea din convenție, în ciuda voinței guvernului. Votul a fost motivat de opoziție care a susținut că actul introduce o definiție a genului care depășește sfera biologică, tratându-l ca pe un construct social, susținând că legislație națională este suficientă pentru limitarea violenței de gen, notează Reuters.
„Această decizie nu va influența în niciun fel violența domestică. Protecția exista în legislația letonă și înainte de existența Convenției de la Istanbul”, a spus parlamentarul Gunars Gutris din Partidul Uniunea Verzilor și a Fermierilor.
Premierul Evika Siliņa a criticat decizia și a participat, miercuri, la un protest organizat la Riga, unde aproximativ 5.000 de oameni au cerut menținerea statului în Convenție.
Convenția de la Istanbul a fost semnată în 2011 și a intrat în vigoare în 2014. Letonia, care a ratificat tratatul abia în 2023, devine astfel al doilea stat care se retrage, după Turcia, care a părăsit convenția în 2021.